Metode i tehnici de autocunoatere

Jasmuheen este o invatatoare spirituala cunoscuta in Occident, care promoveaza pacea personala si planetara, prin practicarea spiritualitatii, a meditatiei si a altor tehnici holistice folosite cu success de mii de oameni din intraga lume. In cartea sa, In Rezonanta autoarea ne recomanda cateva tehnici de destresare care promit: - inbunatatirea sanatatii, -marirea capacitatii de a face fata stressului, -promovarea pacii interioare, -controlarea emotiilor negative. Cateva cai care ne ajuta sa ne relaxam sunt yoga, practicarea meditatiei, sau vizualizarea creativa , dar ele nu sunt deajuns, mai este nevoie si de un exercitiu care sa ne ajute sa fim constienti de gandurile noastre automate si de reactiile noastre emotionale controlate. Iata cateva tehnici utile pentru reperarea acestor automatisme in gandire:

Analizati-va gandurile si obisnuintele. Inainte de a incepe o activitate sau de a va grabi sa trageti o concluzie, pune-ti-va urmatoarele intrebari: Care este sursa acestei gandiri? Cine v-a invatat sa ganditi sau sa actionati in acel fel? Tipul de comportament pe care il adoptati are la baza vointa proprie? Sau l-ati dobandit ca urmare unei influente pe care familia/prietenii/colegii il au asupra voastra? Inainte de a actiona sau judeca, opriti-va si stabiliti daca aceste alegeri mai sunt potrivite pentru voi. Daca dorim sa ne imbunatatim calitatea vietii, trebuie sa analizam si sa pastram doar actiunile si gandurile care ne aduc lucruri benefice.

In fiecare seara, inainte de a merge la culcare, este bine sa respiram adanc, pentru a intra in rezonanta, si apoi sa stam de vorba cu noi insine. In acest moment de fapt, noi ne respectam pe noi insine, ascultand ce se petrece in noi, si acordandu-ne atentie exclusiva, asa cum facem cu sotii si copiii, si cu orice altcineva pe care il iubim. Aceasta tehnica de autocunoastere, de vorbire cu noi insine, si de ascultare ne aduce un somn mai bun si o sanatate mai buna. Acesta lucru ar putea fi catalogat ca ciudat, de societatea in care traim, dar totusi, relatia noastra cu sine este la fel de importanta ca si cea cu cei dragi noi, ea este chiar mai importanta.
1

Pentru o mai buna autocunoastere si destresare, Jasmuheen ne recomanda cateva tehnici:

1. Atunci cand recunoasteti in voi sentimente negative, nu le negati, acceptati aceste sentimente. Totusi daca ele raman nerezolvate, pot creea boala, intrucat ele blocheaza energia din campurile electro magnetice. Insa, invatand sa identificam natura si intensitatea sentimentului, practicand meditatia si dialogul cu sine vom putea sa decidem mult mai usor cum sa facem fata acestor sentimente. 2. Acceptati ca puteti face fata sentimentelor negative. Se poate intampla sa nu putem schimba o situatie, dar putem sa schimbam felul in care privim acea situatie. De multe ori, cand intampinam o situatie negativa avem ganduri precum: De ce a trebuit sa mi se intample asta tocmai mie, sau Nu e correct. Sau am putea gandi: Bine ca inca tra iesc., Putea fi mai rau.Viata este minunata, adica putem inlocui gandurile de manie cu cele de acceptare si recunostinta pentru lucrurile pozitive din acea situatie.Sa nu uitam ca gandurile sunt energie. Negarea sau ignorarea sentimentelor negative le perpetueaza. Asadar alegand sa cultivam ganduri pozitive, in curand o relaxare mentala va aparea, si schimbandu -ne modul de a vorbi cu noi insine, sentimente pozitive vor aparea care vor atrage de la sine, situatii pozitive in viata noastra. 3. Rasplatiti-va pentru fiecare reusita. Putem sa alegem o atitudine constructiva, si sa ne laudam pe noi insine de fiecare data cand reusim ceea ce ne -am propus, amintindu-ne sa cautam aprobarea noastra interioara, si nu a celor din jur. 4. Analizati-va dialogul interior. Este foarte util sa devenim constienti de vocea noastra interioara, pentru ca de multe ori cand ne simtit rau este din cauza gandurilor noastre negative

care se deruleaza automat in mintea noastra, sub forma unei voci: Nu ai sa reusesti niciodata, Nu esti sufficient de bun., Ai dat -o in bara. Psihologii au analizat aceste tipare mentale si au ajuns la concluzia ca in mare parte, gandurile noastre sunt repetitive, si de multe ori ele sunt automate, ele nu au o baza solida, nu sunt intemeiate. Fl agelarea de sine, si discutiile negative sunt unul si acelasi lucru si intaresc limitarea, fricile si indoiala de sine. Regretele cu intarziere si fraze precum Ce bine era daca, As fi putut sa, As fi putut sa, De ce nu am? etc., sunt neproductive. De obicei, atunci cand suntem complet sincere cu noi insine, descoperim ca, daca luam in considerare cine eram la momentul respectiv, descoperim ca, daca luam luam in considerare cine eram la momentul respectiv, sau informatiile si cunoasterea pe care le-am avut atunci, am facut tot ce am putut, sau ce am simtit ca puteam face.
2

5. Schimba cursul dialogului interior Tu alegi ceea ce vocea interioara iti va spune data viitoare, noi suntem stapanii creierului nostru, si putem alege sa nu fim condusi de o gandire repetitive mecanica. Alegand calea pe care spiritualitatea ne -o propune, practicand meditatia, petrecand timp cu noi insine putem sa ne dezvoltam legatura cu ghidul nostru launtric care ne poate tine pe drumul corect, adica putem alege o privire obiectiva asupra lucrurilor, si nu doar aspectul negativ, subiectiv, neproductiv. Putem oricand sa ne cream noi obisnuinte pozitive in gandire bazate pe ceea ce ne place, ni se potriveste si ne este benefic in dezvoltarea noastra personala. 6. Alegerea gandirii rationale . Trebuie sa ne invatam sa facem alegerile care sunt potrivite pentru noi, si nu pentru a face pe plac societatii sau celor din jur. Trebuie sa ne examinam procesele de gandire si felul in care noi le folosim. Asumarea responsabilitatii pentru toate gandurile, cuvintele si actiunile noastre, si autoeducarea gandirii este un proces necesar dar foarte benefic pentru a trai viata pe care ne-o dorim cu adevarat. 7. Sa ne cream realitatea! Gandirea este energie, si ea creeaza pe masura ce gandim. Atunci trebuie sa ne hotaram ce fel de realitate dorim sa cream. Trebuie sa ne folosim imaginatia si sa alegem sa evoluam. Visele si viziunea permit omenirii sa continue sa evolueze catre reamintirea starii de perfectiune. Daca vom alege sa credem intr-un vis, atunci alegem de fapt posibilitatea de a -l transforma in realitate. Trebuie sa fim creativi, sa visam, sa ne imaginam viata noastra asa cum am vrea sa o traim. De indata ce vom crede in noi, si vom cultiva aceasta viziune a vietii noastre noi, vom recunoaste mai usor oportunitatile care duc la realizarea viselor noastre. Practicand aceste tehnici, alegand sa devenim mai interesati de persoana noastra, dialogand cu noi insine, vom putea, astfel, sa aprofund am procesul de autocunoastere. Iar de indata ce ajungem sa ne cunoastem si la un alt nivel, cel interior, profund, vom fi mai impacati cu noi, mai linistiti, vom fi In Rezonanta .

Autocunoatere i intercunoatere
Comunicarea interpersonal este una dintre sursele de autocunoatere. Un cunoscut model teoretic care explic relaia autocunoatere intercunoatere este cel numit fereastra lui Johari. Modelul ne ajut s nelegem proporia dintre informaiile pe care le tim noi despre noi nine, capacitatea noastr de autodezvluire i modul n care ne percep alii. Are forma unei ferestre, n care fiecare din cele patru zone are o anumit semnificaie. Prima zon cuprinde informaii care mi sunt accesibile att mie ct i celorlali. Cea de-a doua zon cuprinde informaii pe care ceilali le-au sesizat la mine, fr ca eu s fiu contient de ele. Astfel o persoan poate afla mai multe lucruri despre sine prin atenia acordat feedback ului pe care l dau celelalte persoane. Zona a treia cuprinde informaii pe care numai eu le contientizez i le tiu despre mine, dar nu sunt dispus s le exteriorizez, ele sunt inaccesibile pentru celelalte persoane. Zona a patra cuprinde informaii care nu mi sunt accesibile nici mie, nici celorlali. Pot accesa aceste informaii, pot s aflu mai multe despre mine, doar dac mi dezvolt abilitile de
3

autocunoatere. Dimensiunile ferestrei sunt relative, n funcie de starea afectiv a persoanei, natura relaiei cu interlocutorul, subiectul n discuie. Informaii pe care le tiu Informaii pe care nu le despre mine am despre mine Informaii accesibile I. Zona deschis II. Zona oarb altora Informaii inaccesibile III. Zona ascuns IV. Zona necunoscut altora Figura 4.1. Fereastra lui Johari De asemenea, exist mai multe stiluri de autodezvluire i receptare de feedback de la alii. Stilul I descrie o persoan care nu este receptiv la feedback -ul celorlali dar nici nu este interesat s fac dezvluiri personale. Persoana pare necomunicativ i distant. Stilul II descrie o persoan care este deschis la primirea de feedback de la celelalte persoane dar nu este interesat n autodezvluiri voluntare. Nu are destul ncredere n ceilali i nu se exprim prea mult pe sine. Stilul III descrie persoanele care sunt libere n autodezvluiri dar care nu ncurajeaz feedback-ul celorlali. Nu sunt interesate s cunoasc opinia celorlali despre ei nii, reducnd capacitatea de autocunoatere. Stilul IV descrie o persoan care este deschis la auto - dezvluiri i la primirea de feedback din partea celorlali. Are ncredere n opinia celorlali i n opinia personal, devenind astfel un bun comunicator. Autodezvluirea este un tip de comunicare specific mai ales relaiilor apropiate de comunicare. Apare n grup restrns, n contextul relaiilor interpersonale pozitive i se maturizeaz n timp. Stima de sine n strns legtur cu imaginea de sine se afl stima de sine. Stima de sine se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, ct de buni ne consider m comparativ cu propriile expectane sau cu alii. Stima de sine pozitiv este sentimentul de autoapreciere i ncredere n forele proprii. Copii cu stim de sine sczut se simt nevaloroi i au triri emoionale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiene negative. Exist o relaie de cauzalitate ntre formarea stimei de sine la elevi i acceptarea necondiionat ca atitudine a profesorului sau adultului n general. Mesajul de valoare i unicitate transmis de adult este foarte important n prevenirea nencrederii. Un eec nu trebuie perceput ca un simptom al non valorii, ci ca o situaie ce trebuie rezolvat. Pentru precolari sursa cea mai important pentru formarea stimei de sine o constituie evalurile prinilor. Mesajele transmise de acetia sunt interiorizate de ctre copil, conducnd la sentimentul de inadecvare sau adecvare ca persoan. Eecul prinilor n a diferenia ntre comportament i persoan (etichetarea copilului dup comportament) duce la formarea unei imagini de sine negativ. Alte elemente care duc la imagine de sine negativ sunt :gesturile de interzicere, ameninrile cu abandonul (dac nu faci .. nu te mai iubesc), deficite ale stilului de relaionare printe copil. La copiii colari, sursa de formare a stimei de sine se extinde la grupul de prieteni, coal, alte persoane din viaa lor. Elevii cu stim de sine pozitiv . - i asum responsabiliti - se comport independent ; - sunt mndri de realizrile lor ;
4

- realizeaz fr probleme sarcini noi ; - i exprim att emoiile pozitive ct i pe cele negative ; - ofer ajutor i sprijin celorlali colegi ; Experienele din copilrie care dezvolt o imagine de sine echilibrat : - este ncurajat, ludat , - este ascultat ; - i se vorbete cu respect ; - i se acord atenie i este mbriat ; - are performane bune n activiti extracolare i colare ; - are prieteni de ncredere ; Elevii cu o stim de sine sczut - sunt nemulumii de felul lor de a fi ; - evit s realizeze sau s se implice n sarcini noi ; - se simt neiubii i nevaloroi ; - i blameaz pe ceilali pentru nerealizrile lor (profesorul a fost nedrept cu mine); - pretind c sunt indifereni emoional (Nu m intereseaz c am luat nota 4 la ) - nu pot tolera un nivel mediu de frustrare (nu pot s nv,nu tiu cum s rezolv problema); - sunt uor influenabili (prietenii mei cred c este bine s fumez) ; - nu i asum responsabiliti, este prea cuminte; - pare rebel, nepstor. Experienele din copilrie care formeaz o imagine de sine sczut : - este des criticat ; - i se vorbete pe un ton ridicat - este ignorat, ridiculizat ; - ceilali ateapt s fie ntotdeauna perfect - are eecuri n activiti colare i extracolare ; - comparaii frecvente ntre frai ; Dezvoltarea stimei de sine Copiii cu stim de sine crescut reuesc s fac fa mai bine situaiilor i comportamentelor de risc cum ar fi consumul de substane, relaii interpersonale nesntoase, eecurilor. Adulii trebuie s fie suportivi n ce privete identificarea, exprimarea i controlul emoiilor negative: ncurajarea copiilor n exprimarea propriilor emoii ntr-un mediu sigur, aprobator. Dac un elev este furios pe un profesor, acesta nu trebuie s devin defensiv sau s -l pun la punct. Sentimentele trebuie acceptate ca situaii de via fireti (tiu ct de nervos eti pe mine i c nu i place s-i s spun ce s faci). Copiii trebuie s fie nvai s-i foloseasc imaginaia n exprimarea emoiilor (ce i-ar fi plcut s-i spui celui care te-a enervat) Povestirea unei situaii asemntoare trite de adult (cnd eram de vrsta ta) Trebuie nvai s se accepte pe ei chiar i cnd se simt abtui sau dezamgii (nu ai ctigat meciul dar aciunile tale au fost mai corecte ca de obicei. Cu nc puin antrenament vei fi cel mai bun) Ce trebuie s fac profesorii pentru dezvoltarea stimei de sine : S exprime expectane rezonabile fa de vrsta copilului. Nu este rezonabil ca un copil de 3 ani s fie certat pentru c a vrsat o can de lapte. S planifice din timp activitile. Cnd tii c apar situaii mai dificile pentru elevi, facei tot posibilul s-i ajutai s le depeasc. Dac anticipai nevoile copiilor, probabilitatea ca ei s fie mai cooperani va crete. S formuleze clar ceea ce ateapt de la elevi.
5

S se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor. Cnd se discut cu un copil, fii siguri c ai adus n discuie att aspectele pozitive ct i cele negative. S se ofere posibiliti i opiuni elevilor de cte ori este posibil ; acest lucru d sentimentul controlabilitii i ca urmare ei se vor opune mai puin. mai avem destul timp s mai facem o problem la matematic. V rog s alegei voi care va fi aceea. S ofere recompense. Scopul pe care trebuie s-l ating elevul trebuie s se poat realiza depunnd un efort rezonabil. Recompensa nu trebuie s fie extravagant. Atitudinile negative fa de sine sunt generate att de comportamentul celorlali ct i de modul personal de a gndi fa de propria persoan. Distorsiunile cognitive sunt deprinderi negative de a folosi frecvent anumite gnduri n interpretarea eronat a realitii. Procesul educativ este preponderent unul de formare i dezvoltare a cunoaterii de sine, de consolidare a unei autoaprecieri realiste (oferirea de feedbak verbal, nonverbal, notnd, fcnd observaii), cele mai valoroase momente pentru realizarea acestui obiectiv sunt orele de consiliere.

METODE DE LUCRU
HARTA DEZVOLTRII PERSONALE Cine sunt eu? Cine voi ajunge? Cine am fost? Acest exerciiu ne faciliteaz recunoaterea elementelor dezvoltrii personale. DE UNDE VIN? CINE SUNT? NCOTRO M NDREPT? Se mparte o foaie A4 n 3 pri n prima rubric se deseneaz ceva reprezentativ pentru ceea ce am fost (de unde vin?), n cea de-a doua rubric se deseneaz ceva reprezentativ pentru ceea ce sunt, iar n ultima rubrica se deseneaz ceva reprezentativ pentru ceea ce mi-a dori s fiu- ncotro m ndrept? DE UNDE VIN? CINE SUNT? NCOTRO M NDREPT? AFIUL MEU PUBLICITAR! Cum ar arta un afi publicitar despre mine? o coal A4, imagini, creioane, markere. Fiecare elev se prezint pe sine prin ce cuprinde afiul imagini, poze, desene, etc. EU I CEILALI- ROLURI, REGULI I RESPONSABILITI Roluri: Reguli Responsabiliti Rolul de elev/elev . .. Rolul de coleg/coleg .. .. Rolul de fiu/ fiic .. .. Rolul de frate/sor .. .. Rolul de prieten/ prieten .. .. Rolul de cetean .. .. PLANETA MEA PERSONAL - exprimarea (diferit) a unor nevoi, dorine, aspiraii personale legate de mediu i stilul de via personal. - s contientizeze importana spaiului personal (a unui loc n care s se simt bine, n siguran) Fiecare elev va fi ncurajat s ncerce s-i imagineze i s descrie o planet personal, respectiv o lume nou, realizat dup propriile preferine, creia s -i dea
6

un nume, s o populeze i s o construiasc astfel nct s reprezinte idealul su. Planetele fiecrui elev vor fi prezentate grupului de elevi. DIFERII, DAR NICIODAT INDIFERENI!!! S aprecieze diversitatea naional, cultural i etnic. S realizeze n grupe de cte 4 un proiect despre diversitatea naional, cultural i etnic. MI PLACE S S realizeze un desen pentru ceea ce i place s fac. (interese colare, extracolare) SCHIMBRILE COPILRIEI NOASTRE! Pe o foaie de hrtie elevii trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri: 1. M-am schimbat? 2. Daca da, in ce sens? 3. Evoluia uman este ntr-o continu schimbare? 4. Schimbrile sunt benefice? Pentru cine? STEAUA RESPECTULUI DE SINE Elevii vor completa individual fia Steaua respectului de sine. Dup ce fiecare elev i -a completat fia, se vor discuta i analiza n grup mare temele abordate n fi. Elevii vor discuta importana ncrederii n sine. Trei lucruri pozitive care te caracterizeaz Dou realizri de care Dou lucruri pentru care eti mndru te apreciaz oamenii Dou obiective de viitor, unul de scurt Dou lucruri pe care le aduci durat i unul de lung durat ntr-o prietenie *n mijlocul steluei dou lucruri pe care ai dori s le schimbi la persoana ta. CINE SUNT EU? Completeaz urmtoarele fraze: Oamenii de care mi pas cel mai mult sunt . M simt mndru de mine pentru c .. Oamenii pe care i admir cel mai mult sunt mi place mult s mi doresc s Unul dintre cele mai bune lucruri fcute de mine este . Mi-ar plcea s devin .. mi propun s .. Prefer s . dect s .. tiu c pot s DIVERSITATEA Realizai un panou comun plecnd de la tema: Diversitatea o binecuvntare!

ANALIZA SWOT O metod eficient de cunoatere de sine este aa numita tehnic SWOT (iniialele de la cuvintele din limba englez strengths # puncte tari, weakness # puncte slabe, opportunities # oportuniti, threats # ameninri ). Metoda presupune identificarea de ctre elev :
7

1. a ct mai multe puncte tari n personalitatea sa, n convingerile, atitudinile i comportamentele sale ( de ex. nu fumez, mi place natura, am muli prieteni, iubesc animalele, sunt vesel i optimist, am umor, dorm bine, m simt iubit de prini etc. ). Este important ca elevul s nu considere puncte tari doar caliti deosebite sau succese mari (de ex. sunt primul n clas, sunt campion la atletism). 2. a dou sau trei puncte slabe pe care ar dori s le diminueze ct de curnd sau poate chiar s le elimine. (sunt dezordonat, m enervez repede) ; nu este necesar s se epuizeze lista cu puncte slabe personale. Scopul este de a ncerca ca acestea s fie depite i nu ca elevul s fie copleit de ele. Este important s evitm etichetarea lor ca defecte : cuvntul neajuns sau punct slab permite elevului s perceap posibilitatea de remediere. Punctele slabe s nu fie descrise n termeni generali ( de ex. nu sunt bun, nu sunt inteligent, nu sunt generos) ci s se refere la aspecte concrete, observabile (de ex. am rezultate colare slabe la chimie). 3. a oportunitilor pe care se poate baza n dezvoltarea personal ( de ex. : am un frate mai mare care m poate ajuta, am prieteni suportivi, am prini care m iubesc, am camera mea, nv la o coal bun, am resurse financiare, am acces la informaii). Se va discuta modul n care aceste oportuniti pot i trebuie s fie folosite. 1. a ameninrilor care pot periclita formarea unei stime de sine pozitive. (de ex. : renunt uor, conflicte n familie, prini divorai, situaie financiar precar, printe decedat, boal cronic). Se va discuta modul n care aceste ameninri pot influena stima de sine, dac sunt ameninri reale sau imaginare i ci prin care ar putea fi depite OGLINDA MEA SAU PERSONAJUL MEU Alctuiete o caricatur a propriei persoane din perspectiva celui mai bun prieten al tu (sau a oglinzii), menioneaz 8 caracteristici ale personajului X cu ajutorul schemei de mai jos. DIPLOMA MEA Se mai poate folosi chestionarul de stim de sine Rosenberg (10 itemi) sau alte chestionare de stim de sine, interese, etc.

AUTOCUNOASTEREA Metode si tehnici de consiliere a carierei

In cadrul proiectului POS DRU/17/1.1/G/29849, cu titlul "Pasi catre viitor!" dezvoltarea serviciilor de consiliere si orientare scolara", proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 1 "Educatie si formare profesionala n sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere", Domeniul major de interventie 1.1 "Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate" consilierii educativi formati au abordat continuturi principale precum:

Autocunoasterea si autoevaluarea Lumea muncii Aspecte psihosociale, juridice ale muncii Munca si comunicare
8

Explorarea diversitatii profesiilor, meseriilor din mediul de viata imediat, comunitar, regional Abordarea consilierilor educativi a fost creativa utilizand metodele si tehnicile de consiliere a carierei puse la dispozitie si a avut in vedere realizarea de catre elevi a unui plan de cariera .

Planul de cariera poate fi definit ca o constructie progresiva elaborata pe parcursul scolaritatii si al vietii, constructie ce permite desfasurarea a nenumarate scenarii posibile. Un plan bun de cariera este acel plan care ramne deschis, modificabil n functie de oportunitatile aparute pe traseul dezvoltarii individului. Planul de cariera reflecta: interesele, aptitudinile, valorile elevului, nivelul sau de aspiratie , obiectivele pe termen scurt ( ciclul de instruire, oportunitatile de educatie si formare profesionala) si obiectivele pe termen lung( formarea profesionala de ansamblu) . Pentru a alege profesia cea mai potrivita si a implementa planul de cariera , n primul rnd trebuie sa ne cunoastem foarte bine nsusirile de personalitate, aptitudinile, abilitatile, competentele, interesele, valorile, trebuie sa stim ce trebuie sa facem pentru a ne dezvolta n directia dorita (este vorba despre educatie, formare, dar si de autoeducatie, autoformare). Temele alese au reflectat necesitatea cunoasterii trasaturilor psihofizice ale preadolescentului ,metode si tehnici de autocunoastere: cele mai utilizate fiind cele utilizate in consilierea constructivista. Cunoasterea personalitatii elevului presupune urmatoarele obiective: identificarea scalei de valori personale discutarea rolului pe care-l au valorile dupa care ne conducem viata identificarea unor caracteristici personale cntarirea aspectelor pozitive si a celor negative Principalele metode de autocunoastere utilizate au fost I. Lista valorilor mele Materiale necesare: fisele elevilor Durata: 25 minute Descriere: Se distribuie fisele (Anexa 1). Fiecare elev va ordona afirmatiile prezentate n functie de importanta pe care le-o acorda. Dupa completarea fiselor de catre toti elevii se poate realiza o discutie pe grupuri n care elevii vor mpartasi colegilor de grup raspunsurile date. Este bine sa se analizeze diferentele si asemanarile care apar si impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra alegerii unei profesii si asupra modului de viata n general. Discutia se poate extinde la diferentele de perspectiva asupra vietii pe care le aduce a te conduce dupa valoarea "a-mi dedica timpul cresterii personale sau spirituale" comparativ cu "a trai ntr-o casa cu multe facilitati" sau " a avea mult timp liber sa fac ce vreau. Anexa 1. A avea unul sau mai multi prieteni buni _____A avea bani sa merg la film, sa mannc n oras si sa-mi cumpar mici lucruri care mi plac _____ A avea note mari _____ A avea un prieten / o prietena _____ A avea mult timp liber sa fac ceea ce vreau _____ A avea o relatie buna cu parintii _____ A trai ntr-o casa mare cu multe facilitati (piscina, TV color, mobila frumoasa, camere mari, camera mea, etc.)
9

_____ A-mi dedica timpul cresterii personale sau spirituale _____ A deveni un bun atlet _____A nvata multe lucruri noi _____A fi de ajutor prietenilor sau familiei _____A fi cinstit n viata, cu familia, prietenii si munca pe care o fac.

II. Punctele tari si slabiciunile mele Materiale necesare: fisele elevilor Durata: 25 minute Descriere: ntr-o prima faza se distribuie fise cu "Punctele mele tari si slabe" ( Anexa 2), care vor fi completate de fiecare elev. Dupa completarea fiselor de catre toti elevii se poate realiza o discutie pe grupuri n care elevii vor mpartasi colegilor de grup raspunsurile date. Se poate ncepe o discutie despre ct le-a fost de usor sau dificil sa realizeze acest exercitiu si de ce, daca este sau nu important sa ne cunoastem pe noi nsine si sa putem discuta sau mpartasi altora att punctele tari ct si punctele noastre slabe. Se va ncerca deplasarea discutiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai putin pozitive ale propriei persoane. Acest exercitiu pune accent pe punerea n balanta a calitatilor si defectelor noastre; se recomanda ca discutia sa fie dirijata pe valoarea asemanarilor si deosebirilor dintre oameni, precum si pe importanta autocunoasterii Anexa 2. 1. Ma simt mndru/a cnd______________________ spune ca eu ___________________ 2. Ma simt marginalizat si singur cnd __________________________________________ 3. Ma simt fericit cnd ______________________________________________________ 4. Ma enervez cnd _________________________________________________________ 5. Cred ca ma pricep bine la __________________________________________________ 6. Sunt dezamagit cnd_______________________________________________________ 7. Indiferent ct de mult ncerc, niciodata _________________________________________ 8. Singurul lucru care mi place ntr-adevar este __ _9. Punctele mele tari : Punctele mele slabe ____________________________________ III. n oglinda Tinerii au frecvent o imagine interioara despre sine dar adeseori sunt prea timizi sau nesiguri cand trebuie sa vorbeasca despre ei nsisi. Aceasta activitate este conceputa sa i ajute sa nceapa sa si exploreze adevarata personalitate si apoi sa mpartaseasca celorlalti ceva despre sine. Aceasta le ofera sansa sa si exploreze sentimentele si perceptiile interioare si sa afle ca ceilalti au valori si viziuni asemanatoare. De asemenea, ofera posibilitatea formarii unei " echipe" ca si ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilalti.
10

Scop: Constientizarea de catre elevi a unor elemente ce tin imaginea de sine Timp: Nu exista limita de timp dar, uzual, se aplica 10-15 minute. Materiale: Coli A4 sau orice coala de hrtie si instrumente de scris. Procedeu : Te rog sa raspunzi la ntrebarile : " Cine sunt eu?", - Anexa 2 " Cum sunt eu?" "Ce sunt eu?" *O poti face n ce forma doresti ( compunere, eseu, lista de atribute). ncerca doar sa fii sincer pentru ca imaginea pe care o prezinti sa fie ca o reflectare a ta n oglinda. IV. Floarea vietii mele Scop: Este un exercitiu de autocunoastere ai carui itemi de identificare a dominantelor personalitatii n centrul carora se afla Eul: " " Cum sunt eu? Ce-mi place sa fac?

" Ce am nvatat pna acum? Timp: Nu exista limita de timp dar, uzual, se aplica 10-15 minute. Materiale: Coli A4 sau orice coala de hrtie si instrumente de scris. Procedeu : Elevii vor fi solicitati sa aprecieze pozitiv/ negativ acele atribuite care favorizeaza/ mpiedica realizarea profesionala. Ce mi place? Ce am nvatat ?

V. Harta inimii Scop: Este un exercitiu de autocunoastere ai carui itemi au rolul de a-l ajuta pe elev sa constientizeze calitatile personale reprezentative si trasaturile negative pe care doreste sa le schimbe le el. Timp: Nu exista limita de timp dar, uzual, se aplica 10-15 minute. Materiale: Coli A4 sau orice coala de hrtie si instrumente de scris. Procedeu : Elevii vor fi solicitati sa completeze inima cu cele 4 compartimente: 1. Trei calitati care te reprezinta 2. Trei insusiri negative la tine pe care ai vrea sa le schimbi
11

3. Trei lucruri pe care le faci cel mai bine 4. Trei cuvinte care ti-ar placea sa fie spuse despre tine

Bibliogarfie
1. Baban A. (2001) Consiliere Educaional. Psinet, Cluj.Muro, J., Kottman, T., (1995). 2. Barna, A., (1989), In puterea noastra autoeducatia, Editura Albatros, Bucuresti 3. Berger, G., (1973), Omul modern si educatia sa, EDP., Bucuresti 4. Botkin, J., Elmandjra, M., Malita, M., (1981), Orizontul fara limite al invatarii, Editura Politica, Bucuresti 5. Dave, R.,H., (1991), Fundamentele educatiei permanente, EDP, Bucuresti 6. Guidance and Counseling in the Elementary and Middle Schools, Dubuque, IA:Brown & Benchmark. 7. http://simonaj.wordpress.com/category/autocunoastere-si-dezvoltare-pesonala/ 8. www.didactic.ro 9. www.referate.ro

12