Sunteți pe pagina 1din 16

Drogurile i dependena de stupefiante Drogurile - sunt substane solide, lichide sau gazoase, care odat absorbite de organism perturb

una sau mai multe funcii importante, de cele mai multe ori iremediabil, i care influeneaz negativ starea de sntate, sentimentele i percepia. Consumul abuziv al unei astfel de substane poate provoca mai multe tipuri de tulburri: 1. Fizice, atunci cnd, ca urmare a gradului lor de to icitate, duneaz organismului persoanei care le consum. ! : consumul regulat de tutun poate cauza bronite cornice. 2. Psihologice, atunci cand au un efect negativ asupra echilibrului personal, psihologic sau de adaptare sociala. ! : cazul cuplurilor conflictuale datorita abuzului de alcool. Dependena de droguri - reprezint nevoia continu i imperioas de administrare a drogului pentru a produce anumite senzaii dorite sau pentru a "mpiedica instalarea unor efecte dureroase atunci cnd nu mai este luat. #eadministrarea regulat a drogului este asociat cu o stare de ru general. $olerana - reprezint proprietatea organismului uman de a se adapta la substane strine administrate % droguri, medicamente, alcool& apare astfel tendina de a lua doze ct mai mari pentru a obine aceleai efecte. 'evra(ul - desemneaz totalitatea simptomelor fizice i psihice care apar atunci cnd persoana este privat de substana de care a devenit dependent. Consecinele consumului de droguri sunt multiple: ). Cele de ordin medical se refer la urmtoarele posibile afeciuni:

hepatit tuberculoz sifilis afeciuni cardio-respiratorii tulburri endocrine insuficien renal infecii i afeciuni ale pielii complicaii psihiatrice % iluzii, halucinaii terifiante, percepia alterat a timpului i a distanei ')D* supradoza poate avea efecte letale.

)). +e plan psihologic apar reacii de:


panic an ietate depresie suspiciune i tendine paranoice agresivitate labilitate emoional tulburri de comportament "nstrinare de propria persoan i afectarea imaginii de sine modificri de personalitate care pot duce la suicid sau omor scderea performanelor intelectuale.

))). ,n sfera social consumul de droguri are ca efecte:


deteriorarea progresiv a relaiilor sociale creterea riscului de e cludere social diminuarea anselor de reintegrare social i profesional suferina familiei i a adevrailor prieteni dezinteres "n relaionarea cu ceilali implicarea "n activiti infracionale cnd se afl sub influena drogului sau pentru a-i procura doza de stupefiante.

ALCOOLUL I ALCOOLISMUL CE ESTE ALCOOLUL? Alcoolul este un drog "n stare lichid, al crui consum conduce "n timp la dependena fizic i psihic. *lcoolismul este manifestarea contient sau nu, prin care individul caut satisfacerea nevoii de a consuma alcool indiferent de mi(loace sau consecine, pentru evitarea sevra(ului sau a strilor psihice neplcute. Consumul este determinat de dependena fizic i dependena psihic. Boala primar: nu este un simptom secundar al altei afeciuni. +rimar, se refer la natura alcoolismului ca entitate a bolii, "n completarea acesteia i separat de celelalte stri pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. +rimar "nseamn c alcoolismul, ca dependen, nu este un simptom al unei stri de boal evideniate. -oala "nseamn un dezechilibru involuntar. .eprezint suma fenomenelor anormale manifestate de un grup de indivizi. *ceste fenomene sunt asociate cu un set comun specific de caracteristici prin care aceti indivizi difer de normal i care "i pune "n dezavanta(. Boala progresiv: se "nrutaete progresiv. /ictima devine bolnav din punct de vedere psihic, spiritual, emoional i fizic. Boala fatal: boala poate fi doar oprit. Dac nu, persoana va muri din cauza ei. Deseori progresiv i fatal "nseamn c aceast boal persist "n timp i c schimbrile fizice, emoionale i sociale sunt deseori cumulative i pot progresa pe masur ce consumul continu. *lcoolismul cauzeaz moartea prematur prin supradoz, complicaii organice asupra creierului, ficatului, inimii i multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de main i alte evenimente traumatice. +ierderea controlului "nseamn incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitii consumate i 0sau a altor consecin e ale alcoolului privind comportamentul. +reocuparea asociat cu consumul de alcool indic o atenie e cesiv, concentrat pe alcool 0drog, efectele i 0sau consumul acestuia. /aloarea relativ atribuit astfel de ctre individ alcoolului, duce deseori la o direcionare a energiei departe de problemele importante ale vieii. Consecinele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite "n diferite domenii cum ar fi snatatea fizic1e . sindromul retragerii, boli de ficat, gastrit, anemie, disfuncii neurologice2& activitatea psihologic1e . pierderea cunostinei, modificri de comportament i dispoziie2& activitatea relaional1e . probleme "n csnicie i abuz asupra copilului, afectarea relaiilor sociale2& activitatea ocupaional1e . probleme legate de coal sau serviciu2& i probleme legale, financiare sau spirituale. #egarea este folosit aici nu doar "n sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aprare i de negare a semnificaiei evenimentelor, ci "ntr-un sens lrgit ce include o serie de manevre create pentru a reduce contiina faptului c mai degrab consumul de alcool

constituie cauza problemelor unui individ, i nu rezolvarea acestor probleme. #egarea devine parte integrant a bolii i un obstacol ma(or "n calea recuperrii. Cine este epen ent e alcool? !ste dependent de alcool cel care consum alcool "n mod repetat i nu se poate opri din consum fr a suferi stri fizice sau psihice neplcute.!fectele alcoolismului asupra organismului'eneca descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimit care permite s ias la iveal orice slbiciune. -eia se transform "n cruzime aproape nemi(locit, cci sntatea minii se degradeaz, iar cel atins de beie devine dezinteresat, indiferent i superficial. +rezentm aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului: ). *lcoolul acioneaz "n organism ca factor de stres: crete tensiunea arterial, sunt eliberate "n snge mai multe substane ca: lipide, zaharuri, cortizon. )). 3rganismul folosete energie pentru "nlturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesar pentru buna lor funcionare. 4etabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, 5fur5 678 din o igenul necesar funcionrii acestui organ. *stfel alcoolul devine un 5parazit metabolic5. Celulele cardiace i cele nervoase au cel mai ridicat consum de o igen i sufer cel mai mult sub influena alcoolului. ))). *buzul de alcool, consumul matinal 5pe stomacul gol5, duce la malnutri ie. 3rganismul este lipsit de proteine, substane minerale i vitamine. +e lang reducerea aportului acestor elemente importante din hran, e cesul de etanol are ca efect reducerea progresiv a capacitii intestinului subire de a reabsorbi substane importante ca: vitamina -9, acidul folic, iar mai trziu sodiu i ap. )/. +roduii de "nalt to icitate rezultai din descompunerea alcoolului 1de e . acetaldehida2 afecteaz celulele nervoase. )ncapacitatea progresiv a intestinului subire de a absorbi substane vitale bunei funcionri a organismului 1vitamine "n special * i C, sruri minerale2, cauzeaz "n timp tulburri nervoase i tulburri cu origine somatic. +ierderea calciului, a fosfailor i a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase i la creterea pericolului de fracturare. )nflamaiile mucoaselor gastrice i duodenale, precum i fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la s"ngerri grave. Consumul permanent de alcool crete de zece ori mai mult riscul de "mbolnavire de cancer esofagian .'ub incidena suferinei intr i muchiul cardiac. ,mbolnvirea acestui muchi se numete cardiomiopatie. De patru ori mai muli alcoolici mor din cauza tulburrilor cardiace dect de ciroz.

TUTU!UL I "E#E!"E!TA "E !ICOTI!$ C! !'$! $:$:#:; < $utunul este una dintre substantele care produc cea mai puternica dependenta,atat fizica,cat si psihica. Daca comparam cu alte droguri,nicotina produce aceeasi dependenta ca si cocaina. ;a fiecare 97 minute,un om moare din cauza fumatului = #u esista un alt drog care sa ucida atat de mult ca fumul de tigara =Doar 9>8 din fumul de tigara este inhalat de cel care fumeaza,restul de 6>8 este inhalat de persoanele din (ur. .)'C:.);! C3#':4:;:) D! $:$:# = ?Creste riscul de deces prin boli cardiace cu @78. ?Creste riscul de cancer pulmonar. ?+roduce tulburari de concentrare. ?Diminueaza si altereaza mirosul si gustul. ?Creste riscul ipotentei. ?4odifica ritmul cardiac,tonusul muscular si apetitul. ?Cancer al gurii,laringelui,faringelui,plamanilor, pancreasului si a uterului. ?$use,oboseala si respiratie grea. ?Areata,nervozitate,dureri de cap.

ST%ESUL )n present,ritmul vietii isi pune amprenta asupra fiecaruia , cauzand forme diverse de stres care, fara anumite masuri preventive pot degenera in caderi mentale sau fizica. 'tresul este o problema imporatanta in ma(oritatea tarilor puternic industrializate . +e langa faptul ca este responsabil pentru numeroase boli si ore de munca pierdute , provoaca multa suferinta si durere. )n trecut medicina considera stresul o BBcreatieBBa pacientului : se considera ca este fie rezultatul autosugestiei , fie este pshiosomatic 1cauzat de frica si an ietate2 . )n zilele noastre medicii au constientizat ca stresul este o problema medicala importanata % desi in multe cazuri ei pot oferi un tratament medicamentos . Din pacate medicamentele care combat stresul pot crea dependenta & din acest motiv este mult mai bine daca oamenii reusesc sa identifice cauzele ce provoaca stresul din viata lor si sa ia masuri preventive inainte ca acestea sa devina o problema. Ce este stresul? 'tresul ce apare brusc si cu o mare intensitate el este provocat de frica . !sta o provocare directa a instinctului de spravetuire si declanseaza reactii fizice si chimice . De foarte multe ori cand suntem stresati ne simtim coplesiti de o senzatie puternica numita panica . *ceasta este rezultatul unei puternice secretii de adrenalina -hormonul produs de glandele suprarenale . *ceste glande sunt controlate de sistemul nervos. *drenalina este eliberata direct in sange si are un efect imediat asupra oraganismului, pregatindu-l fie sa lupte, fie sa-o ia la fuga . :n val de adrenalina in sistemul sangvin este un raspuns la o sezatie de frica sau la un stres emotional sau fizic . !l pregateste o serie de tesuturi si organe diferite ale corpului pentru o reactie in forta la o criza iminenta . CDD>6rb D>rfc> *drelina creste intensitatea si viteza batailor inimii si creste presiunea sangvina . De asemenea, grabeste conversia glicogenului in glucoza asigurand energie imediata pentru muschi.$otodata respiram mai repede deoarece plamanii incearca sa obtina mai mult o igen.$emperatura corpului creste iar procesul de digestie inceteaza. *ceasta secretie de adrenalina este un raspuns pozitiv fata de circumstanta periculoasa sau inspaimantatoare . !ste forta care le permite oamenilor sa reactioneze cat mai bine in situatii de criza si sa actioneze peste puterile lor obisnuite pentru a evita dezastrul . Cu toate aceste , in unele cazuri poate avea si efecte negative. +rea mult stres , pentru o perioada indelungata de timp , poate fi e trem de daunator . +oate afecta sistemul imunitar , astfel incat persoana respectiva poate fi mai supusa riscului de inbolnavire . +ierderea de energie cauzat de stresul continuu impiedica organismul sa se refaca zilnic & afectand capacitatea de a preveni bolile si ranirea . Boli asociate stresului Crestere frecventei batailor inimii si presiunii sangvine datorita stresului prelungit poate duce la ingrosarea arterelor , favorizand astfel aparitia anginei si a infarctului . 3 crestere

de aci gastric , mai ales daca procesele sunt incetinite , poate provoca o iritatie a mucoasei stomacului , cauzand ulcerul duodenal sau gastric. Eoarte multe boli de piele sunt legate de stes. Eoarte multi medici cred ca encefalomielita mialgica se datoreaza incapacitati corpului de a face fata normal infectiilor virale.'tresul poate reduce raspunsul imunitar la infectii,permitand acestora sa persiste si pe termen lung sa provoace oboseala musculara si mentala . :nele studii ale cercetatorilor americani au asociat stresul cu diferite forme de cancer . Cancerul de san s-ar parea ca apare mai des la femeile care se cofrunta cu un grad ridicat de stres in viata de zi cu zi . !ste posibil ca stresul intens sa afecteze sistemul imunitar atat de mult incat sa permita cresterea si multiplicarea celulelor canceroase. +e langa aceste efecte fizice mai e ista si alte consecinte ale stresului care trebuie luate in considerare. Depresiile grave,un rezultat al stresului prelungit,pot duce la dependenta fata de medicamente sau alcool . Dupa cum se poate observa stresul ne poate afecta in numeroase moduri. !ste periculos si poate chiar ameninta viata & din acest motiv , primul pas catre tratarea cu succes a stresului este intelegerea lui. %eactii caracteristice stresului 'tresul provoaca o varietate de raspunsuri la oameni diferiti . De e emplu , unora le tremura mainile,dintii le sunt inclestati si obra(ii rosii . *ceste mecanisme de aparare erau foarte utile omului primitiv, dar pentru omul modern ele sunt (enante si dau nastere unui stres si mai puternic. :nele simptome ale stresului sunt semnale de alarma . *ceste se pot prezenta sub forma unor probleme fizice minore , cum ar fi ticuri si spasme musculare,dureri de cap frecvente , dereglari ale digestiei si ale proceselor de e cretie . Consumul e agerat de cafea , tigari si alcool reprezinta o modalitate prin care oamenii incearca sa reziste in perioadele stresante din viata lor . Eormele acute de stres pot fi marcate de simptome ca : pierderea poftei de mancare , insomnie , furie , ostilitate si incapacitate de concentrare. *lte reactii de stres pot fi observate in modul nostru de comportare . *cestea pot fi constiente sau cel mai adesea inconstiente . *stfel , oamenii supusi stresului pot ignora sau refuza sa recunoasca realitatea unor situatii stresante . !i pot nega e istenta unui fapt negativ , cum ar fi o despartire , esecul la locul de munca , sau o boala cronica . !i pot sa argumenteze esecul suferit , sustinand ca oricum nu doreau sa castige , sau pot sa incerce sa-i compenseze prin concentrarea asupra altor probleme . *ceste activitati inlocuitoare ascund ostilitate si agresiunea pe care stresul si an ientatea le provoaca adeseori. Cau&ele stresului Cauzele ce declanseaza aceste reactii sunt numite BBfactori de stresBB. 4odul in care se comporta un individ daca este supus unor factori de stres depinde de caracteristicile personalitatii sale si de starea mentala in care se afla.

!venimentele e terne sunt printre cele mai frecvente cauze de stres in viata oamenilor. #u vorbim doar de ritmul alert al vietii moderne , ci de o acumulare de evenimente care luate fiecare separat ar putea fi suportate , dar se adauga altor factori de stres.*cum cativa ani s-a demonstrat ca o cadere nervoasa sau o tentativa de suicid este adesea precedata de o serie de evenimente care creeaza presiuni asupra individului. !venimentele cele mai distructive si periculoase sunt cele care implica un conflict sau o pierdere. +oate fi pierdere unei persoane sau a unui lucru important . *lte gri(i suplimentare pot determina sfarsitul modului de viata de pana atunci . 3 suferinta fizica poate afecta imaginea propriei persoane si increderea in fortele proprii , daca nu-si poate continua viata normala . Conflictele izbucnesc mereu atat la munca cat si acasa . Certurile cu persoanele agreate sau respectate sun e trem de nocive , mai ales daca neintelegerea este lasata nerezolvata. #ecesitatea de a alege intre mai multe variante naste de asemenea conflicte . Cand oamenii sunt confruntati cu alegere , ideea deciziei creste nivelul stresului . Daca varianta care o prefera le este refuzata datorita unor circumstante pe care nu le pot controla , apare frustrarea si amaraciunea . :neori oamenii evita sa ia o decizie pentru ca nu doresc sa se streseze din acest motiv . *ceasta reactie nu face decat sa inrautateasca situatia . ;a locul de munca , managerii care nu reusesc sa ia decizii sunt o sursa de frustrare pentru subordonati . 'tresul poate aparea si daca oamenilor nu le este clar ce au de facut sau daca simt ca nevoile lor nu au fost luate in considerare . 3biectivele nerealiste sunt o sursa de stres pentru studenti , fie ca se refera la parinti sau la scoala . )n societatea moderna nevoia de realizare este foarte importanta.Daca aceasta devine o motivatie obsedanta,cu siguranta va determina aparitia stresului "EME!A 3data cu inaintarea in varsta, tuturor persoanelor li se intampla sa isi aminteasca mai greu unde au pus anumite lucruri sau evenimente care s-au petrecut cu ceva timp in urma. $otusi, daca observi ca aceasta problema se inrautateste rapid si considerabil trebuie sa fii foarte precaut, caci poate reprezenta un inceput de dementa. Daca nu este descoperita la timp si tinuta sub control, ea poate afecta foarte mult viata, ducand la incapacitatea de a te descurca singur in societate. /iteza de dezvoltare variaza de la o persoana la alta, dar, in general, este destul de mare. Dupa cum declara dr. -ogdan 4acadon, medic specialist medicina interna, dementa poate fi provocata sau agravata de urmatorii factori: - boala *lzheimer, care avanseaza necontrolat, de cele mai multe ori fiind netratata& - multi-infarctul, care se mai numeste si dementa vasculara, din cauza ca apare in urma

unui accident vascular cerebral, atunci cand creierul este afectat& - traumatisme foarte grave la nivel cranian& - dementa in care este afectata partea frontala si temporala a creierului, in cazul careia sunt afectate personalitatea si comportamentul. +acientii a(ung sa faca foarte multe glume cu tenta se uala si au momente de e hibitionism& - corpii ;eFG, adica niste proteine care se depoziteaza in creier si dau simptome asemanatoare bolii *lzheimer sau +arHinson. +ersoanele afectate au adesea halucinatii si sunt predispuse la caderi& - infectii foarte grave, care a(ung la creier, inclusiv sifilisul sau boala vacii nebune& - hipoactivitatea glandei tiroide& - deficitul e trem de vitamina -9C sau acid folic& - into icatia cu metale grele& - scleroza multipla& - alte boli, precum Iuntington, -insFanger sau Creutzfeldt-JaHob& - efecte adverse ale unor medicamente& - alcoolismul cronic, suportat de organism de-a lungul multor ani& - encefalita& - infectiile cu HIV0')D*& - atrofia creierului in urma diverselor boli degenerative. 4ai ales in cazul in care apare inainte de varsta de >7 de ani, dementa este considerata ca fiind de origine genetica, mostenita din familie. De multe ori, insa, este rezultatul factorilor e terni.

Simptomele ementei variaza in functie de zona creierului unde este localizata afectiunea, dar cea mai des intalnita problema este reprezentata de pierderea memoriei. *lte e emple ar fi: - dificultatea memorarii evenimentelor recente& - pacientul nu poate gandi rapid si nu poate lua decizii de moment& - ii este greu sa rezolve calcule matematice& - nu poate duce la capat sarcinile scrise& - in cazurile grave, a(unge sa nu mai cunoasca persoanele apropiate, chiar si rudele& - ii este greu sa-si gaseasca repede cuvintele, de unde apar probleme de e primare& - ii este greu sa isi controleze comportamentul si schimbarile de dispozitie& - nu mai are gri(a fata de propia persoana si isi negli(eaza igiena si corpul. 'e ul masculin, tensiunea arteriala marita, nivelul mare al colesterolului, accidentele vasculare, prezenta diabetului zaharat sau infarctul miocardic, toate acestea pot contribui

la aparitia dementei. Evolutia 'olii difera foarte mult de la o persoana la alta. Daca la unii pacienti poate fi tinuta sub control cu medicamente folosite si pentru boala *lzheimer, la altii tratamentul medicamentos nu are niciun rezultat. $otusi, la unele persoane, dementa se mentine in limite stabile chiar si fara pastile, doar printr-un regim de viata sanatos si printr-un e ercitiu intelectual regulat. Din moment ce multi dintre pacienti nu isi dau seama la debutul afectiunii ca se intampla ceva anormal cu ei, familia si prietenii (oaca un rol foarte important in prezentarea acestora la medic inainte ca daunele sa fie ireversibile.

SC(I)O*%E!IE Sc+i&ofrenia este o psihoz caracterizat prin deteriorarea proceselor de gndire i de rspunsuri emoionale inadecvate.K9L $ulburarea se manifest prin halucinaii auditive, deliruri paranoide sau bizare sau prin vorbire i gndire dezorganizate i este "nsoit de disfuncie social sau ocupaional semnificativ. Debutul acestor simptome apare de obicei la "nceputul perioade adulte, cu o prevalen global de-a lungul vie ii "n (ur de 7,@%7,M8.KCL Diagnosticul se bazeaz pe comportamentul observat i pe e perienele raportate de pacient. !reditatea, mediul din frageda copilrie, factorii neurobiologici, procesele psihologice i sociale apar drept factori importani care contribuie la apariia tulburrii& unele droguri recreaionale i medicamente par a cauza sau "nruti simptomele. Cercetarea actual se apleac "n special asupra rolului factorilor neurobiologici, dar nu a fost gsit nicio cauz organic responsabil de una singur pentru apariia tulburrii. #umeroasele combinaii posibile de simptome au declanat dezbateri asupra "ntrebrii dac diagnosticul reprezint o singur tulburare sau e vorba de mai multe sindroame separate. ,n ciuda etimologiei termenului din rdcinile skhizein 1, Na scindaO2 i phrn, phren- 1 , -& NminteO2 din greaca veche, schizofrenia nu "nseamn o Nminte scindatO i nu este acela i lucru cu tulburarea disociativ de identitate P cunoscut i ca Ntulburarea de personalitate multiplO sau Npersonalitate scindatO P tulburare cu care este $ratamentul obinuit este reprezentat de medicaia antipsihotic, care "n principal blocheaz activitatea receptorilor de dopamin 1i, uneori, de serotonin2. +sihoterapia i recuperarea profesional i social sunt de asemenea importante "n tratament. ,n cazuri mai severe P atunci cnd bolnavul reprezint un risc pentru sine sau pentru al ii P spitalizarea obligatorie poate fi necesar, dei "n zilele noastre ederile "n spital sunt mai scurte i mai puin frecvente dect "n trecut.KQL 'e crede "n general c tulburarea afecteaz "n principal cogniia, dar ea contribuie de obicei la probleme cronice de comportament i emoionale. +ersoanele cu schizofrenie prezint frecvent afeciuni comorbide, incluznd depresie ma(or i tulburare de an ietate& prevalena de-a lungul vieii a abuzului de substane 1alcool, droguri, etc.2 este de aproape >78.K>L +roblemele sociale, cum ar fi oma( "ndelungat, srcie i lipsa unui cmin, sunt frecvente. 'perana de via a persoanelor cu schizofrenie este cu 9C - 9> ani mai mic dect a celor care nu au aceast tulburare, acesta fiind rezultatul problemelor de sntate fizic i al frecvenei crescute a sinuciderilor 1"n (ur de >82.KCL

MASTOI"ITA 4astoidita reprezinta infectia si inflamatia spatiilor de aer cuprinse in osul mastoidian. 4astoida face parte din osul temporal al craniului. +oate fi palpata ca o proeminenta osoasa posterior si usor superior lobului urechii. Contine spatii mici pline cu aer 1celule aeriene2. !ste conectata cu urechea medie, si astfel atunci cand e ista o colectie lichidiana in urechea medie, este prezenta o cantitate mica de lichid si in spatiile cu aer din mastoida. *fectiunea se dezvolta de regula cand o otita medie acuta este netratata sau tratata necorespunzator si se e tinde de la urechea medie la osul incon(urator. 'everitatea mastoiditei variaza de la simpla 1puntin lichid a(uns in celulele aerine ale mastoide, in urma unei infectii a urechii medii2 la comple a, atunci cand infectia invadeaza periostul osului mastoidian, la foarte grava cand este distrus chiar osul. De obicei, simptomele apar la zile sau saptamani dupa dezvoltarea otitei medii acute, pe masura ce infectia distruge portiunea interna a procesului mastoid. 'e poate forma o colectie de puroi 1abces2 in os. Computertomografia arata ca celulele aeriene ale procesului mastoid sunt pline cu lichid. +e masura ce mastoidita evolueaza, aceste spatii se maresc. $ratmentul mastoiditei consta in administrarea de antibiotice. )dentificarea microorganismului cauzator a(uta la alegerea antibioticului potrivit. )n functie de severitatea infectiei antibioticul este administrat la inceput intravenos, iar apoi 1pe masura ce pacientul se recupereaza2 oral. Daca in interiorul osului s-a format un abces este necesar drena(ul chirurgical sau chiat e cizia mastoidei 1mastoidectomie2. 4astoidita este cauzata de regula de aceleasi tipuri de bacterii care determina infectii ale urechii medii 1streptoccus pneumoniae si Iaemophilus influenzae2. )nsa, dezvoltarea sa poate fi provocata si de alte tipuri de bacterii, precum !"#ph$lococc%s #%re%s, Pse%&o'on#s #er%ginos#, (le)siell#, *scherichi# coli, Pro"e%s, Pre+o"ell#, F%so)#c"eri%', porph$ro'on#s, si ,#c"eroi&es. -oala poate sa apara in cursul progresiei unei infectii a urechii medii netratate sau tratate corespunzator.

OTITA 3tita este definita ca inflamatia urechii. :rechea are trei portiuni % e terna, medie si interna % oricare dintre acestea putand fi afectata. /orbim asadar de otita e terna, medie sau interna. 3tita e terna poate fi cauzata de o infectie virala, bacteriana sau fungica. !a consta in inflamatia conductului auditiv e tern % canalul care face legatura intre mediul e terior si timpan. De obicei, inflamatia de la acest nivel are ca punct de plecare o leziune mecanica minora, cauzata de e emplu de folosirea prea energica a betisoarelor de curatat urechile, a caror utilizare este din start destul de controversata in randul specialistilor care se ocupa de bolile urechii. Cerumenul 1ceara din urechi2 are un rol important in mentinerea starii de sanatate a urechilor. Din pacate, daca cerumenul este prea putin, acest lucru predispune la infectii, iar daca este prea mult poate cauza retentia apei in conductul auditiv e tern, cu favorizarea inmultirii bacteriilor si aparitia otitei. ;a copii, otita e terna poate sa apara ca urmare a leziunilor produse de introducerea unor obiecte straine in ureche& acestea pot leza si timpanul, iar infectia se poate propaga la urechea medie. ! ista si alte situatii care predispun la aparitia otitelor e terne, de e emplu patrunderea frecventa a apei in conductul auditiv e tern, asa cum se intampla la inotatori, sau tendinta generala la aparitia infectiilor cutanate care se manifesta la persoanele care sufera de diabet zaharat. 3tita medie consta in inflamatia urechii medii& infectia se poate transmite fie de la urechea e terna, prin intermediul unei solutii de continuitate de la nivelul timpanului, fie de la faringe, cu care urechea medie comunica prin trompa lui !ustachio. ! istenta acestei comunicari este usor de Oe perimentatO: atunci cand calatoriti cu masina si urcati pe un deal, simtiti ca vi se infunda urechile& in acest moment, cascati, si veti simti ca urechile vi se desfunda imediat. ! plicatia: la inaltime, aerul este mai rarefiat, iar egalizarea presiunilor de o parte si de cealalta a timpanului se poate obtine prin cascat, act prin care orificiul din faringe al trompei lui !ustachio se deschide si permite iesirea aerului din urechea medie. *cest lucru se intampla, desigur, si in timpul calatoriilor cu

avionul& de aceea se serveste guma de mestecat, pentru ca prin miscarile mandibulei sa se egalizeze presiunile si urechile sa se OdesfundeO. *deseori, otita medie apare la copiii cu rinofaringita tocmai prin e tinderea infectiei la urechea medie din faringe, prin intermediul trompei lui !ustachio. 3tita interna reprezinta inflamatia urechii intrene, unde se afla organul de simt al auzului si organul echilibrului. Din aceasta cauza, un simptom cvasiconstant al otitei interne este ameteala. 3tita e terna se manifesta de obicei cu durere locala si secretii cu caracter seros, sangvinolent sau purulent. !ste necesar un consult de specialitate, in care medicul 3.;ist va folosi otoscopul pentru a vizualiza conductul auditiv e tern si timpanul, pentru a stabili integritatea acestuia. De obicei, otitele e terne se vindeca cu un tratament local % picaturi otice cu antibiotice, antiinflamatorii. )n otitele medii si interne, daca sunt de etiologie bacteriana, este necesar tratamentul cu antibiotice administrat pe cale generala.

SU%"ITATEA +ierderea auzului se caracterizeaza prin scaderea brusca sau progresiva a perceptiei sunetelor. )n functie de cauza, pierderea auzului poate varia ca severitate de la forma usoara pana la severa si poate fi reversibila, temporara sau permanenta. +ierderea auzului de asemenea este cunoscuta si ca o deteriorare a auzului, incluzand si cazurile in care pierderea auzului este prezenta inca de la nastere 1pierderea congenitala a auzului2. )n continuare ne vom referi doar la pierderea progresiva a auzului. +ierderea progresiva a auzului, afecteaza toate grupele de varsta si este ca frecventa pe locul trei dintre cele mai frecvente afectiuni pe termen lung 1cronice2 la varstnici. *ceasta afectiune se intalneste pana la Q78 la persoanele peste varsta de D> de ani si pana la 678 la persoanele peste 6> de ani. )n cazul in care se pierde auzul, persoana in cauza poate sa nu fie constienta de acest fapt, in special atunci cand auzul diminua treptat. 4embrii familiei sau prietenii pot fi primii care observa acest lucru. De e emplu acestia observa ca persoana care are auzul diminuat, are dificultati in a intelege ceea ce discuta cei din (urul lor, in special atunci cand vorbesc mai multe persoane in acelasi timp sau daca e ista un zgomot suplimentar in fundal, de e emplu un radio deschis. +ierderea auzului afecteaza de asemenea activitatea zilnica a persoanei atat de la serviciu cat si de acasa, precum si siguranta persoanei in cauza. +ierderea auzului poate cauza retragerea persoanei respective, chiar aparitia depresiei si pierderea independentei, deoarece scade interactiunea sociala cu alte persoane. +entru aceste persoane e ista insa diverse proteze auditive si alte dispozitive care a(uta la imbunatatirea auzului. Cau&e ;a adulti, cele mai frecvente cauze ale pierderii auzului sunt:- zgomotul: e punerea la zgomot puternic determina pierderea auzului si poate afecta persoanele de orice varsta, dezvoltandu-se de obicei progresiv pe parcursul mai multor ani& in timp, zgomotul prezent la serviciu, cel din timpul liber 1mersul pe motocicleta2 sau zgomotul din timpul activitatilor casnice 1cum ar fi taierea ierbii cu motocositoare2, poate duce la pierderea auzului& - varsta: diminuarea treptata a acuitatii auditive cauzata de imbatranirea sistemului auditiv 1prezbiacuzie2 se caracterizeaza prin degenerescenta celulelor si nervilor de la nivelul urechii interne, care apare o data cu inaintarea in varsta si determina scaderea

auzului progresiva dar ireversibila& pierderea auzului poate fi usoara sau severa, dar intotdeauna este permanenta. *lte cauze ale pierderii auzului: - acumularea de cerumen in canalul auditiv e tern 1determina formarea dopului de ceara2 sau prezenta unui obiect in canalul auditiv e tern& pierderea auzului datorita acestor cauze este foarte frecventa si poate fi tratata cu usurinta, medicamentele care determina ototo icitate si alte substante 1cum ar fi arsenic, mercur, cositor, plumb si mangan2 pot afecta auzul& - ranirea urechii sau a capului: de asemenea, ranirea capului determina afectarea structurilor de la nivelul urechii, cauzand astfel pierderea brusca a auzului& - infectiile urechii, cum ar fi infectiile urechii medii 1otite medii2 sau infectiile canalului auditiv e tern 1otite e terne sau 5urechi de inotator52& - otoscleroza este o afectare a structurilor osoase de la nivelul urechii medii& - neuromul acustic este o tumora benigna 1necanceroasa2 a nervilor care a(ung la cohlee sau a nervilor care parasesc cohleea 1partea urechii interne destinata auditiei - melcul2& - boala 4eniere 1afectiune a urechii interne care se manifesta printr-un ansamblu de tulburari cuprinzand verti(, scaderea auzului si zbarnaituri in urechi2& aceasta boala determina pierderea temporara sau permanenta a auzului& - tumorile benigne care se dezvolta in canalul auditiv, ca de e emplu e ostoza, osteomul si tumorile glomusului. ! ostozele sunt cresteri osoase care cele mai adesea se dezvolta cand canalul auditiv e tern este e pus in mod repetat la apa rece sau la aer rece. 3steoamele si tumorile glomusului sunt tumori benigne. $oate acestea pot determina pierderea auzului daca obstrueaza canalul auditiv e tern. 'i alte tumori ale glomusului cu localizare la nivelul e tremitatii cefalice pot determina pierderea auzului. *lte afectiuni medicale care nu afecteaza in mod direct urechea, dar care pot detrmina pierderea auzului sunt: - scaderea flu ului sanguin la nivelul urechii interne sau la nivelul unor zone corticale ce controleaza auzul poate determina pierderea auzului& cauzele scaderii flu ului sanguin pot fi bolile inimii, hipertensiunea arteriala, accidentele vasculare cerebrale sau diabetul zaharat& - bolile autoimune pot determina pierderea auzului la una sau ambele urechi, care poate fi tranzitorie sau se poate agrava pe parcursul a @ pana la Q luni& una dintre afectiunile autoimune care se manifesta astfel este artrita reumatoida