Sunteți pe pagina 1din 135

Drept comercial

completat cu notiunile fundamentale de drept civil


- curs universitar -

Abrevieri si definitii.........................................................................................................12 Consideratii introductive privind dreptul,....................................................................14 in general si dreptul comercial, in particular................................................................14 1. Definitia dreptului. Norma juridica...........................................................................14 2. Diviziunile generale ale dreptului..............................................................................15 2.1 Dreptul public si dreptul privat............................................................................15 2.2 Dreptul intern si dreptul international..................................................................16 3. Notiunea dreptului comercial.....................................................................................16 4. Corelatia dintre dreptul comercial si celelalte sub ramuri ale dreptului....................1! 4.1 Corelatia dintre dreptul civil si dreptul comercial...............................................1! 4.2 Corelatia dintre dreptul comerical si dreptul procesual civil...............................1" 4.3 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul comertului international................1" 4.4 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul financiar #fiscal$............................1% 4.5 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul penal..............................................1% Raportul juridic...............................................................................................................21 5. Definitie& caractere& structura.....................................................................................21 6. 'artile raportului juridic.............................................................................................21 !. Continutul raportului juridic......................................................................................22 ". (biectul raportului juridic.........................................................................................23 Izvoarele dreptului comercial.........................................................................................24 Principiile dreptului comercial.......................................................................................24 %. Notiunea de izvor de drept.........................................................................................24 1). *zvoarele dreptului comercial..................................................................................24 2

1).1 Constitutia..........................................................................................................24 1).2 *zvoarele dreptului civil.....................................................................................25 1).3 *zvoarele proprii ale dreptului comercial..........................................................25 11. +aportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului comercial.................26 12. *zvoarele interpretative............................................................................................26 13. 'rincipiile dreptului comercial.................................................................................2! 13.1 'rincipiile fundamentale ale dreptului romanesc...............................................2! 13.2 'rincipiile proprii dreptului comercial...............................................................2! aptele de comert.............................................................................................................2! 14. ,ctele si faptele juridice. -erminologie..................................................................2% 14.1 Definitia actelor juridice....................................................................................2% 14.2 Definitia faptelor juridice . stricto sensu...........................................................2% 14.3 Clasificarea actelor juridice...............................................................................2% 14.3.1 ,ctele unilaterale& bilaterale si multilaterale..............................................3) 14.3.2 ,cte patrimoniale si acte nepatrimoniale....................................................3) 14.3.3 ,cte cu titlu oneros si cu titlu gratuit......................................................3) 14.3.4 ,cte consensuale& solemne si reale.........................................................31 14.3.5 ,ctele pure si simple si actele afectate de modalitati.............................32 14.3.6 ,cte principale si acte accesorii..............................................................32 14.3.! ,cte numite si nenumite.........................................................................33 14.3." ,cte cu e/ecutare dintr o data si succesiva............................................33 14.4 0lementele de validitate ale actelor juridice......................................................33 15. 0numerarea faptelor de comert................................................................................35 16. Clasificarea faptelor de comert................................................................................3!

1!. 1aptele de comert obiective.....................................................................................3! 1". Clasificarea faptelor de comert obiective................................................................3! 1".1 (peratiunile de interpunere in sc2imb sau circulatie.........................................3" 1".1.1 3anzarea cumpararea comerciala...............................................................3" 1".1.2 (pretiunile de banca si sc2imb...................................................................3% 1".2 *ntreprinderile....................................................................................................4) 1".2.1 *ntreprinderile de constructii.......................................................................4) 14.2.2 *ntreprinderile de fabrici si manufactura.....................................................41 1".2.3 *ntreprinderile de furnituri..........................................................................41 1".2.4 *ntreprinderile de spectacole publice..........................................................41 1".2.5 *ntreprinderile de comision& agentii si oficii de afaceri..............................42 1".2.6 *ntreprinderile de editura& de imprimerie si de vanzare a obiectelor de arta ................................................................................................................................42 1".2.! *ntreprinderile de transport de persoane sau lucruri...................................43 1".2." *ntreprinderile de asigurare.........................................................................43 1".2.% Depozitele in docuri si antrepozite.............................................................44 1%. 1aptele de comert cone/e #accesorii$.......................................................................44 1%.1 Contractele de report asupra titlurilor de credit.................................................44 1%.2 Cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni......................................45 1%.3 (peratiunile de mijlocire in afaceri...................................................................46 1%.4 Cambia si celelalte efecte de comert..................................................................46 1%.5 (peratiunile cu privire la navigatie....................................................................4! 1%.6 Depozitele pentru cauza de comert....................................................................4! 1%.! Contul curent si cecul.........................................................................................4"

1%." Contractele de mandat& comision si consignatie................................................4% 1%.% Contractele de garantie.......................................................................................4% 2). 1aptele de comert subiective....................................................................................5) 21. 1aptele de comert unilaterale #mi/te$......................................................................51 Comerciantii....................................................................................................................."# 23. Calitatea de comerciant............................................................................................54 23.1 Comerciantii . persoane fizice...........................................................................54 23.2 Comerciantii . persoane juridice.......................................................................55 24. Capacitatea de a fi comerciant.................................................................................55 24.1 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei fizice..............................................55 24.2 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei juridice...........................................56 25. (bligatiile profesionale ale comerciantilor..............................................................5! 25.1 'ublicitatea prin +egistrul Comertului..............................................................5! 25.2 -inerea registrelor comerciale...........................................................................5% 25.3 ,lte obligatii ale comerciantilor........................................................................5% ondul de comert.............................................................................................................$% 26. Definitie& caracteristici.............................................................................................6) 2!. Compunerea fondului de comert..............................................................................6) &ocietatile comerciale......................................................................................................$2 2". Definitie& caracteristici& forme societare..................................................................62 2%. Constituirea societatilor comerciale.........................................................................63 3). Constituirea capitalului social..................................................................................6! 3).1 Definitie. Caracteristici generale. Notiunea de titluri de participare.................6! 3).2 4emnificatia capitalului social...........................................................................6" 5

3).2.1 4tabilirea structurii capitalului social..........................................................6% 3).2.2 Capitalul social gajul general al creditorilor sociali.................................6% 3).2.3 +egimul juridic al bunurilor aduse ca aport la capitalul social ..................!) 3).3 Capitalul social si valoarea societatii.................................................................!1 3).4 +aspunderea limitata..........................................................................................!1 31. ,porturile.................................................................................................................!2 31.1 4ubscriptia si varsamantul.................................................................................!2 31.2 ,porturile in numerar........................................................................................!4 31.3 ,porturile in natura............................................................................................!5 31.4 ,porturile in creante..........................................................................................!5 32. Constituirea prin subscriptie publica.......................................................................!6 33. 5ajorarea capitalului social.....................................................................................!! 33.1 ,specte generale................................................................................................!! 33.2 4ubscriptia si varsamantul.................................................................................!" 33.4 'rima de emisiune..............................................................................................!% 33.5 5ajorarea capitalului social din surse e/terne #noi aporturi$............................") 33.5.1 5ajorarea prin aporturi in numerar............................................................."1 33.5.2 5ajorarea prin aporturi in natura................................................................"1 33.5.3 5ajorarea prin aporturi in creante.............................................................."1 33.6 5ajorarea capitalului social din surse interne...................................................."2 33.6.1 5ajorarea prin incorporarea rezervelor......................................................"2 33.6.1.1 +ezervele constituite prin prelevare din profit...................................."2 33.6.1.2 +ezervele rezultate din reevaluare......................................................."3 33.6.2 5ajorarea prin incorporarea beneficiilor................................................"4

33.6.3 5ajorarea prin incorporarea primelor legate de capital.........................."4 33.6.4 5ajorarea prin compensarea #conversia$ creantelor..............................."5 34. +educerea capitalului social...................................................................................."6 35. 1uziunea si divizarea societatilor comerciale.........................................................."! 36. Dizolvarea si lic2idarea societatilor comerciale......................................................"! 3!. +etragerea si e/cluderea asociatilor........................................................................"" unctionarea societatilor comerciale.............................................................................!% 3". Consideratii introductive..........................................................................................%) 3%. Drepturile conferite de tilurile de participare..........................................................%) 4). (rganele societatii...................................................................................................%1 4).1 ,dunarea generala.............................................................................................%1 4).1.1 1elurile adunarii generale...........................................................................%2 4).1.2 Competenta adunarilor generale.................................................................%2 4).2 Convocarea adunarilor generale.........................................................................%3 4).3 -inerea sedintelor& adoptarea 2otararilor si punerea acestora in e/ecutare ......%4 41. ,dministrarea si conducerea e/ecutiva a societatii.................................................%5 42. Controlul gestiunii #administrarii$ societatii............................................................%6 42.1 Cenzorii..............................................................................................................%6 42.2 ,uditorii financiari ............................................................................................%! 43. -ransferul titlurilor de participare............................................................................%" 'bligatiile civile si comerciale......................................................................................1%1 44. Despre contracte& ca izvor al obligatiilor ..............................................................1)1 44.1 *nc2eierea contractelor intre prezenti...............................................................1)1 44.2 *nc2eierea contractelor intre absenti................................................................1)2

45. 0fectele obligatiilor................................................................................................1)3 45.1 0fectele obligatiilor rezultand din acte juridice& in general.............................1)4 45.2 0fectele obligatiilor rezultand din contractele bilaterale #sinalagmatice$........1)4 46. 'rescriptia e/tinctiva..............................................................................................1)! 4!. Clauza penala.........................................................................................................1)! 4". +eguli speciale privind obligatiile contractuale comerciale..................................1)! 4".1 'retul in obligatiile comerciale........................................................................1)" 4".2 +egimul juridic al dobanzilor..........................................................................1)" 4".3 *nterdictia acordarii termenului de gratie.........................................................1)% 4".4 4olidaritatea co debitorilor..............................................................................1)% 4".5 *nterdictia e/ercitarii retractului litigios..........................................................11) Contractele comerciale..................................................................................................111 4%. Contractul de vanzare cumparare..........................................................................111 4%.1 0lementele de valabilitate ale contractului de vanzare cumparare..................111 4%.2 (bligatiile partilor............................................................................................113 4%.3 Consecintele nerespectarii obligatiilor ............................................................113 5). Contractul de imprumut.........................................................................................114 5).1 +eguli specifice imprumuturilor avand ca obiect sume de bani......................116 5).2 +eguli specifice imprumuturilor bancare.........................................................11" 51. Contractul de depozit.............................................................................................11% 51.1 +eguli specifice depozitelor avand ca obiect sume de bani.............................121 51.2 +eguli specifice depozitelor bancare...............................................................122 52. Contractul de leasing.............................................................................................123 53. 6arantiile contractuale...........................................................................................12"

53.1 6arantia personala #fidejusiunea$....................................................................12% 53.2 6arantiile reale.................................................................................................13) 53.2.1 6ajul..........................................................................................................13) 53.2.2 *poteca.......................................................................................................132 53.2.3 'rivilegiile.................................................................................................134 53.2.4 Dreptul de retentie.....................................................................................134 54. Clauze asiguratorii in contractele comerciale si de comert international..............135 54.1 Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare..........................................135 54.1.1 Clauza monovalutara................................................................................135 54.1.2 Clauza multivalutara #cosul valutar$.........................................................136 54.2 Clauze asiguratorii impotriva unor riscuri concurentiale.................................136 54.2.1 Clauza ofertei concurente.........................................................................136 53.2.2 Clauza clientului cel mai favorizat...........................................................136 54.2.3 'actul #dreptul$ de preferinta #preemptiune$.............................................13! 54.3 Clauze asiguratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite...............13!

Abrevieri si definitii
A()R* . ,r2iva 0lectronica de 6arantii +eale 5obiliare& constituita conform 7egii garantiilor reale mobiliare +,R . 8anca Nationala a +omaniei C,-* . Comisia Nationala a 3alorilor 5obiliare Codul iscal . 7egea nr. 5!192))3 privind Codul fiscal& publicata in 5.(f. nr. %2!923.12.2))3& cu modificarile si completarile ulterioare .) . :otarare de 6uvern /egea concurentei comerciale 5.(f. nr. ""93).)4.1%%6 7egea nr. 2191%%6 privind concurenta& publicata in

/egea contabilitatii . 7egea nr. "291%%1 privind contabilitatea& republicata in 5.(f. nr. 45491".)6.2))" /egea garantiilor reale mobiliare . -itlul 3* al 7egii nr. %%91%%% privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice& publicata in 5.(f. nr. 23692!.)5.1%%% /egea insolventei . 7egea nr. "592))6& publicata in 5.(f. nr. 35%921.)4.2))6 /egea registrului comertului . 7egea nr. 2691%%) privind registrul comertului& republicata in 5.(f. nr. 4%9)4.)2.1%%" /egea raporturilor de drept international privat . 7egea nr. 1)591%%2 privind raporturile de drept international privat& publicata in 5.(f. nr. 2459)1.1).1%%2 /egea institutiilor de credit . (.6. nr. %%92))6 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului& publicata in 5.(f. nr. 1)2!92!.12.2))6 /egea societatilor comerciale . 7egea nr. 3191%%) privind societatile comerciale& republicata in 5.(f. nr. 3392%.)1.1%%"& cu modificarile si completarile ulterioare /egea pietei de capital . 7egea nr. 2%!92))4 privind piata de capital& publicata in 5.(f. nr. 5!192%.)!.2))4. *.'f. . 5onitorul oficial al +omaniei& partea * sau * bis ,ormele registrului comertului Normele metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului si de efectuare a inregistrarilor nr. '96)" !!391%%"& emise de

10

Camera de Comert si *ndustrie a +omaniei si 5inisterul ;ustitiei& publicate in 5.(f. nr. 1!6911.)5.1%%" ') . (rdonanta de 6uvern '0) . (rdonanta de urgenta #a 6uvernului$ Planul de conturi general . -otalitatea conturilor contabile ce se ragasesc in bilantul contabil. <ltimul 'lan de conturi general este parte a +eglementarilor contabile simplificate& amortizate cu directivele europene& publicate in 5.(f. nr. 2!% bis din 25.)4.2))2& aprobate prin (rdinul ministrului finantelor nr. 3)692))2& publicat in 5.(f. nr. 2!%925.)4.2))2 Regulamentul legii contabilitatii . +egulamentul de aplicare a 7egii contabilitatii& aprobat prin :6 nr. !)491%%3& publicata in 5.(f. nr. 3)3922.12.1%%3 Regulamentul valutar . +egulamentul 8N+ nr. 492))5 privind efectuarea operatiunilor valutare& publicat in 5.(f. nr. 2%!9)".)4.2))5

11

Consideratii introductive privind dreptul, in general si dreptul comercial, in particular


1. 1efinitia dreptului. ,orma juridica

Ca definitie generica& dreptul este un ansamblu de reguli de conduita care consfiintesc anumite drepturi& libertati si obligatii ale oamenilor in relatiile lor reciproce a caror respectare este asigurata& la nevoie& de catre forta publica1. 0/istenta normelor de conduita este contemporana cu e/istenta primelor comunitati de oameni& autoritatea fiind impusa& in functie de evolutia acestor comunitati& de conducatorul9conducatorii familiei& gintei ori tribului& dupa caz. (data cu evolutia formelor de organizare sociala a avut loc si o evolutie a dreptului& de la reglementari rudimentare la reglementari comple/e de tipul codurilor. ,cestea la randul lor s au dezvlotat si consolidat odata cu aparitia statului& ca forma de organizare suprema a unei colectivitati& astfel ca in prezent notiunile de =stat> si =drept> sunt inseparabile. *n afara regulilor #normelor$ de drept& e/ista si ale norme& cum ar fi normele morale sau normele religioase. Diferenta dintre cele doua categorii este in planul sanctiunii? numai cele dintai au avantajul ca& in cazul incalcarii lor& celui vinovat i se aplica o sanctiune de catre forta coercitiva a statului. *n cazul incalcarii unei norme de activitate& alta decat juridica& sanctiunea nu are repercursiuni asupra libertatii ori patrimoniului persoanei vinovate de incalcarea normei. 0/ista desigur cazul in care prin aceeasi fapta se incalca atat o norma juridica cat si o norma morala& cum ar fi cazul savarsirii unei infractiuni asupra vietii unei persoane& in acest caz vinovatul fiind sanctionat atat in plan juridic #inc2isoare$ cat si moral si religios. ,m facut aceasta paralela dintre regulile de drept si cele morale tocmai pentru ca cele mai importante reguli de drept au la baza principii morale sau religioase? sa restitui ceea ce ai imprumutat& sa nu furi& sa nu ucizi etc. De fapt& pana la aparitia statelor laice& incalcarea unei norme e/clusiv religioase atragea sanctiuni din partea statului #de e/emplu& pedepsele aplicate de *nc2izitie$. *n concluzie& toate normele care se refera numai la activitatea sufleteasca a omului& la activitatea constiintei sale& la intentiile sale sunt norme morale& pe cand acelea care se refera la activitatea materiala realizata in afara propriei persoane& in contact cu celelalte persoane& sunt norme de drept2. Dintre acestea din urma& nu toate intra in sfera dreptului& ci doar acelea care sunt consacrate prin legiferare #acte normative scrise si publicate$. ,cestea din urma norme formeaza dreptul pozitiv& adica dreptul care se aplica& care cuprinde un numar restrans de norme din multitudinea de posibilitati care e/ista la un moment dat. ,sadar& in functie de necestitatile pe care le considera prioritare la un anumit moment& un stat transpune aceste necesitati in te/te de lege3. 4umarizand& putem spune ca dreptul reprezinta totalitatea regulilor de conduita instituite si recunoscute de stat& reguli care e/prima vointa unei natiuni ridicata la rang de lege& a
1 2

*oan Ceterc2i& *on Craiovan *ntroducere in teroria generala a dreptului. 0ditura ,ll& 8ucuresti& 1%%6& p. 5 5ircea Djuvara . -eoria generala a dreptului. 0ditura ,ll& 8ucuresti& 1%%5& p. 42 3 *bidem

12

caror aplicare este realizata de buna voie si& in ultima instanta& prin forta coercitiva a statului4. ,plicarea dreptului in fiecare caz in parte este atributul puterii judecatoresti& formate din totalitatea instantelor de judecata& care infaptuiesc justitia. ,rt. 123 din Constitutie prevede ca justitia se infaptuieste in numele legii si este unica& impartiala si egala pentru toti iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Nu e/ista nimic care sa nu fie supus judecatii pentru ca nici o pretentie nu se poate transforma in drept inainte de a fi justificata si& pentru a fi justificata& trebuie judecata5. 2. 1iviziunile generale ale dreptului

Dupa ce am prezentat succint ce este dreptul& in continuare vom e/pune diviziunile acestuia& pentru a face o trecere de la notiunea generala de drept la notiunea particulara de drept civil si drept comercial. 2.1 1reptul public si dreptul privat

'rima si cea mai mare diviziune a dreptului este aceea in drept public si drept privat& fiecare din aceste doua ramuri continand sub ramuri iar fiecare din aceste sub ramuri fiind o disciplina de studiu& astfel incat stabilirea apartenentei unei anumite discipline . printre care si dreptul comercial . la o anumita ramura este importanta. 3om enumera in continuare criteriile principale dupa care se face distinctia intre dreptul public si dreptul privat? - #i$ in dreptul public& in mod obligatoriu una dintre parti este statul@ #ii$ partile unui raport juridic de drept public sunt in relatii de subordonare si #iii$ majoritatea normelor de drept public sunt imperative6@ - #i$ in dreptul privat& partile sunt persoane fizice sau juridice@ #ii$ partile unui raport juridic de drept privat se aflla pe pozitii de egalitate juridica #c2iar daca statul participa la un raport juridic de drept privat& el are aceleasai drepturi ca si oricare alt participant$ si #iii$ majoritatea normelor de drept privat sunt dispozitive!. ,partin dreptului public urmatoarele? dreptul constitutional& dreptul international public& dreptul penal& dreptul administrativ& dreptul financiar #fiscal$ s.a. ,partin dreptului privat urmatoarele? dreptul civil& dreptul comercial& dreptul comertului international& dreptul international privat s.a. ,lte discipline& precum dreptul muncii& dreptul familiei sunt greu de incadrat intr una din cele doua ramuri datorita faptului ca o serie de norme ale acestei discipline au caracteristicile dreptului public iar altele ale dreptului privat.
4 5

*oan 5uraru . Drept constitutional si institutii politice. 0ditura ,ctami& 8ucuresti& 1%%!& p. 12 *strate 5icescu . Curs de drept civil. 0ditura ,ll 8ecA& 8ucuresti& 2)))& p. 33! #e/tras din pledoaria in procesul 8urileanu& 25.)6.1%31$ 6 Normele imperative sunt acele norme de la care nu se poate deroga& prin vointa partilor& deci conduita lor este obligatorie conform normei& in caz contrar fiind incidente sanctiuni ! Normele dispozitive sunt acele norme care se aplica pentru ca partile au decis ca ele sa le fie aplicabile

13

2.2

1reptul intern si dreptul international

,sa cum aratam mai sus& aparitia si evolutia dreptului sunt strans legate de stat& ca forma de organizare sociala a puterii natiunii #puterii politice$. 1unctia fundamentala a unui stat este aceea de a e/prima si realiza vointa general obligatorie a natiunii #vointa de stat$. 4tatul creaza dreptul& pe de o parte& iar dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului& pe de alta parte. Cum unul din elementele statului este suveranitatea "& fiecare stat isi e/ercita aceasta suveranitate& constand in puterea de actiune a legilor emise& pe intreg teritoriul si numai pe acest teritoriu. ,sadar& fiecare stat legifereaza pe teritoriul sau& totalitatea acestor legi formand& pentru acel stat& dreptul intern. Din necesitatea reglementarii raporturilor dintre state& pe de o parte& precum si a raporturilor economice transnationale& pe de alta parte& au aparut disciplinele dreptului international& in speta dreptul international public& respectiv dreptul international privat. ,mbele discipline au ca obiect de studiu conventiile internationale. ,ceste conventii internationale& inclusiv Directivele <niunii 0uropene isi produc efectele pe teritoriul unui stat datorita faptului ca acel stat a aderat la acea conventie sau s a asociat la o organizatie supra statala din proprie vointa. (data adoptate de un stat& conventiile internationale devin parte a dreptului intern& ca si cum ar fi produsul legislativ al statului respectiv si au aceeasi forta juridica precum celelalte reglementari interne. 5ai mult& in caz de neconcordante intre conventiile internationale si reglementarile interne& cele din urma primeaza #art. 2) si 1451 din Constitutie& art. 1 alin. 4 C. 1isc. etc$. #. ,otiunea dreptului comercial

Dreptul comercial& ca disciplina de studiu& se ocupa cu actele #faptele$ comerciale& cu obligatiile ce deriva din ele& cu comerciantii . persoane fizice sau juridice& cu contractele comerciale& cu titlurile comerciale de valoare& cu falimentul etc. 'arte din acestea vor fi prezentate pe parcursul acestui curs& in mai mult sau mai putin detaliu. Ce au in comun toate aceste notiuni ce fac obiect de studiu al dreptului comercialB 1aptul ca& fie au un obiect comercial& fie partile operatiunii #sau cel putin una din ele$ sunt comercianti. ,sadar& putem defini dreptul comercial ca fiind un ansambul de norme juridice apartinand dreptului privat si care se aplica tuturor raporturilor care rezulta din opretiunile #actele9faptele$ juridice considerate de lege ca fiind comerciale& precum si raporturilor care rezulta din operatiunile juridice la care participa acele persoane considerate de lege ca avand calitatea de comerciant%. 0lemente ale acestei definitii urmeaza a fi prezentate in continuare sub forma institutionala. 'rin institutii ale dreptului se intelege un ansambu de norme juridice avand acelasi obiect de reglementare1). 3om studia asadar? institutia actelor #faptelor$ de comert& institutia comerciantilor . persoane fizice si societati comerciale& institutia obligatiilor

" %

*oan 5uraru . op. cit.& p. 12 *.N. 1intescu . Curs de drept comercial. 0ditat de ,l. -2. Doicescu& 8ucuresti& 1%2%& vol. *& p. ! 1) *ntelesul fiind deci diferit de cel din limbajul comun

14

comerciale si institutia contractelor comerciale& cuprinzand si unele clauze ce se ragasesc in general in contractele de comert international. 4. Corelatia dintre dreptul comercial si celelalte sub2ramuri ale dreptului

,sa cum aratam anterior& dreptul comercial face parte din ramura dreptului privat& alaturi de alte sub ramuri pe care le vom analiza generic& pe rand. 4.1 Corelatia dintre dreptul civil si dreptul comercial

*n cadrul dreptului privat& dreptul civil este cea mai reglementata sub ramura. ,tat dreptul civil& cat si cel comercial& reglementeaza raporturile juridice dintre persoane fizice si juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica #particulari$. Diferenta este ca dreptul comercial se aplica numai acelor operatiuni juridice care fie au obiect considerat de lege ca fiind comercial . deci in considerarea obiectului . fie acelor operatiuni la care participa comercianti . deci in considerarea partilor #sau& mai bine zis& profesiunii acestora$11. ,sadar& ramane ca normele dreptului civil sa fie aplicabile acelor acte sau fapte juridice care fie nu au un obiect considerat de lege ca fiind comercial& fie nici una din partile operatiunii nu este comerciant. *n unele cazuri& aceeasi operatiune poate avea fie caracter civil& fie comercial& in functie #asa cum aratam$ de obiectul vanzarii ori de calitatea de comerciant a participantilor. ,lteori& anumite operatiuni sunt e/clusiv comerciale sau e/clusiv civile. De e/emplu& apartin e/clusiv dreptului comercial operatiunile de credit bancar& leasing& franciza& factoring sau rprivind titlurile comerciale de valoare. *nvers& apartin e/clusiv dreptului civil mostenirea& donatia s.a. *n ceea ce priveste raportul drept comercial . drept civil& acesta este unul de subsidiaritate. ,stfel& conform art. 1 C. Com.& in comert se aplica legea de fata si unde ea nu dispune se aplica dreptul civil. ,ceasta inseamna ca dreptul comercial reprezinta drept special fata de dreptul civil& care ramane dreptul general #dreptul comun$. ,dica& atunci cand nu avem o reglementare comerciala a unei operatiuni& aceasta va fi guvernata de regulile din dreptul civil. *nvers& atunci cand o operatiune este guvernata atat de reguli din dreptul civil& cat si de reguli din dreptul comercial& daca operatiuniea este calificata ca si comerciala& se vor aplica regulile comerciale& cu e/cluderea celor civile similare. ( situatie intermediara este aceea cand o operatiune este comerciala& e/ista reglementari comerciale care sa i fie aplicabile& insa acestea nu sunt e/2austive. *n acest caz reglementarile comerciale se completeaza cu reglementarile civile sau& altfel spus& dreptul civil& in calitate de drept comun& =imprumuta> norme ale sale catre dreptul comercial atunci cand acesta nu are norme proprii #deloc sau suficiente$ pentru o anumita operatiune12.

11 12

*.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. ! Caracteristica de =drept comun> a dreptului civil se aplica in toate sub ramurile dreptului privat #dreptul familiei& dreptul muncii& dreptul comertului international etc.$

15

4.2

Corelatia dintre dreptul comerical si dreptul procesual civil

Dreptul procesual civil cuprinde totalitatea normelor care reglementeaza modul in care se desfasoara activitatea organelor judiciare si a celorlalti participanti la procesul civil judecata& precum si raporturile juridice ce se nasc in intampinarea si pe parcursul acestuia& pentru infaptuirea justitiei in cauze civile si comerciale13. ,ltfel spus& dreptul procesual civil reglementeaza modul de desfasurare a procesului civil sau comercial& atat in faza de judecata& cat si in faza de e/ecutare silita. *n plus fata de Codul Civil& care nu cuprinde decat dispozitii de drept substantial #material$& Codul Comercial contine atat dispozitii de drept substantial& cat si de drept procesual. Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul procesual civil rezulta din dispozitiile art. "%% C. Com. care prevad ca e/ercitiul actiunilor comerciale se reglementeaza de Codul de 'rocedura Civila& afara de dispozitiile codului de fata. Deci& procesul comercial se judeca dupa regulile din Codul Comercial si& unde acesta nu dispune& dupa regulile Codului de 'rocedura Civila. ,ceasta inseamna ca intre Codul Comercial si Codul de 'rocedura Civila este aceeasi relatie de subsidiaritate drept special . drept general #comun$ ca si cea e/istenta intre Codul Comercial si Codul Civil. 4.# Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul comertului international

Conform unei definitii& comertul international cuprinde . stricto sensu . totalitatea operatiunilor de import e/port de marfuri si servicii pe care le desfasoara persoanele fizice9juridice apartinand unui stat cu parteneri straini sau pe piete straine. 'rin includerea& alaturi de operatiunile clasice& a operatiunilor de cooperare economica internationala& notiunea de comert international capata un sens larg # lato sensu$14. ,ltfel spus& pe cand dreptul comercial are ca obiect raporturi de drept intern& intre rezidenti& dreptul comertului international reglementeaza raporturile comerciale cu un element de e/traneitate. 'e langa reglementarile din Codul Comercial si celelalte acte normative cu caracter comercial& raporturile de comert international sunt guvernate si de conventiile internationale la care +omania este parte. Desigur ca& facand parte din ramura dreptului privat& unde majoritatea dispozitiilor sunt supletive& c2iar si legea care guverneaza o operatiune de comert international poate fi subiect de negociere intre participantii la operatiune. *n cazul in care partile nu stabilesc care este legea aplicabila . care poate fi legea romana sau o lege straina . stabilirea legii aplicabile se face de catre instanta de judecata investita in a solutiona un litigiu intre parti& in baza normelor dreptului international privat ale statului sub a carui jurisdictie se afla respectiva instanta. Din cele aratate mai sus rezulta ca dreptul comertului international constituie o sub ramura a dreptului comercial& ceea ce inseamna ca dreptul comertului international apare
13

*lie 4toenescu& 6ratian 'orumb . Drept procesual civil roman. 0ditura Didactica si 'edagogica& 8ucuresti& 1%66& p. % 14 Dragos ,l. 4itaru . Dreptul comertului international. 0ditura ,ctami& 8ucuresti& 1%%5& vol. *& pp. % 1)

16

ca un drept special fata de dreptul comercial& acesta din urma indeplinind acum rolul de drept general #comun$ fata de cel dintai15. 4.4 Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul financiar 3fiscal4

Conform unei definitii& dreptul financiar este sub ramura de drept care reglementeaza raporturile sociale nascute in procesul constituirii si utilizarii sumelor cuprinse in bugetele statului16. 'rincipalul obiect de reglementare al dreptului financiar il constituie raporturile in legatura cu finantele publice. 1inantele publice sunt formate din totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii& in forma baneasca& a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale1!. ,vand in vedere obligatiile bugetare ale comerciantilor stabilite prin legi cu caracter fiscal& incidenta acetora asupra reglementarilor comerciale este importanta de stiut. Din pacate& spre deosebire de dreptul comercial& unde reglementarile cunosc o oarecare stabilitate& in materie fiscala instabilitatea legislativa este ma/ima1". 4pre deosebire de relatia drept comercial . drept civil& respectiv drept al comertului international . drept comercial& in relatia dintre dreptul civil sau dreptul comercial si dreptul financiar #fiscal$ subsidiaritatea este minima& atata timp cat dreptul finaciar #fiscal$ face parte din ramura dreptului public& cu caracteristicile sale diferite fata de dreptul privat din a carui familie face parte dreptul comercial #bineinteles insa ca ramane valabila aplicarea cu intaietate a normelor fiscale$1%. 4." Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul penal

Conform unei definitii& dreptul penal reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de aparare a valorilor sociale impotriva infractiunilor& pe de o parte& prin incriminarea si sanctionarea faptelor care prezinta un pericol social grav infractional si& pe de alta parte& prin tragerea la raspundere penala a persoanelor care savarsesc asemenea fapte2). 7egatura dintre dreptul civil si dreptul penal e/ista prin prisma faptului ca multe infractiuni #furt& distrugere& abuz de incredere$ sunt indreptate impotriva dreptului de proprietate& publica sau privata. Dreptul penal& prin sanctiunile sale& apara relatiile sociale reglementate de dreptul civil& ale carui sanctiuni singure nu ar fi suficiente pentru a oferi o protectie completa.

15 16

4tanciu D. Carpenaru . Drept comercial roman& 0ditia a *** a. 0ditura ,ll 8ecA& 8ucuresti& 1%%" 62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. 36 1! Dan Drosu 4aguna . Drept financiar si fiscal. 0ditura (scar 'rint& 8ucuresti& 1%%!& p. 5 1" 'rin adoptarea Codului 1iscal se incerca o stabilizare #art. 4 C. 1isc.? =prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege& promovata& de regula& cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia$ 1% ,rt. 1 alin. 3 C. 1isc. prevede ca in materie fiscala& dispozitiile Codului 1iscal prevaleaza asupra oricaror acte nornative& in caz de conflict intre acestea aplicandu se dispozitiile Codului 1iscal 2) *on (ancea . -ratat de drept penal& partea generala. 0ditura ,ll& 8ucuresti& 1%%4& p. 6

17

Desi normele dreptului comercial au& in marea lor majoritate& caracter supletiv #dispozitiv$& e/ista si unele dispozitii cu caracter imperativ& dintre care cele mai evidente sunt cele de natura penala. ,stfel& pentru a impiedica savarsirea unor infractiuni comerciale& unele legi comerciale prevad si pedepse penale pentru nerespectarea unora din conduitele sale. *n afara dispozitiilor speciale cu caracter penal aflate in cuprinsul unor acte normative comerciale e/ista si dispozitiile cu caracter general din cuprinsul Codului 'enal referitoare la infractiuni cu caracter economic. ;udecarea si condamnarea celor care savarsesc infractiuni comerciale sau economice se face dupa regulile cuprinse in Codul de 'rocedura 'enala. 4pre deosebire de civil& legile comerciale care contin si infractiuni comerciale nu contin si norme de procedura penala.

18

Raportul juridic
". 1efinitie, caractere, structura

+aportul juridic este o relatie sociala reglementata de norma de drept 21. ,ceasta inseamna ca& din infinitatea de relatii sociale& doar o parte sunt in acelasi timp si raporturi juridice& in speta doar acelea care sunt reglementate de norma de drept. ,ltfel spus& o relatie sociala poate deveni raport juridic daca =imbraca 2aina juridica> data de norma de drept 22 #civila& comerciala etc$. ='oate deveni> si nu =devine> deoarece& pe langa conditia e/istentei unei norme de drept care sa reglementeze relatia sociala& este necesara si manifestarea de vointa a partii sau partilor participante la relatia sociala in speta. Caracterele raportului juridic sunt? a$ caracterul social. ,ceasta inseamna ca& inainte de a fi raport juridic& relatia reglementata este una sociala& adica de interactiune intre oameni@ b$ caracterul volitional. ,ceasta inseamna ca o relatie sociala devine raport juridic pentru ca asa a voit legiuitorul& in calitate de emitent al normei juridice. ,sadar& intai apare relatia sociala si& cand aceasta capata un caracter de uz si se generalizeaza& vine legiutorul si edicteaza norma juridica@ c$ caracterul de egalitate de pozitii a partilor. ,ceasta este o caracteristica a raportului juridic de drept privat& constand in nesubordonarea unei parti fata de cealalta. Din punct de vedere structural& raportul juridic contine trei elemente? #i$ partile #subiectele$& #ii$ continutul si #iii$ obiectul. $. Partile raportului juridic

'artile raportului juridic sunt persoane fizice sau juridice care devin titulari de drepturi si obligatii civile sau comerciale. *n functie de intinderea capacitatii de a inc2eia acte juridice& deosebim intre #i$ persoane fizice fara capacitate de e/ercitiu #minorii sub 14 ani si interzisii$& #ii$ persoane fizice cu capacitate de e/ercitiu restransa #minorii intre 14 si 1" ani$ si #iii$ persoanele fizice cu deplina capacitate de e/ercitiu #majorii$. De asemenea& partile pot fi de cetatenie romana #rezidenti$& de cetatenie straina #nerezidenti$& cu dubla cetatenie si fara cetatenie #apatrizi$. *n ceea ce priveste persoanele juridice& ca subiect colectiv de drept& acestea pot fi de stat sau private& de nationalitate romana #rezidenti$ sau straina #nerezidenti$23.
21 22

-raian *onascu si colab. . -ratat de drept civil. 0ditura ,cademiei +omane& 8ucuresti 1%6!& vol. *& p. 155 62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. 61 23 Companiile multinationale sau transnationale au un sediu central si in fiecare tara au infiintata o entitate care& in functie de forma de organizare& poate fi inclusiv persoana juridica a statului unde functioneaza #filiala$

19

5.

Continutul raportului juridic

Contintul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile24. Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscuta de lege subiectului activ #persoana fizica sau juridica$ in virtutea careia careia acesta poate& in limitele dreptului& sa aiba o anumita conduita& sa pretinda o conduita corespunzatoare . sa dea& sa faca sau sa nu faca ceva . subiectului pasiv& si sa ceara concursul fortei coercitive a statului& in caz de nevoie25. Drepturile subiective sunt& in funtie de natura continutului lor& patrimoniale si nepatrimoniale. 0ste patrimonial dreptul subiectiv al carui continut poate fi e/primat in bani #pecuniar$. *nvers& sunt nepatrimoniale acele drepturi care nu pot fi e/primate in bani. Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta. Dreptul real este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea caruia titularul sau isi poate e/ercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva. Dreptul de creanta este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul activ denumit creditor poate pretinde de la subiectul pasiv denumit debitor sa isi e/ecute obligatia de care este tinut in mod specific. Drepturile reale principale sunt? #i$ dreptul de proprietate si #ii$ dezmembramintele sale& adica uzul& uzufructul& abitatia& servitutea si superficia. Drepturile reale accesorii drepturilor reale principale sunt? #i$ dreptul de ipoteca& #ii$ dreptul de gaj& #iii$ privilegiile si #iv$ dreptul de retentie. 0ste principal acel drept subiectiv care are o e/istenta de sine statatoare& soarta sa nedepinzand de un alt drept. *nvers& dreptul accesoriu este acel drept subiectiv a carui soarta depinde de soarta unui drept principal& de care este legat. Corelativ unui dreptului subiectiv de creanta e/ista obligatia. ,ceasta din urma este indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita conduita fata de subiectul activ& care conduita poate fi impusa la nevoie de forta coercitiva a statului. (bigatia poate consta in #i$ a constitui sau a transmite un drept real #=a da>$& #ii$ a e/ecuta o lucrare& a presta un serviciu ori a preda un lucru #=a face>$ si #iii$ a nu face ceva ce ar fi facut daca nu s ar fi obligat la abtinere #=a nu face>$. 'rincipalele asemanari si deosebiri dintre dreptul real si dreptul de creanta? - dreptul real are cunoscut doar subiectul activ #titularul dreptului$@ in ceea ce priveste subiectul pasiv& acesta este nedeterminat& format din toti ceilalti in afara subiectului activ@ in cazul drepturilor de creanta& acestea au cunoscut& determinat& atat subiectul activ #denumit creditor$& cat si subiectul pasiv #denumit debitor$@ - in cazul drepturilor reale& subiectii pasivi #nedeterminati$ sunt tinuti doar sa respecte dreptul real al subiectului activ& fara a avea o obligatie determinata #de e/emplu& in cazul dreptului de proprietate& obligatia tuturor celorlalti in afara proprietarului este
24 25

-raian *onascu si colab. . op. cit.& p. 1"1 62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. !2

20

de a nu il tulbura pe proprietar in posesia sa$@ in cazul drepturilor de creanta& subiectul pasiv #debitorul$ este tinut sa e/ecute o obligatie specifica fata de subiectul activ #creditorul$& e/ecutare in lipsa careia dreptul acestuia din urma nu se poate realiza #de e/emplu& imprumutatul dintr un contract de imprumut trebuie sa ramburseze imprumutul imprumutatorului$. drepturile reale sunt limitate& drepturile de creanta sunt nelimitate26. 'biectul raportului juridic

6.

*n acceptiunea larga #lato sensu$& obiect al raportului juridic reprezinta conduita partilor& adica actiunea la care este indrituit subiectul activ si cea de careceste tinut subiectul pasiv2!. *n acceptiunea restransa #stricto sensu$& obiect al unui raport juridic este un bun2". ,cesta din urma mai este denumit& spre a l deosebi de obiectul lato sensu& obiect derivat al raportului juridic. *n general& prin obiect al raportului juridic se intelege un bun. 8unul este definit ca o valoare economice ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale si spirituale a omului si este susceptibila de apropriere2% sub forma dreptului patrimonial. Clasificarea bunurilor? - in functie de natura lor? #i$ mobile si #ii$ imobile #cladiri si terenuri$@ - in functie de modul in care sunt determinate? #i$ individual determinate #se individualizeaza prin calitatilor lor intrinseci$ si #ii$ generic determinate #se individualizeaza dupa calitatile lor generice$@ individualizarea bunurilor de gen se face prin cantarire #cereale& fructe etc.$& masurare #lic2ide& stofa etc.$& numarare #bani& valori mobiliare$ etc@ - dupa cum pot fi inlocuite sau nu in e/ecutarea unei obligatii? #i$ fungibile si #ii$ nefungibile@ in general& bunurile generic determinate sunt fungibile& adica se pot inlocui cu altele din acelasi gen sau specie #un numar de unitati monetare se poate inlocui cu acelasi numar din aceleasi unitati monetare$@ - dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea ori instrainarea substantei lor? #i$ consumptibile si #ii$ neconsumptibile@ in general& bunurile generic determinate sunt consumptibile& adica se consuma prin intrebuintare& iar inapoi se da o cantitate& un numar sau o masura #catime$ egala din acelasi bunuri& din acelasi gen sau specie #un numar de unitati monetare luate cu imprumut se c2eltuie& restituindu se acelasi numar din aceleasi unitati monetare$@

26 2!

-raian *onascu si colab. . op. cit.& p. 1%! 62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. "6 2" 3ezi infra nr. 14.4 2% De a fi obiect al dreptului de proprietate

21

Izvoarele dreptului comercial. Principiile dreptului comercial


!. ,otiunea de izvor de drept

'rin izvoare ale dreptului& stiinta juridica are in vedere& intr o formulare foarte generala& formele de e/primare ale normelor juridice in cadrul unui sistem de drept 3). Notiunea de izvor de drept este legata asadar de activitatea de creare& de elaborare a dreptului de catre stat& sub forma actelor normative. ,stfel& o serie de acte sociale devin izvoare de drept odata cu recunoasterea lor ca legitime prin reglementarea lor cu ajutorul normelor juridice31. *n sistemul de drept romanesc& actele normative reprezinta singurul izvor de drept& indiferent de emitentul respectivelor acte32. 0mitentii de acte normative sunt? 'arlamentul& care este principala autoritate cu atributiuni de legiferare iar actele normative emise de acesta poarta denumirea de legi& stricto sensu #lato sensu& prin legi se intelege orice act normativ& indiferent de emitent$. Ceilalti emitenti de acte normative sunt? #i$ 6uvernul& care emite 2otarari si& prin delegare legislativa din partea 'arlamentului& ordonante simple si de urgenta@ #ii$ celelalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate precum ministerele& care emit ordine ale ministrilor& 8N+& CN35& Consiliul Concurentei etc@ #iii$ autoritatile administratiei publice locale #consilii judetene si locale& primarii$. *n afara legilor #lato sensu$ e/ista si asa numitele izvoare interpretative ale dreptului. ,cestea sunt? obiceiurile #cutumele$& regulile de convietuire& doctrina si practica judiciara. Daca& in ceea ce priveste primele doua& acestea sunt izvor de drept doar atunci cand legea face trimitere e/presa la ele #de e/p. art. %!) alin. 2 si art. %") C. Civ.$& cele din urma nu sunt izvoare veritabile& ci au doar rolul de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale33. 1%. Izvoarele dreptului comercial

*zvoarele dreptului comercial sunt atat izvoarele dreptului civil& cat si propriile izvoare& respectiv Codul Comercial si legile comerciale speciale. 1%.1 Constitutia

Ca izvor de drept comercial& Constitutia stabileste faptul ca economia +omaniei este una de piata& bazata pe libera initiativa si concurenta #art. 134 alin. 1$. De asemenea&
3) 31

*oan Ceterc2i& *on Craiovan . op. cit.& p. 51 5ircea Djuvara . op. cit.& p. 4%) 32 62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. 4! 33 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 16

22

Constitutia prevede ca proprietatea privata este inviolabila #art. 135 alin. 5$& garantata si ocrotita in mod egal de lege& indiferent de titular& deci indiferent daca aceasta apartine statului sau particularilor& iar dreptul de proprietate& ca si creantele asupra statului& sunt garantate #art. 41$. 1%.2 Izvoarele dreptului civil

*zvoarele dreptului civil sunt Codul Civil si legile civile speciale # lato sensu$34. Dintre multitudinea de legi speciale enumaram? Decretul nr. 16!91%5" privind prescriptia e/tinctiva& Decretul nr. 3191%54 privind persoanele fizice si juridice& 7egea nr. 1"91%%1 privind fondul funciar& (.6. nr. 2692))) cu privire la asociatii si fundatii& 7egea nr. 1)92))1 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 1%45 1%"%& 7egea nr. !91%%6 a cadastrului si publicitatii imobiliare& 7egea nr. 21391%%" privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. 1%.# Izvoarele proprii ale dreptului comercial

*zvoarele dreptului comercial desemneaza formele specifice de e/primare a normelor dreptului comercial& respectiv Codul Comercial si legile comerciale speciale. Codul Comercial este principalul izvor de drept in materie comerciala in ceea ce priveste stabilirea caracterului comercial al unor faptelor de comert& a obligatiilor comerciale& a probelor si a contractelor comerciale. *n materia faptelor de comert& toate aceste fapte se circumstantiaza& astfel incat interpretul sa poata deosebi o operatiune comerciala de una civila. *n materia obligatiilor& se stabilesc derogari de la regulile din Codul Civil. *n materia contractelor comerciale& se stabilesc regulile care deosebesc un contract comercial de unul civil avand acelasi obiect #de e/p. vanzarea cumpararea& depozitul& imprumutul etc.$ dar se si reglementeaza contracte e/clusiv comerciale #de e/p. reportul& contul curent$. 7egile comerciale speciale sunt acele legi #stricto sensu$ care reglementeaza aspecte comerciale care nu sunt prinse in Codul Comercial@ in cele mai multe din cazuri& legile comerciale speciale au abrogat titluri intregi din Codul Comercial. Cele mai cunoscute si aplicate legi comerciale speciale sunt? 7egea societatilor comerciale& 7egea societatilor bancare& 7egea pietei de capital& 7egea registrului comertului& 7egea concurentei comerciale& 7egea falimentului. *n afara legilor #stricto sensu$ mai e/ista o serie de alte acte normative precum 2otarari de guvern& ordine ale ministrilor& acte ale conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate #8N+& CN35& Consiliul Concurentei etc.$ sau ale administratiei locale care au rolul de a pune in aplicare legile in baza carora sunt emise.

34

De fapt& ordinea de aplicare este inversa& in baza principiului =legea speciala deroga de la legea generala> #specialia generalibus derogant$

23

11.

Raportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului comercial

*n ceea ce priveste dreptul civil& lucrurile sunt clare& se aplica dispozitiile civile& respectiv Codul Civil si legile civile speciale. *n ceea ce priveste dreptul comercial& regula este cea stabilita de art. 1 C. Com& adica se aplica Codul Comercial si& unde acesta nu dispune& se aplica Codul Civil. ,ceasta regula se interpreteaza in felul urmator? raporturile comerciale sunt guvernate de Codul Comercial si de celelalte legi comerciale speciale si& unde acestea nu dispun& de dispozitiile Codului Civil si ale celorlalte legi speciale. ,sadar& in comert& legea civila are un caracter de subsidiaritate fata de legea comerciala. 'entru a detalia mai mult regula continuta de art. 1 C. Com.& aplicand regula legii speciale ce deroga de la legea generala #specialia generalibus derogant$& ordinea in care se aplica izvoarele& in materia dreptului comercial& este urmatoarea? #i$ legea comerciala speciala@ #ii$ Codul Comercial@ #iii$ legea civila speciala si #iv$ Codul Civil. Desigur ca e/ista legi care contin atat dispozitii civile& cat si comerciale 35. *n acest caz& ordinea de aplicarea a acestor izvoare este aceeasi& adica in civil se aplica dispozitiile cu caracter civil din respectivul act normativ& iar in comercial se aplica intai dispozitiile cu caracter comercial din respectivul act normativ& apoi dispozitiile Codului Comercial& apoi dispozitiile cu caracter civil din respectivul act normativ ori din alte acte normative civile #daca este cazul$ si& in final& dispozitiile Codului Civil. 12. Izvoarele interpretative

*n ceea ce priveste izvoarele interpretative& asa cum aratam& obiceurile sau cutumele #care& in materie comerciala& poarta denumirea specifica de uzuri$ se aplica doar atunci cand legea face trimitere la ele. *nsasi legea #art. %!) alin. 2 C. Civ.$ prevede ca o conventie #contract$ obliga nu numai la ceea ce este mentionat in ele& ci si la toate urmarile ce ec2itatea& obiceiul sau normele legale dau obligatiei& dupa natura sa& ceea ce inseamna ca& atata timp cat uzul nu este contrazis de vreun act normativ& acesta are aceeasi putere ca si un act normativ. *n continuare& art. %") si %"1 C. Civ. prevad ca dispozitiile indoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s a inc2eiat contractul si ca acele clauze obisnuite intr un contract se subinteleg& desi nu sunt prevazute e/pres. 4pre deosebire de civil& unde obiceiurile au mai mult un caracter regional& in comercial uzurile au o aplicabilitate mult mai mare #de e/p. in comertul international36 sau maritim$. 4e considera ca uzurile& pentru a fi recunoscute ca atare& trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative? #i$ sa fie observate in mod uniform un anumit timp si nu in mod trecator& izolat sau ca simple tolerante si #ii$ sa fie observate ca o regula de drept& din convingerea ca nu se poate altfel3!.

35

De e/emplu& (.6. nr. %92))) privind nivelul dobanzii legale pentru obligatiile banesti& publicata in 5.(f. nr. 26925. )1.2)))& aprobata cu modificari prin 7egea nr. 5)192))2& publicata in 5.(f. nr. 42591".)6.2))2 36 'entru aceste uzuri e/ista c2iar standardizari facute de Camera de Comert *nternationala de la 'aris #denumite Incoterms$ 3! *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 2"

24

4pre deosebire de dreptul romanesc& care este de inspiratia romano germanica& in dreptul anglo sa/on practica judiciara reprezinta izvor de drept. ,stfel& invocarea de catre o parte intr un litigiu a unei 2otarari judecatoresti pronuntate de o alta instanta intr o speta similara obliga instanta investita cu solutionarea litigiului sa tina cont de 2otararea celeilalte instante ca si cum aceasta din urma 2otarare ar fi o lege. ,ceasta in conditiile in care dreptul anglo sa/on este in mare parte un drept necodificat& adica nu e/ista legi sau e/istenta lor este redusa doar la anumite aspecte #faliment& valori mobiliare etc.$. *n dreptul romanesc& invocarea unei 2otarari judecatoresti prezinta importanta& mai ales atunci cand s a format o adevarata practica intr un anumit domeniu. De asemenea& invocarea unei 2otarari a unei instante superioare poate uneori influenta membrii completului de judecata a instantei investite cu solutionarea litigiului. *n afara de invocarea izolata a unei practici judiciare sau c2iar unei singure 2otarari judecatoresti& e/ista interpretarile *naltei Curti de Casatie si ;ustitie care& atunci cand este investita3" sa se pronunte asupra interpretarii unor aspecte care& pana atunci& primisera interpretari diferite din partea instantelor inferioare& isi uneste sectiile pentru a da o 2otarare cu valoare de indrumare pentru instantele inferioare& 2otarare care se publica in monitorul oficial. 1#. Principiile dreptului comercial

'rincipiile dreptului& in general& si ale dreptului comercial& in special& sunt acele reguli generale prevazute intr un act normativ& fie in mod e/pres& fie dedus prin interpretarea coroborata a mai multor te/te de lege& care guverneaza la modul principial operatiunile juridice& in general& respectiv comerciale& in special. 1#.1 Principiile fundamentale ale dreptului romanesc

'rincipii fundamentale ale dreptului romanesc sunt principii care guverneaza intreaga legislatie romaneasca iar izvorul lor este Constitutia. 4unt asadar principii fundamentale de drept& aplicabile tuturor ramurilor si sub ramurilor de drept urmatoarele? #i$ principiul democratiei& #ii$ principiul egalitatii in fata legii& #iii$ principiul legalitatii si #iv$ principiul separatiei puterilor in stat. 1#.2 Principiile proprii dreptului comercial

Doctrina recunoaste drept principii ale dreptului comercial urmatoarele? #i$ in comert& actele juridice sunt cu titlu oneros@ #ii$ in comert& banii sunt intotdeauna frugiferi #produc dobanzi$@ #iii$ in contractele comerciale& in caz de dubiu& se aplica regula care favorizeaza

3"

'rocedura poarta denumirea de recurs in interesul legii si este promovat de procuroul general al 'arc2etului de pe langa *nalta Curte de Casatie si ;ustitie& din oficiu sau la cererea ministrului justitiei

25

circulatia@ #iv$ contractarea in favoarea celui de al treilea este obisnuita 3%@ #v$ legea comerciala protejeaza creditul@ #vi$ libertatea probelor in litigiile comerciale s.a.

3%

4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 1%

26

aptele de comert
14. Actele si faptele juridice. 7erminologie

1aptele juridice au o dubla acceptiune? lato sensu& prin fapte juridice se inteleg atat faptele juridice . stricto sensu& cat si actele juridice. 14.1 1efinitia actelor juridice

'rin act juridic se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice& respectiv de a naste& a modifica sau stinge un raport juridic 4). ,ceasta definitie prezinta notiunea de act juridic in acceptiunea de operatiune juridica #negotium juris$. ( a doua acceptiune a notiunii de act juridic este aceea de inscris constatator al unei operatiuni juridice #instrumentum probationis$. 14.2 1efinitia faptelor juridice 8 stricto sensu

4pre deosebire de actul juridic& care este o manifestare de vointa constienta& facuta cu scopul de a produce efecte juridice #de e/p. inc2eierea unui contract$& faptele juridice . stricto sensu sunt fie acele situatii care nu presupun o manifestare de vointa #de e/p.& evenimentele naturale$& fie ca& desi presupun o astfel de manifestare& nu intrunesc elementele necesare spre a fi acte juridice #de e/p. delictele civile$ 41& insa sunt producatoare de efecte juridice. 0fectele juridice se produc deoarece c2iar legea a stabilit acest lucru si nu pentru ca& de e/emplu& autorul faptei le a dorit. 14.# Clasificarea actelor juridice

,ctele juridice se clasifica in functie de mai multe criterii& dintre care enumeram cateva mai importante42? a$ dupa numarul partilor? #i$ unilaterale& #ii$ bilaterale si #iii$ multilaterale@ b$ dupa continutul lor? #i$ patrimoniale si #ii$ nepatrimoniale@ c$ dupa scopul urmarit la inc2iererea lor? #i$ cu titlu oneros si #ii$ cu titlu gratuit@ cele dintai& la randul lor& se impart in #i$ comutative si #ii$ aleatorii& iar cele din urma& la randul lor& se impart in #i$ acte dezinteresate si #ii$ liberalitati@ d$ dupa modul #forma$ de inc2eiere? #i$ consensuale& #ii$ solemne si #iii$ reale@ e$ dupa e/istenta sau nu a modalitatilor? #i$ acte pure si simple si #ii$ acte afectate de modalitati@ f$ dupa raportul dintre ele? #i$ principale si #ii$ accesorii@
4) 41

4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 114 -udor +. 'opescu& 'etre ,nca . -eoria generala a obligatiilor. 0ditura 4tiintifica& 8ucuresti& 1%6"& p. 1% 42 62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. 115

27

g$ dupa reglementarea si denumirea lor? #i$ numite si #ii$ nenumite@ 2$ dupa modul de e/ecutare? #i$ dintr o data #uno ictu$ si #ii$ succesiva. 14.#.1 Actele unilaterale, bilaterale si multilaterale

,ctele unilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei unei singure parti& adica emana de la autorul lor unic& cum ar fi? oferta de a contracta& promisiunea de recompensa& testamentul. ,ctele bilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a doua parti& adica emana de la ambele si reprezinta acordul lor de vointa. ,ctul bilateral mai este denumit si contract ori conventie 43 sau& atfel spus& contractul este un act bilataral. 0/emple de contracte sunt? vanzarea cumpararea& mandatul& donatia& imprumutul& depozitul& leasing ul. 7a randul lor& in functie de cum dau nastere la obligatii . pentru o singura parte sau pentru ambele paarti& contractele la randul lor se clasifica in unilaterale si bilaterale #sinalagmatice$. 4unt e/emple de contracte unilaterale? donatia& mandatul neremunerat& depozitul neremunerat& imprumutul iar de contracte bilaterale #sinalagmatice$? vanzarea cumpararea& mandatul remunerat #comisionul$& depozitul remunerat& leasing ul. ,ctele multilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a trei sau mai multe parti& adica emana de la toate si reprezinta acordul de vointa al acestora. 0/emple de contracte multilaterale sunt contractul de societate civila sau contractul de societate comerciala #actul constitutiv$ cu trei sau mai multi asociati. 14.#.2 Acte patrimoniale si acte nepatrimoniale

4unt patrimoniale acele acte juridice care au un continut evaluabil in bani. 0/emple de acte patrimoniale sunt? vanzarea cumpararea& donatia& imprumutul& mandatul& locatiunea #inc2irierea$& leasing ul. 4unt nepatrimoniale acele acte juridice care nu au un continut evaluabil in bani. 0/emple de contracte nepatrimoniale sunt casatoria& acordul fostilor soti cu privire la pastrarea dupa divort a numelui din casatorie etc. 14.#.# Acte cu titlu oneros si cu titlu gratuit

,ctele cu titlu oneros sunt acele acte in care& in sc2imbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte& se urmareste de catre aceasta din urma parte obtinerea unui alt folos patrimonial44. 0/emple de contracte oneroase sunt? vanzarea cumpararea& mandatul
43 44

-raian *onascu si colab. . op. cit.& p. 243 62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. 116

28

remunerat& imprumutul cu dobanda& depozitul remunerat& locatiunea& leasing ul. *n materie comerciala& contractele se inc2eie in general cu titlu oneros45. Din categoria actelor cu titlu oneros& actele comutative sunt acele acte juridice a caror parti stiu& la momentul inc2eierii& care este intinderea obligatiilor ce le incumba. 0/emple de acte comutative sunt? vanzarea cumpararea& donatia& locatiunea& mandatul& imprumutul& depozitul& leasing ul. 4pre deosebire de actele comutative& actele aleatorii sunt acele acte juridice ale caror parti #sau doar una din ele$ nu cunosc& la momentul inc2eierii& care este intinderea obligatiilor ce le incumba& asumandu si astfel riscul ca& la terminarea contractului& sa iasa in castig sau in pierdere. 0/emple de acte aleatorii sunt? contractul de renta viagera& jocul de noroc& contractul de asigurare& contractul de societate civila sau contractul de societate comerciala #actul constitutiv$46. ,ctele cu titlu gratuit sunt actele juridice in care cel ce procura un folos patrimonial celeilalte nu urmareste& la randul sau& sa si procure de la cel dintai& un astfel de folos in sc2imb. 0/emple de astfel de contracte sunt? donatia& legatul& depozitul neremunerat& mandatul neremunerat& imprumutul fara dobanda. Din categoria actelor cu titlu gratuit& actele dezinteresate sunt acele acte prin care dispunatorul& desi procura un folos #avantaj$ patrimonial celeilalte parti& nu isi diminueaza in acest fel patrimoniul. 0/emple de acte dezinteresate sunt? depozitul neremunerat& mandatul neremunerat& imprumutul fara dobanda& comodatul. 4pre deosebire de actele dezinteresate& liberalitatile sunt acele acte cu titlu gratuit in care dispunatorul isi vede micsorat patrimoniul ca urmare a procurarii folosului #avantajului$ patrimonial prin inc2eierea actului. 0/emple de liberalitati sunt donatia si legatul.

14.#.4

Acte consensuale, solemne si reale

4unt consensuale acele acte juridice care se inc2eie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa4!& fara nici o alta formalitate. 5area majoritate a actelor juridice civile si comerciale este guvernata de principiul consensualismului4".

45 46

,sta nu e/clude insa posibilitatea ca un comerciant sa inc2eie si acte cu titlu gratuit ori de natura civila Nu trebuie facuta confuzie intre riscul din cadrul unui contract aleatoriu si riscul comercial@ in acest din urma caz& partile stiu intinderea obligatiilor insa& datorita unor situatii care intervin dupa inc2eierea contractului& intinderea obligatiilor nu mai corespunde cu ceea ce reflecta contractul@ asadar& pentru a califica un contract aleatoriu& trebuie ca partile #sau cel putin una$ sa nu fi cunoscut la momentul inc2eierii contractului . si nu ulterior . intinderea obligatiilor contractuale 4! 'rintr o simpla =strangere de mana> 4" *n unele cazuri& pentru a putea face dovada actului& ca operatiune juridice # negotium juris$& acesta trebuie sa imbrace forma scrisa #deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr un inscris$@ altfel spus& forma scrisa este ceruta ad probationem

29

4unt solemne acele acte juridice care& pentru a fi valabil inc2eiate& manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de lege #de e/emplu forma autentica$. 1orma este deci o conditie de validitate a actului #ceruta ad validitatem sau ad solemnitatem$ si in lipsa acestei forme& actul este lovit de nulitate absoluta 4%. 4unt acte solemne? vanzarea cumpararea de terenuri& actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care are printre aporturi un teren& donatia& ipoteca si testamentul. 4unt acte reale acele acte juridice care& pentru a fi valabil inc2eiate& trebuie sa fie insotite de remiterea #predarea materiala$ a bunului ce face obiectul contractului5). 4unt acte reale? depozitul& imprumutul& donatia sub forma darului manual51. 14.#." Actele pure si simple si actele afectate de modalitati

4unt pure si simple acele acte juridice a caror e/istenta sau e/ecutare nu este afectata de un eveniment viitor@ invers& unele acte pot fi afectate de un astfel de eveniment viitor. ,ceste evenimente poarta denumirea de modalitati& in sensul ca modalitatea este un mod al actului& care este influentat de acestea52. 5odalitatile sunt de trei feluri? #i$ termenul& #ii$ conditia si #iii$ sarcina. <nele acte sunt pure si simple ori afectate de modalitati prin c2iar esenta lor si nu prin vointa partilor. -ermenul este un eveniment viitor si sigur ca realizare& pana la care este amanata fie inceperea #termen suspensiv$& fie incetarea #termen e/tinctiv$ efectelor nascute in temeiul unui act juridic #de e/emplu& termenul la care imprumutatul este obligat sa ramburseze imprumutatorului imprumutul$. Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare& de care depinde nasterea #conditie suspensiva$ ori desfiintarea #conditie resolutorie$ unui act juridic #de e/p. vanzarea unui bun sub conditia cumpararii altui bun similar& mai nou$.

14.#.$

Acte principale si acte accesorii

4unt principale acele acte juridice a caror e/istenta este independenta& fara legatura cu soarta altui act juridic. *nvers& sunt accesorii acele acte juridice a caror soarta juridica depinde de soarta altui act& fata de care se afla in raport de accesorialitate #dependenta$. 4unt acte accesorii? ipoteca& gajul #garantia reala mobiliara$& arvuna. 1iind dependente de soarta actului principal& orice afecteaza actul principal va afecta si actul accesoriu #regula accesorium sequitur principale$.
4% 5)

-raian *onascu si colab. . op. cit.& p. 2%3 Dupa cum se observa& termenul =real> are un alt inteles decat in limbajul comun 51 Darul manual nu este un act solemn& desi este o forma de donatie& fiind deci o e/ceptie de la conditia solemnitatii actului& consacrata din motive practice 52 *strate 5icescu . op. cit.& p. 1)4

30

14.#.5

Acte numite si nenumite

4unt numite #tipice$ acele acte care au o denumire stabilita de lege si o reglementare proprie. *nvers& sunt acte nenumite #atipice$ actele juridice care nu au o denumire stabilita de lege sau& c2iar daca au& aceasta este doar mentionata fara a fi urmata de o reglementare proprie. 4unt acte numite? vanzarea cumpararea civila si comerciala& locatiunea& donatia& mandatul civil si comercial #comisionul$& imprumutul civil si comercial& leasing ul& franciza& asigurarea& asocierea in participatiune& societatea civila si societatea comerciala etc. 4unt contracte nenumite asa numitele =contracte de prestari servicii> ori alte contracte care au intrat in practica romaneasca prin imprumut din alte legislatii sau practici internationale? lo2n ul& factoring ul& forfaiting ul& cumpararea de energie etc.53$. *n cazul unui act numit& el va fi guvernat de regulile special edictate pentru acel contract si& in completare& de regulile aplicabile actelor juridice& in general. *n cazul unui act nenumit& acesta nu va fi guvernat de regulile unui act numit cu care prezinta similitudini& ci de regulile aplicabile actelor juridice& in general. 14.#.6 Acte cu e9ecutare dintr2o data si succesiva

4unt acte cu e/ecutare dintr o data #uno ictu$ acele acte juridice a caror e/ecutare se face printr o singura prestatie din partea debitorului. De e/emplu& in cazul unei vanzari cumparari& cumparatorul plateste pretul si vanzatorul preda bunul. *nvers& sunt acte cu e/ecutare succesiva acele acte juridice a caror e/ecutare din partea debitorului presupune o succesiune de prestatii& esalonate in timp. 4unt contracte cu e/ecutare succesiva creditul bancar& locatiunea& leasing ul. 14.4 (lementele de validitate ale actelor juridice

0lementele de validitate ale unui act juridic reprezinta conditiile esentiale ce trebuie sa e/iste pentru ca actul sa fie valabil& adica sa isi produca efectele. ,cestea sunt prevazute la art. %4" C. Civ.& si anume? #i$ capacitatea& #ii$ consimtamantul& #iii$ obiectul& #iv$ cauza si& in anumite cazuri prevazute e/pres de lege& #v$ forma solemna. Capacitatea reprezinta acea conditie de fond care consta in aptitudinea unei persoane de a dobandi drepturi si9sau de a se angaja in obligatii& prin inc2eierea de acte juridice. Capacitatea de a inc2eia acte juridice #de a contracta$ este parte a capacitatii juridice a persoanei fizice sau juridice. Capacitatea juridica este compusa din capacitatea de folosinta si capacitatea de e/ercitiu. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice se dobandeste la nastere si se pierde prin moarte& iar cea de e/ercitiu se dobandeste la majorat. De capacitatea de a contracta beneficiaza orice persoana fizica majora sau care nu a fost pusa sub interdictie 54& precum si orice persoana juridica. Per a contrario& nu au capacitate de a contracta minorii si intezisii. 5inorii intre 14 si 1" ani au capacitate de
53

<nele contracte de comert international au fost adoptate si de legislatia noastra #leasing ul& franciza etc.$

31

e/ercitiu restransa& ceea ce inseamna ca pot inc2eia doar anumite acte juridice& prevazute limitativ de lege. *n ceea ce priveste persoana juridica& capacitatea juridica se dobandeste la momentul inregistrarii sale& insa este circumscrisa principiului specialitatii. ,stfel& conform art. 34 alin. 1 din Decretul nr. 3191%54 privind persoanele fizice si juridice& persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei& stabilit prin lege& actul de infiintare sau statut. ,ceasta inseamna orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice este sanctionat cu nulitatea #art. 34 alin. 2 din Decretul nr. 3191%54$. Consimtamantul reprezinta acea conditie de fond care consta in intentia #vointa$ de a inc2eia un act juridic. 'entru a fi valabil& consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant55& sa fie e/primat cu intentia de a produce efecte juridice 56 si sa fie e/teriorizat5!. 3iciile de consimtamant sunt acele situatii care altereaza consimtamantul& facand ca acesta sa nu fie dat in mod valabil. 3iciile de consimtamant sunt eroarea& dolul& violenta si leziunea. 0roarea este falsa reprezentare a realitatii la inc2eierea unui act civil iar dolul este eroarea provocata de altcineva prin mijloace viclene pentru a o determina sa inc2eie un act juridic. 3iolenta este amenintarea reala& fizica sau morala& a unei persoane de a inc2eia un act juridic pe care& in lipsa amenintarii& nu l ar fi inc2eiat. 7eziunea este disporoportia vadita dintre contraprestatiile nascute in temeiul unui act juridic in care una dintre parti este un minor cu capacitate de e/ercitiu restransa. 7ipsa consimtamantului face ca actul juridic sa fie nul #lovit de nulitate absoluta$& pe cand vicierea acestuia face ca actul juridic sa fie anulabil. Deoarece persoana juridica este o fictiune a legii& consimtamantul acesteia se e/prima prin persoanele fizice care compun organele sale de conducere. Conform art. 35 alin. din Decretul nr. 3191%54 privind persoanele fizice si juridice& actele juridice facute de organele persoanei juridice& in limuta puterilor ce le au fost conferite& sunt ale persoanei juridice insasi. (biectul actului juridic civil reprezinta acea conditie de fond constand in conduita partilor impusa prin respectivul act& respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute #de e/emplu& dreptul cumparatorului de a primi bunul cumparat si obligatia vanzatorului de a l preda& respectiv dreptul vanzatorului de a primi pretul& respectiv obligatia cumparatorului de a l plati$. Cand conduita partilor priveste un
54

*nterdictia se instituie asupra persoanelor care nu au deloc discernamant #persoanele cu anumite boli psi2ice$ 55 4pre deosebire de minori& respectiv interzisi& a caror lipsa de discernamant este permanenta& respectiv amanata pana la majorat& drept pentru care sunt lipsiti de capacitate juridica #incapabili$& persoanele considerate capabile pot fi in anumite momente in situatia de a nu avea& din diferite motive& discernamant. ,sadar& incapacitatea este o stare de drept& iar lipsa consimtamantului e o stare de fapt #62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. 12%$ 56 Consimtamantul este e/primat fara intentia de a produce efecte juridice atunci cand este dat in gluma& de simpla complezenta etc. 5! *n lipsa unei prevederi e/prese a legii sau vointei partilor& tacerea nu valoreaza consimtamant@ altfel spus& manifestarea de vointa trebuie sa fie e/presa si nu tacita

32

bun& acesta este de asemenea denumit obiect al actului juridic@ pentru a l deosebi insa de conduita partilor& bunul mai poarta denumirea de =obiect derivat al actului juridic>5". 'entru a fi valabil& obiectul #respectiv obiectul derivat$ al actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii? #i$ sa e/iste #la momentul contractarii 5%$& sa fie in circuitul civil #adica sa poata fi vandute si cumparate$ 6)& sa fie posibil& sa fie licit si moral. *n afara de aceste conditii generale& anumite acte juridice necesita si indeplinirea unor conditii speciale. Cauza actului juridic este acea conditie de fond ce consta in scopul urmarit la inc2eierea unui act juridic. Cauza trebuie sa e/iste61& sa fie reala si sa fie licita si morala. Cauza este ilicita cand este interzisa de lege sau este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. *n afara de cele patru condtitii de fond& atunci cand legea prevede& actul juridic trebuie sa imbrace o anumita forma #in general& forma autentica$& in lipsa acesteia actul fiind nul absolut. Deoarece regula dreptului privat este cea a consensualismului& e/ceptiile formalismului trebuie sa fie e/pres prevazute de lege62. Nu trebuie confundata forma scrisa cu forma solemna. 1orma scrisa este o conditie ceruta uneori doar pentru proba actului #ad probationem$63 si nu afecteaza valabilitatea acestuia. *n unele cazuri& pentru ca anumite acte sa fie opozabile si tertilor& pe langa forma scrisa ceruta ad probationem trebuie ca actul sa fie inscris in anumite registre publice 64. *n lipsa conditiei publicitatii& sanctiunea este inopozabilitatea& adica dreptul tertilor de a ignora efectele actului juridic. 1". (numerarea faptelor de comert

,rt. 3 C. Com. enumera =faptele de comert>& adica acele operatiuni pe care le considera ca fiind comerciale. ,cestea sunt? 1. Cumpararile de produse sau de marfuri spre a se revinde& fie in natura& fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru& ori numai spre a se inc2iria@ asemenea si cumpararea spre a se revinde de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert@ 2. 3anzarile de producte& vanzarile si inc2irierile de marfuri in natura sau lucrate si vanzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert& cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau inc2iriere@

5" 5%

62eorg2e 8eleiu . op. cit.& p. 13% 8unurile viitoare pot face obiectul actului& daca partile cunosc faptul ca bunul nu e/ista in prezent& dar va e/ista in viitor 6) 4unt scoase din circuitul civil bunurile proprietate publica& drogurile& armele de foc& 61 Nu este obligatoriu sa fie e/presa 62 3ezi actele solemne& supra nr. 14.3.4 63 Desigur ca in practica& datorita avantajelor probatorii ale inscrisurilor& partile inc2eie actul in forma scrisa c2iar daca dovada acestuia se poate face si cu alte mijloace de proba #precum martori sau prezumtii$ 64 De e/emplu& inscrierea ipotecii in cartea funciara ori a gajului in ,06+5

33

3. Contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri de credit circuland in comert@ 4. Cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale@ 5. (rice intreprindere de furnituri@ 6. *ntreprinderile de spectacole publice@ !. *ntreprinderile de comisioane& agentii si oficiuri de afaceri@ ". *ntreprinderile de constructii@ %. *ntreprinderile de fabrici& de manufactura si imprimerie@ 1). *ntreprinderile de editura& librarie si obiecte de arta& cand altul decat autorul sau artistul vinde@ 11. (peratiunile de banca si sc2imb@ 12. (peratiunile de mijlocire #samsarie$ in afaceri comerciale@ 13. *ntreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri& pe apa sau pe uscat@ 14. Cambiile si ordinele de producte si marfuri@ 15. Constructiunea& cumpararea& vanzarea si revanzarea de tot felul de vase pentru navigatiunea interioara si e/terioara si tot ce priveste ec2iparea& armarea si aprovizionarea unui vas@ 16. 0/peditiunile maritime& inc2irierile de vase& imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatie@ 1!. ,sigurarile terestre& c2iar mutuale& in contra daunelor si asupra vietii@ 1". ,sigurarile& c2iar mutuale& asupra riscurilor navigatiunii@ 1%. Depozitele pentru cauza de comert@ 2). Depozitele in docuri si antrepozite& precum si toate operatiunile asuprta recipiselor de depozit #Carante$ si asupra scrisorilor de gaj eliberate de ele. Desi toate operatiunile enumerate la art. 3 sunt acte de comert& adica sunt facute cu intentia de a produce efecte juridice& folosind sintagma fapte de comert legiuitorul a considerat ca fiind comerciale si faptele de comert nascute in legatura cu unul din actele de comert enumerate. De e/emplu& pct. 13 arata ca sunt fapte de comert intreprinderile de transport. Daca in cursul transportului se produc anumite evenimente calificate ca si fapte juridice #cum ar fi o deteriorare a marfurilor$& efectele nascute in urma unui astfel de fapt juridic au acelasi regim comercial ca si actul juridic propriu zis al transportului65. *n ceea ce priveste enumerarea continuta la art. 3 C. Com.& aceasta nu este limitativa. Caracterul enuntiativ al enumerarii este motivat de faptul ca& la data adoptarii Codului Comercial& acestea erau actele de comert cunoscute. *ntre timp insa comertul a evoluat& astfel ca alte acte de comert #leasing ul& factoring ul& franciza etc.$ prevazute in legi speciale sunt de asemenea acte de comert. *n plus& c2iar din e/primarea Codului Comercial =se considera ca fapte de comert> in loc de =sunt fapte de comer> rezulta ca intentia de a da caracter enuntiativ enumerarii a fost urmarita din start de legiuitor66. Din analiza operataiunilor enumerate la art. 3 C. Com.& se poate formula o definitie generica a faptelor de comert ca fiind acele operatiuni de producere de marfuri&

65 66

*.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 32 0ftimie ,ntonescu . Codul Comercial adnotat. 0ditura 7ibrariei 4ocec D Co.& 1%)"& vol. *& p. 25

34

e/ecutarea de lucari ori prestarea de servicii sau interpunerea in circulatia marfurilor& realizate in scopul obtinerii de venituri6!. 1$. Clasificarea faptelor de comert

Din interpretarea coroborata a art. 3& 4 si 56 C. Com.& rezulta ca faptele de comert se impart in urmatoarele categorii? #i$ faptele de comert obiective@ #ii$ faptele de comert subiective si #iii$ faptele de comert unilaterale #mi/te$. *nteresul calificarii unei operatiuni ca fapta de comert este aceea ca& in conformitate cu art. 56 C. Com.& operatiunea este guvernata de dispozitiile legislatiei comerciale si nu de cele ale legii civile. *n plus& instanta c2emata sa judece un litigiu comercial este instanta comerciala. 15. aptele de comert obiective

1aptele de comert obiective sunt cele enumerate la art. 3 C. Com.& precum si alte fapte obiective prevazute in legi speciale. ,cestea se numesc obiective deoarece caracterul comercial al acestora este dat de obiectul operatiunii& independent de calitatea de comerciant sau necomerciant a subiectului. ,sadar& indiferent daca partile sau doar una din ele are sau nu calitatea de comerciant& e/ercitarea unei operatiuni din cele enumerate enuntiativ de art. 3 C. Com. duce la aplicarea dispozitiilor art. 56 C. Com.& adica incidenta legii comerciale. 16. Clasificarea faptelor de comert obiective

(peratiunile enumerate de art. 3 C. Com. pot fi impartite in trei categorii? #i$ operatiunile de interpunere in sc2imb sau in circulatie@ #ii$ intreprinderile si #iii$ operatiunile accesorii #cone/e$6".

6! 6"

4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 2% *dem& p. 32

35

16.1

'peratiunile de interpunere in sc:imb sau circulatie

Dintre faptele de comert enumerate la art. 3 C. Com.& sunt operatinui de interpunere in sc2imb sau circulatie urmatoarele? #i$ cumpararea comerciala@ #ii$ vanzarea comerciala si #iii$ operatiunile de banca si sc2imb. 16.1.1 -anzarea2cumpararea comerciala

*n dreptul civil& vanzarea cumpararea reprezinta acel contract prin care una dintre parti #vanzatorul$ transmite celeilalte parti #cumparatorul$& in sc2imbul unei sume de bani numita pret& dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui bun #art. 12%4 C. Civ.$. Conform art. 3 pct. 1& sunt comerciale cumpararile de produse sau de marfuri spre a se revinde& fie in natura& fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru& ori numai spre a se inc2iria@ de asemenea si cumpararea spre a se revinde de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert. *n continuare& pct. 2 prevede ca sunt de asemenea comerciale vanzarile de producte& vanzarile si inc2irierile de marfuri in natura sau lucrate si vanzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert& cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau inc2iriere. Ceea ce face& in conceptia Codului Comercial& ca o operatiune de vanzare sau cumparare sa fie comerciala este intentia vanzatorului& a cumparatorului ori a ambilor de a obtine un castig de pe urma operatiunii& castig obtinut in urma revanzarii sau inc2irierii bunului cumparat. ,sadar& cumpararea unui bun in scopul revanzarii lui in castig ori a inc2irierii& precum si vanzarea unui bun cumparat in vederea revanzarii ori inc2irierii lui constituie fapta de comert si intra sub incidenta legii comerciale. Ceea ce este esential in stabilirea caracterului comercial al operatiunii este ca& la momentul cumpararii bunului& sa fi e/istat intentia cumparatorului de a l revinde sau inc2iria. 0ste irelevant daca& dupa cumparare& acesta se razgandeste si pastreaza bunul pentru el sau revanzarea nu se face in castig 6%. De asemenea& intentia de revanzare trebuie sa fie e/teriorizata& adica sa fie e/presa sau sa rezulte din imprejurarile inc2eierii contractului. Conform regulii generale prevazute de art. 116% C. Civ. privind sarcina probei& cel care pretinde ca actul are caracter comercial trebuie sa dovedeasca acest lucru& in caz contrar actul va fi considerat civil. *n ceea ce priveste obiectul vanzarii cumpararii& acesta poate consta in producte #produse naturale ale pamantului$& marfuri sau titluri de credit. 'roductele sau marfurile pot fi revandute in aceeasi stare in care au fost cumparate sau dupa ce vor fi fost prelucrate. Desi art. 3 pct. 1 si 2 vorbeste doar de producte& marfuri si titluri de credit #adica bunuri mobile$& doctrina considera ca dispozitia respectiva trebuie interpretata e/tensiv& in categoria faptelor de comert putand intra si vanzarile cumpararile de imobile !)& daca intrunesc conditiile prevazute de lege pentru a fi calificate ca si comerciale& in aceleasi conditii ca si bunurile mobile. *nterpretarea data in trecut celor doua dispozitii citate& atat
6% !)

5.,. Dumitrescu Codul de comerciu adnotat. 0ditura Cugetarea 8ucuresti& 1%26& vol. *& p. 14 *dem& p. 35

36

de doctrina!1& cat si de practica judiciara!2& era aceea ca vanzarea cumpararea de imobile este un act e/clusiv civil. *nterpretarea se baza pe argumentul ca legiutorul a inteles sa protejeze vanzarea cumpararea de imobile& ca bunuri de o valoarea in general superioara bunurilor mobile& dandu i astfel un caracter civil. *n prezent insa aceasta diferenta de valoare nu mai este de actualitate. Desigur ca& practic& cazurile de vanzari cumparari comericale avand ca obiect imobile!3 sunt mult mai reduse numeric decat cele avand ca obiect mobile& insa frecventa redusa nu inseamna e/cluderea operatiunilor cu imobile din sfera actelor comerciale. ,rt. 5 C. Com. e/clude din sfera activitatilor comerciale #i$ cumpararea de bunuri pentru uzul sau consumul propriu al comerciantului ori a familiei sale& #ii$ revanzarea acestor bunuri si #iii$ vanzarea produselor agricole de catre cultivatori. 16.1.2 'pretiunile de banca si sc:imb

Caracterul comercial al operatiunilor de banca si sc2imb este prevazut de catre art. 3 pct. 11 C. Com. Comercialitatea acestor operatiuni este data de elementul interpunerii in sc2imbul sau circulatia banilor. *n afara bancii centrale& bancile #private$ pot fi de trei feluri? banci comerciale& banci populare #cooperative de credit$ si banci de investitii. 'rimele doua categorii de banci au ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite din depozitele atrase sau din alte surse. Diferenta dintre acestea doua este aceea ca bancile comerciale se adreseaza publicului& in general& pe cand bancile populare efectueaza aceste operatiuni pentru la membrii sai cooperatori!4. *n ceea ce priveste bancile de investitii& principala activitate a acestora este intermedierea obtinerii de finantari pe piata primara de capital!5. Conform art. 1 din 7egea societatilor bancare& activitatea bancara in +omania se desfasoara prin 8N+ si prin banci #comerciale$& precum si prin alte persoane juridice autorizate& cu respectarea legii. *n plus& 8N+ beneficiaza si de prevederile speciale ale 7egii nr. 31292))4 privind 4tatutul 8N+!6.

!1

*.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 41& 5inisterul ;ustitiei& cu nota introductiva de *oan C. 5arinescu . Codul Comercial adnotat. 0ditura -iparul +omanesc& 8ucuresti& 1%44& p. " !2 5.,. Dumitrescu . op. cit.& vol. *& p. 1)& 0ftimie ,ntonescu . op. cit.& vol. *& pp. 45& 5% !3 De e/emplu o societate comerciala de intermediere imobiliara care uneori cumpara imobilele in nume propriu spre a le revinde !4 *nitial bancile populare functionau in afara supraveg2erii 8N+. *n prezent& acestea fac obiectul unei astfel de supraveg2eri& intocmai ca si bancile comerciale& sub aspectul capitalizarii si cerintelor prudentiale !5 Conform 7egii pietei de capital& operatiunile de investment banking fac obiectul de activitate al societatilor de servicii de investitii financiare& alaturi de acativitatea de tranzactionare de valori mobiliare si alte activitati cone/e !6 'ublicata in 5.(f. nr. 5"293).)6.2))4

37

16.2

Intreprinderile

*ntra in categoria intreprinderilor urmatoarele fapte de comert prevazute de art. 3 C. Com.? #i$ intreprinderile de furnituri #pct. 5$@ #ii$ intreprinderile de spectacole publice #pct. 6$@ #iii$ intreprinderile de comisioane& agentii si oficiuri de afaceri #pct. !$@ #iv$ intreprinderile de constructii #pct. "$@ #v$ intreprinderile de fabrici& de manufactura si imprimerie #pct. %$@ #vi$ intreprinderile de editura& librarie si obiecte de arta #pct. 1)$@ #vii$ intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri& pe apa sau pe uscat@ #viii$ intreprinderile de asigurari #pct. 1!$ si #i/$ intreprinderile de depozit in docuri si antrepozite #pct. 2)$. 'rin intreprindere se intelege o organizare structurala a factorilor de productie #natura& munca si capitalul$ in scopul desfasurarii unei activitati aducatoare de profit. ,ctivitatea poate fi de producere de bunuri #intreprindere industriala$ sau furnizare de servicii #intreprindere comerciala$. +olul intreprinzatorului in economie este de a si procura de la altii& in totalitate sau numai in parte& factorii de productie si de a combina acesti factori& in conditiile riscului economic& in vederea producerii de bunuri sau furnizarii de servicii care sa i aduca un cat mai mare profit!!. -rebuie facuta distinte intre notiunea de intreprindere folosita de Codul Comercial si notiunea de intreprindere din perioada economiei centrazilate!". *n conceptia Codului Comercial& prin intreprindere se intelege o organizare& rezultat al unei activitati antreprenoriale& care poate fi sau nu persoana juridica. *n conceptia moderna& intreprinderea este o societate comerciala de mici dimensiuni #atat ca numar de salariati& cat si ca cifra de afaceri$ in care fondatorul este manager si administrator in acelasi timp. 16.2.1 Intreprinderile de constructii

*n cazul intreprinderii de constructii& obiectul intreprinderii este ridicarea de cladiri si alte constructii& civile sau industriale. ,ctivitatea de constructii se supune reglementarilor in domeniu #legi& 2otatari de guvern& 2otatari ale consiliilor locale si ordine ale primarilor$ privind calitatea& amplasarea si alte restrictii urbanistice. -oate actele si faptele juridice savarsite pentru realizarea lucrarilor de constructii au caracter comercial!%. ,ceasta inseamna ca sunt operatiuni comerciale si contractele de cumparare de materiale& contractele de antrepriza inc2eiate cu beneficiarii lucrarilor etc").

!! !"

*.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& pp. 44 45 'ersoane juridice organizate conform 7egii nr. 591%!" #in prezent abrogate$ si transformate in societati comerciale sau regii autonome& conform 7egii nr. 1591%%) !% *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 46 ") 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 4)

38

14.2.2

Intreprinderile de fabrici si manufactura

*ntreprinderile de fabrici si manufactura presupun producerea de bunuri in urma prelucarii sau asamblarii unor materii prime ori componente. Diferenta dintre fabrici si manufacturi este una de volum al activitatii& fara relevanta juridica. *n conceptia Codului Comercial& fabrica reprezinta o activitate industriala #de e/p. producerea de ciment$& pe cand manufactura presupune o activitate in care predomina munca manuala #de e/p.& producerea de ceasuri$. *n prezent& aceasta deosebire nu are nici o relevanta practica sau juridica. 16.2.# Intreprinderile de furnituri

*n conceptia Codului Comercial& furnitura este o activitate prestata de un intreprinzator specializat care furnizeaza un serviciu de utilitate publica in mod continuu sau la intervale regulate de timp #de e/p. furnizarea de energie electrica& gaz& distribuirea corespondentei& ridicarea gunoiului menajer etc.$. Daca in cazul furnizarilor continue lucrurile sunt clare #furnizarea de electricitate& gaz etc.$& in ceea ce priveste celelalte servicii este esential ca e/ecutarea lor #care include inclusiv livrarea unor produse& precum activitatea de catering$ sa se faca la termene succesive #furnizarea corespondentei& ridicarea gunoiului menajer$& fara ca durata dintre datele la care sunt prestate serviciile sa fie neaparat egale #distribuirea corespondentei& pe suport material sau electronica$. *n cazul in care livrarea se face la un singur termen& suntem in fata unei vanzari cumparari si nu al unei furnituri"1. 16.2.4 Intreprinderile de spectacole publice

(rganizarea de spectacole publice este& in conceptia Codului Comercial& fapta de comert. 4pectacolele pot fi de orice fel? film& teatru& circ& concert& intrecere sportiva etc. 0lementele esentiale pentru calificarea unui spectacol ca fiind fapta de comert sunt #i$ acesta sa fie public si #ii$ intreprinzatorul #managerul& impresarul$ sa fie altul decat artistul sau sportivul care evolueaza in cadrul spectacolului"2. *n cazul in care spectacolul este dat in scopuri caritabile& fapta nu mai este comerciala& lipsind elementul obtinerii de castiguri. Daca insa spectacolul este organizat de o persoana juridica fara scop lucrativ& insa in vederea obtinerii unui castig& operatiunea se incadreaza in categoria faptelor de comert deoarece& ceea ce intereseaza& este intrunirea elementelor unei intreprinderi si nu calitatea de comerciant ori nu a organizatorului"3.

"1 "2

4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 41 'entru o opinie contrara& vezi *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 52 "3 'entru o opinie contrara& vezi 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 43

39

16.2."

Intreprinderile de comision, agentii si oficii de afaceri

Comisionul si agentia #oficiul de afaceri$ sunt activitati de intemediere in afaceri ce apar atunci cand intre furnizorul si beneficiarul unui contract se interpune o a treia persoana& care face posibila inc2eierea contractului. Diferenta dintre comision si agentie #respectiv contractul de comision si contractul de agentie$ este aceea ce& in cazul comisionului& comisionarul inc2eie contractul pe seama comitentului& in timp ce agentul doar pune partile in legatura& fara a participa la inc2eierea contractului. Contractul de comision face obiectul unei reglementari speciale in Codul Comercial #art. 4)5 si urm.$ care se completeaza cu dispozitiile din Codul Civil referitoare la mandat #art. 1532 si urm.$. 16.2.$ Intreprinderile de editura, de imprimerie si de vanzare a obiectelor de arta

*ntreprinderile de editura& de imprimerie si de vanzare a obiectelor de arta se ocupa cu valorificarea drepturilor patrimoniale izvorand din creatia intelectuala. 3alorificarea acestor drepturi se realizeaza prin e/ercitarea dreptului de reproducere si difuzare a operei"4. 3alorificarea drepturilor de autor este reglementata prin 7egea nr. "91%%6 privind dreptul de autor si drepturile cone/e"5. 0ditarea este intreprinderea care se bazeaza pe inc2eierea de contracte de editura cu autorii de opere literare& stiintifice sau artistice prin care acestia din urma cedeaza editurii dreptul de a reproduce si de a difuza opera& in sc2imbul unei remuneratii. *mprimeria reprezinta activitatea de redactare si multiplicare a unei opere literare& stiintifice sau artistice. ,ceasta se poate face atat pe suport material #tiparire$ cat si postarea pe Internet. 7ibraria reprezinta activitatea de distribuire si difuzare catre clienti a operei literare sau stiintifice& dupa multiplicarea acesteia. *n cazul vanzarii organizate a operelor artistice #picturi& sculpturi etc.$& activitatea nu are o denumire specifica. 'entru a fi in prezenta unei intreprinderi de editura& imprimerie sau librarie este necesar ca persoana antreprenorului sa fie alta decat cea a autorului"6.

"4 "5

3iorel +os . Dreptul proprietatii intelectuale. 0ditura 6lobal 7e/& 8ucuresti& 2))1& p. 12% 'ublicata in 5.(f. nr. 6)91%%6& cu modificarile si completarile ulterioare "6 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& pp. 44 45

40

16.2.5

Intreprinderile de transport de persoane sau lucruri

(biectul activitatii de transport consta in deplasarea in spatiu de calatori si marfuri "!& in baza unui contract de transport. Contractul de transport reprezinta conventia prin care o parte #transportatorul& carausul$ se obliga& in sc2imbul unei remuneratii& sa efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri pe o anumita distanta& cu un ve2icul corespunzator"". Desi art. 3 pct. 13 C. Com. vorbeste doar de transportul pe apa si pe uscat& pentru identitate de ratiuni #a pari$& dispozitia este aplicabila si transporturilor aeriene"%. Contractul de transport face obiectul reglementarii Codului Comercial #art. 413 si urm.$& completat cu reglementarile specifice fiecarei forme de transport #pe calea ferata& pe apa %) sau pe calea aerului$. ( varianta a contractului de transport este contractul de e/peditie& adica acel contract prin care o parte #e/peditionarul$ se obliga fata de cealalta parte #e/peditorul$ sa inc2eie un contract de transport& pe seama celei din urma& cu o terta parte #carausul$. Dupa cum se observa& contractul de e/peditie este de fapt un contract de transport la care se adauga un contract de comision. *n afara de obligatiile specifice contractului de transport si de comision& e/peditionarul isi asuma si alte obligatii cone/e precum manipularea marfurilor& deplasarea lor de la depozit la locul de e/peditie& ridicarea marfurilor si deplasarea lor la destinatar etc%1. 16.2.6 Intreprinderile de asigurare

'otrivit art. 3 pct. ! si pct. 1" C. Com.& sunt fapte de comert asigurarile terestre contra daunelor si asupra vietii& precum si contra riscurilor navigatiei. ,sigurarea este un contract #polita de asigurare$ prin care o parte #asigurator$ se obliga fata de o alta parte #asigurat$ ca& in sc2imbul unei remuneratii #prima de asigurare$& sa plateasca acestuia din urma sau unei alte persoane indicate de aceasta #beneficiar$ o suma determinata #suma asigurata$& in cazul producerii unui risc prestabilit #riscul asigurat$. ,sigurarile fac obiectul reglementarii 7egii nr. 13691%%5 privind asigurarile si reasigurarile in +omania%2& cu modificarile si completarile ulterioare. ,ctivitatea de asigurare se desfasoara numai prin sociatati autorizate de Comisia de 4upraveg2ere a ,sigurarilor& conform 7egii nr. 3292))) privind societatile de asigurare si supraveg2erea
"!

Nu constituie insa activitate de transport orice deplasare in spatiu& cum ar fi transportul informational& transportul de lic2ide si gaze prin conducte #vezi si 62eorg2e 1ilip . Dreptul transporturilor. 0ditura 4ansa& 8ucuresti& 1%%6& p. 5$& in acest caz fiind in prezenta unuei intreprinderi de furnituri "" (ctavian Capatina . Contractul comercial de transport. 0ditura 7umina 7e/& 8ucuresti& 1%%5& p. 26 "% 7a data adoptarii Codului Comercial& transportul aerian comercial nu e/ista& avioanele fiind fie militare& fie de agrement %) *n ceea ce priveste transporturile maritime si fluviale& in afara de reglementarile scrise& interne si internationale #conventii$& e/ista si numeroase uzuri %1 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 4! %2 'ublicata in 5.(f. nr. 3)393).12.1%%5

41

asigurarilor%3& cu modificarile si completarile ulterioare. ,sigurarile sunt& in general& facultative dar& pentru anumite categorii de riscuri #de e/p.& accidente auto$& acestea sunt obligatorii. +iscul asigurat poate consta in deteriorarea sau furtul unor bunuri& vatamare corporala& invaliditate& deces sau c2iar evenimente economice #riscul neplatii%4$. *n vederea diminuarii sarcinii de plata a unor sume asigurate& asiguratorii se reasigura la randul lor cu alti asiguratori #contractul de reasigurare$. 16.2.! 1epozitele in docuri si antrepozite

'otrivit art. 3 pct. 3 C. Com.& sunt fapte de comert depozitele in docuri si antreprize& precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit #Carante$ si asupra inscrisurilor de gaj eliberate de ele. Depozitul este un contract prin care o persoana #deponent$ remite spre pastrare un lucru unei alte persoane #depozitar$& cu obligatia pentru acesta din urma de a l conserva si restitui in natura la cererea deponentului #art. 15%1 C. Civ.$. 'entru a fi insa fapta de comert obiectiva& depozitul trebuie sa imbrace forma unei intreprinderi& un depozit izolat facut de un necomerciant neintrunind conditiile pentru a fi fapta de comert%5. 1!. aptele de comert cone9e 3accesorii4

1aptele de comert accesorii #cone/e$ sunt acele operatiuni care dobandesc caracter comercial datorita stransei lor legaturi cu o alta operatiune care este considerata de lege ca fiind fapta de comert& sau datorita obiectului lor& desi ele in sine nu au caracter comercial. ,ltfel spus& faptele de comert accesorii #cone/e$ =imprumuta> caracterul comericial. 4unt incadrate in categoria faptelor de comert accesorii #cone/e$ urmatoarele? contractele de report asupra titlurilor de credit& vanzarile si cumpararile de parti sociale sau de actiuni ale societatilor comerciale& operatiunile de mijlocire in afaceri& cambia sau ordinele in producte sau marfuri& operatiunile cu privire la navigatie& depozitele pentru cauza de comert& contul curent si cecul& mandatul& comisionul si consignatia& gajul si fidejusiunea. 1!.1 Contractele de report asupra titlurilor de credit

Conform art. 3 pct. 3 C. Com.& sunt fapte de comert contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri circuland in comert.

%3 %4

'ublicata in 5.(f.nr. 14"91).)4.2))) Desi& in acest caz& contractul de asigurare se confunda in multe privinte cu contractul de garantie personala #vezi infra nr. 53.1$ %5 Daca depozitul& desi izolat& este accesoriu unui alt contract care este comercial& operatiunea este fapta de comert& insa cone/a #vezi infra nr. 1%.6$

42

Codul Comercial defineste la art. !4 contractul de report ca fiind o operatiune juridica ce consta in cumpararea unor titluri de credit circuland in comert urmata de revanzarea simultana cu termen si pe un pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie. ,sadar& contractul de report care cuprinde in acelasi inscris o dubla vanzare? una care se e/ecuta imediat si care are ca obiect transferul drepturilor asupra unor tiluri de credit si alta care se e/ecuta la un anumit termen de la prima vanzare si care are ca obiect transferul inapoi catre primul vanzator a unor titluri de aceeasi specie cu cele transferate initial. +eportul avand ca obiect titluri de credit #obligatiunile facand si ele parte din categoria titlurilor de credit$ este considerat fapta de comert datorita obiectului special asupra caruia poarta? titluri de credit& care sunt instrumente comerciale. ,sadar& daca reportul nu ar avea ca obiect titluri de credit& operatiunea ar fi una civila. ,laturi de contractul de report& mai sunt fapte de comert operatiunile de bursa #de valori sau de marfuri$ facute cu respectarea regulamentului bursei %6& din aceleasi motive? obiectul lor il constituie bunuri care au o legatura stransa cu comertul. 1!.2 Cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni

'artile sociale si actiunile #denumite si titluri de participare$ sunt titluri de valoare reprezentand participarea intr o societate comerciala& cu raspundere limitata sau pe actiuni. ,rt. 3 pct. 4 C. Com. considera vanzarile si cumpararile de astfel de titluri ca fiind operatiuni comerciale in considerarea obiectului lor? partile sociale si actiunile %!& adica titluri de valoare reprezentand o participare la capitalul social %" emise de o entitate comerciala prin e/celenta. Cel ce dobandeste astfel de titluri se leaga de emitent si riscurile acestuia vor fi si ale lui@ el va castiga sau va pierde& dupa cum emitentul castiga sau pierde din operatiunile pe care le face %%. Daca vanzarea sau cumpararea nu ar avea ca obiect titluri de valoare de tipul titlurilor de participare& actul ar fi civil. *n considerarea naturii operatiunii1)) #obiectului contractului$ insa& operatiunea capata caracter comercial& independent de e/istenta sau ine/istenta& la data vanzarii sau cumpararii& a intentiei de revanzare sau a obtinerii unui castig1)1. Daca aceasta e/ista& atunci operatiunea este atat o interpunere in circulatie& cat si o fapta de comert cone/a& suprapunere fara efecte juridice& in ambele cazuri operatiunea fiind calificata oricum ca si comerciala.

%6 %!

0ftimie ,ntonescu . op. cit.& vol. *& p. !% 'entru identitate de ratiuni& dispozitia trebuie e/tinsa si la partile de interes emise de societatile in nume colectiv %" Cu e/cluderea& deci& a obligatiunilor& care nu reprezinta decat un imprumut acordat societatii #vezi 0ftimie ,ntonescu . op. cit.& vol. *& p. "1$. Cu toate acestea& avand in vedere calitatea de comerciant a emitentului #o societate pe actiuni$& operatiunea este fapta de comert subiectiva #vezi supra nr. 2)$ %% *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 6) 1)) 0ftimie ,ntonescu . op. cit.& vol. *& p. ") 1)1 5.,. Dumitrescu . op. cit.& vol. *& p. 14

43

*n cazul cand operatiunea reprezinta o cumparare de titluri de participare& aceasta are acelasi regim comercial stabilit de art. 3 pct. 4 C. Com. atat cand are ca obiect titluri deja emise& cat si atunci cand are ca obiect titluri nou emise in cursul constituirii sau majorarii capitalului social1)2. 1!.# 'peratiunile de mijlocire in afaceri

5ijlocirea #samsaria$ reprezinta o intermediere a inc2eierii unui contract in scopul facilitarii inc2eierii lui. 4pre diferenta de mandat #comision$& intermediarul doar ajuta partile sa inc2eie mai usor contractul& activitatea intermediarului fiind de a pune partile in contact& de a furniza informatii uneia sau ambelor despre implicatiile contractului& persoana co contractantului& piata de desfacere a produselor #in cazul unei vanzari cumparari$. Dupa cum se observa& activitatea de mijlocire se suprapune in mare masura peste cea de agentie& agentul fiind e/act un intermediar #mijlocitor$. ,sadar& daca agentia prevazuta la art. 3 pct. ! C. Com. nu intruneste conditiile unei intreprinderi& intermedierea este considerata fapta de comert in conditiile art. 3 pct. 12 C. Com. daca este accesorie unei fapte de comert #de e/p.& vanzarea cumpararea comerciala 1)3$& c2iar daca actul de intermediere este izolat1)4. 1!.4 Cambia si celelalte efecte de comert

,rt. 3 pct. 14 C. Com. considera fapte de comert cambiile si ordinele in producte si marfuri. 'entru identitate de ratiuni& dispozitia se e/tinde de la cambie si la biletul la ordin. Cambia este un titlu de de credit esentialimente girabil #transferabil$& formal si complet& care contine o obligatie de plata sau de a face sa se plateasca fara contraprestatie o suma determinata@ in virtutea acesteia& o persoana #tragator$ da mandat #ordin$ unei alte persoane #tras$& sa e/ecute acea obligatie in favoarea unei a treia persoane #beneficiar$& la implinirea scadentei si la locul mentionat1)5. 8iletul la ordin este un titlu de credit in temeiul careia o persoana #emitent$ isi asuma obligatia de a plati altei persoane #beneficiar$ sau la ordinul acesteia o suma de bani& la implinirea scadentei1)6. Natura comerciala a operatiunilor de emitere a efectelor de comert rezulta din faptul ca raportul juridic fundamental care reprezinta cauza emisiunii este unul comercial #de e/p.
1)2 1)3

4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 4% 0ftimie ,ntonescu . op. cit.& vol. *& p. 111 1)4 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 5) 1)5 5ircea Costin . Dictionar de drept international al afacerilor. 0ditura 7umina 7e/& 8ucuresti& 1%%6& vol. *& p. 133 1)6 *dem& vol. *& p. 11%

44

plata pretului dintr o vanzare cumparare comerciala printr un cec$. 'rin e/tensie& dobandesc caracter comercial si transmiterea si e/ecutarea obligatiilor nascute in baza efectelor de comert. Cat priveste ordinul in producte sau marfuri la care se refera ultima parte a art. 3 pct. 14 C. Com.& acesta este o cambie& cu particularitatea ca obligatia are ca obiect nu plata unei sume de bani& ci predarea unei cantitati de marfa. ,ceasta face ca titlul respectiv sa fie asimilat unui contract forCard sau futures& aceste din urma contracte fiind oricum comerciale datorita faptului ca se deruleaza pe o bursa de marfuri1)!. 1!." 'peratiunile cu privire la navigatie

Codul Comercial considera ca fiind fapte de comert toate operatiunile referitoare la navigatie& indiferent de forma #maritima sau fluviala 1)"$? construirea vaselor& ec2iparea lor& aprovizionarea& contractele de transport si de e/peditie& de inc2iriere a navei in orice sistem #cu ec2ipaj1)% sau fara11)$& inc2irierea ec2ipajului111& imprumutul luat in legatura cu nava #imprumutul maritim$ si ipoteca maritima& precum si faptele cauzatoare de prejudicii prin lovirea vaselor #abordaj$112. ,sadar& avand caracter accesoriu& nu este necesara e/istenta unei organizari sub forma unei intreprinderi sau intentia uneia sau a ambelor parti de a se interpune in circulatie. 1!.$ 1epozitele pentru cauza de comert

*n plus fata de depozitele constituite in docuri si antrepozite care& in conditiile unei intreprinderi& sunt considerate fapte de comert conform art. 3 pct. 2) C. Com.& pct. 1% califica depozitele pentru cauza de comert ca fiind de asemenea comerciale. Deosebirea dintre cele doua forme de depozit reglementate la pct. 2)& respectiv pct. 1% este ca& daca in primul caz suntem in fata unei intreprinderi . atunci cand sunt indeplinite conditiile unei asemenea forme de organizare .in cazul din urma suntem in fata unei fapte de comert accesorii care& la fel ca si in cazul celorlalte astfel de fapte& dobandeste caracter comercial prin cone/itatea cu o alta operatiune comerciala. *n cazul depozitului& acesta dobandeste caracter comercial daca marfurile depozitate au vreo legatura cu o fapta de

1)!

'entru o opinie criticabila conform careia cambia in producte si marfuri este o notiune fara aplicabilitate& vezi 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 5) 1)" 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 51 1)% Navlosire 11) Bare-boat 111 Consideram ca un conflict intre aplicarea legii comerciale operatiunilor de angajare a membrilor ec2ipajului #inrolarea ec2ipajului$ prevazuta de art. 531 si urm. C. Com. si aplicarea legislatiei muncii& avand in vedere calitatea de angajat al unui astfel de membru& se transeaza in favoarea aplicarii legislatiei muncii& ca forma de protectie a angajatului. Consideram in continuare ca dispozitiile legislatiei muncii se completeaza& in masura in care nu e/ista incompatibilitate& cu dispozitiile legii comerciale in materie 112 *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 12"

45

comert #de e/p.& se intentioneaza a fi revandute iar pana la revanzare sunt pastrate intr un depozit$. Nu intereseaza daca partile #inclusiv depozitarul$ sunt sau nu comercianti113. 1!.5 Contul curent si cecul

Conform art. 6 alin. 2 C. Com.& sunt fapte de comert contul curent si cecul& daca au cauza comerciala. Contul curent este un contract prin care partile convin ca& in loc sa si stinga creantele lor reciproce rezultand din prestatii reciproce& stingerea se face la un anumit termen prin plata sumei ramase dupa compensarea intre ele a tuturor crentelor reciproce nascute din raporturi juridice comerciale pana la implinirea termenului de catre partea care& dupa compensare& rezulta ca fiind debitoare. ,sadar& creditor va fi acela in favoarea caruia se apleaca& la inc2idere& balanta dintre ce are de primit si ce are de datorat #soldul$. Contractul de cont curent este reglementat de art. 3!) si urm. C. Com. Dupa implinirea termenului& cel care are calitatea de debitor datoreaza celui care are calitatea de creditor dobanzi& conform art. 3!) alin. 1 pct. 3 C. Com. Din definitia contului contului curent rezulta ca este o aplicatie a compensatiei conventionale din dreptul comun. Dispozitiile Codului Comercial trebuie insa interpretate impreuna cu dispozitiile (<6 nr. !!91%%% privind unele masuri pentru evitarea incapacitatii de plata114& pusa in aplicare prin :6 6"591%%%& cu modificarile si completarile ulterioare& care reglementeaza modalitatea de compensare intre agentii economici cu creante reciproce& compensare care se face cu acordul unei comisii din cadrul 5inisterului *ndustriei. Cecul este un inscris prin care o persoana #tragator$ sa ordin unei banci comerciale la care are un disponibil #in cont curent$115 sa plateasca o suma de bani unei alte persoane #beneficiar$ sau la ordinul acesteia. 'entru a fi fapta de comert& cecul trebuie sa aiba o cauza comerciala. Cecul este reglementat prin 7egea nr. 5%91%34116& cu modificarile si completarile ulterioare11!.

113 114

0ftimie ,ntonescu . op. cit.& vol. *& p. 13) 'ublicata in 5.(f. 2569)4.)6.1%%% 115 Contul curent& in acest caz& este diferit de contul curent regmenentat de art. 3!) si urm. C. Com #care am vazut ca are o aplicatie restransa$ si este o forma a contractului de depozit bancar #vezi *on -urcu . Drept bancar. 0ditura 7umina 7e/& 8ucuresti& 1%%%& vol. **& p. %1$ 116 'ublicata in 5.(f. nr. 5%91%34 11! (.6. nr. 1191%%3& publicata in 5.(f. nr. 2)1923.)".1%%3

46

1!.6

Contractele de mandat, comision si consignatie

,ceste contracte fac obiectul reglementarii Codului Comercial& in speta art. 3!4 si urm. #mandatul$& respectiv art. 4)5 si urm. #comisionul si consignatia$. Contractul de mandat este contractul in temeiul caruia o parte #mandant$& imputerniceste cealalta parte #mandatar$& sa inc2eie in numele si pe socoteala ei anumite act juridice. 5andatul este fapta de comert obiectiva daca actul juridic pe care il inc2eie mandatarul este comercial pentru mandant #de e/p. o vanzare sau cumparare comerciala$. ,stfel& comericialitatea mandatului este =impumutata> de la comercialitatea actului ce face obiectul mandatului. 5andatul poate fi cu sau fara reprezentare. 5andatul cu reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul inc2eie actul atat pe socoteala mandantului& cat si in numele acestuia& adica aduce la cunostinta tertului co contractant faptul ca lucreaza in numele si pe socoteala mandantului si nu in nume propriu. *nvers& mandatul fara reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul inc2eie actul pe socoteala mandantului& dar in nume propriu& adica nu aduce la cunostinta tertului co contractant ca lucreaza de fapt pe socoteala mandantului. Contractul de comision este un contract de mandat& in general fara reprezentare& prin care mandatarul este platit cu un comision din valoarea actului inc2eiat cu tertul co contractant. 'artile contractului de comision poarta denumiri specifice? mandantul se numeste comitent iar mandatarul& comisionar. Consignatia este o specie a contractului de comision care are ca obiect vanzarea de catre comisionar #consignatar$ a unor bunuri mobile in nume propriu dar pe seama comitentului #consignant$& intr un spatiu adecvat. 1!.! Contractele de garantie

Contractul de garantie este un contract accesoriu unui contract ce da nastere unui drept de creanta& considerat principal& si au ca obiect constituirea unei garantii asupra unui bun determinat& asupra unei universalitati de bunuri sau asupra intregului patrimoniu al unei terte persoane care garanteaza creditorului indeplinirea de catre debitor a obligatiei aferente dreptului de creanta principal. 6arantiile sunt de doua feluri? reale si personale. 6arantiile reale sunt acele garantii care poarta asupra unui bun determinat sau al unui ansamblu de bunuri determinate sau determinabile si insotesc bunul indiferent de cine este& la orice moment& proprietarul acestora. ,stfel& garantiile reale sunt sarcini care greveaza bunul ce face obiectul garantiei. 6arantia personala #fidejusiunea$ este acea forma de garantie care nu poarta asupra unui bun determinat sau a unui ansambu de bunuri determinate& ci asupra intregului patrimoniu al garantului #fidejusor$& fara ca aceste bunuri& in mod individual sau ca ansamblu determinat sau determinabil sa fie grevate in verun fel de vreo sarcina.

47

*poteca este acea garantie reala constituita in temeiul unui contract inc2eiat intre debitor si creditorul sau& pentru garantarea creantei acestuia din urma cu unul sau mai multe bunuri imobile determinate. 6ajul11" este acea garantie reala constituita in temeiul unui contract inc2eiat intre debitor si creditorul sau& pentru garantarea creantei acestuia din urma cu unul sau mai multe bunuri mobile determinate sau cu un ansablu de bunuri mobile determinate. ( forma intermediara de garantie este cautiunea reala care este un contract accesoriu prin care un tert& altul decat debitorul din contractul principal& se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria debitorului& in cazul in care acesta nu plateste& constituind in favoarea creditorului o garantie reala& imobiliara sau mobiliara. (bservam asadar ca acest contract este o combinatie intre contractul de garantie reala si contractul de garantie personala. Contractele de garantie& atat personale cat si reale& atat mobiliare cat si imobiliare& sunt fapte de comert cone/e atunci cand obligatia din contractul principal #obligatia garantata$ este comerciala11%. ,sadar& si in acest caz comericialitatea garantiei este =impumutata> de la comercialitatea obligatiei principale12). 2%. aptele de comert subiective

*n afara de faptele de comert obiective enumerate la art. 3 C. Com. si a celor cone/e #accesorii$ considerate comerciale datorita naturii #obiectului$ lor& respectiv prin =imprumut> de la o fapta de comert obiectiva& legea reglementeaza si faptele de comert subiective. ,rt. 4 C. Com. prevede ca se socotesc ca fapte de comert& afara de faptele de comert de la art. 3 #obiective$& si celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant& daca nu sunt de natura civila sau necomercialitatea nu rezulta din insusi actul. ,sadar& pe cand comercialitatea faptelor de comert obiective este data de natura #obiectul$ operatiunii& comercialitatea faptelor de comert subiective este data de calitatea de comerciant a uneia sau a ambelor parti ale operatiunii& indiferent . in principiu . de obiectul operatiunii #contractului$. ,sadar& art. 4 C. Com. instituie o prezumtie de comercialitate asupra tuturor operatiunilor savarsite de un comerciant . persoana fizica sau juridica@ prezumtia este simpla #poate fi rasturnata prin proba contrara$. Conditiile in care se poate rasturna prezumtia sunt prevazute tot in cuprinsul art. 4& respectiv #i$ natura civila a obligatiei sau #ii$ natura necomerciala a obligatiei. 0/ceptia caracterului civil a obligatiei se bazeaza pe considerentul ca un comerciant& pe langa actele de comert care le face in e/ercitarea obiectului de activitate al afacerii sale& mai face si acte de natura civila prin e/celenta. 4unt astfel de acte donatia& testamentul&
11" 11%

6arantiile reale mobiliare& conform 7egii garantiilor reale mobiliare ,lti autori #*.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 64 si 4tanciu D. Carpenau . op. cit.& p. 53$ nu includ garantia reala imobiliara #ipoteca$ printre contractele comerciale cone/e #accesorii$ 12) *nclusiv deci in cazul ipotecii #vezi si C.,p. 'loiesti& s. com. si de cont. adm.& dec. nr. 5259+C din 2".)6.2))2 in 'andectele +omane nr. 392))3& p. 116$

48

acceptarea sau repudierea unei succesiuni& sponsorizarea& mecenatul& precum si toate actele juridice de dreptul familiei #recunoasterea unui copil& adoptia etc.$121. 0/ceptia caracterului civil al obligatiei se bazeaza pe faptul ca& atata timp cat natura unui poate fi atat civila& cat si comerciala& comerciantul poate sa imprime caracter civil actului prin vointa sa. ,stfel& comerciantul poate cumpara anumite bunuri pentru uzul sau personal ori al familiei sale& fara legatura cu comertul pe care il practica122. 21. aptele de comert unilaterale 3mi9te4

1aptele de comert unilaterale #mi/te$ sunt acele operatiuni care sunt comerciale doar pentru una dintre parti& pentru cealalta avand caracter civil. 0/emplele sunt numeroase? un necomerciant cumpara un bun de larg consum de la un comerciant # retailer& dealer& producator etc.$& un necomerciant contracteaza constructia unui imobil cu o societate de constructii& un liber profesionist inc2iriaza un sediu profesional intr o cladire de birouri& un necomerciant inc2eie un contract de asigurare. ,sadar& desi multe din operatiunile comerciale se inc2eie intre comercianti& la fel de multe operatiuni au loc intre comercianti si necomercianti #clienti$. ,vand in vedere ca& pentru comerciant& operatiunea este comerciala& iar pentru necomerciant este civila& trebuie stabilit carei legislatii i se supune opereratiunea . celei civile sau celei comerciale. 4olutia este data de art. 56 C. Com. care contine regula aplicarii legii comerciale operatiunilor considerate fapte de comert. ,ceasta regula este& conform acestui articol& aplicabila nu numai faptelor de comert obiective si subiective& ci si celor unilaterale? =daca un act este comercial numai pentru una din parti& toti contractantii sunt supusi incat priveste acel act& legii comerciale& afara de dispozitiile privitoare la persoana c2iar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel>. 5otivul pentru care tuturor partilor . comercianti sau necomercianti . li se aplica legea comerciala este acela de a mentine unitatea reglementarii raportului juridic& nefiind posibil ca doua categorii de legi sa guverneze& in acelasi timp& acelasi raport juridic. ,sadar& a fost doar o problema de optiune intre una din cele doua categorii de legi . comerciala si civila . in a guverna aceste raporturi& legiuitorul optand pentru legea comerciala123. De asemenea& litigiile izvorate din fapte de comert unilaterale sunt supuse solutionarii instentelor comerciale. ,sa cum se arata in ultima parte a art. 56 C. Com. citat& desi legea comerciala este aplicabila si pentru necomerciantul parte a raportului juridic& acesta din urma nu este supus obligatiilor profesionale la care sunt supusi comerciantii. ,dica& legea comerciala
121

Dupa cum se observa& afara de donatie& sponsorizare si mecenat& celelalte acte pot fi facute numai de comerciantul persoana fizica 122 *n acest caz& toate situatiile de necomercialitate a actului sunt proprii doar comerciantului persoana fizica. ,vand in vedere controversa privind caracterul comercial sau nu al vanzarii cmprararii de imobile& este discutabil daca un contract de cumparare sau de vanzare a unui imobil facut izolat #de e/emplu& pentru stabilirea sediului$ are natura civila sau comerciala. *nclinam sa credem ca& atunci cand actul nu se realizeaza cu titlu profesional& actul are natura civila 123 'e principiul protejarii creditului

49

guverneaza inc2eierea actului& e/ecutarea obligatiilor rezultand din acesta& dovada drepturilor etc. dar nu si statutul personal al necomerciantilor. ,ceasta prevedere este logica deoarece& prin inc2eierea unui act unilateral #mi/t$& un comerciant nu poate deveni comerciant . cu toate obligatiile si raspunderile ce deriva din aceasta calitate 124 . impotriva vointei acestuia. 4unt obligatii ale unui comerciant aceea de a se inmatricula la +egistrul Comertului& de a tine registre comerciale& de a respecta reglementarile privind concurenta comerciala& de a se declara in faliment& atunci cand este cazul etc. *n afara de ine/istenta obligatiilor profesionale ale comerciantilor& necomerciantilor participanti la raporturi juridice comerciale li se aplica prin e/ceptie dispozitiile legii civile atunci cand e/ista o prevedere e/presa in acest sens. ( astfel de prevedere este cea continuta de art. 42 alin. 3 C. Com.& conform caruia debitorilor necomercianti continua sa le se aplice regula divizibilitatii raspunderii contractuale din dreptul civil #art. 1)41 raportat la art. art. 1)3% C. Civ.$& spre deosebire de debitorii comercianti carora li se aplica regula solidaritatii raspunderii #art. 42 alin. 1 C. Com.$ 125.

124 125

4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 5" *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. !3

50

Comerciantii
22. ,otiunea de comerciant

Conform art. ! C. Com.& =sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita si societatile comerciale>. Comerciantii sunt acele persoane fizice sau juridice care desfasoara o activitate comerciala consecventa& adica desfasoara fapte de comert cu titlu profesional. *n limbaj juridic& prin comerciant se intelege persoana care efectueaza orice fel de fapte de comert& indiferent de obiectul lor& si nu doar cei care vand sau cumpara. Din definitia continuta de art. ! C. Com. rezulta e/istenta a doua categorii de comercianti? #i$ comerciantii . persoane fizice si #ii$ societatile comerciale. 'e langa aceste categorii& mai e/ista insa si altele categorii reglementate prin legi speciale& precum regiile autonome126 sau cooperativele de credit12!. Conform art. " C. Com.& =statul& judetul sau comuna nu pot avea calitatea de comercianti>. Cu toate acestea& in multe situatii statul se comporta ca si comerciant& in scopul e/ploatarii cat mai judicios a proprietatii publice sau private proprii. ,stfel statul si unitatile sale administrativ teritoriale pot intra in parteneriate publice private 12" sau pot inc2eia acorduri de asociere in participatiune12% sau constitui societati comerciale cu particularii13). *n cazul in care statul infiinteaza regii autonome sau societati comerciale& pentru faptele de comert ale acestora din urma respectivele entitati sunt comercianti si nu statul& care este doar fondatorul9asociatul lor #desigur ca dobandirea inclusiv prin subscriptie de catre stat sau unitatile sale administrativ teritoriale a actiunilor intr o societate comerciala este act de comert& conform art. 3 pct. 4 C. Com.$. -otusi& desi statul se comporta ca un comerciant& marea majoritate a veniturilor sale nu provine din asocierile cu privatii& ci din ta/e si impozite& centrale sau locale. *n aceste conditii& statul nu dobandeste calitatea de comerciant nici macar in fapt. *n drept& statul #sau unitatile sale administrativ teritoriale$ nu se inregistreaza in +egistrul Comertului& nu tine registre comerciale si& evident& nu isi da singur autorizatie pentru e/ercitarea de fapte de comert. ,colo unde operatiunile statului constituie acte de comert& acestea sunt supuse legii comerciale si competentei de judecata a instantelor comerciale. *n ceea ce priveste regiile autonome si cooperativele de credit& acestea sunt comercianti #fiindu le aplicabile inclusiv procedurile falimentului prevazute de 7egea insolventei131 deoarece a fi de interes
126

Conform 7egii nr. 1591%%)& acestea se infiinteaza in ramuri strategice ale economiei nationale si sunt de interes national sau local. 'arte din aceste regii sau transformat in societati comerciale #societati si companii nationale$ si s au privatizat sau sunt pe cale de a se privatiza #+omgaz& Distrigaz& 0lectrica& 'etrom& Competrol etc.$ 12! Conform (<6 nr. %!92))) privind organizatiile cooperatiste de credit& publicata in 5.(f. nr. 33)914.)!.2))) 12" +eglementate prin (.6. nr. 1692))2& publicata in 5.(f. nr. %49)2.)2.2))2 12% Contractul comercial de asociere in participatiune este reglementat de art. 251 si urm. C. Com. 13) Conform art. 2) lit. 2 din 7egea nr. 6%91%%1& republicata in 5.(f. nr. !%91".)4.1%%6 131 1iindu le aplicabile inclusiv prevederile insolventei #conform art. 1 pct. 2& in ceea ce priveste societatile cooperatiste@ conform art. 151 din 7egea insolventei& falimentul regiilor autonome se reglementeaza prin lege speciala$

51

public nu inseamna a nu urmari profitul& ci din contra. De altfel& regiilor autonome si cooperativele de credit au obligatia de a se inregistra in +egistrul Comertului. Desi au dreptul sa desfasoare unele activitati economice 132& asociatiile si fundatiile133 nu dobandesc calitatea de comerciant& fiind prin definitie persoane juridice fara scop lucrativ #non profit$& veniturile obtinute din activitatile economice directe& precum si cele obtinute din participatiile acestora la societati comerciale fiind obtinute in completarea altor venituri precum donatii& sponsorizari& cotizatii ale membrilor& finantari publice etc. 2#. Calitatea de comerciant

Calitatea de comerciant se dobandeste si se pierde diferit& dupa cum este vorba de persoane fizice sau societati comerciale. 2#.1 Comerciantii 8 persoane fizice

Din interpretarea art. ! C. Com. rezulta ca& pentru dobandirea calitatii de comerciant de catre o persoana fizica& aceasta trebuie sa indeplineasca trei conditii? #i$ sa desfasoare in mod efectiv una sau mai multe fapte de comert obiective #adica din cele enumerate in mod enuntiativ de art. 3 C. Com.$& #ii$ savarsirea faptelor de comert sa aiba caracter profesional #deci cu titlu de indeletnicire si nu izolate$ 134 si #iii$ faptele de comert sa se desfasoare in nume propriu si nu in numele altuia. *n plus fata de conditiile Codului Comercial& conform art. 5 din 7egea nr. 5)!92))2 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoanele fizice 135& acestea trebuie sa obtina o autorizatie pentru e/ercitatarea comertului respectiv& eliberata de primar136. 'ierderea calitatii de comerciant se face prin renuntarea persoanei fizice la activitatea comerciala& insotita de depunerea& la organul emitent& a autorizatiei administrative& precum si prin retragerea acestei autorizatii in conditiile legii. *n ambele situatii& inregistrarea de la +egistrul Comertului urmeaza a fi radiata& din acel moment pierderea calitatii de comerciant devenind opozabila tertilor.

132

Conform art. 46 alin. 1 lit. d$ din (.6. nr. 2692))) privind asociatiile si fundatiile& publicata in 5.(f. nr. 3%931.)1.2))) 133 Denumite si =organizatii non profit> sau =(N6 uri> 134 ,rt. ! C. Com. prevede ca sunt comercianti =aceia care au comertul ca profesiune obisnuita> 135 'ublicata in 5.(f. nr. 5"29)6.)".2))2 136 *n baza 7egii nr. 6%91%%1 privind administratia publica locala& republicata in 5.(f. nr. !%916.)4.1%%6

52

2#.2

Comerciantii 8 persoane juridice

Citand din nou art. ! C. Com.& conform caruia =sunt comercianti aceia care fac fapte de comert& avand comertul ca o profesiune obisnuita& si societatile comerciale>& in conceptia Codului Comercial societatile comerciale dobandesc calitatea de comerciant c2iar de la momentul constituirii& independent daca savarsesc sau nu fapte de comert. *n concluzie& odata constituita& o societate comerciala devine comerciant si ii incumba toate obligatiile proprii comerciantilor& c2iar daca nu a efectuat nici macar un singur act de comert. 4olutia se bazeaza pe argumentul ca societatile comerciale se infiinteaza tocmai pentru a savarsi acte de comert. 4olutia in cazul societatilor comerciale este valabila& prin interpretarea e/tensiva a regulii continute de art. ! C. Com.& si pentru celelalte persoane juridice cu scop lucrativ? regii autonome sau cooperative de credit. *n toate cazurile& atat societatile comerciale& cat si regiile autonome ori cooperativele de credit se inregistreaza la +egistrul Comertului& iar dovada calitatii de comerciant a acestora se face cu certificatul de inregistrare. 'ierderea calitatii de comerciant a persoanei juridice se face in urma dizolvarii si lic2idarii sale #voluntare& ca urmare a falimentului& anularii constituirii sau neintrunirii cerintelor de capital social$& urmata de radierea sa din +egistrul Comertului& acest din urma moment fiind cel de la care entitatea isi pierde personalitatea juridica. 24. Capacitatea de a fi comerciant

Capacitatea de a fi comerciant desemneaza aptitudinea generala a unei persoane de a putea dobandi calitatea de comerciant& adica de a i fi permis sa desfasoare acte de comert cu titlu profesional. 24.1 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei fizice

*n conceptia Codului Comercial& la data adoptarii sale& incapacitatea generala de a fi comerciant ii privea pe minor si pe femeia maritata. Dupa abrogarea art. 1)& 11 si 12& respectiv 15 si 16 C. Com.& nu a mai ramas nici o prevedere legala care sa reglementeze& la modul general& problema capacitatii de a fi comerciant a persoanei fizice& deci solutia interdictiei minorului13! de a fi comerciant nu se mai sprijina pe nici o dispozitie legala 13". ,sadar& suntem de parere ca in prezent capacitatea generala de a fi comerciant se confunda cu capacitatea de a efectua acte de comert& fie cu titlu profesional& fie izolate& ambelor aplicandu li se acelasi regim juridic& in speta cel privitor la capacitatea de a inc2eia acte juridice& in general #sediul materiei fiind Decretul nr. 3191%54$. *n orice caz& dobandirea calitatii de comerciant de catre un minor& c2iar si avand capacitate restransa
13! 13"

4i a femeii maritate 'entru opinie contrara& bazata pe interpretarea Codului Comercial #fara a mentiona articolele$ si a Decretului nr. 3191%54& vezi 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. !! si 4maranda ,ng2eni si colab. . op cit.& p. 54 #in ceea ce priveste Decretul nr. 3191%54& invocarea lui ca baza legala& in ceea ce priveste capacitatea de a fi comerciant& este 2azardata& avand vedere ca a fost epoca in care a fost emis$

53

de e/ercitiu& este inutila atata vreme cat comertul presupune in primul rand inc2eierea de acte de dispozitie& acte interzise a se inc2eia de catre minor fara acordul parintilor 13%. *n ceea ce priveste interzisul& art. 14 C. Com. il opreste pe acesta sa fie comerciant14). *n afara de interdictiile generale care opreste doar pe minori si pe interzisi de a fi comercianti #altfel spus& in afara acestor categorii de persoane& oricine are vocatia de a fi comerciant$& legea prevede si o serie de incapacitati speciale #incompatibilitati& decaderi si interdictii$ ale unor persoane de a detine calitatea de comerciant. *ncompatibilitatea de a fi comerciant se aplica? #i$ parlamentarilor& functionarilor publici& magistratilor #judecatori si procurori$& militarilor s.a. *nterdictia se bazeaza in acest caz pe motivul conflictului de interese intre persoane c2emate sa gestioneze averea statului sau sa reprezinte statul in diferite ipostaze& #ii$ avocatilor& notariilor& e/ecutorilor judecatoresti& medicilor& ar2itectilor s.a. 5otivul interdictiei este in acest caz natura profesiei . liberale . care& prin natura sa& nu face obiectul comertului141. Decaderea din calitatea de comerciant se aplica persoanelor condamnate penal pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica. Decaderea este& in acest caz& o pedeapsa penala complementara. *nterdictia este interzicerea prin lege a desfasurarii de activitati comerciale de catre particulari in anumite domenii strategice& acest lucru fiind rezervat statului& prin intermediul regiilor autonome142. *n afara de interdictiile legale mai pot e/ista si interdictii conventionale& stabilite prin conventii particulare143. 24.2 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei juridice

Capacitatea unei persoane juridice de a fi comerciant este limitata doar de forma de organizare a respectivei persoane juridice. ,stfel& societatile comerciale& regiile autonome& cooperativele de credit se constituie pentru a fi comercianti& pentru a derula operatiuni #fapte$ de comert obiective. *n ceea ce priveste alte categorii de persoane juridice& acestea se constituie pentru alte motive decat derularea de operatiuni comerciale.
13%

Nu putem asimila capacitatea minorului care a implinit 16 ani de a inc2eia singur un contract de munca #art. 1) alin. 1 din Dcecretul nr. 3191%54$ cu capacitatea de a inc2eia acte de comert deoarece& in calitate de salariat& minorul se bucura de protectia acordata prin dispozitiile de dreptul muncii& lucru ine/istent in dreptul comercial 14) (ricum& Decretul nr. 3191%54 il opreste pe interzis de la inc2eierea oricaror acte juridice 141 Desi consideram aceasta din urma solutie ca fiind depasita si c2iar neavantajoasa pentru aceste catgorii care& din motive de traditionalism& pierd o serie de avantaje economice #precum primirea de finantari$ sau fiscale #precum deducerea c2eltuielilor intr o masura mai mare$. ,sadar +omania ar trebui sa adopte sistemul anglo sa/on in care acesti profesionisti sunt asociati in societati comerciale #societati de avocati& policlinici si spitale etc.$ 142 *n ceea ce priveste aceste interdictii& tendinta este aceea de a se renunta treptat la ele #odata cu sc2imbarea mentalitatilor$. ,stfel& dupa ce au fost transformate din regii autonome in societati comerciale& au trecut sau sunt pe cale sa treaca in domeniul privat al particularilor prelucrarea tutunului& producerea de medicamente& e/ploatarea aurului& distributia de gaz si de energie electrica precum si restul monopolurilor de stat sau industriilor =strategice>& daca nu vor fi lic2idate ca neprofitabile si nevandabile 143 4maranda ,ng2eni si colab. . op. cit.& p. 53

54

*ntra in aceasta categorie asociatiile& fundatiile& sindicatele& partidele politice& autoritatile administratiei publice etc. Desi persoanelor juridice enumerate le este permisa desfasurarea unor activitati aducatoare de venituri& scopul constituirii lor ramane insa unul nepatrimonial& ceea ce motiveaza concluzia ine/istentei capacitatii #aptitudinii generale$ a acestor persoane de a fi comercianti. *n cazul persoanei juridice& capacitatea de folosinta este circumscrisa principiului specialitatii. ,stfel& conform art. 34 alin. 1 din Decretul nr. 3191%54& =persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei& stabilit prin lege& actul de infiintare sau statut>. ,ceasta inseamna orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice este sanctionat cu nulitatea #art. 34 alin. 2 din Decretul nr. 3191%54$& cu e/ceptia acelor acte pentru care nu este necesara mentiunea in obiectul de activitate #de e/emplu& vanarea sau cumpararea izolata a unor active& locatiunea unui spatiu pentru desfasurarea activitatii& emiterea unei garantii etc.$. 'rincipiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera la actele e/ercitate repetat& cu titlu profesional #de e/emplu& desi obiectul de activitate prevede producerea de alcool& persoana juridica fabrica tevi@ nefacand parte din obiectul de activitate& toate actele juridice ce au ca obiect fabricarea de tevi sunt nule$. *n plus fata de aptitudinea generala de a fi comercianti& prin legi speciale se prevad anumite limitari ale e/ercitarii anumitor fapte de comert de catre o persoana juridica& c2iar comerciant. 0/emple de astfel de limitari sunt prevazute pentru persoanele juridice care desfasoara activitate bancara& de asigurari& de intermediere de valori mobiliare& de administrare de active etc. care trebuiesc sa fie indeplineasca o serie de conditii speciale pentru a putea desfasura in mod legal o astfel de activitate. 2". 'bligatiile profesionale ale comerciantilor

,sa cum aratam mai devreme& calitatea de comerciant impune indeplinirea anumitor obligatii stabilite prin lege in considerarea acestei calitati. *ntrucat sunt aferente calitatii de comerciant& au fost denumite obligatii profesionale ale comerciantilor. 2".1 Publicitatea prin Registrul Comertului

Conform art. 1 alin. 1 din 7egea registrului comertului& comerciantii au obligatia ca& inainte de inceperea comertului& sa ceara inmatricularea in +egistrul Comertului& iar in cursul e/ercitarii si la incetarea comertului& sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. 7a fel ca si Codul Comercial& art. 1 alin. 2 din 7egea registrului comertului intelege prin =comercianti> persoanele fizice care e/ercita in mod obisnuit acte de comert& societatile comerciale& regiile autonome si organizatiile cooperatiste.

55

+egistrul Comertului este un document144 public ce asigura publicitatea activitatii comerciantilor cu scopul protejarii intereselor acestora dar& mai cu seama& a tertilor cu care acestia intra in contact. 1iind public& oricine poate sa ceara informatii despre actele si faptele inregistrate& fara a fi tinut sa si justifice interesul. ,dministrativ& +egistrul Comertului functioneaza in subordinea 5inisterului ;ustitiei si este organizat sub forma unui (ficiu National al +egistrului Comertului si a cate unui oficiu judetan& situate in municipiul de resedinta al fiecarui judet si in 5unicipiul 8ucuresti. (ficiile judetene tin evidenta comerciantilor al carui sediu social se afla pe raza teritoriala a judetului respectiv& (ficiul National centralizand datele din fiecare judet la nivel central145. 4unt supuse inregistrarii& in afara de inmatricularea& respectiv radierea comerciantului& urmatoarele acte #denumite =mentiuni>146$? donatia& locatiunea sau gajul fondului de comert& desc2iderea procedurii de reorganizare judiciara sau faliment si alte evenimente& inclusiv orice modificare cu privire la actele& faptele si mentiunile deja inregistrate #modificari in structura si volumul capitalului social& in administrare& sc2imbarea sediului ori a formei juridice& infiintarea de sedii secundare& precum si orice alte modificari ale actului constitutiv$. Neefectuarea mentiunilor in termenul legal atrage raspunderea comerciantului constand in plata unor amenzi civile. *n plus& lipsa inregistrarii unei mentiunii este sanctionata si cu inopozabilitatea fata de tertii de buna credinta a actului a carui mentiune trebuia inscrisa #art. 5 alin. 2 din 7egea registrului comertului$. Conform art. 6 si urm. din 7egea registrului comertului& inregistrarea in +egistrul Comertului a actelor si faptelor juridice obligatorii se dispune de catre judecatorul delagat #prin inc2eiere$ sau& dupa caz& de catre instanta de judecata #prin 2otarare definitiva$. Controlul legalitatii operatiunilor efectuate la +egistrul Cometului se face de catre acelasi judecator delegat@ judecatorul delegat isi e/ercita functia in baza unei delegatii anuale din partea tribunalului. *n cazul in care mentiunea ce trebuie inscrisa face obiectul unei 2otarari judecatoresti definitive& instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita +egistrului Comertului copii legalizate dupa respectiva 2otarare #de e/p. cea de desc2idere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului$. 5entiunile inregistrate la cererea comerciantilor pot fi radiate la solicitarea oricarei persoane interesate& daca aceste mentiuni sunt vatamatoare pentru acea persoana& care poate fi un tert sau c2iar comerciantul #art. 25 din 7egea registrului comertului$. Cererea de radiere va fi insa respinsa daca petentul are la indemana o actiune judecatoreasca impotriva actului sau faptului vatamator inregistrat& in baza unei dispozitii legale speciale. *n dreptul romanesc& de inspiratie franceza& inmatricularea si inscrierea celorlalte mentiuni prevazute de lege au efect declarativ cu privire la calitatea persoanei care cere
144 145

Conform art. 12 din 7egea registrului comertului& registrul se tine in sistem computerzizat +egulamentul nr. 2%92))3 privind organizarea +egistrului Comertului& publicat in 5.(f. nr. 5!%91%.)".2))3 146 ,rt. 21 din 7egea registrului comertului

56

inscrierea& creandu se o prezumtie relativa de comercialitate cu privire la calitatea de comerciant si cu privire la faptele pe care aceasta le savarseste. 2".2 7inerea registrelor comerciale

+egistrele comerciale sunt registre ale comerciantului in care sunt mentionate toate operatiunile privitoare la patrimoniul sau. +egistrele obligatorii pentru un comerciant sunt? #i$ registrul jurnal& #ii$ registrul inventar& #iii$ registrul cartea mare si #iv$ registrul unic de control 14!. ,cestea se pastreaza timp de 1) ani& cu incepere de la data inc2eierii e/ercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. 2".# Alte obligatii ale comerciantilor

*n afara de cele aratate mai sus& comerciantii mai au obligatii precum? - depunerea situatiilor financiare& la termenele stabilite prin lege& catre administratiile financiare si +egistrul Comertului@ - desfasurarea activitatii in limitele concurentei loiale& asa cum este aceasta stabilita prin actele normative in vigoare #7egea nr. 1191%%1 privind concurenta loiala si 7egea concurentei comerciale& precum si regulamentele si instructiunile emise de Consiliul Concurentei pentru punerea in aplicare a 7egii concurentei$.

14!

,cesta este prevazut in 7egea nr. 25292))3

57

ondul de comert
2$. 1efinitie, caracteristici

1ondul de comert este definit& dupa unii autori& ca un ansamblu de bunuri& mobile si imobile& corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale in desfasurarea activitatii sale lucrative14". ,ceasta definitie a fost preluata si de 7egea nr. 1191%%1 peivind combaterea concurentei neloiale14%& in speta in completarea adusa prin 7egea nr. 2%"92))1. 1ondul de comert se creaza asadar prin afectarea unor bunuri ale societatii comertului pe care aceasta il face15). 25. Compunerea fondului de comert

'rin compunerea fondului de comert se inteleg elementele care il alcatuiesc& si anume? - bunuri imobile #constructii si cladiri$@ - buniri mobile corporale #utilaje& ec2ipamente& materii prime& produse finite etc.$@ - bunurile mobile incorporale #firma& emblema& clientela& vadul comercial& drepturile de proprietate industriala151$. *n continuare& doctrina a aratat ca fiind caracteristici ale fondului de comert urmatoarele? - este un bun in sine& autonom de elementele care il compun& putand face #teoretic$ obiect al unor acte juridice #vanzare& locatiune& aport& gaj etc.$ in mod distinct de aceste elemente@ - este un bun mobil incorporal& c2iar daca acceptam ca in cuprinsul lui se afla si bunuri imobile ori corporale. ,ceasta deoarece principala componenta a fondului de comert o constituie bunurile mobile incorporale #clientela& vadul comercial& marcile etc.$@ - este o universalitate de fapt& creata prin vointa titularului sau care confera astfel o afectatiune speciala a bunurilor din patrimoniu care il compun152.
Desi

toata doctrina si practica judecatoreasca recunosc e/istenta fondului de comert& opiniile divesilor autori in ceea ce priveste compunerea acestuia sunt foarte diferite& uneori e/treme153. 4ingurul element din compunerea acestui fond cu care doctrina este unanim de acord sunt bunurile mobile& corporale si& inseosebi& incorporale& de natura sa
14" 14%

4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 1)6 'ublicata in 5.(f. nr. 2493).)1.1%%1 15) *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 164 151 'lus marcile& inventiile& AnoC 2oC ul& drepturile de autor etc. 152 'entru discutii privind deosebirea dintre teoria universalitatii de fapt si teoria patrimoniului afectatiune vezi 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 1)! 153 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 1)6 e/clude din fondul de comert creantele si datoriile& pe cand *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 164 le include pe cele care au caracter comercial. Corneliu 8irsan& 3asile Dobrinoiu si colab. . 4ocietatile comerciale& 0ditura 4ansa& 0ditia a ** a& 8ucuresti& 1%%5& vol. *& p. 14"& considerand ca reprezinta=majoritara> doctrinei& e/clud imobilele din fondul de comert& pe cand *.N. 1intescu . op. cit.& vol. *& p. 163& (ctavian Capatina . Caracteristicile generale ale societatilor comerciale& Dreptul nr. % 1291%%)& p. 23 si 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 1)% le includ

58

atraga clientela& adica produsele fabricate sau aflate in curs de fabricare& stocurile de marfuri& firma& emblema& vadul comercial& drepturile de proprietate intelectuala si c2iar clientela in sine. *n opinia noastra& fondul de comert este strans legat de persoana comerciantului& ceea ce inseamna cainstrainarea intregului fond sau cea mai mare parte a lui este permisa doar comerciantului persoana fizica. *n conditiile in care& de lege lata& actele de dispozitie asupra fondului de comert sunt permise154& ramane la latitudinea asociatilor unei societati comerciale sa 2otarasca dizolvarea societatii ramase fara fond de comert& fara ca acest lucru sa e/cluda dreptul creditorilor sociali de a e/ercita actiunea pauliana impotriva actului de instrainare a fondului de comert sau de a cere falimentul& fiind greu de crezut ca societatea poate continua sa functioneze& platindu si datoriile #considerand ca acestea nu intra in fondul de comert$& in conditiile in care va fi obligata& ulterior instrainarii fondului& sa isi sc2imbe radical domeniul comertului155.

154

,rt. 21 7egea registrului comertului accepta implicit instrainarea sau gajarea fondului de comert& art. 1) 7egea garantiilor reale mobiliare accepta& de asemenea implict& gajarea fondului 155 Continuarea unui comert identic sau asemanator fiind fapta de concurenta neloiala #vezi *.N. 1intescu . op. cit.& p. 6" si urm. si 4tanciu D. Carpenaru . op. cit.& p. 11"$

59

&ocietatile comerciale
26. 1efinitie, caracteristici, forme societare

Din punct de vedere contractual& societatea comerciala este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane denumite asociati se inteleg sa puna in comun anumite valori pentru a desfasura impreuna o activitate profitabila si sa imparta intre ei eventualul profit. Din punct de vedere organizational& societatea comerciala este o entitate cu personalitate juridica& subiect de drept& constituita in vederea e/ercitarii de fapte de comert. Din punct de vedere institutional& societatea comerciala este un ansamblu #manunc2i$ de norme juridice care reglementeaza constituirea& functionarea& dizolvarea si lic2idarea unei astfel de entitati. ,ceste norme sunt grupate in marea lor majoritate in 7egea societatilor comerciale& care reprezinta astfel sediul principal al materiei. Desigur ca e/ista o multitudine de alte legi speciale cu incidenta in domeniul societatilor comericiale precum legile care reglementeaza anumite societati comerciale& in functie de obiectul lor de activitate #banci& societati de investitii financiare& societati de asigurare etc.$& care reglementeaza obligatiile fiscale ale societatailor comerciale etc. Conform 7egii societatilor comerciale& societatile comericiale sunt de cinci feluri? #i$ societati in nume colectiv& #ii$ societati in comandita simpla& #iii$ societati pe actiuni& #iv$ societati in comandita pe actiuni si #v$ societati cu raspundere limitata. Clasificarea societatilor comerciale? 1. *n functie de intinderea raspunderii asociatilor? - cu raspundere nelimitata@ - cu raspundere limitata. 2. *n functie de e/istenta sau ine/istenta caracterului intuitu personae156 al societatii? - societati de persoane@ - societati de capitaluri. 3. *n functie de modalitatea transferului titlurilor #in cazul societatilor de capitaluri$? societati detinute public #desc2ise$ societati de tip inc2is 4. *n functie de nationalitatea9cetatenia participantilor la capitalul social? societati cu capital integral romanesc@ societati cu capital integral strain@ societati cu capital mi/t.
156

*n considerarea calitatilor personale ale celorlalti asociati si nu a capitalului acestora adus ca aport

60

5. *n functie de participarea sau nu a statului la capitalul social? societati cu capital integral sau majoritar de stat@ societati cu capital privat. <ltimele doua clasificari au o relevanta redusa deoarece societatea comerciala este persoana juridica romana si are acelasi regim juridic indiferent de nationalitatea9cetatenia participantilor la capitalul social. 4ingura relevanta ar fi aceea ca& in trecut& societatile comerciale cu capital strain au beneficiat de facilitati fiscale& in baza unor legi speciale privind investitiile straine& in prezent abrogate. 7a fel& in ceea ce priveste societatile cu capital integral sau majoritar de stat& aceasta participare nu sc2imba cu nimic regimul juridic al societatii comerciale respective& acest regim juridic fiind unic si aplicabil tuturor societatilor& indiferent de natura etatista sau nu a capitalului. 4ingura relevanta ar fi aceea ca& din nefericire& incalcand regulile concurentei loiale& societatile cu capital integral sau majoritar de stat se bucura de amanari si amnistii fiscale sau de tergiversare a declansarii procedurii falimentului. ,'7A;
Dintre cele cinci forme de societati comerciale e/istente& vor face analiza acestui curs doar societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. *n ceea ce priveste celelalte forme societare& acestea fiind rare sau ine/istente in practica& singurele referiri la ele vor fi incidentale si e/prese. Deoarece 7egea societatilor comerciale este zgarcita in ceea ce preveste reglementarea societatilor cu raspundere limitata& pentru identitate de ratiuni vom analiza imreuna atat societatile pe actiuni& cat si societatile cu raspundere limitata15!. ,tunci cand prevederile aplicabile celor doua forme societare nu coincid15"& vom analiza separat cele doua forma societare #de e/emplu& folosind doar termenul =actiuni>& respectiv =parti sociale> ori =adunarea generala a actionarilor> pentru societatea de actiuni$. ,sadar& in lipsa de stipulatie contrara& prin =adunare generala a asociatilor> se va intelege inclusiv =adunarea generala a actionarilor> iar prin titluri de participare se va intelege atat =actiuni>& cat si =parti sociale>.

2!.

Constituirea societatilor comerciale

,sa cum rezulta din definitia societatii comerciale& din punct de vedere contractual& societatea se constituie prin inc2eierea& de catre doua sau mai multe persoane 15%& a unui contract de societate care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond ceruta pentru valabilitatea unui act juridic? consimtamant& capacitate& obiect determinat si cauza. *n afara contractului& partile trebuie sa intocmeasca si un statut al societatii care cuprinde& pe langa datele de identificare ale asociatilor& si clauze reglementand organizarea& functionarea si desfasurarea activitatii societatii. Contractul de societate si statutul se inc2eie in general sub forma unui singur inscris& acesta purtand denumirea de act constitutiv.

15!

'rin e/tensia unei norme edictate pentru societatea pe actiuni si la societatea cu raspundere limitata& deoarece acolo unde e/ista aceleasi ratiuni trebuie aplicata aceeasi solutie # ubi eadem ratio ibi eaden solutio$ 15" *n principiu datorita caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere limitata 15% 0/ceptie face societatea cu raspundere limitata cu asociat unic

61

*n ceea ce priveste forma actului constitutiv& acesta face parte din categoria actelor consenuale #care se inc2eie valabil prin simplu consimtamant al partilor$. Cu toate acestea& actul trebuie sa poarte data certa 16). *n anumite cazuri& forma autentica a actului constitutiv este obligatorie& anume atunci cand? #i$ printre bunurile aduse ca aport la capitalul social se afla un teren@ #ii$ forma juridica a societatii implica raspunderea nelimitata a unora sau tuturor asociatilor si #iii$ societatea se constituie prin subscriptie publica. ,ctul constitutiv va cuprinde? - identitatea asociatilor - denumirea societatii161 - forma juridica a soicietatii - sediul societatii - emblema societatii #facultativ$ - obiectul de activitate al societatii - durata societatii - capitalul social162 - clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor - clauze privind administrarea societatii - clauze privind controlul gestiunii societatii #prin cenzori sau auditori financiari$ - alte clauze #privind lic2idarea& privind eventualele sedii secundare etc.$. *dentitatea asociatilor inseamna numele si prenumele& codul numeric personal& locul si data nasterii& domiciliul si cetatenia persoanelor fizice& respectiv denumirea& sediul si nationalitatea si codul unic de inregistrare al persoanelor juridice163. Denumirea societatii este numele comercial al societatii comerciale& sub care aceasta isi desfasoara afacerile. Denumirea impreuna cu forma juridica formeaza firma. Denumirea este un atribut de identificare al societatii in raport cu alti comercianti& drept pentru care trebuie sa aiba elemente distinctive. 0mblema este semnul sau numele unei societati& sub care aceasta isi desfasoara afacerile. 0mblema se deosebeste de firma prin aceea ca face distinctie intre societati concurente. +egistrul Comerului cerceteaza disponibilitatea denumirii emblemei si& in cazul in care nu e/ista suficiente elemente distinctive& refuza inregistrarea. 1orma juridica #sau forma societara$ desemneaza apartenenta unei societati comerciale la una dintre cele cinci forme prevazute de lege; societate in nume colectiv& societate in comandita simpla& societate in comandita pe actiuni& societate pe actiuni si societate cu raspundere limitata.
16)

Data actului se certifica de catre un notar& avocat& consilier juridic sau de catre functionarul +egistrului Comertului insarcinat cu primirea dosarului societatii 161 ,ceasta trebuie sa contina elemente de diferentiere fata de alte denumiri e/istente 162 ,cesta trebuie defalcat pe? #i$ subscris si varsat& #ii$ in numarar& in natura sau in creante& #iii$ in lei sau in valuta si #iv$ cum este repartizat intre asociati #sub forma de procent si de numar de parti sociale9actiuni$ 163 'ersoanele juridice straine trec un element similar #numarul de inregistrare intr un registru public$& daca e/ista

62

4ediul social este locul in care o societate comerciala isi desfasoara activitatea. 4ediul este si el. este un atribut de identificare a unei societati& mentionat in actul constitutiv. ,cesta poate fi sc2imbat prin 2otararea adunarii generale #e/traordinare& in cazul societatii pe actiuni$. *n afara de sediul social #denumit si sediu principal$& societatea mai poate avea si unul sau mai multe sedii secundare. 4ediul secundar este locul altul decat cel al sediului principal la care functioneaza o filiala& sucursala sau alt dezmembramant al societatii. (biectul de activitate este activitatea pe care societatea isi propune sa o realizeze pe parcursul functionarii sale. (biectul trebuie sa se regaseasca printre activitatile economice e/istente la un moment dat in economie164 si trebuie autorizat odata cu inmatricularea societatii sau ulterior& daca este modificat. (biectul este compus dintr un domeniu principal& o activitate principala in cadrul acestui domeniu si alte eventuale activitati secundare. ,ctivitatea secundara completeaza activitatea principala a unei societati comerciale. Durata societatii este perioada de timp pentru care se constituie societatea. ,sociatii pot 2otari ca perioada sa fie limitata sau nelimitata. 7imitarea este mentionata in actul constitutiv si& la e/pirarea duratei limitate& societatea se considera dizolvata de drept si intra in lic2idare. Durata limitata apare atunci cand asociatii si au propus ca societatea sa atinga un anumit obiect in intervalul de timp respectiv& dupa care motivele pentru functionarea societatii inceteaza. ,sociatii pot bineinteles decide dizolvarea anticipata a societatii. *n afara de actul constitutiv& dosarul de inmatriculare la +egistrul Comertului al unei societati comerciale mai cuprinde165? - declaratie pe proprie raspundere a fondatorilor& administratorilor& reprezentantilor legali si cenzorilor ca indeplinesc condtiile legii pentru detinerea acestei calitati@ - dovada sediului social166 - dovada rezervarii denumirii - dovada varsarii capitalului social - dovada ac2itarii ta/elor administrative de constituire@ - cazierul fiscal. *n plus& pentru anumite societati& in functie de obiectul de activitate& este necesara si autorizatia eliberata de organul administratiei publice centrale de specialitate pentru functionarea respectivei societati? - pentru bancile comerciale? autorizatia 8N+ - pentru societatile de pe piata de capital #e/ceptand emitentii$? autorizatia CN35 - pentru societatile de asigurare? autorizatia Comisiei Nationale de ,sigurari. *nmatricularea societatii se dispune prin inc2eiere de catre judecatorul delegat. *n urma inmatricularii& societatii i se va elibera un certificat de inmatriculare care va contine?
164 165

,cesta trebuie sa fie precis determinat& conform Codului ,ctivitatilor din 0conomia Nationala #C,0N$ ,rt. 32 din Normele registrului comertului 166 ,ct de proprietate& contract de inc2iriere9comodat etc.& adeverinta de la vecinii de apartament

63

denumirea societatii forma juridica a societatii sediul societatii numarul de inregistrare #inmatriculare$16! codul unic de inregistrare data eliberarii semnatura si stampila emitentului.

,vand in vedere ca prin inmatriculare a dobandit personalitate juridica 16"& societatea este libera sa si desfasoare activitatea in limitele legii si ale obiectului sau de activitate. Ca si in cazul persoanelor fizice& capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea generala de a dobandi drepturi si de a si asuma obligatii. *n ceea ce priveste capacitatea de e/ercitiu& aceasta este aptitudinea acesteia de a dobandi drepturi si de a si asuma obligatii in mod concret& prin inc2eierea de acte juridice. Daca in cazul persoanei fizice& distinctia dintre capacitatea de folosinta si cea de e/ercitiu este clara? pragul varstei de 1" ani& in cazul persoanei juridice distinctia nu este la fel de clara& in lipsa unui criteriu de departajare asa de evident precum varsta. 'entru a mentine totusi distinctia& se considera ca persoana juridica dobandeste capacitate de e/ercitiu de la data desemnarii organelor sale reprezentative. ,rgumentul este acela ca& de la aceasta data& persoana juridica poate in mod concret sa aprobe inc2eierea de acte juridice in organele sale colective de conducere16% si apoi sa inc2eie efectiv respectivele acte juridice prin reprezentantii sai legali. ,stfel& conform art. 35 din Decretul nr. 3191%54& persoana juridica isi e/ercita drepturile si obligatiile prin organele sale iar actele juridice facute de organele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi. *n ceea ce priveste actele inc2eiate de fondatori inainte de inmatriculare 1!)& acestea sunt valabile daca au fost facute in vederea inmatricularii societatii 1!1& iar ele vor fi preluate de societate dupa inmatriculare& ca un mandat retroactiv1!2. ,sadar& inca inainte de constituire& societatea dobandeste o capacitate juridica restransa. 'entru a se constitui in mod valabil& societatea pe actiuni trebuie sa aiba un capital social minim de 25.))) euro #ec2ivalentul in lei$1!3 si un numar minim de doi actionari& legiuitorul nostru preluand aceasta dispizitie din legislatiile care i au servit drept model.
16!

,cesta incepe cu litera =;> urmata de un numar din doua cifre alocat fiecarui judet& urmate de numarul atribuit societatii si de anul inmatricularii 16" ,rt. 33 alin. 1 din Decretul nr. 3191%54 16% De e/emplu& in adunarea generala a membrilor #asociati& in cazul unei societati comerciale$ sau consiliul de administratie 1!) Contractarea unui spatiu pentru sediu& varsarea capitalului social& angajarea unui avocat care sa se ocupe de inmatriculare 1!1 Conform art. 33 alin. 3 din Decretul nr. 3191%54& si inainte de inmatricularea persoanei juridice #societatii$& aceasta are capacitate c2iar de la data actului de infiintare #actului constitutiv$ cat priveste drepturile constituite in favoarea ei& indeplinirea obligatiilor si a oricaror masuri preliminare ce ar fi necesare& dar numai intrucat acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil 1!2 *n completare& art. 53 din 7egea societatilor comerciale spune ca societatea poate prelua de la fondatori actele facute de acestia din urma@ actele preluate sunt considerate a fi fost ale societatii insasi inca de la data inc2eierii lor 1!3 Care se actualizeaza prin 2otarare a 6uvernului

64

4ocietatea cu raspundere limitata are un capital social minim de 2)) lei si un numar ma/im de de 5) de asociati1!4. Cerintele privind cuantumul minim de capital social si numar minim de asociati este obligatoriu a fi indeplinite pe tot parcursul e/istentei societatii& cu e/ceptia unor perioade temporare care nu pot depasi durata prevazuta de lege. Consecintele dobandirii de catre societate a statutului de persoana juridica? - e/istenta unui patrimoniu distinct de cel al asociatilor ei1!5 - obtinerea atributelor de identificare? #i$ sediu distinct de cel al asociatilor ei #sediul social$1!6& #ii$ firma si #eventual$ emblema si #iii$ nationalitatea - posibilitatea de a dodandi drepturi si de a si asuma obligatii& intocmai ca persoanele fizice@ - nasterea unui subiect de drept distinct& calitate in care societatea poate sta in instanta& ca reclamanta sau ca parata& prin reprezentantii sai legali #%. Constituirea capitalului social

'artea esentiala a unei societati comerciale& necesara intelegerii mecanismului de formare a acesteia& o reprezinta constituirea capitalului social& ca element definitoriu al societatii& indiferent de forma sa juridica. #%.1 1efinitie. Caracteristici generale. ,otiunea de titluri de participare

7egea societatilor comerciale #ca si Codul Comercial inaintea ei$ nu defineste notiunea de capital social& desi acesta apare pe parcursul intregului act normativ. 4pre deosebire de actiuni& unde nu e/ista o definitie legala& in ceea ce priveste capitalul social e/ista definitia data de +egulamentul legii contabilitatii& care la punctul 36& precizeaza? =Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor EFG& respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar& a rezervelor incorporate si a profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau a altor operatiuni care conduc la majorarea acestuia>. *n baza caracteristcilor legale ale capitalului social& putem spune& la modul general& ca acesta reprezinta valoarea nominala totala a actiunilor9partilor sociale emise de o societate comerciala si care se poate modifica pe parcursul e/istentei societatii& in conditiile legii. Detinerea de titluri de participare emise de o societate comerciala persoanelor confera calitatea de asociat. ( persoana #fizica sau juridica$ poate dobandi aceasta calitatea fie prin dobandirea de titluri de participare direct de la societate& prin subscriptie #titluri nou emise$& fie ulterior& de la cei care le au dobandit initial de la societate #titluri emise in prealabil$.
1!4 1!5

( forma specifica acestei din urma societati este societatea cu asociat unic 3alorile aduse ca aport la capitalul social ies din patrimoniul asociatului si intra in patrimoniul societatii 1!6 ,cesta poate totusi sa coincida cu domiciliul unuia din asociati . presoana fizica

65

,sadar& titlurile de participare sunt titluri de valoare care constata o participare la capitalului social al unei societati comericiale si care confera titularului denumit asociat anumite drepturi asupra patrimoniului societatii emitente. *ntinderea drepturilor aferente titlurilor de participare rezulta din lege si din actul constitutiv al societatii emitente #in masura in care nu incalca prevederi imperative ale legii$. -itlurile de participare se numesc parti sociale& atunci cand sunt emise de o societate cu raspundere limitata& respectiv actiuni& atunci cand sunt emise de o societate pe actiuni. ,mbele pot fi emise atat in forma materiala& cat si dematerializate& in acest din urma caz dovada detinerii facandu se cu un certificat constatator emis de societate. ,ctiunile pot fi nominative sau la purtator& spre deosebire de partile sociale care sunt doar nominative. -itlurile nominative sunt cele care individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate& iar acesta este inscris in registrul asociatilor& respectiv actionarilor societatii. -itlurile la purtator sunt cele care nu individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate& simpla detinere reprezentand apropriere. Conform 7egii societatilor comerciale& titlurile de participare la capitalul social al unei societati comerciale au urmatoarele caracteristici? #i$ reprezinta fractiuni ale capitalului social@ #ii$ au o valoare egala@ #iii$ sunt indivizibile@ #iv$ acorda& in principiu& drepturi egale@ #v$ drepturile acordate sunt patrimoniale si nepatrimoniale si #v$ sunt liber transmisibile& in cazul actiunilor& respectiv restrictionate cu privire la transferabilitate& in cazul partilor sociale1!!. Capitalul social al unei societati nu se confunda cu patrimoniul societatii. 'atrimoniul include totalitatea drepturilor si obligatiilor entitatii colective& deci activ si pasiv& pe cand capitalul social este doar o parte a pasivului reprezentand datorii ale societatii catre asociatii sai& datorii izvorate din detinerea de catre acestia a titlurilor de participare emise de societate. 'e langa distinctia de mai sus& 7egea societatilor comerciale mai distinge& in cazul societatii pe actiuni& intre capitalul social subscris si capitalul social varsat. Diferenta dintre cele doua poate rezulta in cazul in care actionariii care su subscris capitalul social #acesta fiind deci capitalul subscris$ beneficiaza de un termen suspensiv acordat in limitele legii pentru plata integrala a actiunilor subscrise. ,sadar& capitalul subscris consta in totalitatea aporturilor cu care actionarii se obliga sa contribuie la formarea capitalului social. Capitalul varsat consta in totalitatea platilor realizate efectiv de actionari in urma asumarii obligatiei prin actul subscriptiei@ dupa efectuarea integrala a acestor plati& capitalul subscris devine egal cu cel varsat. #%.2 &emnificatia capitalului social

1!!

,ceasta caracteristica fiind cea care face distinctia esentiala intre actiuni si partile sociale emise de societatile de persoane

66

Capitalul social are atat o semnificatie contabila& cat si una si juridica. Din punct de vedere contabil& capitalul social reprezinta datorii ale societatii catre asociati si este deci indicat in pasivul bilantului contabil. Din punct de vedere juridic& rolul capitalului social este dublu& la randul lui& si anume #i$ acela de a reflecta structura actionariatului& adica participarea asociatilor la capitalul social sau cota parte #procentul$ detinuta de fiecare din acest capital si #ii$ acela de gaj general al creditorilor sociali. #%.2.1 &tabilirea structurii capitalului social

4tructura capitalului social reprezinta distributia cotelor de participare ale tuturor asociatilor la capitalul social al societatii& cote e/primate in functie de numarul de titluri de participare detinute de fiecare asociat. 4tructura capitalului social se stabileste initial la constituirea societatii si ea se poate modifica ulterior ca urmare a majorarii capitalului social #in mod direct sau indirect& prin fuziune$ sau a operatiunilor de cesiune de titluri de participare. 'articiparea se poate e/prima atat ca procent din capitalul social& cat si ca numar de titluri& importanta fiind insa doar cea din urma. 4tructura capitalului social& respectiv participarea fiecarui asociat la acest capital este esentiala& deoarece in functie de aceasta participare #cota$ in principiu asociatul isi e/ercita drepturile conferite de titlurile detinute. #%.2.2 Capitalul social 2 gajul general al creditorilor sociali

4intagma ce da titlul acestei sectiuni se traduce prin aceea ca valoarea bunurilor si sumelor inregistrate fiecare individual in capitalul social& deci valoarea totala a capitalului social& nu poate folosi asociatilor in detrimentul creditorilor sociali& deoarece in conceptia 7egii societatilor comerciale& ca regula& ordinea de indestulare este inversa& adica intai creditorii sociali si apoi asociatii. ,stfel& societatea este obligata sa mentina in permanenta o valore a capitalurilor proprii #activele nete$ cel putin egala cu valoarea capitalului social. 'rincipalele aplicatii ale principiului conform caruia valoarea capitalului social reprezinta gajul general al creditorilor sunt? #i$ interzicerea emiterii de titluri de participare sub valoarea nominala #art. %2 alin.1$@ #ii$ interzicerea emisiunii de noi actiuni inainte ca cele dintr o emisiune anterioara sa fi fost integral platite #art. %2 alin. 3$@ #iii$ interzicerea repartizarii de dividende din capitalul social si din rezervele legale1!" #art. 6! alin. 3$& publicitatea situatiilor financiare #art. 1"5 alin. 1 si art. 2)1 alin. 1$& #iv$ obligativitatea constituirii si mentinerii fondului de rezerva #art. 1"3 alin. 1$@ #v$ in caz de pierderi din activul net #capitalurile proprii$& completarea sau limitarea acestuia #art. 6%$@ #vi$ interzicerea rascumpararii propriilor actiuni de catre societate urmata de anularea lor si reducerea capitalului social ori a rezervalor legale #art. 1)3#1$ lit. d$@ #vii$ dreptul creditorilor sociali de a obtine garantii in cazul reducerii de capital social #art. 2)" alin. 3 si 4$ si& nu in ultimul rand& #viii$ plata cu prioritate a creditorilor sociali din sumele
1!"

*nteresul societatii nu este neaparat acela de a avea un capital social cat mai mare& pentru ca asociatii si creditorii au& la un moment dat& interese diferite& respectiv primii sa primeasca dividende& iar cei din urma sa le fie platite creantele& ceea ce inseamna ca interdictia platii de dividende din capitalul social nu confera decat o protectie limitata. ,stfel& intedictiile conventionale in plata dividendelor apar ca instrumente mult mai eficiente

67

obtinute din vanzarea activelor societatii in caz de lic2idare a acesteia #art. 256$. *n acest fel se asigura afectarea permanenta a capitalul social si a rezervelor legale1!% obiectului de activitate al societatii& ca o garantie indirecta #gaj$ a creditorilor. #%.2.# Regimul juridic al bunurilor aduse ca aport la capitalul social

Din punct de vedere contabil& odata aportul efectuat& valorile reprezentate de aceste aporturi se inregistreaza in pasivul bilantului& in contul de capital social 1") si reprezinta datorii ale societatii catre asociati& iar bunurile in materialitatea lor se inregistreaza in activul bilantului #in conturile aferente& conform naturii bunului$& alaturi de celelalte active ale societatii intrate in patrimoniul societatii pe diferite alte cai1"1 #fie ca drept complet de proprietate& fie ca dezmembramant al acestuia& in functie de natura aportului$. Din punct de vedere juridic& dupa aportare bunul devine proprietatea societatii si aceasta poate dispune de el dupa cum considera de cuvinta& prin vanzare& gajare9ipotecare etc. sau& dupa ce bunul este amortizat complet& poate fi casat 1"2. ,sadar& asa cum societatea c2eltuie sumele de bani aduse cu titlu de aport in numerar si nu le tine blocate intr un cont bancar doar pentru ca sumele au intrat in societate pe calea aportului& tot asa si bunurile aportate sunt libere a fi instrainate& nee/istand o interdictie de a dispune de ele in vreun mod. De altfel& o astfel de interdictie ar ec2ivala cu o scoatere din circuitul civil a aporturilor in natura& ceea ce 7egea societatilor comerciale nu face si ar fi fost aberant sa faca. (data intrate in patrimoniul societatii& pe calea aportului sau pe alte cai legale& calea pe care bunurile& sumele si creantele au intrat in acest patrimoniu isi pierde importanta& toate urmand a servi indeplinirii obiectului de activitate al societatii. *n consecinta& rolul aportului se reduce la acela ca& in sc2imbul sau& subscriitorul a obtinut titluri de participare nou emise de societate& devenind asociat al societatii #participand la capitalul social$. *n acest fel& in loc ca societatea sa dobandeasca un bun& de e/emplu& prin cumparare& platind pe el un pret& il dobandeste pe calea contribuirii lui la capitalul social& =platindu l> in titluri de participare. Concluzia celor prezentate in cadrul acestei sectiuni este aceea ca bunurile #activele$ din patrimoniul societatii au acelasi regim juridic& indiferent de calea pe care au intrat in patrimoniu. ( alta consecinta a faptului ca in capitalul social se inregistreaza valori este aceea ca& daca bunul sau sumele aduse ca aport sunt ulterior instrainate& respectiv c2eltuite& capitalul social al societatii nu se reduce. De asemenea& actul constitutiv nu urmeaza a fi modificat ca urmare a faptului ca bunul nu se mai afla in patrimoniul societatii& deoarece din punct de vedere istoric& bunul a fost candva adus ca si aport& iar valoarea acestuia ramane in capitalul social& la fel cum titlurile de participare emise in sc2imbul acestuia nu se anuleaza ca urmare a instrainarii bunului #precum in cazul unei reduceri de capital social$.

1!% 1")

,cestea fiind considerate o prelungire a capitalului social Contul contabil 1)1 1"1 Cumparare& sc2imb& donatie etc. 1"2 ,dica valoarea lui contabila este )& ca urmare a trecerii treptate pe c2eltuieli a valorii de intrare

68

#%.#

Capitalul social si valoarea societatii

3aloarea societatii #sau valoarea unui titlu de participare& calculata ca raport intre valoarea societatii si numarul de titluri aflate in circulatie$ reprezinta suma de bani pe care cineva este dispus sa o plateasca la un moment dat pentru un pac2et de titluri& nou emise sau emise in prealabil& ce sunt de vanzare& prin comparatie cu alte titluri similare. Definitia de mai sus este evident valabila pentru valoarea sau pretul de piata. ,tunci cand nu e/ista cel putin o cerere si o oferta de buna credinta care sa interactioneze& inseamna ca nu e/ista piata iar orice estimare asupra valorii este subiectiva. *n afara de valoarea de piata e/ista si valoarea contabila a societatii& adica valoarea activelor sale nete #valoarea capitalurilor proprii$. *nsa aceasta din urma valoare nu influenteaza decat eventual valoarea de piata. *n ceea ce priveste insa valoarea capitalului social& aceasta nu are absolut nici o legatura cu valorea de piata a societatii sau& altfel spus& valoarea nominala a unui titlu de participare nu are nici o legatura cu valoarea lui de piata. *n cazul valorilor mobiliare cotate& valoarea #pretul$ de piata a unei actiuni este afisata permanent de catre piata respectiva. Cat priveste titlurile de participare care nu se califica ca si valori mobiliare #adica actiunile societatilor de tip inc2is si partile sociale$& valoarea de piata se stabilste pe baza unei negocieri in care fiecare parte isi argumenteaza evaluarea pe diferite procedee de calcul. Cele mai intalnite doua procedee sunt #i$ metoda flu/ului de numerar actualizat in prezent #Discounted Cash-Flow$& ceea ce reprezinta aptitudinea societatii de a produce numerar 1"3 si #ii$ metoda activului net ajustat # djusted !et sset "alue$& adica valoarea activelor nete ajustate in functie de situatia reala #active fi/e mai putin folositoare& potentiale datorii viitoare etc$. #%.4 Raspunderea limitata

Ca orice subiect de drept& societatea& ca persoana juridica distincta de asociatii ei& raspunde cu intreg patrimoniul #activul$ sau& indiferent de calea prin care bunurile& sumele si creantele au intrat in patrimoniu #aport& cumparare& sc2imb etc.$. Diferenta dintre raspunderea limitata si cea nelimitata este aceea ca& in primul caz& asociatii nu raspund deloc cu propriul patrimoniu& cu bunurile proprii& pe cand& in al doilea caz& o fac. ,sociatii cu raspundere nelimitata raspund personal #in subsidiar$ pentru datoriile societatii& pe cand cei cu raspundere limitata nu raspund1"4. ,ltfel spus& pierderile asociatilor cu raspundere limitata sunt limtate la valorile investite in titlurile de participare #actiuni9parti sociale$& respectiv aporturile initiale si9sau sumele platite pentru dobandirea respectivelor titluri. ,vand in vedere ca dobandirea de titluri de participare intr o societate comerciala este o investitie in sine& ceea asociatii cu raspundere limitata pot pierde la modul concret este& cel mult& aceasta investitie& pierdere ce se reflecta in
1"3

( decizie investitionala bazata pe evaluarea societatii dupa aceasta metoda reflecta riscul flu/ului de numerar viitor. *n esenta& un tert va investi #indiferent de forma pe care o imbraca investitia$ intr o societate atunci cand suma intrarilor de numerar viitoare aferente investitiei este mai mare decat valoarea respectivei investitii. 0valuarea se face luand in calcul previziunile flu/ului net de numerar viitor discontat pana in prezent 1"4 *n cazul necompletarii aporturilor la care s au obligat prin subscrierea actiunilor& raspunderea este fata de societate

69

final asupra valoarii titlurilor de participare pe care le detin in respectiva societate comerciala& reprezentand materializarea investitiei. 'entru a intelege mai bine functia capitalului social& vom analiza in continuare& mai in detaliu& aporturile. #1. Aporturile

( prima acceptiune a notiunii de aport este aceea de obligatie nascuta din subscrierea de titluri de participare #actiuni9parti sociale$& constand in aducerea unei valori in societate& in sc2imbul titlurilor subscrise& adica obiectul raportului juridic al subscriptiei. ( a doua acceptiune este aceea de valoare patrimoniala in materialitatea sa #bunul& suma etc.$& adica obiectul derivat al aceluiasi raport juridic. #1.1 &ubscriptia si varsamantul

4ubscriptia actiunilor9partilor sociale este o operatiune juridica pe care o calificam ca fiind un act juridic bilateral #contract1"5$& sinalagmatic& consensual& cu titlu oneros si translativ de proprietate& ale carui parti sunt subscriitorul #devenit& in urma subscriptiei& asociat$ si societatea emitenta si al carui obiect il constituie titluri de participare nou emise de societate. Conform dreptului comun& prin subscrierea titlurilor& proprietatea se transfera de drept de la societate la asociat& iar predarea lor se face doar in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala& in caz contrar eliberandu i se asociatului un certificat constatator. 4ubscriptia este un act juridic independent de actul constitutiv al societatii& iar titlurile de participare rezulta din actul de subscriptie. 0/ecutarea obligatiei partii devenite asociat ca urmare a subscriptiei mai poarta& pe langa denumirea de plata din dreptul comun& si denumirea specifica de varsamant #art. 1)) din 7egea societatilor comerciale$. 'lata trebuie facuta simultan sau ulterior subscriptiei& in functie de prevederile actului constitutiv al societatii sau dispozitii legale speciale 1"6& in caz contrar fiind aplicabile sanctiunile legale1"!. 3arsamantul este singura obligatie care incumba subscriitorului& in cazul societatii pe actiuni& in cazul societatii cu raspundere limitata asociatul avand si alte obligatii derivand din caracterul intuituu personae al societatii1"". Dupa subscriere dar inainte de efectuarea integrala a varsamantului& asociatul este considerat un debitor al societatii #art. 15)3 C. Civ.$. *n cazul societatii cu raspundere
1"5

Desi in general acest contract nu este materializat intr un inscris distinct& in unele cazuri totusi& cum ar fi acela in care un investitor institutionalizat intentioneaza sa efectueze investitia prin participare la capitalul social& un astfel de contract de subscriptie apare in practica in forma scrisa& sub denumirea de contract9acord de subscripitie& de investitie& de finantare etc. 1"6 *n ceea ce priveste varsamantul partial& acesta este interzis societatilor pe actiuni constituite ca si banci comerciale si societati de servicii de investitii financiare& conform 7egii societatilor bancare& respectiv 7egii pietei de capital. *n aceste cazuri& varsamantul este deci obligatoriu simultan cu subscriptia si integral 1"! 7egea societatilor comerciale prevede la art. " lit. d$ ca actionarii nu sunt obligati sa verse& la momentul subscriptiei& intreg capitalul social& actul constitutiv urmand sa prevada cuantumul varsamintelor #capitalului social varsat$. *n cazul bancilor comerciale si a societatilor de servicii de investitii financiare varsamantul se face obligatoriu simultan cu subscriptia si integral 1"" +espectiv obligatia de loialitate

70

limitata& varsamantul trebuie sa fie integral la momentul subscriptiei. *n cazul societatii pe actiuni #cu e/ceptia celor constituite prin subscriptie publica$& varsamantul poate fi partial #plata partiala a valorii nominale a actiunilor$. 4ubscriptia este asadar o forma particulara de vanzare cumparare iar subscriptia partiala este o forma particulara de vanzare cumparare in rate. *n plus& subscriptia este o fapta de comert& indiferent de calitatea partilor #comercianti sau nu$& fiind guvernata de legea comerciala #art. 3 pct. 4 C. Com.$1"%& iar litigiile rezultate sunt supuse solutionarii instantei comerciale. Conform 7egii societatilor comerciale& subscriptia este de doua feluri? #i$ simultanta sau concomitenta si #ii$ continuata& succesiva sau publica1%)& aceste doua modalitati de formare #subscriere$ a capitalului social fiind considerate in acelasi timp modalitati de constituire a societatii pe actiuni. *n cazul societatii cu raspundere limitata& constituirea nu poate fi decat simultana. Constituirea simultanta este acea forma de constituire in care fondatorii societatii dispun de sumele necesare constituirii capitalului social& integral sau in procentul minim stabilit de lege& precum si de numarul minim legal de cinci asociati. Constituirea se numeste simultana sau concomitenta deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu inc2eierea actului constitutiv al societatii. *n cazul in care prima din cele doua conditii pentru constituirea simultana nu este indeplinita& respectiv cand capitalul social initial propus depaseste posibilitatile fondatorilor& acestia din urma apeleaza la varianta subscriptiei publice& publicul putand subscrie actiunile fie direct& fie prin intermediari autorizati de CN35 #societati de servicii de investitii financiare actionand in acest caz ca banci de investitii$. ,cceptand titlurile de participare& subscriitorul devine proprietarul acestora& fiind obligat la randul sau sa isi e/ecute obligatia corelativa constand in plata lor& adica varsamantul #corespunzator notiunii de =liberare> din dreptul comun$. 3arsamantul partial este permis doar la societatile pe actiuni si reprezinta o facilitate acordata subscriitorilor& tinand cont de faptul ca& in general& societatile pe actiuni ve2iculeaza capitaluri inclusiv proprii mai mari decat societatile de persoane& unde nu se justifica amanarea platii. Defalcarea in timp a varsamantului in cazul societatii pe actiuni #atunci cand nu este interzisa prin dispozitii ori legi speciale$ se face conform prevederilor actului constitutiv al societatii sau 2otararii adunarii generale a actionarilor 1%1. *n cazul societatii pe actiuni constituite prin subscriptie publica insa este obligatoriu ca la momentul subscriptiei sa fie efectuat minimul de varsamant cerut de 7egea societatilor comerciale #5)H1%2$. 5otivul impunerii unui procent minim de varsamant #ori c2iar a unei plati integrale& in cazul societatilor pe actiuni ce functioneaza intr un anumit domeniu de activitate$ este acela de a asigura societatii capitaluri proprii reprezentand o temelie economica serioasa& necesara functionarii sale pe baze financiare cat mai solide.
1"%

Desi articolul de lege citat se refera la vanzari si cumparari& ca acte inter vivos cu titlu oneros& subscriptia este inclusa& fiind vanzarea cumpararea originara 1%) 7egea societatilor comerciale foloseste termenul de subscriptie publica 1%1 ,tunci cand varsamantul nu se face integral cu subscriptia& capitalul social este de doua feluri? subscris #egal cu produsul dintre numarul de actiuni si valoarea nominala per actiune$& respectiv varsat #egal cu produsul dinter numarul de actiuni si varsamantul efectuat per actiune$ 1%2 ,rt. 21 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale

71

*n urma subscriptiei& subscriitorul dobandeste calitatea de asociat pentru titlurile de participare subscrise. ,tat actiunile& cat si partile sociale pot fi emise& respectiv subscrise la valoarea lor nominala sau cu prima de emisiune& insa niciodata sub valoarea nominala #art. %2 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale$. 3aloarea nominala este cea stabilita prin actul constitutiv si nu se poate modifica decat prin amendarea acestuia& dar in toate cazurile& aceasta nu poate fi mai mica decat valoarea minima legala de )&1 lei& pentru o actiune& respectiv 1) lei& pentru o parte sociala. Neplata actiunilor subscrise in termenul legal& statutar sau cel prevazut in 2otararea adunarii generale a actionarilor duce la aplicarea unor sanctiuni subscriitorului actionar& conform 7egii societatilor comerciale. 'rima sanctiune este cea aratata la art. 1))& constand in aceea a suspendarii dreptului de vot pentru actiunile respective. *nainte de a trece la alte sanctiuni legale& societatea trebuie sa solicite actionarilor care nu au efectuat la termen varsamintele datorate sa si indeplineasca aceasta obligatie& printr o somatie colectiva& publicata de doua ori intr un interval de 15 zile in monitorul oficial si intr un ziar de larga raspandire. Daca nici in urma acestei somatii actionarii nu isi e/ecuta obligatia& societatea poate opta intre urmatoarele? #i$ urmarirea acestora pentru varsamintele restante& ceea ce ec2ivaleaza cu e/ecutarea silita din dreptul comun& inclusiv cu posibilitatea acordarii de daune si #ii$ anularea actiunilor. #1.2 Aporturile in numerar

'rin c2iar actul constitutiv al societatii& asociatii evidentiaza aporturile lor initiale& intre care aporturile in numerar trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu #art. 15 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale$. ,portul in numerar reprezinta suma de bani pe care subscriitorul se obliga sa o plateasca societatii in sc2imbul titlurilor de participare subscrise. ,porturile in numerar pot fi in lei sau in valuta 1%3. ,vand in vedere ca& in conformitate cu art. 3 alin. 1 din +egulamentul valutar& platile intre rezidenti pe teritoriul +omaniei se fac in lei& rezulta ca numai nerezidentii pot plati in valuta. Desi capitalizata in valuta& in conformitate cu 7egea contabilitatii& societatea nu poate sa faca inregistrari contabile altfel decat in lei& la cursul de sc2imb valuta9leu comunicat de 8N+ in ziua efectuarii inregistrarii. Dovada platii actiunilor9partilor sociale se face prin ordinul de plata adresat bancii subscriitorului1%4 #prin care se confirma trimiterea banilor$1%5.

1%3 1%4

,rt. 34 alin. 3 din Normele registrului comertului *n speta& e/emplarul de culoare verde& eliberat de banca ordonatorului dupa efectuarea operatiunii de transfer bancar. 0/emplarul de culoare verde nu se elibereaza ordonatorului decat daca ordinul de plata a fost acceptat de banca iar revocarea ordinului inainte de plecarea banilor nu se admite decat cu restituirea catre banca a e/emplarului de culoare verde 1%5 'entru mai multa siguranta& in practica se solicita uneori o confirmare a primirii banilor in contul bancar al societatii #e/tras de cont$& cu specificarea
operatiunii in baza careia s a facut plata #care este preluata tot din ordinul de plata sau din alte documente justificative prezentate de subscriitor bancii ordonatorului$

72

#1.#

Aporturile in natura

,porturile in natura constau in dreptul de proprietate sau alt drept real asupra unui bun transmis in sc2imbul titlurilor de participare emise de societate. 'entru acest lucru& cel care aporteaza trebuie sa fie titularul e/clusiv al dreptului1%6. Dreptul de proprietate asupra bunului adus ca aport se transmite de la subscriitor la societate la momentul subscriptiei. 'entru ca transferul sa fie insa opozabil si tertilor& trebuie facuta publicitatea prin monitorul oficial a actului constitutiv9aditional care constata operatiunea. *n plus& atunci cand aportul consta intr un bun imobil& sunt necesare si indeplinirea formalitatilor de inscriere in cartea funciara. ,ceasta deoarece scopul publicarii actului constitutiv9aditional este acela de a aduce la cunostinta tertilor constituirea societatii ori majorarea capitalului sau social si nu de a instiinta stramutarea unei proprietati imobiliare adusa ca aport in societate. Din punct de vedere fiscal& aportul in bunuri la capitalul social este considerat livrare de bunuri efectuate cu plata in sensul ta/ei pe valoare adaugata@ prin urmare& in masura in care aportul este facut de o persoana impozabila in sensul ta/ei pe valoare adaugata& operatiunea de aport in bunuri la capitalul social este purtatoare de -3,. Conform art. 3" alin. 1 din 7egea societatilor comerciale si art. 34 alin. 1 lit. c din Normele registrului comertului& anterior subscriptiei aporturile in natura trebuiesc evaluate de catre un e/pert autorizat. +aportul de e/pertiza se depune la registrul comertului& impreuna cu celelalte acte prevazute in norme. +olul e/pertizei este acela de a preveni supraevaluari ale bunurilor aduse ca aport in vederea subscrierii unui numar mai mare de actiuni& fapt ce i ar prejudicia atat pe ceilalti asociati& cat si pe tertii care se vor increde in valoarea aportului inscrisa in actul aditional sau in bilantul contabil1%!. ,portul poate consta atat in bunuri corporale& cat si in bunuri incorporale precum fondul de comert sau drepturi de proprietate intelectuala #brevete& licente& AnoC 2oC& marci& drepturi de autor etc.$. #1.4 Aporturile in creante

,cest tip de aporturi& considerand aportul in acceptiunea sa de obligatie& nu este decat o aplicatie particulara a cesiunii de creanta din dreptul comun #art. 13%1 si urm. C. Civ.$. *n speta& subscriitorul #cedentul$ transmite societatii #cesionarul$ creanta lui asupra unui tert1%" #debitorul cedat$& in sc2imbul titlurilor de participare primite in urma subscriptiei. *n ceea ce priveste plata efectiva a titlurilor& aceasta se face atunci cand societatea& in
1%6

De e/emplu& nu este valabil aportul unor bunuri aflate in patrimoniul unei alte societati adus de catre asociatii respectivei societati la capitalul social al unei noi societati 1%! 'entru un tert diligent care intentioneaza sa finanteze societatea& sub orice forma #participare la capitalul social& imprumut& leasing etc.$& valoarea capitalului social nu are nici o relevanta& valoarea societatii fiind stabilita dupa cu totul alte metode& bilantul contabil fiind doar o eventuala etapa a procesului de investigare #due diligence$ 1%" ,ltul decat societatea. *n cazul in care c2iar societatea este debitor& atunci ne aflam in prezenta unei conversii a creantei

73

noua sa calitate de creditor al tertului cedat& dobandita in urma cesiunii& isi valorifica creanta in integralitatea ei #art. "4 alin. 1 raportat la art. 16 alin. 3 din 7egea societatilor comerciale$. *n caz contrar& alin. 2 al art. "4 din 7egea societatilor comerciale prevede ca sanctiuni specifice raspunderea asociatului #cedentului$ pentru suma datorata de catre debitorul cedat& plus dobanda legala din ziua scadentei creantei& plus daune. 7egea societatilor comerciale asimileaza aporturile in creante celor in natura& avand in vedere ca si creanta& la randul ei& este tot un bun #incorporal$. 'e cale de consecinta& creantele trebuiesc si ele evaluate economic& intocmai ca si aporturile in natura sub forma de bunuri corporale. ,porturile in creante sunt interzise la societatile pe actiuni constituite prin subscriptie publica si nici la societatile cu raspundere limitata si cele in comandita pe actiuni. #2. Constituirea prin subscriptie publica

4ubscriptia publica este acea modalitate de constituire a unei societati pe actiuni& pe piata primara& prin care initiatorii societatii #fondatorii$ apeleaza pe cale de publicitate la capitalul investitorilor in vederea completarii capitalului social al societatii pana la valoarea avuta in vedere de fondatori. 4ubscriptia si varsamantul reprezinta acceptarea de catre subscriitori a unei oferte publice facute de fondatori& in numele societatii ce se vrea a se constitui& oferta ce imbraca forma unui prospect de emisiune care este un rezumat al actului constitutiv. *n speta& acesta cuprinde toate datele respectivului act& mai putin cele referitoare la administratori si auditori financiari. ,ceasta deoarece& spre deosebire de constituirea simultana& cand desemnarea acestor organe se face de la bun inceput& in cazul subscriptiei publice desemnarea lor are loc ulterior& dupa inc2iderea etapei reprezentand subscriptia& ceea ce este firesc& avand in vedere ca rezultatul subscrierii depinde de subscrierea sumelor necesare constituirii capitalului social. 'rospectul de emisiune& semnat de fondatori& se depune la registrul comertului spre a fi verificat de judecatorul delegat care& dupa constatarea indeplinirii conditiilor de valabilitate dispune publicarea sa. *n ceea ce priveste nivelul varsamintelor subscriitorilor& art. 21 din 7egea societatilor comerciale prevede ca societatea nu se poate constitui decat daca fiecare acceptant #subscriitor$ a varsat in numerar cel putin jumatate1%% din valoarea actiunilor subscrise la C.0.C. sau la o banca comerciala2)). Diferenta trebuie varsata in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii la registrul comertului. *n ceea ce priveste aporturile in natura& art. 21 alin. 2 din 7egea societatilor comerciale prevede ca acestea trebuie acoperite integral la data subscriptiei.

1%%

4pre deosebire de constituirea simultana& unde nivelul capitalului varsat& per ansamblu& trebuie sa fie de 3)H din cel subscris #art. " lit. d din 7egea societatilor comerciale$ 2)) Din 31.)1.2))) #data autorizarii de catre 8N+$& C.0.C. ul a devenit de asemenea banca comerciala& ale carei depozite atrase sunt insa garantate de stat #ceea ce nu se va mai intampla dupa privatizare$

74

Conform art. 2) din 7egea societatilor comerciale& in termen de cel mult 15 zile de la data inc2iderii subscriptiei& fondatorii trebuie sa convoace adunarea constitutiva& printr o instiintare publicata in monitorul oficial si in doua ziare de larga raspandire& cu 15 zile inainte de data fi/ata pentru adunare. *nstiintarea trebuie sa cuprinda locul si data adunari& precum si problemele ce vor face obiectul discutiilor. Data tinerii adunarii nu poate depasi doua luni de la data inc2iderii subscrierii. *n plus fata de cerintele 7egii societatilor comerciale& subscriptia publica trebuie sa fie conforma si cu reglementarile pietei de capital& respectiv cele ale 7egii pietei de capital si ale regulamentelor CN35 referitoare la oferta publica. 'rintre acestea& cea mai importanta dispozitie se refera la obligativitatea autorizarii operatiunii #in speta& a prospectului$ de catre CN35. -otalitatea dobandirilor de actiuni2)1 de catre persoane determinate ori public #denumiti in mod specific investitori$ direct de la o societate comerciala care fie se constituie prin subscriptie publica fie isi majoreaza capitalul social prin oferta publica reprezinta piata primara organizata de capital2)2. -otalitatea transferurilor succesive ale acestor titluri de catre proprietarii lor& ulterior subscriptiei& reprezinta piata secundara de capital. Din punctul de vedere al societatilor #denumite in acest caz emitenti$& piata primara reprezinta cadrul institutional in care acestia atrag resurse financiare. ##. *ajorarea capitalului social

5ajorarea capitalului social este& alaturi de reducerea sa& un aspect al functionarii societatii comerciale si intervine in situatiile analizate in continuare. ,ceasta este o 2otarare ce cade in competentaadunarii generale a asociatilor #adunarea e/traordinara& in cazul societatii pe actiuni$. *n mod e/ceptional& majorarea poate fi dispusa si de administratia societatii& daca acest lucru a fost prevazut in actul constitutiv2)3. ##.1 Aspecte generale

Conform 7egii societatilor comerciale& majorarea capitalului social se poate face din doua surse& si anume? #i$ din surse e/terne si #ii$ din surse interne. Clasificarea este insa perfectibila& avand in vedere ca unele surse clasificate ca interne ar putea fi incadrate& datorita caracteristicilor fiecareia& si ca surse e/terne. *nainte de a trece la analiza detaliata a celor doua tipuri de surse& trebuie facuta precizarea ca& indiferent de sursa aleasa& majorarea se poate face in doua variante? #i$ prin emisiunea de noi titluri de participare si #ii$ prin marirea valorii nominale a titlurilor de participare e/istente #art. 2)! alin. 1 din 7egea societatilor comerciale$@ in cazul sociatatii pe actiuni& prima si cea
2)1 2)2

4i obligatiuni 'iata reglementata si supraveg2eata de CN35. *n ceea ce priveste societatile pe actiuni te tip inc2is ori societatile cu raspundere limitata& dobandirea de actiuni& respectiv parti sociale nou emise reprezinta piata de capital neorganizata& nereglementata si nesupraveg2eata #de CN35$ 2)3 'ragul pana la care se poate majora capitalul social se numeste capital social autorizat. (peratiunea nu poate sa intervina mai tarziu de 5 ani de la data inmatricularii societatii

75

mai uzitata varianta este emisiunea de noi actiuni. ,ceasta reprezinta in acelasi timp si modalitatea cea mai potrivita si avantajoasa. ##.2 &ubscriptia si varsamantul

(data luata 2otararea de majorare si oferire a actiunilor spre subscriere& subscriptia de titluri pe participare duce la formarea contractului de subscriptie si& deci& duce la dobandirea calitatii de asociat. *n plus fata de cele aratate in cadrul sectiunii privind constituirea capitalului social #supra nr. 31.1$& facem precizarea ca aceasta calitate se dobandeste independent de indeplinirea formalitatilor de validitate a actului aditional 2)4 si inregistrare a mentiunii la registrul comertului. ,ceasta deoarece rolul registrului comertului se limiteaza la a verifica e/istenta unui set de documente si nu de a cerceta pe fond valoarea juridica a unei operatiuni2)5 precum majorarea capitalului social& singura competenta sa faca acest lucru fiind instanta de judecata sesizata printr o cerere de anulare a 2otararii adunarii generale a actionarilor care a 2otarart majorarea. *n plus fata de cele aratat in cadrul sectiunii nr. 21.1& adaugam ca& in urma 2otararii adunarii generale a actionarilor de majorare a capitalului social& daca aceasta nu presupune marirea valorii nominale a actiunilor& societatea va emite noi actiuni cu aceleasi caracteristici cu cele deja e/istente #cu e/ceptia cazului cand se emit actiuni de alta categorie2)6$ si care vor fi oferite spre subscriptie conform legii& actului constitutiv si 2otararii adunarii generale a actionarilor privind majorarea. Cei care au calitatea de actionar la data de referinta& adica data la care cei care sunt inregistrati in evidentele registrului asociatilor9actionarilor& sunt cei indreptatiti sa subscrie. *n acest fel& asociatii isi e/ercita unul din drepturile derivand din actiuni #art. 123 alin. 3 din 7egea societatilor comerciale$& respectiv dreptul de a subscrie noile titluri in cadrul termenului de preemptiune. Dupa data de referinta& orice transfer de actiuni9parti sociale nu mai este opozabil societatii& cel indreptatit sa subscrie fiind cedentul. Data de referinta se stabileste de catre consiliul de administratie& insa ea nu poate depasi 6) de zile inainte de data inceperii perioadei de subscriptie. *n cazul in care majorarea se face prin marirea valorii nominale in sc2imbul a noi aporturi& aceste aporturi trebuie sa fie proportionale cu participarea la capitalul social al asociatilor. ,cesta este motivul pentru care 2otatarea de majorare trebuie luata de adunarea generala a asociatilor cu unanimitatea capitalului social #art. 2)! alin. 4 din 7egea societatilor comerciale$. *n ceea ce priveste rezidentii& acestia sunt obligati sa plateasca actiunile subscrise in lei deoarece& conform art. 3 alin. 1 din +egulamentul valutar& toate platile intre rezidenti se efectueaza& pe teritoriul +omaniei& in moneda nationala #leu$. C2iar daca investitorul rezident dispune de lic2iditati in valuta& indiferent de sursa acestora& el nu poate& fara autorizatia 8N+ #data in conditiile prevazute de acelasi +egulament valutar$ sa plateasca
2)4 2)5

*n speta& data sa certa Din oficiu sau in baza unei cereri de radiere formulate in temeiul art. 25 din 7egea registrului comertului 2)6 *n speta& preferentiale

76

actiunile subscrise& in valuta. *n ceea ce priveste nerezidentii& acestia nu pot plati titlurile subscrise in lei decat cu aprobarea 8N+. ,probarea fiind data in situatii de e/ceptie& principul in acest caz este ca nerezidentii nu pot plati decat in valuta. 4ubscriptia nefiind similara cu plata& ca notiuni& iar interdictiile valutare aplicandu se doar pentru operatiunile de plata& rezulta ca subscriptiile& atat ale rezidentilor& cat si ale nerezidentilor& pot fi facute atat in lei& cat si in valuta. De obicei insa& avand in vedere ca valoarea nominala a titlurile de participare emise de societatile comerciale rezidente este stabilita in lei& subscriptiile se fac in moneda nationala. ##.# 1reptul de premptiune

Dreptul de preemptiune reprezinta acel drept patrimonial al asociatilor de a subscrie cu preferinta titluri de participare nou emise in cadrul unei majorari de capital& proportional cu participarea la capitalul social de la data emisiunii. +olul dreptului de preemptiune este a da posibilitatea asociatilor e/istenti sa evite diluarea lor prin neparticiparea la majorare. 0/ercitarea dreptului de preemptiune se face in cadrul termenului 2otarat de adunarea generala a asociatilor& care termen nu poate fi insa mai mic de 3) de zile de la data publicarii& in monitorul oficial& a 2otararii adunarii. Dupa e/pirarea acestui termen& titlurile ramase nesubscrise pot fi oferite altora sau anulate& dupa cum a decis adunarea 2)!. Nerespectarea dreptului de preemptiune se sanctioneaza cu anularea 2otararii de majorare. Diluarea reprezinta reducerea cotei de participare la capitalul social a unui asociat ca urmare a nesubscrierii #in cadrul termenului de e/ercitare a dreptului de preemptiune$ titlurilor de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social. 'rin nesubscriere& asociatul ramane cu acelasi numar de titluri care& raportate la un capital social mai mare decat cel e/istent anterior majorarii& reprezinta o cota mai mica. 6radul diluarii difera dupa cum neparticiparea la subscriere este totala sau partiala. ,vand in vedere ca drepturile societare se e/ercita proportional cu cota de capital social si nu cu numarul de titluri de participare detinute& diluarea ca efect reducerea intinderii drepturilor asociatului in raport cu drepturile sale anterioare majorarii. ##.4 Prima de emisiune

'rima de emisiune reprezinta diferenta in plus dintre valoarea nominala si valoarea la care sunt subscrise titlurile de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social al unei societati comerciale2)"& indiferent de forma juridica #pct. 36 din +egulamentul legii contabilitatii$. +olul primei de emisiune este acela de a compensa eventuala diferenta pozitiva de valoare a societatii inregistrata pana la momentul majorarii.

2)!

*n cazul societatii cu raspundere limitata& 2otararea de a oferi partile sociale unor terti trebuie luata obligatoriu cu votul a trei patrimi din capitalul social 2)" 'ractic& prima de emisiune apare doar la majorare& insa nimic nu impiedica partile sa stabileasca o astfel de prima si la constituire

77

Daca titlurile de participare ar fi subscrise #in cazul in care la majorare participa doar o parte din asociati si9sau un tert$ la valoarea lor nominala& asociatii neparticipanti ar pierde deoarece ceilalti ar subscrie mai multe titluri de participare in sc2imbul aportului adus. ,daugand insa la valoarea nominala prima de emisiune& valoarea de emisiune a titlurilor creste si cei care subscriu primesc titluri mai putine& erodand #diluand$ in acest fel mai putin cota de participare a asociatilor neparticipanti. ,ltfel spus& in lipsa primei de emisiune& subscriitorii anteriori ar fi dezavantajati fata de subscriitorii actuali& atunci cand valoarea societatii intre cele doua subscriptii a crescut din oricare cauze2)%. 'entru a calcula prima de emisiune& intai se stabileste valoarea societatii& dupa care se calculeaza valoara unui titlu de participare& ca raport intre valoarea societatii la numarul de titluri de participare aflate in circulatie& dupa care se calculeaza prima de emisiune& ca diferenta intre valoarea unui titlu astfel stabilita si valoarea lui nominala. 'rima de emisiune se inscrie in contul contabil de prime de emisiune si de aport@ aceasta prima profita societatii si deci& indirect& tuturor asociatilor sai si nu doar asociatului care a platit o& ceea ce e/plica inca odata interesul asociatilor nesubscriitori de a stabili un pret de emisiune cat mai mare pentru titlurile de participare& respectiv o prima de emisiune pe masura. *n situatia in care subscriu toti asociatii e/istenti& in limita dreptului de preemptiune al fiecaruia si la acelasi pret& valoarea societatii nu mai prezinta nici o importanta din punct de vedere al structurii actionariatului rezultata in urma subscriptiei& deoarece participarea asociatilor& e/primata sub forma procentuala #cota parte$& ramane aceeasi in urma subscriptiei. *n acest caz& deoarece valoarea de emisiune a titlurilor de participare este lipsita de importanta& titlurile ar putea fi emise in principiu si fara prima de emisiune. ##." *ajorarea capitalului social din surse e9terne 3noi aporturi4

'rin surse e/terne intelegem& in prezenta sectiune& noi aporturi ale asociatilor e/istenti sau ale unor terti21). 1inantarea prin majorarea capitalului social este alternativa finantarii prin credit a unei societati211. ,porturile pot consta in numerar si9sau natura& aporturile in creante nefiind admise la majorarea capitalului social al societatii 212& ci doar la constituirea sa #cu e/ceptia constituirii prin subscriptie publica& in cazul societatii pe actiuni$. *n plus& mai e/ista si posibilitatea majorarii capitalului social ca urmare a fuziunii.

2)% 21)

0galizarea drepturilor asociatilor noi cu cele ale asociatilor vec2i 5ajorarea prin noi aporturi este considerata o sursa de finantare e/terioara& noi fonduri sau bunuri intrand in patrimoniul societatii& marind activele si revigorand forta sa economica 211 4 a mai spus ca finantarea prin majorare de capital este mai ieftina fata de cea prin credit& opinie pe care nu o impartasim. 1ara a intra in detalii& mentionam doar ca& atata vreme cat riscurile asociatilor de recuperare a investitiei realizate sub forma de participare la capitalul social sunt mai mari decat cele ale creditorilor sociali& cei dintai fiind ultimii care realizeaza recuperarea& e normal ca si costurile finantarii prin participare la capitalul social sa fie mai mari decat cele ale finantarii prin credit 212 ,ceasta interdictie fiind ine/plicabila

78

##.".1

*ajorarea prin aporturi in numerar

*n plus fata de cele spuse de spre aporturile in numerar la constituirea societatii #supra nr. 31.2$& adaugam ca 2otararea adunarii generale a asociatilor de majorare va trebui sa stabileasca in acest caz& in principal& numarul de actiuni9parti sociale emise& valoarea de emisiune si termenul de e/ercitare a dreptului de preemptiune. 3aloarea de emisiune a actiunilor9partilor sociale poate fi egala cu valoarea nominala sau mai mare& o valoare mai mica fiind interzisa de lege in mod e/pres #art. %2 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale$. *n cazul din urma& diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor9partilor sociale poarta numele de prima de emisiune. 4tabilind o prima de emisiune& sumele pe care societatea le are de primit ca urmare a subscrieri actiunilor9partilor sociale se vor inregistra diferit in contabilitatea societatii si anume #i$ valoarea nominala& calculata pentru toate actiunile9partile sociale subscrise& se va inregistra in contul de capital social iar #ii$ prima de emisiune se va inregistra in contul de prime de emisiune si de aport. ##.".2 *ajorarea prin aporturi in natura

*n plus fata de cele spuse despre aporturile in natura la constituirea capitalului social #supra nr. 31.3$& mai precizam ca stabilirea unei prime de emisiune este perfect posibila si la aporturile in natura. Desi 7egea societatilor comerciale nu precizeaza& din punct de vedere contabil& in cazul aportului in numerar& acestea se numesc =prime de emisiune>& iar in cazul aportului in natura& se numesc prime de aport& intre ele nee/istand nici o diferenta213. Deoarece ceea ce se aduce aport este valoare lui si nu bunul insusi& valoare care& spre deosebire de bunul in materialitatea sa& este divizibila& aceasta se regaseste in doua conturi contabile diferite& cel de capital social si cel de prime de emisiune. De altfel& 7egea contabilitatii nu distinge& in ceea ce priveste primele in functie de felul aporturilor. ##.".# *ajorarea prin aporturi in creante

,cest tip de aporturi este interzis in mod e/pres in cazul majorarii capitalului social& conform art. 215 alin. 2 din 7egea societatilor comerciale. Nu intelegem motivul interdictiei& in conditiile in care acestea sunt permise la constituirea societatii #mai putin atunci cazul cand are loc prin subscriptie publica$. De altfel& ratiunile pentru a fi admis acest tip de aport sunt cu atat mai mari la majorarea capitalului decat la constituirea lui& atata timp cat societatea are la constituire mai mare nevoie de numerar #si9sau bunuri in natura$ decat de creante214. Consideram asadar ca majorarea de capital ar trebuie sa poata
213

Desi 7egea societatilor comerciale foloseste doar termenul de =prime de emisiune> #art. 22) alin. 3$& pentru identitate de ratiuni si& prin prisma 7egii contabilitatii& primele de aport au acelasi regim juridic ca si primele de emisiune 'entru a folosi limbajul 7egii societatilor comerciale& prin prime de emisiune vom intelege si primele de aport 214 0ste drept ca& in faza de constituire& aporturile in creante& acolo unde sunt admise& trebuie insotite obligatoriu de aporturi in numerar si& facultativ& de aporturi in natura

79

fi efectuata si prin aporturi in creante& atata timp cat societatea poate& la fel de bine& sa dobandeasca liber astfel de creante prin cumparare& in conditiile art. 13%1 si urm. C. Civ. ##.$ *ajorarea capitalului social din surse interne

7egea societatilor comerciale prevede posibilitatea majorarii capitalului social si din alte surse decat noi aporturi& si anume? #i$ beneficiile& #ii$ primele de emisiune& rezervele& cu e/ceptia celor legale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului 215 si #iii$ creantele asupra societatii@ toate acestea le am denumit& in mod colectiv& surse interne216. ##.$.1 *ajorarea prin incorporarea rezervelor

+ezervele la care ne referim in prezenta sectiune sunt cele constituite prin prelevarea unei cote din profitul unui e/ercitiu financiar si cele rezultate din reevaluare activelor. 7egea societatilor comerciale prevede in mod generic la art. 21) alin. 2 posibilitatea majorarii capitalului social cu rezervele societatii. *nterzicand majorarea capitalului cu rezervele legale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului& ramane ca societatea sa poata sa incorporeze doar rezervele constituite pe seama profitului.

##.$.1.1 Rezervele constituite prin prelevare din profit 'e parcursul unui e/ercitiu financiar& societatea preleveaza anumite sume din profitul anual& sume care se inregistreaza in bilantul contabil aferent respectivului e/ercitiu sub forma rezervelor. ,ceste rezerve sunt de doua feluri? legale #obligatorii$ si statutare #facultative$. +ezervele legale sunt acele rezerve care trebuiesc prelevate in mod obligatoriu si in cuantumul prevazut de lege #orice clauza contrara fiind nula$. Conform art. 1"5 din 7egea societatilor comerciale& societatea preia cel putin 5H din profit pentru constituirea fondului de rezerva pana cand acesta ajunge sa reprezinte minimum a cincea parte din capitalul social. *n afara rezervelor legale& asociatii mai pot 2otari prelevarea din profit a unui procent suplimentar pentru constituirea de rezerve facultative. +ezervele legale se evidentiaza contabil distinct de cele facultative #in conturi diferite dar avand aceeasi natura$. 4copul constituirii rezervelor legale si facultative este acela de a mari capitalurile proprii in vederea compensarii pierderilor pe care societatea le ar putea
215

*nterdictia majorarii capitalului social cu rezervele rezultate din reevaluarea patrimoniului a fost introdusa in 7egea societatilor comerciale #art. 21) alin. 3$ prin 7egea nr. 16192))3& -itlul **. 216 Considerate si surse de autofinantare& fara a fi insa veritabile finantari& precum sursele e/terne. -ocmai datorita ine/istentei finantarii& credem ca sintagma =surse de autofinantare> nu este cea mai potrivita& cel putin pentru prime societatii si creantele asupra acesteia #in ceea ce priveste beneficiile& odata ce acestea nu au fost distribuite sub forma de dividende& deja suntem in prezenta unei autofinantari sub forma profitului reportat& atata timp cat acesta este reinvestit$. ,ceasta deoarece& desi prin autofinantare se intelege finantarea investitiilor #dobandirea de active fi/e$& autofinantarea se opreste in acest punct. 5ai departe& majorarea capitalului social din sursele aratate nu mai reprezinta o autofinantare& motivele pentru care este facuta fiind o reorganizare interna a bilantului

80

suferi in anii urmatori constituirii acestor rezerve. +ezervele facultative constituie prin prelevare din profit pot fi folosite atat la majorarea capitalului social& cat si la reconstituirea acestuia in cazul in care capitalurile proprii #activele nete$ se diminueaza corespunzator pierderilor21!. ,tat in situatia completarii& cat si al majorarii& operatiunea presupune o =trecere> a valorilor din contul contabil de rezerve in contul contabil de capital social& deci o operatiune scriptica21". *n cazul majorarii capitalului social prin emisiune de noi titluri& acestea se repartizeaza cu titlu gratuit tuturor asociatilor& proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare. ##.$.1.2 Rezervele rezultate din reevaluare *ndependent de rezervele constituite prin prelevare din profit& alte rezerve pot fi constituite si prin inregistrarea de diferente favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului social. 'rin diferente favorabile se intelege& conform punctului 3! din +egulamentul legii contabilitatii& diferenta dintre valoarea actuala #mai mare$ si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ #mai mica$ supuse reevaluarii in conditiile legii. ,ceasta inseamna ca un bun #activ$ al societatii intrat in patrimoniul acesteia& indiferent de modalitatea dobandirii& poate sa creasca in timp ca valoare& din diferite motive21%. 4ocietatea poate sa procedeze la reevaluarea patrimoniului #activelor$& respectiv diferenta in plus dintre cele doua valori? valoarea la care a fost inregistrat la momentul dobandirii #valoarea de intrare$ si valoarea actuala. Conform punctului 21 din +egulamentul legii contabilitatii& reevaluarea se face doar in cazul in care e/ista reglementari legale speciale in acest sens. Desi pot fi incluse in rezerve& diferentele pozitive rezultate din reevaluarea patrimoniului nu pot fi folosite pentru majorarea capitalului social22). *n urma reevaluarii& valoarea activului supus acestei proceduri creste. 'entru a mentine ec2ilibrul intre active si pasive #care trebuie sa fie egale$& diferenta rezultata in plus se inscrie in pasiv& mai e/act in partea de capitaluri proprii a bilantului& deoarece aceasta crestere profita asociatilor. De e/emplu& reevaluarea unei cladiri #cont de activ 212 . constructii$ ce duce la cresterea valorii acesteia de la 1)).))) lei la 12).))) inseamna debitarea contului respectiv cu 2).))) lei. *n continuare& se crediteaza contul 1)5 #cont de pasiv . rezerve din reevaluare$ cu aceeasi diferenta de 2).))) lei. +olul reevaluarii periodice #nu si al majorarii capitalului social cu diferentele rezultate$ este acela de a actualiza valorile activelor din patrimoniu& pentru o cat mai corecta si reala
21!

1olosirea lor in acest scop nu este obligatorie& asociatii putand& teoretic& sa reface nivelul initial al capitalurilor proprii prin noi aporturi 21" Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului de rezerve insotita de o creditare a contului de capital social& ambele fiind conturi de pasiv 21% *nflatia fiind primul motiv #desi aceasta nu este o crestere reala& ca efect al cererii si ofertei$ 22) ,nterior modificarii 7egii societatilor comerciale prin 7egea nr. 16192))3& majorarea cu rezervele rezultate din reevaluare era optionala pentru societate. Consideram ca ar trebui sa se revina la aceasta& atata timp cat majorarea ramane optionala si nu obligatorie

81

reflectare a capitalurilor proprii ale societatii221. *n conditiile in care stabilirea valorii societatii pe baze economice si nu contabile nu este inca aplicata cu valoare de principiu222& singura oglinda a societatii ramane bilantul& care trebuie deci sa se prezinte cat mai bine pentru ca societatea sa poata avea acces la credite.

##.$.2

*ajorarea prin incorporarea beneficiilor

8eneficiul #profitul$ reprezinta rezultatul pozitiv obtinut de o societate comerciala la sfarsitul unui e/ercitiu financiar& ca diferenta intre venituri si c2eltuieli. *nainte de plata impozitului legal& profitul este brut& iar dupa este net. <lterior prelevarii cotelor pentru constituirea si mentinerea rezervelor& adunarea generala a asociatilor poate 2otari direct majorarea capitalului cu e/cedentul respectiv& in locul distribuirii acestuia catre asociati sub forma de dividende. ,sadar& beneficiul inregistrat in bilantul contabil& fie aferent ultimului e/ercitiu financiar223& fie reportat de pe anii anteriori224 si evidentiat in conturile contabile aferente& va fi =trecut> in contul de capital social al societatii printr o operatiune scriptica225. Deci& in locul dividendelor& asociatii primesc noi actiuni emise de societate& procedeu cunoscut si sub denumirea de plata a dividendelor sub forma de actiuni. *n urma majorarii cu beneficiile& fie direct& fie ulterior =trecerii> acestora prin rezerve& participarea asociatilor la capitalul social ramane nemodificata. Din punct de vedere fiscal& operatiunea este impozabila& fiind asimilata cu distribuirea de dividende. ##.$.# *ajorarea prin incorporarea primelor legate de capital

'rimele legate de capital sunt de mai multe tipuri& respectiv primele de emisiune& primele de aport& primele de fuziune si primele de divizare 226 iar toate reprezinta diferenta #in plus$ dintre valoarea nominala a actiunilor emise si pretul la care acestea au fost subscrise22! #ori primite de asociati in urma fuziunii sau divizarii$. 7a momentul emisiunii #ori primirii$ titlurilor de participare& valoarea lor nominala se va inregistra in contul contabil de capital social iar primele legate de capital aferente se vor inregistra distinct de acesta& si anume in contul contabil de prime alocat in functie de tipul #izvorul$ primei. Desi 7egea societatilor comerciale nu precizeaza e/pres& pentru identitate de ratiuni& dispozitiile referitoare la primele de emisiune sunt aplicabile si celorlalte tipuri de prime.
221 222

Dupa cum spuneam anterior& in perioadele in care inflatia este ridicata Cel putin de catre bancile comerciale& ca principali finantatori 223 *nscris in contul contabil de profit si pierdere #121$ 224 *nscris in contul contabil rezultat reportat #11!$ 225 Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului #conturilor$ de plecare insotita de o creditare a contului de capital social& ambele fiind conturi de pasiv 226 'rimele de fuziune si de divizare #prevazute la art. 241 lit. f din 7egea societatilor comerciale$ reprezinta ec2ivalentul primei de emisiune in cazul majorarii& respectiv constituirii capitalului social ca urmare a fuziunii ori divizarii 22! Desi 7egea societatilor comerciale mentioneaza primele legate de capital la art. 21) care reglementeaza majorarea de capital si la art. 241 lit. f care reglementeaza fuziunea si divizarea& nimic nu impiedica e/istenta primei de emisiune si la constituirea capitalului social #in plus& capitalul social al persoanelor juridice noi rezultate in urma divizarii unei societati comerciale se constituie ca urmare a respectivei divizari& iar art. 241 lit. f mentioneaza posibilitatea constituirii capitalului cu prima de divizare$

82

,ceasta deoarece fuziunea si divizarea au ca efect majorarea& respectiv constituirea capitalului social& care majorare& respectiv constituire poate contine si o prima. Conform Normelor registrului comertului& in vederea inregistrarii mentiunii de majorare prin incorporarea primelor legate de capital& societatea trebuie sa depuna la registrul comertului bilantul contabil si raportul administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari #art. 6! lit. b$22". 5ajorarea capitalului social cu valoarea primelor are loc prin =trecerea> acestora din contul contabil aferent #in functie de tipul primei$ in contul contabil de capital social& printr o operatiune scriptica22%. *n urma operatiunii se emit noi actiuni& acestea fiind repartizate cu titlu gratuit tuturor asociatilor& proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare.

##.$.4

*ajorarea prin compensarea 3conversia4 creantelor

Compensarea de creante este o cale de majorare a capitalului social prin care societatea 2otaraste ca& in loc de a si plati o datorie catre un creditor al sau& indiferent de izvorul respectivei datorii #act sau fapt juridic$& sa ofere acestuia in compensare actiuni9parti sociale nou emise. Compensarea de creante apare in practica& precum si in unele acte normative23)& sub denumirea de conversie. Din punctul de vedere al ambelor parti& adica al societatii si al creditorului& compensarea de creante nu este decat o aplicare a compensatiei din dreptul comun& respectiv stingerea unor datorii reciproce e/istand simultan& datorii ce au ca izvor acte sau fapte juridice pre e/istente #inclusiv obligatiuni$. Care sunt asadar cele doua datoriiB 'e de o parte& este datoria societatii fata de creditor& cu conditia ca aceasta sa fie certa si e/igibila #7egea societatilor comerciale nu mai pune conditia lic2iditatii creantei& adica un cuantum precis determinat231$. 'e de cealalta parte& subscrierea de noi de actiuni9parti sociale de catre creditor da nastere la o datorie a acestuia din urma fata de societate& constand in plata actiunilor subscrise. Ne aflam deci in prezenta a doua datorii certe #nefiind contestate$& e/igibile232 #prima& conform actului sau faptului din care a izvorat& iar a doua& de la data subscriptiei$ si c2iar si lic2ide #avand un cuantum precis determinat$& care se sting astfel reciproc& fiind intrunite conditiile compensatiei.

22" 22%

Din care sa reiasa e/istenta primelor Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului #conturilor$ de plecare insotita de o creditare a contului de capital social& in acest caz ambele fiind conturi de pasiv 23) (<6 nr. 1)91%%! privind diminuarea blocajului financiar& publicata in 5.(f. nr. !1922.)4.1%%!& aprobata si modificata prin legea nr. 1591%%!& publicata in 5.(f. nr. 1!292".)6.1%%! si in prezent abrogata prin 7egea nr. 46%92))2 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare& publicata in 5.(f. nr. 52%91%.)!.2))2 231 Desi aceasta conditie este implicita 232 'rin ajungere la termen #art. 1)23 C. Civ.$& prin renuntarea la termen de catre cel sau cei in favoarea caruia curge termenul #art. 1)24 C. Civ.$ sau prin decaderea din termen #art. 1)25 C. Civ.$

83

7a fel ca in cazul incorporarii elementelor de capitaluri proprii #profit& prime si rezerve$& operatiunea are loc tot scriptic& contabil& prin =trecerea> contravalorii actiunilor& la valoarea de emisiune& din contul contabil de pasiv #datorii catre terti 233$ in care au fost inregistrate initial& in contul de capital social si& eventual de prime legate de capital& daca subscriptia& ca latura a compensarii& a fost facuta cu prima. #4. Reducerea capitalului social

+educerea capitalului social este modalitatea in care asociatii isi reduc particparea fie procentual& fie numeric. 'rocentual& reducerea de capital social desemneaza operatiunea de reducere a capitalului social in care unui asociat i se anuleaza titlurile de participare& astfel incat& dupa aceasta anulare& ajunge fie sa detina un procent de capital social mai mic #raportat la capitalul social total$& fie isi pierde c2iar calitatea de asociat& in cazul anularii tuturor titlurilor sale. Numeric& reducerea de capital social desemneaza operatiunea in care tuturor asociatilor fie #i$ li se anuleaza un numar de titluri de participare la capitalul social& proportional cu aceasta participare& fie #ii$ se reduce valoarea nominala a tuturor titlurilor de participare& astfel ca& in ambele situatii& in urma operatiunii& desi capitalul social se reduce ca valoare& participarea asociatilor la capitalul social ramane aceeasi ca inainte de reducere. 5otivele reducerii capitalului social sunt urmatoarele? - neplata de catre un asociat a titlurilor sale@ - scutirea de varsaminte a asociatilor@ - restituirea catre asociati a unei cote parti din valoarea activelor societatii@ - retragerea unui asociat& in cazurile prevazute de lege@ - e/cluderea unui asociat #doar in societatea cu raspundere limitata$& in cazurile prevazute de lege@ - pierderi& daca acestea ajung sa reduca valoarea activelor nete sub valoarea inregistrata a capitalului social. +educerea capitalului social& indiferent de motive& se dispune numai de catre adunarea generala a asociatilor& cu e/ceptia cazurilor de retragere sau e/cludere. Deoarece prin reducerea capitalului social este afectat gajul general al creditorilor sociali& acestia au dreptul sa se opuna operatiunii. Dreptul de a face opozitie in instanta se poate e/ercita in termen de doua luni de la publicarea& in monitorul oficial& a 2otatarii adunarii generale a asociatilor privind reducerea. 'ana la e/pirarea acestui termen& efectele reducerii capitalului sunt suspendate.

233

*n functie de izvorul datoriei& conturile au denumiri si numere diferite in cadrul 'lanului de conturi general #e/p. =imprumuturi si datorii asimilate> . conturile din grupa 16 sau =furnizori> . cont 4)1$

84

#".

uziunea si divizarea societatilor comerciale

1uziunea si divizarea sunt cele doua forme de reorganizare voluntara a unei societati comerciale. 1uziunea este operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale se reunesc intr una singura. +eunirea se face #i$ prin absorbirea unei9unor societati de catre o alta societate sau #ii$ prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua. Divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei societati& care isi inceteaza e/istenta& intre doua sau mai multe societati e/istente sau care i au astfel fiinta. Divizarea poate avea loc #i$ prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati e/istente sau #ii$ prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati care i au astfel fiinta& fie #iii$ o combinatie celor doua metode de mai sus. 'arti ale unei operatiuni de fuziune9divizare pot fi societati de forme diferite si de tipuri diferite& forma societatii9societatilor rezultate in urma operatiunii fiind la latitudinea societatilor implicate234 *n toate cazurile& vointa societatilor cu privire la operatiune este vointa asociatilor fiecareia dintre acestea& luata in cadrul formal al adunarii generale. 0fectele fuziunii9divizarii sunt urmatoarele? - dizolvarea& fara lic2idare& a societatii care isi inceteaza e/istenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare #e/istente sau care iau fiinta$@ - in sc2imbul titlurilor de participare pe care le aveau la societatile care isi inceteaza e/istenta #se divolva$ primesc titluri in societatea care beneficiaza de pe urma transmiterii patrimoniului #sau a unei parti din acesta$ societatii dizolvate@ - societatea care preia patrimoniul #sau parte din acesta$ a unei societati dizolvate preia si drepturi si obligatii #sau parte din acestea$ ce au apartinut societatii dizolvate. #$. 1izolvarea si lic:idarea societatilor comerciale

Dizolvarea si lic2idarea societatii comerciale este operatiunea in urma careia o socitate comerciala isi inceteaza e/istenta& ca persoana juridica& din diverse motive& legate sau nu de vointa asociatilor. Cand este urmare a vointei asociatilor& dizolvarea si lic2idarea se numeste voluntara. Cand aceasta se produce ca urmare a cererii creditorilor #sau c2iar a debitorului insusi$ se numeste faliment 235 #lic2idare judiciara$. 'rocedura dizolvarii #inclusiv fuziune9divizare$ si lic2idarii voluntare este reglementata de 7egea societatilor comerciale@ procedura falimentului este reglementata de 7egea insolventei.
234

*n cazul in care difera tipul societatii& respectiv partile sunt o societate pe actiuni desc2isa si una inc2isa& societatea rezultata in urma fuziunii& respectiv societatile rezultate in urma divizarii& sunt societati desc2ise& daca indeplinesc criteriile pentru a fi considerate astfel de societati 235 1alimentul #insolventa comerciala$ reprezinta imposibilitatea comerciantului de a si plati datoriile scadente cu sumele de bani disponibile

85

Dizolvarea si lic2idarea sunt cele doua faze succesive ale incetarii e/istentei societatii. 'rima faza& dizolvarea& cuprinde operatii care declanseaza si pregatesc aceasta incetare. 7ic2idarea cuprinde operatiile de vanzare a tuturor activelor societatii si sumele obtinute se impart asociatilor& dupa ce in prealabil au fost platiti toti creditorii sociali@ societatea comerciala isi pastreaza personalitatea juridica pana la ultimul act de lic2idare. 7ic2idarea societatii se face de catre persoane specializate& membre ale unui corp profesional& denumiti practicieni in lic2idare #lic2idatori$. Cu titlu de e/ceptie& lic2idarea poate fi facuta direct de catre asociati& daca societatea nu are creditori sau asociatii au ajuns la un consens cu acestia. #5. Retragerea si e9cluderea asociatilor

*n cazul societatii cu raspundere limitata& asociatul se poate retrage #art. 226 din 7egea societatilor comerciale$? #i$ in situatiile prevazute de actul constitutiv& #ii$ cu acordul tuturor celorlalti asociati sau #iii$ pentru motive temeinice 236& in baza unei 2otarari judecatoresti. ,sadar& daca primele doua cazuri de retragere se fac amiabil& cea de a treia presupune cenzurarea de catre instanta a motivelor de retragere. 0/cluderea asociatului din societatea cu raspundere limitata intervine in urmatoarele cazuri #art. 222 din 7egea societatilor comerciale 23!$? #i$ atunci cand asociatul nu aduce aportul la care s a obligat23" si #ii$ atunci cand asociatul administrator savarseste& cu intentie& acte care cauzeaza societatii prejudicii& in beneficiul sau sau al altora. *n cazul societatii pe actiuni& actionarul se poate retrage doar in cazul in care acesta nu este de acord cu 2otararea adunarii generale de? #i$ sc2imbare a obiectului principal de activitate& #ii$ sc2imbare a formei societatii sau #iii$ sc2imbare a sediului social. ,sadar& retragerea actionarului dintr o societate pe actiuni este o e/ceptie de la regula ca acesta poate sa renunte la calitatea de actionar prin cesiunea actiunilor. *n societatea pe actiuni& actionarul nu poate fi e/clus pentru nici un motiv& insa efectele anularii actiunilor pe motiv de neplata a acestora produce aceleasi efecte ca si in cazul e/cluderii asociatului din societatea cu rasoundere limitata. *n toate cazurile& societatea isi reduce capitalul social proportional cu partile sociale& respectiv actiunile anulate ce au apartinut asociatului retras sau e/clus& respectiv actionarului retras ori caruia i s a aplicat sanctiunea anularii. ,cesta din urma are dreptul la o suma de bani reprezentand contravaloarea partilor sociale& respectiv actiunilor anulate23%& calculata ca raport intre valoarea societatii de la data anularii titlurilor si procentul de titluri anulate din total titlurilor e/istente.
236

'recum neintelegeri grave intre asociati& care fac imposibila sau ingreuneaza semnificativ functionarea societatii 23! ,cest articol contine si alte cazuri de e/cludere& aplicabile insa societatilor cu raspundere nelimitata 23" ,vand in vedere ca plata partilor sociale trebuie facuta integral la momentul subscriptiei& situatia in speta se refera la aporturile in natura nepredate societatii 23% 'roportional cu partea de varsamant efectuata& in cazul anularii actiunilor pentru neplata

86

87

unctionarea societatilor comerciale


#6. Consideratii introductive

'rin functionarea societatii intelegem 2otararile pe care societatea le ia& la nivelul organelor interne de decizie& cu privire la actele pe care urmeaza sa le inc2eie& in calitate de subiect de drept distinct de asociatii sai& precum si raporturile dintre asociati& ori intre acestia& pe de o parte& si societate& pe de alta parte24). Daca& in ceea ce priveste capitalul social& aporturile& subscriptia si varsamantul etc. regulile aplicabile celor doua forme societare sunt& cu mici e/ceptii241& aceleasi& in cazul functionarii societatii sunt destul de diferite la cele doua forme societare studiate? societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata.

#!.

1repturile conferite de tilurile de participare

-itlurile de participare confera detinatorului #asociatului$ atat drepturi patrimoniale& cat si nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale incorporate de titluri& conform 7egii societatilor comerciale& sunt? dreptul la dividende& dreptul la partea ramasa dupa lic2idarea activelor societatii si dreptul de preemptiune$. 'e langa acestea& alte drepturi pot rezulta din actul constitutiv sau intelegerea partilor242. Drepturile neptrimoniale incorporate de actiuni& conform aceleiasi 7egi a societatilor comerciale& sunt? dreptul de a participa la sedintele adunarii generale a asociatilor& dreptul de a convoca& in anumite conditii& adunarea generala a asociatilor& dreptul de vot si dreptul la informare si de control243. Dividendul reprezinta creanta asociatului asupra societatii in care detine titluri de participare& e/primata ca si cota parte din profitul respectivei societati. 'rofitul distribuit poate fi aferent e/ercitiului financiar inc2eiat sau reportat de la e/ercitii financiare anterioare #ramase nedistribuite ori nerepartizate pentru alte destinatii$. Distribuirea se decide de catre adunarea generala #ordinara& in cazul societatii pe actiuni$ si se face in proportional cu participarea asociatilor la capitalul social& daca actul constitutiv nu prevede alte cote. *n toate cazurile& este nula clauza prin care un asociat primeste dividende in lipsa profitului sau isi asuma toate dividendele& aceasta clauza fiind denumita =clauza leonina>244. 'artea ramasa in urma lic2idarii reprezinta creanta asociatului asupra societatii dizolvate in temeiul caruia acesta poate participa la distribuirea sumelor obtinute in urma lic2idarii
24)

*n ceea ce priveste modificarile capitalului social intervenite pe parcursul e/istentei societatii& acestea au fost tratate anterior #vezi supra nr. 33& respectiv 34$ 241 'recum cele aplicabile societatilor pe actiuni desc2ise 242 Cum ar fi dreptul de preferinta la cesiunea de actiuni sau dreptul de a participa la o vanzare de actiuni 243 Dreptul de a fi ales in organele de conducere ale societatii nu il consideram a fi un drept derivand din titluri& atata vreme cat orice persoana& fizica sau c2iar juridica& poate fi aleasa intr un astfel de organ 244 De la partea leului& din fabula cu impartirea prazii intre animale

88

activul social& dupa plata creditorilor sociali. 'artea ramasa in urma lic2idarii se distribuie asociatilor proportional cu participarea acestora la capitalul social& daca actul constitutiv nu prevede alte cote. 0ste nula stipulatia ca un asociat va beneficia de intregul activ ramas& respectiv ca altul nu va beneficia de nimic& aceasta fiind considerata tot o clauza leonina. Dreptul de vot este dreptul nepatrimonial in temeiul caruia un asociat isi e/prima pozitia =pentru> sau =impotriva> unei probleme supuse dezbaterii& in cadrul unei sedinte a adunarii generale a asociatilor245. +ezultatul votului este majoritar =pentru> sau majoritar =impotriva> problemei supuse votului si poate fi e/primat personal sau prin reprezentare #mandat$. 4%. 'rganele societatii

1iind persoana juridica& unul din elementele definitorii ale personalitatii juridice a unei societati este e/istenta organelor sale decizionale. ,ceasta deoarece& spre deosebire de persoana fizica& persoana juridica este o fictiune a legii si& neavand o e/istenta materiala& rolul vointei societare este inlocuita de vointa persoanelor fizice ce alcatuiesc organele sale. (rganele societatii sunt de patru feluri? - organul deliberativ& reprezentat de adunarea generala a asociatilor@ - organul administrativ& reprezentat de administratorii societatii& respectiv membrii consiliului de administratie ori membrii consiliului de supraveg2ere& in cazul societatii pe actiuni #in functie de sistemul adoptat& unitar sau dualist$@ - organul e/ecutiv& reprezentat de directorii e/ecutivi #managerii$ societatii& respectiv membrii directoratului& in cazul societatii ep actiuni ce adopta sistemul dualist& si - organul de control& reprezentat de cenzorii& respectiv auditorii financiari ai societatii& dupa caz. 4%.1 Adunarea generala

,dunarea generala este organul format din totalitatea persoanelor . fizice sau juridice . care au calitatea de asociat intr o societate comerciala. *n functie de forma juridica a societatii& adunarea generala poarta denumiri specifice@ in speta& in cazul societatii pe actiuni& aceasta se numeste adunare generala a actionarilor #actionarii fiind asociatii societatii pe actiuni$. *n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic& asociatul respectiv indeplineste rolul adunarii generale a asociatilor. ,'7A;
*n continuare& prin =adunare generala a asociatilor> vom intelege atat adunarea generala a asociatilor unei societati cu raspundere limitata& cat si adunarea generala a actionarilor unei societati pe actiuni& daca in conte/t nu se prevede altfel in mod e/pres.
245

Cu e/ceptia cazurilor de conflict de interese& abtinerile ec2ivaleaza cu votul =impotriva>

89

,dunarea generala a asociatilor este forul deliberativ al unei societati comerciale si reprezinta vointa sa suprema. 'este aceasta vointa nu poate sa treaca nici unul din celelalte organe ale societatii& acestea din urma subordonandu se toate adunarii generale sau raportandu i acesteia. 4%.1.1 elurile adunarii generale

*n functie de atributiile ce cad in competenta adunarii generale& aceasta este de doua feluri? #i$ ordinara si #ii$ e/traordinara. ,'7A;
,ceasta deosebire este specifica numai societatii pe actiuni@ de aceea& cand vom folosi termenii =adunare generala ordinara> sau =adunare generala e/traordinara>& ne vom referi e/clusiv la adunarea generala a actionarilor.

*ntre cele doua feluri de adunari nu e/ista subordonare sau& altfel spus& nu se poate spune ca 2otararile ce cad in competenta uneia sunt mai importante decat cele care cad in competenta celeilalte. Diferenta dintre ele este data de faptul ca& asa cum sugereaza si denumirile diferite ce le poarta& adunarea generala ordinara delibereaza asupra problemelor repetitive si care apar in viata societatii cel putin o data pe an& spre deosebire de adunarea generala e/traordinara care delibereaza asupra unor probleme care apar in mod deosebit. ,dunarea generala e/traordinara nu poate lua 2otarari ce tin de adunarea ordinara sau invers& orice derogare statutara de la aceasta regula constand in transferul de atributii de la o adunare la cealalta #pentru a beneficia de conditiile diferite de cvorum si majoritate cu care se adopta 2otararile in cadrul celor doua feluri de adunari$ fiind nula. 4%.1.2 Competenta adunarilor generale

4unt de competenta adunarii generale ordinare a actionarilor& conform art. 111 alin. 2 din 7egea societatilor comerciale& urmatoarele 2otarari? - discutarea& aprobarea& modificarea situatiilor financiare sau oricarui raport financiar contabil pregatit la cererea adunarii generale sau a oricarui creditor& dupa luarea In considerare a rapoartele administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari @ - autorizarea distribuirii de dividende catre actionari @ - evaluarea activitatii membrilor organului administrativ246@ - aleagerea administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari #si revocarea$ oricJnd considera oportun@ - aprobarea remuneratiei si garantiei administratorilor si cenzorilor@ - aprobarea 'lanului de ,faceri ,nual si a 8ugetului de 3enituri si C2eltuieli ,nual& precum si a oricarei modificari substantiale a acestora@ - gajarea& inc2iderea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii24!.
246 24!

Consiliul de administratie sau consiliul de supraveg2ere 'rin unitate consideram ca se intelege un sediu secundar cu personalitate juridica #filiala$

90

4unt de competenta adunarii generale e/traordinare a actionarilor& conform art. 113 din 7egea societatilor comerciale& urmatoarele 2otarari? - majorarea sau reducerea capitalului social@ - modificarea obiectului de activitate al societatii@ - modificarea formei juridice a societatii@ - mutarea sediului social al societatii@ - fuziunea sau divizarea societatii@ - infiitarea sau desfiintarea de sedii secundare fara personalitate juridica #sucursale& puncte de lucru& agentii etc.$@ - dizolvarea si lic2idarea societatii @ - emiterea de obligatiuni@ - conversia actiunilor dintr o categorie in alta24"@ - conversia unei categorii de obligatiuni in alte categorie sau in actiuni@ - orice modificare a actului constitutiv@ - orice alta 2otarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale e/traordinare24%. *n cazul societatii cu raspundere limitata& legea nu face diferenta intre adunare ordinara sau e/traordinara& art. 1%4 din 7egea societatilor comerciale enumerand atributiuni care& in cazul societatii pe actiuni& se regasesc fie in competenta adunarii ordinare& fie in competenta adunarii e/traordinare. ,stfel& sunt de competenta adunarii generale a asociatilor urmatoarele 2otarari? - aprobarea situatiilor financiare anuale si stabilirea repartizarii profitului net@ - desemnarea administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari& revocarea lor si descarcarea acestora de gestiune@ - urmarirea administratorilor si9sau cenzorilor9auditorilor financiari pentru daunele pricinuite societatii@ - modificarea actului constitutiv@ - orice alta 2otarare pentru care 7egea societatilor comerciale cere aprobarea 2otararii adunarii generale& ordinare sau e/traordinare& a actionarilor& cu e/ceptia celor care sunt proprii doar societatilor pe actiuni #in principiu& cele care sunt incompatibile cu caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata25)$. 4%.2 Convocarea adunarilor generale

4edintele adunarilor generale ale asociatilor se convoaca ori de cate ori este nevoie& cu e/ceptia adunarii generale ordinare anuale #atat a actionarilor cat si si a asociatilor$ care& in mod obligatoriu& trebuie sa aiba loc in cel mult patru luni de la inc2eierea e/ercitiu
24"

Cele doua categorii de actiuni prevazute de 7egea societatilor comerciale sunt actiunile ordinare si preferentiale. ,cestea din urma dau dreptul titularului la un drept preferat la distribuirea de dividende #inaintea oricarei alte repartizari a profitului$& in sc2imb nu dau drept de vot 24% 'revazuta de lege #precum reintregirea capitalului social sau inc2eierea de acte de dispozitie avand ca obiect active ale societatii care depasesc jumatate din valoarea contabila a activelor acesteia$ sau in actul constitutiv #de e/emplu& introducerea cererii de aplicare a procedurii falimentului$ 25) Cele legate de obligatiuni si de categoriile de titluri de participare

91

financiar. 5otivele convocarii adunarii ordinare sunt? #i$ discutarea situatiilor financiare pentru a fi depuse apoi la ,dministratia 1inanciara si la +egistrul Comertului@ #ii$ aleagerea administratori si cenzori9auditori financiari& neputand functiona fara acestia@ #iii$ repartizarea eventualului profit rezultat la sfarsitul unui e/ercitiului financiar 251 s.a. ,sadar& dupa cum se observa& interesul adoptarii 2otararilor ce tin de competenta adunarii generale ordinare depaseste nivelul de interes al societatii si asociatilor& implicand si organul fiscal si toti tertii care& de e/emplu& vor sa stie situatia patrimoniala a societatii. *n cazul adunarii generale e/traordinare& c2iar daca 2otararea este importanta& poate c2iar vitala pentru societate& aceasta nu depaseste nivelul de interes al societatii si al asociatilor acesteia. Convocarea sedintei adunarii generale se face pentru ambele forme societare de catre administratori& cu respectarea termenelor si formalitatilor de publicare9instiintare prevazute de lege. *n cazul in care administratorii nu isi indeplinesc aceasta obligatie& ea cade in sarcina cenzorilor9auditorilor financiari sau& in e#tremis& poate fi ceruta direct instantei de judecata de orice asociat care detine cel putin 1)H din capitalul social. 4%.# 7inerea sedintelor, adoptarea :otararilor si punerea acestora in e9ecutare

4edinta adunarii generale se tine la sediul societatii sau in alt loc prevazut in convocator& la sedinta putand participa asociatii care detin aceasta calitate la data de referinta. ,ceasta din urma este o data calendaristica stabilita de catre administratori si mentionata in convocator. 'entru a se putea lua in mod valabil& 2otararile adunarii generale trebuie sa indeplineasca cerintele de cvorum si majoritate cerute de lege. 'rin cvorum se intelege prezenta unui anumit numar de asociati& raportat la intreg capitalul social. 'rin majoritate se intelege 5)H plus unu din voturile e/primate in adunarea generala a asociatilor& procent raportat fie la partea de capital reprezentat de asociatii prezenti #majoritate relativa sau simpla$& fie la intreg capitalul social #majoritate absoluta$. 4ocietatea comerciala ia decizii in cadrul adunarii generale pe principiul majoritatii& minoritatea fiind obligata sa respecte 2otararile luate de majoritate cu respectarea legii. *n cazul in care o 2otarare este nelegala #nu si inoportuna$& actionarii minoritari care au votat impotriva sau nu au fost prezenti pot cere instantei de judecata anularea ei. 'entru a fi opozabile tertilor& 2otararile adunarii generale se publica in monitorul oficial. De la data publicarii& 2otararile pot fi puse in e/ecutare@ de asemenea& de la aceeasi data incepe sa curga si termenul legal in care 2otararile nelegale ale adunarii pot fi atacate in instanta. *n cazul in care instanta anuleaza 2otararea& aceasta inceteaza sa si mai produca efecte retroactiv& ca si cum nu ar fi e/istat niciodata. (data cu cererea de anulare& asociatii petenti pot cere instantei si suspendarea 2otararii& pana la pronuntarea unei decizii cu privire la cererea de anulare.

251

+epartizarea sub forma distrubuirii de dividende trebuie sa fie e/presa& altfel profitul reportandu se

92

41.

Administrarea si conducerea e9ecutiva a societatii

,dministrarea societatii inseamna stabilirea politicii generale& economice si functionale& a societatii& in limita legii si a 2otararilor adunarilor generale ale asociatilor. ( societate pe actiuni poate adopta sistemul de administrare unitar sau dualist. *n cadrul sistemului unitar& respectiv dualist membrii organului de administrare formeaza un consiliu de administratie& respectiv un consiliu de supraveg2ere care& la fel ca si adunarea generala& tine sedinte in urma unor convocari si ia decizii in conditii de cvorum si majoritate& decizii care pot fi& bineinteles& cenzurate de adunarea generala #nu si de instanta de judecata& direct$. Daca adunarea generala decide in problemele importante ale societatii& conform legii si actului constitutiv& in privinta celorlalte probleme importante& dar care nu sunt de competenta adunarii generale& decide consiliul de administratie sau consiliul de supraveg2ere& dupa caz. ,dministratorii& respectiv membrii consiliului de supraveg2ere sunt desemnati de catre adunarea generala a asociatilor pentru o perioada determinata. 'oate avea aceasta calitate orice persoana& daca nu este decazut din dreptul de a detine o astfel de functie252. 0i sunt& in general& impusi de detinatorii majoritatii capitalului social si reprezinta interesele acestora din urma in societate& cu conditia ca acestea sa nu fie contrare c2iar interesului societatii insasi. +egulile care le guverneaza activitatea sunt cele de la mandat. (peratiunile determinate ale societatii si care se produc zi cu zi& in cazul societatilor care depasesc stadiul de antreprenoriat& sunt in sarcina unor directori #directori e/ecutivi& manageri$& care formeaza impreuna managementul sau e/ecutivul societatii. 5anagerii sunt profesionisti in domeniul lor si dau socoteala in mod direct administratorilor sau membrilor consiliului de supraveg2ere. +egulile care guverneaza activitatea lor sunt cele ale contractului de munca. Competentele administratorilor& intre ei& precum si intre ei& pe de o parte si membrii consiliului de supraveg2ere& pe de cealalta parte& difera atat la nivel legal cat si practic de la o forma societara la cealalta. ,stfel& in cazul societatii cu raspundere limitata de dimensiuni mici253& administratorii . care sunt si fondatori si asociati . sunt& de cele mai multe ori& si manageri ai societatii& deci fac atat acte de administrare& cat si acte de e/ecutie& fara ca legea sa prevada o incompatibilitate intre calitatea de administrator si cea de director e/ecutiv. De altfel& la nivelul unei societati mici& actele de administrare si cu actele de e/ecutie se confunda 254. Dimpotriva& in cazul societatii pe actiuni& calitatea de administrator este& in principiu& diferita de cea de manager255. *n cadrul formei societare a societatii pe actiuni& principala diferenta dintre membrii consiliului de administratie si cei ai consiliului de supraveg2ere este aceea ca administratorii stabilesc directiile principale de activitate si de dezvoltare a societatii 256& pe cand cei din urma reprezinta doar veriga de legatura intre directori si actionari.
252

*n speta& persoanele care au fost condamnate pentru infractiuni economice sau care& din motivele prevazute de lege& au cazier fiscal 253 *ntreprindere mica sau mijlocie& micro intreprindere 254 ,dministratorii unei societati pe actiuni care se implica in management se numesc administratori e/ecutivi #ceilalti fiind nee/ecutivi$ 255 *n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare sun auditate in mod obligatoriu& e/istenta distincta a directorilor este obligatorie

93

Daca& in cazul societatilor mici #indiferent de forma juridica$& cumulul dintre calitatea de administrator si cea de managar este normala& in cazul societatilor mari si& in special a societatilor pe actiuni desc2ise& acest lucru este nepermis& ine/istenta directorilor e/ecutivi profesionisti creand incertitudine si confuzie. *n marile societati de capitaluri& atat in +omania cat si in alte tari& diviziunea muncii intre actionari& administratori si manageri este clara. ,stfel& actionariatul trebuie sa se preocupe doar ca administratorii sa isi indeplinesca in mod eficient rolul de a cauta manageri competenti& care sa duca la cresterea profitului societatii si sa ii supraveg2eze pe acestia din urma. Din aceasta cauza este preferabil ca si administratorii sa dispuna de cunostintele necesare unei alegeri& respectiv a unei supraveg2eri eficace. Deciziile importante ale consiliului de administratie pot fi supuse aprobarii adunarii generale inainte de punerea lor in practica sau pot fi& ulterior& confirmate sau infirmate de aceasta& in calitate de for suprem de decizie la nivelul societatii. *n general& actionarii #dar si asociatii& in functie de dimensiunile societatii$ depind de administratori& care fiind mai aproape de miezul problemei& pot veni cu solutii. 1acand o paralela cu regulile constitutionale& adunarea generala ar fi electoratul& consiliul de administratie ar fi parlamentul& iar managementul ar fi guvernul. ,sa cum nu electoratul este cel care sanctioneaza in mod direct guvernul& ci parlamentul& pe calea motiunii de cenzura& asa nici actionarii nu intervin in mod direct in managementul societatii& lasand acest lucru pe seama administratorilor. 7a randul lor& administratorii pot fi divizati in opinii. De aceea& o sarcina reprezentand mai mult decat o simpla rutina pentru actionari este monitorizarea activitatii administratorilor nu numai in raport cu performantele financiare ale societatii& dar si cu modul in care societatea serveste intereselor clientilor& isi motiveaza angajatii sau castiga sprijinul autoritatilor publice. 42. Controlul gestiunii 3administrarii4 societatii

Controlul activitatii societatii este e/ercitat de cenzori sau auditori financiari& al caror rol este de a informa adunarea generala& statul si creditorii asupra acestei activitati. 'e cand auditorii sunt& in mod obligatoriu& profesionisti& membri ai unui corp profesional& cenzorii pot fi si persoane desemnate din randul asociatilor. 42.1 Cenzorii

*n societatea pe actiuni& e/istenta comisiei de cenzori formata din trei persoane avand calitatea de membru #si inca trei avand calitatea de supleanti 25!$ este obligatiorie. *n cazul societatii cu raspundere limitata& numirea unuia sau mai multi cenzori este obligatorie la cele cu cel putin 15 asociati si facultativa la celelalte.

256

Conform art. 142 din 7egea societatilor comerciale& acestia stabilesc si sistemul contabil si de control financiar si aproba planificarea financiara 25! +olul supleantilor este acela de a i inlocui pe membrii plini daca mandatul acestora inceteaza inainte de termen& din diverse motive

94

Cenzorii pot fi persoane fizice sau juridice. *n cazul in care nu au calitatea de asociat& acestia trebuie sa fie e/perti contabili sau contabili autorizati. 7egea prevede anumite incompatibilitati pentru cenzori. Nu pot fi asadar cenzori? #i$ persoanele aflate in relatii de casatorie& rudenie sau afinitate pana la gradul *3 inclusiv& #ii$ persoanele care primesc orice fel de remuneratie de la societate& alta decat pentru activitatea de cenzorat si #iii$ persoanele carora le este interzisa functia de administrator. -emeiul incompatibilitatii este fie cel al conflictului de interese& fie cel al moralitatii. Conform art. 163 din 7egea societatilor comerciale& controlul cenzorilor consta in supraveg2erea gestiuni societatii& verificarea legalitatii si acuratetii situatiilor financiare& verificarea tinerii regulate a registrelor si a corectitudinii evaluarii elementelor patrimoniale& evaluare prezentata in situatiile financiare. 42.2 Auditorii financiari

Conform art. 16) alin. 1 din 7egea societatilor comerciale& situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare& precum si cele care adopta sistemul dualist trebuie auditate de catre auditori financiari. ,uditorul financiar este persoana fizica sau juridica ce dobandeste aceasta calitate in conditiile legii si reglementarilor emise de organizatia profesionala colectiva care coordoneaza& autorizeaza si supraveg2eaza in numele statului 25" activitatea de audit. ,ceasta organizatie este Camera ,uditorilor 1inanciari din +omania& persoana juridica de utilitate publica fara scop lucrativ. ,ctivitatea de audit financiar este reglementata de (<6 nr. !591%%%& republicata 25%& cu modificarile si completarile ulterioare. Conform art. 2 din acest act normativ& auditul financiar reprezintK activitatea de e/aminare& In vederea e/primKrii de cKtre auditorii financiari& a unei opinii asupra situaLiilor financiare& In conformitate cu standardele de audit& armonizate cu standardele internaLionale de audit Mi adoptate de Camera ,uditorilor 1inanciari din +omJnia. ,ctivitatea de audit financiar este diferita atat de cea de cenzor& cat si de cea de contabil. 1ata de cenzori& care pot sau nu sa fie persoane specializate& auditorii financiari sunt in mod obligatoriu specialisti& membri ai unui organizatii profesionale #Camera ,uditorilor 1inanciari din +omJnia$. 1ata de contabili& auditorii financiari au un mandat in a carui e/ercitare se bucura de independenta fata de societate. De asemenea& ei sunt independenti si fata de orice autoritate a statului& fiind supusi numai principiului obiectivitatii si integritatii profesionale. *ndependenta auditorilor financiari presupune interdictia acestora de a se afla in raporturi de munca sau civile cu societatile auditate sau de a avea alte interese materiale directe sau indirecte cu acestea din urma& cu e/ceptia onorariilor cuvenite pentru activitatea prestata in calitate de auditor.

25" 25%

(rgaizatia ne#mai$fiind subordonata 5inisterului 1inantelor +epublicata in 5.(f. nr. 5%"922.)".2))3

95

Categoriile de entitati care sunt obligate sa si organizeze activitate de audit intern& in vederea auditarii situatiilor lor financiare auditate in conformitate cu standardele de audit adoptate de Camera ,uditorilor 1inanciari din +omania #pe baza standardelor auto2tone& armonizate cu standardele europene si internationale$ se stabilesc de catre 5inisterul 1inantelor in acord cu 'rogramul de implementare a reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a *3 a !"966) a Comunitatii 0conomice 0uropene si cu 4tandardele *nternationale de Contabilitate. ,cestea din urma fac obiectul (rdinul ministrului economiei si finantelor 1!5292))5& cu modificarile si completarile ulterioare& act normativ care obliga agentii economici care depasesc cumulat un volum de vanzari #cifra de afaceri$ si un numar de salariati sa si intocmeasca situatiile financiare atat in conformitate cu standardele romanesti de contabilitate& cat si cu cele europene si internationale. *n afara agentilor economici obligati sa raporteze financiar conform actului normativ mai sus mentionat& nimic nu interzice oricarui alt agent economic& indiferent de forma de organizare& de a si audita e/tern situatiile financiare *n toate aceste cazuri& auditul se face de catre firme specializate& de cele mai multe ori multinationale& la activitatea respectiva participand o intreaga ec2ipa care sa culeaga date& sa analizeze si sa interpreteze aceste date. 4#. 7ransferul titlurilor de participare

-ransferul titlurilor de participare reprezinta transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora& indiferent de tip& in modalitatile stabilite de lege& in functie de forma sau tipul societatii emitente. *n toate cazurile& atunci cand transmiterea se face prin acte inter vivos& actul are caracter contractual@ in plus& daca se face cu titlu oneros& contractul are caracter comercial& indiferent de calitatea partilor #comercianti sau nu$& conform art. 3 pct. 4 C. Com. Dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare nominative se transmite prin declaratie a cedentului si cesionarului in registrul asociatilor& respectiv actionarilor emitentului si prin mentiunea facuta pe fiecare titlu #in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala$. Desigur ca& fiind supletive& aceste reguli pot fi inlocuite sau dublate #la ambele forme societare$ de un contract de cesiune 26) inc2eiat in forma scrisa care cuprinde toate elementele de valabilitate a unui contract& inclusiv pretul #in cazul cesiunii cu titlu oneros$& ca parte a obiectului contractului. 1iind insa un element confidential in multe cazuri& acesta ramane necunoscut atat societatii emitente& cat si celorlalti terti& cea dintai luand la cunostinta despre transfer fie prin notificarea cesiunii #in cazul in care actul constitutiv permite$& fie prin intermediul declaratiei din registrul asociatilor9actionarilor& iar cei din urma prin eventuala mentiune facuta la registrul comertului. Normele registrului comertului prevad ca mentiunea in registrul comertului privind modificarea actionariatului unei societati pe actiuni nu este obligatorie& dar daca totusi se solicita& aceasta se inscrie in registrul comertului printr o confirmare a administratorului societatii privind inregistrarea transferului in registrul actionarilor.
26)

Conform art. %" alin. 1 din 7egea societatilor comerciale& prin actul constitutiv partile pot prevedea si alte modalitati de transmitere a proprietatii asupra actiunilor in afara declaratiei facuta in registrul actionarilor

96

7ipsa informarii formale a societatatii& respectiv a registrului comertului& are aceleasi efecte ca in dreptul comun& respectiv inopozabilitatea fata de societate& respectiv fata de alti terti a transferului& altfel transferul fiind perfect valabil intre parti de la data acordului de vointa& conform dreptului comun. 1ormalitatile de inscriere a cesiunii sunt edictate in vederea stabilirii proprietatii fata de societate si terti& ramanand ca proprietatea sa se stabileasca conform dreptului comun. *n caz de cesiune catre doi cesionari succesivi ai aceluiasi cedent& se va considera proprietar legitim fata de societate acela care va face primul cesiunea opozabila societatii& conform prevederilor legii sau ale actului constitutiv& in cazul in care partile au prevazut& de e/emplu& posibilitatea notificarii cesiunii. Daca efectele inopozabilitatii fata de terti sunt neglijabile& efectele inopozabilitatii fata de societate sunt severe& ec2ivaland cu ine/istenta& pentru societate& a transferului. ,cesta deoarece societatea recunoaste drept asociat doar persoana inscrisa in registrul asociatilor9actionarilor& ca fiind singura indreptatita& din punct de vedere al societatii& sa e/ercite drepturile derivand din calitatea de asociat9actionar261. *n cazul actiunilor dematerializate& cerinta mentiunii facute pe spatele actiunii este fara obiect& ramanand insa valabile toate celelalte conditii e/puse mai sus. Cat priveste certificatul de actionar #pentru societatile inc2ise$& respectiv e/trasul de cont #pentru cele desc2ise$ al cedentului& transmiterea lui nu produce nici un fel de efect& acesta pierzandu si valabilitatea dupa cesiune& cesionarului urmand sa ii fie emis un nou document continand mentiunile prevazute de lege& inclusiv datele de identificare ale acestuia din urma. *n ceea ce priveste actiunile la purtator& transmiterea dreptului de proprietate se face prin simpla traditiune& ca in cazul tuturor titlurilor emise la purtator. *n acest caz& societatea va recunoaste drept actionar pe cel care se afla in posesia fizica a actiunilor& ceea ce inseamna ca& pentru e/ercitarea drepturilor conferite de astfel de actiuni& titularul va trebui sa le depuna la societate pentru a dovedi calitatea de a e/ercita aceste drepturi. Deci traditiunea actiunilor este in primul rand o conditie de opozabilitate fata de societate si terti& ec2ivalenta cu inscrierea transferului asupra actiunilor nominative in registrul actionarilor& proprietatea asupra lor putandu se transfera insa si prin inc2eierea unui act de cesiune. -otalitatea transferurilor actiunilor262 #si c2iar si partilor sociale$ de la detinatorii lor initiali reprezinta piata secundara de capital. Din toate aceste transferuri& cele avand ca obiect valorile mobiliare reprezinta piata secundara organizata& piata care este reglementata si supraveg2eata de CN35. 4pre deosebire de piata primara& care presupune o finantare a societatii emitente deoarece banii proveniti din vanzarea titlurilor de participare reprezinta aporturi de capital social care intra in societate& piata secundara este cadrul institutional prin care detinatorii titlurilor respective isi valorifica ceea ce pentru ei a reprezentat& la moment dat #momentul subscriptiei sau dobandirii ulterioare$& o investitie.

261

Conform dreptului comun in ceea ce priveste cesiunea de creanta& lipsa informarii tertului cedat asupra cesiunii& are ca efect inopozabilitatea& fata de acesta din urma& a respectivei cesiuni 262 4i obligatiunilor

97

*n cazul societatilor cu raspundere limitata& art. 2)2 din 7egea societatilor comerciale prevede libera circulatie #transferabilitate$ a partilor sociale doar intre asociati. -ransmiterea catre terti este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social. ,ceasta aprobare rezida din caracterul intuitu persoanae al societatii cu raspundere limitata. *n cazul societatii pe actiuni& nu e/ista restrictii legale privind libera circulatie a actiunilor insa astfel de restrictcii pot fi stabilite pe cale conventionala #de e/emplu& prin actul constitutiv$. ,stfel de clauze sunt in principiu valabile in cazul societatilor de tip inc2is& insa sunt incompatibile cu statutul unei societati desc2ise ale carei actiuni& fiind calificate ca si valori mobiliare& sunt liber transferabile #art. 215 din 7egea pietei de capital$.

98

'bligatiile civile si comerciale


44. 1espre contracte, ca izvor al obligatiilor

Contractul& in sensul de operatiune juridica #negotium juris$& este guvernat de principiul consensualismului. 4unt consensuale acele contracte care se inc2eie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa263& fara nici o alta formalitate264. 0/ceptia de la principiul consensualismului este formalismul. 4unt formale #solemne$ acele contracte care& pentru a fi valabil inc2eiate& manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de lege. 1orma este deci o conditie de validitate a actului #ad validitatem sau ad solemnitatem$ si in lipsa acesteia& contractul este lovit de nulitate absoluta. ( specie a contractelor formale #solemne$ sunt contractele autentice 265&? donatia& ipoteca& actele de dispozitie avand ca obiect terenuri etc. #toate acestea fiind contracte civile$266. *n materia dreptului comercial intra sub incidenta formalismului 26!? #i$ efectele de comert #cambia& biletul la ordin si cecul$& #ii$ Carantul& #iii$ titlurile de credit emise in forma materiala& contractul de transport pe calea ferata si actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care constata aportul unor imobile. ( categorie intermediara intre contractele consensuale si cele solemne sunt contractele reale& adica acele contracte care& pentru a fi valabil inc2eiate& trebuie sa fie insotite de remiterea #predarea materiala$ a bunului ce face obiectul contractului26". 4unt contracte reale? depozitul& imprumutul& donatia sub forma darului manual26%. 44.1 Inc:eierea contractelor intre prezenti

,cordul de vointa este usor de constatat cand partile sunt prezente la inc2eierea operatiunii si semneaza ambele pe inscrisul constatator al operatiunii respective& respectivul inscris mentionand inclusiv data inc2eierii lui. *n cazul inc2eierii contractului prin corespondenta& se pune problema determinarii atat a e/istentei acordului de vointa& cat si a momentului si c2iar locul inc2eierii lui.

263 264

'rintr o simpla =strangere de mana> *n unele cazuri& pentru a putea face dovada actului& ca operatiune juridice # negotium juris$& acesta trebuie sa imbrace forma scrisa #deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr un inscris$@ altfel spus& forma scrisa este ceruta ad probationem 265 ,utentificarea unui act se face de catre un notar public 266 ( alta forma de act autentic fiind 2otararea judecatoreasca 26! 1ormalismul nu este ec2ivalent cu forma autentica& ci forma autentica este o specie a actului solemn 26" Dupa cum se observa& termenul =real> are un alt inteles decat in limbajul comun 26% Darul manual nu este un act solemn& desi este o forma de donatie& fiind deci o e/ceptie de la sonditia solemnitatii actului& consacrata din motive practice

99

44.2

Inc:eierea contractelor intre absenti

4ediul materiei face obiectul art. 35 3% C. Com.& dispozitii aplicabile tuturor contractelor& atat comerciale cat si civle #in lipsa unor prevederi legale civile& prin analogie aplicandu se dispozitiile comerciale$. 'entru nasterea unui contract intre absenti& sunt necesare doua manifestari de vointa care intervin succesiv? #i$ oferta si #ii$ acceptarea ofertei. Considerate separat& aceste declaratii de vointa au o valoare juridica autonoma si& in acelasi timp& tranzitorie& caci viata lor ia sfarsit in momentul in care& prin reunirea lor& se realizeaza acordul de vointa ce da nastere contractului care le absoarbe. ,vand in vedere e/zistenta lor separata& c2iar temporara& acestea trebuiesc analizate separat. (ferta de a contracta este o propunere a unei persoane adresata altei persoane #sau publicului2!)$ de a inc2eia un contract. 'entru a fi valabila . adica pentru a produce efecte juridice . oferta trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii? #i$ sa fie o manifestare de vointa reala& serioasa& constienta& neviciata si cu intentia de a se angaja juridic #oferta data in gluma sau din simpla curtoazie nu este o oferta serioasa$@ #ii$ sa fie ferma #neindoielnica$@ #iii$ sa fie neec2ivoca@ #iv$ sa fie precisa si completa #simpla ei acceptare sa dea nastere contractului$. ,cceptarea reprezinta manifestarea de vointa a destinatarului ofertei #sau perosnelor din public& daca a fost adresata publicului$ de a inc2eia contractul in conditiile ofertei. 7a fel ca in cazul ofertei& si acceptarea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valabilitate? #i$ sa fie o manifestare de vointa reala& serioasa& constienta& neviciata si cu intentia de a se angaja juridic@ #ii$ sa concorde cu oferta #daca acceptarea depaseste& conditioneaza ori limiteaza cupriinsul ofertei& acceptarea devine o contra oferta2!1$@ #iii$ sa fie neindoielnica@ #iv$ daca oferta a fost adresata unei anumite persoane #si nu publicului$& numai aceasta poate accepta@ #v$ acceptarea sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata. Conform principiului potrivit caruia tacerea nu valoreaza consimtamant& acceptarea trebuie sa fie e/presa. 0/ceptia acceptarii tacite este valabila atunci cand? - legea da valoarea juridica tacerii #e/p. prelungirea automata a contractului de locatiune& conform art. 143! C. Civ.$@ - partile sa fi convenit inainte ca tacerea are valoare de acceptare. (ferta devine caduca atunci cand e/pira termenul pentru care ea a fost adresata. Daca un astfel de termen nu e/ista& atunci acesta se apreciaza dupa imprejurari@ in toate cazurile& oferta nu poate fi perpetua. ,cceptarea intervenita dupa ce oferta a devenit caduca nu duce la inc2eierea contractului decat daca ofertantul consimte e/pres acest lucru.

2!) 2!1

'recum in cazul subscriptiei publice -rebuind sa indeplineasca toate conditiile unei oferte@ in acest caz& rolurile dintre ofertant si acceptant se inverseaza

100

(ferta poate fi revocata oricand inainte de a fi ajuns la destinatar. Dupa aceasta data& revocarea da dreptul destinatarului sa ceara despagubiri pentru repararea eventualului prejudiciu cauzat prin revocarea intempestiva. Natura juridica a ofertei si a acceptarii este aceea de acte unilaterale& adica vointe independente. Dupa intalnirea ofertei cu acceptarea& are loc formarea contractului& care este un act bilateral& adica rodul a doua vointe. Contractul se considera inc2eiat la momentul la care ofertantul ia cunostinta de acceptarea ofertei sale #sistemul informarii& adoptat de art. 35 C. Com.$. Cu toate acestea& avand in vedere ca a lua la cunostinta este un fapt dificil de demonstrat de catre acceptant& in practica se prezuma ca ofertantul a luat cunostinta de acceptare la momentul cand a primit respectiva acceptare #sistemul receptiei$2!2. *nteresul juridic al momentului inc2eierii contractului este urmatorul? - la acel moment se stabileste capacitatea partilor de a contracta@ - la acel moment se stabileste daca partile erau sau nu in faliment@ - in functie de acel moment se stabileste e/istenta eventualelor vicii de consimtamant@ - la acel moment se transmit proprietatea si riscul imposibilitatii fortuite de e/ecutare@ - in functie de acel moment se stabileste care este legea aplicabila& in caz de conflict temporal de legi etc. 7ocul inc2eierii contractului are importanta in domeniul comertului international& cand partile se afla in state diferite. *n acest caz trebuie determinata legea aplicabila& adica legea dupa care se va judecat litigiul. *n domeniul comertului intern& locul este important prin prisma art. 5% alin. 1 C. Com. care prevede ca orice obligatie comerciala& indiferent de obiectul ei& trebuie sa fie e/ecutata in locul aratat in contract. ,ceasta prevedere este derogatorie de la regula din dreptul civil& care stabileste ca loc al e/ecutarii obligatiilor domiciliul debitorului& conform art. 11)4 C. Civ.& regula din dreptul civil fiind& pentru dreptul comercial& doar e/ceptia& in speta cand locul contractului nu se poate determina. 4". (fectele obligatiilor

0fectele obligatiilor se clasifica in #i$ efectele obligatiilor rezultand din actele juridice& in general #unilaterale& bilaterale ori multilaterale$ si #ii$ efectele contractelor sinalagmatice #bilaterale$2!3.

2!2

*n cazul in care corespondenta se poarta pe fa/& dovada transmiterii fa/ului de catre acceptant face sa se nasca prezumtia de informare a ofertantului si rasturnarea prezumtiei cade in sarcina acestuia& respectiv dovada faptului ca fa/ul cu pricina continea altceva decat acceptarea ofertei 2!3 Contractele sinalagmatice sunt acele contracte in care obligatiiile incumba ambelor parti& fiind interdependente

101

4".1

(fectele obligatiilor rezultand din acte juridice, in general

'rincipiile efectelor obligatiilor sunt regulile de drept care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte. Cele trei principii aplicabile obligatiilor rezultate din actele juridice& in general& sunt? #i$ principiul fortei obligatorii& #ii$ principiul irevocabilitatii si #iii$ principiul relativitatii. 'rincipiul fortei obligatorii a actului juridic #pacta sunt servanda$ se bazeaza pe dispozitia art. %6% alin. 1 C. Civ.& potrivit careia conventiile #contractele$ legal facute au putere de lege intre partile contractuale. ,sadar& principiul fortei obligatorii este acea regula potrivit careia actul juridic legal inc2eiat se impune autorilor #partilor$ sau autorului intocmai ca legea. ,ceasta inseamna ca e/ecutarea obligatiilor izvorate dintr un act juridic este obligatorie si nu facultativa sau& altfel spus& actul juridic bilateral #contractul$ este legea partilor. 1undamentul principiului fortei obligatorii a actului juridic consta in? #i$ necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate prin inc2eierea de acte juridice si #ii$ imperativul moral al respectarii cuvantului dat. 'rincipiul irevocabilitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art. %6% alin. 2 C. Civ.& potrivit careia conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia din parti& ci doar prin acordul comun al partilor& daca acestea nu convin altfel. ,sadar& principiul irevocabilitatii este acea regula potrivit careia actul bilateral #contractul$ nu poate fi desfiintat prin vointa unei singure parti& ci doar prin vointa comuna a ambelor parti care l au inc2eiat. Dupa cum se observa& principiul irevocabilitatii este o consecinta si& in acelasi timp& o garantie a aplicarii principiului fortei obligatorii. 'rincipiul relativitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art. %!3 C. Civ.& potrivit careia conventiile nu au efect decat intre partile contractante. ,sadar& principiul relativitatii este acea regula potrivit careia un act juridic produce efecte numai fata de autorii #partile$ sau autorul lui& el neputand nici sa profite si nici sa dauneze altor persoane #terti$& straini de act. 4".2 (fectele obligatiilor rezultand din contractele bilaterale 3sinalagmatice4

0fectele contractelor sinalagmatice sunt acele efecte specifice& rezultand din interdependenta si reciprocitatea prestatiilor ce revin partilor in contractele sinalagmatice& unde fiecare parte are concomitent& fata de cealalta parte& atat calitatea de debitor& cat si calitatea de creditor. 0fectele specifice obligatiilor rezultand din contractele sinalagmatice sunt? #i$ e/ceptia de nee/ecutare a contractului& #ii$ desfiintarea contractului si #iii$ suportarea riscului contractului. 'rimele doua reprezinta actiunile pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti& respectiv sanctiunile pe care cealalta parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor din contract. Cel de al treilea stabileste ce se intampla in cazul in care o parte nu poate& in lipsa oricarui fel de culpa& sa si

102

indeplineasca obligatia. ,sadar& primele doua cazuri presupun culpa debitorului& iar cel de al treilea presupune aparitia unei imposibilitati fortuite de e/ecutare din partea debitorului. 0/ceptia de nee/ecutare este acel mijloc de aparare pe care o parte il poate folosi impotriva celeilalte atunci cand aceasta din urma ii cere sa isi e/ecute obligatia& desi ea la randul ei nu si a e/ecutat o. 0/ceptia de nee/ecutare este deci o consecinta a simultaneitatii e/ecutarii obligatiilor. *n practica insa& simultaneitatea nu este posibila nici la piata de zarzavaturi& cu atat mai putin in raporturile juridice comerciale. *n conditiile in care& conform regulilor impuse de 8N+& e/ecutarea unor obligatii comericale avand ca obiect sume care depasesc un anumit cuantum2!4 este obligatoriu a se face prin transfer bancar& simultaneitatea ramane doar la nivel teoretic. *n aceste conditii partile renunta #de obicei prin c2iar contractul inc2eiat$ la simultaneitate. <n e/emplu este clauza solve et repete #plateste si cere apoi ceea ce ti se cuvine$& adica cel care trebuie sa isi e/ecute primul obligatia este cumparatorul& platind pretul& urmand ca apoi sa ceara vanzatorului predarea bunului2!5. Desfiintarea este de doua feluri? #i$ rezolutiune& in cazul contractelor cu e/ecutare dintr o data #uno ictu$ si #ii$ reziliere& in cazul contractelor cu e/ecutare succesiva. Desfiintarea contractului consta in incetarea efectelor acestuia si repunerea partilor in situatia e/istenta anterior inc2eierii lui. *n cazul rezolutiunii& efectele desfiintarii coboara in trecut& pana la momentul inc2eierii contractului. *n cazul rezilierii& efectele desfiintarii se produc doar pentru viitor& incepand cu momentul desfiintarii contractului. +ezolutiunea9rezilierea se pronunta de instanta& la cererea partii care si a e/ecutat obligatia& in temeiul art. 1)2) si urm. C. Civ.. (data cu pronuntarea rezolutiunii& partile trebuie sa si restituie contra prestatiile #de e/p.& vanzatorul restituie pretul primit iar cumparatorul restituie bunul cumparat$. *n cazul rezilierii& partile nu isi pot in mod natural restitui prestatile& insa acestea vor inceta pe viitor #de e/p.& in cazul inc2irierii& nu se poate restitui nici folosinta bunului inc2iriat si nici c2iria platita pentru aceasta folosinta& insa dupa desfiintare folosinta inceteaza si c2iria nu se mai plateste$. *n plus& partea care cere desfiintarea poate solicita si despagubiri celeilalte partii din culpa careia se produce desfiintarea. *n afara de rezolutiunea9rezilierea pronuntata de instanta #legala$& e/ista si rezolutiunea conventionala. ,ceasta consta intr o clauza denumita =pact comisoriu> prin care partile stabilesc conditiile in care o parte poate considera contractul desfiintat #rezolvit$ in cazul in care cealalta parte nu isi e/ecuta in mod culpabil obligatia sau obligatiile fata de cea dintai parte. 'actele comisorii sunt de patru grade& in functie de cat de energice sunt. Cel mai energic este pactul comisoriu de gradul *3 care& in caz ca o parte vrea sa se prevaleze de el& instanta c2emata sa intervina la cererea partii culpabile pentru a impedica rezolutiunea9rezilierea nu poate decat sa constate daca sunt indeplinite conditiile pentru desfiintare& fara a putea interveni altfel in favoarea partii culpabile2!6. 'actul comisoriu de grad *3 contine prevederea ca& in cazul in care o parte nu isi indeplineste culpabil obligatia& partea cealalta este indreptatita sa considere2!! contractul desfiintat de plin drept
2!4 2!5

5).))) euro ,ceasta clauza considerandu se ca si nescrisa 2!6 De e/emplu& prin esalonarea prestatiilor 2!! 'rintr o simpla notificare adresata celeilalte parti

103

si fara punere in intarziere2!". C2iar si in acest caz insa& instanta investita de partea care nu considera ca sunt intrunite motive pentru desfiintare& poate sa constate ine/istenta acestor motive si sa considere contractul ca fiind in vigoare in continuare. ,lternativa la rezolutiune9reziliere a partii care si a e/ecutat obligatiile este de a cere instantei e/ecutarea silita a celeilalte parti& culpabile. *nstanta investita cu o cerere de e/ecutare silita pronunta o 2otarare2!% pe care apoi reclamantul #creditorul$ o pune in e/ecutare& daca paratul #debitorul$ persista in nee/ecutarea obligatiei. 0/ecutarea se face conform regulilor stabilite de Codul de 'rocedura Civila sau de regulile speciale. +egulile stabilite de Codul de 'rocedura Civila sunt? e/ecutarea imobiliara si e/ecutarea mobiliara& aceasta din urma cu varietatile ei? e/ecutarea asupra mobilelor corporale si e/ecutarea asupra creantelor si sumelor de bani@ e/ecutarea se face prin intermediul unui e/ecutor judecatoresc. ,cesta vinde la licitatie bunurile mobile sau imobile ale debitorului dupa punerea sec2estrului asupra lor sau popreste sumele pe care debitorul le are de incasat de la terti #in general banci$. *n cazul popririi bancare& aceasta consta in blocarea contului bancar al debitorului& de la momentul infiintarii popririi acesta nemaputand sa faca nici un fel de operatiune de retragere sau transfer a banilor& urmand ca acestia sa fie platiti de banca direct creditorului& in baza titlului e/ecutoriu al acestuia din urma. +eguli speciale in materie de e/ecutare silita sunt stabilite prin Codul Comercial #e/ecutarea coactiva$ si prin 7egea garantiilor reale mobiliare. *n afara de nee/ecutarea culpabila a obligatiei& poate e/ista si situatia imposibilitatii fortuite de e/ecutare& adica o parte nu este in masura sa si e/ecute obligatia datorita unui eveniment independent de vointa acesteia #respectiv cazul fortuit sau forta majora$. *n aceasta situatie& se pune problema care dintre parti suporta riscul imposibilitatii fortuite de e/ecutare. +egula generala in materia contractelor sinalagmatice& indiferent de obiectul acestora& este aceea ca riscul este suportat de debitorul obligatiei imposibil de e/ecutat #res perit debitori$. ,ceasta inseamna ca debitorul obligatiei imposibil de e/ecutat nu va putea pretinde celeilalte parti sa si e/ecute la randul sau obligatia corelativa& dar nici aceasta din urma parte nu va putea pretinde despagubiri pentru nee/ecutare de la debitorul obligatiei imposibil de e/ecutat #de e/emplu& in cazul pieirii fortuite a bunului ce face obiectul unei inc2irieri& proprietarul nu va mai putea cere in continuare c2iria& dar nici c2iriasul nu va putea pretinde despagubiri pentru neindeplinirea obligatiei de a i se pune la dispozitie folosinta bunului$. Caz fortuit inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila pentru debitor si de neinlaturat de catre acesta& care impiedica in mod obiectiv si fara culpa din partea debitorului e/ecutarea obligatiei sale contractuale. 1orta majora inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila si de neinlaturat pentru oricine& care impiedica in mod obiectiv si fara culpa

2!"

*n toate cazurile& debitorul unei sume de bani este de drept in intarziere atunci cand obligatia este una comerciala #art. 43 C. Com.$ 2!% Care dupa ce ramane definitiva& se investeste cu formula e/ecutorie& devinind astfel titlu e/ecutoriu

104

din partea debitorului e/ecutarea obligatiei sale contractuale. ,tat cazul fortuit& cat si forta majora sunt cauze care il e/onereaza de raspundere pe debitorul contractual. 4$. Prescriptia e9tinctiva

'rescriptia e/tinctiva reprezinta acel mijloc de stingere a dreptului la actiune& prin nee/ercitarea acelui drept in termenul stabilit de lege 2")@ ea face ca titularul unui drept subiectiv sa si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si& odata cu aceasta& posibilitatea de a obtine e/ecutarea silita a obligatiei corelative lui. Cu toate acestea& nu dreptul subiectiv dispare& ci doar apararea acestuia pe calea actiunii in justitie. Deci creditorul poate in continuare obtine de la debitor indeplinirea obligatiei& insa doar de buna voie& nemaiputand insa sa il constranga la e/ecutare. 'rescriptibilitatea este specifica doar drepturilor patrimoniale& iar sediul materiei se afla in Decretul nr. 16!91%5"2"1. 45. Clauza penala

Clauza penala este o modalitate prin care partile unui contract pre determina cuantumul despagubirilor pe care o parte le datoreaza celeilalte in caz de neindeplinire culpabila sau indeplinire defectuoasa culpabila a obligatiilor contractuale& astfel incat partea care cere despagubiri nu va mai fi nevoita sa dovedeasca e/istenta si intinderea prejudiciului suportat& ci doar faptul nee/ecutarii sau e/ecutarii defectuase a obligatiei2"2. 46. Reguli speciale privind obligatiile contractuale comerciale

Codul civil este sediul materiei nu numai pentru obligatiile civile& dar si pentru cele comerciale. 4i Codul Comercial prevede insa cateva dispozitii in materie de obligatii& care reprezinta derogari de la dispozitiile Codului Civil. ,rt. 4) si urm. C. Com. prevede astfel o serie de e/ceptii de la principiile civile& e/ceptii care sunt motivate de caractaristicile comercialismului #asigurarea creditului& rapiditatea e/ecutarii obligatiilor etc.$& pe de o parte& precum si abandonarea anumitor dispozitii protectoare pentru partile dintr un raport juridic civil& pe de alta parte.

2") 2"1

-ermenul general stabilit de lege este de 3 ani +epublicat in 8.(f. nr. 11915.)6.1%61 2"2 *n ceea ce priveste culpa& aceasta se prezuma in cazul raspunderii contractuale& fiind sarcina debitorului sa rastoarne aceasta prezumtie prin invocarea si dovedirea unui fapt e/onerator #caz fortuit& forta majora etc.$

105

46.1

Pretul in obligatiile comerciale

'retul este definit ca suma de bani pe care cumparatorul dintr un contract de vanzare cumparare se obliga sa o plateasca vanzatorului in sc2imbul bunului cumparat. Caracterele pretului sunt? #i$ sa fie stabilit in bani& #ii$ sa fie serios si #iii$ sa fie determinat sau determinabil. *n cazul in care partile nu au determinat pretul si nici nu au stabilit criterii de determinare a lui& conform art. 4) C. Com.& spre deosebire de dreptul civil este un element de validitate& in comercial se poate considera ca vanzarea cumpararea este valabila daca partile au inteles sa se refere la pretul curent sau pretul corect. 'retul curent sau corect se stabileste dupa cotatiile pietei organizate2"3 de la locul unde a fost inc2eiat contractul sau din locul cel mai apropiat de locul inc2eierii contractului pe care se vand9cumpara bunurile respective. *n lipsa unui astfel de loc& pretul curent sau corect se stabileste prin orice mijloc de proba& potrivit litigiului si imprejurarilor cauzei& instantele fiind suverane in acest sens. *n concluzie& prin derogare de la dispozitiile Codului Civil care sanctioneaza cu nulitatea contractele de vanzare cumparare fara pret& Codul Comercial valideaza aceste contracte& atunci cand partile nu au indicat pretul& cu conditia insa ca partile sa fi intentionat sa se refere la pretul pietei2"4. 46.2 Regimul juridic al dobanzilor

Conform art. 1)"" C. Civ.& in obligatiile civile debitorul datoreaza dobanzi pentru sumele de bani ce are de platit doar din ziua cererii de c2emare in judecata a creditorului. 4e considera astfel ca& daca creditorul nu il c2eama in judecata pe debitor& nu are trebuinta de banii datorati si& drept urmare& acestia nu produc dobanzi& creditorul trebuind sa faca anumite formalitati pentru a putea obtine dobanzi asupra banilor pe care ii are de primit de la debitor. Nu ne referim aici la acele obligatii banesti civile care produc dobanzi in baza intelegerii partilor& ci la acele obligatii in care partile raportului juridic civil au omis sa stipuleze dobanzi la sumele de bani datorate. *n acest din urma caz& debitorul va datora creditorului o dobanda stabilita conform legii2"5 din ziua cererii de c2emare in judecata. *n comercial& prin derogare de la art. 1)"" C. Civ.& art. 43 C. Com. stabilste ca sumele de bani produc dobanzi de automat& fara fie necesara nici un fel de formalitate din partea creditorului #regula curgerii de drept a dobanzilor ori regula potrivit careia debitorul este de drept in intarziere in ceea ce priveste obligatiile banesti$. ,ltfel spus& in comert banii sunt frugiferi. Dobanda care se acumuleaza la sumele datorate este determinata tot de lege2"6. 4i in acest caz facem precizarea ca dobanda legala se aplica doar atunci cand
2"3 2"4

8ursa de marfuri sau bursa de valori *n cazul pietei de capital& tranzactiile de valori mobiliare #transferurile facute sub pragul peste care trebuie promovata o oferta publica$ se fa numai la pretul pietei& in principiu& partile neputand stabili de comun acord pretul tranzactiei 2"5 Dobanda legala civila 2"6 Dobanda legala comerciala

106

partile nu au convenit o alta dobanda& mai mica sau mai mare decat dobanda legala comerciala. Conditiile pentru ca dobanda sa curga de drept #automat$ sunt? #i$ obligatia sa fie comerciala& #ii$ obligatia de plata sa fie e/igibila #scadenta$ si #iii$ obligatia sa fie lic2ida #sa aiba un cuantum precis determinat$. +egimul juridic al dobanzii legale& atat civile cat si comerciale& face obiectul (6 nr. %92)))2"!. 'otrivit art. 3 alin. 1 din acest act normativ& dobanda legala se stabileste& in materie comerciala& la nivelul dobanzii de referinta a 8N+. *n obligatiile civile& dobanda legala este& potrivit alin. 3& dobanda de referinta a 8N+ diminuata cu 2)H. Dobanda de referinta a 8N+ se calculeaza ca medie& ponderata cu volumul tranzactiilor& intre #i$ dobanda platita de 8N+ pentru depozitele constituite bancile comerciale sub forma de rezerve obligatorii si #ii$ dobanda la titlurile de stat ce fac obiectul unor vanzari reversibile ale 8N+2"" efectuate in luna anterioara celei pentru care se face anuntul. 'otrivit art. 4& dobanda legala la sumele in valuta din contractele de comert e/terior este de 6H pe an. Conventiile partilor privind anatocismul #dobanda la dobanda sau capitalizarea dobanzilor$ sunt permise numai pentru dobanzile acumulate pe cel putin un an. 46.# Interdictia acordarii termenului de gratie

-ermenul de gratie este termenul acordat de instanta de judecata investita sa judece cererea creditorului de obligare a debitorului la e/ecutarea obligatiei civile& in interiorul caruia acesta trebuie sa si e/ecute voluntar respectiva obligatie. ,vand in vedere cerinta rapiditatii e/ecutarii obligatiilor comerciale si protejarea creditului comercial& art. 44 C. Com. interzice judecatorului sa acorde vreun termen de gratie debitorului dintr un raport juridic comercial care nu si a e/ecutat la scadenta obligatia contractuala. Conditiile aplicarii regulii interdictiei acordarii termenului de gratie sunt? #i$ obligatia sa fie comerciala& #ii$ obligatia de plata sa fie e/igibila #scadenta$ si #iii$ obligatia debitorului sa se fii nascut dintr un contract bilateral #sinalagmatic$& asa cum rezulta din trimiterea pe care art. 44 C. Com. o face la art. 1)21 C. Civ.& care reglementeaza contractele sinalagmatice. 46.4 &olidaritatea co2debitorilor

Dreptul civil #comun$ consacra principiul divizibilitatii datoriei #art. 1)41 C. Civ.$@ prin derogare& dreptul comercial prevede e/act opusul& adica solidaritatea co debitorilor #art. 42 C. Com.$.
2"!

'ublicata in 5.(f. nr. 26925.)1.2)))& aprobata cu modificari si completari prin 7egea nr. 35692))2& publicata in 5.(f. nr. 42591".)6.2))2 2"" 3anzarile reversibile de titluri de stat # %&P'$ sunt contracte de report prin care banca centrala cumpara titluri de stat& cu obligatia vanzatorului de a le rascumpara #cumpara inapoi$ intr un anumit termen

107

( obligatie este divizibila atunci cand& fiind mai multi debitori care si au asumat o obligatie comuna fata de acelasi creditor& obligatia respespectiva se imparte intre toti debitorii proportional cu numarul acestora. *nvers& o obligatie este solidara atunci cand& indiferent de numarul debitorilor obligati impreuna fata de acelasi creditor& acesta din urma poate cere de la oricare din ei intreaga datorie. *n cazul in care un debitor solidar plateste mai mult decat partea care ii incumba& acesta are un drept de regres impotriva celorlalti debitori pentru ce a platit in plus. ,tat in civil& cat si in comercial& prezumtia de divizibilitate& respectiv de solidaritate este relativa& partile putand o inlatura prin vointa lor. 'rezumtia de solidaritate se e/tinde& in cazul unei fapte de comert obiective& si asupra fidejusorului #garantului$& c2iar si in cazul in care acesta nu este comerciant. ,celasi lucru este valabil si cand sunt mai multi fidejusori& toti fiind tinuti solidar fata de creditor. ,sadar& in conceptia Codului Comercial& fidejusorul devine un obligat principal si nu un obligat in subsidiar& imprumutand caracterul comercial al obligatiei principale garantate. 'rezumtia de solidaritate a co debitorilor nu se aplica insa in cazul in care fapta este de comert doar pentru una dintre parti& avand in vedere ca& pentru necomerciantul debitor& operatiunea este una civila si nu comerciala #art. 56 C. Com.$. 46." Interdictia e9ercitarii retractului litigios

+etractul litigios este posibilitatea debitorului dintr un contract litigios civil de a cumpara de la cumparatorul #cesionarul$ dintr un astfel de contract dreptul litigios cumparat de acesta din urma& platindu i pretul si spezele cumparari& astfel incat caracterul litigios sa dispara #litigiul sa se stinga$. 0/istenta posibilitatii e/ercitarii retractului litigios in civil este argumentata de faptul ca& in acest fel& se impiedica operatiunile speculative ale cumparatorului initial. *n comert insa& acest motiv nu se mai justifica& speculatia fiind de esenta comertului si& drept urmare& vanzarile de drepturi litigioase nu pot fi afectate de posibilitatea debitorului de a e/ercita retractul litigios.

108

Contractele comerciale
4!. Contractul de vanzare2cumparare

Conform art. 12%4 C. Civ.& vanzarea este un contract prin care o parte . denumita vanzator . se obliga sa transmita celeilalate parti . denumita cumparator . proprietatea unui bun& in sc2imbul unui pret. ( operatiune de vanzare cumparare poate fi atat civila& cat si comerciala. *nteresul distinctiei dintre vanzarea cumpararea civila si vanzarea cumpararea comerciala este esential pentru a stabili legea aplicabila si instanta competenta sa solutioneze eventualele litigii aparute. *n cazul in care operatiunea este comerciala& prin e/ceptie de la regulile dreptului civil& se vor aplica regulile speciale din comert #privind pretul& curgerea de drept a dobanzilor& solidaritatea co debitorilor& interdictia acordarii termenului de gratie si interdictia retractului litigios$. Caracterele jurdice ale contractului& civil sau comercial& sunt? - este un contract sinalagmatic #bilateral$& adica obligatiile incumba ambelor parti si fiecare este cauza celeilalte@ - este un contract cu titlu oneros& adica ambele parti intentioneaza sa si procure un avantaj patrimonial? vanzatorul . banii si cumparatorul . bunul@ - este un contract comutativ& adica partile stiu la momentul inc2eierii contractului intinderea obligatiilor@ - este un contract consensual& in principiu simplul acord de voina fiind suficient pentru nasterea valabila a contractului@ e/ceptia formalismului se aplica doar in cazurile e/pres prevazute de lege2"%. 4!.1 (lementele de valabilitate ale contractului de vanzare2cumparare

0lementele de valabilitate ale contractului de vanzare cumparare sunt? #i$ elementele de valabilitate ale actelor juridice& in general #art. %4" C. Civ.$& #ii$ elementele de valabilitate aplicabile contractelor de vanzare cumparare prin dispozitii legale civile si& in plus pentru vanzarea cumpararea comerciala& #iii$ elementele de valabilitate aplicabile contractelor de vanzare cumparare prin dispozitii legale comerciale. *n ceea ce priveste capacitatea& ca element de valabilitate a unui contract& in general& facem cateva precizari? - fiind act de dispozitie #in principiu$& capacitatea necesara inc2eierii unui contract de vanzare cumparare de catre o persoana fizica este capacitatea deplina de e/ercitiu@ - printre incapacitatile #interdictiile$ speciale se numara interdictia functionarilor publici de a cumpara bunuri ale statului care se vand prin acestia #motivul fiind cel al conflictului de interese$& interdictia batranilor de a inc2eia anumite acte de dispozitie
2"%

De e/emplu& forma autentica a vanzarii cumpararii de terenuri& conform art. 46 alin. 1 din 7egea fondului funciar nr. 1"91%%1 #nu si de constructii$

109

avand ca obiect imobile fara acordul autoritatii tutelare& vanzarile intre soti& interdictia cumpararii de drepturi litigioase de catre avocati si magistrati etc. Desi& in cazul persoanei juridice& capacitatea este circumscrisa principiului specialitatii 2%)& ceea ce inseamna ca orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice este sanctionat cu nulitatea2%1& aceasta nu inseamna ca persoana juridica nu poate inc2eia acte de vanzare cumparare izolate #de e/emplu& vanarea sau cumpararea unor unor active$. 'rincipiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera la actele e/ercitate repetat& cu titlu profesional2%2. *n ceea ce priveste obiectul #derivat$ al contractului de vanzare cumparare& in general& desi te/tul art. 12%4 C. Civ. vorbeste de transferul dreptului de proprietate asupra unui bun& poate fi obiect al unei vanzari cumparari si un dezmembramant al acestuia& precum uzul sau uzufructul. *n ceea ce priveste bunul vandut& acesta poate fi mobil sau imobil& corporal sau incorporal2%3& precum si o universalitate de bunuri #universalitate de fapt 2%4& precum fondul de comert$. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bunul vandut sunt? - sa e/iste #la momentul inc2eierii contractului sau in viitor$@ - sa fie in circuitul civil& adica sa nu fi fost indisponibilizat prin lege #sunt scoase din circuitul civil? bunurile proprietate publica& armele& drogurile etc.$ - sa fie determinat sau determinabil@ - sa fie& in principiu& proprietatea vanzatorului2%5. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul? - sa fie stabilit in bani #in orice moneda$@ atunci cand se da in loc un alt bun si nu bani& contractul nu este o vanzare cumparare ci un sc2imb@ - sa fie determinat sau determinabil& cu e/ceptia vanzarii cumpararii comerciale facute la =pretul pietei>@ - sa fie serios@ seriozitatea nu se confunda cu vilitatea #valoarea mai mica decat cea reala$& pret serios insemnand sa nu fie derizoriu. (data inc2eiat contractul de vanzare cumparare& proprietatea se transmite de drept de la vanzator& fara vreo formalitate ulterioara& cu urmatoarele e/ceptii? - contractul este afectat de un termen suspensiv sau o conditie suspensiva& ulterioare inc2eierii contractului #de e/emplu& plata pretului$@
2%)

Conform art. 34 alin. 1 din Decretul nr. 3191%54& =persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei& stabilit prin lege& actul de infiintare sau statut> 2%1 ,rt. 34 alin. 2 din Decretul nr. 3191%54 2%2 De e/emplu& desi obiectul de activitate prevede vanzarea cu amanuntul de guma de mestecat& persoana juridica vinde polite de asigurare 2%3 De e/emplu& o creanta 2%4 Nu si de drept& patrimoniul unei persoane #in intregul lui$ neputand fi obiect al unor acte de dispozitie 2%5 4unt valabile& de e/emplu& contractele in care vanzatorul vinde ceva ce nu este al lui& atunci cand cumparatorul cunoaste acest lucru iar vanzatorul se obliga sa dobandeasca la randul sau proprietatea asupra lucrului vandut spre a l preda cumparatorului

110

vanzarea cumpararea are ca obiect bunuri de gen #determinate generic2%6$@ in acest caz& proprietatea se transfera la momentul determinarii2%!@ vanzarea are ca obiect bunuri viitoare. 'bligatiile partilor

4!.2

(bligatiile partilor sunt obligatiile ce incumba vanzatorului& respectiv cumparatorului& prin inc2eierea unui contract de vanzare cumparare. (bligatiile vanzatorului sunt? - sa predea bunul vandut@ - sa il garanteze pe cumparator impotriva evictiunii. 0victiunea consta in pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra lucrului vandut ca urmare a actiunii unui tert caruia i se recunoaste un drept de proprietate sau alt drept real asupra aceluiasi lucru. ,stfel& in caz de evictiune& vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului pretul primit@ - sa il garanteze pe cumparator impotriva viciilor ascunse ale lucrului vandut. 3iciile sunt acele deficiente care afecteaza utlilitatea lucrului& facand o sa scada. 3iciile sunt ascunse atunci cand cumpararul& desi diligent& nu a putut #personal sau printr un specialist$ sa le observe la momentul cumpararii #in unele cazuri& viciile sunt ascunse cu viclenie$. *n caz de e/istenta a viciilor& vanzatorul raspunde fata de cumparator fie prin restituirea unei parti a pretului& fie a intregului pret& in functie de gravitatea viciilor descoperite. ( varietate a raspunderii pentru vicii este raspunderea pentru incalcarea normelor de calitate a produselor vandute consumatorilor. *n acest caz& raspunderile comerciantului pot si& pe langa civile& si contraventionale sau c2iar penale. *n scopul stabilirii si sanctionarii contraventiilor& a fost creat (ficiul National pentru 'rotectia Consumatorului si oficiile judetene ale acestuia. (bligatiile cumparatorului sunt? - sa plateasca pretul& inclusiv dobanda asupra acestuia& daca este datorata #plata facandu se dupa scadenta$2%"@ - sa ia in primire lucrul cumparat& pe c2eltuiala sa& daca partile nu au convenit altfel@ - sa suporte c2eltuielile vanzarii& daca partile nu au convenit altfel. 4!.# Consecintele nerespectarii obligatiilor

Consecintele nerespectarii obligatiilor reprezinta actiunile #mijloacele$ pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti& respectiv sanctiunile pe care aceasta din urma parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor contractuale. ,vand in vedere ca vanzarea cumpararea este un contract sinalagmatic& cu e/ecutare dintr o data
2%6 2%!

De e/emplu& fructe& cereale& combustibil etc. 'rin cantarire& masurare& numarare 2%" *n cazul in care pretul se plateste prin ordin de plata& pretul se considera primit la momentul la care suma de bani a creditat contul bancar al vanzatorului

111

#uno ictu$& mijloacele aflate la indemana partilor sunt #i$ ridicarea e/ceptiei de nee/ecutare si #ii$ desfiintarea contractului. *n plus& partea care si a e/ecutat obligatiile poate cere e/ecutarea silita a contractului. *n ceea ce priveste suportarea riscului imposibilitatii fortuite de e/ecutare& vanzarea cumpararea civila sau comerciala in calitate de contract translativ de proprietate& comporta anumite particularitati fata de regula generala& in materia contractelor sinalagmatice conform careia riscul este suportat de catre debitorul obligatiei imposibil de e/ecutat #res perit debitori$. ,stfel& in cazul pieirii #disparitiei$9deteriorarii fortuite 2%% a bunului dupa ce acesta a fost vandut& insa inainte de a fi fost predat& regula este aceea ca riscul este suportat de acela care are calitatea de proprietar la data producerii evenimentului care a dus la pieirea bunului #res perit domino$. ,sadar& daca vanzatorul nu si a rezervat prin contract proprietatea& in cazul pieirii fortuite a bunului inainte de predare& riscul acestei pieiri il suporta cumparatorul& in calitate de nou proprietar al bunului. ,ceasta inseamna ca el va fi tinut in continuare de obligatia platii pretului& desi nu mai poate primi bunul. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive& partile pot deroga de la ele fie inversand raspunderea& fie atenuand o. *n cazul in care obiect al vanzarii& civile sau comerciale& il formeaza bunuri de gen #de e/emplu& bani$& avand in vedere ca transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora se face la momentul individualizarii lor #prin cantarire& masurare& numarare etc.$ si deoarece acestea nu pier ca gen ori specie # genera non pereunt$& in cazul pieirii fortuite a bunurilor ce faceau obiectul unei vanzari& vanzatorul va fi tinut in continuare sa predea alte bunuri de acelasi gen sau specie& in aceeasi cantitate& volum& numar etc. ,sadar& regula res perit debitori se aplica doar contractelor de vanzare cumparare ce au ca obiect bunuri individual determinate. *n cazul marfurilor ce fac obiectul unui contract de vanzare cumparare comerciala si care pier in timpul transportului de pe o piata pe alta& se considera ca individualizarea acestora se face la momentul incarcarii acestora de catre transportator& ceea ce inseamna ca riscul il suporta tot cumparatorul& odata facuta individualizarea. 0/ceptia o constituie pieirea marfurilor ce fac obiectul unui transport pe apa& cand riscul ramane al vanzatorului pana la ajungerea vasului in portul de destinatie #art. 62 C. Com.$. *n practica insa& transporturile sunt in general asigurate impotriva riscurilor pieirii fortuite. "%. Contractul de imprumut

Contractul de imprumut #propriu zis$3)) este contractul prin care o parte . denumita imprumutator . transmite unei alte persoane denumite imprumutat . proprietatea asupra unei catimi de bunuri de gen in vederea consumarii lor& cu obligatia pentru acesta din urma de a restitui la scadenta o catime egala de bunuri de acelasi gen si calitate #art. 15!6 C. Civ.$.

2%% 3))

*ncendiu& cutremur etc. Numit si de consumatie& pentru a l deosebi de imprumutul de folosinta #comodatul$

112

Caracterle juridice ale imprumutului sunt? - este un contract real& adica nu poate e/ista in lipsa traditiunii #remiterii$ materiale a bunurilor imprumutate. ,sadar& c2iar semnat& un contract de imprumut neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante contract de imprumut@ - poate fi atat cu titlu gratuit& cat si cu titlu oneros@ - are ca obiect numai lucruri de gen& fungiblie si consumptibile #bani& valori mobiliare& marfuri standardizate etc.$. 1iind act de dispozitie& partile . persoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de e/ercitiu. *n ceea ce priveste persoanele juridice& oricine poate atat lua cu imprumut& cat si da cu imprumut3)1. Cu referire la sumele de bani& posibilitatea acordarii de imprumuturi fara a fi necesara vreo autorizatie din partea vreunui organ administrativ 3)2 a fost consacrata normativ prin 7egea garantiilor reale mobiliare3)3& cu conditia insa ca imprumutatorul sa nu acorde aceste imprumuturi din depozite atrase. *n plus& pentru a acorda imprumuturi comerciale cu titlu profesional& imprumutatorul comerciant trebuie sa aiba prevazut acest lucru in obiectul sau de activitate. *nscrisul constatator al imprumutului este suficient sa fie semnat de imprumutat& datorita caracterului unilateral al contractului. Cu toate acestea& pentru a putea fi considerat un ante contract3)4& adica sa contina obligatia imprumutatorului de a pune la dispozitia imprumutatului imprumutul& inscrisul trebuie semnat si de imprumutator. (bligatiile imprumutatului sunt? - obligatia de restituire@ - obligatia de plata a dobanzii& in cazul contractelor comerciale sau civile cu titlu oneros. *n considerarea caracterului unilateral al contractului de imprumut& obligatia imprumutatorului este doar aceea de a raspunde pentru pagubele cauzate de eventualele viciile ascunse ale bunurilor fungibile imprumutate3)5. *n considerarea caracterului bilateral al contractului de imprumut inc2eiat dar neurmat de predarea materiala a bunurilor ce fac obiectul imprumutului #deci ante contract$& consideram ca imprumutatorului ii revine obligatia de a pune imprumutul la dispozitia imprumutatului& precum si a imprumutatului de a primi imprumutul3)6.
3)1

Daca operatiunea este realizata cu titlu profesional #adica acte repetate$& acordarea de imprumuturi trebuie sa faca parte din obiectul de activitate al persoanei juridice& conform principiului specialitatii capacitatii de folosinta 3)2 *n speta& 8N+ 3)3 0ste vorba de art. 1)) care& desi nu are nici o legatura cu garantiile& precizeaza neec2ivoc ca orice persoana& daca nu primeste depozite& poate vinde pe credit sau poate acorda imprumuturi& fara a fi aplicabile prevederile 7egii societatilor bancare 3)4 Care este un contract bilateral& deci cu obligatii de ambele parti 3)5 ,vand in vedere caracterul unilateral al contractului de imprumut& imprumutatorul nu are alta obligatie 3)6 *n caz contrar& o parte poate cere rezolutiunea ante contractului daca partea cealalta nu isi indeplineste obligatiile din ante contract& precum si daune #de e/emplu& imprumutatul care& desi indeplineste toate conditiile pentru a primi un imprumut in bani& imprumutatorul refuza sa i puna la dispozitie capitalul& cauzandu i astfel un prejudiciu$

113

(bligatia de restituire este de esenta contractului de imprumut& fiind intotdeauna subinteleasa c2iar daca nu este prevazuta e/pres. +estituirea se face la scadenta@ daca nu s a stabilit un termen de restituire& instanta de judecata este in drept ca& la cererea imprumutatorului& sa stabileasca un astfel de termen& in functie de imprejurarile concrete ale cauzei #art. 15"2 C. Civ.$3)!& insa in nici un caz nu ar putea sa considere creanta ca nee/igibila si sa respinga pe acest motiv actiunea& o asemenea solutie ducand la consecinta de neacceptat ca imprumutatorul sa nu poata obtine restituirea imprumutului decat atunci cand va voi imprumutatul. Dreptul de a cere restituirea imprumutului se prescrie in termenul general de trei ani de la data scadentei. *n cazul in care imprumutul nu are fi/ata o scadenta& termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care instanta fi/eaza intai scadenta si nu de la data remiterii bunurilor ce fac obiectul imprumutului. *n cazul unor imprumuturi succesive intre aceleasi parti& pentru fiecare imprumut va incepe sa curga un termen distinct. ,stfel& in cazul unui imprumut acordat in transe de bani& termenul de prescriptie curge separat pentru fiecare transa& de la data fiecarui varsamant. 1iind un contract unilateral& nu sunt aplicabile efectele contractelor sinalagmatice& adica #i$ e/ceptia de nee/ecutare a contractului& #ii$ desfiintarea contractului3)" si #iii$ riscul contractului. Daca& in ceea ce priveste imposibilitatea ridicarii e/ceptiei de nee/ecutare& lucrurile sunt evidente& in ceea ce priveste restituirea imprumutului la scadenta& imprumutatorul poate obtine acest lucru pe calea e/ecutarii silite& impreuna cu dobanzile aferente pana la momentul restituirii. *n ceea ce priveste riscul imposibilitatii fortuite de e/ecutare& acest lucru este imposibil de invocat si datorita faptului ca obiectul imprumutului il formeaza bunuri de gen& fungibile #intersc2imbabile$& care nu dispar niciodata #genera non pereunt$ iar imprumutatul le poate procura de oriunde spre a le restitui imprumutatorului. *n afara de plata #rambursare$& obligatia de restituire a imprumutului se stinge si prin compensatie& remitere de datorie& dare in plata& revocare conventionala etc. ,ceasta obligatie nu se stinge prin moartea imprumutatului . persoana fizica sau reorganizarea imprumutatului . persoana juridica& datoriile fiind preluate de eventualii succesori. "%.1 Reguli specifice imprumuturilor avand ca obiect sume de bani

Dupa cum aratam mai sus& imprumutul de cosumatie #propriu zis$ are ca obiect orice fel de lucruri de gen& fungibile si consumptibile& iar banii sunt cel mai clar e/emplu de astfel de bunuri& acestia facand cel mai des obiect al unui imprumut. *mprumutul& inclusiv bancar& este o varietate a creditului& alaturi de creditul comercial.
3)!

,ceeasi este situatia in cazul in care contractul spune ca imprumutatul va restitui atunci cand va putea sau cand va avea de unde 3)" ,sadar consideram fara efecte prevederea art. 2) din 7egea nr. 1%)91%%% conform careia& in caz de neindeplinire a obligatiei de restituire& contractul este reziliat& rezilierea neputand interveni& in cazul contractelor unilaterale& decat in baza acordului comun al partilor& conform art. %6% alin. 2 C. Civ. # mutuus consensus( mutuus dissensus$

114

+estituirea imprumuturilor acordate intr o anumita moneda trebuie facute in aceeasi moneda& indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede #art. 15!" C. Civ.$. 4e considera insa ca regula nominalismului monetar& cum a fost denumita aceasta prevedere& nu se aplica in cazul in care devalorizarea monederi de referinta a avut loc dupa scadenta& dupa acest moment diferenta de valoare putand fi obtinuta de catre imprumutator cu titlu de despagubiri. Dovada restituirii se face& potrivit dreptului comun& printr una din urmatoarele modalitati? #i$ c2itanta liberatorie eliberata de imprumutator imprumutatului #art. 11") C. Civ.$& #ii$ mentiunea platii facuta de imprumutator pe titlul de creanta #art. 11"6 C. Civ.$ sau #iii$ remiterea voluntara a titlului& facuta de imprumutator catre imprumutat #art. 113" C. Civ.$. *n sistemul transferurilor bancare& dovada platii se face prin ordinul irevocabil de plata avand ca obiect suma de bani imprumutata. *n cazul imprumuturilor cu dobanda& contractul de imprumut are caracter oneros. Dobanda poate fi #i$ curenta si #ii$ penalizatoare. Dobanda curenta cea care se acumuleaza asupra sumelor nee/igibile datorate de debitor creditorului cu titlu de pret al capitalului cu care a fost creditat& avand natura unui drept de creanta accesoriu 3)%. Dobanda penalizatoare este cea care se acumuleaza la sumele e/igibile datorate de debitor creditorului& avand natura unei despagubiri pentru neplata la scadenta a capitalului si a eventualelor dobanzi curente #daca se procedeaza la capitalizarea lor 31)$. Conform regulii aplicabile obligatiilor comerciale in bani 311& imprumutatul dintr un contract de imprumut comercial datoreaza dobanda penalizatoare de la data scadentei& nefiind nevoie de o punere in intarziere din partea creditorului. Natura juridica a penalitatilor este aceea de clauza penala 312. Conform 7egii nr. 31391"!% pentru anularea clauzei penale din oarecari contracte si pentru adaosul unui alineat la art. 1)"% C. Civ.& clauza penala din contractele de imprumuturi #sau de prestatii in natura$ este nula@ asadar& debitorul ar fi obligat doar la plata dobanzii conventionale curente. 4anctiunea nulitatii se aplica si clauzelor penale deg2izate sau care rezulta din clauzele contractuale. ,rgumentul adus de doctrina in favoarea nulitatii este acela ca atat dobanda curenta& cat si penalitatile& au aceeasi natura? daune interese pentru intaziere si& drept urmare& nu se pot cumula deoarece s ar realiza o dubla reparatie. ,rgumentul pe care il aducem impotriva nulitatii este acela ca dobanda curenta nu trebuie sa fie considerata o despagubire& ci un pret al serviciului constand in punerea de catre imprumtator a imprumutului #capitalul313$ la dispozitia imprumutatului si numai dobanda penalizatoare este o despagubire. De altfel& e/ista si alte situatii& in afara de imprumut& in care dobanda se cumuleaza cu daune interese #art. 166% C. Civ.& art. 15)4 C. Civ. si art. 65 din 7egea societatilor comerciale& art. "4 si %) din 7egea societatilor comerciale si art. 3"3 C. com.$& lucru permis de art. 1)"" C. Civ.

3)%

*n acest fel& conform reguli =accesoriul urmeaza principalul> # accesorium sequitur principale$& orice e/ceptie care poate fi ridicata de debitor in legatura cu capitalul #precum prescriptia e/tinctiva$ afecteaza si dobanda 31) Capitalizarea sau unirea dobanzilor cu capitalul astfel incat sa rezulte un nou capital& mai mare& purtator de dobanzi& se numeste anatocism 311 ,rt. 43 C. Com. 312 Clauza penala reprezinta evaluarea despagubirilor facuta de parti anterior producerii prejudiciului 313 *n practica& capitalul este denumit uneori =principal> #engl. principal$

115

Dobanda poate fi legala sau contractuala. Dobanda legala& atat civila cat si comerciala& este reglementata de (6 nr. %92)))314. Dobanda contractuala trebuie sa fie e/pres prevazuta in contract& inclusiv in ceea ce priveste cuantumul ei& neputandu se prezuma& in caz contrar aplicandu se automat dobanda legala. Dobanda poate fi e/primata atat cantitativ& cat si procentual #in acest din urma caz fiind in prezenta unei rate la care dobanda se acumuleaza$. +ata dobanzii poate fi fi/a sau variabila #legata sau nu de un element e/terior315$. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul fie separat& pe parcursul contractului. *n cazul in care imprumutul este cu dobanda& pe langa faptul ca imprumutatorul nu poate cere restituirea imprumutului inainte de scadenta& nici imprumutatul nu poate face restitui inainte de aceeasi scadenta. 5otivul acestei din urma interdictii este acela ca& facand o plata anticipata fara acordul sau& imprumutatorul ar fi privat de dobanda pe care ar fi trebuit sa o incaseze cu titlu de pret al serviciului de a pune capitalul la dispozitia imprumutatului. ,stfel& se considera in doctrina ca termenul aratat de art. 1)23 C. Civ. nu este stabilit doar in favoarea imprumutatului& ci si in favoarea imprumutatorului& adica in favoarea ambelor parti si deci numai ambele parti pot renunta la el. ,sadar& daca face o plata anticipata& imprumutatul poate fi obligat sa plateasca si diferenta de dobanda& cu titlu de despagubiri #in practica partile prestabilind prin contract cuantumul despagubirilor316$. ,lternativa imprumutului comercial in cadrul creditarii este creditul comercial 31!. ,cesta reprezinta amanarea conventionala a e/ecutarii obligatiei de plata a pretului unui contract de contract de vanzare cumparare comerciala #vanzarea pe credit$ sau prestari de servicii. ( forma de credit comercial este creditul de consum #consumer finance& engl.$31"& adica finantarea persoanelor fizice #in general$ de a si cumpara in rate bunuri de larg consum cu plata acestora in rate& cu dobanda. "%.2 Reguli specifice imprumuturilor bancare

'rincipalul instrument de finantare prin imprumut este creditul bancar. ,cesta constituie o varietate a imprumutului comercial avand ca obiect sume de bani #fapta de comert obiectiva$ si are ca si caractaristica faptul ca imprumutatorul este o banca comerciala. ( banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite& principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate. ,ctivitatea de creditare in sistem bancar face obiectul 7egii societatilor bancare& fiind interzisa orice forma de creditare din depozite atrase de catre o entitate non bancara. <na din menirile 7egii societatilor bancare este& pe langa protejarea depunatorilor& si protejarea creditului bancar. *n acest
314

,plicabila la fel ca in cazul imprumutului& dobanda legala fiind aplicabila tuturor obligatiilor banesti& indiferent de izvorul lor 315 De e/emplu& dobanda 7*8(+& 0<+*8(+& 8<8(+ etc. N o marja 316 De e/emplu& sub denumirea de comision pentru plati anticipate 31! ,sadar& creditul reprezinta genul pro/im iar creditul comercial& respectiv imprumutul reprezinta diferenta specifica 31" 7easing ul fiind o forma de consumer finance #engl.$

116

sens& actul normativ mentionat& impreuna cu altele adiacente& aduc derogari dreptului comun& precum? - acordarea calitatii de titlu e/ecutoriu contractului de credit bancar pentru a facilita e/ecutarea silita a imprumutatilor31%@ - infiintarea functiei de e/ecutor bancar& in aceleasi scopuri@ - obligatia bancilor de a solicita garantii aferente creditelor acordate etc. Daca dobanda& in contractele comerciale& este uneori omisa a se specifica in cuprinsul contractului #aplicandu se astfel dobanda legala$& in contractele de imprumut bancar dobanda este intotdeauna aratata in contract. Dobanda se plateste esalonat separat de capital sau impreuna cu parti din acesta. *n primul caz& perioada pe care se plateste numai dobanda se numeste perioada de gratie. *n cel de al doilea caz& ratele de plata contin atat o componenta de capital cat si una de dobanda& partile ane/and la contractul de imprumut un scadentar reprezentand graficul rambursarilor. *n general& dobanda se acumuleaza la capitalul ramas de restituit32). 1orme ale imprumutului bancar sunt imprumutul revolving #engl.$321& corporate #engl.$322& retail #engl.$323& mortgage #engl.$324 etc. "1. Contractul de depozit

Depozitul este un contract prin care o persoana . denumita deponent . remite un lucru spre pastrare unei alte persoane . denumite depozitar . cu obligatia pentru acesta din urma de a l conserva si restitui in natura la cererea celui dintai # art. 15%1 C. Civ.$. Caracterele juridice ale depozitului sunt? - este un contract real& adica nu poate e/ista in lipsa traditiunii #remiterii$ materiale a bunurilor depozitate. ,sadar& c2iar semnat& un contract de depozit neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante contract de depozit@ - poate fi atat unilateral sau bilateral@ - poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros@ - poate avea ca obiect atat bunuri individual determinate& cat si generic determinate& respectiv fungiblie si consumptibile #bani& valori mobiliare& marfuri standardizate etc.$. 1iind act de dispozitie& pentru partile . presoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de e/ercitiu a acestora. *n ceea ce priveste persoanele juridice& oricine poate atat lua in
31% 32)

<nii autori considerand aceasta derogare de la dreptul comun ca fiind discriminatorie Dar e/ista si posibilitatea ca partilor de a stabili ca dobanda se acumuleaza la capitalul initial& care este

fi/
321

( facilitare de creditare care este reinnoita si& prin urmare& poate fi folosita in mod repetat. 5ai este denumita si open-end credit. <n e/emplu de astfel de imprumut este cartea de credit 322 ,cordat societatilor comerciale 323 ,cordat persoanelor fizice 324 Creditul ipotecar& adica imprumutul garantat c2iar cu bunul imobil cumparat din imprumut

117

depozit& cat si da in depozit325& cu e/ceptia cazului cand obiectul depozitului il formeaza sume de bani& in acest caz depozitarul trebuind sa fie o persoana juridica autorizata de 8N+326. (bligatiile depozitarului sunt? - sa pastreze bunul primit in depozit@ - sa restituie bunul primit in depozit@ - sa restituie fructele bunului primit in depozit #in cazul banilor& fructele sunt civile& in speta dobanzi$. (bligatia unica a deponentului este aceea sa plateasca depozitarului pretul #remuneratia$ convenita de parti pentru serviciul de a depozita bunurile& atunci cand contractul este inc2eiat cu titlu oneros #caracterul oneros fiind regula in comercial$@ in acest caz& contractul are caracter bilateral& ambele parti avand deci obligatii una fata de cealalta. *n plus fata de aceasta obligatie initiala& pe parcursul e/ecutarii contractului& in sarcina deponentului se poate naste obligatia de a l despagubi pe depozitar in cazul in care acesta sufera un prejudiciu datorita viciilor bunului depozitat #atunci cand depozitul are ca obiect& de e/emplu& bunuri perisabile$. *n cazul in care deponentul nu plateste depozitarului pretul contractului& acesta din urma are un drept de retentie asupra bunurilor depozitate pana la ac2itarea acestui pret #art. 161% C. Civ.$& drept de retentie care este opozabil inclusiv proprietarului bunurilor #cand persoana acestuia nu coincide cu cea a deponentului$. (bligatia depozitarului de a pastra bunurile date in depozit incumba acestuia atunci cand obiectul depozitului il formeaza bunuri individual determinate. ,tunci cand depozitul are ca obiect bunuri determinate generic& de gen si consumptibile #precum sume de bani$& depozitarul dobandeste c2iar dreptul de proprietate asupra acestor bunuri& urmand sa restituie deponentului o catime egala de bunuri de acelasi gen si calitate #in cazul banilor& aceeasi suma de bani$. Contractul de depozit remunerat il obliga pe deponent sa pastreze bunurile primite in depozit cu ma/ima diligenta& raspunderea acestuia fiind angajata pentru culpa levis in concreto #cea mai usoara culpa& independent de cum depozitarul are grija de propriile bunuri$. +iscul pieirii fortuite a bunurilor ce formeaza obiect al contractului este suportat de depozitar& in cazul in care bunurile respective sunt de gen& fungibile si consumptibile #de e/emplu& banii$& deoarece bunurile de gen nu pier # genera non pereunt$. *n cazul in care bunurile sunt individual determinate& riscul este suportat de deponent& in calitate de proprietar al bunurilor #res perit domini$& cu e/ceptia cazului in care depozitarul a fost pus in intarziere32! de catre deponent pentru a restitui bunurile #art.

325

Daca operatiunea este realizata cu titlu profesional #adica acte repetate$& acordarea de imprumuturi trebuie sa faca parte din obiectul de activitate al persoanei juridice& conform principiului specialitatii capacitatii de folosinta 326 Conform 7egii institutiilor de credit& acceptarrea de depozite este prima activitate din activitatile enumerate art. 1" alin. 1 realizata de bancile comerciale. Conform art. 5 din 7egea institutiilor de credit& este interzis oricarei persoane sa desfasoare activitate bancara pe teritoriul +omaniei fara autorizatie emisa de 8N+ 32! 'unerea in intarziere este necesara in acest caz& art. 43 C. Com. mentionand ca debitorul este de drept in intarziere doar in cazul in care obligatia comerciala consta intr o suma de bani& iar banii sunt bunuri de gen

118

16)1 C. Com.$. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive& partile pot deroga de la ele. (bligatia de restituire este de esenta contractului de depozit& fiind intotdeauna subinteleasa c2iar daca nu este prevazuta e/pres. +estituirea se face& in principiu& la simpla cerere a deponentului32". Cu toate acestea& in cazul in care contractul are caracter oneros #remunerat$& termenul depozitului este stabilit in favoarea ambelor parti iar daca restituirea anticipata il prejudiciaza pe depozitar& acesta are dreptul la despagubiri din partea deponentului. 4ituatia este aceeasi si in cazul in care depozitarul se poate folosi de bunurile depozitate #in cazul bunurilor de gen precum banii& dobandind c2iar dreptul de proprietate asupra lor& folosinta lor este implicita$. Dreptul de a cere restituirea depozitul se prescrie in termenul general de trei ani de la data scadentei. *n cazul in care depozitul nu are fi/ata o scadenta& termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care instanta fi/eaza intai scadenta #transforma un termen incert intr unul cert$ si nu de la data la care bunirile au fost date in depozit 32%. *n cazul unor depozite succesive intre aceleasi parti& pentru fiecare depozit va incepe sa curga un termen distinct. ( varietate a depozitului comercial o reprezinta acel depozit in temeiul caruia depozitarul emite deponentului un titlu reprezentativ #certificat$ al bunurilor #altele decat sume de bani$ ce fac obiectul depozitului. 'articularitatea acestor depozite este ca titlurile emise sunt liber transferabile9gajabile& iar transmiterea lor ec2ivaleaza cu transmiterea c2iar a dreptului de proprietate9constituirea gajului asupra bunurilor asupra carora poarta. *n afara de restituirea depozitului& obligatia depozitarului se stinge si prin compensatie 33)& remitere de datorie& dare in plata etc. (bligatia nu se stinge prin moartea depozitarului . persoana fizica sau reorganizarea depozitarului . persoana juridica& datoriile fiind preluate de eventualii succesori. "1.1 Reguli specifice depozitelor avand ca obiect sume de bani

Dupa cum aratam mai sus& depozitul poate avea ca obiect& pe langa bunuri individual determinate& si bunuri determinate prin gen& fungibile si consumptibile iar banii sunt cel mai clar e/emplu de astfel de bunuri.

32"

Contractele de depozit bancar au o rubrica speciala pentru desemnarea de catre deponent a eventualilor mandatari #imputerniciti$ sa ceara restituirea 32% Consideram ca situatia este similara imprumutului fara termen de rambursare 33) ,stfel& daca banca are o creanta fata de deponent #din acordarea unui credit$ si aceasta este certa& lic2ida si e/igibila& intervine compensatia legala intre depozit si credit. *n practica& creditele acordate de banci sunt conditionate de constituirea de depozite #conturi curente$ de catre debitori la banca creditoare& deponentii constituind in favoarea bancilor inclusiv un gaj pentru a evita concursul cu alti creditori c2irografari ai debitorului deponent asupra sumelor reprezentand depozite& lucru insa inutil pentru ca banca are oricum un drept de retentie iar compensatia opereaza oricum de drept& banca nefiind deci supusa sa suporte concursul altor creditori

119

Conform regulii nominalismului monetar consacrate de art. 16)4 C. Civ.& restituirea sumelor depuse intr o anumita moneda trebuie facuta in aceeasi moneda in care au fost depuse& indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede. 8anii fiind bunuri de gen& fungibile si consumptibile& dobandind proprietatea asupra lor& se subintelege ca depozitarul foloseste de ei atunci cand el este cel care plateste o remuneratie deponentului in sc2imbul constituirii depozitului. *n acest caz& deponentul nu are nici o obligatie fata de depozitar& contractul avand caracter unilateral perfect #adica e/ista doar obligatia depozitarului de a plati dobanda$. Contractele de depozit prevad in general& in acest caz& cuantumul despagubiriilor pe care depozitarul le retine din suma ce trebuie restituita deponentului& in caz ca acesta din urma cere restituirea anticipata331. Dobanda poate fi legala sau contractuala. Dobanda legala este reglementata de (6 nr. %92)))332. Dobanda contractuala trebuie sa fie e/pres prevazuta in contract& inclusiv in ceea ce priveste cuantumul ei& in caz contrar aplicandu se dobanda legala. Dobanda poate fi e/primata atat cantitativ& cat si procentual #in acest din urma caz fiind denumita rata a dobanzii$. +ata dobanzii poate fi fi/a sau variabila. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul depozitului& fie separat& pe durata contractului. "1.2 Reguli specifice depozitelor bancare

Depozitul reprezinta principalul instrument de finantare al activitatii bancilor comerciale si rezervat& in principiu 333& e/clusiv acestora334. ,cesta este o varietate a depozitului comercial avand ca obiect sume de bani ce are ca si caractaristica faptul ca depozitarul este o banca comerciala. ( banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite& principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate. 'entru a asigura o protectie a deponentilor& bancile comerciale sunt obligate sa particpe la constituirea 1ondului de 6arantare a Depozitelor in 4istemul 8ancar 335& sumele constituite in acest fond fiind folosite la despagubirea deponentilor 336 in cazul incapacitatii de plata a banii depozitare. *n afara de aceasta protectie directa& o protectie indirecta o reprezinta obligatia bancilor de a mentine un anumit activ net raportat la capitalul social& de constitui depozite #rezerve$ obligatiorii la 8N+& de a nu depasi cotele de participare la
331

+etinerea sumelor poate sa se faca atat din dobanda datorata& ci si din suma depusa #capital$& dupa cum au convenit partile #fiind vorba de o clauza penala& instanta nu poate modifica& in principiu& cuantumul ei$ 332 ,plicabila tuturor obligatiilor banesti& indiferent de izvorul lor #vanzare cumparare& imprumut etc.$ 333 0/ista unele e/ceptii precum cel al cooperativelor de credit care isi pot constitui banci populare destinate primirii de depozite de la propri membri cooperatori 334 *n afara de depozite& bancile mai primesc finantare din partea actionarilor& cu titlu de aport in numerar la capitalul social& precum si imprumuturi din partea altor institutii financiare. ,lte venituri ale bancilor provin din operatiuni precum participari la capitalul social al altor societati& comisioane& consultanta etc. #vezi art. 1" din 7egea institutiilor de credit$ 335 *nfiintarea si functionarea acestuia face obiectul (6 nr. 3%91%%6& republicata in 5.(f. nr. 14192))2& cu modificarile si completarile ulterioare 336 Doar a persoanelor fizice& iar plafonul despagubirilor se inde/eaza periodic printr un comunicat al presedintelui 1ondului& publicat in monitorul oficial

120

capitalul social al altor societati comerciale #pentru diminuarea riscului de portofoliu$. 'este toate acestea e/ista si protectia asigurata prin politica de supraveg2ere a 8N+. ( varietate a depozitului bancar este contul curent33!. Contul curent bancar este un depozit care& in plus fata de depozitul bancar obisnuit& permite deponentului sa ordone bancii plati #viramente$ pe care aceasta sa le efectueze& in limita depozitului #disponibilului$& catre terti& in contul curent al acestora din urma desc2is la aceeasi banca sau la o terta banca. De asemenea& titularul contului #deponentul$ poate sa traga o cambie ori un bilet la ordin asupra bancii& precum si sa emita un cec in limita acesluiasi disponibil& pentru a efectua o plata catre un tert. *nvers& contul curent al titularului este alimentat fie prin noi depuneri& fie prin plati #viramente$ facute de terti prin ordin de plata. ( alta caracteristica a contului curent bancar este aceea ca acesta este un depozit la vedere& adica nu are scadenta& ceea ce face ca depozitul sa poata fi restituit deponentului la cererea acestuia& fara vreo retinere din suma cu titlu de despagubiri33". (bligatia bancii de a restitui deponentului depozitul si dobanda este suspendata& respectiv inceteaza in cazul in care asupra depozitarului se instituie o poprire asiguratorie& respectiv e/ecutorie. 'oprirea asiguratorie este o indisponibilizare temporara a sumelor de bani& dispusa de instanta investita cu o solutionarea unui litigiu avand ca obiect plata unei sume de bani de catre deponent unui tert. *n al doilea caz poprirea e/ecutorie se instituie cand cererea reclamantului este admisa. Daca& la data admiterii cererii& se instituise deja poprirea asiguratorie& aceasta din urma se transforma in poprire e/ecutorie iar banca& in calitate de tert poprit& este obligata sa plateasca suma de bani reprezentand depozitul si dobanzile acumulate numai reclamantului . creditor al deponentului . in conformitate cu 2otararea instantei de judecata. "2. Contractul de leasing

7easing ul reprezinta o metoda de finantare pe termen mediu si lung si& prin aceasta& un factor de promovare a vanzarilor #in special a e/porturilor$. 0ste o te2nica de finantare #creditare$ pentru ca permite folosirea unor bunuri de catre o persoana care nu dispune de banii necesari pentru cumpararea lor cu plata integrala si atunci plateste mai multe rate de leasing #redevente$ catre o institutie finantatoare care& la randul ei& plateste vanzatorului pretul integral al bunurilor respective. 4pre deosebire de creditul bancar& care finanteaza doar un un procent din investitia comerciantului& leasing ul finanteaza integral aceasta investitie. +eprezinta o modalitate de promovare a vanzarilor deoarece& la numarul celor care isi ac2izitionarea unor bunuri cu plata integrala se adauga cei care le ac2izitioneaza prin finantarea in sistem leasing. 0ste modalitate de promovare a e/porturilor deoarece multe din bunurile ce fac obiect al contractelor de leasing sunt ec2ipamente& utileje& masini pentru care e/ista producatori consacrati la nivel mondial. *n plus& legea romana
33!

, nu se confunda cu contractul de cont comercial curent prevazut la art. 6 alin. 2 C. Com. ca fapta de comert si reglementat de art. 3!) si urm. C. Com& acesta din urma fiind o aplicatie a compensatiei din dreptul comun 33" Cu toate acestea& titularul persoana juridica nu are voie sa scoata din cont o suma mai mare decat plafonul ma/im legal pentru plati in numerar #E...G lei$@ din contra& acesta nu are voie sa tina in casa o suma care sa depaseasca la sfarsitul unei zile plafonul legal #E...G lei$

121

#ca si alte legislatii$ stabieste o serie de facilitati fiscale pentru bunurile importate si platite in sistem leasing33%. 7easing ul este reglementat de (6 nr. 5191%%!34) care defineste contractul la art. 1 ca pe o operatiune comerciala prin care o parte . denumita locator9finantator . transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun #al carui proprietar este$ celeilalte parti . denumita utilizator& la solicitarea acesteia din urma& contra unei plati periodice #rata de leasing$. 7a sfarsitul perioadei de leasing locatorul9finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul& de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. (peratiunea incepe cu un contract de vanzare cumparare asupra unui bun& inc2eiat intre furnizor in calitate de vanzator si finantator in calitate de cumparator& la cererea utilizatorului& urmat de un contract de locatiune a aceluiasi bun& inc2eiat intre finantator in calitate de locator si utilizator in calitate de locatar. *n cazul in care furnizorul este una si aceeasi persoana cu finantatorul& operatiunea numai este de leasing& ci de credit comercial. Desi te2nic sunt doua contracte& practic operatiunea este tripartita prin prisma faptului ca utilizatorul este cel care alege bunul si furnizorul acestuia& finantatorul neputand interveni in aceasta etapa decat prin prisma acceptarii sau respingerii cererii utilizatorului de finantare a operatiunii. ,stfel& potrivit art. % lit. a din (6 nr. 5191%%!& republicata& prima obligatie a finantatorului este sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul. , treia componenta a leasing ului este dreptul #optiunea$ utilizatorului de a cumpara bunul ce pana atunci a facut obiectul unei locatiuni. 'ana la momentul e/ercitarii acestei optiuni& bunul ramane proprietatea locatorului finantator& ceea ce constituie o garantie pentru acesta din urma341& iar utilizatiorul nu poate instraina ori greva de sarcini bunul& nefiind proprietar al acestuia. *n ceea ce priveste capacitatea partilor& nu e/ista evident nici o interdictie in ceea ce il priveste pe utulizator. *n ceea ce il priveste pe finantator& atunci cand acesta este rezident& trebuie sa fie constituit ca si societate comerciala pe actiuni cu un capital social minim de 5).))) lei #art. 1% alin. 2$ si sa aiba evident leasing ul ca si obiect de activitate. ,ctivitatea de leasing nu este o activitate care sa cada in sarcina de supraveg2ere si reglementare a vreunei autoritati publice342. 8unul ce face obiectul contractului de leasing poate consta& asa cum aratam anterior& in ec2ipamente& utilaje sau diverse masini& dar si in bunuri de larg consum 343 ori imobile. 'e parcursul perioadei de leasing& utilizatorul plateste finantatorului o rata de leasing #redeventa$.
33%

*n speta& aplicarea ta/ei vamale si a ta/ei pe valoarea adaugata la valoarea reziduala si nu la valoarea de intrare 34) +epublicata in 5.(f. nr. %912.)1.2))) 341 *n cazul creditului bancar& dreptul de proprietate asupra bunului finantat prin credit este proprietatea clientului& garantia bancii fiind asigurata printr un drept de gaj sau ipoteca asupra respectivului bun 342 Nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca societatile de leasing ar trebui sa aiba capitalul social egal cu cel al bancilor comerciale si sa fie supuse unei supraveg2eri si reglementari speciale deoarece& spre deosebire de banci& societatile de leasing nu atrag depozite de la populatie si deci nu se justifica un regim diferit de cel al celorlalti comercianti& in general& deoarece fiecare face ce vrea cu banii proprii 343 )ome appliances #engl.$& in acest caz operatiunea fiind denumita consumer finance #engl.$

122

Caracterele juridice ale contractului de leasing sunt? - este un contract bilateral #sinalagmatic$& obligatiile revenind ambelor parti@ - este un contract cu titlu oneros@ - este un contract cu e/ecutare succesiva #presupune prestatii succesive atat din partea finantatorului . asigurarea folosintei bunului& cat si din partea utilizatorului . plata ratelor de leasing$@ - este un contract intuitu personae& bunul fiind ac2izitionat de finantator conform alegerii utilizatorului& a carui selectie se face dupa o analiza individuala a cererii de finantare a acestuia@ - este un contract consensual. *n calitatea lor de factor de multiplicare a banilor& societatile de leasing se #re$finanteaza la randul lor prin credite bancare& intr o proportie mult mai mare decat societatile cu profil ne financiar344. 8ancile finantatoare impun insa co finantarea leasing ului in proportie de cel putin 15H din capitalurile proprii ale societatii de leasing. 7easing ul este de doua feluri? #i$ financiar si #ii$ operational #functional$. 7easing ul financiar presupune acoperirea tuturor costurilor finantatorului privind cumpararea bunului #valoarea de intrare9de piata$ plus o marja de castig pe o perioada care& de regula& este mai mica decat perioada reala de folosinta a bunului #durata normala$& astfel incat& la sfarsitul perioadei de leasing& utilizatorul sa fie interesat sa isi e/ercite optiunea de cumparare a bunului. 3aloarea bunului dupa ac2itarea integrala a ratelor de leasing de a lungul perioadei de leasing& reprezinta valoarea reziduala a acestuia& pe care utilizatorul trebuie sa o plateasca in sc2imbul dobandirii dreptului de proprietate. ,ceasta din urma valoare este stabilita de parti prin contract& in functie de valoarea de piata a bunului la sfarsitul perioadei de leasing. 4pre deosebire de leasing ul financiar& leasing ul operational presupune ca finantatorul recupereaza doar o parte din costurile de ac2izitie ale bunului& utilizatorul nefiind interesat sa isi e/ercite optiunea de cumparare. Conform art. 2 lit. e din (6 nr. 5191%%!& republicata& leasing ul financiar este acea forma a leasing ului care indeplineste cel putin una din urmatoarele patru conditii? - riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul inc2eierii contractului de leasing. ,ceasta reprezinta o derogare de la regula din dreptul comun res perit domino& arugumentata tocmai in considerarea probabilitatii ridicate ca utilizatorul sa devina proprietar asupra bunului& ceea ce justifica si transmiterea pazei lui materiale si juridice #art. 1"$@ - partile au prevazut e/pres ca la e/pirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului. *n acest caz& optiunea de cumparare este e/ercitata c2iar de la momentul inc2eierii contractului@ - utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului& iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 5)H din valoarea de intrare #piata$ pe care acesta o are la data cumpararii. ,ceasta dispozitie este edictata in considerarea faptului ca& asa cum aratam mai sus& costurule finantatorului sunt acoperite pe perioada de leasing din rata de leasing si nu din pretul platit la e/ercitarea optiunii de catre utilizator@
344

6radul de indatorare ajungand la " sau c2iar %

123

perioada de folosire a bunului in sistem leasing acopera cel putin !5H din durata normala de utilizare a bunului& c2iar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat. *n acest caz& dispozitia este motivata de faptul ca& pentru ca finantatorul sa isi acopere costurile si sa obtina o marja& perioada de folosinta pe care utilizatorul plateste periodic rata de leasing trebuie sa fie cat mai mare. Conform lit. f a aceluiasi articol de lege& leasing ul operational este operatiunea care nu indeplineste nici una din conditiile prevazute mai sus. *n cazul leasing ului financiar& rata de leasing are aceeasi natura ca si rata de rambursare a unui imprumut345& adica are o componenta de capital si una de dobanda #art. 2 lit. d$. Componenta de capital reprezinta cota parte din valoarea la care a fost ac2izitionat bunul dat in leasing iar dobanda este cea stabilita de parti& care nu poate depasi insa rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca 346. *n cazul leasing ului operational& acelasi art. 2 lit. d prevede ca rata de leasing operational reprezinta cota de amortizare calculata conform actelor normative in vigoare34!. 7a ambele modalitati de leasing& bunurile reprezentand mijloace fi/e ce fac obiectul acestora reprezinta investitii amortizabile. *n cazul leasing ului financiar& amortizarea o face utlilizatorul34" iar in cazul leasing ului operational amortizarea ramane in sarcina finantatorului& ca proprietar al bunului #art. 2)$34%. *n plus& la ambele modalitati de leasing& atunci cand obiectul lor il constituie bunuri imobile& inc2eierea contractului va fi inscrisa in cartea funciara sub titlu de sarcini ale imobilului #art. 21$. *n afara de obligatia de a pune la dispozitia utilizatorului bunul solicitat de acesta& finantatorul mai are urmatoarele obligatii contractuale #art. %$? - sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului& indiferent de natura leasing ului #financiar sau operational$@ - sa ii garanteze utilizatorului linistita posesie. ,ceasta inseamna ca finantatorul raspunde pentru evictiune intocmai ca orice vanzator dintr un contract de vanzare cumparare si& la fel ca si cumparatorul dintr o vanzare cumparare& utilizatorul are la indemana actiunile posesorii impotriva tertilor #art. 12 lit. b$. 1inantatorul nu raspunde insa de vicii ascunse& avand in vedere ca utilizatorul a fost acela care a ales
345

0videnta asemanarea a leasing ului financiar cu imprumutul garantat cu bunul cumparat rezulta si din e/istenta celor patru conditii prevazute la art. 2 lit. e din (6 nr. 5191%%!& republicata #enumerate mai sus$ 346 Care& in lipsa unui indicator legal& nu poate fi determinata astfel ca fiecare societate de leasing isi stabileste liber dobanda 34! 4i in acest caz cota de amortizare este stabilita in mod liber de parti& avand in vedere ca amortizarea operationala a bunului este liber aleasa #a nu se confunda insa amortizarea contabila cu amortizarea fiscala$ 34" *arasi& in considerarea probabilitatii ridicate ca utilizatorul sa devina proprietar asupra bunului& legiuitorul anticipand astfel calitatea utilizatorului de viitor proprietar al bunului. De aceea& ar fi fost nedrept ca amortizarea sa o faca finantatorul& in calitate de proprietar actual al bunului& avand in vedere ca c2eltuielile cu amortizarea sunt deductibile fiscal. *n concluzie& reglementarea actuala cu privire la amortizarea bunului ce face obiectul unui contract de leasing financiar este corecta 34% De asemenea& nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca libertatea de amortizare a bunurilor sa fie ingradita printr un act normativ deoarece amortizarea contabila este diferita de amortizarea fiscala& aceasta din urma fiind singura care intereseaza statul& ca si colector de ta/e si impozite. *n rest& proprietarul #sau& in cazul leasing ului financiar& utilizatorul$ este liber sa isi amortizeze contabil bunul dupa cum crede de cuviinta

124

atat bunul& cat si furnizorul acestuia. 'entru acestea& ca si pentru orice defectiuni ale bunului& utilizatorul are o actiune directa impotriva furnizorului #art. 12 lit. a$@ sa asigure bunurile impotriva riscurilor.

<tilizatorul are fata de finantator urmatoarele obligatii contractuale #art. 1)$? - sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing@ - sa e/ploateze bunul conform instructiunilor elaborate de furnizor9producator si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il e/ploateze@ - sa nu greveze de sarcini bunul fara acordul proprietarului@ - sa plateasca ratele de leasing conform scadentelor@ - sa suporte c2eltuielile de intretinere si ale c2eltuieli care decurg din contractul de leasing #in calitate de utilizator si beneficiar al veniturilor rezultate din e/ploatarea bunului$@ - sa permita finantatorului sa verifice periodic situatia bunului& de fapt #starea te2nica$ si de drept #situatia juridica$@ - sa nu aduca modificari bunului fara acordul finantatorului@ - sa restituie bunul& daca nu si a e/ercitat optiunea de cumparare sau de continuare a contractului. *n cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara si9sau faliment& societatea de leasing are dreptul de a rezilia contractul de leasing& cu plata de despagubiri #art. 14 alin. 1$. Consideram ca stabilirea cuantumului despagubirilor trebuie sa tina cont de? - diferenta in minus dintre pretul la care finantatorul restituie& la randul lui& bunul catre furnizor #daca poate sa faca acest lucru$ si valoarea totala a contractului de leasing reziliat& discontata in prezent@ - diferenta in minus dintre suma pe care o obtine din e/ploatarea bunului #in leasing& inc2iriere etc.$ si valoarea totala a contractului de leasing reziliat& ambele discontate in prezent cu aceeasi rata de discont. 1inantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat de catre furnizor utilizatorului #art. 14 alin. 2$& insa utilizatorul are o actiune directa impotriva furnizorului in temeiul subrogatiei personale in drepturile finantatorului& prevazuta enuntiativ la art. 12 lit. a. *n cazul in care utilizatorul nu plateste rata de leasing timp de doua luni consecutive& finantatorul poate rezilia contractul& utilizatorul urmand sa restituie bunul si sa plateasca& cu titlu de despagubiri& restul ratelor de leasing pana la sfarsitul contractului #art. 15$. 1inantatorul nu restituie utilizatorului ratele de leasing incasate deoarece leasing ul& in faza lui de locatiune& este un contract cu prestatii succesive35). 4anctiunile pe care legea le prevede impotriva utilizatorului sunt motivate de faptul ca bunul este ac2izitionat de finantator la solicitarea utilizatorului si finantatorului ii este
35)

-ocmai de aceea legea vorbeste de reziliere si nu de rezolutiune

125

foarte dificil sa mai gaseasca un alt utilizator pentru respectivul bun& adica sa obtina vreun venit de pe urma acestua sau& c2iar daca il obtine& acesta este de regula inferior celui care l ar fi obtinut de la utilizator. *n vederea inlesnirii recuperarii sumelor ce ii sunt datorate de utilizator& finantatorul se poate prevala de caracterul de titlu e/ecutoriu al contractului de leasing #art. "$. ( varietate a leasing ului este contractul de lease bacA. ,cesta reprezinta operatiunea prin care proprietarul& aflat in nevoie urgenta de bani& isi vinde un bun unei societati de leasing care apoi ii ofera folosinta aceluiasi bun sub forma de leasing. 4copul acestui contract este transformarea activelor fi/e in lic2iditati. 'entru a fi oportun insa& lic2iditatile obtinute trebuiesc sa fie investite la o rata interna de rentabilitate acceptabila. "#. )arantiile contractuale

6arantiile sunt acele masuri de care se bucura creditorul impotriva riscului nee/ecutarii& de catre debitor& a unei obligatii contractuale& civile sau comerciale. (rice creditor beneficiaza de dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului sau& instituit prin art. 1!1" C. Civ. Conform acestui articol& =oricine este obligat personal este tinut a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile mobile si imobile& prezente si viitoare>. ,sadar& in caz de nee/ecutare a obligatiilor sale& creditorul . denumit in acest caz c2irografar . se poate indrepta cu o cerere de e/ecutare silita impotriva oricarui bun al debitorului sau e/istent in patrimoniul acestuia la data cand are loc e/ecutarea. *n plus& creditorul c2irografar are #i$ o actiune impotriva actelor inc2eiate de debitor in frauda drepturilor sale #actiunea pauliana sau revocatorie$ prin care acesta poate obtine in instanta revocarea acestor acte& daca sunt intrunite unele elemente si #ii$ o actiune prin care e/ercita drepturile debitorului sau asupra debitorilor acestuia din urma& atunci cand debitorul dintai este inactiv #actiunea oblica sau subrogatorie$. Cu toate acestea& dreptul de gaj general nu este o garantie propriu zisa deoarece crceditorul c2irografar vine in concurs cu toti ceilalti creditori c2irografari ai debitorului sau& astfel incat este foarte posibil ca bunurile din patrimoniul debitorului sa nu ajunga pentru plata tuturor creditorilor. De aceea& pentru a evita concursul celorlalti creditori c2irografari& creditorul poate constitui alte garantii care sa i confere o pozitie privilegiata fata de alti creditori. 6arantiile care confera calitatea de creditor privilegiat sunt deci acele mijloace juridice care& dincolo de dreptul de gaj general si in plus fata de acest drept& confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare& constand de regula& fie intr o prioritate fata de ceilalti creditori #reprezentand atribute ale acestuia& denumite =drept de urmarire> si =drept de preferinta>$& fie in posibilitatea ca& in caz de nee/ecutare din partea debitorului& sa urmareasca pe o alta persoana& care s a angajat sa e/ecute ea obligatia debitorului. 6arantiile se clasifica& dupa cum urmeaza?

126

a$ garantii personale& care constau in angajamentul pe care o persoana . alta persoana decat debitorul principal . si l asuma fata de creditor& de a e/ecuta obligatia& in cazul in care debitorul principal nu o face. ,ceasta garantie poarta numele de fidejusiune@ sediul materiei este& in principal& art. 1652 si urm. C. Civ.@ b$ garantii reale& care constau in afectarea speciala a unui bun& mobil sau imobil& corporal sau incorporal& pentru garantarea obligatiei& prin constituirea unui drept real accesoriu& de garantie& cu privire la acest bun. 6arantiile reale sunt gajul #garantia reala mobiliara$ si ipoteca@ sediul materiei este 7egea garantiilor reale mobiliare #pentru gaj$& respectiv art. 1!6% si urm. C. Civ. #pentru ipoteca$@ c$ o forma intermediara ce combina cele doua forme de garantie de mai sus& denumita cautiune reala si care consta in constituirea unei garantii reale de catre un fidejusor asupra unui bun al sau& mobil sau imobil@ d$ alte forme atipice de garantii reale& respectiv privilegiile #mobiliare si imobiliare$ si dreptul de retentie #mobiliar$@ sediul materiei este art. 1!22 si urm. C. Civ. #pentru privilegii$& precum si alte legi speciale #Codul de 'rocedura 1iscala& 7egea insolventei etc.$@ dreptul de retentie nu este reglementat unitar& ci e/ista doar aplicatii ale acestuia in Codul Civil. "#.1 )arantia personala 3fidejusiunea4

1idejusiunea este acel contract de garantie& accesoriu contractului principal& prin care o persoana denumita fidejusor sau garant351 se angajeaza sa e/ecute obligatia debitorului din contractul principal& la cererea creditorului. Caracterele juridice ale contractului de fidejusiune sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal #aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia& in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere$@ - este un contract unilateral& adica da nastere la o singura obligatie . cea a fidejusorului de a e/ecuta obligatia debitorului sau@ - este un contract consensual #nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma$@ - este un contract cu titlu gratuit #fidejusorul nu obtine de la creditorul fata de care garanteaza nici o contraprestatie352$. 0fectele contractului de fidejusiune sunt acelea ca& la scadenta& creditorul poate sa se indrepte impotriva fidejusorului& fata de care este insa un creditor c2irografar. *n obligatiile civile& fidejusorul poate ridica creditorului urmatoarele e/ceptii& daca nu a renuntat la ele in mod e/pres? - e/ceptia beneficiului de discutiune& prin care fidejusorul poate intarzia si conditiona actiunea impotriva sa de e/ecutarea silita a debitorului& in masura in care creditorul nu se indestuleaza de la acesta din urma@

351

6arantul este denumit in mod gresit in practica =girant>& acesta din urma fiind de fapt transmitatorul #prin gir$ a unei cambii sau bilet la ordin 352 *nsa poate sa obtina o contraprestatie din partea debitorului garantat& in baza unei conventii cu acesta din urma

127

e/ceptia beneficiului de diviziune& prin care fidejusorul poate cere creditorului sa si divida actiunea intre toti fidejusorii aceluiasi debitor obligat fata de acelasi creditor& daca e/ista mai multi astfel de fidejusori.

*n obligatiile comerciale insa& art. 42 alin. 2 C. Com. asimileaza pe fidejusor cu obligatul principal& deoarece atat co debitorii sunt tinuti solidar sa e/ecute intreaga obligatie& cat si fidejusorii #daca nu este prevazut altfel in contractul de garantie$. ,stfel& garantul unei obligatii comerciale nu poate ridica aceste doua e/ceptii. *n cazul in care fidejusorul plateste creditorului& el are o actiune imptriva debitorului sau in masura platii facute& subrogandu se in acest fel in drepturile creditorului #subrogatie personala legala$. De asemena& fidejusorul care a platit mai mult decat partea lui se poate indrepta impotriva celorlalti fidejusori pentru partea acestora& insa actiunea este divizibila& prezumtia de solidaritate prevazuta de art. 42 alin. 2 C. Com. fiind edictata doar in favoarea creditorului& nu si a fidejusorului. ,plicatii #varietati$ ale fidejusiunii sunt? scrisoarea de garantie bancara si scrisoarea de garantie societara #corporatista$& care au ca element distinctiv faptul ca sunt emise la cererea debitorului de catre o banca& respectiv de catre o societate comerciala. *n primul caz& debitorul ce urmeaza a fi garantat plateste un pret fi/ in sc2imbul emiterii scrisorii. *n cel de al doilea caz& scrisoarea poate fi data si cu titlu gratuit. Desi este o forma a fidejusiunii& s a sustinut si opinia ca scrisoarea de garantie bancara creeaza o obligatie autonoma& independenta de obligatia principala garantata. ,ceasta ar insemna ca banca nu poate ridica creditorului e/ceptiile pe care si debitorul le poate ridica& conform raportului juridic principal& fiind obligata sa plateasca valoarea scrisorii la simpla cerere a creditorului353. "#.2 )arantiile reale

6arantiile reale sunt garantiile constituite asupra unor bunuri apartinand debitorului. ,cestea sunt de doua feluri? #i$ mobiliare #gajul$ si #ii$ imobiliare #ipoteca$. "#.2.1 )ajul

6ajul este un contract prin care debitorul garanteaza e/ecutarea obligatiei asumate fata de creditor prin instituirea unei garantii asupra unuia sau mai multe bunuri mobile& corporale sau incorporale& aflate in patrimoniul sau la data constituirii gajului354.

353

Nu suntem de acord cu aceasta interpretare si consideram ca banca poate ridica aceste e/ceptii& deoarece& in lipsa unei prevederi legale e/prese cu privire la independenta si autonomia raportului de garantie #precum in cazul efectelor de comert& in ceea ce priveste raportul juridic cambial fata de raportul juridic fundamental$& se aplica regulile generale de la fidejusiune. 354 Cel care constituie gajul trebuie sa fie proprietarul bunului gajat

128

6ajul #denumit si garantie reala mobiliara$ este de doua forme? cu sau fara deposedare. 6ajul cu deposedare #amanetul$ implica remiterea materiala catre creditor a bunului afectat gajului& pe cand in cazul celui fara deposedare bunul ramane in posesia debitorului. *n materie comerciala& regula este cea a nedeposedarii& bunurile reprezentand active ale debitorului& necesare indeplinirii obiectului de activitate al debitorului comerciant. *n cazul bunurilor incorporale& deposedarea este imposibila fizic. Caracterele juridice ale gajului sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal #aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia& in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere$@ - este un contract consensual #nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma$& in cazul gajului fara deposedare& respectiv real& in cazul gajului cu deposedare@ - este un contract unilateral& adica da nastere la o singura obligatie . cea a partii in posesia careia se afla bunul gajat& de a l conserva@ - are ca obiect unul& mai multe sau c2iar toate bunuri mobile& corporale sau incorporale& determinate sau determinabile #inclusiv sume de bani& valori mobiliare& fond de comert etc.$@ - este supus principiului dublei specializari? #i$ determinarea e/acta a bunului9bunurilor care fac obiectul gajului355 si #ii$ determinarea e/acta a valorii #cuantumului$ creantei garantate356@ - este o sarcina ce greveaza bunul afectat. 'entru a fi opozabil tertilor& gajul trebuie facut public. 'ublicitatea se efectueaza prin inscrierea gajului in ,06+5& de la aceasta forma de publicitate e/istand si derogari& in functie de obiectul gajului35!. *n cazul in care debitorul nu isi e/ecuta obligatia& creditorul poate sa il e/ecute silit pe acesta& urmarind orice bun aflat in patrimoniul acestuia #in temeiul dreptului de gaj general$. ,vand insa un drept de gaj asupra unuia sau mai multe bunuri determinate sau determinabile& creditorul se va indrepta cu e/ecutarea evident intai impotriva acestui9acestor bunuri. Din pretul obtinut in urma vanzarii& in urma e/ecutarii silite& a bunului gajat& creditorul gajist este platit cu preferinta& inaintea creditorilor c2irografari. ,cesta drept se numeste de preferinta pentru ca creditorul este preferat& privilegiat in raport cu ceilalti creditori. *n cazul in care& dupa vanzarea bunului gajat& creditorul nu se indestuleaza decat partial& pentru restul neacoperit de creanta acesta este c2irografar si vine in concurs cu toti ceilalti creditori c2irografari care au un drept de gaj general asupra restului de bunuri ale debitorului& daca acestea nu sunt afectate de alte garantii reale constituite in favoarea altor creditori privilegiati.
355

Conform art. 26 din 7egea garantiilor reale mobiliare& cJnd garanLia realK cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia& debitorul poate cere& oricJnd& o listK amKnunLitK a bunurilor afectate garanLiei 356 Conform aceluiasi art. 26 din 7egea garantiilor reale mobiliare& cJnd garanLia realK cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia& debitorul poate cere& oricJnd& o confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligaLiei care a rKmas a fi garantatK. On acest scop& debitorul va da creditorului o listK cuprinzJnd evaluarea estimativK a bunurilor afectate garanLiei& spre a fi confirmatK de acesta 35! De e/emplu gajul asupra valorilor mobiliare& ipoteca maritima etc.

129

6ajul se poate constitui pe ranguri. ,ceasta inseamna ca& daca mai multi creditori gajisti au un drept de gaj asupra aceluiasi bun& distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului mobil gajat se face in ordinea rangului fiecaruia. 6ajul primeste rang in momentul inscrierii sale in ,06+535" #sau alte forme de publicitate$. *n afara dreptului de preferinta& creditorul gajist se bucura de prerogativa conferita de dreptul de urmarire. ,cesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul gajat indiferent de sc2imbarile de proprietar survenite dupa constituirea gajului. 'entru a fi insa opozabil tertului cumparator de buna credinta #gajul fiind denumit in acest conte/t =sarcina>35%$& gajul trebuie sa fi fost inscris in ,06+5 #sau alte forme de publicitate mobiliara$. ,lte forme de publicitate ale gajului sunt registrul actionarilor& pentru actiunile societatilor comerciale pe actiuni #in ceea ce priveste societatile desc2ise& registrul actionarilor este o entitate independenta care are printre atributii inclusiv inscrierea unui gaj asupra valorilor mobiliare apartinand debitorului gajist$. ,sa cum aratam in finalul sectiunii referitoare la fidejusiune #supra nr. 53.1$& o forma intermediara de garantie este cautiunea reala prin care un tert& in calitate fidejusor #garant$ se angajeaza sa e/ecute obligatia debitorului din contractul principal& la cererea creditorului& afectand in acest sens unul sau mai multe bunuri #in cazul gajului& mobile$ asupra caruia9carora creditorul isi constituie un drept de gaj. Dupa cum se observa& in acest caz cautiunea reala este o combinatie intre fidejusiune #garantie personala$ si gaj #garantie reala$. "#.2.2 Ipoteca

*poteca este un contract prin care debitorul garanteaza e/ecutarea obligatiei asumate fata de creditor prin instituirea unei garantii asupra unuia sau mai multe bunuri imobile aflate in patrimoniul sau la adata constituirii garantiei36). 4pre diferenta de gaj& ipoteca nu poate fi& in mod natural& decat fara deposedare. Caracterele juridice ale gajului sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal #aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia& in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere$@ - este un contract solemn #trebuie sa indeplineasca ad validitatem conditia formei autentice$@ - este un contract unilateral& adica da nastere la o singura obligatie . cea a proprietarului de a conserva bunul ipotecat@ - are ca obiect unul sau mai multe bunuri imobile #terenuri si cladiri$@
35" 35%

*nscrierea arata ziua& ora& minutul si secunda inregistrarii Deoarece greveaza bunul mobil& ingreunand circulatia juridica a acestuia 36) Deci cel care constituie ipoteca trebuie sa fie proprietarul bunului ipotecat

130

este indivizibila #adica nu se poate ipoteca doar o parte ori o cota indiviza a imobilului ci intreg imobilul$@ este supus principiului dublei specializari? #i$ determinarea e/acta a bunului9bunurilor care fac obiectul ipotecii si #ii$ determinarea e/acta a valorii #cuantumului$ creantei garantate@ este o sarcina ce greveaza bunul afectat.

'entru a fi opozabil tertilor& ipoteca trebuie facuta publica. 'ublicitatea se efectueaza prin inscrierea ipotecii in cartea funciara tinuta de judecatoria in raza teritoriala a careia se situeaza imobilul. 'ublicitatea nu tine de caracterul solemn al contractului de ipoteca& ci numai de asigurarea opozabilitatii si rangului de preferinta. *n cazul in care debitorul nu isi e/ecuta obligatia& creditorul poate sa il e/ecute silit& urmarind orice bun aflat in patrimoniul acestuia #in temeiul dreptului de gaj general$. ,vand insa un drept de ipoteca asupra bun individualizat& creditorul se va indrepta cu e/ecutarea evident intai impotriva acestui bun. Din pretul obtinut in urma vanzarii& in urma e/ecutarii silite a bunului ipotecat& creditorul ipotecar este platit cu preferinta& inaintea creditorilor c2irografari. ,cesta drept se numeste de preferinta pentru ca creditorul este preferat& privilegiat in raport cu ceilalti creditori. *n cazul in care& dupa vanzarea bunului ipotecat& creditorul nu se indestuleaza decat partial& pentru restul neacoperit de creanta acesta este c2irografar si vine in concurs cu toti ceilalti creditori c2irografari care au un drept de gaj general asupra restului de bunuri ale debitorului& daca nu sunt afectate de alte garantii reale constituite in favoarea altor creditori privilegiati. *poteca se poate constitui pe ranguri de preferinta. ,ceasta inseamna ca& daca mai multi creditori ipotecari au un drept de ipoteca asupra aceluiasi bun& distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului imobil ipotecat de face in ordinea rangului acestora. *poteca primeste rang din ziua inscrierii sale in cartea funciara@ ipotecile inscrise in aceeasi zi au acelasi rang #art. 1!!% C. Civ.$. *n afara dreptului de preferinta& creditorul ipotecar se bucura de prerogativa conferita de dreptul de urmarire. ,cesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul ipotecat indiferent de sc2imbarile de proprietar survenite dupa constituirea ipotecatii. 'entru a fi insa opozabila tertului cumparator de buna credinta& ipoteca #denumita in acest conte/t =sarcina>361$ trebuie sa fi fost inscrisa in cartea funciara. ,sa cum aratam in finalul sectiunii referitoare la fidejusiune& o forma intermediara de garantie este cautiunea reala prin care un tert& in calitate fidejusor #garant$ se angajeaza sa e/ecute obligatia debitorului din contractul principal& la cererea creditorului& afectand in acest sens unul sau mai multe bunuri imobile asupra carora creditorul isi constituie un drept de ipoteca. Dupa cum se observa& in acest caz cautiunea reala este o combinatie intre fidejusiune #garantie personala$ si ipoteca #garantie reala$.

361

Deoarece greveaza imobilul& ingreunand circulatia juridica a acestuia

131

"#.2.#

Privilegiile

'rivilegiul este un drept izvorat dintr o prevedere e/presa a legii& care confera unui creditor& in temeiul calitatii creantei sale& garantia satisfacerii acesteia cu prioritate fata de creantele altor creditori ai aceluiasi debitor. 'rivilegiile sunt drepturi reale instituite numai prin efectul legii asupra unor bunuri mobile sau imobile in vederea garantarii creantelor unor creditori considerati de lege ca privilegiati. 1ara a intra in detalii& mentionam urmatoarele e/emple de privilegii? - privilegiul statului pentru creantele bugetare de a fi platit cu preferinta fata de alti creditori c2irografari& in cazul falimentului #art. 123 pct. 4 din 7egea insolventei& nr. "592))6$@ - privilegiul bancilor comerciale& atunci cand nu au constituite garantii reale& de a fi platite cu preferinta fata de alti creditori c2irografari #cu e/ceptia statului$ in caz de faliment al debitorului #art. 123 pct. 3 din 7egea insolventei$@ - privilegiul vanzatorului asupra pretului bunului vandut& mobil sau imobil& si neincasat #art. 1!3! pct. 1 C. Civ.$ 'entru a fi opozabil celorlalti creditori si tertilor& in general& privilegiul se inscrie& in principiu& in registrele de publicitate mobiliara& respectiv imobiliara etc. "#.2.4 1reptul de retentie

Dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect& in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva& pe care trebuie sa il restituie& are dreptul sa retina bunul respectiv #sa refuze deci restituirea$ pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le a c2eltuit cu conservarea& intretinerea ori imbunatatirea acelui lucru. Natura juridica a dreptului de retentie? - este un drept real deoarece este opozabil fata de orice tert #inclusiv fata de un creditor privilegiat362$& cu conditia ca bunul asupra caruia poarta sa fie in posesia celui ce invoca dreptul de retentie@ - este un drept de garantie imperfect deoarece nu confera prerogativa urmaririi@ astfel& odata pierduta posesia& noul posesor nu mai poate fi urmarit@ - este indivizibil #adica se e/tinde asupra intregului bun& pana la plata integrala a datoriei$ s.a. ,plicatii ale dreptului de retentie sunt? - vanzatorul& asupra lucrului vandut si nepredat& pana la plata pretului #art. 1322 C. Civ.$363@
362 363

*nclusiv ipotecar si gajist ,ceasta este si o aplicatie a e/ceptiei de nee/ecutare a contractului derivata din simultaneitatea e/ecutarii obligatiilor nascute in temeiul unui contract sinalagmatic #bilateral$

132

depozitarul& asupra lucrului depozitat& pana la plata c2eltuielile cu depozitarea sau a prejudiciului creat de viciile lucrului depozitat #art. 161% C. Civ.$@ locatarul& pentru lucrul luat cu c2irie& pana la plata c2eltuielilor necesare si utile facut asupra lucrului s.a. Clauze asiguratorii in contractele comerciale si de comert international

"4.

Contractele comerciale #interne sau internationale$ inc2eiate pe termen lung sunt supuse de multe ori unor riscuri care pot produce un dezec2ilibru intre prestatiile la care una sau ambele parti se obliga& facand ca obligatia . desi e/ecutata . sa nu intruneasca& in termeni reali& nevoile creditorului avute in vedere la momentul inc2eierii contractului. +iscurile sunt evenimente independente de culpa debitorului si sunt urmare a unor evenimente e/terne in afara controlului partilor. *n functie de natura lor& aceste riscuri se impart in #i$ riscuri valutare& #ii$ riscuri concurentiale si #iii$ riscul aparitiei unor situatii fortuite #forta majora sau caz fortuit$ 364. "4.1 Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare

Conform art. 15!" C. Civ.& =restituirea imprumuturilor acordate intr o anumita moneda trebuiesc restituite in aceeasi moneda in care au fost acordate& indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede>. Conform art. 16)4 alin. 2 C. Civ.& =un depozit de bani& cand depozitarul E...G facuse intrebuintare de dansul& trebuie sa se restituie in acele monede in care s a facut& atat in caz de sporire& cat si in acela de scadere a valorii lor>. ,ceste doua prevederi au primit valoare de principiu #=principiul nominalismului monetar>$& devenind aplicabile oricaror obligatii avand ca obiect sume de bani #leasing& credit comercial etc.$. 'entru a evita efectele devalorizarii monetare& partile pot deroga de la principiu prin introducerea in contract a unor clauze care sa inlature riscul devalorizarii #denumit risc monetar sau valutar$. "4.1.1 Clauza monovalutara

,ceasta clauza presupune legarea contractului de doua monede? una de cont si una de plata. 5oneda de cont& considerata mai stabila& este cea in care se e/prima pretul& adica se masoara prestatia pecuniara& constituind in acelasi timp etalon pentru calcularea cantitatii de moneda in care se face plata efectiv 365. *n practica comerciantilor romani& contractele se inc2eie in dolari 4<, sau euro& cu plata in lei la cursul zilei din data platii. ,ceasta clauza este determinata atat de nevoia mentinerii valorii creantei& cat si de obligativitatea& pe teritoriul +omaniei& a efectuarii platilor in lei intre rezidenti #art. " alin. 1 din +egulamentul valutar$. Cum 8N+ interzice doar platile in valuta& nu si stabilirea pretului intr o astfel de valuta& partile sunt libere sa stabileasca in contractele lor
364 365

3ezi supra nr. 45.2 Dragos ,l. 4itaru . op. cit.& vol **& p. "3

133

#indiferent de obiectul acestora? vanzare cumparare& imprumut& leasing etc.$ o moneda de cont in orice valuta. "4.1.2 Clauza multivalutara 3cosul valutar4

Diferenta dintre clauza multivalutara si cea monovalutara este ca partile nu stabilesc o singura moneda de cont& ci mai multe. ,stfel& moneda de cont se calculeaza ca medie #aritmetica sau ponderata$ intre monedele care formeaza un asa zis =cos valutar>. 'artile pot introduce in acest cos doua sau mai multe monede alese de ele& sau pot apela la o unitate de cont institutionalizata& adica un cos valutar calculat de o institutie financiara internationala #precum D4-366& calculat de 1ondul 5onerar *nternational$. "4.2 Clauze asiguratorii impotriva unor riscuri concurentiale

,ceste clauze intervin atunci cand o parte solicita celeilalte parti drepturi speciale contractuale& care sa o puna intr o pozitie egala sau privilegiata fata de alti contractanti ai partii care accepta sa acorde astfel de drepturi. ,ceaste clauze au drept scop fie #i$ fructificarea unei oportunitati contractuale superioare celei e/istente& astfel incat beneficiarul sa nu fie pus intr o situatie economica inferioara unui concurent de al sau care ar beneficia de oportunitatea aparuta fie& #ii$ la nivel macroeconomic& adaptarea contractului inc2eiat la o eventuala noua situatie aparuta pe o anumita piata fie #iii$ protejarea unor interese legitime ale unei parti avand in vedere o anumita calitate a partii respective. "4.2.1 Clauza ofertei concurente

'rin aceasta clauza& o parte #beneficiar$ dobandeste dreptul ca& in cazul in care& pe parcursul e/ecutarii unui contract cu prestatii succesive& un tert ii face o oferta valabila 36! de a inc2eia un contract avand acelasi obiect& dar in conditii mai avantajoase pentru beneficiar& cealalta parte #promitent$ se obliga sa adapteze contractul conform ofertei tertului& sub sanctiunea desfiintarii contractului& in cazul in care cealalta parte refuza sa accepte o astfel de adaptare. "#.2.2 Clauza clientului cel mai favorizat

*n temeiul unei astfel de clauze& o parte contractuala #promitentul$ se obliga ca& in cazul in care pe parcursul e/ecutarii contractului pe termen lung& inc2eie un alt contract avand acelasi obiect ca si primul& insa in conditii mai avantajoase pentru cel de al doilea
366

0uro nu mai poate fi considerata rezultatul unui cos valutar& dupa ce a inlocuit 0C<& ci mai degraba un cos de performante comune economice ale statelor membre ale <niunii 5onetare 0uropene 36! 'entru conditiile de valabilitate a unei oferte& vezi supra nr. 44.2

134

contractant decat cele ale contractantului din primul contract& sa adapteze clauzele acestui prim contract astfel incat si primul contractant #beneficiar$ sa se bucure de aceleasi avantaje oferite de promitent celui de al doilea contractant prin al doilea contract36". "4.2.# Pactul 3dreptul4 de preferinta 3preemptiune4

*n general& pactul de preferinta #clauza primului refuz$ este o conventie prin care una dintre parti #proprietarul unui lucru$ se angajeaza fata de o alta persoana #beneficiar$& care accepta aceasta promisiune& sa o prefere in conditii egale de pret& daca se va 2otari sa vanda36%. *n afara conventiei& dreptul de preferinta poate izvori si din lege 3!). <n e/emplu de drept de preferinta este dreptul actionarilor e/istenti de a subscrie cu preferinta noile actiuni emise in vederea majorarii capitalului social al unei societati #art. 211 din 7egea societatilor comerciale$. *n concret& in cazul in care proprietarul unui bun primeste o oferta de cumparare pentru bunul sau& el este obligat sa faca prima oferta beneficiarului pactului de preferinta& care are dreptul de a l cumpara la acelasi pret ca cel al indicat de ofertant. "4.# Clauze asiguratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite

,vand in vedere ca& atat cazul fortuit& cat si cazul de forta majora e/onereaza partea care nu isi e/ecuta obligatia de raspunderea contractuala in cazul aparitiei unei astfel de situatii& riscul fiind suportat de cealalta parte& pentru a limita efectele negative pe care co contractantul partii aflat in imposibilitate fortuita de e/ecutare este nevoit sa le suporte& partile introduc in contract asa numita =clauza de impreviziune> #hardship$. Clauza de impreviziune prevede obligatia partilor de a renegocia contractul in vederea adaptarii acestuia la realitatile ulterioare aparitiei situatiei fortuite sau de forta majora& pentru a restabili ec2ilibrul contractual afectat de obligatia de care co contractantul partii care este in imposibilitate fortuita de e/ecutare continua sa fie tinut& in ciuda imposibilitatii celeilalte parti de a si e/ecuta la randul sau obligatia contractuala. +enegocierea contractului se face in conditiile si dupa o procedura prestabilita de parti in contract.
36"

( aplicatie in dreptul international public a acestei clauze este clauza natiunii cea mai favorizata. *n temeiul unei astfel de clauze& statele parti semnatare ale conventiei isi acorda reciproc acelasi avantaje si privilegii #investitionale& fiscale etc.$ pe care le au acordat sau le vor acorda in viitor unui stat tert #vezi 5ircea Costin . op. cit.& vol. *& p. 2)1$ 36% (ctavian Capatina in 8rindusa 4tefanescu& (ctavian Capatina& coordonatori . op. cit.& p. 2%2 si Dan C2irica . op. cit.& pag. 24 3!) 'urtand fie denumirea de drept de preferinta #engl. first refusal right$& fie de drept de preemptiune #engl. preemption right$. Desi unii autori considera ca notiunile sunt diferite& avand izvoare diferite #in speta& dreptul de preferinta are caracter conventional iar dreptul de preemptiune caracter legal& vezi 1rancisc DeaA . op. cit.& p. 2"$& credem ca diferentierea nu se justifica atat datorita efectelor identice cat si datorita folosirii inclusiv de catre lege in unele cazuri #art. 211 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale$ a notiunii de drept de preferinta #vezi 3ictor -anasescu in 8rindusa 4tefanescu& (ctavian Capatina& coordonatori . op. cit.& p. 2%2 si 5ircea Costin . op. cit.& vol. ***& p. 45$

135