Sunteți pe pagina 1din 137

UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE

BACAU

TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE

DE LICENA

Conducator tiintific,
Pr. Univ . Dr Patru Vasile

Candidat,

UNIVERSITATEA
FACULTATEA DE

BACAU

TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE

DE LICENA

CONTABILITATEA CREANELOR SI A DATORIILOR


COMERCIALE

Conducator tiintific,
Pr. Univ . Dr Patru Vasile
Candidat,

CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................................5
CAPITOLULI....................................................................................................................................7
NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALE..................7
1.1 Relaiile cu furnizorii.........................................................................................................................8
1.1.1. Denumirea conceptului de datorie.................................................................................................................9

1.2. Relaiile cu clienii............................................................................................................................11


1.2.1. Definirea conceptului de crean...................................................................................................................12

1.3. Obiectivele contabilitaii datoriilor i creanelor comerciale........................................................13


1.4. Evaluarea creanelor i datoriilor...................................................................................................14
1.5. Caracterizarea relailor juridico-patrimoniale cu terii...............................................................15

CAPITOLULII ..............................................................................................................................17
SC AEROSTAR BACAU SC - CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI.....................17
2.1. Scurt istoric......................................................................................................................................17
2.2. Structura organizatoric S.C. AEROSTAR Bacau....................................................................18
2 2.1 Evaluarea activitaii societaii n anul 2006...................................................................................................21
2 2.2 Evaluarea nivelului tehnic al S.C. AEROSTAR S.A.....................................................................................23
2 2.3Evaluarea activitaii de aprovizionare tehnico-material................................................................................28
2 2.4 Evaluarea activitaii de vanzare....................................................................................................................29
`...............................................................................................................................................................................29
2 2.5 Evaluarea activitaii de cercetare i dezvoltare.............................................................................................33
2 2.6 Activele corporale ale societaii....................................................................................................................35
2.2.7 Tipul de management aplicat.........................................................................................................................35
2.2.8 Resurse umane............................................................................................................................................37
2.2.10 Piaa de desfacere.......................................................................................................................................39
2.2.11 Organizarea i funcionarea compartimentului financiar-contabil..............................................................40

CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA


S.C. ,,AEROSTAR S.A..................................................................................................................45
BACAU.............................................................................................................................................45
3.1. Sistemul purttoriior primari de informaii privind datoriile i..................................................45
creanele comerciale...............................................................................................................................45
3.2 Contabilitatea curent a datoriilor si creanelor comerciale.........................................................51
3.2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale.................................................................................................52
3.2.1.1. Sistemul de conturi folosit privind datoriile comerciale.......................................................................52
3.2.1.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind datoriile comerciale................................................56
3.2.2 Contabilitatea creanelor comerciale............................................................................................................61
3.2.2.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind creanele.........................................................65
comerciale..........................................................................................................................................................65
3.2.3. Contabilitatea avansurilor intersocieti........................................................................................................69
3.2.4. Contabilitatea reducerilor de pre efectuate n relaiile comerciale..........................................................73
3.2.5 Contabilitatea efectelor de comert.............................................................................................................76

3.3 Informaia de bilan privind datoriile i creanele comerciale.....................................................79


3.3.1. Situaiile financiare privind datoriile i creanele comerciale.......................................................................79
3.3.1.1. Analiza lichiditaii i solvabilitaii de plata a ntreprinderii..................................................................80
3.3.2. Analiza gestiunii creditului client.................................................................................................................84
Viteza de rotaie a creanelor curente.................................................................................................................86
3.3.3. Analiza gestiunii datoriilor curente...............................................................................................................86

Viteza de rotaie a datoriilor curente..................................................................................................................87


3.3. 5. Analiza corelaiei creane - datorii..........................................................................................................88

CAPITOLUL IV..............................................................................................................................91
POSIBILITAI DE EXTIXDERE A UTILIzaRII MIJLOACELOR MODERNE DE
CALCUL LA S.C ,,AEROSTAR S.A.............................................................................................91
4.1 Prezentarea sistemului cu care se opereaza....................................................................................91
4 1.1 Sistemul informational economic................................................................................................................96

4.2. Prezentarea actualului sistem informatic - parte integrant a sistemului informaional


economic .................................................................................................................................................96
4 2.1 Module i funcionaliti ale produsului informatic Siveco ..........................................................................97
4 .2.3 Beneficiile implementrii produsului ERP Siveco.....................................................................................120

PROGRAM ...................................................................................................................................123
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................135

INTRODUCERE

Realizarea de catre fiecare ntreprindere a unei ridicate performante economice i financiare


i a unei inalte i durabile competivitati, n condiiile unui tot mai accentuat caracter concurenial al
economiei, impune, nu in ultimul rand un management eficient.
Asigurarea unui management performant este condiionata in primul rand, i in mare masur, de
exisienta unui sistem informaional capabil s produca i s ofere factorilor de decizie a ntreprinderii (ca
i altor utilizatori), informaii cat mai exacte, complete, relevante si operative.
Contabilitatea ntreprinderii, in calitatea sa de principal subsistem informaional al sistemului
informaional economic al acestuia, trebuie sa constituie i ea, obiect al preocupariior specialistilor menite sa
asigure cresterea contribuiei ei la consolidarea situafiei financiare a entitaii patrimoniale, la cresterea
performanei financiare a acesteia.
Un domeniu n care contabilitatea, prin funciile ei de reflectare, calcul, analiz si control,
poate i trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la ntarirea disciplinei i simtului de
responsabilitate in gestionarea resurselor il constituie contabilitatea i gestiunea datoriilor si creanelor
cormerciale.
Demersul cognitiv si aplicativ debuteaza -n primul capitol- cu definirea conceptelor de creana i
datorie i sunt prezentate obiectivele contabilitaii i gestiunii datoriilor si creanelor comerciale, precum i
evaluarea acestora, n finalul acestui capitol sunt caracterizate relaiile juridico-patrimoniale cu terii.
Cadrul organizatoric al studiului l reprezinta o societate comerciala din domeniul reparaii
avioane civile i militare i constructia de avioane ultrausoare, respectiv S.C. AEROSTAR S.R.L.
Bacau, la baza acestuia aflandu-se i documentarea din realitatile practice, concrete ale societatii.
Caracteristicile tehnologice, organizatorice, economice i financiare ale ntreprinderii luate in
studiu i modul cum acestea influeneaza asupra obiectivelor i organizrii contabilitaii, cu referire expresa la
contabilitatea datoriilor si creanelor comerciale, constituie coninutul capitolului al II-lea al lucrrii.
Capitotul al III-lea intitulat "Contabilitatea si gestiunea datoriilor i creanelor comerciale"
reprezinta substana principal a lucrarii, aici sunt supuse analizei problemele eseniale ale organizrii i
conducerii contabilitii, respectiv, purtatorii primari de informatii, sistemul de conturi utilizat i
reflectarea, n contabilitate a operaiilor privind datoriile i creanele comerciale.
Tot in cadrul acestui capitol este prezentat metodologia de valorificare a informaiei contabile pe
5

calea analizei economico-financiare.


Ultimul capitol abordeaz problematica referitoare la perfecionarea contabilitii datoriilor i
creanelor comerciale prin informatizarea acesteia, in acest sens se analizeaza conceptele teoretice si
principiile metodologice corespunzatoare si se prezinta o aplicatie informatica.
In ncheierea lucrarii sunt prezentate concluziile reinute in urma studiului ntreprinderii.

CAPITOLULI
NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE
COMERCIALE
Contabilitatea este un mijloc social ce are drept finalizare reprezentarea unei realitai care este
ntreprinderea sau orice alta organizaie. Un domeniu in care contabilitatea, prin functiile ei de
reflectare, calcul, analiz i control poate i trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la
ntarirea disciplinei i simtului de responsabilitate. In gestionarea resurselor l constituie contabilitatea i
gestiunea datoriilor i creanelor comerciale.
In contabilitatea financiar relatiile cu partenerii sunt evideniate prin folosirea unei clase de "conturi
de teri".
,,Contabilitatea ertilor asigura evidena datoriilor creanelor unitaii n relaiile acesteia cu furnizorii,
clienii, personalul, asigurrile sociale, bugerul starului, entitatiile din cadrul grupului, asociaii/acionarii,
debitorii i creditorii diveri"1. Evidenierea creanelor i a datoriilor se face la valoarea lor nominala (valoarea
efectiva din momentul apariiei lor). Creanele i datoriile in devize se nregistreaza in contabilitate atat n lei la
cursul zilei, ct i n devize.
Potrivit art. 15 din Legea contabilitaii nr. 82 /1991 republicat, modificat i completat prin
Ordonana Guvernului nr. 61 /2001, contabilitatea furnizorilor i clienilor, a celorlalte datorii i creane
se ine pe categorii, precum i pe fiecare persoan juridic in parte. Astfel n contabilitatea analitic funizorii
i clienii se grupeaza n interni si externi, iar n cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare.
Daca operaiunea are loc nainte ca documentul justificativ sa fi sosit, sau inainte ca acesta sa se
fi ntocmit atunci nregistrarea se va face ntr-un cont de ateptare pana la apariia documentului, cand va
avea loc transferul n conturile de creana sau de datorie.
Pe parcursul realizrii obiectivelor se urmarete permanent respectarea principiului
necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este
admis nici compensarea ntre creane i datorii ele apar distinct n conturile ntreprinderii, n acest fel se
respect cerinta de imagine fidela a ntreprinderii.
Datoriile reprezint resurse externe de finanare puse la dispoziia ntreprinderilor fie de o instituie
de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de alti teri (datorii fiscale, sociale,
salariale,etc).
O datorie este o obligaie actuala a ntreprinderii care provine din evenimentele trecute i
7

care trebuie sa antreneze, cu ocazia plaii (decontarii sale) o iesire de resurse (active) generatoare
de avantaje economice.

1.1 Relaiile cu furnizorii


Conform Dictionarului de Marketing furnizorul reprezinta partenerul din cadrul piei, care
asigura ntreprinderii resursele (materii prime, materiale, energia, diferite componente, echipamente
tehnice, informatii, banii si fora de munca), necesare desfasurarii activitaii, n baza unor relaii de
vanzare-cumparare.
Cunoasterea posibilitailor de oferta ale acestor ageni de mediu prezinta o deosebit
mportanta pentru activitatea intreprinderii. Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de
informatii de genul: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate,
localizarea geografica, etc. In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata normale impune si
cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare, precum si a altor elemente care ar
putea reprezenta la un moment dat factori perturbatori.

FURNIZOR (datorii)

Livreaza
Plateste bani

CLIENT (creante)

Raporturile intreprinderii cu fumizorii sunt determinante pentru bunul mers al activitatii, si,
ca urmare, reglementarea lor necesita optiuni concretizate in strategii specifice:
-

preocuparea de a asigura o structura a furnizorilor pentru principalele categorii de resurse


care, pe de o parte, sa nu genereze raporturi de dependenta, iar pe de alta parte, sa nu
afecteze calitatea si eficienta aprovizionarii cu resursele respective;
- promovarea unor raporturi stabile, pe termen lung, cu principalii furnizori, inclusiv sub forma
raporturilor de parteneriat strategic si a aliantelor strategice;

dobandirea unor avantaje concurentiale pe baza promovarii de raporturi cu furnizori de renume.

Relatiile unei unitati economice cu furnizorii sai sunt determinate profund de natura
tehnologica a proceselor productive. Relatiile intre cei doi agenti economici se stabilesc prin
semnarea contractelor de vanzare-cumparare, de executie de lucrari sau prestari de servicii. In
cazul in care cumparatorul nu achita pe loc marfa, lucrarile executate si serviciile prestate va
avea obligatii de plata-datorii, care le va achita la termenele prevazute in contract. Pentru
perioada de la aparitia obligatiilor pana la achitarea lor, agentul economic beneficiaza de o
8

resursa atrasa, un credit comercial pentru care nu plateste dobanda, creditul-furnizor acordat de
vanzator.

O obligate mai poate fi stinsa si prin renuntarea de catre creditor la drepturile sale.
In aprovizionarea cu materii prime, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar se
tine seama de:
- relatiile traditionale cu furnizorii;
- aprovizionare.a de la .furnizorii cei mai apropiati i cu mijloace de transport economice;
- facilitafi privind pretul si calitatea;
In cadrul relatiilor generate pe care firma le are cu furnizorii, relatiile cu furnizorii de imobilizari
corporale ocupa un loc aparte datorita importantei acestor imobilizari in viata unei afaceri.
Decizia de investire in activele corporale este o decizie cu inplicatii pe termen lung. Din aceasta cauza
entitatile patrimoniale in general, trebuie sa trateze prudential investitiile in unobilizari corporale, tinand cont
de necesitatea menerii echilibrului financiar general. Conform acestei reguli, resursele utilizate pentru
finantarea unui bun trebuie sa ramana investite in firma pentru o durata cel putin egala cu durata de viata a
acelui bun. .
Conform cerintei pastrarii echilibrului financiar, resursele permanente trebuie sa finanteze imobilizarile,
iar resursele temporare vor finanta intotdeauna activul circulant al firmei.

1.1.1. Denumirea conceptului de datorie


In relatiile cu tertii, datoriile reprezinta. obligatii pe termen scurt (temporare) ale unitatii ce deriva din:
- relatii comerciale cu furnizorii sai;
- operatiuni financiare cu bugerul starului, organismele de asigurare si protectie sociala, etc;
- alte operatiuni cu creditori diversi.
O obligatie reprezinta un angajament, o responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel.
Stergerea obligatiei se face prin : plata in numerar, transfer al altor active, prestarea de servicii,
inlocuirea respectivei obligatii cu o alta, renuntarea de catre creditor la drepturile sale.
Datoria este obligatia contractuala fata de un tert si care presupune plata unei sume de bani, livrarea
unui bun, prestarea unor servicii sau executarea de lucrari in folosul acestuia. Cel ce are o datorie poate fi
considerat ca fiind debitor. Datoriile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa natura operatiilor pe care le genereaza :
9

- datorii comerciale;
- datorii financiare;
- datorii salariale;
- datorii sociale;
- datorii fiscale;
- alte datorii.
Dupa perioada de timp in care se deconteaza
distingem:
- datorii pe termen scurt;
- datorii pe termen mediu;
- datorii pe termen lung.
Dupa continutul economic si obiectul acestor datorii:
- datorii fata de furnizori pentru c/val bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite;
- datorii fata de clienti, pentru avansurile si aconturile primite de la acestia ;
- datorii fata de personal - drepturi salariale ale acestora;
- datorii fata de bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, alte organisme publice, pentru diferite
impozite, taxe si varsaminte asimilate;
- datorii fata de grupuri si asociati/actionari;
:

- alte datorii.

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a datoriilor se face in momentul crearii lor si la valoarea


nominala.
In cazul datoriilor exprimate in devize avem urmatoarele particularitati:
- se efectueaza la cursul de schimb, in vigoare la data efectuarii operatiunii respective;
-

diferentele de curs valutar intre data inregistrarii datoriilor si data platii lor, se inregistreza
dupa caz, ca venituri sau cheltuieli;

pentru pierderea neta provenita din diferente de curs valutar se constitute provizioane pentru
pierderi din schimb valutar care sunt deductibile fiscal la determinarea impozitului pe profit;

in perioada urmatoare, asemenea provizioane se transfera la venituri, fie pe masura decontarii


datoriilor in devize, fie ca urmare a scaderii cursului de schimb la inchiderea exercitiului pentru
datoriile in devize.

10

1.2. Relaiile cu clienii


Activitatea de desfacere a produselor proprii, serviciilor sau a marfurilor achizifionate de la alti
producatori necesita cunoasterea temeinica a nevoilor pietei pentru aceste produse, servicii sau marfuri,
precum si adoptarea unor forme moderne de vanzare a acestora .
Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale,
lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii .
Pentru a-si atinge obiectul de activitate si a-si realiza programele stabilite agentul economic
trebuie sa dispuna de o clientela care sa cumpere produsele si serviciile oferite de catre acesta.
Clientul este o componenta a micromediului intreprinderii, cu o importanta vitala pentru orice
producator. Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si persoanelor individuale carora le sunt adresate
bunurile (serviciile) intreprinderii, ocupand un loc central in tematica studiilor de marketing, in scopul
cunoasterii nevoilor, a cererii, a comportamentelor de cumparare si de consum al acestora. 1
Existenta si evolutia pe termen lung a intreprinderii vor depinde de dinamica raporturilor dintre
intreprindere si clientii sai.
Modul in care firma interactioneaza cu clientii este hotarator pentru viitorul afacerii respective,
analiza relatiilor firmei cu clientela sa putand reliefa capacitatea ei de a-si vinde corespunzator serviciile,
produsele, marfurile, calitatea marketingului si mai ales capacitatea ei de a raspunde prompt cererii
manifestate pe piata produselor sale, capacitatea de reactie la semnalele cererii fiind judecata cantitativ,
dar mai ales calitativ.

Modul in care produsele sau marfurile (serviciile) sunt desfacute catre clientela este fundamental
pentru mentinerea unor relatii principale si amiabile cu clientii, intrucat modul de prezentare in care
personalul firmei interactioneaza cu clientela sunt vitale pentru imaginea de ansamblu a firmei.
Relatiile care apar intre agentii economici ca furnizori si clienti poarta denumirea de creante.
Creantele sunt drepturile banesti ale agentului economic de a incasa de la terte persoane contravaloarea
livrarilor sau prestarilor de lucrari sau servicii.
Relatiile intreprinderilor cu clientii lor trebuie modelate de o serie de orientari strategice, precum:
acordarea unei atentii maxime orientarii clientilor de a obtine o satisfactie superioara prin calitate,
servicii si valoare, in conditii banesti mai avantajoase;
particularizarea produsului (serviciului) in raport cu cerintele individuale;
1

Florescu, C., M5Icomete, P., Pop, N. AL, Dictionar de Marketing, Editura Economica, 2003, pag. 136.
11

reducerea timpului de livrare a produsului (serviciului) pe piata, avand in vedere


fenomenul de volatilitate crescanda a preferintelor clientilor;
extinderea actiunilor de parteneriat cu clientii.

1.2.1. Definirea conceptului de crean


Creantele reflecta valorile ce urmeaza a fi incasate de catre agentii economici
reprezentand contravaloarea marfurilor, produselor, semifabricatelor vandute si / sau a serviciilor
si a lucrarilor prestate. Creantele sau valoarea in curs de decontare, reprezinta valori economice
avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care
urmeaza sa primeasca un echivalent valoric, care poate fi reprezentat printr-o suma de bani, o
lucrare, sau un serviciu .

"Creanta reprezinta contrapartida unei datorii si se concretizeaza in dreptul de a pretinde plata


unei sume de bani, livrarea unui bun , prestarea unui serviciu , executia unei lucrari "4.
Titularul unei creante poate fi considerat ca fundamental creditor.
Intreprinderea inregistreaza creante in relatiile cu clientii (creante - client, efecte de primit ),
cu debitorii, cu personalul , cu bugerul statului (TVA de recuperat, varsaminte de impozite peste
suma reala), cu bugetul asigurarilor sociale, in cadrul grupului cu asociatii, cu subunitatile si chiar cu
fumizorii (furnizori-debitori).
Creantele devin certe in momentul inregistrarii (facturarii).
Creantele comerciale se pot clasifica dupa mai multe criterii:
Dupa modalitatea lichidarii lor:
-

creante din vanzari pe credit comercial , a caror incasare se face cu instrumente de


decontare obisnuite;

creante din vanzari pe credit cambial, a caror incasare se face pe baza de efecte de
comert de tip cambial.
Dupa scadenta creantelor distingem :

- creante exigibile, a caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare;


- creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si a caror termen de
incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii.

12

Dupa moneda in care se vor incasa:


- creante in lei;
- creante in devize.
In functie de raporturile avute cu societatile:
- creante asupra societatilor din cadrul grupului; creante in
afara grupului.
Creantele asupra clientilor devin certe din momentul inregistrarii (facturarii) transferului de
proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii.
Creantele se inregistreaza in contabilitate pa baza facturarii la valoarea lor nominala care este data de
totalul de plata (val. facrurii + TVA ). Daca se acorda reduceri comerciale atunci inregistrarea dreptului de
creanta se face la valoarea neta comerciala la care se adauga si TVA-ul corespunzator pentru operatiunile
supuse impozitarii.
Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data
efectuarii oparatiunilor.
Diferentele de curs valutar, ce pot sa aparea intre data inregistrarii creantelor in devize si data
incasarii lor se inregistreaza in contabilitate sub forma de venituri daca sunt favorabile sau cheltuieli
financiare daca sunt nefavorabile.
In bilant creantele figureaza la valoarea lor nominala, iar daca este cazul - se constata o pierdere ,se
pot constitui provizioane pentru depreciere.
Stingerea dreptului de creanta poate avea loc prin incasarea acestora in numerar, prin contul din
banca sau pe baza de efecte comerciale.

1.3. Obiectivele contabilitaii datoriilor i creanelor comerciale

Varietatea activitatilor desfasurate in unitatile economice, impune contabilitatii rezolvarea problemelor


in spiritul cerinjelor pietei .
Principiul continuitatii activitatii intreprinderii poate fi asigurat numai in situatia realizarii echilibrului
financiar dintre venituri si cheltuieli, dintre incasari si plati.
Realizarea acestui echilibru presupune controlarea permanenta a capacitatii de plata a unitatii , a
autonomiei financiare. Pentru a putea organiza un control eficient in acest sens, contabilitatea datoriilor
si creantelor comerciale are ca obiective:
13

- cunoasterea in orice moment a nivelului creantelor si datoriilor agentului economic ce deriva din
relatiile comerciale cu alte unitati;
- urmarirea incasarii la timp a sumelor de la clienti si debitori, precum si achitarea la termen a
datoriilor fata de furnizori, creditori; solutionarea corecta si in termen legal a decontarilor din operatii in
curs de clarificare;
- solutionarea corecta a deprecierilor constatate asupra creantelor sau datoriilor, precum si a cresterii valorii
acestora.
Pe parcursul realizarii obiectivelor se urmareste permanent respectarea principiului
necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este
admisa nici compensarea intre creante si datorii, ele apar distinct in conturile intreprinderii, in acest fel se
respecta cerinta de imagine fidela a intreprinderii. Exceptie de la aceasta situatie, sunt situatiile in care exista
un acord scris (proces verbal de compensare)-creantele si datoriile referitoare la acelasi client respective
furnizor.
Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii flecarui agent economic, exercitarea
functiei financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si simplificarea sistemului
si circuitului documentatiei primare corespunzator specificului unitatii.
Organizarea contabilitatii in relatiile comerciale este conditionata de mai multi factori , dintre care
amintim:
- natura relatiilor de decontare;
- formele de decontare;
- instrumentele de decontare;
- sistemul de creditare;
- regimul reducerilor si momentul acordarii lor.
In organizarea contabilitatii privind datoriile si creantele comerciale, trebuie sa se tina seama de
factorii amintiti si in tunctie de acestia, se va stabili fluxul informational (documentele si circulatia
lor) precum si conturile in care se vor reflecta operatiunile respective.

1.4. Evaluarea creanelor i datoriilor


Cercetarea corelatiei creante - datorii este importanta pentru firma intrucat influenteaza
14

capacitatea de plata.
Evidentierea creantelor si datoriilor in contabiliate se face la valoarea lor nominala,
adica valoarea efectiva in momentul aparitiei lor. Exista posibilitatea ca, la inventariere
valoarea creantelor sa fie diferita de valoarea lor nominala, in acest caz aplicand principiul
prudentei, se va tine cont de deprecierea creantelor, indeosebi si se vor constitui provizioane
de depreciere.

-.

In etapa de diagnostic, daca au o pondere insemnata, trebuie sa se faca o analiza detaliata a


creantelor din punct de vedere a gradului de vechime, a posibilitatilor de incasare si a termenului de
realizare, facandu-se corectiile necesare asupra soldurilor conturilor respective. Astfel:
- creantele certe se iau in calcul la valoarea contabila;
- creantele exprimate intr-o alta moneda decat cea nationala se actualizeaza in functie de evolutia cursului
de schimb;
- creantele ce se apreciaza ca se vor incasa peste o luna se corecteaza in functie de costul imobilizarii
fondurilor pe perioada amanarii incasarii (este vorba de dobanda bancara);
- creantele ce au durata de incasare mai mare de o luna se corecteaza cu ajutorul indicelui de inflatie;
- creantele ce se apreciaza ca nu se vor mai putea fi incasate se scad din patrimoniu la valoarea
contabila (fiind necesara argumentarea si justificarea acestui fapt);
- creantele incerte si litigioase

pot determina constituirea de provizioane pentru depreciere;

'

- la creantele in devize , pierderea prin diferentele de curs valutar fac obiectul constituirii de provizioane
pentru pierderi din schimb valutar.
Disponibilitatile banesti in moneda nationala se iau in calcul la valoarea contabila . Aceste
disponibilitafi nu se actualizeaza. . Disponibilitatile banesti exprimate in alte monede se iau in calcul in
functie de evolutia raportului de schimb intre leu (RON) si moneda respectiva.

1.5. Caracterizarea relailor juridico-patrimoniale cu terii


In functie de natura lor, relatiile juridico-patrimoniale cu tertii sunt de doua feluri:
-relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura datoriilor, a obligatiilor;
-relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura drepturilor de creanta. Persoanele fizice sau
juridice care preiau obligatiile sau drepturile de creanta sunt titulare ale acestor relatii juridicopatrimoniale, potrivit celor consemnate in actele intocmite intre participanti .
Un exemplu de relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura obligatiilor ar fi atunci
cand unitatea patrimoniala de referinta se plaseaza in raport cu tertii in ipostaza de a-si asuma
obligatii si aceasta se intampla cand beneficiaza de transferarea in proprietate a unor bunuri sau
15

servicii pentru care plata se face ulterior precum si atunci cand fixeaza in patrimoniu obligatiile sale
fata de organisme si institutii sociale pentru contributia la constituirea unor fonduri de ajutor si
protectie sociala, obligatii fata de bugetul statului pentru impozite si taxe.
Se disting doua categorii de operatii in desfasurarea acestor relatii juridico-patrimoniale
cu tertii:
> Operatii de fixare a obligatiilor si drepturilor de creanta dupa natura, titular, valoare si termen de
decontare (plata sau incasare);
> Operatii cu tertii pentru stingerea obligatiilor asumate a drepturilor de creanta. Exista acte
justificative in care se regasesc cele doua laturi ale relatiilor juridice (obligatiile si drepturile de
creanta).
Documentele care servesc la determinarea obligatiilor sunt:
o factura de aprovizionare sau prestari servicii;
o nota de receptie si constatare de diferente a valorilor respective din patrimoniu;
o statul de plata al salariilor, care cosemneaza obligatiile fata de personal pentru munca depusa;
o situatii de calcul privind obligatiile fata de diferite organisme sociale si fata de bugetul statului.
Documentele care servesc la determinarea drepturilor sunt:
o factura pentru livrarea marfurilor si executarea de servicii;
o avizul de insotire pentru bunurile iesite din patrimoniu si nefacturate;
o referatul pentru decontarea avansului in bani in vederea efectuarii

unei operatiuni

economice de catre salariati sau de catre administrator.


Decontarea (stingerea datoriilor) se face prin plata utilizand forma si instrumentele de
decontare adecvate si mijloace de trezorerie de care dispune intreprinderea si sunt acceptate de partener.
Drepturile de creanta se sting prin operatii economice de incasari pentru care pot fi practicate forme,
instrumente de trezorerie existente si convenite cu partenerii participanti la derularea operatiunii.

16

CAPITOLULII .
SC AEROSTAR BACAU SC - CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI

2.1. Scurt istoric


Evolutiile din domeniul de activitate al societatii, domeniile de expertiza
si de excelenta detinute de AEROSTAR, corelat cu evolutiile de pe piata
interna si externa globala, puse in valoare de un management eficient si
vizionar si un personal de inalta calificare, au condus la rezultate deosebite in
anul 2006.
In 17.04.1953 a fost infiintat Atelierul Central de Aviatie sau
Intreprinderea Economica Uzina de Reparatii Avioane (U.R.A.) alocndu-i-se
numarul de unitate militara UM 03767, precursoarea societatii comerciale
AEROSTAR S.A. de azi. Societatea a avut denumirile succesive de URA (Uzina
de Reparatii Avioane), IRAv (Intreprinderea de Reparatii Avioane), IAv
(Intreprinderea de Avioane), iar din 1991,
AEROSTAR S.A, de cand este organizata si functioneaza sub forma juridica de
societate pe actiuni.
AEROSTAR S.A. are capitalul social de 29.284.132,50 lei.
AEROSTAR este cotata la Bursa de Valori Bucuresti din anul 1998.
Domeniul principal de activitate al AEROSTAR S.A. este productia. Conform
codului CAEN, obiectul principal de activitate al societatii este: 3530Constructii si reparatii de aeronave si nave.
In domeniul aviatiei militare si sistemelor terestre, expertiza AEROSTAR este
focalizata in special asupra platformelor de tip estic. Pe linia activitatii de
baza, pe o piata in scadere accentuata, datorita apropierii sfirsitului duratei de
exploatare a acestor platforme, AEROSTAR a valorificat volumul de piata
disponibil prin integrarea de tehnologii avansate pe aceste platforme, marind
valoarea pentru clienti. Aceasta componenta de
17

dezvoltare si inovare este o caracteristica de baza in derularea afacerilor


companiei si in exercitiul 2006.
In domeniul aviatiei civile, un domeniu relativ nou pentru
companie,AEROSTAR a abordat doua directii principale: intretinerea de
avioane civile si constructiile aeronautice.Patrunderea in aceste zone noi de
activitate are la baza o decizie strategica a companiei, care le-a identificat
avnd potential pe o piata evaluata ca
fiind piata in crestere, in conditiile in care traditia companiei in aceste zone de
activitate a putut sustine acest efort de schimbare. Interesul si nevoia
companiilor globale de a-si reduce costurile au orientat eforturile lor spre
companii cu costuri reduse, dar cu know-how adecvat, cu resurse disponibile
pentru dezvoltarea acestor activitati si AEROSTAR S.A. este una din companiile
care a putut valorifica acest potential si acest context
de piata.
In domeniul fabricatiei de recipienti metalici, butelii de aragaz, alta activitate
traditionala, volumul de piata realizat este corelat cu politica investitionala a
marilor operatori din domeniul gazului petrolier lichefiat care activeaza pe
piata din Romania.

2.2. Structura organizatoric S.C. AEROSTAR Bacau.

Aspecte structurale i funcionale


Ca nucleu al unei structuri de Grup, Aerostar - alaturi de partenerii si
asociatii sai- au pus bazele unui Grup, care prin sinergia competentelor
specializate individuale este capabil sa promoveze o linie de dezvoltare si
consolidare a afacerilor in consonanta cu tendintele de pe piata mondiala.

18

Programele de asociere, att in tara, ct si in strainatate, au ca scop


dezvoltarea de capabilitati complementare pentru nevoile de functionare
proprii, ct si pentru a satisface cerinte complexe ale clientilor pentru produse,
lucrari sau servicii din domeniul sistemelor de aparare sau al
sistemelor industriale.
Adaptata la mediul macroeconomic AEROSTAR are o structura
organizationala de tip divizionar, care cuprinde la nivel operational,

Divizia Sisteme,

Divizia Produse Aeronautice,

Divizia Produse Speciale,

Divizia Tehnologica,

Divizia Logistica.

Pentru eficientizarea folosirii resurselor de care dispune, in cadrul companiei sau implementat metode si instrumente moderne de management:
- Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare
proprii;
- Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin
programe si proiecte ;
- Imbunatatirea continua a sistemului calitatii;
- Instruirea organizata a personalului si managementul carierei.
In domeniul Tehnologiei Informatiei , AEROSTAR culege roadele
investitiilor din anii anteriori, in sistemul informatic integrat de Gestionare si
Planificare a Resurselor societatii sistem de tip ERP.
Programe de imbunatatire continua: PRODUCTIA FARA RISIPA.
Avnd n vedere mediul concurential n care ne desfsuram activitatea,
aplicarea unor programe de reducere a risipei, a reprezentat o posibilitate de
crestere a productivittii si reducere a costurilor de fabricatie.
La nceputul anului 2006 s-au fcut primii pasi n familiarizarea si
implementarea conceptului de Lean Manufacturing (productie fara risipa).
Pe zona pilot constituita din linia de fabricatie piese aerostructuri s-a efectuat
analiza comenzilor pe fluxuri si localizarea zonelor generatoare de intarzieri.
S-a facut analiza fluxului valorilor (VSM- Value Stream
19

Mapping). In urma analizei fluxului existent si a identificarii factorilor de risipa,


s-au luat masuri pentru eliminarea lor, s-a trecut la trasarea fluxului
imbunatatit si s-au stabilit masurile pentru realizarea noului flux,
cu responsabilitati si termene. S-a actionat pentru reducerea treptata a
principalelor forme de risip, determinate de pierderile de timp, de materiale,
provenind de la echipamentele nencrcate, din stocuri,

productie

neterminata, din activitatile de remediere a defectelor i din transport


operational.
Activitatile au fost organizate pe celule de productie, s-a asigurat un
control vizual mai bun, ordine, curatenie, scurtarea traseelor tehnologice si
eliminarea deplasarilor inutile.
In plin proces de modificare a culturii organizationale, s-a actionat pentru ca
salariatii sa participe la acest proces in mod continuu, sa adere la eforturile de
imbunatatire, de reducere a risipei, si sa inteleaga ca
participarea efectiva este importanta pentru cresterea eficientei si
randamentului pe fiecare linie tehnologica.
Activitatile din cadrul programului de reducere a risipei- lean manufacturing
au fost conjugate cu investitiile in mijloace de productie moderne, cu masuri
organizatorice, cu programe de instruire, angrennd practic intreg colectivul
din zona pilot.
S-a pornit de la o zona pilot si s-au desfasurat activitati pentru
generalizarea experientei si obtinerea adeziunii salariatilor la aceste obiective.
In anul 2006, AEROSTAR S.A. nu a fost implicata in nici un proces de fuziune si
nici de reorganizare . Societatile la care AEROSTAR S.A. detine participatii la
capitalul social nu au fost implicate in nici un proces de fuziune sau
reorganizare in anul 2006.
In anul 2006 AEROSTAR a inceput afaceri noi. In domeniul intretinerii de
avioane civile compania a extins gama serviciilor oferite la avioane BOEING
737 din noua generatie (seriile 600-900).
Alte programe au ajuns la sfirsitul vietii lor, asa cum este programul de
fabricatie IAK-52. S-au alocat resurse pentru dezvoltarea programelor noi, dar
si pentru prezervarea capabilitatilor din programele stopate daca
evolutia pietei ce poate fi cistigata ,o va cere.

20

Pentru sustinerea afacerilor care s-au derulat in anul 2006, societatea a


efectuat investitii de 3.920.784 lei, reprezentand 2,78 % din cifra de afaceri.
Principalele obiective de investitii realizate s-au concretizat in achizitii si
modernizari de capacitati de productie, astfel:
o achizitii de mijloace fixe in valoare de 2.534.180 lei, din care achizitii
importante : strung Hyunday Hit 18, masina de brazat, boroscop PXLM630D,
sursa de alimentare pentru aeronave, microdurimetru ZHV, etc.
o retehnologizarea sectiei trenuri de aterizare si agregate;
o extindere vopsitorie electrodepunere;
o retehnologizarea sectiei constructii avioane ;
o modernizarea laboratorului;
o dotari pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a mediului;
o reabilitare sector tratament termic;
o securizarea perimetrala a societatii;
o amenajare retele termice si cai de acces.
Pentru anul 2007, compania a previzionat realizarea unui volum de investitii
de 6,5 milioane lei (5% din cifra de afaceri previzionata a se realiza).

2 2.1 Evaluarea activitaii societaii n anul 2006

Elemente de evaluare generala


In anul 2006, societatea a realizat un profit brut de 17.396.720 lei si un profit
net de 13.450.668 lei.
Comparat cu profitul net realizat in anul 2005, profitul net realizat in anul 2006
a fost de aproximativ 2 ori mai mare .Volumul de vanzari realizat in anul 2006
a fost de 140.976.614 lei.
Repartizarea cifrei de afaceri realizata in anul 2006, pe principalele
produse si servicii, comparativ cu anul 2005, se prezinta astfel:

21

Nota: repartizarea cifrei de afaceri pe produse si servicii este


reprezentata
procentual, respective ca pondere a produselor/serviciilor in volumul
total de
vanzari (%)

Din cifra de afaceri realizata, societatea a vandut pe piata interna


96.023.760 lei, iar la export 44.952.854 lei, reprezentand 31,89 % din total
vanzari.
Valorificnd buna cunoastere a pietei specifice, conjunctura economica,
evaluarea starii concurentiale a pietei potentiale de desfacere externa, in anul
2006, exportul realizat a fost de cca 1,3 ori mai mare, comparativ
cu anul 2005.
Cheltuielile totale cu care s-au realizat produsele si serviciile in anul 2006
au fost de 129.028.797 lei.

22

In anul 2006, lichiditatea societatii s-a situat la un nivel optim, superior anului
2005, fapt datorat in principal, cash-flow-lui generat din activitatea de
exploatare.

Societatea detinea, in conturile bancare, la finalul exercitiului financiar 2006,


48.157.505 lei si echivalent lei.

2 2.2 Evaluarea nivelului tehnic al S.C. AEROSTAR S.A.

Operatiunile principale ale AEROSTAR S.A. se desfasoara in domeniul


productiei, compania realizndu-si obiectul de activitate conform statului si
actului constitutiv si continuind sa indeplineasca misiunea pentru care a fost
creata in 1953, la un nivel tehnic si competitiv care ii permit sa actioneze cu
succes pe pietele pe care se desfasoara afacerile societatii.
Dezvoltarea afacerilor AEROSTAR are la baza mentinerea si dezvoltarea
domeniilor de excelenta: reparatii si modernizari de avioane; fabricatia de
avioane usoare si sportive; fabricatia si modernizarea de sisteme de
artilerie terestre; fabricatia de echipamente pentru aviatie sau de uz militar:
trenuri de aterizare si agregate hidropneumatice, echipamente electronice;
fabricatia de recipienti GPL.
Programele de dezvoltare, la nivel tehnic si al resursei umane, au ca scop
asimilarea de noi tehnologii si competente in domeniile principale de
activitate.
In anul 2006, societatea a vandut pe piata de desfacere civila 24% din
produsele si serviciile sale (34.353.595 lei) si pe piata militara 106.623.019 lei.
Serviciile furnizate in domeniul reparatiilor, intretinerii si modernizarii de
avioane sunt destinate att pietei din domeniul apararii, ct si pietei civile.
23

Capabilitatile acopera toate procesele specifice: reparatii structuri, motoare,


echipamente electrice, electronice, avionica si comunicatii, echipamente si
agregate hidraulice, cablaje, avionica, etc.
Principalul client pe piata interna este Ministerul Apararii.
Principalii clienti de pe piata externa sunt marile companii de aviatie,
operatorii aerieni, ministerele apararii din diverse tari.
Compania si-a impus ca obiectiv furnizarea acestor servicii pina laepuizarea
resursei acestor platforme.
Pe piata militara Aerostar furnizeaza aceste servicii in special
pentruplatformele MiG-21, toate variantele si L-29, L-39, pentru majoritatea
avioanelor aflate in dotarea Fortelor Aeriene Romane, sau a altor forte
aeriene.
Prin imbunatatiri continui ale proceselor tehnologice, dar si prin crearea unor
retele de furnizori alternativi, Aerostar asigura servicii competitive, prompte si
de inalta valoare adaugata pentru clientii sai.
Avantajul competitiv al AEROSTAR in raport cu concurenta straina : calitatea,
pretul, respectarea clauzelor contractuale, a termenelor de livrare.
Pe piata militara marea majoritate a contractelor se obtin prin licitatii
internationale sau selectii de oferte iar mentinerea pe pietele unde a patruns
s-a datorat nivelului tehnic, raportului bun cost-performanta dar
si asigurarea valorii pentru client si a satisfacerii tot mai bune a nevoilor
clientilor.
In ceea ce priveste activitatile de intretinere avioane civile, o activitate noua
pentru societate, AEROSTAR este autorizata sa execute lucrari la tipurile de
avioane SAAB 340 si BOEING 737, clasic si noua generatie.
Extinderea acestor servicii pentru avioanele B737 din noua generatie s-a
realizat in anul 2006.
Aerostar Maintenance International Ltd., compania mixta cu sediul in Marea
Britanie, constituita impreuna cu Aviation Group Intl Limited realizeaza
servicii de brokeraj pe linie de intretinere avioane civile pentru
AEROSTAR S.A.Bacau.
Aceste activitati au avut o crestere semnificativa in 2006, de aproape
135% fata de volumul vnzarilor din anul anterior. Sunt necesare in continuare
eforturi pentru formarea si instruirea personalului si cresterea bazei
24

materiale.
In domeniul constructiilor de avioane, de piese, aerostructuri, subansamble si
echipamente de aviatie, compania urmeaza programe majore de aliniere la
standardele aplicabile in aviatia civila si inceperea activitatilor de productie de
piese/subansamble in regim de subfurnizor, aceasta constituind o directie
importanta de extindere a activitatilor in domeniul aviatiei civile.
Cresterea cifrei de afaceri pe piata civila are ca element de sustinere
fabricatia de aerostructuri si componente in regim de subcontractant autorizat
Part-21 subpartea G cf. reglementarilor Autoritatii Europene de Siguranta
Zborului EASA.
S-a creat treptat posibilitatea de ofertare a unui pachet complex si competitiv
de servicii in tehnologii conventionale si s-a realizat deja accesul in lantul de
subfurnizori pentru programele internationale din industria de aviatie.
AEROSTAR a reusit in anul 2006 sa faca parte din lantul de furnizori pentru
programe derulate de Stork Fokker, EADS si a trecut de la etapa de fabricatie
piese primare in regim de autorizare Part 21G la livrarea
primelor ansambluri, cum este cel de la trapa tren de aterizare Gulfstream
IV/V.
Aceste programe noi vor inlocui treptat programele aflate la sfirsitul perioadei
de viata, asa cum este programul de fabricatie IAK-52.
Dupa fabricarea a peste 1800 avioane usoare IAK-52, un produs aflat la
sfrsitul ciclului de viata, s-au realizat programe noi. In aceasta categorie intra
produsele pentru domeniul aviatiei sportive, avionul Festival fiind
autorizat conform acestor reglementari in SUA si in Canada. Urmarim
dezvoltarea pietei externe pentru avionul Festival si in acest context urmarim
cu interes evolutiile in UE la categoria avioane ultrausoare.
In domeniul componentelor pentru aviatie, Aerostar este singurul fabricant de
hidraulica de aviatie din Romnia pentru toate tipurile de aparate de zbor
fabricate in tara, lucrind in licenta sau in regim de dezvoltare proprie al
acestor echipamente. Prin omologarea, calificarea si autorizarea proceselor
specifice se planifica cresterea accesului pe piata echipamentelor hidropneumatice de aviatie.

25

In prezent, AEROSTAR a dobindit statutul de furnizor major pentru Messier


Dowty si continua dezvoltarile si investitiile pentru cresterea contributiei
societatii la programele majore din aceasta zona.
AEROSTAR a cstigat o pozitie importanta de furnizor de echipamente
hidraulice si si-a extins oferta in domeniul dezvoltarii si fabricarii de
echipamente hidraulice de dubla utilizare .
Capabilitatile Companiei in domeniul echipamentelor de bord:
- echipamente de radiocomunicatii, echipamente de radionavigatie
- radiolocatie; interogatoare si transpondere IFF,
- pupitre de comandapentru interogatoare si transpondere IFF se
materializeaza in integrarea
echipamentelor respective pe diverse platforme terestre si aeriene.
Lucrand in programe de colaborare internationala, AEROSTAR a dobandit noi
capabilitati in domeniul echipamentelor de bord ,de mentionat in mod special
cele legate de dezvoltarea, calificarea si testarea
produselor conform normelor si procedurilor militare NATO.
Programele de dezvoltare, la nivel tehnic si al resursei umane, au ca scop
asimilarea de noi tehnologii si competente in domeniile principale de
activitate: reparatii, intretinere si modernizare avioane si motoare;
constructii avioane, de piese, aerostructuri, subansamble si echipamente de
aviatie; sisteme de artilerie terestre; alte produse si servicii: recipienti GPL,
produse pentru industria energetica, servicii tehnologice, etc.
In domeniul sistemelor de artilerie terestre AEROSTAR are capabilitati
complete si este prezenta pe piata cu reparatii si modernizari a intregii game
de sisteme de lansatoare de tip estic- GRAD/BM21, furniznd
servicii complete de reparatii a lansatorului si platformei auto, inclusive
instalarea partii artileristice pe alt sasiu in functie de cererea clientului, cu
asigurarea de piese de schimb, documentatie si instruire, service si testare
in teren. Sistemele de comanda a focului pot fi modernizate in variante clasice
sau computerizate.
Cu o contributie majora in portofoliul de capabilitati al companiei,
Programul LAROM realizeaza un sistem de artilerie integrat, fiind o
modernizare si dezvoltare plecnd de la produsele 40APRA 122mm,

26

fabricate in anii anterior de Aerostar si existente in dotarea Ministerului


Apararii din Romania. Subsistemul de asigurare cu date, subsistemul de
conducere, subsistemul mijloacelor de lovire si subsistemul de sustinere
logistica sunt integrate prin Sistemul de Comanda si Control al Focului.
LAROM inglobeaza un sistem modern de Comanda si Control al Artileriei
(ACCS) de tip C3I (Comanda, Control, Comunicatii si Informatii). Detinnd o
gama larga de capabilitati si facilitati, AEROSTAR abordeaza
o diversitate de piete care pot fi deservite prin servicii si produse aflate in
competenta companiei si menite sa creasca vinzarile, dintre care cu o
contributie semnificativa in realizarea cifrei de afaceri este productia de
recipienti GPL. Din pozitia de unic furnizor pe piata romna inainte de 1990,
Aerostar S.A. si-a mentinut pozitia de lider prin calitatea tehnica a produselor
oferite, chiar si atunci cind au aparut si alti producatori dupa
1990, asimilind tipuri noi de produse conform normelor si standardelor UE, dar
si pentru aplicatii noi, cum sunt recipientii cu destinatie auto.

Evolutia ponderii principalelor produse si servicii in veniturile si in


cifra de afaceri realizata de companie in ultimii trei ani, se prezinta
astfel:

27

2 2.3Evaluarea activitaii de aprovizionare tehnico-material


Asigurarea materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb si
echipamentelor necesare desfasurarii activitatii se face de la furnizorii din tara
si strainatate.
Acordarea statutului de furnizor acceptat al AEROSTAR este urmarea
parcurgerii unui proces de selectie si evaluare , dupa criterii comerciale, cat si
a unei proceduri de asigurare a calitatii.
Necesarul de aprovizionat este definit in Planul Anual de Cumparari, iar
activitatile de aprovizionare se realizeaza:
o In baza contractelor cadru (pe comenzi de cumparare) cu pret fix stabilit pe
perioada de derulare a contractelor (usual un an);

28

o In baza contractelor de cumparare , cu furnizori care formeaza pretul in


baza unei formule clar definite, pret care depinde de diverse cotatii
internationale;
o Pentru restul furnizorilor, pe baza de comenzi, furnizorii fiind selectati prin
licitatii, selectii de oferte, negociere competitiva/negociere directa.

In cazul furnizorilor unici, analiza periodica a performantelor comerciale se


efectueaza trimestrial, perioada mult mai scurta comparativ cu cea de 2 ani
pentru alti furnizori.
In cadrul procesului de evaluare a furnizorilor unici, se analizeaza, in fiecare
caz, oportunitatea constituirii in AEROSTAR, a unui stoc tampon minimal din
produsele livrate de furnizorul respectiv. In paralel, se realizeaza o cercetare
de piata pentru identificarea unor furnizori alternativi, astfel incat numarul
furnizorilor unici sa fie cat mai redus.
Aplicatia informatica de gestionare a resurselor contribuie la optimizarea
stocurilor de materii prime si materiale si a costurilor aferente.

2 2.4 Evaluarea activitaii de vanzare


`
Afacerile principale ale societatii se desfasoara atat pe piata interna, cat si pe
piata externa.

Evolutia vanzarilor , pe piata interna , a principalelor afaceri care sauderulat in anul 2006, comparativ cu anul 2005, se prezinta astfel:

29

Nota: evolutia este prezentata procentual, ca pondere a principalelor


produse/servicii in total vanzari efectuate pe piata interna

Pe piata externa, afacerile s-au derulat pe urmatoarele piete de


desfacere (situatie comparativa 2006/2005):

30

Certificarea sistemului calitatii si autorizarea activitatilor atesta


preocuparea permanenta a conducerii societatii pentru a raspunde
asteptarilor si necesitatilor de calitate a clientilor .
In aceasta directie s-au derulat activitatile esentiale ale sistemului de
management al calitatii (SMQ) si in anul 2006, rezultatele fiind concretizate in:
o alinierea la directivele europene prin initierea procesului de implementare a
Sistemului de Management de Mediu si a Sistemului de Management al
Sanatatii si Securitatii Ocupationale;
o imbunatatirea proceselor tehnologice si a proceselor speciale, prin alinierea
la cerintele NADCAP (agentie SUA pentru acreditarea proceselor speciale);
o asigurarea unui feed-back a sistemului prin activitatile de audit intern si
extern; Activitatile de certificare a Sistemului de Management Calitate si
autorizare a activitatilor in domeniul aviatiei civile s-au concretizat in
obtinerea:
o certificatelor de Sistem Management Calitate cu DQS Germania, in
conformitate cu ISO 9001:2000, respectiv AS 9100, revizia B;

31

o acreditarii NADCAP a proceselor de tratament termic aliaje de aluminiu


(agentie SUA pentru acreditarea proceselor speciale), masurarea duritatii
Vickers si Webster;
o extinderii dommeniului de autorizare Part 21 pentru organizatia de
productie;
o extinderii domeniului de autorizare Part 145 pentru organizatia de
mentenanta avioane BOEING 737 NG.
Prin investitiile care s-au efectuat in aceasta perioada, a crescut capabilitatea
laboratorului de incercari fizico-mecanice si a laboratorului de incercari
nedistructive.
Orientarea economica a sistemului de management al calitatii din societate in
sensul asigurarii calitatii proceselor interne si combaterii costurilor noncalitatii
a dus la reducerea numarului de rebuturi raportat la numarul de
neconformitati de la 37% la 29%, comparat cu anul 2005.
Societatea functioneaza in baza Autorizatiei de mediu nr.3/01.01.2005, care
are anexat un Program de Conformare, cu masuri care au fost realizate
integral pana in prezent.
Pentru desfasurarea activitatii tratarea suprafetelor metalice utilizand
procedee chimice si electrochimice,compania a obtinut, in anul 2006,
UTORIZATIA INTEGRATA DE MEDIU.
Preocuparea AEROSTAR pentru implementarea Sistemului Managerial de
Mediu s-a concretizat, in anul 2006, prin integrarea preocuparilor de mediu cu
cele legate de calitate, prin elaborarea unor proceduri specifice si
a unui Program intern de calitate-mediu.
In anul 2006, nu s-au inregistrat incidente de mediu si nici poluari ale apelor
uzate sau aerului peste valorile maxim admise de legislatia in vigoare.
Sistemul managerial de mediu, conform ISO 14001 a initiat o serie de
proceduri specifice aspectelor de mediu care sa dezvolte un grad sporit de
constientizare pe linia protectiei mediului, dar si o prevenire a incalcarii
legislatiei, pentru a nu determina organele abilitate de control sa declanseze
procedurile de infringement.

32

2 2.5 Evaluarea activitaii de cercetare i dezvoltare


Volumul cheltuielilor de cercetare si dezvoltare realizat in anul 2006, a
reprezentat 2,64 % din cifra de afaceri realizata de societate.
Din surse proprii, AEROSTAR a finantat 39,0% din volumul acestor cheltuieli.
Programul de cercetare si dezvoltare , derulat pe parcursul anului 2006, a fost
structurat pe 2 mari capitole:
Capitolul 1-Programul de dezvoltare , prin care s-au abordat 13 teme, pentru
care s-au alocat si cheltuit 2.094.159 lei, societatea finantand din surse proprii
967.777 lei ;
Capitolul 2-Programul de cercetare, prin care s-au abordat 11 teme pentru
care s-au alocat si cheltuit 1.636.123 lei, societatea finantand din surse proprii
505.923 lei .
Pentru anul 2007, societatea a alocat 2% din cifra de afaceri pentru activitatea
de cercetare si dezvoltare.
Evaluarea activitaii privind managementul riscului
Afacerile S.C.AEROSTAR se deruleaza in principal pe piata produselor si
serviciilor din domeniul apararii. Starea de fapt si analizele effectuate indica
contractia acestei piete pentru tipurile de platforme aflate in zona de expertiza
a AEROSTAR, ca si pentru companiile care nu sunt operatori
globali.
Schimbarea strategiilor de aparare si schimbarile geopolitice de la nivel global
sunt factori cu o influenta majora asupra predictibilitatii pietei pe care operam.
Principalul mijloc de contracarare al acestei categorii de risc este dezvoltarea
afacerilor pe linia aviatiei civile, si deja au fost facuti pasi semnificativi in
fabricatia de piese si aerostructuri de aviatie si mentenanta avioane civile,
activitati prevazute sa aiba o crestere anuala constanta incat sa contribuie
major la realizarea cifrei de afaceri pe termen mediu a societatii.
Prin natura activitatilor desfasurate, societatea este expusa si altor riscuri
variate care includ : riscul de pret, de credit ,de lichiditate si de cash-flow.

33

Conducerea societatii urmareste identificarea, cuantificarea si reducerea


efectelor potentiale adverse asociate acestor factori de risc asupra
performantei financiare.
Riscul de credit, care include toate riscurile generate de posibilitatea
neindeplinirii obligatiilor contractuale ale partenerilor de afaceri (furnizori si
clienti), a fost administrat pe durata de valabilitate a
contractelor.
Astfel, societatea a evaluat periodic solvabilitatea si bonitatea partenerilor
contractuali . In plus, riscul de credit a fost minimizat prin mentinerea unei
legaturi permanente cu partenerii de afaceri.
Totodata, in principal in activitatea de export, sunt solicitate garantii bancare
de la clientii nostri.
Riscul de lichiditate i de cash-flow
Politica societatii cu privire la lichiditati este de a mentine suficiente resurse
lichide pentru a-si indeplini obligatiile pe masura ce acestea devin scadente.
Societatea urmareste zilnic (prin intermediul situatiilor previzionate de cashflow) evolutia nivelului lichiditatilor pentru a-si putea achita obligatiile la data
exigibilitatii lor.
Coeficientul de lichiditate este monitorizat permanent si este mai mare decat
1.
Riscul de pret este legat de costurile de productie (atat ca marime , cat si in
structura), ale societatii. Acestea conduc la obtinerea unui pret de vanzare
care trebuie corelat cu pretul pietei. In acest sens s-a urmarit asigurarea
flexibilitatii si rentabilitatii activitatilor societatii prin analizarea pozitiei cifrei
de afaceri fata de pragul de rentabilitate.
Un risc asociat riscului de pret este si riscul aferent cursului de schimb valutar
generat de tranzactiile cu valute straine.
Pentru a minimiza pierderile financiare ce decurg din evolutiile nefavorabile de
curs valutar, societatea aplica in prezent o politica de plasare a excedentelor
de lichiditati in depozite bancare pe termen scurt.
Conducerea societatii nu anticipeaza pierderi semnificative , altele decat cele
inregistrate in situatiile financiare, asociate acestui risc.
34

2 2.6 Activele corporale ale societaii

Capacitatile de productie ale S.C. AEROSTAR S.A. sunt amplasate la


sediul social din Bacau, strada Condorilor nr.9.
La sediul social sunt construite toate tipurile de facilitati necesare bunei
desfasurari a activitatii de productie, conform obiectului de activitate. Spatiile
de productie cuprind hale industriale de productie, iar fiecare hala
are anexe construite pe un nivel sau doua nivele pentru desfasurarea
activitailor de proiectare, de pregatire ,programare, lansare si urmarire a
productiei, activitati economice si de alta natura.
Halele de productie, birourile si utilajele de productie sunt in stare
operationala si sunt intretinute in conformitate cu programele de intretinere si
reparatii anuale.
In ceea ce priveste gradul de uzura a proprietatilor societatii, situatia
, la data de 31.12.2006,se prezinta astfel:

Categorie active
Active necorporale
Instalatii tehnice si masini
Alte inst.,utilaje si mobilier

Grad de amortizare
90,95
55,70
76,58

Societatea nu are probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor


corporale.

2.2.7 Tipul de management aplicat


Realizarea de catre intreprinderi a unei ridicate performante economice si financiare, a
unei inalte si durabile competivitati impune existenta unui management eficient . Eficienta
35

managerilor este data de rezultate. Sistemul de management practicat de societatea comerciala a


permis in timp o dezvoltare a celor doua subsisteme: - organizatoric, informational.
Asigurarea unui management performant este condijionata in primul rand de existenta unui
sistem informational.
Sistemul informational

cuprinde

fluxuri

si circuite informationale care asigura

conexiunea informationala dintre sistemul decizional (de conducere) si cel operational (condus).
In cadrul procesului de organizare, stabilirea, modului in care oamenii lucreaza impreuna, aportul
fiecaruia la activitatea de ansamblu are o importanta deosebita in definirea functiilor si in precizarea
elemente privind: pozitia ierarhica, rolul, atributiile, relatiile interumane. Sistemul organizatoric se
defineste prin cele doua laturi ale sale:
-

organizarea formala,

- organizarea structurala:
Organizarea formala trebuie sa asigure un nivel corespunzator a celor patru functii ale sale:
functia activitatii de baza- cu atribufiile sale privind programarea, lansarea si urmarirea
procesului de desfasurare, precum si activitatea de intretinere; functia comerciala; functia
financiar contabila; organizare - personal.
Fiecare functie componenta a structurii organizatorice se caracterizeaza prin mai multe
elemente: obiective, activitati, atributii, sarcini, responsabilitati, competence si autoritate.
,,Structura organizatorica a oricarui agent economic reprezinta ansamblul persoanelor si
subdiviziunilor organizatorice astfel constituite, incat sa asigure conditiile realizarii obiectivelor
previzionate" .
In cadrul structurii organizatorice se deosebesc doua componente principale:
structura de conducere cuprinde cadre cu studii superioare aflate in fruntea unor
compartimente care adopta si pregatesc decizii;
-

structura de productie sau operationala.-

cuprinde personal de executie pentru produse,

lucrari, servicii.
Procesul de concepere si proiectare a structurii organizatorice cuprinde urmatoarele etape: analiza
obiectivelor firmei, a principalelor sale caracteristici (profil, dimensiune, calitatea resursei
umane etc.) precum si a trasaturilor mediului exterior; definirea si detalierea activitatilor
necesare pentru realizarea obiectivelor firmei; conceperea structurii de organizare, adecvata
particularitatii firmei; analiza eficientei structurii concepute.
Structura organizatorica a societatii este determinata de complexitatea activitatii si este
proiectata astfel incat sa asigure premisele realizarii obiectului de activitate.
De-a lungul existen|ei societatii structura organizatorica a fost inbunatatita permanent
36

urmarindu-se in principal :
- cresterea flexibilitatii si dinamismul structurii;
- cresterea rolului si importantei compartimentelor.

2.2.8

Resurse umane

Organizare i control
Ca nucleu al unei structuri de Grup, Aerostar - alaturi de partenerii si asociatii sai- au pus
bazele unui Grup, care prin sinergia competentelor specializate individuale este capabil sa
promoveze o linie de dezvoltare si
consolidare a afacerilor in consonanta cu tendintele de pe piata mondiala.
Programele de asociere, att in tara, ct si in strainatate, au ca scop dezvoltarea de capabilitati
complementare pentru nevoile de functionare proprii, ct si pentru a satisface cerinte complexe ale
clientilor pentru
produse, lucrari sau servicii din domeniul sistemelor de aparare sau al sistemelor industriale.
Adaptata la mediul macroeconomic AEROSTAR are o structura organizationala de tip divizionar,
care cuprinde la nivel operational, Divizia Sisteme, Divizia Produse Aeronautice, Divizia Produse
Speciale,
Divizia Tehnologica, Divizia Logistica.
Pentru eficientizarea folosirii resurselor de care dispune, in cadrul companiei s-au implementat
metode si instrumente moderne de management:
- Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri
financiare proprii;
- Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli,
prin programe si proiecte ;
- Imbunatatirea continua a sistemului calitatii;
- Instruirea organizata a personalului si managementul carierei.
In domeniul Tehnologiei Informatiei , AEROSTAR culege roadele
investitiilor din anii anteriori, in sistemul informatic integrat de Gestionare
si Planificare a Resurselor societatii sistem de tip ERP.
37

Evaluarea aspectelor legate de personalul societaii

La data de 31.12.2006, societatea avea un numar de 1.687 salariati.


In perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006, au plecat din societate un numar de 42 salariati si
au fost angajati 33 de salariati.
Structura de personal se prezenta astfel, comparativ cu anul 2005:

In anul 2006, S.C. AEROSTAR S.A. a beneficiat de serviciile a 130 de salariati angajati ai societatii
comerciale AIRPRO CONSULT S.R.L.
Bacau (agent temporar de forta de munca), cu urmatoarea structura de personal:
Muncitori 84 salariati
Salariati cu studii superioare 42 salariati
Alte categorii 4 salariati

Referitor la nivelul de pregatire si specializare a personalului,situatia se prezinta astfel:


o 397 salariati au studii superioare , iar din acestia :
-absolventi doctorat 2
-doctoranzi 8
-masteranzi 20
o 30 salariati au studii postliceale
o 806 salariati au studii liceale

38

o 449 salariati sunt absolventi de scoli profesionale


o 5 salariati au studii gimnaziale
I
n cursul anului 2006 au participat la diferite programe de formare profesionala un numar de 1.570 salariati.
Cea mai mare pondere in activitatea de formare profesionala au avut-o programele de instruire in vederea
atestarii personalului pe diferite tipuri de activitati conform cerintelor tehnice specifice .
S.C. AEROSTAR a organizat cursuri de perfectionare a salariatilor, in urmatoarele domenii: utilizarea
sistemului informatic integrat ERP pentru inspectorii de calitate, intretinere aeronave civile BOEING
737, program CAM/Sistem de programare cu comanda numerica, managementul calitatii, atestarea interna
pe tipuri de activitati, limba engleza comerciala pentru salariatii Diviziei Logistica si cursuri de formare
profesionala pentru persoanele noi angajate, dezvoltarea sistemelor de management al mediului si al
securitatii industriale,
protectia informatiilor clasificate .
14 salariati ai societatii au participat la programe de specializare in Olanda, pentru programul Gulfstream.
Un numar de 8 salariati urmeaza studii de doctorat in diferite domenii stiintifice.
Gradul de sindicalizare al societatii este de 95,13 %.
Dezvoltarea Resursei Umane este o preocupare majora si sunt elaborate planuri de dezvoltare a
culturii organizationale si de schimbare a mentalitatilor in paralel cu integrarea personalului in programe de
instruire si perfectionare profesionala continua pentru cresterea performantei profesionale si adaptarea la
cerintele noi legate de domeniul aviatiei civile indeosebi.
S-au elaborat sisteme de motivare a personalului si programe de crestere a atractivitatii pentru tinerii
angajati, care sa raspunda nevoilor de dezvoltare a companiei in programe noi.
Raporturile dintre manager si angajati sunt raporturi de conducere asa cum rezulta din Actul Constitutiv al
societatii.
Se monitorizeaza climatul socio-profesional, este in vigoare un sistem de comunicare interna care permite
sa nu existe elemente conflictuale ce caracterizeaza aceste raporturi.

Intreprinderea, indiferent de profil si dimensiune, precum si de spatiul in care activeaza, trebuie sa-si
probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenfa, adaptare si performanta economicofinanciara.

2.2.10 Piaa de desfacere


In exercitiul financiar 2006, AEROSTAR a realizat cresteri deosebite pe linia afacerilor de
baza si a facut eforturi in continuare de integrare in fluxurile globalizate ale industriei de profil.
Firma de varf pe piata romaneasca de profil, marca AEROSTAR este prezenta pe piete
39

civile si militare din Europa, Asia, America, Orientul Mijlociu.


Afacerile societatii s-au derulat sub semnul continuitatii si consolidarii rezultatelor
dobindite. AEROSTAR a furnizat o mare diversitate de produse si servicii, a dezvoltat colaborarile
pentru cistigarea de afaceri pe piete cu potential de crestere, a exploatat eficient oportunitatile de
pe piata traditionala si a deschis noi ferestre de oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor.
Acestea s-au facut sub semnul aprofundarii schimbarilor care afecteaza toate nivelurile
majore pentru societate: piete si clienti, tehnologii si dotari, resurse umane, remodelarea culturii
organizationale si a identitatii de piata a firmei.
In 2006 AEROSTAR s-a angajat la eforturi de SCHIMBARE profunde si intense, a caror
reusita este cheia succesului companiei in noile medii si in noile conditii in care operam pe piata.

Structura afacerilor derulate in anul 2006, pe principalele piete de desfacere , comparativ cu


aceeasi perioada a anului precedent,se prezinta astfel:

2.2.11 Organizarea i funcionarea compartimentului financiar-contabil


La S.C. AEROSTAR SA. BACAU activitatea contabila se desfasoara in cadrul
compartimentului financiar contabil.

40

Procesele decizionale din economic au la baza informatia contabila. Aceasta dispune de


urmatoarele atribute:
-

gradul de certitudine si relevanta al informatiei in cadrul intregului sistem de informare


economica este fara indoiala eel mai ridicat;
exprimarea in etalon valoric, proprie contabilitatii, ofera posibilitatea unei comensurari
relativ exacte a ansamblului fenomenelor si proceselor consemnate al intregului univers;
permite efectuarea unor analize comparative in timp si spatiu, inclusiv o apreciere
obiectiva a eficientei realizate ;

- confirma sau infirma caracterul profitabil al oricarei activitati economice;


asigura prin mijloace specifice (cont, calculatie, balante si conturi anuale) o
cunoastere globala, generala, dar si analitica a perimetrelor studiate ; este produsul
inregistrarii sistematice si cronologice a tuturor modificarilor intervenite in structura unui
patrimoniu determinat in cursul unui exercitiu financiar ;
-

gradul de corelare, agregare si verificare a veridicitatii informatiei contabile este


superior, realizandu-se pe principiul activ = pasiv si a altor procedee specifice:
inventariere, calculatie, evaluate;
utilizarea unor mijloace si procedee specifice de cunoastere contabila (cont, balante de
verificare, cost, bilant anexa), confera informatiei contabile un caracter credibil complet
si integrat;

prin calcule complexe permite stabilkea periodica a rezultatelor financiare, a


patrimoniului si a situatiei financiare. De aici si posibilitatea elaborarii strategiilor
economice viitoare a intreprinderii;

prin structura si natura ei tinde in permanenta spre obiectivul de performanta a


contabilitatii - imaginea fidela.

Sistemul informational de care dispun SC AEROSTRA BACAU SA este de tip ERP,


respectiv, un pachet de aplicaii software integrat, ce include baze de date relaionale2 a celor
de la Siveco Solutions.
Aceste sisteme informaionale sunt privite ca i un vis mplinit i sunt, n majoritatea cazurilor,
adoptate pentru a eficientiza activitile organizaiei i de a reduce costul integrrii i al
implementrii prin utilizarea de soluii furnizate de acelai productor.
Conform unui studiu realizat de e-Week n 2005, organizaiile nregistreaz n urma

Jelassi, T., Enders, A., Strategies for e-Business Creating value through Electronic and Mobile Commerce
Concept and Cases, Pearson Rducation Limited, 2005, p., 278

41

implementrii unei soluii ERP3:

creterea profitului prin reducerea stocurilor cu circa 18%;

reducerea costurilor cu materiale cu 5%;

reducerea costurilor adiionale/salarii - 8%;

creterea vnzrilor i a satisfaciei clienilor cu 12%, mbuntirea controlului financiarcontabil cu 16%.


Serviciul contabilitate are in vedere organizarea si evidenja cronologica a miscarilor de valori

si a relatiilor economico juridice cu tertii.


Acesta raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii
patrimoniului, asigurarea efectuarii corecte si la timp a inregistrarii contabile privind fondurile fixe ,
calculul amortizarii acestora, mijloacelor circulante, cheltuieli de productie si de circulatie, mijloace
banesti, imprumuturi bancare, fonduri proprii si alte fonduri, debitori si creditor!, investitii, etc.
Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii privind pozitia financiara a
intreprinderii, utile unui mare numar de utilizatori in luarea deciziilor economice.
Pentru obtinerea informatiilor contabile sunt utilizate procedee si instrumente intr-o
succesiune logica in ce priveste documentarea, evaluarea, calculatia, gruparea si ordonarea a
centralizarea si verificarea, inventarierea, generalizarea si sintetizarea.Acest proces de prelucrare a
datelor contabile sunt reprezentate in etapele ciclului de lucrari contabile.
Fluxurile informationale desemneaza traiectul pe care-1 parcurg informatiile contabile intre
emitator si prelucrator, intre emitator sau prelucrator si destinatar si implicit returul lor.
Fluxurile informa|ionale contabile se realizeaza sub forma transmiterii documentelor

justificative de la emitator la prelucrator, prin situatiile financiar-contabile folosite pentru


transmiterea informatiilor de cunoastere si gestiune necesare intreprinzatorilor ca gestionari de

Patrimoniu, proprietarilor (asociatilor si altor persoane fizice sau juridice), creantierilor ca


parteneri de afaceri, precum i aparatului fiscal pentru activitatea de impunere. (figura 1.2)

ERP - dezvoltare rapida n cinci ani, http://www.comunic.ro/stiri.php/ERP_dezvoltare_rapida_


%C3%AEn_cinci_ani/1/15178/ accesat n 23.04.2007

42

Figura.1.1 Exemplu de configurare modulara a unui sistem ERP


(sursa: Lixndroiu, R., Tehnologii informatice aplicate n economie, Bucureti 2006, publicat pe www.biblioteca.ase.ro)

Fluxul informational (documentele si circulatia documentelor) in organizarea contabilitatii tertilor poate


fi influientata de factori ca:
-natura relatiilor de decontare,
-formele de decontare,
-instrumentele de decontare,
-sistemul de creditare,
-reducerile si momentul acordarii lor.
Informatia contabila se formeaza in mod succesiv, pe masura derularii activitatii firmei, in timp ce
managementul, sub toate formele de manifestare, are nevoie de un portofoliu de date in decursul activitatii
si chiar si inainte de derularea efectiva a operatiunilor firmei, urmarindu-se luarea de decizii in sensul
43

directionarii activitatii de productie, comerciale, inclusiv financiare, functie de conjunctura prezentului, de


noile realitati formate sau in curs de fonnare.
In cadrul structurii functionale, compartimentul financial - contabil ocupa un loc central, avand rolul de
colector, centralizator, si sintetizator a informatiilor privind operatiunile economice desfasurate prelucrate
in prealabil in celelalte compartimente functionale, si este direct subordonat directorului economic.
Atributiile personalului care ii desfasoara activitatea in domeninl financiar-contabil sunt:
a) In domeniul financiar
1. Efecrueaza calculele de fundamentare a indicatorilor economica si financiari privind serviciile
vandute si incasate, veniturile, rentabilitatea, beneficiile, impozitele, viteza de rotatie a mijloacelor
circulante.
2. Analizeaza activitatea economico-financiara pe baza de bilant si stabileste masuri de recuperare a
pierderilor.
3.

Asigura introducerea subsistemelor informatice din domeniul de activitate si raspunde de


corectitudinea datelor furnizate.

4.

Controleaza periodic modul cum se respecta instructiunile de specialitate, de catre celelalte


compartimente, prezinta propuneri de imbunatatire a activitatii financiare.

5.

Intocmete graficul de circulatie a docvimentelor si se preocupa de perfectionarea sistemului


informational.

6. Urmareste permanent circulatia documentelor de decontare cu unitati bancare.


7. Raspunde de realizarea integrala si la termen a bugetului de venituri si cheltuieli, sesizeaza si
propune in timp util masuri de inlaturare a situatiilor nefavorabile.
8.

Organizeaza evidenta actelor normative cu caracter financiar (instructiuni, norme, legi) si


raspunde de respectarea acestora.

b) In domeniul contabil
1. Raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale si
asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: cheltuielile aferente
obiectului de activitate si calculul costurilor, investitii, rezultate financiare.
2. Asigura aplicarea dispozitiilor legale referitoare la intocmirea actelor justificative, a documentelor
contabile, angajarea cheltuielilor si justa lor inregistrare, organizarea documentelor de evidenta
necesare inregistrarilor contabile.
3.

Organizeaza si coordoneaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale si urmareste


definitivarea potrivit legii a rezultatelor inventarierii.

4. Intocmeste lunar balanja de verificare pentru conturile sintetice si analitice, urmareste concordanta
44

dintre acestea si intocmeste situatia principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanturile


trimestriale si anuale si coordoneaza intocmirea raportului explicativ al acestora.
5. Exercita conform competentelor acordate, controlul financiar preventiv privind
legalitatea, necesitatea, oportunitatea si economicitatea operatiunilor. Indeplinirea acestor atributiuni este
posibila datorita relatiilor compartimentului contabil-financiar cu celelalte compartimente, asa cum reiese din
anexa.2. ,,Diagrama de relatii"

CAPITOLUL III
CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA
S.C. ,,AEROSTAR S.A
BACAU

3.1. Sistemul purttoriior primari de informaii privind datoriile i


creanele comerciale
Inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi se face dupa consemnarea prealabila a
acestora in documente corespunzatoare oparatiilor respectice. Intrucat aceste documente preced si
fundamenteaza datele cuprinse in ele , aceste documente se mai numesc si documente justificative.
45

Documentele justificative reprezinta unul din elementele componente ale metodei contabilitatii,
fara ele contabilitatea neputand face dovada efectuarii operatiilor respective.
,,Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza
inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeaza raspunderea
persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate.
Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii fiecarui agent economic, exercitarea functiei
financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si simplificarea sistemului si circuitului
documentatiei primare corespunzator specificului unitatii.
In afara functiei informationale a documentelor justificative ce consta in suportul material al
inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitate , documemntele justificative indeplinesc si o
functie gestionara. Ele fac dovada infaptuirii operatiilor si angajeaza raspunderi, drepturi si obligatii cu privire
la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Inregistrarea creantelor si a datoriilor se face in baza
documentelor justificative (factura, chitanta, stat de plata, decont, lista de avans etc.(Legea contabilitatii nr. 82
din 1991, art. 6)

Factura fiscala - ( anexa nr. 3) este un formular tipizat si cu regim special in format personalizat
pentru fiecare societate in parte in blocuri de 150 de file (50de seturi cu cate 3 exemplare in culori diferite,
fiecare descrie in termeni generali tranzactiile de vanzare cumparare efectuate intre doi agenti economici
unul denumit furnizor, pentru care operatiunea reprezinta o vanzare, iar celalalt client pentru care aceeasi
operatiune reprezinta o cumparare.
Se intocmeste de catre fumizor, normal sau cu ajutorul tehnicii de calcul in trei exemplare, pe baza

dispozitiei

de livrare, a avizului de insotire ,CMR (Scrisoare de trasura)- specific firmelor de transport, (anexa nr. 3).
Cuprinde informatii privind:
denumire furnizorului, sediul, forma juridica, nr.de inmatriculare in Reg. Comertului, cod. Fiscal,
contul si banca acestuia;
- seria si nr. de factura, data;
-

denumirea produselor sau a serviciilor, U.M., cantitatea, pretul unitar (fara TVA), valoarea, valoare
46

TVA.,totalul facturii exclusiv TVA, totalul TVA si totalul de plata; documentelor tipizate care atesta
executarea lucrarilor sau prestarea de servicii. document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de
decontare a serviciilor prestate; document de insotire pe timpul transportului; documemt de incarcare in
gestiunea patrimoniului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorilor si cumparatorilor.
Factura proforma:
Acest document confine obligatoriu urmatoarele informatii: data facturii;
- numele cumparatorului si al vanzatoruli; calitatea si
descrierea marfii; costurile marfurilor
- costurile de ambalare si transport, taxe postale, prime de asigurare;
conditii de vanzare si plata.
Aceasta este trimisa de exportator si este certificata de o persoana cu functie executiva in cadrul firmei.
Poate fi solicitata inainte de expedierea marfurilor pentru:
- obtinerea de licente pentru import; deschiderea
unui acreditiv;
regim de consignatie" dupa caz. In alte situatii decat cele prevazute mai sus se face
mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire al marfii.
Circulara furnizor:
- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele
acestorai pentru intocmirea acestora si pentru intocmirea facturii (emeplarul 2si 3); La cumparator:
-

la magazie pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite,
dupa efectuarea receptiei ce catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);

- la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in


evidenta ecestuia;
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si
analitica, atasat la factura; Se arhiveaza la furnizor: la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii; Se arhiveaza la
cumparator:
la compartimentul financiar-contabil;
Dispozitia de plata incasare catre casierie:
Serveste ca:
dispozitie pentru casierie in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale,
inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare precum si a diferentei de incasat de catre
47

titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit pentru procurarea de
materiale de catre personalul unitatii sau de persoane din afara unitatii;
-

document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul


platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ. Se intocmeste intr-un singur exemplar de

compartimentul financiar in urmatoarele cazuri:

- ca dispozitie de plata cand nu exista alte documente prin care se dispune plata;
- ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de procurare a materialelor, de
deplasare etc.; Se semneaza de intocmire de catre biroul financiar- contabil.
Circula:
- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile
prevazute de lege;
- la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective;
- la casierie, pentru efectuarea operatiei de plata si se semneaza de catre casier si de
persoana care a primit suma;
- la biroul contabilitate, anexa la registrul de casa, pentru contabilitatea sintetica si
analitica; Se arhiveaza la compartimentul contabilitate, anexata la registrul de casa.

Dispozitia de livrare:
document pentru eliberarea din magazie, a materialelor, marfurilor, produselor ; document justificativ
de descarcare a gestiunii magaziei predatoare; document de baza la intocmirea avizului sau a facturii.
Se intocmeste in 2 exemplare de catre compartimentul desfacere.
Circula - un exemplar la magazie pentru evidenta magaziei si exemplarul 2 la compartimentul desfacere
pentru inregistrarea cantitatilor livrate si intocmirea avizului sau facturii.
Nota recepjie si constatare de diferente:
Serveste ca:
-

document pentru receptia valorilor materiale, utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita
montaj, precum si a materialelor refolosibile din dezmenibrare, rezultate la receptie;
document justificativ pentru incarcarea in gestiune; act de proba in litigii cu furnizori si caraui, pentru
48

diferentele constatate la contabilitate.

Se intocmeste in trei exemplare, pe masura receptiei valorilor materiale, de catre gestionarul de magazie
(depozit), in cazul utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, nota de receptie
se intocmeste de catre comisia de receptie intocmita in acest scop in trei exemplare.
Circula:
la magazia (depozitul) unde se efectuiaza receptia materialelor aprovizionate , semnandu-se de predare de
catre caraus, sau furnizor. La receptie participa o comisie formata din gestionar, reprezentantul
compartimentului C.T.C., reprezentantul compartimentului aprovizionare, care semneaza toate exemplarele
documentului.;
la comisia de receptie a utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, formata
din reprezentantii atelierului mecanic, inginerul sef (un exemplar); la contabilitate pentru inregistrarea in
contabilitatea sintetica si analitica. Se arhiveaza:
- la biroul contabilitate exemplarul 1;
- la magazia unde s-a efectuat receptia si se depoziteaza materialele exemplarul 2;
- la biroul mecanic pentru utilaje ce necesita montaj exemplarul 3.

Jurnal pentru vanzari:


Serveste ca:
- registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata;
- document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate;
Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele determinarii
corecte a T.V.A. colectata.
Se completeaza pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente inlocuitoare) privind
vanzarile de valori materiale si a prestarilor de servicii;
Jurnalul pentru cumparari:
Serveste ca:
- registru jurnal pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de
49

servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;
- document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate;
- baza de date o reprezinta documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau
a prestari de servicii;
Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza

zilnic elementele determinarii

corecte a T.V.A. deductibila.

Protocol de compensare
Obiectul compensarii il constituie stingerea datoriilor, cu creantele reflectate in contabilitatea persoanelor
juridice pe baza ordinelor de compensare.
Compensarea se face fara numerar si consta in stingerea obligatiilor de plata reciproce intre doua sau mai
multe persoane juridice, pana la nivelul eel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce, prin ordine de
compensare.
Agentii economici care mtra in compensare unul se numeste initiator iar celalalt destinatar. Initiatorul este
agentul care solicits stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul unui act de compensare. Destinatarul
este agentul economic care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. Atat
initiatorul cat si destinatarul completeaza cate un ordin de compensare cu facturile si sumele care le
achita. Exemplarul 1 (originalul) de la ordinul de compensare ramane la initiator iar exemplarul al doilea
(copia) o ia destinatarul. Data stingerii datoriilor si a creantelor este data semnarii ordinului de compensare.
Ordinul de compensare reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate Acest
document este intocmit de catre intreprindere si serveste la:
-

evidentierea circuitului de compensare intre una sau mai multe unitati economice
participante la compensare;
stabilirea sumelor supuse compensarii intre parti;

- contabilitatea compensarilor intre unitatile participante la circuitul de compensare .


Se intocmeste intr-un numar de exemplare egal cu numarul participantilor la circuitul de
compensare.
Operatiunea de incasare / plata fara numerar consta in lichidarea drepturilor / obligatiilor banesti prin
utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscarea efectiva a sumelor banesti.
Intocmirea documentelor justificative are loc, de regula la locul unde se produce operatiunea
50

economica si financiara. Dupa intocmire, documentele justificative se supun verificarii si prelucrarii, care
consta in:
- verificarea formei prin care se urmareste daca s-au completat toate datele obligatorii din formular,daca
ele corespund cu cele din anexe, daca exista semnaturile necesare si daca sunt intocmite in numarul de
exemplare prevazut;
- verificarea aritmetica se urmareste daca calculele aritmetice sunt bine facute;
-

verificarea de fond ce presupune urmarirea legalitatii, necesitatii, realitatii, oportunitatii si


economicitatii operatiilor economice si financiare pentru care s-au intocmit.
Dupa intocmirea, verificarea si inregistrarea lor, documentele justificative sunt supuse operatiei de

clasare. Clasarea documentelor are ca scop sa asigure identificarea cu usurinta a acestora atunci cand sunt
cautate pentru fiirnizarea informatiilor necesare organelor de evidenta,conducere si control. Ea trebuie
sa fie simpla, elastica si adaptabila specificului unitatii.

Documentele justificative ca si cele de alta natura trebuie pastrate in conditii care sa asigure integritatea lor
pentru o anumita perioada de timp. Pastrarea documentelor se face prin arhivarea lor, care poate fi de doua
feluri:
- arhivarea curenta a fiecarui sector sau serviciu care permite consultarea documentelor in
cursul anului de gestiune;
- arhivarea generala, organizata la nivel de unitate, unde se predau documentele la
expirarea anului de gestiune.
Documentele justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate, ca si registrele de
contabilitate se pastreaza in arhiva generala a agentilor economici timp de 10 ani, cu incepere de la data
inchiderii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite.

3.2 Contabilitatea curent a datoriilor si creanelor comerciale

Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale precum si a operatiilor asimilate acestora se realizeaza


cu ajutorul conturilor din clasa 4 "Conturi de terti" mai precis grupele: - grupa 40 "Furnizori si conturi
asimilate" care cuprinde conturi cu ajutorul carora se face evidenta datoriilor si creantelor legate de procesul
cumpararii de bunuri si servicii; grupa 41 ..Clienti i conturi asimilate" care cuprinde conturile de creante
provenite din vanzari de bunuri si servicii.
51

3.2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale

Cumpararile de bunuri si servicii genereaza datorii catre furnizor, a caror stingere urmeaza sa se faca in
perioadele urmatoare. Derularea operatiior de cumparare de bunuri si servicii pentru activitatea curenta a
intreprinderii presupune selectia furnizorilor in functie de o serie de parametri cum sunt: preturile si tarifele
practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, conditii de plata, capacitatea de productie pentru a
face fata cererii, calitatea produselor, garantiile de buna executie etc.

3.2.1.1. Sistemul de conturi folosit privind datoriile comerciale


Pentru reflectarea decontarilor cu furnizorii si a operatiiior asimilate acestora se folosesc conturile din
grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate", si anume:
401 "Furnizori"
403 "Efecte de platit"
404 "Furnizori de imobilizari"
405 "Efecte de platit pentru imobilizari"
408 "Furnizori-facturi nesosite"
409 ,,Furnizori-debitori"
- 4091 ",Furnizori-debitoripentru cumparari de bunuri de natura stocurilor" 4092
"Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari"
Contul401 "Furnizori"fine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de
bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate. Dupa functia contabila este un cont de pasiv.
In creditul contului se inregistreaza :
> valoarea la pret de cumparare sau prestabilita (standard) a materiilor prime si materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat;
> a marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe
baza de facturi (301, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 356. 357, 358, 361, 371, 381), precum si
diferentele de pret nefavorabile aferente in cazul in care evidenfa acestora se tine la preturi
prestabilite (303, 34.8, 36S. 378, 388);
> diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea
soldului in valuta (665 );
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (409); > valoarea
52

lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti (611 la 626. 628,471);


> valoarea factulilor primite in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite
(403);
> taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor (4426,4428);
> valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate
(532).
In debitul contului se inregistreaza:
> platile efectuate catre furnizori (162,512,531,541,542);
> valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura
potrivit prevederilor contractuale (345);
> valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403);
> diferentele favorabile de curs valutar aferente datorilor catre furnizori la decontare sau
evaluare la sfarsitul exercitiului (765);
> valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (409);
> datorii prescrise sau anulate (758);
> sumele neteachitate colaboratorilor si impozitul retinut(512, 531,444);
> valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767);
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate furnizorului (409);
Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor. Contul se
dezvolta in analitic pe furnizori si eventual pe facturi ale acestora.
In func|ie de moneda in care se evalueaza cumpararile in facturile furnizorilor, vom distinge:
- datorii fata de furnizorii interni, a caror exprimare valorica se face in lei(RON);
-

datorii fafa de furnizorii externi, a caror exprimare valorica se face in devize, dar in contabilitate,
alaturi de consemnarea lor in valuta, ele se exprima in lei folosindu-se cursul valutar de la data
intocmirii facturii.

Contul 403 "Efecte de platit"


Tine evidenta obligator de plata stabilite pe baza de efecte comerciaie (bilet la ordin, cambie etc.).
Dupa functia contabila este un cont de pasiv.
In creditul contului se inregistreaza:
> valoarea acceptata a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise (401);
53

> diferentele nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665).
In debitul contului se inregistreaza:
> diferenfele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de platit
sau evaluarea acestora la sfarsirul exercitiului (765);
> platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (512).
Soldul contului, creditor, reprezinta valoarea efectelor de platit. Contul se dezvolta in analitice
deschise pe furnizori si efecte de platit.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari"


Tine .evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporate sau necorporale.
Dupa functia contabila este un cont de pasiv.
In creditul contului se inregistreaza:
> valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti
pentru realizarea unor imobilizari (201, 203, 203, 211, 212, 213. 214,231,233);
> obligatia de plata a ratelor de leasing fmanciar pe baza facrurilor emise de locator (167);
> valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale, in cazul leasingului financiar(168);
> taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari (4426, 4428);
> diferen|ele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului (665).
T

In debitul contului se inregistreaza: > diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre
furnizorii de imobilizari la
decontare sau evaluate la sfarsitul exercitiului (765);
> sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate
furnizorilor de imobilizari (162, 512. 531,541,232,234);
> valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii de imobilizari (405);
> valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari (767);
> datorii prescrise sau anulate (758).
Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari. Se dezvolta in
analitic pe furaizori de imobilizari si eventual pe facturi ale acestora.

54

ContuI 405 "Efecte de platit pentru imobilizari"


Tine evidenfa obligatiilor de plata fafa de furnizorii de imobilizari stabilite pe baza de efecte
comerciale (biletul la ordin, cambia). Dupa functia contabila este un cont de pasiv.
In creditul contului se inregistreaza:
> valoarea acceptata de catre furnizorii de imobilizari a cambiilor sau a biletelor la ordin
subscrise (404);
> diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului din evaluarea soldului in
valuta (665).
In debitul contului se inregistreaza:
> diferentele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul
exerci|iului (765);
> platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512).
Soldul contului, creditor, reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarile achizitionate.
Se dezvolta pe analitice deschise pe furnizori de imobilizari si efecte de platit.
ContuI 408 "Furnizori-facturi nesosite"
Tine eviden|a datoriilor pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care
nu s-au primit facturi. Dupa functia contabila este un cont de pasiv.
In creditul contuilui se inregistreaza:
> valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre
furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381,4428, 604,605, 611 la 626, 628);
> diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre
furnizori, pentru care nu s-au primit facturile (665).
In debitul contului se inregistreaza:
> valoarea facturilor sosite (401);
> diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului aferente datoriilor catre
furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (765).
Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.
Contul se dezvolta in analitic pe furnizori si pe loturi de bunuri si servicii cumparate.
Contul 409 "Furnizori-debitori"
Tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau
pentru executari de lucrari si prestari de servicii. Dupa continutul economic este deci cont de creante. Dupa
55

functia contabila este cont de activ.


In debitul contului se inregistreaza:
> valoarea avansurilor achitate in contul unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau
executari de lucrari (512, 531);
> diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente
avansurilor acordate furnizorilor (765);
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate la furnizori (401).
In creditul contului se inregistreaza:
> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor
la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar (665);
> valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor sau
serviciilor (401);
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor precum si
inregistrarea degradarilor de ambalaje (401, 608);
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, rejinute in
stoc(381).
Soldul contului, debitor, reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate. Contul se dezvolta in
analitice pe persoane juridice carora li s-au acordat avansuri si respectiv, de la care s-au primit ambalaje
restituibile.

3.2.1.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind datoriile comerciale


1. Piese cumparate de la S.C. "AEROSTAR" S.A.. Bacau conform facturii 0528827, evaluate la
cost de achizitie si achitate ulterior cu ordin de plata in valoare de 20.000.000 lei, TVA 19%: receptia
pieselor auto:

%
3024

401
Furnizori

20000
16807

Piese de schimb
4426

3193

TVA deductibila
56

achitarea datoriei catre furnizori:

401

Furnizori

5121

20.000

Conturi la banci in lei

daca furnizorul accepta sa-i acorde clientului un credit comercial, pe trei luni, primind in
acest sens de la client, un bilet la ordin, in contabilitatea clientului se va face inregistrarea:
401

403

Furnizori

20000

Efecte de platit

la scadenta se achita valoarea biletului la ordin de posesorul acestuia prin viramen

403

5121

20000

,,Conturi la banci in lei"

Efecte de platit

daca furnizorul, posesor al biletului la ordin, solicita, achitarea inainte de scadenta a contravalorii
efectului de comert, consimtind, in acest scop, la o reducere de 6%, inregistrarea va fi:
=
403

50500

5121

56525

"Conturi la band in lei"

,,Efectede platit"

767

29750

"Venituri din sconturi obfinute "

2. In cazul achizitionarii de piese auto de la furnizorii externi se vor efectua urmatoarele


inregistrari:

se cumpara piese in valoare de 10.000 $. Cursul valutar la data cumpararii este de 32lei/$.

401
57

380800

3024

Furnizori

320000

Piese de schimb
4426

60800

TVA colectat

se achita datoria de 10.000 $, insa la data platii cursul de schimb este de 32,5 lei /$, in acest caz
se realizeaza o diferenta de curs valutar nefavorabila, de 5 lei /$ deci in total o cheltuiala de
5.00lei. Din totalul de 380.80 lei, taxa pe valoare adaugata este datorata bugetului de stat si daca
plata ei se face cu ocazia formalitatilor vamale, vom inregistra, de exemplu:

401

5121

"Furnizori"

60 800

Conturi la
banci in lei"

Furnizor

5124

401

325000

Conturi la banci in devize

320000

Furnizori
665

5000

Venituri din diferente de curs valutar


presupunem ca la data achitarii datoriei cursul valutar ar fi de 31 lei / $, in acest caz vom inregistra
o diferenta favorabila de curs valutar de 1 lei /$, deci in total un venit financiar de 1.000lei:
401

Furnizori

32.000

5124

31.000

conturi la banci in devize


765
Venituri din diferente de curs valutar
58

1000

sa presupunem insa ca pana la sfarstul anului (sau la data intocmirii bilantului) datoria de

10.000 $ nu a fost achitata, iar cursul la acea data este de 32,2lei$.Deci datoria totala
evaluata la cursul zilei este de 322.000 lei, iar din comparatia cu valoarea contabila a
aceleiasi datorii rezulta o diferenta de curs valutar de 2.000.000 lei, in acest caz pentra obtinerea
fidelitatii bilantului va trebui sa inregistram cresterea datoriei astfel:

665

401

Cheltuieli din diferente de curs valutar

2000

Furnizori

Ca urmare, datoria fata de furnizor va fi inscrisa in bilant la valoarea de 322.000.000 lei.

sa

presupunem ca la data intocmirii bilantului cursul valutar va fi de 31.500 iei /$, in acest caz datoria
de 10.000 $ evaluata la cursul zilei de 315.000.000 lei, iar din comparative cu valoarea contabila a
datoriei rezulta un venit din diferente de curs valutar de 5.000 lei care se va inregistra astfel:

765

5.000

Venituri din diferente de curs valutar

401
"Furnizori"

2. achizitia de la S.C,,SAVO" S.A.. Bucuresti a unui mijloc fix (utilaj) in valoare de 350.000lei
urmand ca factura sa fie emisa ulterior, receptia mijlocului fix achizitionat.
%

408

2122

Furnizori facturi nesosite

416500
350000

Echipamente tehnologice
4428

66500

"TVA neexigibila"

primirea facturii de la furnizor:


59

408

404

4428

416500

Furnizori facturi nesosite

4426
TVA deductibila

66500

TVA neexigibila

4. acordarea unui avans catre S.C. ,,ELECTRICA" S.A., in valoare de 20.000 lei, care se regularizeaza
ulterior, diferenta de plata se achita printr-un bilet la ordin.
acordarea avansului catre S.C. ELECTRICA" SA
%

409

5121

23800

Conturi la banci in lei

20000

Cheltuieli cu energia si apa


4426

3800

TVA deductibila

energia electrica furnizata, conform facturii 0285278:


%

605

401

47600

Furnizori

40000

Cheltuieli cu energia si apa


4427

7600

TVA deductibila

regularizarea avansului acordat:


%

409

401

20000

Furnizori debitori

23800

Furnizori
4426

3800

TVA colectat

acceptarea de catre furnizor a unui bilet la ordin pentru decontarea diferentei de plata:
401
Furnizori

403
Efecte de platit
60

36200

decontarea la scadenta a biletului la ordin:


403

Efecte de plata

5121

36200

Conturi la banci in lei

3.2.2 Contabilitatea creanelor comerciale


Vanzarile de bunuri si servicii genereaza creante fata de cumparatori, considerati clienti din
operatii comerciale, a caror incasare urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare.

3.2.2.1. Sistemul de conturi folosit privind creanele comerciale

Pentru evidenta decontarilor cu clientii si a operatiilor asimilate acestora se folosesc


urmatoarele conturi din grupa 41 ,,Clenti si conturi asimilate", respectiv : 411 "Clienti"
> 4111 ,,Clienti"
> 418nClienti incerti sau in litigiu"
> 413 ,Efecte de primit de la clienti"
> 418,,Clienti-facturi de intocmit"

419 Cleni-creditori"
Contul 411 "Clienti"
Tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru
produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza
de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Dupa functia contabila
este cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza:
> valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor
61

efectuate si serviciilor prestate. precum si taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta (701 la 708,
4427,4428);
> valoarea bunurilor, livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul ,,Clientifacturi de intocmit" (418);
> diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, la inchiderea
exercitiului financiar (765);
> valoarea creantelor reactivate (754);
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (419), venituri
inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare,
inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (472,4428);
> valoarea avansurilor facturate clientilor (419,4427);
> valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasing-ului financiar (267).
In creditul contului se inregistreaza
> sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitafi bancare sau in numerar
(512,531);
> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creanjelor in valuta la
inchiderea exercitiului (665);
> diferenfele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor incasate (665);
> valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate (511,413);
> valoarea sconturilor acordate clientilor (667);
> sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu;
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti (419);
> decontarea avansurilor incasate de la clienti (419).
Soldul contului, debitor, reprezinta. sumele datorate de clienti. Contul se dezvolta in
analitic pe clienti si eventual si pe facturi.
Contul 4118 ,,Clienti incerti sau in litigiu"
tine evidenta clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Se considera clienti
acele creante care

incerti

nu prezinta siguranta ca vor fi incasate, clienti rau platnici, dubiosi sau aflati

in litigiu.
> clientii devin incerti atunci cand creantele nu se incaseaza la termenul fixat si cand exista
conditii care duc la o lipsa de incredere in solvabilitatea lor;
> clientii sunt litigiosi in situafia in care s-au deschis actiuni jundice pentru recuperarea
creantelor.
62

Concomitent cu constatarea starii de incertitudine a creantelor si inregistrarea lor in conrul 4118


,,Clienti incerfi sau in litigiu" se va proceda la constituirea de provizioane pentru deprecierea
creantelor in conditiile prevazute de lege. Dupa functia contabila este cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza:
> valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se
dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu (411);
> diferentele favorabile de curs valutar aferente clientilor incerti sau in litigiu, la inchiderea
exercitiului (765).
In creditul contului se inregistreaza:
> diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu (665);
> sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clientii incerti sau in
litigiu (512, 531);
> sumele trecute pe pierderi cu priletul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv
taxa pe valoarea adaugata aferenta (4427, 654).
Soldlul contului, debitor, reprezinta sumele datorate de clientii incerti sau in litigiu.
Contul se dezvolta in analitic pe clienti incerti.

ContuI 413 ,,Efecte de primit de la cliei"


Tine evidenta drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale pentru livrarile de
bunuri si servicii. Dupa functia contabila este cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza:
> sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate (411);
> diferentele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de incasat la inchiderea
exercitiului (765).
In creditul contului se inregistreaza:
> efectele comerciale primite de la clienti (511);
> diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale (665);
> diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor datorate de clientii externi a
caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (665):
> sumele incasate de la clienti prin conturile curente (512).
63

Soldul contului, debitor, reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit. ContuI se


dezvolta pe analitice deschise pe clienti si efecte de primit.

ContuI 418 ,,Clienti- facturi de intocmit"


Tine evidenta livrarilor de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe
valoarea adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi. Dupa functia contabila este cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza:
>

valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti,
aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea
adaugata aferenta (4428, 701 la 708);

>

diferentele favorabile de curs valutar, aferente creanfelor in devize, inregistrate la inchiderea


exercitiului, pentru care nu s-au primit facturi (765).
In creditul contului se inregistreaza:

> valoarea facturilor intocmite catre clienti (411);


> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor - facturi de intocmit la decontare si la
inchiderea exercitiului (665).

Soldul contului, debitor, reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a
lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi. Contul se dezvolta in analitic pe clienti si loturi
de bunuri livrate.
Contui 419 "Clienti- creditori"
Tine evidenta clientilor-creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti. Deci dupa
continutul economic este cont de datorii pe termen scurt. Dupa functia contabila este cont de pasiv.
In creditul contului se inregistreaza:
> sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de
servicii sau executari de lucrari (411);
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (411);
> diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta primite de la clienti, la
inchiderea exercitiului (665).
In debitul contului se inregistreaza:
> diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor decontate, precum si cele aferente
datoriilor in valuta catre clienti la inchiderea exercitiului financiar (765);
64

> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire primite de la clienti (411);
> decontarea avansurilor incasate de la clienti (411);
> valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite de clienti (708).
Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate clientilor.

3.2.2.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind creanele


comerciale
1. Efectuarea unui lucrari pentru S.CAIRSPACEconf facturii 052788, in valoare de 250.000
lei:
411

250000

704

210084

"Venituri din lucrari executate si servicii pr estate "


4427

39915

"TVA colectata"

incasarea contravalorii facturii prin contul de la banca conform ordinului de plata nr.
1052:
5121

411

Conturi la banci in lei

250000

Clienti

in situatia in care unitatea prestatoare ar acorda clientului un credit comercial pe trei luni,
acceptind, in acest sens, un bilet la ordin, emis de catre client in contabilitatea unitatii
prestatoare se inregistreaza:
413

411

Efecte de primit

250000

Clienti

cu prilejul primirii de la client a efectului de comert anterior acceptat, se face inregistrarea


contabila:
65

5113

Efecte de incasat

413

250000

Efecte de primit

la scadenta, se incaseaza efectul de comert depus, in acest scop, la banca:

5121

Conturi la banci in lei

5113

250000

Efecte de incasat

daca intreprinderea detinatoare a efectului de comert solicita incasarea inainte de scadenta a

valorii efectului, consimtand pentru acesta o reducere de 6%, reprezentand scontul acordat
platitorului, inregistrarea va fi:
%

5121

5113
Efecte de incasat

250.000
235.000

Conturi la banci in lei


667

2. Se efectueaza 0 lucrare

15.000

internationala conform facturii 0275266 in valoare de 100000 $.

Cursul dolarului este de 2,9lei /$.- sunt scutite de TVA conf. Legii 571/2003, livrarile de bunuri
tranportate in afara tarii:
704
411

290000

Venituri din lucrdri executate

si servicii prestate "

Clienti

la incasare cursul dolarului este de 3,0lei /$si e inregistreaza in total o diferenta favorabila de
1.000lei
5124

Conturi la banci in devize

411
66

300.000
29.000

Clienti
765
Venituri din diferente de curs valutar

1.000

la incasare cursul dolarului este de 2,8lei /$ i se inregistreaza in total o diferenta nefavorabila de l.000 lei
%

5124

411

290.000

Clienti

280.000

Conturi la banci in devize


665

1.000

Cheltuieli din diferente de curs valutar

3. La inchiderea exercrfiului apare urmatoarea situatie:


creanta de 10 000 dolari: la facturare cursul era de 2.9 lei /$, la inchiderea exercitiului
cursul este de 3,05lei /$. (apare o diferenta favorabila de 15.000 lei, adica 1,5 lei / $x
10.000$):
411
"Clienti"

765

15000

" Venituri din diferente de curs valutar"

o creanta de 10.000 dolari: la facturare cursul era de 2,9 lei /$, la inchiderea exercitiului cursul
este de 2,85 lei /$. (apare o diferenta nefavorabila de 5.000lei, adica 0,5 lei / Sx 10.000$):

665

411

Cheltuieli din diferente curs valutar

Clienti

67

5.000

conform principiului prudentei se va inregistra si constituirea de provizioane pentru riscuri si


cheltuieli:
681

"Cheltuieli de exploatare privind

491

5.000

Provizioane pentru deprecierea

amortizdrile si provizioanele"

creanfelor clienfi"

4. Se constata ca din valoarea totala a unei creante de 238.000 lei, (TVA inclusa) un client
va plati doar 60%:

se separa creanta in contul de clienti incerti, pentru suma totala;

4118

411

Clienti incerti

238.000

Clienti

se constitute provizioane pentru diferenta de 40% pentru care nu exista siguranta


incasarii:

491
681

80.000

Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti"

" Cheltuiei de exploatare privind


amortizarile si provizioanele "

incasarea se face in exercitiul urmator in proportie de 80% din creanta. Diferenta constituie o
pierdere:
%
5121

4118
Clienti incerti sau in litigiu

238.000
190.400

Conturi la banci in lei


654

40.000

Pierderi din creante si debitori diversi


4427

7.600
68

TVA colectata

se inregistreaza consumarea partiala a provizionului de 40.000 lei si anularea diferentei de


provizion devenit fara obiect de 40.000 lei:
491

,,Provizioane pentru
deprecierea creantelor-clienti"

781

80.000

Venituri din provizioane


pentru activitatea de exploatare

5. Se presteaza o lucrare pe baza de deviz fara a se intocmi factura in valoare de


250.000 lei, urmand a se intocmi intr-o perioada viitoare, TVA 19%:
inregistrarea creantei neexigibile:
418

'
=

Clienti facturi de intocmit

297.500

704

250.000

Venituri din lucrari executate


Si servicii prestate
4428

47.500

TVA neexigibila

creanta devine exigibila cu ocazia intocmirii facturii nr. 0632766:

418
411

Clienti -facturi de intocmit"


4427

"Clienti"
4428

297500

47 500

"TVA colectata"

TVAneexigibila

3.2.3. Contabilitatea avansurilor intersocieti


Conturile utilizate pentru reflectarea avansurilor intersocietati in contabilitate sunt situatii
frecvente in care clientii acorda furnizorilor avansuri banesti. Clientii isi creeaza in acest mod, creante
69

fata de furnizori, evidentiate la contul de activ 409 ,,Furnizori debitori" iar furnizorii iti creeaza fata
de clienti obligatii evidentiate la contul de pasiv 419 ,,Clenti creditori" .
Contul 409 ,,Furnizori debitori evidentiaza in debit valoarea avansurilor sau aconturilor
achitate in contul unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari, iar in creditul sau
valoarea avansurilor sau aconturilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor sau serviciilor
pentru care acestea au fost acordate. Soldul contului reprezinta creantele fata de furnizori, pentru
avansurile acordate acestora si inca nedecontate.
Contul 419 Clienfi creditori" evidentiaza in credit sumele incasate de la clienti,
reprezentand avansuri sau aconturi pentru livrarile de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari
viitoare in debitul sau se inregistreaza valoarea avansurilor incasate de la clienti, decontarea cu
acestea pentru livrarile de bunuri. prestarile de servicii si lucrarile executate.
Soldul contului reprezinta sumele datorate clienjilor.
S.C. AEROSTAR" S.A. Bacau , in vederea achizitionarii unor piese , incheie contract cu
S.C. Tracorom S.R.L. Bacau in valoare de 50.000. lei, acordand suma de 20.000 lei ca acont.
Ulterior, dupa aprovizionarea piselor comandate S.C. Tracorom S.R.L. Bacau livreaza si factureaza
catre S.C. AEROSTAR". Bacau piese auto in valoare de 40.000 lei cu TVA in valoare de
7 600 lei deci total 47 600 lei. Se deconteaza avansul acordat si se mai achita diferenta de 27 600lei.
Plata sumei de 20.000 lei de catre S.C." AEROSTAR" S.R.L. Bacau catre . S.C. " Tracorom"
S.R.L.. Bacau ca avans pentru livrari de piese:

70

20.000
16.807

71

3.193

5121

Conturi la banci in lei


409

" Furnizori-debitori"
4426
"TVAcolectata"

facturarea productiei livrate de catre S.C.Tracorom" S.R.L catre S.C."AEROSTARSA

302

401

47.600

Furnizori

40.000

Materiale consumabile
4426

7.600

TVA deductibila

decontarea acontului platit de client furnizorului:

401

Furnizori

20.000

409

16.807

Furnizori debitori
4427

3.193

TVA colectata

achitarea diferentei de 27 600 000 lei:


401
"Furnizori"

5121

276.000

"Conturi la banci in lei

In contabilitatea societatii S.C. "Tracorom "S.R.L.. Bacau se inregistreaza urmatoarele:

plata sumei

de 20.000.000 lei de catre S.C. ,,AEROSTARSABacau catre S.C. "Tracorom"S.R.L. Bacau ca


72

avans de livrari piese ;

5121

,,Conturi la banci in lei

20.000

419
Client-creditori"
4427

16 807
3 193

"TVA colectata"

facturarea pieselor livrate :


411

Clienti

47.600

707

40.000

Venituri din vanz marfurilor


4427

7.600

decontarea acontului platit de client furnizorului:

411

Clienti"

419 "

220.000
16.807

Clienti-creditori"
4427 ,,TVA

3.193

colectata"

achitarea diferentei de 27.600.000 lei:


5121
,,Conturi la band in lei"

411

27.600

Clienti"

3.2.4. Contabilitatea reducerilor de pre efectuate n relaiile comerciale


In derularea relatiilor comerciale dintre agentii economici pot aparea situatii in care
furnizorul sa acorde clientului fata de valoarea totala a facturii diferite reduceri de natura
73

comerciala si de natura financiara.


Reducerile cu caracter comercial imbraca urmatoarele forme:
> rabaturi, care se acorda pentru calitatea nesatisfacatoare a marfii sau in unele ocazii
cum sunt: vanzarea produselor la sfarsit de serie, pentru a grabi reducerea stocurilor de
produse vechi, vanzari aniversare (aniversarea deschiderii unui magazin), vanzari
promotionale cu ocazia lansarii pe piata a produselor noi;
> remizele, acordate pentru vanzari superioare volumului convenit si pentru pozitia
preferentiala a cumparatorului;
> risturnurile, acordate de furnizori clientilor la finele unei perioade, asupra ansamblului
de operatii efectuate cu acelasi tert, pentru a recompensa fidelitatea acestora fata de
produsele vanzatorului.
Reducerile cu caracter financiar se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de
termenul normal de exigibilitate si se numesc sconturi de decontare. Sub aspect metodologic trebuie
avute in vedere anumite reguli:
> mai intai se calculeaza reducerile comerciale in ordinea: rabaturi - remize si apoi se calculeaza
reducerile financiare, suma absoluta a fiecarei categorii de reduceri se
determma in functie de "netul" anterior, deci sub forma de cascada;
> reducerile comerciale se contabilizeza numai daca acestea se acorda ulterior printr-o
factura distincta si nu prin factura initiala, in care caz ele se au in vedere in sensul ca
in contabilitate se inregistreaza "netul" comercial;
>

risturnurile, fiind reduceri calculate asupra ansamblului operatiilor efectuate intr-o perioada

determinata, se acorda, de regula, prin facturi distincte si, deci, se contabilizeaza.


S.C. AEROSTAR" S.A. Bacau se aprovizioneaza cu motorina pentru utilaje de la S.C.
"Rafo"S.A. Onesti dupa cum urmeaza:
motorina
rabat 10%

400 000 lei


40.000lei

74

360.000 lei
18 000 lei
342.000lei
6 840 lei
335.160 lei
63 680 ,4lei
398 840 ,4 lei
remiza 5%
,,net "commercial
scont decontare 2 %
net de plata
TVA19%
TOTAL DE PLATA
inregistrarea facturii nr. 0168252:
%

405 680 ,4

401

3022

"Furnizori"

342 000

"Combustibili"
4426

63 680 ,4

" TV A deductibila"

achitarea facturii nr.0168252:

401

Furnizori

405.680,4

767

6.840

Venituri din sconturi acordate


5121
Conturi la banci in lei

75

398.840,4

3.2.5 Contabilitatea efectelor de comert


Vanzarile pe credit presupun un decalaj important intre momentul livrarii si data platii. Acest decalaj e intre
livrare si plata dintre partenerii comerciali constituie creditul comercial, in aceasta forma, creditul comercial prezinta
anumite limite intre care si pericolul de a transfera de la o intreprindere la alta dificultatile de trezorerie si, in caz de
criza economica, provocate de reactii in lant de insolvabilitate. De aceea, in derularea tranzactiilor comerciale,
furnizorii cauta anumite garantii recurgand, cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale.
Efectele comerciale reprezinta titiuri de valoare, negociabile pe terrnen scurt sau imediat, care atesta,
dupa caz, datorii create in cadrul relatiilor comerciale cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri generice
cum ar fi: iscrisuri, polite, cambii, instrumente de plata si credit. Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise.
Daca intreprinderea a vaindut produse unui client si doreste confirmarea in scris a capacitatii de plata
a acestuia, va solicita semnarea de catre client a unei trate sau va primi sub semnatura acestuia un bilet la ordin, in
continuare, aceste efecte pot fi decontate la termenul de scadenta inscrise in cadrul lor, pot fi scontate imediat la
banca, caz in care banca devine, la randul sau, proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la client, pot
fi valorificate ca titiuri de valori la burse sau transferate altei persoane cu dreptul de creanta.
Discutate din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca:
>

instrumente de mobilizare - reprezinta o modalitate de transformare a datoriilor-creantelor in valori

negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie;

>

instrumente de decontare - sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terfi sau incasarea creantelor.
Avand in vedere numarul de persoane care intervin in momentul crearii efectelor comerciale, acestea se

clasifica in:
>

efecte care solicita interventia a doua persoane : biletul la ordinl;

>

efecte care presupun interventia a trei persoane: cambia si cecul

. Cele mai intalnite efecte comerciale sunt cambia si biletul la ordin.


Cambia (numita si trata) este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de
bani determinata; ea este un inscris prin care creditorul numit tragator, da ordin unei altei persoane, numita tras sa
plateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Ordinul
tragatorului poate sa prevada si plata unei sume de catre tras, la ordinul beneficiarului.
Pentru a fi valabila, o cambie trebuie sa contina mentiunile obligatorii standardizate. O cambie emisa de
tragator (furnizor) este transmisa spre acceptare trasului (clientului).
> acceptarea este angajamentul luat de catre tras, fata de orice posesor legitim de a plati cambia la
76

scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, el devine debitorul (obligatul) principal.
> Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita; ea trebuie sa rezulte cu precizie din textul
cambiei care trebuie sa contina ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la
plata. Scadenta poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii, la o data
fixa.
Cambia indeplineste o tripla functionalitate:
> functia de instrument de measure la initiativa creditorului (tragatorului): tragatorul remite cambia, de
obicei, bancii sale care, dupa ce ii va achita sumele cuvenite (in cadrul operatiei de scontare), va prezenta efectul
comercial trasului, la scadenta, in vederea incasarii;
> funcfia de instrument de credit, ceea ce in limbaj financiar, poarta nurnele de mobilizare a creantelor
comerciale;
> finctia de instrument de plata atunci cand posesorul cambiei prezinta cambia ca mijloc de decontare
(plata) unui creditor al sau.
Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o
suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului. Spre deosebire de cambie care
este creata la initiativa creditorului, biletui la ordin este creat la initiativa debitorului care se obliga sa plateasca o
suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar, aflat in calitate de creditor. Pentru a fi valabil
un bilet la ordin trebuie sa contina mentiunile obligatorii prescrise de lege, cum sunt: demumirea titlului,
promisiunea pur si simplu de a plati o suma determinata, indicarea scadentei, locul platii, numele
beneficiarului, data si locul emiterii, numele si adresa emitentului, etc.

Fig.3.3. Relaiile dintre tragtor i beneficiar


In contabilitate, crearea efectelor comerciale genereaza inregistrariie: in contabilitatea tragatorului (beneficiarului),
pentru valoarea nominala de 150.000.000 lei:

413

411
"Clienti"

"Efecte deprimit"
77

150.000.

in contabilitatea trasului (platitorului), pentru valoarea nominala de 150.000 lei:

401

403

"Furnizori"

"Efecte de plata"

150.000.

in cazul in care au fost incasate-platite in mod direct, fara interventia bancilor, in


contabilitatea tragatorului:

5311

413

,,Casa in lei"

,,Efecte de primit "

150.000.

in contabilitatea trasului:

403

5311

Casa in lei"

,,Efecte deplatit "

150.000

In cazul in care decontarea se efectueaza prin intermediul bancilor sau alte institutii financiare, se
plateste un comision pentru serviciul bancar efectuat, se presupune de 6%. in contabilitatea
tragatonilui:

413.

150.000

,,Efecte de primit de la clienti"


512

141.000.

" Conturi curente la banci"


627

9.000.

"Cheltuielile cu serviciile
bancare si asimilate "

in contabilitatea trasului:
78

512
403

150.000.

" Conturi curente la banci

"Efecte de plata
Fiind titluri de credit negociabile, efectele de comert incorporeaza creante transmisibile, odata cu trecerea
acestora din proprietatea unei persoane in proprietatea alteia.

3.3 Informaia de bilan privind datoriile i creanele comerciale

Analiza situatiei financiare patrimoniale se bazeaza in principal pe date din ultimul bilant si
contul de profit si pierdere care constitute documentele oficiale de gestiune a fiecarei
intreprinderi. Pe baza acestor date se formuleaza concluzii referitoare la pozitia particulara a
firmei in raport de situatia generala a ramurii din care face parte si a concurentei. Rezultatele
economico financiare ale intreprinderii au o structura complexa, datorita faptului ca sunt expresia
unor ample si variate fenomene economico- financiare ce caracterizeaza activitatea sa si care , la
randul lor, se desfasoara dupa legi economice bine determinate.
Organizarea activitatii de analiza economico - financiara este diferita in functie de
subiect si de scopul urmarit.
Activitatea de reparatii si constructii urmareste cu ajutorul unor factori specifici,pe sectorul
de activitate (venituri brute din reparatii,volumul marfurilor reparate sau construite(to),coeficient
de utilizare a utilajelor si a fortei de munca, productia medie zilnica,etc) .
Acesti indicatori permit atat cuantificarea volumului de transport cat si caracterizarea
gradului de folosire a parcului de autovehicule intr-o perioada de timp (luna, trimestru, an).

3.3.1. Situaiile financiare privind datoriile i creanele comerciale

Analiza economica este o dimensiune a autonomiei agentului economic prin faptul ca


urmareste permanent maximizarea veniturilor si minimizarea cheltuielilor de productie.
A
In acesta directie, analiza economica urmareste sa previna, descopere si lichideze, cauzele
generatoare de rezultate negative.
Performantele analizei economico financiare depind in mare masura de cantitatea si
calitatea informatiilor folosite.

79

Rezultatele economico-financiare ale intreprinderii au o structura complexa, datorita


faptului ca sunt expresia variatelor procese si fenomene-financiare ce caracterizeaza activitatea sa
si care la randul lor, se desfasoara dupa legi economice bine determinate.
Analiza pe baza de bilant are ca obiectiv sa stabileasca un diagnostic asupra situatiei
financiare si rentabilitatii intreprinderii in mod corespunzator, analiza se structureaza pe doua
categorii de probleme:
1. analiza situatiei patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si
solvabilitatii intreprinderii;
2. analiza rezultatelor.
Acestea sunt elemente ale diagnosticului financiar care formeaza tabloul pe baza caruia se pot
trage concluzii asupra valorii unitatii si a perspective! acesteia.

3.3.1.1. Analiza lichiditaii i solvabilitaii de plata a ntreprinderii

Situatia financiara a creantelor si datoriilor se determina cu ajutorul unor indicatori


economico- financiari ca de exemplu lichiditatea.
Problematica lichiditatii si solvabilitatii firmei este destul de complexa: ,,Lichiditatea se
refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani,aceasta putand fi si un criteriu
de grupare a posturilor in bilant."9 Transformare necesara pentru a onora obligatiile pe termen scurt.
Aceasta reprezinta capacitatea reala de plata a obligatiilor exigibile si se apreciaza prin cash-flow. Se
exprima prin rapoarte intre elementele de activ in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului
se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat pot sa devina lichide imediat ( ex.
creantele, stocurile de produse finite etc.)
Principalii indicatori calculati pentru aflarea lichiditatii sunt:
Lichiditatea globala sau generala a intreprinderii (LG) - se determina ca raport intre total
active circulante si total datorii sau obliga|ii de plata pe termen scurt.

80

81

LG =_ACTIVE CIRCULANTE

DATORII PE TERMEN SCURT

100

Lg= 68937272 / 28355332 *100= 243.11% sau 2.43

Indicatorul lichiditatii globale (,,curent ratio" in literatura anglo- saxona) reflecta


posibilitatea componentelor patrimoniale curente ale unei intreprinderi de a se transforma intr-un termen
scurt in lichiditati, pentru a satisface obligajiile de plata exigibile.
Unul din principiile fundamentale de echilibru financier a intreprinderii este acela potrivit
caruia activele curente trebuie sa aiba o valoare mai mare decat obligatiile curente, ceea ce inseamna o
valoare a lichiditatii globale supraunitara. Lichiditatea generala este satisfacatoare daca marimea
acesteia este intre 1,2 si 1,8. Potrivit standardelor internationale, se apreciaza favorabila o lichiditate
globala cuprinsa intre 2 si 2,5 .
Valoarea indicatorului pentru SC RAD TRANS este sub limita acceptabila, viteza de rotatie a
stocurilor, durata incasarii creantelor avand influenta asupra ei.

Lichiditatea curenta sau imediata (Lc) : se determina ca raport intre activele circulante
disponibile (lichiditati efective din creante clienti, alte creante si plasamente pe termen scurt
sau la vedere) si obligatii curente (furhizori, sold salarii, datorii sociale, datorii fiscale,
credite bancare pe termmen scurt).

Lc = (ACTIVE CIRCULANTE STOCURI) /

* 100

DATORII PE TERMEN SCURT

Lc = (68937272 13197420) \ 28355332 *100= 96.57% sau 0.96

Lichiditatea curenta ia in considerare doar activele patrimoniale care pot fi transformate


imediat in moneda. Se apreciaza de catre specialisti ca acest indicator poate atinge minim val. de 0,5
%, iar valoarea optima trebuie sa fie egala cu 1. Este ceea ce se numeste regula prudentei
financiare"

Lichiditatea imediata (LI) se determina ca raport intre trezoreria activa (casa,


disponibilitati bancare si plasamente de scuta durata) si datoriile pe termen scurt ale
82

intreprinderii,

Li = TREZORERIA ACTTVA

100

DATORH PE TERMEN SCURT

Li =48157505 /28355332 * 100= 169.83% sau 1.69

Aceasta rata masoara partea de datorii pe termen scurt care ar putea fi rambursata
instantaneu, pe baza valorilor disponibile. O cunoastere mai buna a lichiditatii necesita un studiu mai
detaliat a ciclului de exploatare, precum si calcularea coeficientilor de rotafie a stocurilor,
clientilor, furnizorilor.
Aprecierea lichiditatii globale pe baza de bilant se face cu ajutorul fondului de rulment.
Fondul de rulment. - Este un concept foarte utilizat de analiza financiara, el serveste masurarii
conditiilor echilibrului financiar. Reprezentat de capitalul permanent pentru finantarea activelor
circulante, intereseaza nu numai intreprinderea ci si creditorii acesteia, care vad in fondul de
rulment posibilitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt. Prin urmare fondul de
rulment este un indicator care mascheaza riscul de lichiditate.

FR = ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERNMEN SCURT

Acesta metoda de calcul evidentiaza mai bine pentru ce foloseste fondul de rulment.
Accentuiaza asupra finalitatii fondului de rulment, acea finantare a activelor circulante. Mai este
cunoscuta si sub forma de analiza interna.
FR = 68937272 28355332 = 40581940

Daca activele circulante ar fi fost inferioare datoriilor pe termen scurt, atunci ar fi fost o
situatie de disconfort financiar al firmei.
Marimea fondului de rulment nu are insa o semnificatie absoluta ca indicator de
lichiditate. El trebuie interpretat si in functie de alte variabile, indeosebi de natura activita|ii,
83

rentabilitate.
Solvabilitatea - reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale la termenele
scadente, adica a obligatiilor pe termen mediu si lung. Aici intervine comparatia intre elementele de
activ si pasiv (disponibilitati si obligatii) Aprecierea solvabilitatii unui agent se face cu urmatorii
indicatori:

Rata solvabilitatii patrimoniale (Sp):

Sp =

CAPITAL PROPRIU
CAPITAL PROPRIU + CRADITE PE

x 100

TERMEN LUNG
Sp= 66823961 / (66823961 +1178995) *100 = 98.26?% sau 0.98

Nivelul minim al acestei rate trebuie sa se incadreze intre 0,3- 0,5. O situatie normala, este atunci
cand marimea acestuia depaseste 0,5
Rata solvabilitatii generate (Sg)
Sg =

ACTIVE TOTALE

100 DATORII TOTALE


Sg=

107993624 / 29534327 *100 = 365.65 %sau 3.65


Cu cat valoarea acesteia este mai mare decat 1 cu atat situatia financiara a

intreprinderii este mi buna.

3.3.2. Analiza gestiunii creditului client

Ratele de gestiune a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a


contravalorii creantelor curente. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data lucrarilor si
serviciilor prestate si data incasarii contravalorii acestora.
84

Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor clienti este de 8 rotatii,
care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 45 zile. Valoarea optima ar fi de maximum
30 de zile.
Daca are loc o diminuare a creditului client, adica reducerea duratei medii a unei rotatii
inseamna o inbunatatire a destiunii clientilor.
In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii

Analiza gestiunii creantelor din exploatare


Ratele de gestiune a creantelor din exploatare exprima durata medie in zile de incasare a
contravalorii creantelor legate de activitatea de exploatare.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creanfelor din exploatare este
de eel putin 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 60 de zile.
Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile.
In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de
rotatii.
Rata de gestiune a clientilor (viteza de rotatie a creantelor clienti) ne arata in cate zile firma
isi incaseaza contravaloarea serviciilor efectuate clientilor, putandu-se aprecia fie prin numarul de
rotatii, fie prin durata de incasare in zile a creditului comercial acordat.
Rata de gestiune a clientilor exprima creditul client acordat de firma, adica durata medie in zile de
incasare a contravalorii serviciilor de la beneficiari.
Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Marimea acestui indicator este influentata de
pozitia firmei pe piata comparativ cu concurentii ei, de relatiile stabilite cu clientii, de specificul
activitatii care influenteaza durata ciclului economic, conjunctura economica si politica de credit
practicata pe piata. Practica de credit comercial a firmei trebuie sa urmareasca cresterea ,,vanzarilor"
in masura in care aceste vanzari contribuie la cresterea profitului.
Daca are loc o diminuare a creditului client, adica reducerea duratei medii a unei rotatii,
inseamna ca are loc o imbunatatire a gestiunii clientilor ca urmare a schimbarii politicii de credit
comercial. O durata mare de rotatie in zile inseamna ca resursele financiare ale firmei sunt utilizate
de catre clienti o perioada de timp mai mare.
Daca durata in zile a unei rotatii depaseste 30 de zile, exista semnale ca intreprinderea se
confrunta cu greutati in incasarea facturilor emise. Daca durata in zile a rotatiei are tendinta de
crestere, se impune analiza clientilor rau platnici.
85

Daca are loc o crestere a creditului client fara a exista o crestere a vanzarilor, acesta este
semnalul inrautatirii situatiei firmei care va fi nevoita sa-si modifice politica de credit pentru a-si
pastra clientela. De asemenea, poate sa insemne ca beneficiarii au dificulta|i de piata ca urmare a
conjuncturii nefavorabile. Daca durata creditului-client este mai mare decat durata creditului
furnizor, atunci se creeaza un deficit de resurse financiare. Prelungirea (cresterea) duratei medii de
recuperare a creantelor-clienti poate fi rezultatul politicii de expansiune pe piata a firmei.
Ca o concluzie finala: o crestere a duratei de recuperare a creantele, are o influenfa negativa
asupra trezoreriei firmei, care devine problematica atunci cand aceasta durata o depaseste pe cea a
platii furnizorilor.

Viteza de rotaie a creanelor curente


Nr
crt.
1.
2.
3.
4.

Specificate
Cifra de afaceri
Creante curente
Numar de rotafii
Durata unei rotatii
Valoarea minima

UM
mii lei
mii lei
rot
zile
rot

Perioada de analiza
2004
2005
44.575 57.756
6.355
9.297
7,014
6,21
52,03
58,75
4
4

Simbol
2006
86.063
8.330
10,33
35,32
4

Vt
Cr
Nrot=Vt/Ct
Dz = 365*(Cr/Vt)
Min

3.3.3. Analiza gestiunii datoriilor curente

Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a


contravalorii datoriilor pe termen scurt.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor curente este de 4 rotatii, care
corespunde unei durate medii de plata de maximum 90 zile. Valoarea optima a perioadei de decontare ar
fi de maximum 30 de zile.
In dinamica, este de preferat ca numarul de rotatii sa scada, adica sa creasca durata in zile.
Se recomanda ca durata medie de plata a datoriilor sa fie mai mare decat durata de incasare a creantelor
curente.

Analiza gestiunii datoriilor din exploatare


86

Ratele de gestiune a datoriilor din exploatare exprima durata medie in zile de plata a
contravalorii datoriilor de exploatare.

Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor din exploatare este de eel
putin 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a datoriilor de 60 de zile.
Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca nuniarul de rotatii sa
scada, adica sa creasca durata in zile. Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente
din exploatare sa fie mai mare decat durata de incasare a creantelor.
Marirea duratei medii de achitare a datoriilor genereaza efecte pozitive asupra trezoreriei, in sensul
relaxarii termenelor de plata.

Viteza de rotaie a datoriilor curente

Nr
crt.
1.
2.
3.
4.

Specificate

UM

Chelruieli totale
Datorii pe termen scurt
Numar de rotatii
Durata unei rotatii
Valoarea minima

mil lei
mil lei
rot
zile
rot

Perioada de analiza
2004
2005
42,265
63.414
6.432
11.406
6,57
5,55
55,54
65,65
4
4

Simbol
2006
89.005.
9.785
9,09
40,12
4

Cht
Dts
Nrot-Cht/Dts
Dz = 365* (Dts /Cht)
Min

3.3.4. Analiza gestiunii creditului furnizor


Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotatie a furnizorilor) ne arata in cate zile firma isi achita
obligatiile sale fata de furnizori. Rata de gestiune a furnizorilor exprima creditul furnizor primit de
firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii bunurilor achizitionate de la furnizori.
Practic, indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data platii contravalorii bunurilor cumparate.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori este de
87

eel putin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 45 zile. Valoarea optima
ar fi de maximum 30 de zile. Marimea acestui indicator este influenjata de pozitia firmei furnizoare pe
piata comparativ cu concurentii ei, de relatiile stabilite cu furnizorul, de specificul activitatii care
influenteaza durata ciclului economic, conjunctura economics si de politica de credit practicata pe piata.
O viteza de rotatie mica (durata in zile mare) inseamna ca firma foloseste resursele necesare
funnizoruluii, cu toate ca reflecta o situatie favorabila, poate conduce la inrautatirea relatiilor
comerciale daca durata in zile a unei rotatii este mai mare de 30 de zile si nu este efectul unei
intelegeri prealabile (firma trebuie in acest caz sa-si analizeze conditiile de plata si cauzele lipsei de
lichiditate). In situatia in care cumparatorul se gaseste in pozitie dominanta fata de furnizor, el poate
negocia credite - furnizor avantajoase. Daca tendinta vitezei de rotate (durata in zile) este in crestere,
exista semnale ca firma se confrunta cu greutati la plata. Daca durata creditului furnizor este mai mare
decat durata creditului client, atunci se creeaza un excedent de resurse financiare.
Concluzionand, creditul client mai mare decat creditul furnizor este nefavorabil pentru trezoreria
firmei, in timp ce situatia inversa creditul furnizor mai mare decat creditul client avantajeaza firma
din perspectiva resurselor atrase fara nici un cost.

3.3. 5. Analiza corelaiei creane - datorii


Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante
si obligatii, deoarece acestea influienteaza capacitatea de plata.
In cadrul diagnosticului financiar se cerceteaza evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de
afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si eel ce priveste folosirea
surselor atrase.
Creantele S.C. AEROSTAR S.A., la data de 31.12.2006, sunt de
7.582.347 lei (valoare neta), reprezentand 11,00 % din totalul
activelor circulante si au urmatoarea componenta:

88

Datoriile totale ale societatii S.C. AEROSTAR S.A., la data de 31.12.2006


sunt de 29.534.327 lei .
Datoriile exigibile intr-un termen mai mic de un an sunt de 28.355.332 lei
(96% din total datorii), iar datoriile exigibile intr-un termen mai mare de un an
sunt de 1.178.995 lei.

Comparativ cu 2005, in 2006 se inregistreaza diminuarea creantelor cu 594.788


lei ca urmare a aplicarii reglementarilor contabile conform OMFP 94/2001.
Aceste aspecte pot fi evidentiate si cu ajutorul indicatorilor:
89

- Durata de imobilizare a creantelor (Di)

Di = Sd X 360
Rd sau Ca
Sd soldul mediu al creantelor;
Rd- rulajul debitor al conturilor de creante.

Di2005 =

7.582.347 x360 = 19.36


140976614

Di2006 =

9.297 x360 = 57,94 57.756

Di2004 =

8.330 x360 = 34,84 86.063

Durata de folosire a resurselor atrase (Df) Sc


360
Df =Re sau Ca
Sc - sold mediu creditor al conturilor de obligatii;
Re- rulajul creditor al conturilor respective;

Df20o2 = 6.432 X360 =51,94


44.575
Df2003 =11.406 X36Q = 71,09 57.756
Df2004 = 9.785 X360 = 40,93 86.063

Nr.crt

Indicator

2002

2003

2004

Durata de imobilizare a creantelor

51,32

57,94

34,84

90

Durata de folosire a resurselor atrase

51,94

71,09

40,93

Calculul s-a facut pe baza cifrei de afaceri. Cunoasterea acestor aspecte este necesara pentru a
putea previziona necesarul de surse pentru finantarea exploatarii, in perioadele viitoare.
Creantele si obligatiile sunt analizate si sub aspectul gradului de vechime. In mod normal ar trebui
ca acestea sa fie de pana la 30 zile, intre 30 si 90 zile si peste 90 zile. Incasarea si respectiv plata la un
interval de 90 zile constituie cauze ale blocajelor financiare ale multor societati comerciale.

CAPITOLUL IV.
POSIBILITAI DE EXTIXDERE A UTILIZARII MIJLOACELOR
MODERNE DE CALCUL LA S.C ,,AEROSTAR S.A.
4.1 Prezentarea sistemului cu care se opereaza
Orice intreprindere prestatoare de servicii desfasoara o activitate profitabila pe termen lung
daca utilizeaza vehicule, utilaje si tehnologii adecvate in scopul satisfacerii cererii clienfilor, in
cadrul unor restricfii de resurse productive.
Sistemul reprezinta "un ansambln de componente inter condifionate ce urmaresc un
obiectiv comun in procesul organizat de transformare a resurselor in iesiri". Un asemenea sistem
poseda trei componente aflate in interactiune:
Intrarile - sunt elemente ce provin din mediul extern sistemului, pentru a fi supuse
exploatarii.
Prelucrarile - sunt reprezentate de procesele care permit transformarea resurselor
(intrarilor) in rezultate.
91

Iesirile - sunt elementele rezultate din prestari servicii si executare de lucrari (rapoarte).
Asadar, descrierea unui sistem presupune descrierea datelor de intrare, a prelucrarilor la
care sunt supuse acestea si a informatiilor rezultate din prelucrarile realizate in cadrul sistemului.
Un sistem se gaseste intr-un mediu care cuprinde si alte sisteme. Cand un sistem face
parte din alt sistem, el se numeste subsistem, iar sistemul din care face parte reprezinta mediul
sau. Un sistem este separat de mediul sau prin frontiera, iar relatia sistemului cu mediul sau se
realizeaza prin intermediul intrarilor si a iesirilor.
Sistemul informational reprezinta ansamblul datelor i informatiilor, fluxurilor i
circuitelor informationale, procedurilor i mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa
contribuie la realizarea obiectivelor socio-economice.
Misiunea sistemului informational este de a sprijini procesele decizionale si operational
cu informatii corecte si in timp real, asigurand o buna comunicare intre diferitele niveluri
ierarhice de supervizare, atat pe orizontala cat si pe verticala si, prin toate acestea, contribuind la
imbunatatirea activitatii firmei, a calitatii si performantei produselor realizate.
Obiectivele sistemului informational fn cadrul societatii pot fi sintetizate astfel: o
furnizarea de informatii corecte, utile si la timp celor care le solicita, in vederea sustinerii
procesului decizional;
o perfectionarea procesului de prelucrare a datelor obtinute din mediul intern si extern, cu
scopul obtinerii in timp optim a informatiilor solicitate dar, si mai important, de sprijinire a
planificarii si controlului organizatiei;
o rationalizarea circuitului informational in cadrul unitatii;
o eficientizarea activitatilor desfasurate in cadrul sistemului informational;
o introducerea noilor tehnologii informationale pentru obtinerea avantajelor competitive;
o asigurarea flexibilitatii sistemului pentru adaptarea la modificarile care pot interveni in cadrul
firmei sau in exteriorul ei.
Informatia economica reprezinta ansamblul de fapte, notiuni, cunostinte sau decizii de
care se dispune la un moment dat despre un subiect determinat (fenomen sau proces economic) si
care face obiectul unei comunicari, unei interpretari sau a unei judecati a omului ca unic factor
rational.
Caracteristicile esentiale care afecteaza in mod direct gradul de influenta al
informatiei intr-un proces decizional sunt: acuratetea (calitatea, corectitudinea) informatiei;
momentul producerii (vechimea) si durata de valabilitate a informatiei; natura (sfera de
aplicativitate) a informatiei.
92

Acuratetea informatiei se refera la gradul general de corectitudine (independent de


factorul timp) si este foarte puternic dependent de sursa acelei informatii. Din punct de vedere al
sursei generatoare de informatii trebuie sa remarcam doua aspecte importante, si anume faptul ca
aceeasi informatie poate proveni din surse diferite (situatie in care se poate verifica informatia) sau
informatia poate proveni dintr-un lant de surse. In cazul in care informatia provine dintr-un lant de
surse este recunoscut faptul ca fiecare sursa adauga un oarecare grad de prelucrare, ce poate
altera continutul original al acesteia, In aceste cazuri informatia primara este de o importanta
covarsitoare, pierderea ei ducand la imposibilitatea determinarii gradului de acuratete a informatieifinale si a celor intermediare.

Vechimea informatiei i durata de valabilitate sunt doua elemente care determina in


Mod direct gradul de acuratete si eel statistic al unei informatii la un moment dat, altfel spus,
aceasta caracteristica determina gradul in care o informatie poate raspunde la un moment de timp
bine definit, unei anume necesitati informationale
Privite din acest punct de vedere, informatiile se pot clasifica in: informatii in timp real (cea mai
proaspata informatie posibila); informatii operative necesare in procesul decizional (recente);
informatii sintetice si statistice necesare in planiflcare (strategice).

Sfera de aplicabilitate a informatiilor reprezinta gradul de "criptare" a datelor utile


dintr-o informatie in cadrul unui proces decizional definit. Aceasta caracteristica este
dependent de factorul uman care foloseste si interpreteaza informatia, pentru ca depinde de
abilitatea acestuia de a intelege si a extrage sensul ei corect. Din acest motiv aceasta caracteristica
este destul de greu de formalizat si de eliminat. Singurul element care poate reduce factorul de rise
aferent acestei caracteristici este prezenta unui dictionar de date eficient si mentinerea
informatiilor intr-o forma clara, concisa si coerenta pe tot parcursul producerii si prelucrarii lor.

Aceste trei caracteristici trebuie cunoscute intotdeauna cand se foloseste o informatie, pentru
ca ele determina gradul de rise in utilizarea acelei informatii intr-un proces decizional.

La nivel strategic, informatiile trebuie sa satisfaca dorinta factorilor de decizie de a


93

cunoaste evolutia pietei.

Ce informatii ofera sistemul informational

Ce informatii sunt necesare

- valoarea rezultatelor financiare ale

- despre concurenta sidespre cererile

firmei, in vederea stabilirii modului de de servicii not;


repartizare a profitului;

- tendintele existente pe piata pentru o

- informatii despre starea financiara eventuala modificare a ofertei de servicii;


curenta ~si din perioadele trecute, pentru
bugetareape termen lung a activitatilor;

- noile piete de desfacere pe care


poate pdtrunde firma si despre pretarile

- prognoza evolutiei viitoare a firmei, practicate de concurenta;


pentru angajarea acesteia in investitii de

evolutia actiunilor pe piat

valoare mare sipe perioade lungi;


- informatii despre vanzarile de servicii
pe zone geografice.

La nivel tactic, informatiile trebuie sa vina stabilirea activitatii viitoare si evitarea


in sprijinul luarii deciziilor ce privesc

transportului la gol.

planificarea activitatilor pe termen mediu si scurt.

Ce informatii ofera sistemul informational Ce


informatii sunt necesare:
- privind creantele si datoriile firmei,
pentru determinarea gradului de acoperire a
necesarului definantare;
- despre cash-flow-ul firmei;
- privind planul de afaceri pe termen
mediu si volnmul serviciilor;
- privind costnl serviciilor si preturile
practicate de piatd;
media cererilor de servicii, pentru
94

- privind nivelul de performantd al firmei

- abaterile de la rezultatele prevazute;

prin analiza indicatorilor previzionati si a celor

- cauzele ce determina abaterile.

efectiv realizati;

La nivel operational, sistemul informational ofera informatii necesare desfasurarii


activitatilor curente ale intreprinderii, referitoare la traseele vehiculelor, aprovizionare si cereri noi de
prestari servicii.

- privind cererea de transport si aprovizionare cu motorind sipiese auto;


- situatia decontdrilor cu furnizorii si a incasdrilor de la clienti;
- registrul ordinelor de platd, cecurilor emise;
- volumul serviciilor prestate mtr-o perioada de timp;
structura

creantelor

restante,

a intrdrilor si iesirilor;

- alte informatii oferite de contabilitatea fmanciard (bilant, balantd)


- situatia comenzilor primite de la clienti, a obligatiilor de platd cdtre furnizori, cu
termenul de scadentd deposit._
- situatia veniturilor si cheltuielilor pe componente organizatorice;
- situatiile financiare comparative cu rezultatele din perioadelor anterioare

95

4 1.1 Sistemul informational economic


Sistemul informational economic este ansamblul organizat si integral de principii, metode si mijloace
de culegere, inregistrare, prelucrare si transmitere a informatiilor de orice natura, din domeniul
economic, necesare desfasurarii optime a procesului de conducere la toate nivelurile economiei nationale.
La baza unui sistem informational modern sta sistemul informatic, ca parte components
esentiala i cu o pondere in continua cretere.
SC AEROSTAR BACAU SA a optat pentru implementarea unui sistem de gestiune a
resurselor integrat cu scopul de a obtine informatii corecte, in timp real prin automatizarea proceselor din
cadrul organizatiei.

4.2. Prezentarea actualului sistem informatic - parte integrant a


sistemului informaional economic

n acest capitol ne propunem s prezentm, n detaliu, caracteristicile soluiei ERP, SIVECO , cu privire la
funcionaliti, modaliti de implementare, resursele necesare, beneficii obinute n urma implementrii,
precum i domeniile n care se obin cele mai fructuoase implementri.
La baza alegerii acestui produs romnesc de gestionare a resurselor ntreprinderii au stat
urmtoarele argumente:

este un sistem software matur, de calitate;

poate fi implementat n diverse domenii printre care amintim: construcii de maini i

confecii metalice, prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului i fabricarea mobilei, utilaj tehnologic, piese i
maini agricole, piese, echipamente i accesorii auto, mase plastice, porelan i ceramic, aparate i
echipamente electrice/ electronice, materiale de construcii, etc;

firma productoare se afl pe locul 5 n Romnia , dar este prezent i pe piaa internaional.

4 2.1 Module i funcionaliti ale produsului informatic Siveco

Sistemul ERP Siveco cuprinde module care rezolv principalele probleme ale oricrei organizaii, iar
dezvoltarea componentelor din pachetul integrat s-a realizat pe baza cerinelor exprimate de
utilizatori fr cunotine informatice, dar experi n domeniile lor de activitate.
Astfel, structura propus de compania Siveco Solutions este urmtoarea:

Planificarea produciei;

Producia discret;

Producia de proces;

Gestiunea stocurilor;

Aprovizionare;

Desfacere;

Comerul cu amnuntul;

Contabilitate financiar;

Analiz financiar;

Imobilizri;

Obiecte de inventar;

Contabilitate de gestiune;

Salarizare & Resurse umane;

Tablou de bord;

Managementul bugetelor;

Date de baz;

ISO DMS;

Mentenana.

Figura nr. 4.1. Componena soluiei Siveco


(surs: www.siveco.ro)
Planificarea produciei permite construirea unui numr nelimitat de scenarii deplanificare a
comenzilor de secie nregistrate n modulul de producie, precum i obinerea informaiilor legate de
planificarea acestora n timp i spaiu, mpreun cu gradul de ncrcare a locurilor de munc i a
utilajelor acestora.
Modulul prevede urmtoarele opiuni:

1.

Planificarea produciei are n vedere ntocmirea scenariilor de planificare a produciei,

prezentat in Anexa 12, i presupune nregistrarea caracteristicilor tehnologice ale produselor finite,
subansamblelor, reperelor.
n realizarea scenariile de planificare se pornete de la informaiile existente la nivelul calendarul de
ntreprindere, planul de lucru, locurile de munc, operaiile tehnologice, fia tehnologic a
produsului.
Rezultatele planificrii se pot vizualiza grafic sau sub form de raport, cu posibilitatea de a fi
exportate n fiiere Excel; se poate observa desfurarea n timp a operaiilor, pe comenzi de secie
sau locuri de munc cu posibilitatea de detaliere a reprezentrii pn la nivel de operaie.
2.

Programarea i lansarea produciei presupune consultarea programului de pregtire a

fabricaiei; consultarea comenzilor privind producia contractat; consultarea Centralizatorului de


timpi i manoper/ operaii; consultarea Centralizatorului de timpi i manoper/ comand;
consultarea Centralizatorului manopera lansat/ clase de locuri de munc; consultarea
Centralizatorului manopera lansat/ ateliere; consultarea Programului de producie la nivel de secie.
Lansarea i urmrirea efectiv a produciei se face prin intermediul comenzilor interne pe faze, care
au i rolul de a crea legturile ntre faze. Aceste comenzi interne permit nregistrarea i evidenierea
consumurilor de materii prime i materiale auxiliare, precum i a predrilor de produse finite/
semifabricate, nregistrarea i urmrirea raportrilor de manoper i colectarea datelor pentru
realizarea calculaiei de cost;
3.

Urmrirea produciei dispune de opiunile de Raportri manoper pe comenzi i pe servicii i

Rapoarte de urmrire a consumului efectiv sau a realizrii efective pe comand, pe secie.

Producia discret. Modulul este dedicat asistrii ntregului ciclu de producie (avnd ca date de
intrare comenzile clienilor sau planificrile de producie pe stoc) i ofer multiple faciliti cu
privire la fazele de pregtire, programare/ lansare i urmrire a produciei. Urmrirea produciei cu
ajutorul acestui modul permite controlul i mbuntirea calitii produsului finit, contribuind la
eliminarea timpilor mori i la reducerea rebuturilor.

Modulul prevede urmtoarele opiuni:


1. Pregtirea fabricaiei presupune definirea calendarului de ntreprindere, a planului de lucru
sptmnal, introducerea locurilor de munc, a operaiilor tehnologice, a caracteristicilor
tehnologice, a normelor de timp i a tarifelor, definirea componentelor echivalente, introducerea
fielor tehnologice. Dispune de urmtoarele tipuri de rapoarte:

Nomenclator n care se afieaz componentele i normele de consum pentru fiele

tehnologice selectate;

Repere tehnologice n care se afieaza componenetele i planul de lucru pentru fiele

tehnologice selectate.
2.

Urmrirea produciei ofer posibilitatea de a observa stadiul fiecarui flux al produciei,

detaliat la nivel de repere/ subansamble/ produs finit sau strict doar la nivel de produs, evideniinduse att realizrile conforme ct i cele neconforme.

Rapoartele care permit urmrirea realizrii produciei sunt:

Urmrire comenzi secie;

Urmrire comenzi interne;

Consumuri efective pe comand;

Realizri efective pe comand;

Manopera pe comand;

Producia marf realizat;

Centralizator timpi i manoper/ operaii;

Centralizator timpi i manoper/ comand;

Program de producie la nivel de secie;

Raport timpi i manoper la nivel de secie;

Urmrire comenzi de prelucrare la teri;

Producia neterminat.

Productia de proces. Acest modul permite gestiunea produciei n ntreprinderile al cror specific
productiv nu se poate modela eficient cu ajutorul modulului Produciei discrete. Utiliznd acest
modul se determin cu uurin operaiile i reetele necesare a fi aplicate asupra unui semifabricat
ale crui caracteristici se cunosc, aflat ntr-o anumit etap a procesului productiv.
Opiunile disponibile n cadrul acestui modul sunt:
1.

Pregtirea produciei presupune definirea reetelor i planurilor de operaii, stabilirea

necesarului de materii prime, materiale auxiliare i a operaiilor necesare pentru obinerea produselor
finite;
2.

Lansarea i urmrirea produciei permit nregistrarea i evidenierea consumurilor de materii

prime i materiale auxiliare, precum i a predrilor de produse finite/semifabricate, nregistrarea i


urmrirea raportrilor de manoper i colectarea datelor pentru realizarea calculaiei de cost.

Gestiunea stocurilor are ca scop principal satisfacerea necesitilor de urmrire i informare legate
de fluxul fizic al bunurilor stocabile n cadrul unitii i vine n sprijinul utilizatorilor cu interfee
dedicate generrii i urmririi documentelor de gestiune, stocurilor curente pe depozite, gestionrii
cataloagelor de articole, depozite, destinaii de consum, uniti de msur, precum i cu o serie de
rapoarte parial definibile de ctre utilizator.
De asemenea, componenta gestioneaz toate operaiile de modificare a stocului din magazii, ceea ce
ofer posibilitatea de a se lucra cu informaii corecte, n timp real, referitoare la cantitile existente
n stoc.
Utilizarea modulului de Gestiune a stocurilor conduce la:

eliminarea neconcordanelor ntre evidenele cantitative i valorice aferente gestiunii

stocurilor;

reducerea cheltuielilor cu gestiunea stocurilor;

reducerea imobilizrilor n stocuri;

reducerea stocurilor supranormative;

actualizarea zilnic a situaiei stocurilor, att cantitativ ct i valoric i urmrirea corect a

micarii de stocuri (integrat cu evidene contabile) - astfel deciziile se pot lua n timp mult mai scurt;

stabilirea necesarului de aprovizionare i realizarea aprovizionrii pe baza unui model optim,

oferit de sistem;

integrarea ntre modulele dedicate gestiunii contabile i gestiunii stocurilor i generarea

automata a documentelor aferente micrilor de stocuri.


Tranzaciile de stoc avute n vedere sunt:

intrri;

rezervri;

ieiri;

transferuri i ajustri;

inventare.

Rapoarte prezentate sunt:

Fia de magazie;

Fia cont analitic pentru valori materiale;

Balana analitic de materiale;

Centralizator intrri/ ieiri materiale care reprezint o centralizare pe conturi corespondente a

intrrilor/ ieirilor de materiale;

Descrcare de gestiune - fereastra permite vizualizarea, listarea i transmiterea prin email a

documentelor de ieire din perioada i pentru articolele selectate;

Lista de inventariere;

Urmrire stocuri permite surprinderea legturilor ntre intrrile i ieirile de bunuri;

Evoluie stocuri, grafic ce prezint evoluia stocurilor pentru articolele, perioada i depozitele

selectate;

Vechime stocuri permite vizualizarea vechimii stocurilor;

Documente de gestiune permite vizualizarea, listarea i transmiterea prin email a

documentelor de gestiune pe tipuri de documente, grupate/ filtrate n funcie de o serie de criterii


selectate de utilizator;

Stocuri critice, raport ce scoate n eviden articolele pentru care cantitatea existent se afl

sub cantitatea de siguran stabilit de utilizator;

Rapoarte stocuri/ vnzri grupare de rapoarte care surprind legtura ntre vnzare stocuri

achiziii
Modulul Aprovizionare din cadrul sistemului integrat Clarvision este orientat ctre satisfacerea
necesitilor de urmrire i informare legate de procesul de aprovizionare, venind n sprijinul
utilizatorilor cu interfee dedicate generrii i urmririi contractelor furnizori, comenzilor ferme,
cererilor de ofert i a ofertelor, gestionrii cataloagelor de furnizori, a documentelor de intrare
(facturi, avize), precum i cu o serie de rapoarte parial definibile de ctre utilizator.
Aceasta component este specializat n:

gestiunea furnizorilor;

analiza achiziiilor i istoricul acestora folosind cererile de ofert, ofertele furnizorilor,

istoricul acestora i valorile realizate fa de buget;

evidena automat a cererilor de achiziie, a cererilor de ofert, a ofertelor furnizorilor i a

comenzilor de achiziie;

optimizarea activitii de aprovizionare, compania realiznd aprovizionarea n timp i la un

nivel calitativ nalt.


Modulul dispune de urmtoarele opiuni:
1.

Operaiuni de aprovizionare din structura creia fac parte operaiuni de aprovizionare la

intern sau la extern, nsoite de documentele specifice, definirea furnizorilor i a contractelor, a


comenzilor primite i a ofertelor de la furnizor;
2.

Rapoarte dinamice care ofer informaii cu privire la situaia achiziiilor, a contractelor,

comenzilor, ofertelor, precum i situaii comparative pe perioade determinate, prezentate n Anexa 6;


3.

Cataloage ce prevd condiiile de plat, respectiv scadene, discount-uri acordate clienilor,

referina, respectiv documentele n care sunt prevzute datele aferente operaiei de vnzare/achiziie
(factura/contract).
Avantajele obinute n urma implementrii acestui modul:

stabilirea necesarului de aprovizionare;

realizarea aprovizionrii cu alegerea celui mai bun pre, cantitii optime i a condiiilor de

aprovizionare;

economie maxim prin realizarea unei aprovizionri de calitate superioar;

asistarea personalului din departamentul Aprovizionare n activitatea desfurat, pentru

asigurarea unei activiti eficiente.

Modulul Desfacere din cadrul sistemului integrat Clarvision este orientat ctre satisfacerea
necesitilor de urmrire i informare legate de procesul de vnzare. Astfel, sistemul vine n sprijinul
utilizatorilor cu interfee dedicate generrii i urmririi contractelor clieni, comenzilor ferme,
cererilor de ofert i a ofertelor, gestionrii cataloagelor de clieni, a documentelor de ieire (facturi,
avize), precum i cu o serie de rapoarte parial definibile de ctre utilizator.
Componenta Desfacere permite:

evidena oricrui tip de tranzacie de stoc fcut n scop de vnzare (rezervri, ieiri,

transferuri, retururi de marf);

eliminarea redundanelor;

omogenizarea datelor;

disciplinarea activitii profesionale;

reorganizarea fluxurilor de activiti;

transmiterea direct a datelor financiar-contabile, n vederea consolidrii informaiilor la

nivel central;

posibilitatea diminurii stocului lent i excedentar prin cunoaterea n timp real a situaiei

exacte;

gestiunea valoric a stocurilor scriptic i faptic.

Structura modulului const din:

1.

Operaiuni de desfacere, att la intern ct i la export, definirea clienilor, a contractelor de

planificare a livrrilor, a comenzilor ct i a ofertelor ctre clieni, elemente de antecalculaie;


2.

Politici comerciale referitoare la preurile practicate n funcie de client;

3.

Rapoarte, cu posibilitatea personalizrii acestora, cu privire la situaia livrrilor, contracte,

comenzi, statistici vnzri, situaii comparative vnzri, prezentate n Anexa 7;


4.

Cataloage ce prevd informaii referitoare la condiiile de plat, delegaii, mijloacele de

transport, agenii de vnzri.


Principalele avantaje pentru activitatea de desfacere deriv din:

posibilitatea de a avea evidena online privind vnzrile structurate pe: produse, grupe de

produse, structur organizatoric, clieni, perioad, zone;

evidena i urmrirea clienilor;

analiza rezultatelor financiare, raportat la fiecare client, pe mai multe componente, i anume:

rezervri, livrri de marf, retururi, facturri, ncasri;

gestiunea i urmrirea mrfurilor aflate n regim de custodie;

imprimarea automat a documentelor emise, n concordan cu reglementrile n vigoare

privind coninutul informaional al acestora;

listarea automat a documentelor de informare i sintez cerute de legislaia n vigoare;

asigurarea confidenialitii, proteciei i securitii mpotriva accesului neautorizat la date.

Securitatea se asigur la nivel de utilizator i la nivel de funcionalitate;

asigurarea procedurilor de salvare pentru realizarea copiilor de siguran a datelor i

programelor.
Modulul "Comerul cu amnuntul" este destinat evidenei i desfacerii mrfurilor i produselor finite
la pre cu amnuntul, precum i evidena furnizorilor i clienilor specifici comerului cu amnuntul.
Componenta se detaliaz astfel:
1.

Aprovizionare, respectiv documentele pe baza cruia au intrat n gestiune mrfurile i

produsele finite;
2.

Desfacere, respectiv documentele care au stat la baza scoaterii din gestiune a mrfurilor i

produselor, borderou de vnzri pe anumite perioade;

3.

Majorri/diminuri de preuri nregistrate/acordate;

4.

Inventarierea stocurilor pe articole i depozite, cu evidenierea plusurilor sau minusurilor

nregistrate;
5.

Rapoarte referitoare la comerul cu amnuntul, respectiv: lista de preuri-magazin, raport

gestiune-magazin, balana analitic de materiale, fia de magazie, stocuri curente, stocuri pe depozite
prezente in Anexa 4.

Contabilitate financiara este la zi cu modificrile legislative i respect att reglementrile


romneti de organizare i conducere a contabilitii financiare a agenilor economici, ct i
Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS), i asigur:

evidena contabil care se ine att n moneda de baz, precum i n moneda paralel, moned

care se poate seta de ctre utilizatori;

ofer posibilitatea lucrului cu conturi analitice;

definirea monografiei contabile;

gestionarea cursurilor valutare ;

gestionarea tipurilor de documente;

gestionarea metodelor de descrcare de gestiune folosite pentru fiecare grup de articole

stocabile;

definirea regulilor de contare automat: formule contabile i conturi din planul de conturi;

contarea automat;

nchiderea perioadelor financiare;

operarea notelor contabile diverse; posibilitatea de a crea abloane de note contabile diverse

pentru formulele care se repet de la o perioad la alta;

nchiderea automat a conturilor de venituri i cheltuieli;

regularizarea facturilor parteneri existente n sold la un moment dat;

actualizare creane i datorii n valut cu generare automat de note contabile diverse de

diferene de curs valutar;

centralizarea din punct de vedere financiar-contabil a datelor nregistrate n toate celelalte

modulele ale soluiei n urmtoarele rapoarte, o parte prezentate in Anexa 2:


-

Rapoarte contabile:

Balana de verificare sintetic i analitic;

Balana analitic de furnizori i clieni;

Fia de cont sintetic i analitic;

Situaie facturi cu sold;

Situaia plilor/ ncasrilor lunare;

Situaia facturi parteneri;

Situaia solduri parteneri;

Fia ah;

Jurnal de cumprri/ vnzri;

Registru Jurnal;

Situaia soldurilor;

Nota centralizatoare;

Rapoarte de trezorerie:

Registru de Cas/ Banc;

Situaia datoriilor n funcie de termenul de exigibilitate;

Situaia creanelor n funcie de termenul de lichidare;

Rapoarte Direcia Financiar:

Decont de TVA ;

Declaraie de obligaii de plat la bugetul statului;

Declaraie rectificativ;

Prin implementarea Componentei de Contabilitate financiar, utilizatorii fimelor adoptatoare au


constatat o reducere a volumului de munc manual pentru realizarea evidenelor contabile i
emiterea documentelor cu circa 25%, respectiv creterea productivitii muncii administrative cu
25%. De asemenea, s-a remarcat o cretere deosebit a dinamicii n colectarea veniturilor prin
cunoaterea operativ a sumelor datorate de clieni i adoptarea msurilor necesare pentru colectarea
la timp a veniturilor ceea ce mbuntete performana companiei. S-au eliminat erorile de facturare
a prestaiilor i erorile de ncadrare i gestiune a mijloacelor fixe, au declarat clienii EBS
ROMANIA. Toate aceste mbuntiri conduc la informaii corecte, prezentate centralizat, n funcie
de doleanele conducerii, i ajut managerii n luarea unor decizii la timp, bazate pe informaii reale

i exacte.
Analiz financiar este destinat ntocmirii Situaiilor finale conform ORD.1752/2005, i prezint
urmtoarele opiuni, posibil de vizualizat i in Anexe:
1.

Bilan;

2.

Cont de profit i pierdere;

3.

Situaia fluxurilor de trezorerie;

4.

Note explicative:

Active imobilizate;

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli;

Repartizarea profitului;

Analiza rezultatului de exploatare;

Situaia creanelor i datoriilor;

Principii, politici i metode contabile;

Aciuni i obligaiuni;

Informaii privind salariaii, administratorii i directorii;

Principalii indicatori economico financiari.

5.

Situaii anuale precum Balana anual.

Un element caracteristic modulului Analiza financiara al soluiei Clarvision l reprezint


posibilitatea ntocmirii de note explicative i statistici referitoare la o serie de elemente economicofinanciare, personalizate, n funcie de necesitile utilizatorilor, fapt ce ajut la o mai bun evaluare
i analiz a situaiei i evoluiei firmei.

Modulul Imobilizri ine evidena tuturor elementelor care se ncadreaz n aceast categorie,
conform legislaiei n vigoare, n funcie de sursa de provenien i natura sa, nregistreaz
amortizrile aferente, diferenele din reevaluare, utilizarea acestor diferene din reevaluare, i n plus,
permite realizarea de configurri, precum definirea claselor de imobilizri, definirea articolelor, a
locurilor de folosin, a partenerilor, planificarea amortizrilor pentru imobilizrile cu valoare
rezidual.

Componenta se desfoar pe urmtoarele operaiuni:

gestionarea mijloacelor fixe pe ntreaga durat de utilizare, de la achiziionare i punere n

funciune, pn la scoaterea din funciune;

nregistrarea automat n contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea;

listarea situaiilor specifice mijloacelor fixe: intrri, ieiri, fia mijlocului fix, balana

amortizrii etc.;

scoaterea din eviden a unui mijloc fix prin diferite modaliti : casare, vnzare, donaie,

lips la inventar;

realizarea reevalurii mijloacelor fixe pe baza unui procent stabilit de reglementrile

legislative;

urmrirea amortizrii n alt mod dect cel fiscal (amortizare intern), n vederea

fundamentrii indicatorilor de performan;

realizarea unui istoric al mijlocului fix din punct de vedere cronologic de la intrarea n

patrimoniu i pn la ieirea din patrimoniu.


Structura acestei componente const n:
1.

Imobilizri;

2.

Operaii imobilizri, respectiv intrri (prin achiziie, aport, cu titlu gratuit, din producie

proprie, leasing, constatat plus la inventar), ieiri, schimbarea locaiei;


3.

nregistrare amortizare, a metodei de amortizare (liniara, accelerata sau degresiva), a cotelor

de amortizare, innd cont de facilitile fiscale;


4.

nregistrare diferene din reevaluare, i repartizarea acestora;

5.

Rapoarte prezentate n Anexa 8: lista de inventariere, fia mijlocului fix, balana

imobilizrilor, situaia valoric a imobilizrilor, registrul numerelor de inventar, situaia


imobilizrilor intrate / ieite, situaia amortizrilor;
6.

Cataloage cuprinznd clasificarea imobilizrilor, locurile de folosinta, parteneri, configurarea

numerelor de inventar, parteneri.


Spre deosebire de alte soluii soft de acest gen (ex: SIVECO), Clarvision trateaz difereniat acest

element patrimonial, ncorporndu-l ntr-un modul propriu. Un alt atu l constituie rapoartele care
admit personalizri.

Modulul Obiecte de inventar asigur o eviden exact asupra acestei categorii de active, pentru
care se evideniaz numrul de inventar, tipul activului, descrierea, codul de clasificare, data intrrii
n eviden, departamente i locuri de munc, data descrcrii din gestiune, informaii detaliate
legate de uzura obiectelor de inventar, tipul acesteia i forma de ealonare a uzurii (integral sau
ealonat).
Modulul are n componena sa urmtoarele opiuni:
1.

Operaii obiecte de inventar referitoare la evidenta acestor active, tratamentul contabil pentru

procesul de dare n folosin a materialelor de natura obiectelor de inventar, uzura obiectelor de


inventar;
2.

Rapoarte detaliate asupra situaiei obiectelor de inventar, prezentate n Anexa 13.

Exist soluii care au preferat s combine modulele de imobilizari cu modulul prezentat anterior,
ns, tratarea lor n mod distinct, creaz o imagine mai clara asupra situaiei reale a activelor
prezentate i o structur de date complet i complex din punct de vedere financiar-contabil.

Contabilitate de gestiune interacioneaza foarte strns cu celelalte componente ale sistemului


informatic integrat pentru nregistrarea i urmrirea din punct de vedere contabil a produciei prin
activiti de colectare a costurilor de producie, nregistrarea produciei finite, repartizarea
cheltuielilor indirecte, decontarea produciei marf i a produciei subunitate, determinarea
rezultatelor, raportarea costurilor i a rezultatelor, pentru a obine o imagine corect asupra
rezultatelor, profitabilitii i eficienei pe anumite zone de interes (divizii, departamente, secii, linii
de lucru etc.). De asemenea, permite organizarea i conducerea contabilitii manageriale cu ajutorul
conturilor din clasa 9, a Planului de conturi. Sistemul permite definirea conturi i n afara acestui
plan.
Componenta de Contabilitate de gestiune permite:

colectarea cheltuielilor directe, indirecte i generale pe articole de calculatie i pe elemente

de cheltuial;

colectarea veniturilor;

repartizarea automata a cheltuielilor indirecte i a cheltuielilor generale de administraie;

deducerea cheltuielilor marf;

stabilirea rezultatelor.

Se delimiteaz urmtoarele opiuni n cadrul acestui modul:


1.

nregistrari Contabilitate de gestiune ce se refera la colectarea cheltuielilor n costuri,

operarea costurilor supletive, repartizare, decontare i translocare de costuri i contarea acestora,


nchiderea conturilor;
2.

nchidere de lun presupune construirea i salvarea Balanei de Verificare, verificarea

corelaiilor dintre Contabilitatea de Gestiune i Contabilitatea Financiar;


3.

Reguli de contare automat a operaiilor de repartiie primar, a operaiilor de repartiie

secundar , a operaiilor de nchidere de conturi;


4.

Indicatori presupune definirea indicatorilor pe obiecte de cost i editarea formulelor de

calcul, operarea sau calculul automat al valorilor indicatorilor definii;


5.

Rapoarte precum: Balana de verificare, Fia Cont Analitic, Jurnal de nregistrare, Fia de

Postcalcul pe comenzi si pe faze, analiza costurilor, o parte prezente n Anexa 3;


6.

Cataloage cuprind definirea tipurilor de cost pentru postcalcul, calculul costului real i

analiza costurilor, construirea i gestionarea ierarhiei de centre de cost, de procese tehnico


economice, construirea i gestionarea purttorilor de cost (produse finite, semifabricate), atribuirea
automat sau manual a obiectelor de cost, configurarea planului de conturi, configurarea
nregistrrilor contabile financiare exceptate la postcalcul.
Contabilitatea de gestiune are rolul de a furniza o radiografie clar i veridic asupra profitabilitii
pe care o are sau nu orice zon sau subsistem din cadrul companiei - indiferent c aceasta este o
sucursal, un departament, o secie, o formaie de lucru sau chiar un produs sau o comand intern
de producie.

Resurse umane urmrete creterea eficienei i profitabilitii activitii desfurate de personalul


organizaiei printr-o mai bun utilizare a competenelor existente, prin urmrirea progreselor
nregistrate i folosirea eficient a resurselor financiare dedicate perfecionrii personalului.
Responsabilii de resurse umane au posibilitatea s coordeneze eficient activitile din cadrul
Departamentului de Personal, s urmreasc tendinele de evoluie ale angajailor i, nu n ultimul
rnd, s realizeze o analiz diagnostic a resurselor gestionate.
Componenta este conceput astfel nct s permit:

selecia i recrutarea personalului;

evidena salariailor cu numeroase detalii personale i profesionale;

evidena i participarea angajailor la evenimentele de pregtire profesional;

urmrirea carierei individuale;

realizarea unei metodologii de evaluare a eficienei salariailor bazate pe indicatori cantitativi

i calitativi;

raportare statistic a diferiilor indicatori.

Meniul acestui modul are urmtoarea structur:


1.

Modul de baz care cuprinde date organizatorice referitoare la structura departamentelor,

date de identificare a angajatilor i istoric al activitii desfurate de angajai;


2.

Rapoarte n centrul crora se afl angajaii i rezultatele acestora, i permite personalizarea

rapoartelor datorit componentei Editare rapoarte. O serie de astfel de rapoarte prezente i n


Anexa 11 sunt:

Centralizator salarii negociate;

Centralizator pe sexe ;

Centralizator pe studii;

Centralizator pe vechime;

Centralizator date angajai;

Centralizator salarii modificate;

Date personale angajai;

Contract de munc;

Centralizator funcii;

Centralizator concedii medicale;

Persoane crora le expir contractul;

Istoric modificri;

Centralizator persoane n ntreinere;

Centralizator situaie medical;

Centralizator sanciuni;

Planificare concedii.

3.

Statistici reprezentate sub forma unor grafice referitoare la salariai:

Situaia micrii personalului;

Costul forei de munc, cu opiuni pentru IND TS i S3 anual;

Locuri de munc, cu opiuni pentru vacane i statistic pe vrste;

Salarii pe ocupaii n octombrie;

Structura personalului pe studii i funcii.

4.

Adeverine desfurate pe urmtoarele categorii:

Adeverine contribuii, cu opiuni pentru omaj, CAS i zile fr plat;

Adeverine pentru medic;

Adeverin salar;

Centralizator venituri angajat;

Decizii, cu opiuni pentru Acordul prilor, Pensionare i Demisie.

Utilizarea componentei Resurse Umane n cadrul ntreprinderilor contribuie semnificativ la:

reducerea costurilor i eficientizarea activitii n cadrul Departamentului de Resurse Umane;

diminuarea eforturilor depuse n activitile curente privind managementul resurselor umane;

monitorizarea performanelor angajailor;

securitatea i protecia informaiilor;

acces rapid la diferite informaii i aciuni;

pstrarea datelor istorice on-line;

integrarea transparent a noilor sisteme cu cele actuale;

efectuarea tuturor calculelor n conformitate cu legislaia n vigoare i actualizarea

permanent a legislaiei fr a afecta lunile precedente;

managementul datelor de personal ale angajatilor existeni la un moment dat n companie, cu

acces imediat la date consistente de istoric;

managementul salariailor n cadrul structurii organizatorice a companiei;

posibilitatea de simulare a multiple variante de modificri salariale pentru alocarea

corespunzatoare a bugetului;

ncrcarea automat a proiectelor cu cheltuielile salariale i cu alte cheltuieli generate de

activitatea angajailor;

meninerea istoricului privind activitatea fiecrui salariat i a beneficiilor materiale primite;

urmrirea eficienei activitii angajailor i a progreselor nregistrate de acetia;

aplicaia poate funciona att pe reea local ct i la distan (LAN, WAN);

interfaa cu utilizatorul este consistent, unitar la nivelul ntregului produs;

proceduri de salvare i restaurare sigure, capabile s asigure integritatea i consistena

datelor.
Modulul Salarizare repezint un instrument special conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor
de calcul salarial, conform legislaiei muncii n vigoare. Asigur monitorizarea costului forei de
munc cu respectarea standardelor internaionale de calcul al salariilor.
Componenta asigur:

ordonarea i ritmicizarea activitii, impus de folosirea unor aplicaii integrate ntr-un sistem

informatic;

gestionarea integrat a tuturor informaiilor de interes referitoare la angajai;

reducerea timpului de calcul a drepturilor salariale i a obinerii diverselor situaii cerute de

legislaia n vigoare;

diminuarea eforturilor depuse de ctre departamentul Salarizare la realizarea activitilor

privind calculul salariilor;

posibiliti de realizare de simulri de tipul "what if" privind evoluia fondului de salarii i a

taxelor pltite de ctre companie, pentru alocarea corespunztoare a bugetului;

meninerea istoricului privind activitatea salariatului i a beneficiilor materiale primite;

realizarea calculului de salarii, att pentru salarii care pleac de la un salariu de baz tarifar

brut, ct i pentru salarii care pleac de la un salariu net stabilit ntr-o valut oarecare.

securitatea i protecia informaiilor - accesul n sistem se realizeaz prin intermediul unui

nume de utilizator i a parolei, permitnd accesul controlat la date. Se pot efectua salvri on-line,
fr s fie nevoie de prevenirea utilizatorilor.

acces rapid la diferite informaii i aciuni;

pstrarea datelor istorice on-line;

efectuarea tuturor calculelor n conformitate cu legislaia i nregistrarea oricrei modificri a

legislaiei fr a afecta lunile precedente;

managementul datelor de personal ale angajailor existeni la un moment dat n companie, cu

acces imediat la date consistente de istoric;

managementul avansurilor, primelor, sporurilor, deducerilor i reinerilor;

urmrirea activitii salariailor (concedii de odihn, concedii medicale, ore suplimentare,

absene, ore noapte etc);

generarea de fiiere n diverse formate pentru plata salariilor pe card bancar;

generarea diferitelor declaraii cerute de legislaia n vigoare (Declaraie CAS, Declaraie

Somaj, Declaraie CASS, Fie Fiscale);

generarea notelor contabile;

generarea de rapoarte ante i post calcul.

Din meniul acestui modul se poate opta pentru:


1.

Pontaj pe o anumita perioad (zilnic, lunar, pe proiecte);

2.

Avansuri acordate;

3.

Penalizri;

4.

Concedii de odihn;

5.

Concedii medicale;

6.

Sporuri;

7.

Reineri;

8.

Prime;

9.

Calcul salarii, nregistrnd nivelul salariului negociat, norma pe zi, ore suplimentare, dac

este cazul, contribuiile datorate statului, sporuri, etc;


10.

Tichete de mas;

11.

Note contabile salarii n care sunt centarlizate pensia alimentar, avansuri acordate

salariailor, contribuiile ctre stat, garanii, impozite i sindicat, pe total salariai cu posibilitatea

importrii de date din alte documente, dect cele existente n modul;


12.

nchidere lun marcheaz momentul din care nu se mai nregistreaz cheltuieli cu salariile pe

o anumit lun i prezint situaia centralizat a acestor cheltuieli, pe categorii;


13.

Rapoarte cu privire la avansuri acordate personalului, salarii, prezena personalului, concedii,

tichete, contribuii ctre stat, i rapoarte personalizate cu ajutorul componentei Editare rapoarte;
14.

Raportri referitoare la Fie fiscale, Stat de plat, Registru anagajai, Declaraii asigurri

sociale de sntate i asigurri sociale, o parte dintre acestea existente n Anexa 10;
15.

Cataloage care conin urmtoarele configurri: Grila de impozitate lunar, cotele pentru

deduceri, definirea indicatorilor referitori la salarii, constante lunare, etc.


Avantajele modulelor Salarizare i Resurse Umane n cadrul soluiei CLARVISION:

este un software romnesc, dezvoltat pentru piaa romneasc, aadar nu are inconvenientele

uzuale ale aplicaiilor strine adaptate pentru piaa romneasc;

actualizarea aplicaiei n funcie de modificrile legislative i transmiterea acestora ctre

client se face n timp util, mpreun cu instruciunile de utilizare pentru noile funcionaliti,
preciznd inclusiv temeiul legal;

securitate maxim i protecie riguroas a datelor din sistem, prin configurarea pe nivele a

drepturilor de acces ale utilizatorilor (modificare i/ sau vizualizare) asupra proceselor din sistem,
ceea ce mpiedic deteriorarea i accesul necontrolat la datele introduse;

sistem de help integrat n aplicaie i consultan telefonic asigurat prin serviciul de

Hotline;

protejarea datelor n timp prin proceduri automatizate de salvare (back-up automat);

interfa ergonomic, prietenoas, uor de utilizat i configurat;

editor de rapoarte pentru generarea de rapoarte personalizate care pot fi salvate pentru

utilizare ulterioar;

modul de calcul al salariilor parametrizabil n funcie de specificul fiecrei firme;

poate fi folosit att n reea, ct i pe un singur calculator;

sistem multicompanie, care permite gestionarea individual a mai multor companii (filiale,

sucursale) cu posibilitatea centralizrii datelor pe toate companiile n vederea ntocmirii statului de


plat, a declaraiilor lunare i a altor rapoarte personalizate.

Tablou de bord managerial ofer suportul decizional pentru conducerea unitii.


Tabloul de bord dezvoltat n cadrul sistemului ofer posibilitatea prezentrii situaiilor/ rapoartelor
manageriale n format grafic (graficul evoluiei vnzrilor, graficul evoluiei exporturilor, ponderea
vnzrilor la export din total vnzri, graficul evoluiei aprovizionrilor pe furnizori, graficul
evoluiei creanelor si datoriilor, graficul evoluiei importurilor, exporturilor, etc) sau tabele
multidimensionale (evoluia vnzrilor pe depozite i clieni, evoluia stocurilor n magazine,
evoluia cifrei de afaceri, a cheltuielilor/ veniturilor, a datoriilor).
Graficele i tabelele mai sus amintite se pot combina n fereastra Tablou de bord astfel nct, ntr-o
singur fereastr conducerea unitii s dispun de toate informaiile necesare formulrii deciziilor.
Structura Tabloului de bord:
1.

Tablou de bord unde se pot analiza diverse situaii (evoluie stocuri, graficul evoluiei

importurilor, exporturilor, aprovizionrilor, vnzrilor, etc.) prezentate sub form de grafice,


utiliznd fie date prezente n celelalte modul, fie date importate din alte surse;
2.

Desfacere cu situaiile aferente acestei activiti, precum Evoluia vnzrilor pe depozite i pe

client, Graficul evoluiei vnzrilor, Evoluia valoric a exporturilor, Ponderea vnzrilor la export
din totalul vnzrilor;
3.

Aprovizionare cu urmtoarele situaii: Evoluia aprovizionrilor cu materii prime/ materiale

pe furnizori, Graficul evoluiei importurilor, Evoluia valoric a serviciilor facturate, ponderea


importurilor din total aprovizionri;
4.

Producie dispune de urmtoarele centralizri: Evoluia consumurilor pe comenzi, pe

destinaii, Graficul evoluiei predrilor pe comenzi, pe destinaii, Graficul evoluiei consumurilor pe


comenzi, pe destinaii;
5.

Stocuri cuprinde: Evoluia stocurilor cantitativ-valoric pe grupe de articole, Evoluia

stocurilor n magazine, ponderea stocurilor din magazine n total stocuri;


6.

Financiar dispune de situaii de analiz a evoluiei unor indicatori economici i financiari

precum: cifra de afaceri, elemente de venituri i cheltuieli, solduri facturi clieni/furnizori, elemente
de datorii/creane cu ajutorul crora se pot determina rentabilitatea i eficiena activitii desfurate
de firma utilizatoare a sistemului ERP;
7.

Contabilitate prezint la cererea utilizatorului situaia unor conturi a cror evoluie este

necesar a fi cunoscut pentru aprecierea strii de fapt a firmei sau luarea unor decizii la nivel

managerial.
Anexa 15 cuprinde exemple de grafice specificate anterior, aferente modulelor Contabilitate i
Desfacere.
Faciliti pe care le ofer aceast component utilizatorilor:

reprezentarea datelor poate fi grafic sau tabelar. Utilizatorul i poate alege modul de

reprezentare innd cont de avantajele fiecruia (reprezentarea grafic este uor de interpretat,
explorat i analizat iar cea tabelar este mai exact).

posibilitatea definirii oricrui indicator pentru care exist suport de date pe un mediu

relaional sau sub forma unor fiiere text de format fix sau variabil;

accesarea informaiile din bazele de date n timp real, organizate n subseturi corespunztoare

criteriilor de filtrare specificate prin interogri dinamice i flexibile ale bazelor de date;

selectarea datelor de interes pentru analize i sinteze, ntr-o manier grafic, prietenoas;

stabilete tipurile de relaii i dependene ntre informaii i selecteaz modul de prezentare a

setului de date extras, fiind posibil editarea i formatarea informaiei de ieire;

efectueaz analize complexe ale activitii, att la nivelul ntregii companii ct i la orice

nivel de subdiviziune administrativ;

asist n realizarea de scenarii de tip "WHAT IF?", simulri i previziuni ale dinamicii

indicatorilor economico-financiari, obinndu-se astfel o informaie coerent att pentru decizii


manageriale pe termen scurt i mediu, ct i pentru stabilirea politicii i strategiei pe termen lung.
Un mare avantaj pe care il ofera acest modul este acela ca permite efectuarea de analize avnd ca
suport date ce pot proveni din orice tip de sisteme informatice, iar informaiile obinute din
prelucrrile anterioare vor fi pstrate i valorificate, indiferent de natura i de tehnologia folosit n
stocarea acestora.

Managementul bugetelor constituie un instrument de control al cheltuielilor i veniturilor prin


compararea previziunilor cu realizrile pe o perioad selectat (luni, trimestru, an), respectiv
previzionarea veniturilor i cheltuielilor pe perioada dorit i compararea acestora cu veniturile i
cheltuielile realizate din aceeai perioad.

Modulul cuprinde urmtoarele opiuni:


1.

Bugetul de venituri i cheltuieli n cadrul cruia se definesc indicatorii (respectiv categoria

din care fac parte, responsabilul, tipul indicatorului, formula de calcul) i se prezint bugetele
prezivionat i realizat pe baza crora se poate determina msura n care au fost sau nu ndeplinite
obiectivele propuse de firm;
2.

Rapoarte previzionale i comparative, dinamice, care permit realizarea de analize

comparative pe diferite perioade de activitate pentru determinarea eventualelor abateri, pe


responsabili, cu posibilitatea listrii sau trimiterii pe e-mail. Se pot previziona mai multe variante de
buget pentru aceeai perioad, previzionarea se poate face n moneda mandantului sau n valuta
paralel, fiind exemplificate n Anexa 14.

n modulul Date de baz se configureaz informaiile cu caracter general ale firmelor pentru care
se va asigura stocarea i prelucrarea datelor prin intermediul sistemului integrat de gestiune
Clarvision .
Se poate ine evidena a orict de multe firme- sucursale, filiale, puncte de lucru, etc. denumite
mandani , n sistem, pentru fiecare firm n parte configurndu-se utilizatorii, grupele de utilizatori
i drepturile de acces n sistem.
Meniul modulului dispune de urmtoarele opiuni:
1.

Datele de identificare ale fiecrei firme, respectiv, nume, adres, cod fiscal, cod Registrul

Comerului, conturi bancare i informaii de contact;


2.

Setari unitate economic ce const n marcarea unor opiuni caracteristice fiecrei firme n

parte (spre exemplu: se permite modificarea fiei tehnice care are comenzi interne, cu opiunile
TRUE sau FALSE; alegerea numrului de zecimale ce vor fi afiate pentru preul n RON sau n
valut);
3.

Configurare coduri const n definirea prefixului corespunztor fiecrui tip de articol,

numrul de caractere necesar nregistrrii codului, limitele/valorile inferioare i superioare pe care le

poate lua articolul;


4.

Angajai cuprinde datele de identificare ale fiecrui angajat (nume i prenume, cod numeric

personal, seria i numrul crii de identitate, numele de utilizator) i marca (in funcie de
departamentul n care lucreaz i funcia ocupat);
5.

Localiti ce cuprinde cmpurile: localitate, jude i ara de apartenen;

6.

Grupe de teri n care se bifeaz caliatatea terului, respectiv client intern, extern sau

magazin, furnizor intern sau extern;


7.

Migrare date reprezint o opiune pentru preluarea datelor din vechile sisteme informatice n

care se gsesc stocate;


8.

Import documente se utilizeaz pentru a prelua diverse date localizate n documentele din

modulele sistemului integrat;


9.

Personalizri ofer posibilitatea adaptrii rapoartelor la necesitile utilizatorilor.

Modulul Date de baz al celor de la Siveco este relativ unic, deoarece nici o alt soluie de top
studiat nu dispune de o astfel de component cu ajutorul creia s se gestioneze datele sucursalelor
sau filialelor, motiv pentru care tindem s considerm Siveco un produs ERP conceput pentru orice
companie, indiferent de talie. Anexa 16 ilustreaz Fereastra de preluare a datelor unitatilor
economice din cadrul acestui modul.

4 .2.3 Beneficiile implementrii produsului ERP Siveco

Implementarea unui sistem de asemenea anvergur este dorit pentru schimbrile benefice pe
care acesta le provoac. Astfel, cele mai importante beneficii ale utilizrii sistemului, constatate de
Aerostar sunt:
1. Siguran n manevrarea informaiilor
Caracteristicile tehnice ale Clarvision asigur protecia maxim a datelor din sistem. Existena
mai multor niveluri de acces a utilizatorilor garanteaz sigurana manipulrii datelor; fiecare angajat
din ntreprindere are anumite drepturi de citire, scriere sau tergere, ceea ce nu permite deteriorarea

i accesul necontrolat la informaiile diferitelor departamente.


2. Sortarea calitativ a informaiei
Informaia, cea mai important surs a competitivitii organizaiei, trebuie utilizat eficient.
ntr-un mediu de lucru tot mai dinamic, caracterizat printr-un timp de reacie sczut i prin creterea
responsabilitii individuale, accesul la informaiile utile n cel mai scurt timp reprezint garania
reaciei imediate, n timp real, la schimbare. Sistemul d posibilitatea localizrii instantanee exact a
informaiei necesitate, fr a pierde timp preios cu cutarea dosarelor n cadrul mai multor
departamente.
3. Promptitudine i reacie imediat
Sistemul asigur procesarea rapid a datelor introduse, permind cunoaterea n orice moment
a rezultatelor i monitorizarea stadiului de evoluie a proceselor din ntreprindere. Permite
managerilor de la orice nivel ierarhic s reacioneze n timp real la informaiile semnalate de sistem
i la cererile din partea clienilor prin luarea deciziilor potrivite.
4. Flexibilitate i trasabilitate
Sistemul se adapteaz perfect necesitilor de schimbare ale ntreprinderii, impuse de dinamica
mediului concurenial n care evolueaz aceasta. Modificrile legislative survenite ulterior sunt uor
de nglobat n sistem, precum i extinderea ulterioar a funcionalitilor la cererea expres a
utilizatorilor.
5. Alocarea resurselor umane i de timp pentru activiti direct generatoare de
plusvaloare.
Clarvision asigur prelucrarea automat a multor informaii, genernd liste i rapoarte, sarcini
care sunt consumatoare de timp i resurse dac sunt ncredinate spre executare personalului din
ntreprindere.
6. Reducerea substanial a erorii umane
Prin automatizare, sistemul asigur acurateea datelor. Angajaii nu vor fi mai fi nevoii s
introduc aceleai date de mai multe ori (toate documentele i informaiile sunt introduse o singur

dat n sistem), ceea ce nseamn implicit diminuarea considerabil a erorilor datorate neglijenei,
nepriceperii sau neateniei acestora.
7. Reducerea costurilor
Prin corect gestiune a resurselor productive se pot simplifica i mbunti activitile din
ntreprindere, iar calculaiile de costuri realizate de sistem ofer posibilitatea de a monitoriza
ndeaproape procesele mari consumatoare de resurse. Fluxurile aprovizionrii i produciei se vor
desfura dup modelul Just In Time. Preluarea de ctre sistem a multor sarcini dificil de realizat
de ctre angajai genereaz economisirea resurselor (materiale, timp, mn de lucru) i reorientarea
acestora spre acele activiti unde sunt strict necesare.
8. Creterea productivitii i a eficienei
Repartizare eficient a sarcinilor de munc i economisirea de resurse se vor concretiza n
sporuri de productivitate. Prin interpretarea semnalelor din partea sistemului, managerii vor fi
capabili s identifice procesele deficitare i s acioneze n direcia eficientizrii pe termen mediu i
lung a acestora.
9. Optimizarea i integrarea proceselor din ntreprindere
Centralizarea datelor din toate departamentele ntreprinderii ntr-o singur baz de date duce la
accesarea operativ i facil a informaiilor. Gestionarea atent a fluxului de informaii att n
interiorul ct i n exteriorul companiei i operativitatea n luarea deciziilor sunt consecine directe
ale integrrii proceselor i a mbuntirii funcionale a lor n urma implementrii sistemului
informatic integrat.
10. Funcionarea afacerii la parametri ridicai de competitivitate
Avantajele enumerate mai sus se concretizeaz n creterea competitivitii ntreprinderii.
Sistematizarea activitilor productive i auxiliare permite managerilor focalizarea ateniei spre
identificarea de noi oportuniti pe pia, n direcia extinderii sau a diversificrii portofoliului de
clieni, i spre gsirea de noi avantaje competitive.

PROGRAM

Private Sub Command1_Click()


an1 = Text1.Text
an2 = Text2.Text
an3 = Text3.Text
ca1 = Text6.Text
ca2 = Text7.Text
ca3 = Text8.Text
creantecurente1 = Text11.Text
creantecurente2 = Text12.Text
creantecurente3 = Text13.Text
nrot1 = ca1 / creantecurente1
nrot2 = ca2 / creantecurente2
nrot3 = ca3 / creantecurente3
dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1)
dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2)
dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3)
Form2.Show
End Sub
Private Sub Command1_Click()

an1 = Text1.Text
an2 = Text2.Text
an3 = Text3.Text
ca1 = Text6.Text
ca2 = Text7.Text
ca3 = Text8.Text
creantecurente1 = Text11.Text
creantecurente2 = Text12.Text
creantecurente3 = Text13.Text
nrot1 = ca1 / creantecurente1
nrot2 = ca2 / creantecurente2
nrot3 = ca3 / creantecurente3
dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1)
dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2)
dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3)
Form2.Show
End Sub
Private Sub Label1_Click()
End Sub
Private Sub Text11_Change()
End Sub

creantecurente1 = Text11.Text
creantecurente2 = Text12.Text
creantecurente3 = Text13.Text
nrot1 = ca1 / creantecurente1
nrot2 = ca2 / creantecurente2
nrot3 = ca3 / creantecurente3
dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1)
dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2)
dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3)
Form2.Show
End Sub
Private Sub Label1_Click()
End Sub
Private Sub Label2_Click()
End Sub
Private Sub Text1_Change()
End Sub
Private Sub Text11_Change()
End Sub

Private Sub Text2_Change()


End Sub
dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1)
dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2)
dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3)
Form2.Show
End Sub
Private Sub Label1_Click()
End Sub
Private Sub Label2_Click()
End Sub
Private Sub Text1_Change()
End Sub
Private Sub Text11_Change()
End Sub
Private Sub Text12_Change()

End Sub
Private Sub Text2_Change()
End Sub
Private Sub Text3_Change()
End Sub
dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1)
dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2)
dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3)
Form2.Show
End Sub
Private Sub Label1_Click()
End Sub
Private Sub Label2_Click()
End Sub
Private Sub Text1_Change()
End Sub
Private Sub Text11_Change()

End Sub
Private Sub Text12_Change()
End Sub
Private Sub Text2_Change()
End Sub
Private Sub Text3_Change()
End Sub

Private Sub Form_Load()


MSFlexGrid1.Rows = 5
MSFlexGrid1.Cols = 4
MSFlexGrid1.ColWidth(0) = 1300
'MSFlexGrid1.ColWidth(1) = 800
'MSFlexGrid1.ColWidth(2) = 800
MSFlexGrid1.FixedRows = 1

MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 0) = "Indicator"
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 0) = "Cifra de afaceri"
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 0) = "Creante curente"
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 0) = "Numar de rotatii"
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 0) = "Durata unei rotatii"

MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 1) = an1
MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 2) = an2
MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 3) = an3
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 1) = ca1
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 2) = ca2
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 3) = ca3
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 1) = creantecurente1
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 2) = creantecurente2
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 3) = creantecurente3
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 1) = FormatNumber(nrot1, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 2) = FormatNumber(nrot2, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 3) = FormatNumber(nrot3, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 1) = FormatNumber(dz1, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 2) = FormatNumber(dz2, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 3) = FormatNumber(dz3, 4)

'aici pentru grafic


MSChart1.chartType = VtChChartType2dLine
MSChart1.ShowLegend = True
MSChart1.ColumnCount = 2
MSChart1.RowCount = 3
MSChart1.Row = 1
MSChart1.RowLabel = an1

MSChart1.Row = 2
MSChart1.RowLabel = an2
MSChart1.Row = 3
MSChart1.RowLabel = an3
MSChart1.Column = 1
MSChart1.ColumnLabel = "Durata unei rotatii"
MSChart1.Column = 2
MSChart1.ColumnLabel = "Numarul de rotatii"

MSChart1.Row = 1
MSChart1.Column = 1
MSChart1.Data = dz1
MSChart1.Row = 2
MSChart1.Column = 1
MSChart1.Data = dz2
MSChart1.Row = 3
MSChart1.Column = 1
MSChart1.Data = dz3
'aici e pentru numarul de rotatii
MSChart1.Row = 1
MSChart1.Column = 2
MSChart1.Data = nrot1
MSChart1.Row = 2
MSChart1.Column = 2
MSChart1.Data = nrot2

MSChart1.Row = 3
MSChart1.Column = 2
MSChart1.Data = nrot3
MSFlexGrid1.Width = 4285
MSFlexGrid1.Height = 1350
End Sub
Private Sub MSFlexGrid1_Click()
End Sub

Private Sub Form_Load()


MSFlexGrid1.Rows = 5
MSFlexGrid1.Cols = 4
MSFlexGrid1.ColWidth(0) = 1300
'MSFlexGrid1.ColWidth(1) = 800
'MSFlexGrid1.ColWidth(2) = 800
MSFlexGrid1.FixedRows = 1

MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 0) = "Indicator"
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 0) = "Cifra de afaceri"
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 0) = "Creante curente"
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 0) = "Numar de rotatii"
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 0) = "Durata unei rotatii"
MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 1) = an1

MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 2) = an2
MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 3) = an3
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 1) = ca1
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 2) = ca2
MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 3) = ca3
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 1) = creantecurente1
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 2) = creantecurente2
MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 3) = creantecurente3
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 1) = FormatNumber(nrot1, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 2) = FormatNumber(nrot2, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 3) = FormatNumber(nrot3, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 1) = FormatNumber(dz1, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 2) = FormatNumber(dz2, 4)
MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 3) = FormatNumber(dz3, 4)

'aici pentru grafic


MSChart1.chartType = VtChChartType2dLine
MSChart1.ShowLegend = True
MSChart1.ColumnCount = 2
MSChart1.RowCount = 3
MSChart1.Row = 1
MSChart1.RowLabel = an1
MSChart1.Row = 2

MSChart1.RowLabel = an2
MSChart1.Row = 3
MSChart1.RowLabel = an3
MSChart1.Column = 1
MSChart1.ColumnLabel = "Durata unei rotatii"
MSChart1.Column = 2
MSChart1.ColumnLabel = "Numarul de rotatii"

MSChart1.Row = 1
MSChart1.Column = 1
MSChart1.Data = dz1
MSChart1.Row = 2
MSChart1.Column = 1
MSChart1.Data = dz2
MSChart1.Row = 3
MSChart1.Column = 1
MSChart1.Data = dz3
'aici e pentru numarul de rotatii
MSChart1.Row = 1
MSChart1.Column = 2
MSChart1.Data = nrot1
MSChart1.Row = 2
MSChart1.Column = 2
MSChart1.Data = nrot2

MSChart1.Row = 3
MSChart1.Column = 2
MSChart1.Data = nrot3
MSFlexGrid1.Width = 4285
MSFlexGrid1.Height = 1350
End Sub
Private Sub MSChart1_OLEStartDrag(Data As MSChart20Lib.DataObject, AllowedEffects As
Long)
End Sub
Private Sub MSFlexGrid1_Click()
End Sub
Public an1 As Integer
Public an2 As Integer
Public an3 As Integer
Public nrot1, nrot2, nrot3 As Double
Public dz1, dz2, dz3 As Double
Public ca1, ca2, ca3 As Double
Public creantecurente1, creantecurente2, creantecurente3 As Double

BIBLIOGRAFIE
1..Andone,I., Dezvoltarea sistemelor inteligente in economie. Metodologii i studii de caz, Editura
Economic, Bucureti, 2001,
2..Andone, I. Ioan, Tabr, N., Neculai, Contabilitate, tehnologie i competitivitate, Editura
Academiei Romne, Bucureti, 2006
3. Bontas. D., Management, Editura Tehnopress, lasi, 1999;
4. Brezeanu P., Gestiunea financiar a, a intreprinderii, Cavallioti, 2002;
5. Cisca, V., Contabilitate, Editura Moldavia, Bacau, 2003;
6. Cocic, A., ABC-ul ERP-ului, Soluii IT&C pentru IMM, editia a II a, iulie, 2006
7.Chorafas, N. Dimitris, Integrating ERP, CRM, Supply Chain Management and Smart Materials,
CRC Press LLC, Austria, 2001
8. Deaconu A., Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editia a Il-a revizuita. si actualizata, Editura
Intelcredo, Deva, 2000;
9. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A.-Analiza economica, a intreprinderii- Editia a Il-a revizuita si
adaugita, Editura Economica, Bucuresti, 1999;
10.Manolescu, Gh., Managementul financiar - concepte, instrumente, studii de caz, Editura
Economica, Bucuresti, 1995;
11. Melnic, A., Bucsa, R., Bazele informaticii economice, Editura Moldavia, Bacau, 2003;
12. Nicolescu O., Strategii manageriale de firma, Editura Economica, Bucuresti, 1998;
13. Niculescu Q."Managementul intreprinderilor maris si mijlocii",Ed. Economica, Bucuresti, 2001
14. Oprea C., s.a., Bazele contabilitdtii, Editura National, Bucuresti, 2000;
15.Oprea, D., Meni, G.,Dumitriu, F., Analiza sistemelor informaionale, Editura Universitii
Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2005
16. Paraschivescu D. M., Contabilitate financiar a, Editura Moldavia, Bacau, 2003;
17.Paraschivescu D. M., Modele de Contabilitate si analiza financiara, Editura Vrantop, Focsani, 1997;
18.Paraschivescu D. M., Pavaloaia W., Contabilitatea si dezvoltarea economico-sociala, Editura
Tehnopress, lasi, 1999;
19.Paraschivescu D.M., s.a., Contabilitatea si sistemele informationale, Editura Sedcom Libris, lasi,
1998;

20. Patrut V., Rotila A., Contabilitatea intreprinderii, Editura Alma Mater, Bacau, 2002;
21.Patrut V., Rotila A., Drehuta E., Gorbanescu C., Darie V., Manualul expertului contabil si al
contabilului autorizat, Editia aVI-a actualizata, Editura Agora, 2002;
22. Pavaloaia W., Pavaloaia D., Evaluarea intreprinderii, Editura Moldavia, Bacau, 2001;
23. Ristea M, Contabilitatea societatilor comerciale, Vol I ,Editura CECCAR, Bucuresti, 1995;
24. Ristea M, Metode si politici contabile de intreprindere, Editura Tribuna economica, Bucuresti,
2000;
25. Ristea M., Dima M., Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitara, Bucuresti, 2002;
26. Ristea M., s.a., Contabilitatea intreprinderii, vol. I , editie revizuita, Editura Margaritar, Bucuresti,
2001;
27.Sandu, L., Lipan,R., Potenialul pieei de ERP, revista E-Week , nr. 159, 31 mai 2006
28. Tatar I, s.a.,'''Manualul operatorului de transport rutier",Ed. Institurul de formare profesionala in
transp. Rutier, Miercurea Ciuc, editia 2004.
29. *** Legea contabilitatii nr.82/1991, Monitorul Oficial nr.629/27.08.2002;
30. *** Ordinul 178/2005, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IVa a Comunitdtii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, Monitorul
Oficial nr. 85/20.02.2001;
31.Referine Internet

www.afaceri.net

www.bnro.ro

www.biblioteca.ase.ro

www.bizcity.ro

www.cio.com

www.entrepreneur.com

www.crito.uci.edu

www.crisoft.ro

www.computerworld.ro

www.comunic.ro

www.comunicatedepresa.ro

www.ebsromania.ro

www.economist.com