Sunteți pe pagina 1din 4

Educatia sexuala n scoala I. Motiv de ngrijorare?

In luna ianuarie 2003 s-a adus la cunostinta opiniei publice ca din 2004 se va introduce ca materie obligatorie n programa scolara, Educatia se uala. !intr-un anumit punct de vedere, nu este o noutate pentru ca, se pare, la multe licee, psi"ologul scolii, pe l#nga consilierea elevilor cu probleme, se ocupa si cu acest aspect, al educatiei se uale la orele de dirigentie de $iecare data c#nd era c"emat. %a ncercam sa ntelegem care va $i impactul si posibilele e$ecte ale introducerii acestei discipline obligatorii n orarul tinerilor elevi. &ontrar parerilor multora, 'iserica (rtodo a nu are nimic mpotriva educatiei se uale, nu are nimic mpotriva oricarei $orme de educatie, ea nsa, spunea parintele ). *aduca, pro$esor de morala+ ,de-aproba nsa orice $orma de initiere sau instruire n te"nici si practici care ar putea pune n pericol $ormarea omului pentru nvesnicirea alaturi de !umne-eu, . Educatia se uala este doar un instrument - de $ormare sau de$ormare - si deci totul depinde de $elul n care este $acuta+ e$ectele ei pot $i bene$ice sau de-astruoase. .celasi parinte a$irma ca+ ,de multe ori, prin educatie se uala specialistii nteleg te"nica actului se ual, protejarea de anumite maladii si plani$icarea sarcinilor. /iciodata nsa 0sau de prea putine ori1, ei nu nteleg si nu recomanda+ disciplinarea sentimentelor, castitatea si ceea ce este cel mai important, respectul pentru persoana celuilalt2celeilalte, . .cest lucru se nt#mpla pentru ca psi"ologul, terapeutul, se ologul, psi"analistul uita de multe ori ca nainte de toate sunt crestini, deci membri ai 'isericii. !e aceea, ne si pare ciudat c#nd la un tal3-s"o4 televi-at se aduna medicul, psi"ologul5 si preotul care ,pre-inta parerea sau nvatatura 'isericii, n problematica discutiei. !e aici se poate ntelege ca doar preotul este crestin, ca doar el poate veni cu argumentul moral, pe c#nd ceilalti nu, ca si cum acestia ar $i pag#ni. 6n lipsa acestui reper, al moralitatii, o tema de Educatie se uala poate sa se trans$orme $oarte simplu n antieducatie. %e ualitatea nu trebuie tratata ca si dusul sau spalatul pe dinti 0acte banale si stereotipe1, omul nu poate si nu trebuie sa $ie tratat doar ca trup. El este natura duala, trup si su$let, si cine va $i r#nduit sa predea aceasta $orma de educatie nu trebuie sa uite asta. %pecialistul, pe l#nga o viata religioasa autentica si cunoasterea psi"ologiei v#rstelor, trebuie sa aiba dragoste sincera $ata de cei n mijlocul carora se va a$la. &onsider ca important e sa i trate-e ca pe copiii sai. Este ceea ce lipseste multor psi"ologi 0,specialistii n cele su$letesti,1, discernam#ntul du"ovnicesc si dragostea sincera pentru tineri. .u $ost situatii c#nd psi"ologii au trans$ormat orele la care au $ost invitati n adevarate nebunii+ e plicatii luate parca din 7ama %utra sau scrierile tantrice, descrieri ale po-itiilor, pre-entarea perversiunilor ca alternativa $ireasca etc. 6ntr-o ast$el de situatie, mi spunea o eleva ca a $ost scandali-ata si a ntrebat-o pe doamna respectiva daca si copiilor ei le spune aceleasi lucruri acasa. *aspunsul a venit, dupa o clipa de soc+ ,nu, $ata mea 0care era de v#rsta celor din sala1 nu are ast$el de preocupari5,. *aspunsul a mirat pe cei pre-enti, iar doamnei psi"olog i-a disparut entu-iasmul de pe c"ip. .tunci c#nd intervine constiinta ca elevii ce asculta pot $i copiii tai, te tre-esti la realitate si nu-i mai trate-i ca pe trup, ci ca o unitate di"otomica. (amenii de multe ori spun vorbe ca sa $ie n r#ndul lumii, n ton cu (ccidentul, nu le simt, dar, inconstient, le asimilea-a. 8ersonal, am urmarit la 9) un sondaj $ilmat pe stra-ile &apitalei pe tema aceasta. :n domn la vreo 40 de ani se arata desc"is si este de acord cu introducerea Educatiei se uale ,pentru ca traim n alte vremuri, mentalitatile s-au sc"imbat, tinerii si ncep viata se uala devreme si e bine sa a$le c#te ceva5,. ;a ntrebarea daca are copil adolescent si daca l nvata n acelasi du", raspunsul a $ost surprin-ator+ ,<ata mea este serioasa5==,. &#ti dintre noi nu am nt#lnit persoane care a$irma, spre e emplu, ca "omose ualitatea nu-i un lucru rau, dar daca $iul 0sau $iica1 i-ar spune ca are ast$el de nclinatii, n-ar mai $i asa mare aparator si s-ar da de ceasul mortii. %e ualitatea are mai multe implicatii su$letesti, dec#t trupesti. :nii psi"ologi, medici si se ologi au nteles aceasta. %-au scris si carti e trem de interesante pe teme de se ualitate, cu multe aspecte pro$ilactice, scrise cu condei de parinti responsabili. !in pacate, numarul acestora este mic, glasurile lor aproape stinse nu se aud n pustia perversa a acestor timpuri moderne. 9raim, din acest punct de vedere, n epoca medicilor ndepartati de morala ortodo a, 'ebe Mi"aescu sau &ristian .ndrei, $oarte mediati-ati n media centrala, n epoca paginilor needucative despre se , din perspectiva ortodo a, din 'ravo, &osmopolitan sau ;ibertatea 0supliment1. ,Iata, spre pilda, urmarile Educatiei se uale n !anemarca, tara scandinava care e, de mai multi ani, campioana Educatiei se uale n scolile europene+

- violurile au crescut cu 300>? - bolile se uale au crescut 0la tinerii sub 20 de ani=1 cu 2@0> ? - ca-urile de graviditate, de sarcina n a$ara casatoriei s-au dublat? - divorturile s-au dublat? - avorturile au crescut cu @00> 0=1. !oar doua lucruri au sca-ut+ rata nasterilor si v#rsta medie a primului raport se ual5, .

II. 8erspective noi si sumbre ;a apro imativ 4 luni de la aparitia articolului de mai sus, n mai 2003, am intrat n posesia unui &! multimedia intitulat ,8rogramul national de Educatie pentru sanatate n %coala rom#neasca, A"id multimedia pentru pro$esori, partea I,, &! aparut sub egida Ministerului Educatiei si &ercetarii si $inantat de :./.8.!. - *om#nia 08rogramul /atiunilor :nite pentru !e-voltare1. ;a domeniul %anatatea reproducerii am nt#lnit subdomeniile+ .natomie - aparatul genital $eminin? - aparatul genital masculin. &easul biologic - ceasul organismului $eminin? - ceasul organismului masculin. 8rocesul de reproducere - (vulul si ovogene-a? - %permato-oidul si spermatogene-a? - &onceptia? - %arcina. Igiena reproducerii - Igiena organelor se uale? - Igiena sarcinii? - !iagno-a prenatala. &omportament se ual &ontraceptia B&ontraceptia ar merita ea nsasi o abordare separata din perspectiva moralei ortodo e. 8reci-e- doar ca pe &!-ul Ministerului, abstinenta 0castitatea1 este su$ocata de multe alte metode contraceptive5 !e $apt Educatia5la care ne re$erim este mai mult Educatie contraceptiva si se uala, dovada clara e protocolul de colaborare nc"eiat ntre M.E.&.2!.A...E. 0!irectia Aenerala pentru .ctivitati E trascolare1 si %ocietatea de Educatie &ontraceptiva si %e uala 0%.E.&.%.1 0ve-i *evista in$ormativa editata de Minister1. 6ntr-adevar, e mai usor sa vorbesti despre $olosirea pre-ervativului dec#t sa $aci apologie vietii curate, a castitatii5 !e alt$el, :./.<.8... 0<ondul natiunilor :nite pentru 8opulatie1, institutie internationala implicata n derularea 8rogramului ,Educatia pentru %anatate, are printre activitatile derulate n *om#nia si asistenta n procurarea si distribuirea de contraceptive. C E bine de stiut+ pilula contraceptiva orala, considerata ca $iind printre cele mai e$iciente mijloace de contraceptie disponibile pe piata, este varianta ,so$t, a avortului. Mecanismul de $unctionare include, pe l#nga ngrosarea muco-itatii cervi ului 0organul care leaga uterul de vagin1 n scopul mpiedicarii spermato-oi-ilor sa patrunda n uter, si $luidi-area captuselii uterului 0a endometriumul1 pentru a mpiedica implantarea ovulului $ecundat. !in punct de vedere biologic, ovulul $ecundat are n el nsusi toate atributele unui $Dt 0 !umne-eu pune su$letul in el in momentul -amislirii 1. /eput#ndu-se implanta n uter n urma actiunii pilulei contraceptive, el moare . !esc"iderea si lectura subdomeniului &omportament se ual m-a oripilat. .ici am nt#lnit urmatoarele subdivi-iuni+ &omportament se ual normal - Eeterose ualitatea? - Eomose ualitatea? - 'ise ualitatea. .specte particulare ale raportului se ual - Masturbare? - <elatie si cunnilingus? - %e anal. !is$unctii se uale la barbati !is$unctii se uale la $emei 8erversiuni se uale - 8erversiuni prin de$ormarea actului se ual 0e "ibitionismul, voFeurismul, uro$ilia, copro$ilia etc.1 - 8erversiuni prin anomalii de alegere 0pedo$ilia, geronto$ilia, incestul1.

!eci, din perspectiva autorilor 8rogramului national ,Educatia pentru sanatate n %coala rom#neasca,, "omose ualitatea 0masculina sau $eminina, inclusiv bise ualitatea1 e o practica normala+ ,desi multi oameni considera nca "omose ualitatea ca pe ceva anormal, pervers, stiinta moderna precum si normele juridice internationale o accepta n s$era normalului,5 Mai mult dec#t at#t, autorii &!-ului gasesc de cuviinta sa descrie n amanunt ce $ac "omose ualii si lesbienele n dormitor. /u ndra-nesc a le reproduce dintr-un minim bun-simt , oricum dragi parinti crestini stati ,linistiti,, copiii nostri le vor au-i5la scoala== 8oate ca unii puberi, curiosi din $ire, le stiau din revistele tineresti, din <orumurile paginilor 4eb despre se ualitate. Aro-avia cea mare e ca acum le vor au-i de la catedra, de la Educatori n Institutii de nvatam#nt. :na e strada, alta e catedra, seniori colegi= Ma mir ca partenerii educationali de la Ministerul %anatatii si <amiliei n-au reali-at ca apologia relatiilor "omose uale loveste n ceea ce d#nsii sunt datori sa apere+ $amilia. .m $ost mirat sa descopar ca, din perspectiva educatorilor ce au ntocmit programa n discutie, masturbarea, se ul oralG 0$elatie si cunnilingus1 , se anal intra n categoria .specte particulare ale raportului se ual , si nu la perversiuni se uale asa cum nca, un numar mare de specialisti, le catalog"ea-a. (are aceste aspecte au $ost ntocmite dupa mintea si practica rom#nului sau dupa placul (ccidentului? 5&aci se stie, sunt si $inantari e terne. !upa cuv#ntul unuia dintre autorii 8rogramului, ,scoala trebuie sa-si adapte-e ntr-o masura importanta curriculum-ul la presiunile etosului comunitar, cu valorile sale speci$ice de ordin moral si cultural, B*evista ,Educatia pentru %anatate n %coala *om#neasca, 0aparuta sub egida M.E.&.1, nr. 2, pag.@C . /umai ca, dupa cum spunea un distins pro$esor al 9eologiei argesene, %coala si <amilia ar trebui sa reintre n 'iserica. G BAuvernul 'lair ncurajea-a se ul oral la copii - aceasta idee $iind o parte a unui program prin care se doreste reducerea numarului de sarcini nedorite n r#ndul tinerilor C &on$orm unei reviste in$ormative, ,Educatia pentru sanatate n %coala *om#neasca, editata de M.E.&., ,grupul tinta al 8rogramului sunt elevii din nvatam#ntul primar, gimna-ial, pro$esional si de ucenici, liceal 0inclusiv din nvatam#ntul teologic si din institutiile din subordinea M.I. si M.ap./.1,. .dica, asa cum se e prima un coleg, e vorba si de o lipsa totala de discernam#nt5caci, con$orm 8rogramului, si calugarii si calugaritele care nvata n %eminarii trebuie sa stie c#te ceva despre ,normalitatea perversiunilor,5 !aca vom merge pe acelasi drum al mortii su$letesti, vom ajunge sa ne $amiliari-am cu pacatul, dar n asa $el nc#t vom considera ca promiscuitatea se uala si credinta n !umne-eu nu se e clud. !e alt$el, procesul acesta a nceput, se poate nt#mpla sa $ii banuit ca $aci parte dintr-o secta daca vorbesti de castitate premaritala5 8acatul, si nca cel mare, strigator la cer, ncepe sa se mpleteasca cu credinta crestina5 ,6l iubesc pe !umne-eu si El ma iubeste,, ,6l am pe !umne-eu n inima, au-im uneori din gura unor des$r#nati notorii 5.ceasta este ispita cea mai gro-ava din c#te e ista si anume sa ajungi sa cre-i ca esti bun crestin indi$erent de viata pe care o duci, indi$erent de $apte5 )om ajunge la o asa $amiliaritate cu raul, cu pacatul nc#t atasamentul $ata de 'iserica va $i pur $ormal, a$l#ndu-ne ntr-un permanent sperjur. Ma ntreb sincer daca autorii 8rogramului ,Educatia pentru sanatate n %coala *om#neasca, si mai amintesc c#nd parintii le spuneau povesti la gura sobei din care au nvatat ce e cinstea, dreptatea sau moralitatea5 %tiu oare d#nsii ce b#-d#ganii $aceti pe la 'ucuresti? ;e puteti spune acestor batr#ni carunti sau nepotilor dumneavoastra ca "omose ualitatea, se ul oral si anal sunt practici normale? :n lucru e cert, cu oca-ia Huram#ntului n $ata primului ministru si a presedintelui tarii, un ministru al Auvernului *om#niei spune+ ,Hur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului rom#n5, . 6nc"eie spun#nd+ ,.sa sa-mi ajute !umne-eu, si si $ace de obicei semnul %$intei &ruci5 .min -ic, adica ,.sa sa $ie,= 8ro$. ;aurentiu !umitru -------------------------------------------------------------------------------Iata si ce se intampla prin %:. si Marea 'ritanie+ Medicul Aeneral al %tatelor :nite este HoFcelFn Elders, $osta directoare la !epartamentul de %anatate al statului .r3ansas sub guvernatorul 'ill &linton. Ea solicita pentru copiii de gradinita si de scoala primara sa

primeasca pre-ervative si sa $ie instruiti cum sa si le aplice pentru a nu se in$ecta cu virusul %I!., c#nd au contact se ual. Ea sublinia-a necesitatea ca $iecare copil de gradinita si de scoala primara sa $ie ndoctrinat si educat pentru a avea o activitate se uala c#t mai bogata si ,lipsita de pericol,. %ubliniem, acestia sunt copii sub I ani si copii ntre I si J0 ani. 8e HoFcelFn Elders a luat-o gura pe dinainte si-a declarat+ ,9rebuie sa predam copiilor despre avort din primii ani de scolari-are,? va-#nd e presia de pe $etele ascultatorilor, s-a corectat repede+ ,adica despre cum sa evite sarcinile,. ,&opiii de trei ani sunt mai usor de educat dec#t cei de JK ani,, a e plicat ea, de aceea trebuie sa-i nvatam cum sa-si puna pre-ervative de la v#rsta de 3 ani. !upa parerea ei, parintii sunt incapabili sa-si educe copiii de 3 ani, de aceea trebuie numiti n $iecare scoala ,e perti n reproducere, care sa mparta copiilor pre-ervativele la aceste ,clinici speciale, scolare. !aca pre-ervativele nu $eresc de sarcina, atunci $etita trebuie sa aiba un avort, -ice HoFcelFn Elders, dar parintii nu trebuie anuntati. In statul .r3ansas e ista deja 24 de ast$el de ,clinici speciale, si vreo 200 n restul tarii. &#nd parintii copiilor din .r3ansas au a$lat ca la clinica copiii nu se duc c#nd si-au scr#ntit piciorul, ci ca sa $ie instruiti n metode de copulare si ca sa primeasca pre-ervative, iar n unele ca-uri sa li se $aca avorturi, au ridicat un val de proteste, si au re$u-at sa iscaleasca $ormele legale? medicul general HoFcelFn Elders si-a instruit subalternii sa procede-e la avorturi $ara $orme legale. 8entru ca-uri n care pre-ervativele sunt re$u-ate de partenerii lor, $etitelor li se poate implanta un procedeu contraceptiv subcutanat numit /orplant, care costa L@00 de $etita 0natural, din banii contribuabililor1. .ceste implante, -ice Medicul Aeneral al %tatelor :nite, HoFcelFn Elders, trebuie $acute si prostituatelor, care $olosesc stupe$iante, pentru ca ast$el sa nu mai conceapa copii care vin pe lume gata drogati si su$era teribil din vina mamei lor. !ar Medicul Aeneral HoFcelFn Elders n-are nici o obiectiune la stupe$iante sau la promiscuitate ca atare. Mice ea+ ,%per sa le putem da 0prostituatelor1 implanturi /orplant ca sa poate vinde activitatea lor se uala, pentru ca sa-si cumpere stupe$iantele, daca trebuie, dar $ara sa aiba copii neplani$icati,. !ar la unele scoli s-au mpartit copiilor de scoala pre-ervative care se rupeau imediat si aveau de$ecte de $abricatie, deci nu puteau $eri copiii de in$ectii venerice? HoFcelFn Elders a dat ordin sa $ie totusi distribuite copiilor de parca ar $i $ost per$ecte, apoi si-a instruit subalternii sa nu averti-e-e copiii ca pre-ervativele sunt de$ecte. 8re-ervativele si educatia se uala vor scadea numarul de $etite mici ramase gravide, -ice HoFcelFn Elders, justi$ic#nd ast$el costul e orbitant al ,clinicilor , ei se uale n scoli. In realitate, numarul de $etite gravide a crescut e plo-iv de c#nd a nceput n scoli educatia se uala si mpartirea de pre-ervative la copiii mici, pentru ca n orele de educatie se uala, copiilor li se spune sa nu-si asculte parintii care vor sa-i mpiedice de la placerile se uale, la care sunt ndreptatiti de la cea mai $rageda v#rsta posibil. Educatia se uala n scoli ndeamna ntotdeauna copiii sa practice copulatia nainte ca ei sa aiba maturitatea emotionala care trebuie sa nsoteasca acest act. In timp ce HoFcelFn Elders era !irectoarea !epartamentului de %anatate si-si aplica programul se ual n scolile din .r3ansas, acel stat a cunoscut o crestere a numarului de $etite mici ramase nsarcinate care a situat .r3ansas pe locul doi n natiune n aceeasta privinta? o crestere de J30> n numarul de copii care au contactat si$ilis, si o crestere de J@0> n numarul de copii care au contactat virusul %I!.. Inainte ca HoFcelFn Elders sa $ie numita pe acel post, numarul de gravide din scoli si licee sca-use, in cinci ani consecutiv? ea sustine nsa ca, $ara programul ei de activitate se uala la elevi, ar $i crescut si mai mult dec#t a crescut de $apt, de parca proli$erarea copulatiei la copii ntre 3 si JK ani este un lucru inevitabil, care trebuie sa se produca. Auvernul 'lair incurajea-a se ul oral la copii - guvernul engle- incurajea-a adolescentii de JN ani sa e perimente-e se ul oral, aceasta idee $iind o parte a unui program prin care se doreste reducerea numarului de sarcini nedorite in randul tinerilor. Initiatorii declara ca se doreste descoperirea, de catre adolescenti, a unor ,niveluri de intimitate,, cum ar $i se ul oral, in locul contactului propriu--is. .cest e periment, care a $ost initiat de :niversitatea E ter, este coordonat de !epartamentul de %anatate si Educatie. In cadrul acestui departament, pro$esorii sunt initiati sa discute ,puncte de oprire, pre-se , cu tinerii. In pre-ent, peste -ece mii de copii participa la aceste cursuri, ca parte a programului prin care se doreste reducerea drastica a ratei graviditatii, care este cea mai mare din vestul Europei. 09imes1

Materiale $urni-ate de <undatia &restin (rtodo a 8*(-<I;II%

-------------------------------------------------------------------------------Educatia se ualD n scoli de 'ogdan Mateciuc Ministerul Educatiei si-a a$irmat recent intentia de a introduce n programa de nvDtDm#nt pentru anul scolar 2003-2004 cursuri de educatie se ualD. <oarte probabil, aceste cursuri vor $i copiate dupD cele predate n tDrile ,cu traditie,, ele urm#nd sD producD ast$el n r#ndul elevilor aceleasi re-ultate ca n tDrile de unde au $ost preluate. ( scurtD privire asupra roadelor asanumitei ,educatii se uale n scoli,, asa cum transpar ele din statisticile o$iciale, ne va ajuta sD abordDm aceastD c"iestiune cu mai multD responsabilitate. 6n urmD cu peste 20 de ani scolile din %tatele :nite ncepeau sD u-urpe autoritatea pDrintilor si sD predea o ,educatie se ualD, liberD de valori morale, o$erind c"iar indicatii speci$ice despre $olosirea contraceptivelor. .$irm#nd cD pDrintii sunt incompetenti si cD copiii au nevoie sD $ie in$ormati despre cum sD evite consecintele relatiilor se uale 0de e emplu, sarcinile nedorite si bolile cu transmitere se ualD1, promotorii educatiei se uale "edoniste au initiat ceva care nu avea nici o legDturD cu adevDrata educatie se ualD, cre#nd de $apt o ,conditionare se ualD,, adicD o manipulare si o ndoctrinare. 8rogramele erau predate initial n ultimii ani de liceu, dar au $ost apoi e tinse si la clasele mai mici, ajung#nd p#nD la grDdinitD. .u avut nevoie de doispre-ece ani de ndoctrinare sistematicD pentru a-i in$ecta pe copii si pe adolescenti cu o conceptie "edonistD despre viatD si pentru a le sc"imba atitudinea si valorile crestine cu unele neo-pDg#ne, pe scurt, pentru a-i ndoctrina cu un umanism ateist. .sa cum arDta *andF Engel, e pert n educatie se ualD, n cartea ei Educatia se ualD+ :ltima MolimD 0%e Education+ 9"e <inal 8lague1, acest sprijin pentru educatia se ualD si are rDdDcinile n miscarea mpotriva vietii si n malt"usianismul s$#rsitului de secol JO, propagate n secolul 20 de Margaret %anger, $ondatoarea organi-atiei 8lanned 8arent"ood 0,<amilii plani$icate,1. .ceastD organi-atie este a-i $oarte activD n scolile din %:. si este a$iliatul nord-american al I88< 0International 8lanned 8arent"ood <ederation - <ederatia InternationalD a <amiliilor 8lani$icate1, care are repre-entante n aproape toate tDrile lumii. 6n realitate, programele de educatie se ualD "edoniste sunt $olosite n multe scoli din lume pentru a sc"imba valorile si atitudinile copiilor prin asa-numita ,clari$icare a valorilor,. 6n mod nselDtor, aceste programe sunt numite ,crestere si de-voltare umanD,, ,viata de $amilie,, ,populatie si de-voltare,, ,educarea populatiei,, toate toate $iind nrudite ntruc#t provin din aceeasi sursD - I88< 0<ederatia InternationalD a <amiliilor 8lani$icate1 si a$iliatii ei, :/E%&( 0prin al sDu &*E%.;&1 si de la alte institutii care promovea-D controlul nasterilor. 8rin intermediul acestei ndoctrinDri se uale, ei i nvatD pe copii si pe adolescenti+ J. ( nouD de$initie a $amiliei si a rolului bDrbatului si al $emeii, potrivit miscDrilor de "omose uali si $eministe. 2. ( eticD depin-#nd de situatie, adicD un relativism moral, e primat mai popular prin lo-inca ,$D ce vrei, at#t timp c#t nu deranje-i pe nimeni,. 3. ( conceptie "edonistD despre se ualitate. 4. ( mentalitate anti-copii. 6n aceste programe, ei pre-intD bDieti si $ete de-brDcati si activitDti se uale de orice $el 0inclusiv aberante - sodomie, -oo$ilie, prostitutie, onanie, etc.1. .st$el, ei tre-esc n copii impulsurile se uale si le distrug cumpDtarea si inocenta. ;a toate acestea se adaugD indicatiile despre $olosirea di$eritelor metode contraceptive, inclusiv indicatii despre avort, acestea $iind pre-entate ca ,responsabilitate se ualD,, n scopul desensibili-Drii lor n ceea ce priveste natura intimD si sacralitatea se ualitDtii. .sta se petrece n scolile din %tatele :nite de peste douD-eci de ani, cu re-ultate de-astruoase. !e e emplu, n JOI0, nainte de nceperea educatiei se uale n scoli, numai o treime dintre adolescentele nsDrcinate erau singure? astD-i sunt singure douD treimi. 6n acest sens, congresmanul Pilliam !annemeFer scrie n cartea lui :mbrD pe pDm#nt cD e istD o relatie directD ntre sumele c"eltuite de $iecare stat al %:. cu educatia se ualD din scoli si rata sarcinilor nedorite n r#ndul adolescentilor. %tatele care c"eltuie cele mai mici sume cu educatia se ualD au si cele mai reduse statistici privind ca-urile de sarcinD. 8romotorii contraceptivelor pentru minori pretind cD acestea ajutD la reducerea ca-urilor de sarcinD la adolescenti. 9otusi, un studiu privind tinerele singure, cu v#rste ntre J@ si JO ani si care au ntretinut relatii se uale, aratD cD odatD cu cresterea activitDtii se uale creste si posibilitatea de sarcinD, desi ele $olosesc n mod constant contraceptive. Ine$icienta majoritDtii contraceptivelor 0n special la tineri1 este principala

cau-D a acestui $enomen si, cu c#t e mai mare numDrul de tineri care $olosesc contraceptive, cu at#t e mai mare si numDrul ,accidentelor,, ceea ce duce la si mai multe avorturi. ( treime din numDrul total de avorturi care au loc anual n %.:... 0apro imativ J,@ milioane1 au loc la tinere sub JK ani. 6n ultimii 30 de ani au $ost omor#ti prin avort 3@ de milioane de americani, adicD o datD si jumDtate populatia *om#niei. E pertul n probleme ale populatiei, HacQueline 7asun, autoarea cDrtii ,*D-boiul mpotriva populatiei,, a studiat in$ormatiile $urni-ate c"iar de organi-atia 8lanned 8arent"ood si a ajuns la urmDtoarea conclu-ie+ ,%tatele :nite, care o$erD acces la programe de controlul nasterii $inantate de guvern, nregistrea-D cele mai numeroase ca-uri de sarcinD n r#ndul adolescentelor - nasteri si avorturi,. 7asun aratD cD %tatul &ali$ornia, care o$erD minorilor contraceptive si ntreruperi de sarcinD $DrD consimtDm#ntul pDrintilor si care alocD mai multi bani dec#t oricare alt stat al %:. pentru contraceptive, nregistrea-D cele mai multe avorturi la adolescente si locul doi la ca-urile de sarcinD la adolescente. 8entru a combate problema sarcinilor la adolescente, e istD clinici de stat n %:. 0inclusiv n multe scoli1 care o$erD minorilor consultatii privind controlul nasterilor si c"iar contraceptive gratuite, $DrD consimtDm#ntul sau cunostinta pDrintilor. <oarte multe scoli din %:. continuD sD implemente-e programe de educatie se ualD care includ instructiuni despre $olosirea contraceptivelor, vi-#nd copii tot mai tineri, n ciuda $aptului cD toatD lumea stie cD aceasta e un adevDrat de-astru. &ei care continuD sD promove-e aceste programe pretind cD, o$erind copiilor si adolescentilor instructiuni detaliate despre actul se ual si despre cum pot $i evitate consecintele acestuia, ei i nvatD pe tineri sD nu ntretinD relatii se uale 0?=1. E ca si cum ai spune cD i poti nvDta pe tineri n detaliu cum se $olosesc toate drogurile, le e plici sen-atiile plDcute generate de acestea, i nveti cum sD le $oloseascD pentru a evita consecintele negative si dupD aceea speri cD ei nu le vor $olosi. !r. ;ouise 9Frer de la $iliala 8lanned 8arent"ood din /e4 Ror3 recunoaste cD mai mult de douD treimi dintre avorturile care au loc anual n %:. sunt un re-ultat al ine$icientiei contraceptivelor. !esigur, pe mDsurD ce ei vor continua sD promove-e contraceptivele si sD le punD la dispo-itia tinerilor, va e ista si mai multD promiscuitate, n special dacD se o$erD si ntreruperi de sarcinD $DrD stirea pDrintilor, asta n ca- de esec al contraceptivelor $olosite. &"iar 8lanned 8arent"ood, ale cDrei materiale ,educationale, e istD n multe scoli din lume, recunoaste ntr-o revistD proprie cD ,desi tot mai multi tineri $olosesc contraceptive si cu o mai mare persistentD ca mai nainte, totusi numDrul de sarcini n a$ara cDsDtoriei continuD sD creascD., 8ro$esorul 7ingsleF !avis, membru al consiliului de administratie al organi-atiei pro-contraceptie si pro-avort ,Mero 8opulation Aro4t", 0Mero cresterea populatiei1 a declarat+ ,Ironia e cD cresterea numDrului de nasteri nelegitime a avut loc e act atunci c#nd utili-area contraceptivelor era consideratD mai respectabilD si mai generali-atD,. /u este deci surprin-Dtor cD aceste programe "edoniste de educatie se ualD 0care includ instructiuni despre utili-area contraceptivelor1 sunt departe de orice valoare moralD, distrug castitatea si modestia copiilor nostri si i incitD sD ntretinD relatii se uale premaritale. .cesta este motivul pentru care n %:. n $iecare an un milion de adolescente rDm#n nsDrcinate si 2,@ milioane de adolescenti contractea-D boli cu transmitere se ualD 0'9%1, care au ca re-ultat sterilitatea si c"iar decesul. *ecent, $iliala localD a 8lanned 8arent"ood din %tatul Massac"usetts a initiat o campanie de presiuni pentru a determina &onsiliul Educational al %tatului sD includD ,educatia se ualD, ca obiect obligatoriu de studiu n programa analiticD. 8ractic, 8lanned 8arent"ood a solicitat ca educatia se ualD sD $ie obligatorie n toate scolile de stat din Massac"usetts. !esi programele analitice individuale pot di$eri de la o regiune la alta, ,educatia se ualD generalD, include instructiuni despre pre-ervative si utili-area lor, dispo-itive si medicamente contraceptive, medicamente care induc avortul, avort si "omose ualitate. .ceste programe pot eventual mentiona si cuv#ntul ,abstinentD,, nsD doar pentru a discredita conceptul. .bstinenta nu este nicidecum recomandatD ca standard al compotamentului se ual uman. !esi &onsiliul Educational din Massac"usetts a respins solicitDrile 8lanned 8arent"ood, aceasta nu a adus si nc"iderea ca-ului. !upD ce a esuat cu presiunile la nivel de stat, 8lanned 8arent"ood intentionea-D sD-si concentre-e acum e$orturile la nivel local, $Dc#nd presiuni asupra comitetelor scolare. !e unde obsesia aceasta a 88 pentru programe obligatorii de educatie se ualD? %D aruncDm o privire asupra componentei $inanciare a a$acerii+ n JOOI-JOOK, membrii 8lanned 8arent"ood au bene$iciat de un contract de

J@.224 dolari pentru ,instruirea, pro$esorilor din 'oston n ale educatiei se uale. :n raport intern al 8lanned 8arent"ood, ajuns n posesia unei organi-atii crestine, aratD cD ,educatia joacD un rol direct n crearea de clienti pentru clinicile de plani$icare $amilialD ale 88 $iliala Massac"usetts,, asigur#nd ast$el ,stabilitatea $inanciarD a acesteia., %tatisticile actuale demonstrea-D esecul total al acestor programe, nu numai n %tatele :nite, ci n lumea ntreagD, n ceea ce priveste reducerea ca-urilor de sarcinD sau a numDrului de adolescenti activi se ual. 6n ultimii 20 de ani activitatea se ualD premaritalD aproape s-a dublat la adolescentii din %:. 09"e Miami Eerald, @ ianuarie JOOJ1. %tatele :nite, tara cu cele mai multe contraceptive, inclusiv pentru minori si $DrD acordul pDrintilor, nregistrea-D cele mai numeroase ca-uri de sarcinD la adolescente din lumea industriali-atD 0International !ateline, septembrie JOOJ1. ( altD tarD industriali-atD n care educatia se ualD a esuat este %uedia, locul de nastere al ,revolutiei se uale,. Mai nt#i au $ost introduse cursurile de educatie se ualD n scoli 0ntre JO3K si JOKK - @J de ani de educatie se ualD1. .poi a $ost legali-atD contraceptia, "omose ualitatea si avortul. 6n JO@@, din cau-a numDrului $oarte mare de adolescente nsDrcinate si boli venerice, educatia se ualD a devenit obligatorie, n JOI@ guvernul o$erind gratuit ntreruperi de sarcinD p#nD n sDptDm#na a JK-a, indi$erent de motiv. 6n lumina 0ntunericul?1 acestei situatii, un raport guvernamental din JOK@ sublinia preocuparea si de-amDgirea autoritDtilor privind liberali-area se ualD din ultimii ani. %uedia a nceput sD dea napoi, asa cum vor trebui sD $acD si celelalte tDri mai devreme sau mai t#r-iu. E trist cD aceste greseli s-au rDsp#ndit si n tDrile mai putin de-voltate si vin acum si n *om#nia, prin intermediul organi-atiilor care promovea-D controlul nasterilor. /u putem vorbi de educatie se ualD n scoli $DrD a mentiona organi-atiile anti-viatD si anti-crestine 0gen 8lanned 8arent"ood1 care promovea-D contraceptia si avortul, inclusiv pentru minori $DrD cunostinta sau acordul pDrintilor. 8lanned 8arent"ood a reusit sD-si introducD materialele ,educationale, n multe scoli din ntreaga lume. <iloso$ia lor "edonistD si materialistD stD la ba-a majoritDtii cursurilor de educatie se ualD predate n scoli. 6n plus, aceste cursuri au $ost copiate de :/E%&(, ale cDrei programe sunt eu$emistic denumite ,educarea populatiei, si au aceeasi $iloso$ie ca 8lanned 8arent"ood. &redinciosi $ondatoarei lor, Margaret %anger, 8lanned 8arent"ood si a$iliatii lor din toate tDrile continuD sD rDsp#ndeascD a-i aceeasi $iloso$ie "edonistD si materialistD ba-atD pe umanismul ateist si relativism moral. &on$orm 8lanned 8arent"ood 0881, nu e istD valori absolute cum ar $i &ele J0 8orunci. 88 le spune copiilor cD se ualitatea nu implicD deloc aspecte morale bune sau rele, ei trebuind pur si simplu sD e plore-e toate aspectele si sD tragD singuri conclu-iile dupD aceea, c"iar dacD acestea di$erD de principiile morale pe care le-au nvDtat de la pDrinti. 88 a de$init $amilia ca $iind relatia care e istD ntre doi oameni care trDiesc mpreunD, de$initie care asea-D relatiile "omose uale pe acelasi nivel cu cDsDtoria. 6n g"idul lor de educatie se ualD, 8lanned 8arent"ood a$irmD cD valorile sunt principii si credinte pe care ni le creDm singuri si care se sc"imbD cu timpul, important $iind ca $iecare sD decidD pentru sine care-i sunt valorile, indi$erent de ce spun altii. Mesajul pe care l transmite aceastD organi-atie cursantilor de la orele de educatie se ualD este acela cD $iecare persoanD are dreptul sD ntretinD relatii se uale cu oricine si cD partenerul depinde numai de pre$erintele se uale ale persoanei n cau-D. 8lanned 8arent"ood i nvatD pe minori cD normele si considerentele morale au prea putin de-a $ace cu se ualitatea. . le vorbi tinerilor despre se ualitate si contraceptive $DrD a le vorbi si despre moralD nseamnD a-i $ace sD-si piardD bunul simt si sD vadD avortul ca o solutie n ca- de esec al contraceptiei. /u sunt mpotriva $aptului cD tinerii trebuie sD aibD in$ormatii despre relatiile se uale, dar ceea ce se predD actualmente n scolile din (ccident /: E%9E educatie se ualD. .t#t timp c#t orice valori morale si de bun-simt sunt date la o parte, re-ultatul este o degringoladD se ualD $DrD limite, iar statisticile vorbesc de la sine. Mentalitatea libertinD despre relatiile se uale prinde tot mai mult teren si n *om#nia. Este la modD a etic"eta castitatea si cumpDtarea drept ,principii nvec"ite, de pe vremea bunicii., 6n ceea ce priveste credinta, ,eu am credinta mea, n inimD,, dar !umne-eul ,din inimD, e at#t de mic si de bine pitit, nc#t nici nu se mai vede. &e principii au avut nsD bunica si bunicul? &e viatD au putut trDit ei, av#nd asemenea principii ca ba-D? 9uturor ne place sD citim prin reviste relatDri despre bDtr#nei care s-au cDsDtorit la 20, respectiv JK ani, si care trDiesc si acum $ericiti n nu-stiu-ce sat, av#nd K0-O0 de ani. &opiii si nepotii vin mereu la ei de &rDciun, iar ei sunt multumiti cD au trecut cu bine peste greutDtile vietii.

.m vrea si noi sD avem o cDsnicie $ericitD ca a lor. 8e de altD parte, nu vrem sD avem parte de povesti de genul celor citite n revistele ,8ovesti adevDrate, sau ,8ovestea mea,. .sa ceva e un vis ur#t pentru oricine. &ei doi bDtr#nei au avut o viatD $ericitD tocmai pentru cD s-au ba-at pe acele principii considerate de noi a-i ca ,nvec"ite,. 9inerii de a-i ar vrea si libertinaj se ual, si $ericire la maturitate si batr#nete. (ri, asa ceva nu se poate. &um ti asterni la tinerete, asa dormi la maturitate. *elatiile se uale ncepute la v#rste $ragede, n a$ara cDsDtoriei, $ac ca la momentul cDsDtoriei cei doi sD nu mai aibD nimic intim de o$erit unul altuia si nici acel sentiment al unicitDtii cDsniciei lor. ,&e $ac cu tine am mai $Dcut si cu alta2altul., *e-ultatul e un plictis $atal si, n $inal, divortul si permanenta goanD dupD ceva nou. 'la-area multor tineri din -iua de a-i se datorea-D libertinajului practicat n toate aspectele vietii, libertinaj propovDduit si de asa--isa ,educatie se ualD,. ;a 20 de ani ei sunt deja plictisiti de viatD, cautD sen-atii noi n droguri, alcool si e periente se uale aberante si, dupD ce totul devine ,$umat,, sunt internati pentru boli psi"ice sau se sinucid. !umne-eu nu se lasD batjocorit+ libertinajul practicat de om se ntoarce mpotriva lui. !acD nu cre-i n !umne-eu nu nseamnD cD El nu e istD. /egarea realitDtii nu duce la anularea ei. !umne-eu e tot acolo, iar libertinajul se ual e un continuu a$ront la adresa ;ui. Mai devreme sau mai t#r-iu cei care se conduc dupD principii ,moderne, ajung $atD n $atD cu !umne-eu si cu consecintele $aptelor lor. !ar ce e modern n a avea relatii se uale la J@ ani sau a trDi mpreunD $DrD a $i cDsDtorit? .cestea sunt lucruri vec"i de c#nd lumea. Modern si nou e cu adevDrat a /: $ace ce $ace lumea de c#nd se stie, iar <iul lui !umne-eu - Iisus Eristos - a venit tocmai pentru a ne arDta un nou mod de viatD. .vem posibilitatea sD prevenim e$ectele negative ale ,educatiei se uale, din scoli de care se ,bucurD, statele cu traditie n domeniu. !acD sunteti mpotriva introducerii ,educatiei se uale, n scoli, scrieti-le+ 8resedintele *om#niei Auvernul *om#niei Ministerul Educatiei si &ercetDrii !epartamentul pentru .nali-D Auvernului1

InstitutionalD

si

%ocialD

0din

cadrul