Sunteți pe pagina 1din 20

Cursuri la anatomie

CELULA
CELULA PROCARIOTA-are nucleul neconfigurat Celula este unitatea structurala ,functionala si genetica a organismelor vii. Celula procariota este caracteristica organismelor apartinatoare regnului Monerarespectiv algelor albastre verzi( Nostoc commune-cleiul pamantului ) sibacteriilor( bacilul tetanic,bacilul difteric,bacilul febrei tifoide )

Este alcatuita din: -perete celularfara celuloza -membrana -nucleul-este imprastiat in celula=nucleoid -materialul genetic este ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) circular

CELULA EUCARIOTA-are nucleul configurat Este caracteristica regnului Protista,Fungi(Ciuperci),Plante si Animale.

Alcatuire: a.nvelisul celular -peretele celular-cu celuloza numai la plante -membrana b.-citoplasma-cu organite celulare c.-nucleul-configurat -materialul genetic format din ADN si ARN(acid ribonucleic) Capabile de diviziune meiotica si mitotica

Cursuri la anatomie

a.nveliul celular La plante peretele celulardelimiteaza protoplastul La animale protoplastul este delimitat de plasmalema Membrana celulara Este organizata: -dupa modelul mozaicului fluid -formata din 2 straturi fosfolipidice si proteine inclavate b.Citoplasma Genereaza spre exterior plasmalema.

Alcatuita din: -apa -substante organice -substante anorganice -contine organite celulare: -1.Reticul endoplasmic-R.E. -2.Ribozomii -3.Aparatul Golgi -4.Lizozomii -5.Mitocondriile -6.Plastidele -7.Vacuolele -8.Centrozomul
2

Cursuri la anatomie

1.Reticulul endoplasmic Este format dintr-un sistem de tuburi,vezicule delimitate de o membrana simpla Rol:asigura legaturile intercelulare Sunt 2 tipuri : -R.E.N.-Reticul endoplasmic neted fara ribozomi -R.E.R. -Reticul endoplasmic rugos cu ribozomiimplicat in procesele biosintezei de proteine din celula 2.Ribozomii Alcatuire:

-din molecule proteice -ARN ribozomal Rol:in sinteza proteica nu sunt delimitati de membrane pot fi liberi sau atasati de R.E Se mai numesc si granulele lui Palade-dupa numele dr.George Palade care i-a descoperit si care este laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie(sau Medicina)-1974. 3.Aparatul Golgi-(dictiozomul) Alcatuire:-sistem de cisternesau saci turtiti cu vezicule Este delimitat de o citomembrana simpla Rol:de procesare si directionarea a macromoleculelor sintetizate in celula spre diferite destinatii.

4.Lizozomii Alcatuire:contin enzime hidrolitice Roluri: -transporta enzimele in citoplasma -distrug organitele uzate Sunt delimitate de o singura citomembrana Se gasesc in numar mare in celula animala,numarul si continutul lor depinde de specie.

5.Mitocondrii Sunt organite semiautonome care se pot divide Alcatuire: -au 2 citomembrane -contin ADN mitocondrial -ARN mitocondrial -ribozomi -matrice
3

Cursuri la anatomie

Roluri: -elibereaza energia provenita din procesele de oxidare a substantelor organice -energia eliberata este utilizata in sinteza de ATP(adenozintrifosfat) -prin scindarea ATP-ului se elibereaza energie folosita de celula pentru a-si indeplini functiile. Totalitatea mitocondriilor formeaza condriozomul 6.Plastidele Sunt organite semiautonome care se pot divide Tipuri: 6.1.Fotosintetizatoare: -cloroplastele Alcatuire: -2 citomembrane(membrana dubla) -stroma=spatiul central cu ADN ARN -tilacoizi(saculeti)ordonati in stive numite grane -clorofila asi clorofilab -feoplastele se gasesc in algele brune -contin clorofila asi c -rodoplastele-se gasesc in algele rosii -contin clorofila asi d Importanta:contin toate elementele necesare absorbitiei luminii si transferului de electroni 6.2.Plastide nefotosintetizatoare Sunt: -leucoplastele:-plastide incolore -in radacini,tulpini metamorfozate(rizomi,tuberculi) -rol:de depozitare -cromoplastele:-plastide care dau culoareflorilor,fructelor 7.Vacuolele Alcatuire:-vezicule delimitate de o citomembrana pline cu suc vacuolar Roluri:-acumularea apei -stocarea nutrientilor,substantelor de rezerva Totalitatea vacuolelor formeaza vacuomul

8.Centrozomul Specific: -majoritatii celulelor animale -fungi(ciuperci) -lipseste in neuroni Alcatuire:-1-2 centrioli Rol:in diviziunea celulara ,in formarea fusului de diviziune Se mai numeste centrul celular
4

Cursuri la anatomie

c.Nucleul Exista structuri-anucleate(lipsite de nucleu) la hematiile adulte,celulele vaselor conducatoare liberiene mature de la plante -cu1 nucleu-majoritateacelulelor eucariote -binucleate(cu2 nuclei) la hepatocite(celulele ficatului) -polinucleate(cumai multi nuclei)-fibrele musculare striate(scheletici) Alcatuire: -membrana nucleara:dubla cu pori -carioplasma:-formata dintr-o parte lichida -cromatina-formata din proteine pe care se infasoara ADN-ul Cromozomii sunt unitati structural functionale permanente ale materialului genetic care se transmit prin autoreplicare de-a lungul generatiilor celulare. Nucleolul -au rol in diviziunea celulara -in biogeneza ribozomilor -contine ADN,ARN si proteine Celulele pot avea 1 sau 2 nucleoli. Nucleul reprezinta centrala informationala si de controla celulei dar si sediulereditatii.

Acizii nucleici ADN si ARN La toate organismele vii ,informatia ereditara este inmagazinata in acizii nucleici(ADN si ARN) Acizii nucleici sunt formati din nucleotidecare se unesc si formeaza lanturi polinucleotidice Un nucleotid este format din : -un glucid (o pentoza) -un radical fosforic -o baza azotata ADN-ul (acid dezoxiribonucleic) Localizare: -in nucleu -mitocondrii -cloroplaste -contine informatia ereditara a organismelor Alcatuire: -2 lanturi numite catene infasurate in jurul unui ax comun -catenele sunt unite prin legaturi de hidrogen Forme de ADN:-Monocatenar la adenovirusuri -ADN dublu catenar circular in celula procariota -ADN dublu catenar elicoidal in celula eucariota
5

Cursuri la anatomie

ARN-acid ribonucleic Localizat in : -citoplasma -nucleu Rol: -in sinteza proteinelor -la bacterii si ribovirusuri poarta informatia ereditara Alcatuire:1 lant polinucleotidic Tipuri de ARN -ARN m-mesager-copiaza informatia genetica de pe o catena a ADN-ului si o transfera la ribozomii in citoplasma care o traduc -ARN t-transfer-este in citoplasma si transporta aminoacizii liberi din citoplasma in ribozomi -ARN r-ribozomal-se afla in ribozomi si participa in sinteza proteinelor,este 80-90% din cantitatea totala de ARN celular. Acizi nucleici in timpul diviziunii celulare se organizeaza in cromozomi. Alte componente celulare Flagelii si cilii-organite cu rol locomotor Corpii(corpusculii) Nisslin neuroni-implicati in sinteza de proteine specifice neuronului neurofibrilele-specifice neuronilor:au rol mecanic,de sustinere si de conducere a influxului nervos Miofibrilele -in celulele musculare -formate din miofilamente de actina si miozina

Cursuri la anatomie

ESUTURILE ANIMALE
Clasificare Tesut epitelial Tesut conjunctiv Tesut muscular Tesut nervos esut epitelial -este format din cellule de diferite forme, unite, aezate pe o membrana; -este nevascularizat. Clasificare: epitelii de acoperire epitelii glandulare epitelii senzoriale Epitelii de acoperire -se gasesc la exterior (ex:epiderma) sau pot captusi interiorul unor organe (ex:mucoase); -pot fi: unistratificate(ex: mucoasa intestinului subtire); multistratificate (ex: epiderma); pseudostratificate(ex: mucoasa traheei). Epitelii glandulare -formeaza glande, care pot fi: exocrine(ex:glandele salivare,glandele sebacee)au un canal prin care isi varsa continutul; endocrine(ex:glandatiroida,glandahipofiza)isi varsa continutul direct in sange; produc hormoni; mixte (ex:pancreasul, gonadele). Epitelii senzoriale -receptioneaza stimuli din mediu; -se gasesc in organele de simt; ex: retina. esut conjunctiv -este format din celule, fibre si substanta fundamentala; -dupa consistenta substantei fundamentale pot fi: esuturi moi esuturi semidure esuturi dure esuturi moi tesutul lax este cel mai raspandit si asigura nutritia diferitelor organe; tesutul adipos este format din celule cu grasime; se gaseste la baza pielii sau in jurul unor organe;
7

Cursuri la anatomie

tesutul elastic se gaseste in peretii vaselor de sange; tesutul fibrosformeaza invelisul unor organe (ex: ficat); tesutul reticularse gaseste in splina, ganglioni limfatici, maduva rosie a oaselor; are rol in producerea celulelor din sange; sangele - este considerat un tesut fluid.

esuturi semidure -se mai numesc tesuturi cartilaginoase; -sunt nevascularizate. Clasificare: tesut hialin (transparent) se gaseste in articulatii, trahee, laringe; tesut elastic formeaza pavilionul urechii; tesut fibros fomeaza discurile vertebrale. esuturi dure -se mai numesc tesuturi osoase; -sunt formate din lame osoase. Clasificare: tesut osos compact tesut osos spongios Tesut osos compact -lamele osoase sunt dispuse concentric in jurul unor canale (Howers) ce contin vase de sange si nervi; se gaseste in partea centrala a oaselor lungi (diafiza) si in partea externa a oaselor scurte si late.

Tesut osos spongios -lamele osoase se intretaie formand spatii numite areole pline cu maduva rosie; se gaseste in capetele oaselor lungi (epifize) si in partea centrala a oaselor scurte si late.

Cursuri la anatomie

esutul muscular -este format din fibre musculare; -celulele musculare contin organite numite miofibrile. Clasificare: tesut muscular striat tesut muscular neted tesut muscular striat cardiac esut muscular striat -formeaza muschii scheletici si organele de la capetele tubului digestiv (ex: limba, faringe).

Tesutul muscular neted -formeaza peretii organelor interne (mai putin inima).

Cursuri la anatomie

Tesutul muscular striat cardiac -formeaza miocardul.

esutul nervos -este alcatuit din neuroni si celule gliale. Celulele gliale -sunt mai numeroase decat neuronii; -indeplinesc diferite functii: au rol in nutritia neuronilor; secreta o substanta alba numita mielina, ce are rol in conducerea impulsului nervos; pot tine locul neuronilor distrusi. Neuronii -sunt formati din: corp celular (celula si constituentii ei); prelungiri,care sunt de 2 tipuri: -dendritele sunt scurte si ramificate; -axonul -este o prelungire lunga, ramificata doar la capat; ramificatiile terminale contin vezicule cu un lichid numit mediator chimic; -este invelit cu 3 teci cu rol de protectie, nutritie si conducere a impulsului nervos;

10

Cursuri la anatomie

Neuronii -functionare -sub actiunea unui stimul ia nastere in neuron un impuls nervos condus sub forma unu curent electric de intensitate mica; sensul de conducere este unic: dendrite corp celular axon -legatura dintre 2 neuroni se numeste sinapsa si se realizeaza intre butonii terminali ai unui neuron (presinaptic) si dendritele sau corpul celular al altui neuron (postsinaptic); nu exista un contact perfect intre cei 2 neuroni, intre care ramane un spatiu numit fanta sinaptica la nivelul careia impulsul nervos este condus prin intermediul mediatorului chimic; -in neuroni se gasesc organite numite neurofibrile si corpusculi Nissl.

11

Cursuri la anatomie

MPRIREA TOPOGRAFICA ABDOMENULUI

Peretele anterior al abdomenului este mprit de 2 linii orizontale n 3 etaje abdominale: -ntre reperele de proiecie ale diafragmei (sup) i linia orizontal ce unete extremitatea anterioar ale coastelor X (inf) EAS (etaj abdominal superior) -linia ce unete arcul costal (extremitatea anterioar ale coastelor X) i linia bispinoas=EAM -plica inghinal =plici cutanate ce delimiteaz peretele anterior al abdomenului de faa anterioar a coapsei -ntre linia bispinoasi plicileinghinale ce delimiteaz EAI -fiecare etaj abdominal e mprit de 2 linii verticale n cte 3 regiuni EAS conine : regiunea hipocondrului drept regiunea hipocondrului stng regiunea epigastric -cele 2 linii verticale = linii pararectale(corespund marginii laterale a muchiului drept abdominal i unesc extremitile de aceeai parte Coasta X cu tuberculul pubic de aceeai parte -ficatul se situeaz : hipocondrul drept si ajunge pana in hipocondrul stng are : fa superioar diafragmatic fa inferioar -visceral margine inferioar unirea anterioar a celor 2 fee posterior, peste cele 2 fee se continu una cu alta.

viscerele EAS au proiecie parial pe peretele toracic pentru c diafragma e boltit axul ficat stomac -stomacul se proiecteaz n regiunea epigastric (dac e plin stomacul se verticalizeaz i ajunge i n regiunea mezogastric
12

Cursuri la anatomie

peretele anterior al stomacului se proiecteaz n regiunea epigastric -spinaregiunea hipocondrului stng -duoden4 pri

EAMregiunea lateral dreapt (flanc drept) se proiecteaz rinichiul drept i colonul ascendent (CA) -regiunea mezogastric : megadolicolon= ieiri ca calibru i ca lungime : constipaie, ocluzie, cancer, echilibrare hidroelectrolitic -regiunea lateral stng: Se proiecteaz rinichiul bstang si colonel descendent si parte din cel sigmoid. EAIregiunea inghinal dreapt se proiecteaz cecul i apendicele vermiform -anexit dreapt i litiaz renal dreapt tot n regiunea inghinal dreapt semnul Giordani:percutiaregiuniicu marginea ulnara minii pentru litiazele renale -n regiunea inghinal stng : dureri colicative: constipaie, anexit stng, colon sigmoid -n regiunea hipogastric anse intestinale, i restul colonului sigmoid

13

Cursuri la anatomie

* vezica urinar plin fundul ei ajunge n regiunea hipogastric (e deasupra simfizei pubiene) * n sarcin , n luna a 2 a fundul uterului e n dreptul sinfizeipubiee, pentru ca n luna a 8 a s ajung n dreptul procesului xifoid -prostata: -transformare benign adenom sau malign carcinom (din lobul posterior) glob vezical = umplerea exagerat a vezicii urinare pn ajunge la ombilic chirurgical -prostata se palpeaz prin tueu rectal SISTEMUL CIRCULATOR Inim Arbore vascular -Artere -Vene -Capilare

14

Cursuri la anatomie

INIMA

Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral, care pompeaza ritmic n artere sngele pe care l primeste prin vene. Este situat in cutia toracic, in mediastin, are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit. Desi la om cntareste aproximativ 300 g si are marimea pumnului unui adult, inima efectueaza o activitate uriasa, zilnic contractndu-se de peste 100.000 de ori si pompnd peste 7200 de l de snge. Inima este adpostit de un sac fibros,fixat de muchiul diafragm,numit pericard.

PERETELE INIMII Peretele inimii este alcatuit din trei straturi concentrice: endocard, miocard si epicard. Endocardulfoita endoteliala care captuseste incaperile inimii Miocardulmuchiul inimii

15

Cursuri la anatomie

Epicardul-foita viscerala, subtirea Pericardului ce acopera suprafata cardiac

MIOCARDUL Cuprinde miocardul contractile alctuit din celule care rspund la stimuli prin contracie miocardul de comanda (tesut nodal) alctuit din celule care iniiaz i conduc impulsurile nervoase. esutul nodal cuprinde: nodulul sinoatrial(n peretele atriului drept) nodulul atrioventricular(n septul interatrial) fasciculul Hiss (n septul interventricular) reeaua Purkinje(n fibrele miocardului ventricular)

PROPRIETILE MIOCARDULUI 1. EXCITABILITATEA: este proprietatea celulei cardiace de a rspunde la un stimul printrun potenial de aciune propagat. Inima este excitabila numai in diastola, in sistola nu raspunde la stimulilegea inexcitabilitii periodice a inimii. 2. AUTOMATISMUL: proprietatea inimii de a se autostimula ritmic, continund s bat chiar i in afara organismului. n inim exist 3 centri de automatism cardiac: nodulul sinoatrial nodulul atrioventricular fasciculul Hiss i reeaua Purkinje 3. CONDUCTIBILITATEA: este proprietatea miocardului de a propaga excitatia in toate fibrele sale. 4. CONTRACTILITATEA: este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prin modificari ale dimensiunilor si tensiunii fibrelor sale. Contraciile se numesc sistole, iar relaxrile diastole.

16

Cursuri la anatomie

SISTEMUL DE VALVULE AL INIMII Inima este echipat cu doua seturi de valvule atrioventriculare si sigmoide ce impun sensul unic al deplasarii fluxului sangvin. Valvulele atrioventriculare se nchid n timpul sistolei ventriculare mpiedicnd ntoarcerea sngelui n atrii. Dreapt tricuspid Stng bicuspid (mitral) Valvulele semilunare (sigmoide) situate la baza arterelor mari, aort i pulmonar se nchid n timpul diastolei mpiedicnd ntoarcerea sngelui n ventricule.

CICLUL CARDIAC Rolul fundamental al inimii este de a pompa sangele Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. La un ritm de 75batai/min. cicluldureaza0,8 s. Ciclul atrial: 0,1 s (sistola)+0,7 s (diastola) Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola)+0,5 s (diastole Diastola general: 0,4s Perioadele de relaxare (diastolele) sunt mai lungi dect cele de contracie (sistole), fapt ce face ca inima s bat o via ntreag fr s oboseasc. CICLUL CARDIAC

17

Cursuri la anatomie

Valori msurabileale ciclului cardiac Debitul sistolic: volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola (75 ml). Debitul cardiac: volumulde sangetrimisin organism/min.-5,5 l/min Travaliul cardiac: lucrul mecanic al inimii in sistola ( 86g/m) ( 10000 kg/m n24h) Manifestri care nsoesc ciclul cardiac Electrice: nregistrarea grafic a curenilor de depolarizare i repolarizarereprezint electrocardiograma (EKG). Mecanice: ocul apexian(lovitur a vrfului inimii n spaiul intercostal cinci) i pulsul arterial( expansiunea sistolic a peretelui arterial datorat creterii presiunii sangvine). Acustice: Zgomotul I, sistolic, este mai lung i de tonalitate joas. Produs de nchiderea valvulelor atrio-ventriculare i de vibraia miocardului ventricular la nceputul sistolei. Zgomotul II, diastolic, este scurt i ascuit. Produs de nchiderea valvulelor semilunare.

ELECTROCARDIOGRAMA EKG

18

Cursuri la anatomie

Undele (deflexiunile) sunt abateriale liniei traseului de la linia izoelectric. Acestora li se descrie: durata (n secunde); amplitudinea (n mV sau mm); orientarea vectorial, reprezentnd unghiul vectorului mediu corespunztor undei respective n planul frontal. Segmentele sunt poriuni de traseu cuprinse ntre dou unde. Acestora li se descriu durata i poziia fa de linia izoelectric; dac segmental este decalat fa de linia izoelectric, se precizeaz sensul (sub- sau supra denivelare), amplitudinea (n mm) i forma decalrii. Segmentele care se analizeaz pe traseul ECG sunt segmental ST, segmental PQ i segmental TP. Intervalele definesc durata de timp ntre dou repere de pe traseu (nceputul sau sfritul unor unde). Intervalele care se analizeaz pe traseul ECG sunt intervalul PQ, intervalul QT i intervalul RR. UNDA P Reprezint depolarizarea atriilor, iniiat n atriul drept (AD) la nivelul NS i propagate apoi n atrii de sus n jos i de la dreapte spre stnga. Durata este n mod normal de 0.08-0.10 sec. Amplitudinea nu depete n mod normal 0.25-0.30 mV (2.5-3mm) n derivaia unde unda P se nscrie cea mai ampl (deobicei n D2). Forma este n mod normal rotunjit, nscriindu-se pe traseu cu o linie ceva mai groas (und lent). INTERVALUL PQ Reprezint timpul necesar conducerii impulsului electric de la NS la ventriculi. Durata este n mod normal cuprins ntre 0.12-0.21sec. Variaz fiziologic n funcie de vrst (mai sczut la tineri) i frecvena cardiac (scade n tahicardie). Patologic: Intervalul PQ cu durata sub 0.12 sec sentlnete n sindroamele de preexcitaie ventricular, n care impulsul electric trece de la atrii la ventriculi pe ci care ocolesc NAV. Intervalul PQ cu durata peste 0.21 sec se ntlnete n blocurile atrioventriculare. COMPLEXUL QRS Reprezint depolarizarea ventricular, care ncepe cu poriunea stng a septului interventricular i apoi se propag n ventriculi de la vrfuri spre baze i de la endocard spre epicard. Durata se msoar la nivelul liniei izoelectrice, fiind normal sub 0.12 sec. Amplitudinea se consider normal dac n DS i DUM este cuprins ntre 0.5 i 1.6 mV (5-16 mm). Forma complexului QRS este n mod normal cu vrfuri ascuite, fiind format din mai multe unde, positive sau negative marcate prin literele Q,R,S.

19

Cursuri la anatomie

SEGMENTUL ST Reprezint prima faz a repolarizrii ventriculare (repolarizarea lent). Durata segmentului ST este lipsit de importan practic, iar poziia sa este n mod normal izoelectric. Deviaiile de pn la 1 mm n V1, V2 i pn la 2 mm n celelalte derivaii se consider ca fiind normale. Patologia segmentului ST cuprinde deviaiile acestuia (sub- sau supradenivelri), ele fiind n general expresia unor tulburri severe ale circulaiei coronariene (noiunea electrocardiografic de "leziune"). UNDA T Reprezint faza final a repolarizrii ventriculare (repolarizarea rapid). Durata este de 0.12-0.30 sec (fr importan practic). Amplitudinea se exprim comparative cu a complexului QRS, cea mai ampl und T din DS fiind aproximativ 1/3 din cea mai ampl und R. Orientarea vectorial este ntre +30 i +60, calculndu-se ns deobicei raportat la cea a complexului QRS, sub forma gradientului ventricular. Forma este rotunjit i asimetric, avnd partea descendent mai rapid. n mod normal unda T este pozitiv n toate derivaiile, cu excepia aVR. Patologia undei T este caracteristic tulburrilor de circulaie coronarian, modificrile fiind desemnate cu termenul electrocardiografic de "ischemie". Ele cuprind fie creterea n amplitudine (peste1/2 din R), fie dimpotriv, scderea amplitudinii sau chiar negativarea undei T, ea devenind n mod characteristic simetric. INTERVALUL QT Reprezint sistola electric ventricular care se msoar de la nceputul undei Q pn la sfritul undei T. Durata normal depinde de frecvena cardiac, fiind calculate pe baza unor formule sau tabele; usual este considerat normal dac nu depete 50% din durata R-R. Patologic, intervalul QT este prelungit n hipercalcemie, hiperpotasemie i mai scurt n hipocalcemie; anumite medicamente antiaritmice modific durata intervalului QT. UNDA U Reprezint o mica deflexiune care urmeaz undei T, care este generate de postpoteniale dezvoltate n anumite regiuni ale miocardului ventricular. Durata normal este ntre 0.15 i 0.25 sec, iar amplitudinea este sub 2mm. Forma undei U este rotund, avnd acelai sens cu unda T din derivaia respectiv. Patologic, unda U poate devein foarte ampl n hipopotasemie sau n unele cazuri de hipertrofie ventricular, sau se poate negativa, mai ales n urma efortului n tulburrile de circulaie coronarian.

20