Sunteți pe pagina 1din 65

OBTINEREA PENICILINEI G

1. Domenii de utilizare i proprieta ile produsului Dintre penicilinele de biosintez, n practica medical au fost introduse penicilina G, sub form de sruri de porasiu, sodiu sau cu amine. 1.1 Domenii de utilizare Potrivit statisticilor, anual se produc cca. 26000 tone penicilina G la nivel mondial. Domeniile de utilizare ale acesteia sunt urmatoarele: - utilizare n terapeutic: !" - ob inerea de acid 6-aminopenicilanic: 6#" - ob inerea de acid $-deso%icefalosoranic i al i intermediari: 20" - alimenta ie: 2" &2,!0' (n cazul utilizrii terapeutice a penicilinei G, aceasta prezint o to%icitate sczut, fiind activ impotriva a)en ilot pato)eni de tipul bacililor )ram pozitivi, a cocilor )ram pozitiv i ne)ativ, fiind recomandat n an)ine streptococice, erizipel, scarlatin, pneumonie streptococic, otite, sinuzite, antra%, difterie, sifilis, blenora)ie. Deasemenea este utilizat n profila%ia antitetanic i cea a infec iilor prin mu cturi de animale. *u este utilizat n cazul infec iilor cu a)en ilor pato)eni secretori de penicilinaz &stafilococii +de spital+' care sunt rezisten i la ac iunea antibioticului. &!,,6' Penicilina G se prezinta cu formula bruta: - 6. /0,*21, masa moleculara 2 m 3!!, moli4). 5n comert la noi in tara se )aseste sub denumirile 6Penicilina G sodica+ si 6Penicilina G potasica+ produse fabricate de 1.-. 7ntibiotice 1.7.

&21,#8,68'-azacarbo%ilat

!,!-dimetill-$-o%o-6-&2fenilacetamido'-,-t9iabiciclo:!.2.0;9eptan-2-

1.2 Propriet ile produsului Propriet i fizice Penicilina G se prezint sub forma unei substan e albe, cristaline, solubile in ap i solven i or)anici, insolubil n eter, cloroform, uleiuri )rase, parafin. p.t.3/0<- 2iros slab, caracteristic, )ust amar. 1ubstan 9i)roscopic. & ,/6'

Propriet i chimice . Penicilinene sunt instabile n prezen a acizilor, alcalilor, o%idan ilor, alcoolilor, metalelor )rele i la temperaturi ridicate. Penicilina i i pierde propriet ile in solu ii cu p. acid mai mic de # sau bazic mai mare de /. &,,!' 5n solu ii apoase prezint p.3 #,#-$,#. Prezint trei atomi de carbon asimetrici &- ! , - # ,- $ ', fiind optic activ cu = D 2 0 >2, < Produsul ini ial rezultat prin 9idroliza nucleofil &prezen a ?lactamazelor, a penicilinazelor sau a ionilor metalici' a penicilinei este acidul peniciloic, biolo)ic inactiv, acesta prin acidulare pierde o molecul de -0 2 trec@nd n acid peniloic. ac. peniciloic ac. peniloic

1ub aciunea clururii mercurice, acidul peniloic se de)radeaz la alde9id penilic i penicil amin.

Penicilinele reacioneaz nucleofil cu 9idro%iamina form@nd acizi 9idro%iaminici:

5n reacia cu alcooli a penicilinelor se formeaz esteri:

5n prezenta de alc9ilamine, penicilinele formeaza alc9ilamide.

5n mediu acid, penicilinele & ' izomerizeaza la acid penicilinic & 0', printr-un mecanism implicand structura de tranzitie o%azolonica& '. Daca concentratia acidului este mare atunci structura o%azolonica trece in acid penicilinic & 2' care izomerizeaza rapid fie in acid penilic & 0', fie in acid peniciloic&2', functie de p.-ul mediului. Aa o valoare mai mare a p.-ului, acidul penicilinic trece in alde9ida penilica &#' si penicilamina &6'.

Proprietai biologice Penicilina G se prezint sub form de sruri de sodiu sau potasiu fiind activ bacteriostatic i bactericid fa de bacili i coci )rampozitivi. & ,/6' (n studiul aciunii biolo)ice a antibioticelor se urmrete stabilirea relaiei dintre structura c9imic a medicamentului i aciunea sa farmacolo)ic pe de o parte, iar pe de alta se caut determinarea naturii i a structurii c9imice a receptorilor i modul de interaciune ntre receptor i medicament. De e%emplu, cunosc@ndu-se aciunea anestezic a cocainei s-a sintetizat novocaina care este mai ieftin i mai accesibil. Proprietile biolo)ice a penicilinei sunt date de structura c9imic, proprietile fizice i c9imice, conformaia spaial, natura interaciunilor cu receptorul, viteza de metabolizare. & ,2#' Penicilinele au ca mecanism de aciune, impiedicarea formrii peretelui celular, prin le)area transversal a lanurilor aparin@nd unui polimer peptido)licanic, format dintr-un lan de

uniti *-acetil)lucozamin-acid *-acetilmuramic, cu lanuri de pentapeptid-enta)licin, ataate perpendicular. Ae)tura dintre )licina terminal a penta)licinei i D-alanin o realizeaz transpeptidaza membranar. Penicilinele se cupleaz cu transpeptidaza, o bloc9eaz, imiedic@nd astfel formarea le)turilor transversale , care asi)ur e%istena peretelui bacterian. -elulele microbiene, lipsite de perete, sunt e%puse tensiunilor osmotice i mor. Bacteriile care nu au perete celular nu sunt sensibile la aciunea penicilinelor. Penicilinele pot aciona asupra funciei enzimatice a proteinelor, duc@nd la autoliza unora dintre bacterii, sau la in9ibarea creterii. &!, ,,' 7dministrarea penicilinei se face intramuscular, intravenos sau intrara9idian, la intervale de 6 ore. Climinarea se produce pe cale renal, n form nemodificat. 2. Des!rierea pro!esului te"nolo#i! Procesul te9nolo)ic de obinere a penicilinei G se realizeaz prin procedeul discontinuu de fermentaie n profunzime care prezint o serie de avantaDe precum: pericolul de infectare a mediilor de cultur este redus randament ridicat procesul este omo)en costuri de investiie reduse

.idrati de carbon C%tract de porumb 1aruri nutritive 7er nesteril


Pre)atire mediu de cultura

7bur, # a.t.a. Penicillium crysogenum 1terilizare m.c. -ondens 7). antispumant 7cid fenilacetic Eermentatie 1terilizare aer

Eiltrare 2asa celulara 7cetat de butil 1ol. dil. . 2 10 , C%tractie Eaza apoasa 8ee%tractie 1ol.*a-0 ! Butanol Distilare azeotropa 1olventi reziduali

Eiltrare, spalare pe

F-. ! -l ! butanol

Kscare

Pe n

ic G ilin a

Des!rierea pro!esului te"ni! adoptat. Ge9nolo)ia de obtinere a Penicilinei G cuprinde urmatoarele faze: .Pre)atirea mediilor de cultura 2.1terilizarea mediilor de cultura si a aerului !.Eermentatia bioc9imica ,.Eiltrarea solutiilor native #.1epararea si purificarea penicilinelor

.Pre)atirea mediilor 2ediul de cultura reprezinta substratul nutritiv care contine comple%ul de substante folosite pentru cresterea si multiplicarea microorganismelor in conditii artificiale . Pre)atirea mediului consta in dizolvarea in apa a componentilor acestuia conform retetei pentru fiecare faza a procesului de fermentatie. 2ediul de cultura trebuie sa contina 9idrati de carbon:, saruri minerale, surse de azot ora)nic si anor)anic, precursori si apa. Deoarece sterilizarea mediului de cultura de face cu abur direct, cantitatea de apa ce se adau)a la prepararea mediului de cultura este mai mica cu o cantitate e)ala cu cea a aburului care condenseaza in timpul sterilizarii. Pre)atirea mediilor de cultura se face in aparate destinate acestui scop, prevazute cu a)itatoare, conducte pentru abur, serpentine de incalzire respectiv racire. 5n aceste aparate se introduce apa, se incalzeste la #0-60<-, apoi se adau)a e%tractul de porumb Hprincipala sursa de aminoacizi- si se fierbe timp de !0-60 minute.Dupa aceasta, solutia se raceste la #0-60<- si se adau)a restul componentilor mediului in urmatoarea ordine: -a-0 ! , *. , *0 ! , *a10 , , 2n10 , , I. 2 P0 , , Jn10 , , lactoza, )lucoza. Componenii mediului de cultura pe faze de fermenta ie: 2ediul de cultur astfel realizat va cuprinde urmtoarele surse de !ar$on : lactoza i )lucoza. Glucoza, sau de%troza, reprezint o e%celent surs de carbon i ener)ie, utilizatpentru producerea de antibiotic. (n special se folose te pentru stimularea

cre terii microbiene, ns poate )enera i efecte nedorite, de tipul in9ibi iei de substrat,indezirabile la producerea de metaboli i secundari, cum sunt penicilinele. 7ceste efecte pot fi diminuate prin dou cai: - modelarea adaosului de )lucoz n etapa de cre tere a biomasei, astfel nc@t s se aDun) la viteze ma%ime de cre tere i s se reduc la minim concentra ia )lucozeiL - utilizarea za9arurilor cu vitez lent de metabolizare, cum este lactoza, care poate elibera )lucoz i )alactoz prin 9idroliz enzimatic, n concentra ii departe de valoarea in9ibitorie. :#.6 -62; Aactoza, diza9arid reductor & , H ? H D H )alactozido H D H )lucoz ', se folose te n stare pur numai pentru biosinteza antibiotecelor, n mod deosebit la ob inerea penicilinei. :#.6!; %urse de azot *ecesarul de azot pentru mediul de cultur este asi)urat de sursele or)anice naturale sau sintetice i din sursele anor)anice. 2icroor)anismele sunt capabile, n mod obinuit, s biosintetizeze toate tipurile de molecule de azot &aminoacizi, proteine' plec@nd de la ionul amoniu &*.,>' n funcie de ener)ia e%istent, timp i )radul de tratare muta)en a suei cultivate. Miteza de cretere a microor)anismelor atin)e valori ridicate numai dac mediul conine surse or)anice de azot. Pentru culturile industriale folosite la obinerea de penicilina G, necesarul de azot este asi)urat de e%tractul de porumb i fina de soia. 7ceste surse natrale sunt bo)ate n proteine i aminoacizi, conin@nd i acizi nucleic, vitamine, oli)oelemente, lipide, za9aruri, compui cu sulf i fosfor. Prezena ionului amoniu n mediile necesare fermentaiilor industriale favorizeaz metabolizarea proteinelor, dar i formarea de produse din cate)oria antibioticelor. :#.66; % ruri minerale (n biosintez, srurile minerale sunt compui folosii drept surse de: - elemente constitutive ale produselor: *a210,, Jn10,, 2n10,, tiosulfat de sodiuL - elemente constitutive ale biomaselor: -a-0!, I.2P0,, *.,*0!L - modificatori ai presiunii osmotice i ai permeabilitii membranelor celulare: -a-0!L - a)eni de comple%are i de precipitare: ionul sulfat 10 ,2- & *a2 10,, 2) 10,, I.210, '. :#.6$-6/;

Pre!ursori

Precursorii sunt compui or)anici sau ano)anici, care atunci c@nd sunt adu)ai n mediul de cultur intervin ca molecule intermediare n biosintez sau diriDeaz biosinteza ctre o anumit direcie. 7cidul fenilacetic diriDeaz procesul de biosintez ctre obinerea de penicilin G, folosind ca microor)anism productor Penicillium Chrysogenum. 7stfel se favorizeaz atin)erea unor randamente ridicate de biosintez. Prin activitatea lor, e%trem de eficient, n procesele de biosintez, precursorii sunt considerai componente ce nu lipsesc din mediile de cultur, iar pentru a evita efectele in9ibitorii acetia se vor adu)a treptat, menin@ndu-se o concentraie constant. :#.6/; Re#latori ai pro!eselor de $iosintez (n biosinteza antibiotecelor se pot folosi unele molecule or)anice sau anor)anice, ce acioneaz ca inductor, activatori sau represani. Kn e%emplu tipic este ionul fosfat &P0,!-', prezent prin I.2 P0,, care dup o anumit concentraie devine un in9ibitor pentru acumularea produselor utile. '. :#.6N;

2.1terilizarea este procesul prin care are loc distru)erea sau indepartarea microor)anismelor pato)ene sau apato)ene din substante, preparate, spatii inc9ise, obiecte etc. 2etodele diferite de sterilizare se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: a. metode termice: - sterilizare cu aer cald la ,0-200<- sterilizare cu vapori de apa sub presiune la 20- ,0<- sterilizare prin incalziri repetate la $0- 00<b. metode fizice: - filtrare prin umpluturi fibroase - filtare prin materiale poroase - filtrare prin membrane - utilizarea radiatiilor KM, 58, raze O, ? etc. c. metode c9imice: - utilizarea a)entilor c9imici : o%id de etilena, formalde9ida, fenol, ozon, etc. :$,/0; 1terilizarea mediilor de cultura se poate realize prin metode mecanice&filtrare, centrifu)are, flotatie, electrostatic', pe cale termica, cu a)enti

c9imici sau cu unde electroma)netice. 1-a ales ca posibilitate de sterilizare a mediului de cultura din industria de biosinteza, sterilizarea cu abur. Procedeul de sterilizare cu abur este foarte simplu si permite obtinerea unui )rad inalt de sterilitate. 7cest procedeu prezinta totusi o serie de dezavantaDe date de reactiile secundare pe care le sufera principalele componente ale mediului in timpul procesului: - denaturarea proteinelor si inactivarea enzimelor - de)radarea artiala a vitaminelor si a anumitor factori de crestere - supraincalziri ce pot initia reactii c9imice. 7ceste dezavantaDe sunt diminuate prin ale)erea Dudicioasa a procesului, care este totusi cel mai si)ur. Procedeul de sterilizare termica a mediului de cultura poate fi realizat prin procedeu continuu sau discontinuu, utilizand drept sursa de incalzire aburul sau ener)ia electrica. Deoarece sterilizarea directa in fermentator prin proedeu discontinua la 20<- necesita un timp mare si de)radarea mediului este mai avansata, se ale)e procedeul de sterilizare mediului de cultura in instalatia continua. %terilizarea !ontinua a mediilor de !ultura la 12&'12()C Pentru sterilizarea unor cantitati mari de medii de !ultura se recomanda utilizarea proceselor continue de sterilizare care prezinta o serie de avantaDe: o conservarea mai buna a proprietatilor nutritive ale mediului o control superior al calitatii o utilizarea rationala a consumului de abur o eficacitate si productivitate sporita o control automat 8ealizarea in conditii optime a procesului impune un control al spumarii mediuliu si a vascozitatii acestuia. Pentru sterilizarea continua a mediilor de

cultura se folosesc instalatii industriale care lucraza la

20- 2#<-.

5nstalatia este compusa din trei parti distincte: coloana de sterilizare, mentinator si racitor. -oloana de sterilizare este formata din doua tevi concentrice: prin teava interioara trece aburul de # a.t.a, iar prin spatiu inelar circula mediul supus sterilizarii. 5n coloana de sterilizare are loc incalzirea mediului pana la 20<-, dupa care acesta este trecut prin mentinator si racitorul teava in teava, pentru desavarsirea procesului de sterilizare si racirea la !#-,0<-. Din dia)rama timp-temperatura pentru sterilizarea continua la 20- 2#<rezulta ca incalzirea mediului cu abur direct de # ata in coloana de sterilizare se face in ,-# secunde, iar timpul de mentinere& #-20minute' permite o distru)ere a tuturor microor)anismelor pato)ene capabile de multiplicare in conditiile din fermentator. 5n acest procedeu, contributia perioadei de racire si de incalzire fiind de #-6", se poate considera ca procesul de sterilizare are loc numai in mentinator. :6,!6;

<-

!#-,0<-

%terilizarea aerului. Procesele industriale de fermentatie sunt aproape in totalitate procese aerobe si in marea lor maDoritate aseptice. *ecesarul orar de aer steril variaza intre 60- 20 m ! aer4m ! mediu de cultura. 5n sterilizarea acestor debite mari de aer apar dificultati )enerate, pe de o parte de varietatea microo)anismelor prezente si de rezistenta lor la temperaturi uscate si pe de alta de limitele lar)i ale dimensiunilor acestora. :#, 0; Pentru sterilizarea aerului au fost propuse urmatoarele metode: - sterilizare termica - sterilizare cu raze ionizante sau untra-violete - sterilizarea cu a)enti c9imici - sterilizarea prin filtrare Pentru sterilizarea prin filtrare se pot folosi urmatoarele materiale filtrante: - fibre de sticla cu diametru intre # si / P - nitrat de celuloza pentru filtru cu membrana - teflon cu o rezistenta termica mare&!00<-' si caracter 9idrofob - poliamida 5n sterilizarea prin filtrare e%ista trei tipuri de filtre cu aplicabilitate practica: - filtrul cu fribra de sticla - filtre disc cu membrana - filtre-lumanare *iltrul !u +i$re de sti!la este alcatuit dintr-un strat de material filtrant fi%at intre doua site, sustinute de doua placi perforate& cu diametrul perforatiilor de 0.$-0./ cm'. Eiltrul este prevazut cu manta de incalzire, care permite uscarea materialului filtrant sterilizat cu abur direct. 7cest tip de filtru ofera posibilitatea sterilizarii unor debite ridicate de aer, realizarea unui )rad inalt de purificare si durata indelun)ata de functionare.

!.Eermentatia. Cste faza fundamentala a procesului de biosinteza si se realizeaza in trei etape: - inoculator - intermediar - re)im 7ceste etape corespund unor faze de dezvoltare a microor)anismelor. 7stfel, in inoculator se petrece procesul de aclimatizare a Penicillium crysogenum la noile conditii de dezvoltare, in intermediar incepe cresterea e%onentiala a numarului de microor)anisme, iar in re)im se termina procesul de crestere a microor)anismelor si de formare a penicilinei. 7ceasta etapizare reprezinta o ima)ine )enerala si putin idealizata a procesului de biosinteza, deoarece c9iar in intermediar incepe procesul de elaborare a penicilinelor ca rezultat al distributiei varstelor microor)anismului. 7cumularea unor cantitati mari de masa moleculara face ca volumele fermentatoarelor, in care are loc procesul, sa creasca in raport zecimal. Cficacitatea procesului de biosinteza este determinata de conformatia )enetica a tulpinei. Gulpina utilizata este P. Crysogenum Q176 a carei potenta a fost ridicata foarte mult prin procese de mutatie. 0 tulpina buna se caracterizeaza prin capacitatea mare de inmultire, utilizare rapida a azotului si a precursorului, lipsa pi)mentilor in biomasa si miceliu fibros. Procesul de fermentatie cuprinde trei +aze distincte: - faza de crestere - faza de producere - faza autolitica Eaza de crestere se caracterizeaza prin acumularea de masa miceliana si utilizarea intensiva a componentelor mediului de cultura. Glucoza este asimilata foarte rapid atat pentru formarea masei celulare, cat si pentru formarea ener)iei necesare. -erintele de o%i)en sunt ma%ime in aceasta perioada, iar activitatea respiratorie, volumul de -0 2 de)aDat este mare. Eaza de producere a penicilinelor se caracterizeaza prin incetinirea cresterii miceliului fie datorita epuizarii constituentilor usor asimilabili, fie altor conditii e%istente cum ar fi scaderea consumului de o%i)en, mentinerea p.ului la 6./-$.# si acumularea de penicilina. 5n aceasta faza lactoza este folosita lent de catre miceliu si furnizeaza ener)ia necesara proceselor de biosinteza sau pentru formarea constituentilor celulari. Eaza autolitica corespunde stadiului in care microo)anismele se epuizeaza ca urmare a activitatii metabolice prelun)ite, iar sursele de carbon din mediu sunt consumate. -ontinutul de azot al miceliului descreste considerabil si incepe procesul de autoliza al acestuia cu elibereare de amoniac si cresterea p.-ului peste /. Producerea penicilinelor inceteaza si apare un proces de 9idroliza alcalina a penicilinelor formate. 5n practica industriala nu este permisa prelun)irea fermentatiei pana la aparitia autolizei.

-antitatea de peniciline formate intr-o fermentatie bioc9imica normala este rezultatul imbinarii rationale a urmatorilor factori: - conformatia )enetica a tulpinii care decide caacitatea de producere a penicilinelor - folosirea unor constituenti adecvati in mediu si un ec9ilibru corect in proportiile acestora - mentinerea p.-ului la un nivel optim in mediul de fermentatie - dozarea corecta a raportului intre 9idratii de carbon - adau)area de precursori care vor decide natura catenei laterale si tipul de penicilina produsa - asi)urarea necesitatilor de substante minerale - mentinerea temperaturii optime Din datele e%istente in literatura se poate se poate tra)e concluzia ca p.-ul afecteaza vitezele reactiilor enzimatice, permeabilitatea membranelor celulare si )radul de ionizare a sarurilor. Pentru faza de crestere a masei celulare p,'ul optim este de ,.#-#.0, iar pentru faza de producere a penicilinelor este de $.0-$.#. Prin urmare, procesul va trebui condus inter cele doua etape in re)im diferit. *u se recomanda depasirea p.-ului de $.# deoarece incepe procesul de autoliza insotit de de)radarea penicilinelor formate. 2entinerea p.-ului la valoarea $ in ultima parte a ciclului de fermentatie asi)ura valori ridicate pentru vitezele de respiratie si elaborare de peniciline. 8e)imul optim de temperatura este de 2#<- cu o toleranta de un )rad, iar necesarul de aer, deoarece este un proces aerob, este de - .# l aer4l mediu % min., la o turatie a a)itatorului elicoidal de 0- ,0 rot4min. :6, /2, /!; . Miteza de dizolvare a o%i)enului creste cu turatia a)itatorului, dar acesta nu poate depasi anumite limite deoarece se aDun)e la deteriorarea mecanica a biomasei. 2ecanismul de transfer al o%i)enului din bula de aer la celula in sistem etero)en )az-lic9id-solid implica urmatoarele etape: difuzia o%i)enului molecular prin filmul de aer dizolvarea o%i)enului la interfata )az-lic9id difuzia o%i)enului solvit prin filmul de lic9id difuzia o%i)enului solvit in intrea)a masa difuzia o%i)enului solvit prin filmul de lic9id de la suprafata

microor)anismelor difuzia o%i)enului prin membrana celulara reactia de consum a o%i)enului

Din datele e%istente in literature de specialitate rezulta ca in sisteme etero)ene )az-lic9id-solid, bine a)itate, viteza procesului de transfer de masa al o%i)enului este determinate de difuzia o%i)enului dizolvat prin filmul de lic9id. : ,N2; -ompozitia mediului de cultura are un rol 9otarator in procesul de biosinteza deoarece, in dezvoltarea sa, microor)anismele au nevoie de surse de 9idrati de carbon, azot, substante minerale si precursori. 1ursele de 9idrati de carbon sunt necesare pentru dezvoltarea microor)anismelor si pentru producerea penicilinei. Cste necesar sa se mentioneze ca biomasa unei molecule asa de comple%e, necesita un flu% de ener)ie din e%terior, procesul fiind endoterm. Prin urmare, biosinteza penicilinelor se poate realiza numai daca se desfasoara simultan si procesele de o%idare ale 9idratilor de carbon care constituie sursa principala de ener)ie. 0%idarea lenta a lactozei elibereaza o ener)ie ce depaseste cu 66QR4l mediu de cultura ener)ia necesara sistemului L din aceasta cauza procesul de biosinteza in ansamblu este e%oterm. Miteza de utilizare a 9idratilor de carbon se inscrie in urmatoarea sc9ema: )lucoza acid lactic lactozaL fapt care confirma ca in faza de crestere a microor)anismelor se consuma )lucoza, iar in faza de producere a penicilinelor se consuma lactoza. 5ntroducerea fructozei sau lactozei in locul )lucozei are ca efect scaderea brusca a vitezei de crestere a masei celulare. 1ursele de azot sunt necesare pentru formarea )rupelor aminice si obtinerea acozilor aminici. 1e utilizeaza azot mineral din saruri de amoniu si azot or)anic furnizat de aminoacizii si peptidele din e%tractul de porumb. Prezenta substantelor minerale este vitala in pocesul de crestere deoarece ele afecteaza direct permeabilitatea membranei sau intra in sistemele enzimatice. 7stfel I. 2 P0 , ofera I ! - entru activarea unor sisteme enzimatice si P0 > pentru fosforilare. *ecesarul de substante minerale pentru fazele de crestere a masei celulare si elaborarii de peniciline pentru P.crysogenum S $, este urmatorul: Clement Malori e%primate in m)4l mediu -resterea ciuercii Producerea penicilinei Potasiu ,0 ,0 2a)neziu / / Eosfor /0 200 Eier 0.2 $ 1ulf $0 00

DiriDarea procesului de biosinteza spre obtinerea Penicilinei G se face cu aDutorul cu

aDutorul unei substante care este in)lobata in catena laterala si poarta numele de precursor. 7cesta este a!idul +enila!eti! . Precursorul se adau)a in portiuni deoarece in concentratii mai mari de 04 -042" sunt to%ici pentru microor)anisme. Procesul de formare a penicilinelor fiind aseptic, sterilizarea aparatelor se face cu abur la 20- 2#<-, iar mentinerea sterilitatii in timpul procesului este asi)urata de suprapresiunea creata prin barbotarea aerului steril necesar biosintezei. Procesul de fermentatie se realizeaza in fermentatoare cilindrice verticale contruite din otel ino%idabil, ec9ipate cu a)itator elice sau turbina, serpentina pentru racire, conducta pentru aerare, dispozitive spar)ere-val, teaca termocuplu, filtru individual de aer si rezervor de antispumant. Eundurile fermentatoarelor sunt sudate pentru a asi)ura un )rad sporit de securitate impotriva infectiilor, iar stuturile au )arnitura metalica pe toata suprafata flanselor de le)atura. Dinamica procesului de fermentatie a penicilinelor -ontrolul procesului de fermentatie se realizeaza prin determinarea sterilitatii mediului, a )radului de determinare mofolo)ica a ciupercii, a p.-ului mediului, a activitatii lic9idului de cultura si a consumului de de za9ar. Probele se iau la interval de ,-6 ore, iar procesul se considera terminat atunci cand continutul de za9ar al biomasei aDun)e la 0.2-0.6", iar concentratia solutiei ramane aproape constanta intre doua determinari. Perametrii procesului de fermentatie bioc9imica a penicilinei: Ctapa de G 7)itarea Debit aer Presiunea fermentatie :<-; :8ot4min; :l4l mediu % :ata; min; 5noculator 26T 2$0 .0 .2- .! 5ntermediar 26T $0 - .2 .2- .! 8e)im 26T 20 0.6.2- .!

Durata :9; !0-,0 20-,0 N0- 20

-oncentratia penicilinelor in solutia nativa la terminarea procesului de fermentatie este cuprinsa intre #"-6". Maloarea e%acta depinde de potenta susei folosite si de conditiile de realizare a procesului de fermentatie. :6, /,, /#;

,.Eiltrarea solutiilor native Eiltrarea la nivel industrial a lic9idelor de fermentatie intampina dificultati considerabile datorate naturii masei celulare. 7le)erea utilaDului pentru filtrare este conditionata de: - caracterul suspensiei, - productivitate, - )rad de recuperare - materialul de constructie al suprafetei filtrante Eiltrarea lic9idelor care contin masa celulara cu caracter fibros este o operatie relativ usoara, deoarece miceliul nu colmateaza materialul filtrant si se desprinde usor de pe acesta. Pentru aceste lic9ide, la nivel industrial sunt recomandate filtre rotative cu vid. Eiltrele ofera o suprafata mare de filtrare, posibilitatea spalarii miceliului pe filtru, pentru recuperarea avansata a produselor utile si nu necesita operatii manuale. Eiltrul rotativ cu vid, denumit filtru celular 0liver, poate fi construit din otelcarbon, otel ino%idabil, otel captusit cu cauciuc sau teflon, din diferite aliaDe. 7le)erea materialului de constructie este determinata de caracterul a)resiv al lic9idelor supuse filtrarii. Eiltrul consta dintr-un tambur rotativ, cu lun)imea -,.#, si diametrul .$#-!m, construit din doi cilindrii orizontali coa%iali. -ilindrul e%terior este perforat si acoperit cu material filtrant, iar spatiile dintre cei doi cilindrii este impartit in 0- 2 celule etanse care functioneaza succesiv si independent ca un filtru nuce. Ae)atura dintre aceste celule si conductele de vid sau aer comprimat se realizeaza rin intermediul capului de distributie. 1uprafata tamburului este impartita in mai multe zone corespunzatoare operatiilor de filtrare, spalare, uscare si indepartare a stratului de miceliu depus. 5n timpul unei rotatii a tamburului, fiecare celula trece prin toate aceste zone. 5ndepartarea miceliului se realizeaza cu aDutorul unui cutit razuitor fi%. :!,!$,!/;

. 1oluia rezultat se trece printr-un rcitor tubular unde se rcete p@n la !-#<- i se depoziteaz n rezervorul de ateptare, de unde este trimis la e%tracie. 8cirea este absolut necesar pentru a reduce viteza reaciilor de de)radare a penicilinelor. (n unele te9nolo)ii de fabricaie soluia rcit se trateaz cu cetazol 0" pentru coa)ularea albuminelor, se filtreaz i se trimite la e%tracie. :6, /6; #.1epararea si purificarea penicilinelor 1epararea penicilinelor prin e%tractie fizica rerezinta sin)urul procedeu de separare cu aplicabilitate industriala. -oncentratia finala a penicilinei in lic9idele de fermentatie este de !-6", in functie de tulpina utilizata. Datorita dilutiei foarte mari, este necesara concentrarea solutiei prin e%tractii repetate a penicilinelor cu solventi. Elu%ul )eneral al separarii penicilinelor cuprinde urmatoarele etape: - filtrarea lic9idului de fermentatie in scopul separarii biomasei - e%tractia penicilinelor din filtru cu solvent or)anic in doua sau mai multe stadii, in functie de conc sa in solutie - ree%tractia penicilinelor din solventul or)anic cu o solutie de carbonat de sodiu - cristalizarea si purificarea. E-tra!ia i ree-tra!ia C%tracia reprezint operaia de separare a componenilor unui amestec lic9id sau solid pe baza diferenei de solubilitate a acestora ntr-unul sau mai muli solveni. Dac amestecul supus separrii este lic9id, operaia este de e%tracie lic9id-lic9id, iar pentru solid, e%tracie solid-lic9id. 7tunci c@nd procesul are loc prin intermediul operaiilor fizice, e%tracia este fizic, iar atunci c@nd intervin reacii c9imice, e%tracia este reactiv. C%tracia fizic lic9id-lic9id cuprinde , etape: . contactarea soluiei iniiale cu solventul &amestecarea' 2. solubilizarea i difuzia solutului n faza solventului &transferul de masa a solutului' !. separarea celor dou faze rezultate &e%tractul-faza solventului care conine solutul, rafinatul-soluia iniiala epuizat' ,. recuperarea solventului at@t din e%tract, c@t i din rafinat. :!.#2; Miteza e%traciei depinde de ! factori: aria interfacial de contact dintre cele 2 faze lic9ide, fora motrice a trasnferului de mas al solutului ntre soluia iniial i solvent, coeficienii de transfer de mas ai solutului n fiecare faz. 0peraia de e%tracie prezint capacitate ma%im, atunci c@nd se obine un contact intim ntre fazele din sistem, reflectat de )radul de dispersie ale uneia n cealalt, respective de valoarea ariei interfaciale. Produsele de biosintez se )sesc n lic9idul de fermentaie n concentraii reduse &0.#/"', fiind n )eneral, compui labile c9imic i termic. (n plus, n lic9idele de fermentaie se )sesc numeroi compui secundari, unii cu caracterisitici fizico-c9imice asemntoare cu ale

produselor utile, de aceea separarea i purificarea produselor de biosintez sunt operaii dificile, ce implic etape complicate. :/.,/; C%tracia fizic reprezint p@n n prezent sin)urul procedeu de separare industrial al penicilinei G. -oncentraia final a penicilinei G n lic9idele de fermentaie este cuprins ntre ! i 6 ", n funcie de tulpina utilizat. Datorit diluiei foarte mari este necesar concentrarea soluiei prin e%tracie i ree%tracie. Penicilinele pot fi e%trase fie din soluia apoas rezultat n urma filtrrii biomasei, fie direct din lic9idul de fermentaie. :$.6 ; Elu%ul )eneral al separrii penicilinelor de biosintez este alctuit din , etape: . filtrarea lic9idului de fermentaie cu aDutorul filtrelor rotative cu vid, n scopul separrii biomasei de lic9idul care conine penicilineleL 2. !. ,. e%tracia penicilinelor din filtrat cu un solvent or)anic n dou sau mai multe stadii, n funcie de concentraia lor n soluieL ree%tracia penicilinelor din solventul or)anic cu o soluie de carbonat de sodiu sau de potasiuL cristalizarea i purificarea, n funcie de tipul de penicilin.

E-tra!ia peni!ilinei G folosete ca mediu supus e%traciei fizice, lic9idul de fermentaie filtrate, iar ca solvent a!etatul de $util la p. cu valoarea 2. C%tracia penicilinei G n acetat de butil decur)e cu randamente ma%ime numai n condtiile n care acest antibiotic se va )si n soluia apoas supus e%traciei n form nedisociat. 7cesta deoarece acetatul de butil este un solvent nepolar sau cu polaritate redus. Din analiza procesului de e%tractive fizica a penicilinei G cu acetat de butil s-a constat ca: - n solvent sunt e%trase numai molecule de penicilina nedisociat - ntre molecule de penicilina, n condtiile n care se realizeaz e%tracia, nu are loc formarea unor asociaii - n acetatul de butil penicilina G nu disociaz 1c9ema de operaii pentru separarea penicilinelor prin e%tracie este prezentat n sc9ema urmtoare:

Pentru e%tracia penicilinei G se folosete e-tra!torul Podbielniak.7cesta este construit dintr3o foaie metalic nfurat n n Durul unui arbore care se rotete cu 2000#000rpm..8otorul are forma unei spirale cu un variabil de spire& 6-!! spire' a cror seciune formeaz canale paralele.

spiral numr

. 2. !. ,. #. 6. $.

ansamblu rotor >a% carcas la)re curea de tranmisie foaie metalic spiralat perforat conducte de distribuUie a fazelor conduct pentru lic9idele de splare Vi curUare /. VtuUuri de alimentare Vi evacuare

Distilarea azeotrop (n prezent pentru separarea srurilor penicilinei G din soluia apoas rezultat de la ree%tracia n carbon de *a&I', se folosete procedeul antrenrii azeotrope a apei cu butanol, la vid, astfel ncat, odat cu ndeprtarea apei are loc cristalizarea srii respective, apoi, acesta se filtreaz si se spal cu butanol i cloroform. Ktilizarea butanolului, dei prezint avantaDul unui timp relativ scurt al fazei de cristalizare si al unei solubilitai relativ bune a impuritatilor are o serie de inconveniente cum ar fi: - conduce la pierderi mari de butanol, datorita solubilitatii ridicate a acestuia in apa&$,,#"', precum si datorita solubilitatii mari a apei in butanol &20,#"'L acest aspect determina si c9eltuilei sporite cu recuperarea solventului. - posibilitatea de)radarii termice a penicilinei, datorita temperaturii necesare evaporarii amestecului butanol-apa - posibilitatea de)radarii c9imice a penicilinei in butanol. .s!area Kscarea este o operatie prin care se indeparteaza umiditatea dintr-un material cu aDutorul ener)iei termice.Germenul de uscare se mai utilizeaza si in

cazul indepartatii unui component in stare lic9ida sau de vapori dintr-un )az sau dintr-un amestec lic9id. Kscatoarele se pot clasifica in functie de mai multe criterii: ' dupa re)imul de fuctionare pot fi: - continue - discontinue 2' dupa presiunea de lucru pot fuctiona: - la presiune atmosferica - la vid !' dupa procedeul de uscare pot fi: - cu a)ent termic )azos - cu incalzirea materialului ,' dupa sensul de circulatie a solidului si a )azului pot fi in : - ec9icurent, - contracurent, - curent mi%t - curent incrucisat #' din punct de vedere constructive sunt: -uscatoare cu strat fi%, -cu strat mobil, -cu strat fluidizat, -cu pulverizare, -de contact Penicilina G precipitata se filtreaza pe filtrul *uce si se usuca in uscator dulap la !#-,#<- sub vid de 00-22# mm.), timp de 6-20 ore.

2./.2. 0aterii prime1 Intermediare1 Au-iliare. 2icroor)anismul producator 2uce)aiurile&ciuercile sau fun)ii' sunt microor)anisme ce se prezinta sub forma de filamente, de diverse dimensiuni, ce formeaza un miceliu care provoaca de)radarea mediului in care se dezvolta. Knele specii de muce)aiuri sunt producatoare de antibiotice cum ar fi Penicillium si spergillus! in special antibiotice ?-lactamice 2ediul de cultura are in componenta urmatorii constituenti: 1. La!toza Generaliti2 Eormul brut: - 2.220 2as molecular: !60.!0 )4mol Prezinta o usoara solubilitate in apa si este insolubil n alcool etilic, eter etilic i cloroform.

Jerul i materialele au%iliare folosite la fabricarea lactozei trebuie s corespund documentelor telenice normative ale produselor respective i s respecte dispoziiile le)ale sanitare i sanitar H veterinare n vi)oare. -ondiii te9nice de calitate2 Denumirea caracteristicii -ondiii de admisibilitate Gipul Aactoz rafinat Aactoz telenic -alitatea 5 -alitatea a 55-a pulbere cristalin alb alb - )alben )alben slab dulcea), fr miros strin incolor, limpede )alben desc9is, Galben slab tulbure >#2 W >#! ># W >#2 >,$ W ># #.# 0.0# 0.00, 0.002 lips n condiiile determinrii lips n condiiile determinrii 0.0 lips n condiiile determinrii 0., 0.0$ 2 -

7spect -uloare Gust i miros 7spectul soluiei apoase Puterea rotaiei specifice :=;2020 Pierderi prin uscare: -la !0<-, ", ma%. -la 00<-, ", ma%. 7ciditatea e%primat a acidului lactic, ", ma%. -loruri, ", ma%. 1ulfai &10,', ", ma%. -alciu 2etale )rele &Pb' 7rsen, ", ma%. Eier

2. E-tra!tul de porum$ -onditii te9nice de calitate -onstituienti )4 00) e%tract de porumb 1ubstanta uscata -enusa * total Ja9ar total &e%primat ca )lucoza' 7cid lactic 7ciditate&ml sol *a0. 0, *4 00)' e%tract de porumb Ee P " ,6-,N,6 /,0,- 0,$! !,!!-!,6$ ,,00-,,$0 0,$,-,,!N ,6- N,! 0,00N-0,02 ,#- ,N

-a Jn I 102 1edimente solide

0,02-0,$ 0,0#-0,0 2 2,0-2,# 0,02 !/,,-#2,N

Generalitati. Proprietati fizice. - 7spect: lic9id cremos de culoare )alben inc9is - 2iros: caracteristic unei fermentatii lactice - 1edimentare dupa 2, ore intr-un cilindru de 00 ml de 00" - 7spect microscopic: in frontiu colorat prezinta o masa bacteriana tipica bacililor lactic, in proportie de peste N0" - 1ubstanta uscata: minim #0" - p.3 !.#-, - -ontinutul in acid lactic: minim 20) la 00) substanta uscata - Ja9ar total: ma%im 2.#" 3. *aina de soia Generalitati: Eaina de soia este o sursa de azot naturala, bo)ata in proteine, aminoacizi continand si acizi nucleici, vitamine, oli)oelemente, lipide, za9aruri, compusi cu sulf si fosfor dupa cum urmeaz:

Proteine 2aterii )rase 2etionina -isteina Aizina -alciu 1odiu Potasiu 2a)neziu 1ulf Eosfor

,2 " !.# " 0.#, " . " 2., " 0.2 " 0.2/$ " .$ " 0.2 " 0.!2 " 0.6 "

/. Glu!oza "eneraliti#

%R 133(4'5

0biect i domeniu de aplicare: Prezentul standard se refer la )lucoza obinut din cartofi i din porumb, destinat pentru consum i scopuri industriale. Gipuri de )lu%oza: -)lucoz lic9id -)lucoz solid: - aromatizat - nearomatizat Glucoza aromatizat poate fi fabricat cu diferite adaosuri: esene, aromatizani i colorani alimentari avizai din punct de vedere sanitar, miez de nuc, miez de floarea-soarelui etc., conform acordului ntre productor i beneficiar. -$irop de glucoz: soluie apoas, concentrat i purificat de za9aruri nutritive, obinute din amidon de cartofi i de porumb. -"lucoz solid: mas de za9aruri nutritive, obinut prin 9idroliz avansat a amidonului de cartofi i de porumb. -ondiii te9nice de calitate: Pentru )lucoza de cartofi i de porumb, materiile prime i au%iliare trebuie s corespund standerdelor i normelor sanitare n vi)oare Proprieti or)anoleptice:

-aracteristici

7spect -uloare

2iros Gust -orpuri strine

-ondiii de admisibilitate Gip de )lucoz Aic9id 1olid 7romatizat *earomatizat Aic9id v@scos 2as solid, 2as solid sub form de tablete 5ncolor p@n -rem p@n la -rem p@n la la )alben )alben sau )alben specific colorantului adu)at Aips -aracteristic Aips aromei adu)ate Dulce Dulcea), uor amrui specific Aips

2etod de verificare

18 !!#N-

Proprieti fizico H c9imice: -aracterisitici -ondiii de admisibilitate Gip de )lucoz Aic9id 1olid 7romatizat *earomatizat 20 2 200 .# 2etod de verificare 18 !!#N-2 18 !!#N-!

Kmiditate, " ma%. 8BK, ma%. -uloare ml iod soluie 0. n4 00 ml, ma% Densitate 20420<-, )4ml, min 5ndice de refracie la 20<7ciditate, )rade, ma%. 7cizi minerali liberi, " p., la o soluie 20 )4 00 ml -oninut de -n produs 102 ml4 00 ) nealbit ma%. -n produs albit -oninut de cenu conductometric, raportat la s.u., ", ma%. -oninut de de%troz raportat la s.u., &DC', "

.,2 .,N 2.# Aips ,.#...#.# , ,0 0.6 !2...,N

2./

18 !!#N-, 18 !!#N-# 18 !!#N-6 18 !!#N-$ 18 0- 2 18 C* /# 18 0-2

# min. $#

18 !!#N-/ sau

18 !!#N-N sau 18 510 #!$$ (. CaCO31 Car$onatul de !al!iu %TA% 1&63'57 Prezentul standard se refera la carbonatul de calciu precipitat, te9inic, obtinut prin tratarea solutiei de var cu bio%id de carbon.Produsul se prepara sub forma de pulbere microcristalina. Eormula c9imica:-a-0! 2asa moleculara relativa: 00,0N )4mol -arbonatul de calciu precipitat, te9nic se livreaza in patru tipuri: - tipul 5 destinat, in special, la fabricarea pastei de dintiL - tipul 7 destinat, in special, industriei de produse cosmetice, industriei de antibiotice si industriei electrote9niceL - tipul B destinat, in special, industriei de material plastic si industriei cauciuculuiL - tipul - pentru alte utilizariL -onditii te9nice de calitate a carbonatului de calciu Gipul 5 7 Grad de alb, "min N$ N2 Einite: -rest pe sita cu tesatura de sarma 006! 1G71 0$$-6$, "ma% 0, ,0 -rest pe sita cu tesatura se sarma 00N 1G71 0$$-6$, "ma% 0,0# 0,# ! Densitate in )ramada in stare tasata, )4cm , 0,,# 0,,# ma% -ifra de sedimentare, cm!, min N# N Kmiditate, " ma% 0,, 0,, 1ubstante insolubile in acid clor9idric, "ma% 0, 0,2 0%izi de fier si de aluminiu &Ee20!>7l20!', 0,# 0,# "ma% -arbonat de calciu &-a-0!'," min NN NN 7lcalinitate:-a&0.'2;, " ma% 0,00/ 0,00/ Aimite de p. la un adaos de X!0cm! acid #,#X.6,0 clor9idric n&capacitate de tamponare' p.-ul suspensiei 2" in apa, ma% /,# N,# p.-ul suspensiei 0" in apa, ma% N 0 -upru&-u', "ma% 0,00 0,00 2an)an&2n', "ma% 0,00! 0,00! 7rsen B N2 ,0 0,# 0,,# N0 0,6 0,2 0,# N/,# 0, 0 0,00 0,00! 0,,$ N0 0,6 0,2 0,# N$ 0, # -

7. *os+at monopotasi! %.T.A.% 1&/45'57 Generalitati: Prezentul standard se refera la fosfatul monopotasic te9nic utilizat, n principal, in mediu de cultura la fabricarea antibioticelor. Eormula c9imica: I.2P0, 2asa moleculara: !6,0N )4mol -ondiii te9nice de calitate 7spect i culoare -ristale albe Kmiditate , ", ma%. 0.! Eosfat monopotasic &I.2P0,', ", min. N6 -loruri &-l', ", ma%. 0.2# Eier &Ee', ", ma%. 0.00! 2etale )rele &Pb', ", ma%. 0.0 1ubstane insolubile n ap, ", ma%. 0.# 0bservaii: - -aracteristicile din tabel, cu e%ceptia umiditatii, se refera la fosfatul monopotasic uscat la 0# T 2<- -u acordul beneficiarilor produsul se poate livra si cu ma%. 0.0# " fier. 5. %ul+at de sodiu %.T.A.% 2127'6/ General itai Prezentul standard se refera la sulfatul de sodiu, an9idru, te9nic, intrebuintat in industria de medicamente. Eormula c9imic: *a210, 2asa moleculara relativ: ,2.0,, )4mol -aliti 1ulfatul de sodiu, an9idru, te9nic se livreaz n trei calitai: calitatea 5 H produs secundar la bile de filare, de la obinerea fibrelor artificialeL calitatea 55 H obinut prin tratarea fosfo)ipsului rezidual cu sod calcinat &*a 2-0!', urmat prin uscarea produsului prin atomizare. - calitatea 555 H produs secundar din fabricaia acidului formic din formiat de sodiu i acid sulfuric. -ondiii te9nice de calitate -alitatea 5 7spect praf nea)lomerabil -uloare 7lb 1ulfat de sodiu NN &*a210,', ", ma%. Kmiditate, ", ma%. 0.! 1ubstane insolubile 0.! 55 praf nea)lomerabil alb N$.# 0. 0.! 555 praf a)lomerabil 7lb cenuiu N$ 0.# 0.#

n ap, ", ma%. 7cid sulfuric liber&.210,' -lorur de sodiu &*a-l', ", ma%. Eier &Ee', ", ma%. 7cizi or)anici &.-00*a' Densitate n stare netasat Q)4dm!

Aips 0. 0.00 lips 0.$... .##

lips .2 0.00 0.,...0.$

", ma%. .0 .2 0.0! ", ma%. .# .26... .!0

0bservaie: - toate valorile din tabel, e%cept@nd umiditatea si densitatea n stare netasat, sunt raportate la produsul uscat la 0# T 2<-. 6. %ul+at de zin! %.T.A.%. 2375'6& Generalitati : Prezentul standard se refera la sufatul de zinc te9nic cristalizat, )ranulat si lic9id. 1ulfatul de zinc te9nic cristalizat si )ranulat se livreaza in ! calitati: - calitatea 5 - calitatea 55 - calitatea 555 1ulfatul de zinc te9nic lic9id se livreaza in 2 calitati: - calitatea 5 - calitatea 55 Eormula c9imica: Jn10, 2asa moleculara: 6 )4mol Aa data aprobarii standardului, sulfatul de zinc te9nic )ranulat si lic9id se importa. -onditii te9inice de calitate a sulfatului de zinc te9nic cristalizat, calitatea 5: -alitatea 7spect -uloare Jinc&Jn' "min. 1ubstante insolubile in apa, "ma%. Eier&Ee', "ma% -upru&-u', "ma% 7cid sulfuric liber&.210,', "ma% 7lba 22,# 0,0# 0,0!# 0,00# 0, 5 55 cristale mici alba sau alb-)albui 22, 0, 0,# 0,# alb-)albuie-cenusie 2 ,6 0,# ,0 555

7rsen -loruri, "ma%

Aipsa 0,2

0bservatii: - pentru industria c9imico-farmaceutica se va folosi sulfat de zinc te9nic cristalin, calitatea 5. 4. Azotat de amoniu %.T.A.%. /(&'3& Generalitai 1tandardul cu nr. ,#0-!0 se refera la azotatul de amoniu te9nic, )ranulat obinut prin neutralizarea acidului azotic cu amoniac utilizat la fabricarea e%plozivilor i n alte scopuri industriale. Eormula c9imica: *.,*0! 2asa molecular relativ: /0.0, )4mol 7zotatul de amoniu te9nic )ranulat, se livreaz n dou tipuri: tip 5 H folosit la fabricarea e%plozivilorL tip 55 H folosit n alte scopuri industriale. 5 Granule nea)lomerabile alb N# # 0.2 0.02 N/./ 0.2 !,.6 0.2 55 )ranule nea)lomerabile alb-roz N# # 0.! 0.02 NN., !,./ -

-ondiii te9nice de calitate Gip 7spect -uloare Granulaie: )ranule ntre ...! mm, ", min. )ranule sub i peste ! mm, ", ma%. Kmiditate, ", ma%. 7ciditate liber &.*0!', ", ma%. 7zotat de amoniu, ", min. 7zotat de ma)neziu, ", min. 7zotat total, ", min. 8eziduu de calcinare, ", ma%.

0bservaie2 - coninutul de azotat de amoniu, azotat de ma)neziu, azot total i aciditatea liber sunt raportate la produsul uscat.

Precursor in obtinerea Penicilinei G: A!idul +enila!eti!. Generalitati : Eormula c9imica: -6.#-.2-00. 2asa moleculara: !6. # )4mol Proprietati fizice : - pulbere alba, alba-)albuie - punctul de topire la $$-$/.#<-, - temperatura de fierbere: 26#<-, - densitate .0/ )4cm! , - solubilitate moderata in apa - stabil in conditii normale. Descriere )enerala si aplicatii: 7cidul fenilacetic se prezinta sub forma de cristale albe, cu un miros neplacut, caracteristic, solubil in alcool si eter. Cl serveste ca in)redient in parfumuri oferind un miros asemanator mierii. 1e )aseste in concentratie mica in unii alcaloizi si 9ormoni din plante. 7cidul fenilacetic substituit in pozitie alfa si esterii acidului fenilacetic sunt folositi in medicina, de asemenea acidul fenilacetic este folosit ca precursor in obtinerea penicilinei G. 5n comert se )aseste sub forma de pudra )albuie de puritate minim NN" si umiditate ma%ima ", livrat in saci de 2#Q).

gent antispumant# .lei de +loarea soarelui te"ni! Generaliti: 1tandardul cu numarul 2$ 0-$0 se refer la uleiul te9nic obinut din seminele de floarea soarelui. Kleiul te9nic de floarea soarelui se livreaz n dou caliti: -calitatea 5, obinut prin presare sau e%tracie cu solveni i prelucrare ulterioarL -calitatea 55, obinut prin presare sau e%tracie cu solveni. Proprieti fizice i c9imice: -alitatea 7spect, la 60<5 Aimpede 55 2etode de analiz 1G71 ,#4 -6$ %TA% 251&'5&

Densitate relativ la 20<5ndice de refracie la 20<-uloare de iod, m) 54 00 cm! ma%. 5mpuriti insolubile n eter etilic, " ma%. Kmiditate i materii volatile, " ma%. 5ndice de aciditate, m) I0.4) ma%. 1ubstane or)anice nesaponificate, " ma%. 5ndice de iod, ) 54 00) min. -enu, " ma%. 5ndice de saponificare, m) I0.4) 1ubstane mucila)inoase Punct de inflamabilitate &PenQi-2artens', <c min.

fr impuriti mecanice 0.N ,...0.N2$ .,$ 0... .,$60 20 0. 0.2 2 2 .2 .2 N... !# 0.0# /6... N/ lips 6# !#

1G71 ,#4!-6$ 1G71 ,#4,-6$ 1G71 ,#42-6$ 1G71 ,#4 -6$ 1G71 ,#4 0-6$ cap 1G71 ,#4 6-6$ cap 1G71 ,#4 #-6$ 1G71 ,#4 N-6$ cap 1G71 ,#4 !-6$ 1G71 ,#4 $-6$ 1G71 /-$0 1G71 ,#46-6$ cap

0bservatii: - la uleiul rafinat de floarea soarelui tip 7, imbuteliat pe linii fara uscare, se admite un continut de apa si substante volatile de ma% 0. #" - indicele de pero%id pentru uleiul destinat pastrarii indelun)ate se stabileste prin intele)ere intre parti

A!etat de N'$util %.T.A.% 4&/'64 Generalitati: 1tandardul cu numarul N0,-/N se refera la acetatul de n H butil te9nic obtinut prin esterificarea acidului acetic cu alcool n H butilic sau prin transesterificarea acetatului de metil. Eormula c9imica: -.!-02&-.2'!-.! 2asa moleculara relativa: 6. 6 )4mol 7cetatul de n H butil te9nic este un produs inflamabil, avand punctul de inflamabilitate de cca. 2/<-. 7cetatul de nHbutil te9nic se livreaz n trei tipuri, funcie de continutul de ester si anume: - tipul N/ tipul N2 tipul //

-ondiii te9nice de calitate Denumirea caracteristicii 7spect -uloare , m) I2-r20$4 l, ma%. 2iros Densitate relativa, d2020 Distilare &la presiunea de 0 !,2 mbar'Y: - interval de distilare, <-... - n intervalul de distilare distila, " vol., min... 7cetat de nHbutil, ", min. 7ciditate &acid acetic', ", ma%. 8eziduu la evaporare, ", ma%. 7p , ", ma%. -ondiii de admisibilitate Gipul N/ N2 // Aic9id limpede, far substane n suspensie 6 caracteristic 0./$/...0.// 0./$2...0.//0 0./6/...0./$, , 20... 2$ N# N/.0 0.0 0.0 0.2 6... 2/ N# N2.0 0.0! 0.02 0.!# !... !0 N# //.0 0.0! 0.02 0.#

Y 0 !.2 mbar 3 $60 mm .) 0bservaie: - tipul N/ destinat industriei de antibiotice trebuie s aib intervalul de distilare 2!... 2$<-.

A!id sul+uri! te"ni!.

%.T.A.% 45'6&

Generalitati: Eormula c9imica:.210, 2asa moleculara: N/,0/ )4mol Dupa contiuntul de acid sulfuric mono9idrat, acidul sulfuric fe9nic se livreaza in , tipuri: -tipul N/ -tipul N6 -tipul N2 -tipul $! -onditiile te9nice de calitate a acidului sulfuric Gipul N/ N6 N2 $! 7spect lic9id nicios, limpede sau opalescent -uloare -onform 1G71 N,/2-$, ! Densitate )4cm , min ,/!6 ,/!# ,/2 ,6!, 7cid sulfuric mono9ridat&.210,', N/ N6 N2 $! " ma% Dio%id de sulf&102', " ma% 0, 0, 0, Eier&Ee', " ma% 0,02 0,02 0,02 8eziduu la calcinare, " ma% 0, 0, # 0, # -

7rsen&7s', " ma% 0,00 0,00 0,00 Cloro+orm %.T.A.%. 33&7'62 Generalitati: Eormula c9imica:.--l! 2asa moleculara: N,!/ )4mol -loroformul se livreaza in urmatoarele tipuri si calitati: -tipul 7, stabilizat cu 0,6X " alcool etilic absolute, utilizat in industria de medicamente: -calitatea 5 -calitatea 55 - tipul B, nestabilizat te9nic utilizat ca solvent

-onditii te9nice de calitate Denumirea caracteristicii

7spect 2iros Gust Densitatea relativa -loroform, "min Distilare: -punct initial de fierbere, 0-, min #N #$ #$ -punct final de fierbere, 0-, ma% 62 6! 6! -intre punctual initial si final de fierbere distilata, "vol, min N$ N6 N, 8eziduu la evaporare, " ma% 0,002 0,002 0,0 # -lor liber -loruri&-l', " ma% 0,000/ 0,000/ 7ciditate 1ubstante or)anice straine #m) l4 00cm! 1ubstante volatile straine 7pa 0bservatii: -loroformul este )reu solubil in apa, miscobil in orice proportie cu alcoolul etilic absolute, eterul etilic, benzina si maDoritatea uleiurilor,Cste neinflamabil. 2./.3 0e!anismul rea!tiilor $io!"imi!e

Gipul 7 &stabilizat' B&nestabilizat' calitate 5 calitatea 55 lic9id limpede, incolor, volatil -aracteristic dulcea), arzator ,,$!- ,,/0 ,,$!- ,,N0 N/,0 N$,0 -

Desi mecanismul biosintezei penicilinelor nu este pe deplin elicudat, totusi tinand seama de faptul ca in molecula lor se )asesc trei componente de baza: d-valina, l-cisteina si un acid substituir, precum si identificarea in miceliul de Penicillium crtsogenum a unei tripeptide, se pot concepe etapele care intervin in biosinteza. Prima etapa consta in formarea, din )lucoza, a lcisteinei si d-valinei, iar din aceasta a Z-amino-adipil-cisteinil-valinei conform urmatoarei sc9eme:

Componen8ii mediului de !ultur C%tract de porumb Aactoz Glucoz Ein de soia -a-0! I.2P0, *.,*0! *a210, Jn10, 2n10, 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 7p p@n la 00"

Ino!ulator 2 0,#-0,6 !-!,# ' 0,$-0,/ 0, ' ' ' ' ' '

Intermediar 2-! !-!,# ,2 0,$ 0,2-0,! 0, 2 0,06 0,2 0,0 6

Re#im 2,#-2,/ 6-$ 2-! 0,! ,2- ,! 0,#-0,6 0,! 0,06 0,002 0,002 0,, 0,/

Dupa aceasta sc9ema sinteza nucleului de baza al penicilinei, acidul 6-aminopenicilanic ar rezulta din acidul =-amino-adipic, l-cisteina si l-valina trecand prin faza tripeptidei. 5n ultima etapa se formeaza enicilina G sau acid 6-aminopenicilanic prin pierderea )rupei acil.

7ceasta ipoteza nu este, deocamdata, confirmata deoarece toate incercarile de a sc9imba in tripeptida acidul amino-adipic au acidul fenilacetic, necesar formarii penicilinei G, au esuat. Penicilinele s-ar putea forma si direct din l-cisteina su l-valina printr-o serie de faze intermediare, despre care nu se stie daca se formeaza in stare libera, asa cum sunt redate in

sc9ema de mai sus. 5n esenta, se distun) in aceasta sc9ema urmatoarele faze in formarea penicilinei: condensarea aminoacizilor, de9idro)enarea peptidei, 9idro)enarea si ciclizarea intermediarului la acid 6-aminopenicilanic si introducerea catenei laterale. Eormarea acidului 6-7P in lipsa precursorului, recum si obtinerea diferitelor peniciline in functie de recursorul folosit, demonstreaza ca rocesul de biosinteza oate decur)e si dupa aceasta sc9ema. 2././. Cineti!a rea!tiilor de $iosinteza Prin metoda cinetica, se face studiul mecanismului reactiilor enzimatice, a proceselor metabolice i a vitezei de transformare a substratului n produs. 7ceasta metoda este sin)ura modalitate de studiu a proceselor enzimatice, deoarece numarul enzimelor pure separate p@na n prezent este relativ redus. Miteza de fermentatie este definita prin variatia momentana a concentratiei produsului, a intensitatii respiratiei sau a concentratiei masei celulare. Miteza volumetrica este definita prin cantitatea de produs obtinuta, cantitatea de substrat utilizata, consumul de o%i)en sau cantitatea de celule obtinute pe unitatea de volum de mediu de cultura i n unitatea de timp.

7- viteza de utilizare a o%i)enului, )4l.9 B- viteza de cretere a masei celulare, )4l.9 -- viteza de consum a za9arurilor, )4l.9 D- viteza de producere a penicilinei, )4l.9

Ei). Mitezele volumetrice la fermentatia penicilinei

Miteza specifica se definete prin raportul dintre viteza volumetrica i densitatea bacteriana, fiind e%primata n )rame produs obtinut n unitatea de timp i pe )ram de masa celulara. 7- viteza de producere a penicilinei, )4).9 B- viteza de utilizare a o%i)enului, )4).9 -- viteza de consum a za9arurilor, )4).9

Ei).Mitezele specifice la fermentatia penicilinei Procesele metabolice ce se desfaoara n interiorul celulelor vii sunt catalizate de enzime. Cnzimele sunt macromolecule or)anice cu structura proteica care catalizeaza procesele bioc9imice. Din punct de vedere stuctural, enzimele sunt compui de natura 9eteroproteica cu sensibilitate deosebita la toti factorii care afecteaza proteinele. 7ctivitatea enzimelor este influentata de temperatura, p., presiune osmotica, concentratia substratului, concentratia produilor rezultati n reactie etc. 7ctivitatea enzimatica este in9ibata de anumiti a)enti specifici precum: sulfamidele, antibioticele, narcoticele, colorantii, apa o%i)enata, dio%idul de carbon, dezinfectantele. 1ubstratul este acea substanta asupra careia se e%cercita actiunea enzimelor. Prezenta enzimelor permite transformarea sustratului la temparatura normala a materiei vii, oferind astfel, ener)ia necesara desfaurarii procesului de biozinteza. Eunctia esentiala a enzimelor este de a accelera viteza reactiilor metabolice la temperatura normala a or)anismelor. 7v@nd activitatea catalitica foarte ridicata &de mii de ori mai mare comparativ cu activitatea catalizatorilor anor)anici uzuali', enzimele reduc considerabil barierele de potential ale reactiilor de transformare a substratului, facilit@nd astfel deplasarea ec9ilibrului spre formarea produsului. 2ecanismul prin care enzimele transforma substratul poate fi descris cu aDutorul teoriei starii de tranzitie. 7ceasta teorie presupune ca substratul se combina cu enzima form@nd un

comple% activat, instabil, care ulterior se descompune n produs i enzima. Cnzima eliberata reia ciclul de transformare a substratului conform sc9emei:

C 1

Q Q

C 1Y

Q2

P C

in care: C enzima libera 1 substrat P produs C 1Y comple% activat enzima substrat Q Q Q2 constanta de viteza a reactiei de formare a comple%ului enzima substrat constata de viteza a reactiei de formare a substratului si a enzimei din comple%ul enzima substrat constanta de viteaza a reactiei de formare a produsului din comple%ul enzima substrat

- se admite ca ntre enzima i substrat, c@t i ntre comple%ul enzima-substrat e%ista un ec9ilibru descris de ecuatia:

IcY3 Q> 3 -C-1Y Q -C -1


iar viteza specifica de descompunere a comple%ului enzima-substrat n produs este redata prin intermediul urmatoarei e%presii:

I 2 3 QB G 9
unde -C-1Y concentratia comple%ului enzima substrat in stare activata constanta de ec9ilibru Q-Y constanta Boltzman QB 9 constanta PlancQ

Miteza de formare a produsului este prezentata n relatia:

vp 3

QB G 9

-C-1Y

8eformul@nd se obtine:

vp 3

QB G 9

I -Y - C - 1

-onstanta de ec9ilibru a formarii comple%ului activat se poate e%prima functie de ener)ia libera standard [GY: [GY 3 [.Y - G\[1Y 3 -8\G\lnI-Y &6'

Din aceasta relatie rezulta e%presia constantei de ec9ilibru: I-Y 3

2odele cinetice pentru viteza de formare a procesului 2ic9aelis si 2enten au dezvoltat modelul cinetic al vitezei de formare a produsului n functie de concentratia susbtratului i a enzimei. Dupa acestia, se considera ca reactia dintre enzima i substrat se desfaoara n doua etape: n prima etapa viteza de reactie este dependenta direct de cantitatea de substrat, iar n a doua etapa are loc formarea produsului i eliberarea enzimei, care este capabila sa reia ciclul descris de sistemul de reactie, viteza depinde de concentratia comple%ului enzima H substrat: Q C 1 C 1 Q Q2 P C 1 Miteza de formare a produsului n procesul enzimatic descris de sistem este : d-p Mp 3 ] 3 Q2 Y -c d^ Pentru determinarea concentratiei comple%ului enzima H substrat, -c, se utilizeaza e%presia vitezei de formare a acestuia, pentru cazul n care -s__-C. d-p Mp3 3 Q Y &-C -c'Y -s Q Y -c Q2 Y -c d^ C (n re)im stationar, concentratia comple%ului nu variaza n timp, iar e%presia devine :
Q Y&- -c'Y-s Q C Y -c Q2Y-c3 0

-c 3

- C Y -s Q Q Q2 -s

De mai sus rezulta ca: Q2 Y - CY -s M Y -s d-p Mp3 3 Q 2 Y-c 3 3 d^ Q Q2 Q2 Is -s Q Q

-s

Knde avem: M3 Q2Y-C : viteza ma%ima de formare a produsului ce corespunde stadiului n care ntrea)a cantitate de enzima formeaza comple%ul enzima H substratulL

Is 3

Q2 Q

: constanta de ec9ilibru la disocierea comple%ului enzima substrat


Q2 Q : constanta 2ic9aelis 2enten

I2 3 I s

-onstanta I2 este e)ala cu constanta I1 numai atunci cand Q2``Q > -u cat valoarea lui I2 este mai mica, cu atat este mai mare afinitatea enzimei pentru substrat. 5ntroducand constanta I2 se obtine : d-p MY-s Mp3 3 I2 -s d^ 7ceasta relatie este denumita ecuatia 2ic9aelis-2enten i descrie viteza de formare a produsului ntr-un proces enzimatic, reprezent@nd modelul ideal pentru viteza proceselor enzimatice n re)im stationar, lipsite de procese secundare de in9ibitie. Ccuatia 2ic9aelis-2enten a fost stabilita n ipoteza ca - 1__-C -reterea concentratiei enzimei din mediul de fermentatie peste o anumita limita atra)e dupa sine anularea ipotezei, si in consecinta viteza reactiei enzimatice nu va mai fi direct proportionala cu concentratia enzimei. Din reprezentarea )rafica a ecuatiei 2ic9aelisH2entin, se vede ca I2 este acea valoare a concentratiei substratului -1 pentru care reactia pornete cu Dumatate din viteza ma%ima M.

8eprezentarea )rafica a ecuatiei 2ic9aelis-2enten

Deoarece valoarea vitezei ma%ime de reactie este limita asimptotei la curba, ea nu poate fi determinata cu e%actitate. Pentru determinarea constantei I2 i a vitezei ma%ime M, se utilizeaza metode de linearizare. Kna din aceste metode este metoda Aineaeaver H BurQ, care folosete inversul relatiei
Mp3 d-p MY-s 3 I2 -s d^

. Y -s M M Prin reprezentarea )rafica a ultimei relatii n coordonate 4Mp i 4-s conduce la obtinerea dia)ramei AineaeaverHBurQ, ce permite determinarea constantelor M i I2 n functie de variatia concentratiei substratului i de valorile e%perimentale ale vitezei de formare a produsului. Mp 3 I 2

Ei). 8eprezentarea )rafica a ecuatiei Aineaeaver H BurQ 5n literatura se mai intalnesc si alte reprezentari ale ecuatiei 2ic9aelis-2enten: Cdaie-.ofstee sau boolf.

2odelul 2ic9aelisH2enten a fost conceput ca un model ideal i descrie viteza de formare a produselor n procese de fermentatie perfecte. Gotusi, acest model, ce abordeaza cinetica enzimatica n re)im stationar, poate fi e%tins i la procese n care, alaturi de transformarea enzimatica a substratului n produs, intervin reactii de in9ibitie competitiva sau necompetitiva a enzimelor. Prezenta in9ibitorilor nu se poate evita, deoarece ei apar ca urmare a de)radarii mediului nutritiv n timpul sterilizarii, a unor reactii secundare i nu numai. Principalele tipuri de in9ibitii nt@lnite curent n procesele de fermentatie sunt : -in9ibitie competitivaL -in9ibitie necompetitivaL -in9ibitie de substratL -in9ibitie de produs. Procesul de transformare enzimatica a substratului nsotit de in9ibitie competitiva este descris prin reactiile: -c Is Q2 C 1 C 1 P C
I5 C 5 -D C 5

-aracteristic pentru procesul de transformare enzimatica nsotit de in9ibitie competitiva este faptul ca enzima pusa n libertate prin disocierea comple%ului enzima- in9ibitor, C-5, si pierde capacitatea de a cataliza transformarea substratului in produs. Miteza de formare a produsului este proportionala cu concentratia comple%ului enzimasubstrat, de aceea este necesara cunoasterea valorii acesteia in re)im stationar.

Ei).8eprezentarea )rafica a vitezei reactiei enzimatice nsotita de in9ibitie competitiva dupa metoda Aineaeaver H BurQ. 5n cazul in care in9ibitorul nu actioneaza competitiv, afinitatea enzimei pentru substrat sau in9ibitor ram@ne nesc9imbata, indiferent daca enzima este libera sau fi%ata n comple%. 8eactiile ce au loc n sistemul cu in9ibitie necompetitiva sunt: Is C 1 I5 C c I1 Ic5 5 C 1 5 C 1 5 C 1 Q2 P

C 5

C 5 1 C 1 5

Ei).8eprezentarea )rafica a vitezei reactiei enzimatice nsotita de in9ibitie necompetitiva dupa metoda Aineaeaver H BurQ. -inetica procelesor de biosinteza poate fi studiata i sub aspectul creterii masei celulare functie de concentratia substratului. 7stfel, 2onod, analizand procesul de crestere bacteriana n corelatie cu variatia concentratiei unui sin)ur substrat &substrat limitativ', a stabilit pentru faza de cretere lo)arit mica a masei celulare urmatoarea e%presie de calcul a vitezei specifice: -s d 3 d ma% Y Is -s (n care:

d - viteza specifica de cretere a masei celulare c@nd substratul este limitat dma% Hviteza ma%ima de cretere a masei celulare c@nd substratul nu este limitat I1 H constanta de saturatie &corespunde concentratiei substratului la care viteza specifica de cretere este Dumatate din viteza ma%ima '. Dependenta dintre viteza specifica de cretere a masei celulare i concentratia substratului limitativ este redata n fi)ura de mai Dos, din care se constata ca viteza specifica de cre tere tinde asimptotic catre valoarea ma%ima. Ei) Dependenta dintre viteza specifica de cretere i concentratia substratului limitativ.

1ubstratul limitativ poate fi sursa de carbon si ener)ie &)lucoza, alcool, n-parafine', un aminoacid esential &triptofan, ar)inina', o%i)enul, fosforul sau azotul anor)anic. ecuatia de cretere a masei celulare n functie de concentratia substratului limitativ, -s: -s d-% d 3 ma% Y Y -% Ccuatia lui 2onod d^ Is -s

Grebuie remarcat faptul ca ecuatia 2onod este valabila numai n cazul n care creterea este limitata de un sin)ur substrat, ceea ce n conditiile industriale se nt@mpla foarte rar. De obicei, n aceste procese intervine i un al doilea substrat, care, de cele mai multe ori, este c9iar o%i)enul. (n aceste conditii, vitezele specifice de cretere a masei celulare sunt descrise prin ecuatia lui 2onod modificata sau prin ecuatia 2onod - -antois : -A -s d 3 d ma% Y Y IA -A Is -s d3 d ma% Y (n care: -A, -1- concentratiile substraturilor limitativeL -A IA -A -s BY -% -s

IA, I1 H constantele de saturatie corespunzatoare substraturilor limitativeL B H constanta -antoisL Pentru culturi industriale discontinue, 2onod a introdus o constanta caracteristica e, denumita constanta de e%ploatare sau de cretere: d-s d-% 3eY d^ d^ (n functie de valorile constantelor cinetice I1, dma%, e stabilite de 2onod, se pot caracteriza cantitativ culturile microbiene discontinue.

2./.(. Termodinami!a rea!tiilor $io!"imi!e Procesul de fermentatie se ncadreaza, din punct de vedere termodinamic, n )rupa sistemelor termodinamice desc9ise, sisteme ce sunt specifice or)anismelor vii, caracaterizate prin sc9imb de ener)ie i de materie cu mediul nconDurator, pe care l transforma. 1istemele termodinamice desc9ise au drept conditie de baza, faptul ca ele nu pot fi n ec9ilibru cu mediul lor. 0r)anismele vii se afla, de obicei, intr-o stare stationara care reprezinta conditia de baza a sistemelor desc9ise n care viteza transferului de materie i ener)ie din mediu n sistem este compensata total de viteza transferului de materie i ener)ie din sistem n afara lui. Eaptul ca celula definita ca un sistem desc9is, care nu se )asete n ec9ilibru cu mediul sau, un mecanism ce capteaza ener)ie libera din mediu, produc@mdu-i simultan o cretere oarecare a )radului de dezordine, a entropiei, face arte din lo)ica moleculara a starii vii. 0 caracteristica a sistemelor desc9ise aflate in aceasta stare stationara este capacitatea de a efectua un lucru, deoarece sunt departe de conditia de ec9ilibru. 5n starea stationara viteza de producere a entropiei are valoare minima, iar n aceste conditii sistemul va opera la valoarea ma%ima de eficienta in conditiile date. (nsa, or)anismele vii fiind obli)ate sa respecte principiul al doilea al termodinamicii, i anume sa produca entropie, au ales sa faca acest lucru dar folosind o viteza minima, mentin@nduse astfel ntr-o stare stationara n care reactiile din celulele vii decur) cu o viteza foarte mare. -a urmare, studiul entropiei n termodinamica proceselor de biosinteza este foarte important. 7naliza acestor fapte arata ca sistemele termodinamice desc9ise sunte traversate de un flu% de ener)ie ce determina autoor)anizarea sistemului , i astfel se mentine la valori minime viteza de producere a entropiei.De asemeni, microor)anismele se remarca printr-o eficienta deosebita n prelucrarea ener)iei i a materiei, eficienta ce depaete cu mult maDoritatea mainilor cunoscute de omenire.

7naliza acestor aspecte evidentiaza ca celulele vii functioneaza ca maini izoterme ce absorb ener)ia din mediul lor, ener)ie pe care o transforma n ener)ie c9imica, folisita apoi pentru realizarea functiei c9imice de biosinteza a componentelor celulare, a functiei osmotice, necesara transportului de materiale n celula, i a functiei mecanice, de contractie i locomotie, toate aceste functii fiind realizare la temperatura constanta. 1ursa de ener)ie a sistemelor termodinamice desc9ise sunt ener)ie 9idratii de carbon, lipidele, alcoolii, proteinele etc., care prin combustie c9imica elibereaza o mare cantitate de ener)ie. 0 parte din aceasta ener)ie se elimina din sistem, iar o parte este nma)azinata de sistem n compui or)anici macroener)etici, dintre care se remarca acidul adenozintrifosforic&7GP', compusul responsabil cu rezerva ener)etica a celulei. Din structura 7GP-ului, prezentata in continuare, rezulta ca le)aturile dintre )ruparile fosfat adiacente din 7GP i 7DP&acidul adenozindifosforic' sunt le)aturi de tip an9idrida, notate cu &.....', n timp ce le)atura dintre acidul fosforic i riboza din 72P&acidul adenozinmonofosforic' este o le)atura esterica, notata cu linie dreapta.

(n acest conte%t, trebuie subliniat faptul ca ener)ia libera standard de 9idroliza a le)aturilor tip an9idrida este mult mai mare comparativ cu cea a le)aturilor esterice. -9iar daca 7GP-ul are n structura doua le)aturi macroer)ice &f', n reactiile enzimatice intervine, de obicei, doar fosfatul terminal. (n plus, 7GP-ul nu are doar functia de a nma)azina ener)ie c9imica, ci este, n primul r@nd un transmitator sau trasnportor de ener)ie c9imica n celulele vii. Prin acest proces de transport al ener)iei la alte molecule,7GP-ul pierde )ruparea fosfat terminala, trec@nd n 7DP, care, la r@ndul sau, poate accepta ener)ie c9imica i reface 7GP-ul, primind o )rupare fosfat. Prin reunirea acestor observatii asupra 7GP-ului, s-a postulat ca 7GP-ul functioneaza ciclic ca transportor de ener)ie c9imica de la reactiile de ardere, ce furnizeaza ener)ia c9imica, la diferite procese celulare care necesita un consum ener)etic

-02 .2 Ener#ie rezultat 02 la o-idarea P sursa mole!ulei !om$usti$ile de ener)ie

7GP

Biosintez 9lu!ru !"imi!:

Transport a!ti; 9lu!ru osmoti!:

Contra!ie mus!ular 9lu!ru me!ani!:

02g 1urse de ener)ie

P 7DP

Ei). -iclul 7GP-7DP i modalitatile de utilizare a ener)iei eliberate de 7GP 1-a demonstrat e%perimental ca indiferent de natura substratului limitativ, folosit drept sursa de ener)ie, sau molecule de combustibil&e%ceptiile fiind foarte rare', raportul dintre cantitatea n )rame a celulelor microbiene obtinute n stare uscata i numarul de molecule de 7GP sintetizate este apro%imativ constant i are valoarea de 0.#. (n plus, s-a aratat i ca n procesul de cultivare a bacteriilor n conditii aerobe 60T#" din cantitatea de carbon din mediu este asimilata de celule i numai ,0T#" este o%idat de -02. 7naliz@nd din punct de vedere ener)etic, circa 62" din ener)ia libera de o%idare a substratului reprezinta ener)ia libera de ardere a componentelor masei bacteriene, astfel nc@t [.-322QR4) s.u. masa microbiana. Daca substratul furnizor de ener)ie este )lucoza, ce se consuma ntr-un proces de fermentatie aerob prin catabolism, atunci se formeaza, conform urmatoarei reactii, !/ moli 7GP, ce pot nma)azina #NQR din cei 2/$0 QR obtinuti prin combustia unui mol de )lucoza: Glucoza > 6 02 --_ 6-02 > 6.20 > !/ moli 7GP 2oleculele de 7GP i 7DP fiind puternic ionizate, datorita faptului ca p.-ul lic9idului intracelular are valoarea $, vor forma n prezenta ionilor 2)2>, compleci de tipul celui prezentat mai Dos, compleci ce constituie, de altfel, c9iar forma activa a 7GP-ului.

2./.7 Bilantul de materiale Determinarea produ!tiei pe sar<e 9Pan: Pan 3 26 tone4an 3 26Y 0! Q)4an *umarul de sarDe &ns'

E7G 3 fondul anual de timp E7G 3 !!0 zile 3 !!0 Y 2, 9 ts 3 tf > tau% tf 3 durata fermentatiei tf 3 ,0 9 tau% 3 timpii au%iliari 3 : 0- #; 9 se adopta tau% 3 ! 9 ts 3 ,0 > ! 3 #! ore Productia pe sarDe 9Ps:

Produ!tia in

+ermentator

h) H randament )lobal

8andamentele specifice pentru fiecare etapa a procesului te9nolo)ic sunt urmatoarele : filtrare : /0" e%tractie : N," ree%tractie N0" - cristalizare > distilare azeotropa : N," - filtrare > spalare : N# " - uscare : N/"

h) 3 0,#N22N "

Produ!ti;itatea mi!roor#anismului Productivitatea microor)anismului pentru penicilina este de /0000 ui4ml, iar activitatea standard este de 6$0 ui4ml m)................................ 6$0 ui4ml % m)............................../0000 ui4ml P 3 productivitatea microor)anismului L P 3 % P 3 ,$,N0, Q)4m! Mu 3 volumul util % 3 ,$,N0, m)4ml 3 ,$,N0, Q)4m!

2mdc 3 masa mediului de cultura 2mdc 3 Mu Y i i 3 densitatea apei la temperatura de 2#<i 3 NN$,0,$ Q)4m!
2 mdc

3 $,N6$6 Y NN$,0,$ 3 $N ,,#/ Q)4sarDa

1. Pre#atirea mediului de !ultura 5n fermentatorul de re)im, compozitia mediului de cultura este urmatoarea: -omponentii mediului de cultura C%tract de porumb Aactoza Glucoza Eaina de soia -a-0! Eermentatorul de re)im &"' 2,6 6,# 2,# 0,! ,2#

2 ! , #

6 $ / N 0 2 !

I.2P0, *.,*0! *a210, Jn10, 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 2n10, 7pa

0,## 0,! 0,06 0,002 0,, 0,/ 0,002 /,,$!6

7pa 3 00 - j%i 00 Q) 2.d.c. ..................................2,6 Q) e%tract de porumb $N ,,#/ Q) 2.d.c.........................% Q) e%tract de porumb % 3 ,6#,$$N Q) e%tract de porumb4sarDa 00 Q) 2.d.c.......................................6,# Q) lactoza $N ,,#/ Q) 2.d.c............................%2 Q) lactoza %2 3 6,,,,/ Q) lactoza4sarDa

00 Q) 2.d.c...........................2,# Q) )lucoza $N ,,#/ Q) 2.d.c.................%! Q) )lucoza %! 3 ,,$,/6# Q) )lucoza4sarDa 00 Q) 2.d.c.............................0,! Q) faina de soia $N ,,#/ Q) 2.d.c..................%, Q) faina de soia %, 3 #!,$,, Q) faina de soia4sarDa 00 Q) 2.d.c............................... ,2# Q) -a-0! $N ,,#/ Q) 2.d.c.....................%# Q) -a-0! %# 3 22!,N!2 Q) -a-0!4sarDa

00 Q) 2.d.c..............................0,## Q) I.2P0, $N ,,#/ Q) 2.d.c....................%6 Q) I.2P0, %6 3 N/,#! Q) I.2P0,4sarDa 00 Q) 2.d.c.............................0,! Q) *.,*0! $N ,,#/ Q) 2.d.cXXX.....%$ Q) *.,*0! %$ 3 #!,$,, Q9 *.,*0!4sarDa 00 Q) 2.d.cXXXXXXX..0,06 Q) *a210, $N ,,#/ Q) 2.d.cXXXXX%/ Q) *a210, %/ 3 0,$,/ Q) *a210,4sarDa 00 Q) 2.d.c..............................0,002 Q) Jn10, $N ,,#/ Q) 2.d.c...................%N Q) Jn10, %N 3 0,!#/ Q) Jn10,4sarDa 00 Q) 2.d.c..............................0,, Q) 7cid fenilacetic $N ,,#/ Q) 2.d.c..................% 0 Q) 7cid fenilacetic % 0 3 $ ,6#/ Q) 7cid fenilacetic4sarDa 00 Q) 2.d.c........................0,/ Q) Giosulfat de sodiu $N ,,#/ Q) 2.d.c.............% Q) Giosulfat de sodium % 3 ,!,! 6 Q) Giosulfat de sodium4sarDa 00 Q) 2.d.c........................0,002 Q) 2n10, $N ,,#/ Q) 2.d.c............% 2 Q) 2n10, % 2 3 0,!#/ Q) 2n10,4sarDa 2ateriale intrate C%tract de porumb Aactoza Glucoza Eaina de soia -a-0! I.2P0, " 2,6 6,# 2,# 0,! ,2# 0,## Q)4sarDa ,6#,$$N 6,,,,/ ,,$,/6# #!,$,, 22!,N!2 N/,#! 2ateriale iesite C%tract de porumb Aactoza Glucoza Eaina de soia -a-0! I.2P0, " 2,6 6,# 2,# 0,! ,2# 0,## Q)4sarDa ,6#,$$N 6,,,,/ ,,$,/6# #!,$,, 22!,N!2 N/,#!

2 ! , # 6

$ / N

*.,*0! *a210, Jn10, 0 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 2 2n10, ! 7pa TOTAL

0,! 0,06 0,002 0,, 0,/ 0,002 /,,$!6 1&&

#!,$,, 0,$,/ 0,!#/ $ ,6#/ ,!,! 6 0,!#/ # /0,0NN 1541/1(5(

*.,*0! *a210, Jn10, 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 2n10, 7pa TOTAL

0,! 0,06 0,002 0,, 0,/ 0,002 /,,$!6 1&&

#!,$,, 0,$,/ 0,!#/ $ ,6#/ ,!,! 6 0,!#/ # /0,0NN 1541/1(5(

Deoarece in timpul sterilizarii o parte din componentii mediului de cultura se de)radeaza, urmatoarele componente se iau in e%ces de 0" : e%tractul de porumb, lactoza, faina de soia.

-omponentii in e%ces: e%tract de porumb: , Y 2,6 3 2,/6 " L lactoza : , Y 6,# 3 $, #" L )luzoca : , Y 2,# 3 2,$#" L faina de soia : , Y 0,! 3 0,!!" L " 2,/6 $, # 2,$# 0,!! ,2# 0,## 0,! 0,06 0,002 0,, 0,/ 0,002 /!,#,6 1&& Q)4sarDa # 2,!#$ 2/0,/N ,N2,6# #N, / 22!,N!2 N/,#! #!,$,, 0,$,/ 0,!#/ $ ,6#/ ,!,! 6 0,!#/ ,N66,N # 1541/1(5( , Y ,6#,$$N 3 # 2,!#$ Q)4sarDa , Y 6,,,,/ 3 2/0,/N Q)4sarDa / Q)4sarDa " 2,/6 $, # 2,$# 0,!! ,2# 0,## 0,! 0,06 0,002 0,, 0,/ 0,002 /!,#,6 1&& Q)4sarDa # 2,!#$ 2/0,/N ,N2,6# #N, / 22!,N!2 N/,#! #!,$,, 0,$,/ 0,!#/ $ ,6#/ ,!,! 6 0,!#/ ,N66,N # 1541/1(5( , Y ,,$,/6# 3 ,N2,6# Q)4sarDa , Y #!,$,, 3 #N,

2ateriale intrate C%tract de porumb 2 Aactoza ! Glucoza , Eaina de soia # -a-0! 6 I.2P0, $ *.,*0! / *a210, N Jn10, 0 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 2 2n10, ! 7pa TOTAL

2ateriale iesite C%tract de porumb Aactoza Glucoza Eaina de soia -a-0! I.2P0, *.,*0! *a210, Jn10, 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 2n10, 7pa TOTAL

Datorita componentilor care se de)radeaza si adau)arii lor in e%ces, cantitatea de apa este : 7pa 3 00 - j%i 3 /!,#,6"

2. %terilizarea 5n aceasta etapa se de)radeaza compusii care la etapa precedenta au primit un e%cedent de 0". 2arimi intrate C%tract de porumb 2 Aactoza ! Glucoza , Eaina de soia # -a-0! 6 I.2P0, $ *.,*0! / *a210, N Jn10, 0 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 2 2n10, ! 7pa TOTAL " 2,/6 $, # 2,$# 0,!! ,2# 0,## 0,! 0,06 0,002 0,, 0,/ 0,002 /!,#,6 1&& Q)4sarDa # 2,!#$ 2/0,/N ,N2,6# #N, / 22!,N!2 N/,#! #!,$,, 0,$,/ 0,!#/ $ ,6#/ ,!,! 6 0,!#/ ,N66,N # 1541/1(5( 2arimi iesite C%tract de porumb Aactoza Glucoza Eaina de soia -a-0! I.2P0, *.,*0! *a210, Jn10, 7cid fenilacetic Giosulfat de sodiu 2n10, 7pa TOTAL " 2,6 6,# 2,# 0,! ,2# 0,## 0,! 0,06 0,002 0,, 0,/ 0,002 /,,$!6 1&& Q)4sarDa ,6#,$$N 6,,,,/ ,,$,/6# #!,$,, 22!,N!2 N/,#! #!,$,, 0,$,/ 0,!#/ $ ,6#/ ,!,! 6 0,!#/ # /0,0NN 1541/1(5(

3. *ermentatia 5n etapa de fermentatie este necesar calculul a ! cantitati : necesarul de aer, cantitatea de biomasa si cantitatea de apa evaporata. Aer. *ecesarul de aer pentru etapa de fermentatie se considera a fi A 3 0-!m! 2.d.c................................ A 3 0-!m! aer Mu 3 $,N6$6 m! 2.d.c.........................% m! aer %3 $,N6$6 m! aer4min min......................................... $,N6$6 m! aer tf 3 ,0 Y 60 3 /,00 min..........k k 3 #0N2$,/, m! aer4sarDa 2aer 3 Maer Y iaer i0 3 ,2N! Q)4m! G0 3 2$! I G 3 2N/ I P 3 atm P0 3 , atm Aaer 4 Am.d.c Y min

2aer 3 N6#0/,0,$ Q)4sarDa

Biomasa. c% 3 20 ) s.u.4l 2.d.c -elulele vii contin 20" substanta uscata si /0" apa. A 3 0-! m! 2.d.c....................................... 00 ) celule $,N6$6 m! .................................................c% ) celule c% 3 $N6,$6 Q) biomasa4sarDa

Apa e;aporata.

'

Q) de aer trecut prin mediul de cultura preia 0,0 Q) de apa L Q) aer.............................0,0 Q) apa evaporata N6#0/,0,$ Q) aer............% Q) apa evaporata % 3 N6#,0/0 Q) apa evaporata4sarDa

2inocul 3 0, Y 2m.d.c 3 $N ,,#/ Q)4sarDa 2mediu 3 0,N Y 2m.d.c 3 6 2!, 22 Q)4sarDa Adf H masa lic9idului de fermentatie Adf 3 2inocul > 2mediu H 2apa evaporata - 2biomasa Adf 3 $N ,,#/ H N6#,0/0 H $N6,$6 Adf 3 , #2,$,0 Q)4sarDa

2arimi intrate 2ediu de cultura 2 ! , TOTAL 5nocul 7er

Q)4sarDa 6 2!, 22 $N ,,#/ N6#0/,0, $ 21//22172 5

2arimi iesite Aic9id de fermentatie &Penicilina G' Biomasa 7pa evaporata 7er TOTAL

Q)4sarDa , #2,$,0 &/60,$22' $N6,$6 N6#.0/0 N6#0/,0,$ 21//221725

/.*iltrarea h 3 /0" - precipitatul retine 20" din lic9idul de fermentatie 2pp - masa precipitatului 2pp 3 2biomasa > 0.2 Y 2pp 3 2biomasa 4 0,/ 2pp 3 22,#,N# Q)4sarDa 2filtrat 3 Adf H 0,2 Y 2pp 2filtrat 3 , #2, ,0 H 0,2 Y 22,#,N#0 3 !$0!,## Q)4sarDa

2arimi intrate Aic9id de fermentatie

Q)4sarDa 2arimi iesite , #2,$,0 Precipitat

Q)4sarDa 22,#,N#

&Penicilina G' Biomasa TOTAL

&/60,$22' $N6,$6 1(4/41(

Eiltrat &Penicilina G' TOTAL

!$0!,## &6//,#$$' 1(4/41(

(. E-tra!tia h 3 N," - e%tractia se realizeaza utilizand acetat de butil in raport de :! fata de filtrat 2adb 3 2filtrat 4 ! 2adb 3 ,#6$,/# Q)4sarDa - reactia c9imica dupa care are loc e%tractia este urmatoarea: 2P-00I > .210, 2P-00I > I210, 2 = 352 7661(55 46 2 = 33/ > 15/ z

% 3 N0,6NN Q) .210,4sarDa k 3 6 /,2!/ Q) P-00.4sarDa z 3 6 ,0!/ Q) I210,4sarDa Eermentatia are loc la un p. 6,$. C%tractia are loc la p. 2. 5n acest scop se adau)a acid sulfuric. p.36,$ p.32 [p.3,,$ mol .210,.....................2 .> t moli .210,................................ ,NN# Y 0-# .> t 3 N,N$# Y 0-6 moli4l p. 3 -lo):.>; ,,$ 3 -lo):.>; :.>; 3 0 -,,$ :.>; 3 ,NN# Y 0 -# .>4mol

A filtratXXXXXXXXN,N$# Y 0 -6 moli .210,

!$,, A filtrat XXXXX..u moli .210, u 3 0, !$0N moli .210, Q) .210,4sarDa 3 0, !$0N Y N/ Y 0-, >N0,6NN 3 N0,$ 2, Pentru e%tractie, acidul sulfuric folosit va avea concentratia de ," md 3 N0,$ 2, Q).210,4sarDa

mapa din acid 3 226$,/ /0 H N0,$ 2, 3 2 $$,0N/ Q) apa4sarDa me%tract 3 0,N/ Y madb > PGe%trasa 3 0,N/ Y ,#6$,/# > 6 /,, # Y 0,N, 3 #0#$,6!6$ Q)4sarDa mrafinat 3 0,02 Y madb > mI210, > mapa din acid > mPen nee%trasa > mfiltrat H mpen e%trasa mrafinat 3 0,02 Y ,#6$,/# > 6 ,0/, >2 $$,0N/ > !,,/$ > !$0!,## H 6//,#$$ mrafinat 3 #,/ ,#602 Q)4sarDa

2arimi intrate Eiltrat 2 ! &Penicilina G' 7cetat de butil .210, ," TOTAL

Q)4sarDa !$0!,## &6//,#$$' ,#6$,/# 226$,/ / 2&(34121 6

2arimi iesite C%tract &Penicilina G' 8afinat TOTAL

Q)4sarDa #0#$,6!6 &b3#/ ,! 0' #,/ ,#602 2&(3411472

7. Ree-tra!tia h 3 N0"

- ree%tractia se realizeaza cu solutie de I2-0! 0" in e%ces de 0" - are loc dupa urmatoarea reactie: 2P-00. > I2-0! 2P-00I > -02 > .20 2Y!!, #/ ,! 0 !/ % 2Y!$2 kF ,, zF / tF kF Y0,N 3 k tF Y 0,N 3 t zF Y 0,N 3 z % 3 20,0N Q) I2-0!4sarDa kF3 6,$,,, Y 0,N 3 #/2,$02! Q) P-00I4sarDa zF3 !/,2/N Y 0,N 3 !,,,60 Q) -024sarDa tF3 ,,66, Y 0,N 3 ,,0N$ Q) .204sarDa

2I2-0! e%ces 3 2I2-0! nereactionat 3 2,00N Q)4sarDa 2I2-0! 3 !2 ,00 Q)4sarDa //,N00N Q)4sarDa

0"

mapa din carbonat 3

2solvent 3 2e%tract H 2Pen. ree%trasa H 0,02 Y &2adb Y 0,N/' 2Pen ree%trasa 3 bY 0,N 3 #2!, $N 2solvent 3 ,,,,,N!, Q)4sarDa 2sol carbonat 3 2Pen. ree%trasa > mapa din carbonat > 2I2-0! nereactionat > 2I2-0! e%ces >2apa din reactie >
din reactie

> 2-02

> 0,02 Y &2adb Y 0,N/'

2sol carbonat 3 N!!,/$ 2

2arimi intrate C%tract &Penicilina G' 2 I2-0! 0" TOTAL

Q)4sarDa #0#$,6!6 &#/ ,! 0 ' !2 ,00 73561735

2arimi iesite 1olvent

Q)4sarDa ,,,,,N!,

1olutie carbonat &Penicilina G' TOTAL

N!!,/$ 2 &c3#/2,$02!' 735616&(

5. Cristalizare. Distilare azeotropa. h 3 0,N, - compozitia azeotropului apa:butanol este de !2:6/ !2 Q) .20.............................6/ Q) Bu0. 2sol carbonat-c............................%F 2sol carbonat - c 3 N!!,/$ 2 H #/2,$02! 3 !# , 6/N %F 3 2/$ ,2!!N Q)4sarDa Bu0. % 3 %F Y ,2 3 !,,#,,/0$ Q) Bu0.4sarDa Bu0.5 3 Bu0.e% > PGnecristalizata 3 %F Y 0,2 > c Y0,06 3 60N,20// Q)4sarDa 2PGnecrist 3 c Y 0,N, 3 #/2,$02! Y 0,N, 3 #,$,$,0 Q)4sarDa 2azeotrop 3 2.20 sol de carbonat > 2Bu0. 3 ,222,,0/2 Q)4sarDa 2arimi intrate 1olutie carbonat &Pen. G' 2 ! Bu0. TOTAL Q)4sarDa N!!,/$ 2 &#/2,$02! ' !,,#,,/0$ (35413(1 2arimi iesite Penicilina G Precipitat 7zeotrop Bu0.5 TOTAL ,222,,0/2 60N,20// (35413(15 Q)4sarDa #,$,$,0

6. *iltrare h 3 0,N#

- cristalele se spala pe filtru cu Bu0. si -.-l! in raport de :# fata de masa pecipitatului 2Bu0. 3 2-.-l! 3 2pp4# 3 0N,#,/2 Q)4sarDa

2Bu0. 5F 3 Bu0.5 > d H 2pp 3 #$/,$$// Q)4sarDa 2arimi intrate Penicilina G pp 2 ! , Bu0. -.-l! Bu0.5 TOTAL Q)4sarDa #,$,$,0 0N,#,/2 0N,#,/2 60N,20// 13571&/(3 2arimi iesite Precipitat Bu0. -.-l! Bu0.5F TOTAL Q)4sarDa #$/, $0 &e3#20,!#!' 0N,#,/2 0N,#,/2 #$/,$$// 13571&3/4

4. .s!are h ? 0,N/ - umiditatea retinuta este de 0" 2-.-l! 3 0, Y 2pp > 2pp pierdut 3 6/,22, Q)4sarDa 2pp pierdut 3 e Y 0,02 3 0,,0$ Q)4sarDa Penicilina G 3 e Y0,N/ 3 #20,!#! Y 0,N/ 3 #0N,N,#N Q)4sarDa 2arimi intrate Q)4sarDa 2arimi iesite Precipitat #$/, $0 Penicilina G 2 -.-l! TOTAL (56115&1 TOTAL

Q)4sarDa #0N,N,#N 6/,22, (5611744