Sunteți pe pagina 1din 60

Revist# de cultur# universal#

editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni


Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul IV, Nr. 11 (39)
Noiembrie 2013
Per aspera ad astra
_n acest num#r
semneaz#:
George Popa, Iulian Chivu, Doina Dr#gu], Al. Florin }ene, Janet Nic#, George Filip, Petru Hamat, Constantin Miu,
Florentin Smarandache, Adrian Botez, Daniel Marian, Emil Bucure[teanu, Ion Pachia-Tatomirescu, George Petrovai,
Ecaterina Negara, Geo C#lug#ru, Melania Rusu Caragioiu, Gheorghe Vicol, Claudia Voiculescu, Lucian Gruia, Mihai {tirbu,
Leonard Ionu] Voicu, George Baciu, Dan Norea, Florin M#ce[anu, Beatrice Silvia Sorescu, Claudiu Simonati, Iusuf Bislimi,
Valentin Nicoli]ov, Titina-Nica }ene, Boris Marian, Jiri Dedecek, Andrew Fincham, Petr Hrusca, Justin Quinn, Puiu R#ducan,
Marin Voican-Ghioroiu, Eugen Deutsch, Mihai Batog-Bujeni]#, Liviu-Florian Jianu, Mariana Zavati Gardner, Viorel Martin,
Virgil Stan, Ioan Vasiu, Decebal Alexandru Seul, Andrei Potcoav#, Luca Cipolla, Constantin Tudorache,
Lauren]iu-Florentin Ghi]#, Dimitrie Teleor, Nelu Vasile, Constantin Lupeanu, Vasile Menzel.
B
o
u
c
h
e
r

-
P
o
d
u
l
George Popa,Poezia absolutului ..............pp.3,4
Iulian Chivu, Prometeu - Rebeliunea
ntelepciunii .................................................pp.5,6
Doina Drgu(,Versuri .......................................p.6
Al. Florin Tene, Erosul, ca art, n secolul al
XVIII-lea romnesc ............................................p.7
Janet Nic, Paradoxuri umoristice ................p.8
George Filip,Versuri .........................................p.9
Petru Hamat,Bipolaritatea frumosului asimetric
n discursul poetic al lui Radu Stanca ....pp.10-13
Constantin Miu, Motenire lexical .....pp.14-17
Florentin Smarandache,Poeme cu poeme ...p.17
Adrian Botez, Revelatii clandestine... ..pp.18-20
Daniel Marian, Isabela Nicoar: despre trup
altdat ...........................................................p.21
E. Bucureyteanu,Nietzsche i femeile ..pp.22-23
Ion Pachia-Tatomirescu,Caligrafii eternizate
la minut pe-npulberatul eurotraseu .......p.24
George Petrovai, Medicina energetic a
taoismului .........................................................p.25
Ecaterina Negara,Versuri ...............................p.25
Geo Clugru, De veghe la nestinse candele
..............................................................................p.26
Melania Rusu Caragioiu,Versuri ..................p.27
Gheorghe Vicol,Haiku...................................p.27
Claudia Voiculescu,Versuri ...........................p.28
Lucian Gruia,Versuri ......................................p.28
Mihai $tirbu, Ioan Slavici i Eleonora
Tnsescu..................................................pp.29-32
Leonard Ionu( Voicu,Versuri ..........................p.32
Doina Drgu(, Poetul George Filip - n Cetatea
Banilor........................................................pp.33,34
George Baciu,Gnduri n deriv..................p.34
Dan Norea,Dou capitale imperiale ....pp.35-37
Florin Mceyanu,Francois Boucher .............p.38
Beatrice Silvia Sorescu,Versuri ...................p.39
Claudiu $imona(i, Monostihuri ....................p.39
Iusuf Bislimi,Versuri ......................................p.40
Valentin Nicoli(ov, Poemul senryu - un poem
haiku plin de umor ...................................pp.41,42
George Popa,In excelsis .................................p.42
Titina-Nica Tene,Versuri ...............................p.43
Boris Marian,Depresia, ah... ........................p.43
Jiri Dedecek, Andrew Fincham, Petr Hrusca,
Justin Quinn,Versuri .....................................p.44
Puiu Rducan, Dudul ......................................p.45
M. Voican-Ghioroiu, Maria cnt cu dor ....p.45
Eugen Deutsch, Janet Nic,Duel sonetistic...p.46
Mihai Batog-Bujeni(, Da! Sngele Domnului
face minuni! ...............................................pp.47,48
Doina Drgu(,Tcere......................................p.48
Liviu-Florian Jianu,74858............................p.48
Mariana Zavati Gardner, De vnzare...........p.49
Viorel Martin,Versuri ....................................p.49
Virgil Stan, Drumul ctre nicieri ...............p.50
Ioan Vasiu,Versuri ...........................................p.51
Decebal Alexabdru Seul,Portile ...................p.51
Andrei Ptcoav, Un grafician printre
epigramitii olteni ....................................pp.52,53
Luca Cipolla,Versuri .......................................p.53
C. Tudorache, Satira Timpului pierdut ...pp.54,55
Lauren(iu-Florentin Ghi(, Constelatii
epigramatice .....................................................p.56
Dimitrie Teleor, Constelatii epigramatice .p.57
Nelu Vasile,Constelatii rebusiste ................p.58
Constantin Lupeanu,Doi artiti ....................p.59
Vasile Menzel, Actor pictor - Pictor actor ..p.60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
ISSN 2069 0657
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. univ. dr. VIOREL ROMAN, Germania,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresele:
constelatiidiamantine1@gmail.com
const.diamantine@gmail.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul IV, nr. 11(39)/2013 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Fondatori: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, N.N. Negulescu
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
DTP: Doina DRGUT
Ilustra(ia revistei: Franois Boucher
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
3
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Intelectul uman concepe trei forme de
absolut: cognitiv, ontologic si axiologic.
Absolutul cognitiv poate fi atins dect
dac am reusi cuprinde n aparatul cunoas-
terii ntreg infinitul (expresie improprie, to-
tusi: infinitul nu poate fi considerat un ntreg,
o totalitate rotund, pentru c izvorste
mereu din el nsusi); la fel si desfsurarea
temporal din nenceputuri pn astzi, -
lucru, desigur, imposibil.
Mai mult, cosmosul este mereu n deve-
nire, nimeni nu poate sti vreodat ncotro se
ndreapt evolutia sa. Ca atare, Joseph Arthur
conte de Gobineau avea dreptateIgnora-
mus et ignorabimus. Kant formuleaz con-
ceptia conform creia ceea ce noi cunoastem
este creatia aparatului nostru cognitiv su-
biectiv - sensibilitate si intelect - de care dis-
punem. Lucrul n sine (das Ding an sich)
rmne incognoscibil. Si tot att de necunos-
cut rmne si sufletul, interioritatea noastr:
A te cunoaste pe tine nsuti, este lucrul cel
mai dificil, spunea nc la nceputul filozofiei
grecesti, Thales din Milet. Nu putem gsi
limitele sufletului, pe ce drum am apuca-o,
att de adnc ele se afund, afirma la rndul
su Heraclit din Efes. Aceasta cu att mai
mult cu ct, asa cum s-a spus de la Marc-
Aurel la Eminescu, trupul este un strin n
care a fost captat constiinta, spiritul.
*
Absolutul ontologic - eternitatea entit-
tilor ontice, nici ea nu poate fi atins. Fiinta
se afl ntr-o devenire continu, o moarte de
la o clip la alta, urmnd o nou renastere,
iar pe de alt parte entittile individuale poar-
t n formula lor ontic, perisabilitatea. Sunt
Seine zum Tode - ca s relum formula lui
Heidegger, care nu face dect s repete un
adevr stiut de ntotdeauna si deseori repetat
de Heraclit la modul profund tragic: Noi
toti trim moartea, i toti ne trim propria
moarte. Ca atare, Heidegger, dup Heraclit,
voia ns s spun c ne nastem anume pen-
tru a muri. Or, acest lucru arat tocmai cadu-
George POPA
citatea, inconsistenta substantei fiintiale n-
truchipat ntr-o form definit, ntr-un tipar
determinat, oricare ar fi acela.
Dar persistenta lor etern - la ce bun? Ce
ar nsemna pentru univers, dar si pentru un
om a tri indefinit n identitatea psihosoma-
tic sub care s-a nscut? Moartea nu apr
omul de propriul plictis de sine (ennui, anoia,
spleen) dac ar tri mii de ani n aceeasi for-
mul de a fi? Ca s nu mai punem ntrebarea
foarte banal: unde ar fi ncput toat ome-
nirea de la nceputul ciclurilor, ca de pild
cele opt straturi succesive de civilizatie cte
au descoperit spturile arheologice n ora-
sul babilonian Ur? Pn unde trebuia s
ajung Turnul lui Babel pentru a putea gzdui
ntregul sir de omenet ce urma s se tot nasc
pn azi? Nu este perisabilitatea o aprare a
naturii? Chiar dac acest lucru ar putea fi o
imens fraud, cum scria Tagore, gndind
c exist compensatia ntr-o alt lume, o su-
prafiintare etern.
Este foarte posibil ca omul s poat acli-
matiza si popula si ale planete, si totodat s
prelungeasc indefinit viata, vindecnd-o si
de mbtrnire. Va fi ca n raiul visat de religii.
Deci teoretic s-ar putea presupune c onto-
logic omul va reusi s creeze un asemenea
absolut al vietii - adic fr maladii, fr sufe-
rinte, fr moarte.
Dar aparent straniu, Eminescu credea c
absolutul (existentei) este frate cu moar-
tea. Pentru c esenta fiintrii pentru a dura,
trebuie s se afle nencetat ndevenire, deoa-
rece cosmosul nu este dat odat pentru ntot-
deauna, ci se recreeaz pe sine din mers, opri-
rea ar nsemna ncremenire, nghetul tanatic.
Conditiasine qua non a realizrii nves-
nicirii vietii omului este s se reuseasc tot-
odat atingerii alt absolut: cel axiologic, cel
etic. Empedocle afirma c ntregul cosmos
evolueaz sub semnul ciclicittii iubire-ur,
armonie-dizarmonie, creatie-distrugere; iar
Heraclit era mai pesimist: totul se face si se
distruge prin discordie. Cervantes nota n
Don Quijote Omul este cum l-a lsat Dum-
nezeu, uneori si mai ru dect atta, iar
Shakespeare n finalul Sonetului 121: The
men are bad and in their badness reign.
Care ar fi ratiunea existentei rului uman?
Fiinta merit s fie distrus? Natura gn-
deste n acest fel, din moment ce ne con-
damn pe toti la moarte? Numai c omul n-
susi, constiint axiologic a universului,
comite rul pn la ucideri n mas, inclusiv
n numele unui dumnezeu n diverse religii.
Dac natura o face, s spunem, pentru pro-
pria asanare, ca si cum si-ar repara greseala
c ne-a nscut, - distrugerea de ctre om a
vietii altuia are loc dintr-un motiv absurd,
acela de a crede - constient, subconstient -
c actul de a ucide i-ar asigura un surplus de
viat proprie, sau un mod, de asemenea sub-
constient, de a elimina ideea propriei morti.
Heidegger crede c necunoscuta Marea Fi-
int, arunc pe om n lume pentru a o afirma,
pentru a o pstori, dar tot el recunoaste c
omul este condamnat s moar, deci tot nu
poate salva Fiinta... Avea dreptate Heraclit afir-
mnd:gndurile omului sunt jocuri de copii.
*
Or, tragic este urmtorul fapt: chiar presu-
punnd c omul ar gsi mijloacele de a-si
prelungi indefinit viata, el tot va fi egolatru,
tot va provoca suferint si va ucide. O mutatie
moral nu pare posibil. Atunci, ce i rmne
omului pentru salvare, si anume, de ce for-
m de salvare dispune?
Omul are constiint. Constiinta de sine:
constiinta destinului su n lume - viat ame-
nintat de suferint si ru, si ineluctabil arun-
cat n moarte. Or, dndu-si seama de injus-
tetea acestei sortiri fat de Fiinta ca atare,
contiinta omului este axiologic. Pentru
constiinta uman exist vreo iesire, mcar
iluzorie din acest destin? Da, exist un dar
exceptional - imaginatia, regina facult-
tilor, cum a numit-Charles Baudelaire.
Este constiinta imaginativ un dar al
Was bleibt aber, stiftem die Dichter.
Hlderlin
Poezia ]i
absolutul
Poezia ]i
absolutul
4
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
naturii, pentru a ncerca o compensatie, o
reparatie la nereusita vietii? Sau vine ea mai
sus de lumea Creatorului, cum afirm Emi-
nescu vorbind despre natura geniului? (Lume
i geniu - Povestea magului cltor n stele).
Pe de o parte imaginatia stiintific a per-
mis omului s descopere si s fructifice infi-
nite posibilitti latente ale naturii: matematica,
fizica, chimia, astronomia, biologia, etc. i-au
usurat viata, dar i-o si amenint, cci orice
nou descoperire, recunosteau chinezii cnd
au descoperit praful de pusc, se ntoarce
mpotriva omului - aceasta pentru c omul
nu-i poate controla moral aceste desco-
periri, la acmeu aflndu-se fisiunea atomului
cu Hirosima consecutiv.
*
Dar exist o alt imaginatie care constituie
unica salvare, de mare fort spiritual: ima-
ginarul poetic, imaginarul artistic. Acesta,
scrie Kant, n colaborare cuintelectul, a f-
cut ca omul s creeze o nou lume. La acest
binom, autorul Criticii puterii de judecare,
adaug gustul si spiritul - avnd nteles
estetic, spiritul nviortor, nsufletitor al
mintii fcnd-o s vibreze telic - n alti ter-
meni ceea noi am numit emotia intelectual
a artei
ntr-un cuvnt, Puterea de imaginatie (ca
facultate de cunoastere), este, anume, foarte
puternic n crearea unei alte naturi din
materia oferit de natura real, scrie Kant.
Si filozoful din Knigsberg relev faptul c
imaginatia dispune de libertatea prelucrrii
acestei materii pentru altceva, si anume pen-
tru ceva ce depete
natura. Kant numes-te
aceste reprezentri ale
puterii de imaginareidei,
pentru c ele nzuiesc
spre ceva care se afl din-
colo de limitele experi-
enteiempirice, ceea ce le
d aparenta unei realitti
obiective. Ca atare, pu-
terea de imaginatie este
creatoare, accentueaz
Kant, n sensul c ea de-
pseste conceptele inte-
lectului: Ea pune n mis-
care facultatea ideilor
intelectuale spre a gndi
anume, cu prilejul unei
reprezentri mai mult
dect se poate cuprinde si
concepe n ea n mod
lmurit. Geniul, scrie
Kant, este cel care poate
ndeplini dezideratul unor
ase-menea creatii. (Criti-
ca puterii de judecare,
trad. Traian Brileanu, 1940, pp. 195-200).
Hlderlin va duce mai departe viziunea
kantian: Voll verdienst doch dichterisch
wohnet der Mensch auf diese Erde - Plin
de merite, poetic trieste omul pe acest p-
mnt - ideie capital, preluat de Heidegger,
pentru a afirma c Poezia (concept nsumnd
toate artele), este cea care salveaz Dasein
- fiinta uman si, prin aceasta, marea Fiint
care l-a aruncat pe om n lume anume pentru
ca acesta, prin arte, s o pstoreasc.
*
Poezia, arta n general poate s ofere un
absolut si care ar putea fi acela?
Was bleibt aber, stiftem die Dichter -
Ceea ce ns dureaz, poetii ntemeiaz -
sun alt afirmatie fundamental a lui Hl-
derlin. Fiind creatia sa proprie, realizrile
artistice constituie o realitate pe care omul o
consider absolut axiologic, fixate pentru
eternitate. Sunt zilele nemuritoare ale omu-
lui, de care vorbea Pindar, prezentul etern
de care vorbesc Platon si Nietzsche. Arta
este absolutul uman: Rigveda si Imnurile lui
Hlderlin, piramidele egiptene si Partenonul,
Afrodita din Cnide praxitelian si cele trei
Pieta ale lui Michelangelo, autoportretele lui
Rembrandt si Van Gogh, concertele pentru
pian ale lui Mozart, simfoniile lui Beethoven,
Tristan si Isolda wagnerian.
Popoarele s-au stins, dar simbolica mitu-
lui lui Ghilgames rmne peren, cultura greac
s-a nnemurit n cultura european prin mituri
precum Apollo, Orfeu, Dionysos, prin ideea
de sectiunea de aur sau proportiile di-
vine, iar presocraticii au fundamentat n-
treaga filozofie ulterioar occidental.Vedele
indiene au creat viziunea unui ntreg popor,
ntruchipat n operele lor culturale - poezia,
sculptura, pictura, arhitectura. Configuratia
spiritual a popoarelor este o neonatur
n natur, asa cum proclama Kant.
Si dac vorbimn limbajul unor deschideri
ale modernittii, poezia si creeaz spatiul su
- cuantic - si timpul su supratemporal - sunt
dou tipare cu adevrat subiective - kanti-
ene; - iar gndirea geniilor pare a fi trans-
neuronal, confirmnd ideea lui Eminescu
potrivit creia geniul este o entitate dinafara
lumii creat de Dumnezeu. Nici Demiurgul
nu-i poate ntelege ncifrarea. Prin urmare,
poetul creeaz o neolume, un absolut propriu
al omului. n Archaeus Eminescu vorbea de
nelume. Nelumea geniului. Transposibilul.
Dar oare imaginarul poetic rmne numai
o iluzie? O autonselare acceptat de om pen-
tru c este opera sa, c el nsusi este creator,
putnd furi o lume paralel celei de fiecare
zi - n competitie cu lumea lui Dumnezeu?
Si totusi, nu se poate deschide si o alt
perspectiv? Dac inimaginabilele energii
latente din lumea material pot fi att de extins
si uimitor fructificate, nct am ajuns, de pild,
la descoperiri de mare exceptie privind comu-
nicarea la distante astrale, - energiile noastre
spirituale, trite n voint de absolut valo-
ric, nu se fructific n circuitul ontologic
cosmic - nu tim unde i nici cnd? Decde-
rea cultural si moral actuale tot mai grave,
onticitatea profund viciat, negativ pn la
malefic - nu se datoreste energiilor negative
plecate de la rul de zi de zi al oamenilor si
nocivitatea unor ope-
re care pervertesc cul-
tura de mai bine de un
veac ncoace?
Suntem condamnati
la perioade mereu relu-
ate dekaliyuga, n care
s bat tzunami-ul ca-
tastrofal al distructivu-
lui sub cele mai diverse
forme? Dimpotriv,
este att de himeric s
credem c energiile
pozitive umane, reunite
n cor universal, vor pu-
tea s creeze o nou
ontologie n absolut
axiologic? Nu va fi po-
sibil vreodat ca, n a-
cest scop, s aib loc
acea mutatie axiologic
existential proclamat
de finalul Simfoniei a IX-
a a lui Beethoven -
Seid umschlungen,
Millionen...?
B
o
u
c
h
e
r

-
A
l
e
g
o
r
i
e
5
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Grecii au furnizat literaturii universale
referenti care aspir la eternitate si meritul
lor de a fi consacrat teatrul prin Eschiles, So-
focle, Euripide, Aristofan si altii a consolidat
statutul unor simboluri care le reprezint spi-
ritualitatea si nu au putut fi depsite nici as-
tzi: Pygmalion, Narcis, Triptolemos, Faeton,
Icarios, Midas, Prometeu, Pandora, Sisif, Tan-
tal, Heracles, Orfeu, Dionysos etc. Simbolurile
lor, ntemeiate de epica tesut n cultul zeilor
olimpieni, printre eroi, ori n literatura argona-
utilor, n cea a lui Homer, precum si n cea
teban, au ilustrat marile probleme ale umani-
ttii. Prometeu, marele rebel olimpian, dup
Eschil, se rzvrtise mpotriva tiranului Zeus
si vaaveadesuferit imens, ns nu-i vades-
tinui acestuia cu cine ar putea avea un fiu
mai puternic dect el si care l va putea detro-
na. n plus, Prometeu strnise, dup cum se
stie, mnia zeului suprem si prin faptul c
mijlocise muritorilor stpnirea focului, cu-
noasterea mestesugurilor, a medicinii, a navi-
gatiei, a scrisului si cititului - suficiente mo-
tive ca s-si reverse asupra lui furia tiranic
si s-l condamne la chinuri greu de imaginat.
Forta i Puterea - simbolurile zeieti ale
suprematiei - l cuprind pe Prometeu i l
duc s fie nlntuit, la porunca lui Zeus,
chiar de prietenul su Hefaistos i atrnat
pe o stnc din Caucaz de unde nu ar fi pu-
tut s mai scape, orict de ascutit la minte
era. Forta i Puterea i sugereaz n batjo-
cur s atepte s fie scpat de oamenii pe
care i-a nvtat attea. Prsit acolo, n
frig i n suferint, Prometeu i duce cu
demnitate destinul ce-i fusese hrzit. Fru-
moasele Okeanide auziser loviturile de
ciocan date de Hefaistos i l gsesc pe Pro-
meteu n chinuri cumplite i se nduioeaz
de titan, fiul lui Iapetos, fratele tatlui lor,
al lui Okeanos, i sotul surorii lor, Hesione.
Prometeu nu le spune dintru nceput din ce
cauz fusese pedepsit, dar arunc nenum-
rate blesteme la adresa lui Zeus, i asta le
sperie pe frumoasele Okeanide care i
plng de mil. n cele din urm, Prometeu
le va marturisi cum l ajutase pe Zeus n
lupta mpotriva titanilor, de a cror putere
se teme. Prometeu l ajutase i o avusese de
partea lui i pe Geea, marea zeit, dar i pe
Iulian CHIVU
mama lui, zeita Themis. n cele din urm,
Zeus nu-i va face prtai la putere pe cei
care-l ajutaser, nelndu-le buna credint
i loialitatea. Vine apoi la locul penitentei
nsui Okeanos i, impresionat de suferin-
tele titanului, i cere consimtmntul s-i
mijloceasc la Zeus iertarea:
- Nu, mai bine pzete-te tu de necazuri,
fuse rspunsul lui Prometeu. Mi-e team c,
lund parte la durerea mea, ti vei atrage
asupra-ti multe necazuri. Eu trebuie s su-
fr pn la capt tot ce mi-a trimis ursita.
Iar tu, Okeanos, ferete-te s nu atragi asu-
pra ta mnia lui Zeus cerndu-i iertare pen-
tru mine. ns nfruntarea lui Prometeu care
rpise focul sacru pentru muritori din fier-
ria lui Hefaistos, de pe muntele Moshylos,
nu putea fi rscumprat cu astfel de me-
dieri. n acest timp, Io, fiica lui Inahos, zeul
apelor i primul rege din Argolida, fusese
prefcut n juninc de Hera i era alunga-
t de un tun. Disperat i la captul pute-
rilor, Io ajunge la stnca unde era nlntuit
Prometeu i l implor s-i spun cnd va
lua sfrit chinul ei. Prometeu i va spune
c ar fi mai bine s nu tie, dar se ndur de
ea i-i cere mamei sale, profeta Themis, s-
i destinuie soarta. Io se nspimnt cnd
afl cte va avea de ptimit, ea fiind hr-
zit s-l aduc pe lume, n Egipt, pe Epafos,
ascendentul unui neam de eroi, din care se
va nate i cel ce va avea s-i aduc chiar
lui desctuarea. n timp ce Okeanidele se
nfiorau de suferintele lui Prometeu, acesta
continua s-l nfrunte pe Zeus n gura mare:
- Orict m-ai tortura, Zeus, stpn al
tunetelor, ia aminte c va sosi ziua n care
ai s te prbueti i tu n nimicnicie. Ai s-
ti pierzi domnia i ai s fii aruncat n bezn.
Se vor mplini atunci blestemele lui Cronos,
tatl tu (...). n curnd sosete acolo i
Hermes, mesagerul zeilor, care-i cere lui
Prometeu, sub amenintarea unor chinuri i
mai grele, s-i spun cine-i acela care ar
putea s-l detroneze pe Zeus, dar titanul
rmne nenduplecat, contient c orict
va avea de suferit, va rmne tot nemuritor:
- Ia aminte ce-ti spun: nu-mi schimb eu
chinurile pe-o viat de rob! Mai bine nln-
tuit de stnc, dect slug credincioas
tiranului Zeus. Nu sunt pe lume chinuri cu
care Zeus s m poat nspimnta i cu
care s poat s-mi smulg mcar o singur
vorb (...). Hermes ns i duce la cap misi-
unea i i spune lui Prometeu ce l atepta:
multe veacuri prbuit cu stnca nlntuirii
n bezna lui Hades, iar mai apoi un vultur
i va sfia ficatul n fiecare zi, chiar dac
acesta se va regenera pn a doua zi. ntre
timp, ceilalti titani se mpcaser cu Zeus
i i se supuseser, iar acesta i scosese din
ntunericul temnitei subpmntene. Prome-
teu rmnea ns neclintit n tenacitatea
lui chiar dac i mama sa, Themis, l implo-
rase s-i domoleasc firea semeat. Acum
se nscuse deja cel ce avea s-l desctueze,
Heracles. ns tocmai cnd vulturul se n-
drepta spre pieptul titanului gata s-l spin-
tece cu ciocul lui ascutit, Heracles l va
ucide cu o sgeat. Prometeu se destinuie
acum: Stpnul tunetelor urma s o ia de
sotie pe Thetis, creia prevestitoarele Mo-
ire i meniser ca s nasc fii mai puternici
dect tatl lor. Fatalitatea este deci evitat
i de Zeus, iar Thetis deveni sotia lui Peleu
i ddur natere celui mai mare erou al
Greciei, lui Ahile.
Categoric, Prometeu (cel al lui Eschil -
generos si demn, nu cel al lui Hesiod - siret
si perfid) a fost dintru nceput un simbol;
simbolul tenacittii rebele, dar lucide, n nu-
mele drepttii zeiesti, iar suferinta lui nfri-
costoare l-a consacrat ca atare. Cartea pro-
fesorului rus N.A. Kun, din care am rezumat
substanta epic a mitului, citeaz ntr-o not
de subsol o concluzie a lui Marx care l con-
sidera pe titan cel mai nobil sfnt si martir
din calendarul filosofic. La greci, a c-ror
istorie nu ar fi fost complet si mai ales n-
teleas cum se cuvine fr mitologia lor, dup
cum vom observa, simbolurile se realizeaz
aproape n exclusivitate dinspre nivelul ver-
bal sau actantial spre cel substantival, cu
antrenarea unor sensibilitti emotionale, spre
nivelul cultural cu determinantele lui istorice,
sociologice si, mai rar, biografice. Mitul vine,
ntr-adevr, cu un metalimbaj presemiotic n
care gestul si magia o iau nainte gramaticii
PROMETEU-
Rebeliunea n\elepciunii
PROMETEU-
Rebeliunea n\elepciunii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
6
Anul IV, nr. 11(39)/2013
si a lexicului, dar nu si naintea povestirii n-
temeietoare pe care o construiesc. Frica gre-
cilor fat de zei, fat de ursit, ca si credinta
n tributul locrian i fceau adesea s li se
umileasc acestora mgulindu-le putinele
calitti, doar cu ndejdea c ar putea s le
intre n gratii si s le nduplece bunvointa.
Prometeu ns cunostea umilintele si nepu-
tintele oamenilor, dar si faptul c Zeus voia
s-i piard si, nduiosat de soarta lor, i sal-
veaz prin ceea ce avea s-l fac cu adevrat
un erou civilizator. Coordonatele ontogene-
tice nu sunt pentru grecul antic la dispozitia
lui dect n prea mic msur, fiindc Moira
(soarta) l atinge si pe Prometeu, dar l ame-
nint pn si pe Zeus (- Orict m-ai tortura,
Zeus, stpn al tunetelor, ia aminte c va
sosi ziua n care ai s te prbueti i tu n
nimicnicie. Ai s-ti pierzi domnia i ai s fii
aruncat n bezna. Se vor mplini atunci
blestemele lui Cronos, tatl tu). Acesteia i
se adaug ceea ce grecii numeauPhthonos
si se referea la gelozia zeilor care adeseori se
rzbunau pe succesele si pe fericirea oame-
nilor. E de la sine nteles c, dac Moira nu
era de nduplecat, bunvointa zeilor se putea
cstiga n diferite chipuri care grevau pn
la urm asupra eticii olimpiene. Acestora li
se mai adugau ntr-o cultur a fricii, Ere-
niile, pericole accidentale, duhuri ale ntune-
ricului asemntoare vampirilor. Nici unora,
nici altora omul nu putea dect s le rspund
cu umilint, ntr-o cultur a rusinii, paralel
cu cea a vinii si cu puritanismul ce decurge
din ea, cum spune E.R. Dodds, n care zeii,
ca si oamenii, sunt usor de jignit (...); zeii nu
au nimic mpotriva unei minciuni sntoase,
dar nu le place s le iei numele n desert. n
mitul lui Prometeu, discursul intersecteaz
fictiunea cu realitatea dup rigorile verosimi-
lului n al crui temei se pstreaz un contact
sustinut cu viata si de aceea avem cam tot
atta semioz pe ct perceptie profund.
Ceea ce Ockham gsea ca legtur de signi-
ficare ntre obiect si concept, respectiv leg-
tur de subsumare ntre concept si termen,
grecii o spuseser prinLogos-ul lor. Mitul
grecilor este, cu consecvent, o concomiten-
t a quidittii cu haecceitatea; esenta este
constant comprehensiv si definibil. Pro-
meteu spune fr vanitate: nu-mi schimb eu
chinurile pe-o viat de rob! Mai bine nln-
tuit de stnc, dect slug credincioas
tiranului Zeus. Gria astfel nu o trufie frus-
trat, ci un spirit rebelizat, iar nu unul al re-
beliunii. Semnificatul nu se confund cu
sensul, dar converg n simbol pe seama dis-
cursului fiindc textul contracteaz regulile,
ca s prelum o expresie a lui Umberto Eco.
Grecii au stiut nc de la Homer s armonizeze
actele de referint cu cele de identificare a
referentului, altfel ar fi fcut literatur fan-
tastic pur si simplu. Prometeu nu este un
rebel comun, ci unul ntelept, rational, fiindc
ntelepciunea lui l va salva n cele din urm
chiar pe necugetatul Zeus: Thetis nu va de-
veni sotia acestuia, ci a lui Peleu, cu care va
da nastere lui Ahile, si doar asa patricidul
olimpian nu se va mai repeta.
Boucher - Apus de soare
Doina DR~GU}
V
E
R
S
U
R
I
V
E
R
S
U
R
I
V
E
R
S
U
R
I
cel ce...
cel ce locuieste
ntre dou trmuri
rsturnnd cu umbra
n goluri forme
se mpiedic-n lumin
si apoi sporind spre alte ntelesuri
strnge-n brate necuprinsul
pn-l face clip
asumare prin credin(
lumina se druie tuturor
dup msura fiecruia
dusi de dorinte si ntmplri
nu fceau nimic
dar nimic nu rmnea nefcut
se raportau la absolut
pe potriva firii lor
relatia special cu timpul
era asumat prin credint
risipire n dorin(e
ncercau s depseasc limitele
alunecau printre lucruri
mergeau n toate directiile
si se cutau
fiecare depindea
de posibilitatea de-a se deschide
liber
se cltinau n aceeasi directie
cu vntul
n toate se-mprteau
se adugau
si rmneau
suportau egal reprezentri
diferite
treceau prin vreme
si se risipeau n dorinte
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
7
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Al. Florin }ENE
Veacul al XVIII-lea a fost vzut adesea
de unii istorici romantici europeni ca secolul
fericirii, dar pentru romni s-a dovedit a nu
fi fost fericit. Dimpotriv, locuitorii spatiu-
lui carpato-danubian, care nu aveau, nc,
constiinta de romnitate, au trit o epoc ap-
stoare. Stpnirea strin, rzboaiele, jafu-
rile si amputrile teritoriale au fcut ca viata
s par un calvar n care traumatismele isto-
rice lsau arareori clipe de liniste. Dar cum
putea o asemenea realitate istoric s pro-
cure si clipe de iubire ntre sexe? Rspunsul
este simplu. Viata si sentimentele omenesti
nu puteau fi oprite de vicisitudinile vremu-
rilor. Omul este dotat de Dumnezeu cu acest
nobil sentiment, specific numai speciei uma-
ne, si el se afirm indiferent de vremuri si
anotimpuri.
n acest context istoric, motivul erotic era
ntretinut de crtile populare. Acestea s-au
bucurat la noi de receptivitate abia n secolul
XVIII, chiar dac n unele cazuri primele lor
traduceri dateaz din perioada anterioar.
Este vorba deAlexandria, foarte mult gustat
n vechea noastr cultur, scriere pigmentat
de scene ale iubirii la prima vedere, precum
aceea n care Neatinav se arat sgetat la
inim de frumusetile Olimpiei, asa cum le
gsim n Crtile populare (volumul I,
pag.14). O ntreag mostenire sentimental
cathar era cuprins n aceast literatur,
precum si n Istoria Troadei, cu portretul
ideal al frumusetii feminine, ilustrat prin
Elena (mai frumoas dect toate muierile d
lume, c unde o vedeai, prea-ti c iaste zu-
grvit, cum spun la istorii), cu ipostazierea
iubirii (si-au gsit vremea si-au nceput a-si
arta dragostile unul ctre alt), dar cu nche-
ierea sever a morale crestine, ce nfiera adul-
terul: Vedeti, fratilor, ce-au fcut spurcata
Elena i cu spurcatul Alexandru Parij? A-
ceasta agoniseau dragostele muiereti.
Erotica se dovedea o component mult
mai ntins a vechilor crti populare. Pe acest
fundal s-a ntemeiat Sindipa, presrnd lectii
morale despre iubire si ispitele sexului fru-
mos. n acest context, mai bine este reliefat
n Istoria lui Imberic, povestea tinerilor ndr-
gostiti care au fugit n lume, sau n Erotocritul,
n care eroul s-au nebunit de dragostea Ari-
tusei, ca si eroina n cauz carese arde i
frige pentru dragostea lui, ambii jurndu-
si n final pn la moarte s ne ateptm cu
curat ficiorie (ibidem, vol.II,p.71).
Printre crtile gustate n spatiul dintre
Carpati si Dunre, trebuie amintite Imberie
si Margarona, Istoria ethiopiceasc si
Istoria lui Altidilas si a Zelidei (a doi tineri
libovnici), ce ngduiau cititorului s se re-
gseasc n toat trirea lor sufleteasc. Dar,
trebuie s insistm asupra altei crti Istoria
lui Filarot si Antusa, care se remarc prin
cristalizarea n form romneasc a discur-
sului erotic de sorginte medieval, pe care
vechea mostenire cathar din mediile cava-
leresti l-a opus doctrine iubirii crestine, lui
Agape. O meditatie asupra simtmntului se
dovedea instructiv, de aceea Istoria lui Fila-
rot si Antusa exprima si o nou atitudine fat
de dragoste, sanctionnd cu un plus de nte-
legere prezenta ei, fiindc - se arat - din
ceasul ce s rneste de sgetile ei, omul de-
vine altul, prin noua sa ncrctur afectiv,
emotional. Dar elogiul iubirii nu era fcut
pn la capt. Elogiul ibirii nu era fcut pn
la capt, considerndu-semai fericit { }
acela carele n-a czut n primejdia dra-
gosti, pentru c dragostea cu ct este mai
ntiu de dulce, cu att n urm este amar
i plin de feluri de griji i primejdi.(Crtile
populare, p.42). Nu erau putini cei care do-
reau s se initieze n tainele lui Eros. O fceau
pe cale livresc avnd la ndemn scrieri
precum Floarea darurilor, cu un capitol
Pentru dragoste. Nevoia cunoasterii sale
era ntemeiat pe ideeac nimenea nu poa-
te s iubeasc vreun lucru deac mai na-
inte nu-l va cunoate. De aici, nevoia defi-
nirii sentimentului n variatele sale acceptii,
ca devotiune confesional mai deasupra de
toate, dar si cadragostea printilor, apoi
pentru a priatinilor, deci, pentru dragostea
muierilor. Trebuie s amintim Ceasornicul
domnilor, cu numeroase referiri la experienta
erotic, expuse adesea, sub form de pilde si
maxime: c nici o lege cei iubiti nu sufr;
dragostea face preom a nu vide ace vede
i a vide ace nu vede (Arhivele Basarabiei,
IX, 1938, p.27. )
Motivul iubirii aprea si n crtile strine
n traducere romneasc. Acestea erau Cu-
getrile lui Oxenstiern, Narchis, dup
Rousseau, sau n original, precum Lart
daimer dup Ovidiu sau La vie et les amours
du chevalier de Faubas (14 vol.), pe care
Marieta Cantacuzino le avea n biblioteca sa
nainte de 1821, asa cum specific Dan Simi-
onescu n Probleme de educatie si nvt-
mnt n literatura parenetic (1965, p. 714).
Nimic mai firesc ca Erosul s se des-
prind din paginile crtilor si s strbat viata
secolului fr a fi doar o sugestie de lectur.
Ne aflm, totusi, departe de o modificare
esential a comportamentelor, n spiritual
regulilor din renumitul Catechisme des
gens maries, scris de Pere Feline si publicat
n 1782. Un personaj al acestei lumi n schim-
bare si destinuie printre rnduri tririle n
laconicele nsemnri fcute pe margine unui
Ceaslov din 1795. Se numea Ionit Mgur
ce s-a cstorit la 20 de ani cu Anica. Ea a
murit n 1808 si sotul consemna evenimentul
cu duiosie retinut.
Din anonima istorie a celor multi rzbate
astfel un crmpei de viat, n care, peste toate
frmntrile zilnice, iubirea arunc cteva
raze senine.
B
o
u
c
h
e
r

-
H
e
r
c
u
l
e

y
i

O
m
f
a
l
a
EROSUL, CA ART, N
SECOLUL AL XVIII-LEA
ROMNESC
EROSUL, CA ART, N
SECOLUL AL XVIII-LEA
ROMNESC
8
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Janet NIC~
De bine, de ru, o ducea cnd bine, cnd ru.
*
Destinul generalului era un caz particular.
*
I-a atins punctul nevralgic cu un antinevralgic.
*
Avem alimente de calitate pentru toate busturile clientilor.
*
Verbele au trei dialize: dializa activ, dializa pasiv si
dializa reflexiv.
*
La venirea n Romnia, la hotel, lui Julio Iglesias unsprezece femei
frumoase i-au tinut de... urt.
*
Politistul a fost mutat interdisciplinar la alt post.
*
Romnia este asezat n estul condimentului Europa.
*
Viata este un proces multilateral unic.
*
n cas nu erau dect bani lichizi si ap gazoas.
*
Dac veneati la mine, v primeam cu bratele larg... nchise.
*
Un om inteligent e cel care si d seama c nu-i foloseste la nimic
s fie destept.
*
Cnd esti cu nervii la pmnt, esti n aer.
*
A fcut accident vascular pentru c a avut pensiunea foarte mare.
*
A pus lupul sub lup, clipul sub clip si clickul sub clic.
*
Iubita si-a ntors obrazul iar iubitul i-a mai dat o... Palma de
Majorca.
*
Sunt mai catolic dect Papa si mai diplomat ca mapa.
*
Curentul literar nu mai avea deloc electricitate n verb.
*
Scriitorii romni, dup ce sunt mprstiati, mai sunt si dezbinati.
*
Acest primar, pe lng lipsuri si neajunsuri, nu are dect minusuri.
*
Provenit din strutocmilismul modernist, postmodernismul se
afirm prin capravarzism.
*
De la romanicul divide et impera, la europeanul integra et digera.
*
Conductorii de tri trag focoasele si foloasele, n timp ce
neamurile si rup oasele si trag ponoasele.
*
Noi vrem de sus n jos, dar nu putem dect de jos n sus.
*
Am ntlnit amazoane pe... Missisippi.
*
Michelangelo este autorul Cafelei Sixtine.
*
Cartea lui de cpti este romanul lui Panait Istrati Ciulinii
Bdranului.
*
Viitorul nostru este o mereu actualizare a fosti-lor.
*
A depsit limita prin a respecta limita.
*
Vechi: Ubi bene, ibi patria; Nou: Ubi banii, ibi patria.
*
Ft-Frumos cel Urt a cunoscut-o pe Alb ca Smoala si au trit
multi ani de acum ncolo.
*
A fost dragoste la prima vedere...primit prin post.
*
n Romniadeazi, efoartegreu s fieusor.
*
De fapt si de drept, suntem egali n drept, dar nu si n fapt.
*
Dac toat lumea pune punctul pe i, eu pun punctul pe
...virgul.
B
o
u
c
h
e
r

-
A
m
o
r
a
y
i
9
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
George FILIP
(Canada)
AL DOILEA BOTEZ
desigur c m leapd de Satana
desigur c de muze nu m las
desigur: nu trdez numele ghiorghe
desigur: voi muri cu versu-n glas
misterul vietii m-a cuprins n brate
misterul lumii... ce e un mister?
v spun acum - la sfrc de lumnare:
misterul e un morb fugit din cer
puneti Iordanul vostru s m spele
scldati-m-n aromele de naft
dati-mi un nume simplu - crestineste
si-un cal slbatic - s m duc la caft
din clipa-n care am privit Pmntul
vzui c nu-i ceva la locul lui
prea multe pocinoage-s prin istorii
si oamenii-s cam prea dati dracului
acel btrn cnd ne-a trimis pe Terra
a zis s respectm niste porunci
dar noi fugim din dogmele Divine
si-L suprm pre dnsul - si de-atunci
arhanghelii coboar-n arce sfinte
si ne lovesc cu bombe si rzboi
si toat oastea noastr de nemernici
El ne-o-genunche ct numeri la doi!
eu ces fac... mai liric prin destine
m-am dus si eu la vesnicul rzboi
odat - dintr-o caft mondial
mi s-a ntors doar hoitul napoi
pe-aici era prpd - pe bulevarde
cntau drapele rosii - verzi - kaki
oamenii orbi cerseau pe la biserici
minuni despre misterul de-a tri
cnd voi sfrsi poemu-acesta - dac...
o fi s s m re-ntorc la Dumnezeu
L voi minti c lumea nc-i bun
si am s-I pun sub frunte crezul meu:
desigur - nu-l trdez pe sfntul ghiorghe
desigur - c de muze nu m las
desigur c m leapd de Satana
desigur - voi muri cu Tara-n glas.
MAREA VNTOARE
deci mine dimineat - dragi bieti
pornim la cea mai mare vntoare
lsati-v inscriptii pe pereti
se va salva acela ce nu moare
s-nclecati pe caii cei mai buni
si pe sgeti s puneti curarale
noi am primit porunc din strbuni
s-i stm lng porunci Mriei-Sale
dar iat... vin mistretii... stati n sei
cu arcurile-ntinse - si ochiti
s nu aveti cumva mil de ei
mistretii vremii sunt afurisiti!
mistretii vii se-aseaz pocinog
si coltii lor v pipie la glezne
dati-le-n rt cu cizma democrat
c a trdare grabnic le e lesne
iar cnd se-arat vulturii... vultanii
s stiti c vremea pute-a mascara
ei caut de veci strbunii nostri
de prin istorii - spre a-i macera
s nu strigati lozinci la vntoare
aceasta nu-i parad comunist
s trageti drept n frunte - camarade
marxistii - darwinistii mai exist
doriti trompete? - face-v-ti din oase
ca la Rovine - ca la Mrsesti
cnd vezi c Tara arde - camarade
nu sta la umbra vietii s privesti
vin zimbrii... iasca-i proaspt n flinte
vin zimbrii noi cu mahari de mscri
vin cei mai mari perversi ai omenirii
s ne aduc droguri si ocri
veniti flci - e marea vntoare
mistretii lumii nu se vor muriti
s nu se fac iasc mna voastr
bgati cartus pe teav si ochiti!
s stiti - divinitatea ne priveste
si scrie n ceaslov ce e pe jos
ocheste camarade n Satana
e greu la vntoare - e frumos...
VIZITA LUI SOCRATE
Motto: yi puneji voi otrav-n ciorb
ct stau c-un filozof la vorb
simt c-mi d Socrate peste mn
s nu-mi termin ndrznetul tandem
nu-mi mai curge colastr din suflet
si s termin aceast carte m tem
btrnul filozof m-a primit n izmene
avea si cmas dar era la splat
cam impudic as zice - nu-i compatibil
mai ales c el practica celibat
cine esti m tu? - mi-a zis plictisit
vrei s zici c n-am zis ceva de ceva?
ai rspuns la toate-ntrebrile lumii
dar sunt neelucidate pe-aici - cteva
de exemplu: cum se poate pune-ntr-un for
un fugitiv din epoca foarte antic
ce-i mpusc pe legiuitorii cei vinovati
Ir nici-o tent - as zice - semantic?
dar pe filozofi cine dracu-i alege asa
schiopi - mustciosi - prosti sau chelosi?
vino nteleptule prin mileniul al treilea
s vezi progeniturile acelor scabrosi
...btrnul Socrate - splndu-se pe dinti
mi-a grit rar - si nitel cam zeflemist:
bi put-poete - dar cine dracu te-a pus
s te nasti democrat ntr-un ev comunist?
ncurcat, dragii mei, i-am rspuns c-i cunosc
pe Gyr, Becali, Tutea, Bsescu... pe Stancu
precum un vultur mi-a replicat: deci asta era
ai trdat s-ti scoti afurisitule chiria si francu
si nu m-am mai umblat cu unchiul Socrate
dar uitat printre mahrii mileniului meu
am intrat si-am iesit din toate urgiile
iubind lumea - att ct la vreme putusemsi eu
azi sunt demn c i-am fost ghid lui Socrate
mi-a spus c de Pmnt el n-a prea auzit
iar despre chestiile alea despre dumnezeire
sincer v spun - nici-un cuvintel n-a rostit
de atunci umblu ca boul cu lantul n coarne
si am sentimentul c sunt sclavul cel liber
descendentii mei din mileniul al treilea
vor citi cartea mea - creznd c-am fost lider
10
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Petru HAMAT
Raportarea la frumos, n structurile este-
tice propuse de Radu Stanca, se concreti-
zeaz prin asteptarea intens, prin impresia
lirismului, ce se concepe n trilul din himericul
dezmrginirii fiintei sibilice, a eului din para-
digma textual aumbrelor, specifice burgului
sibian. Functia limbajului bipolarittii fru-
mosului se manifest prin stilul stancian al
conditiei paratextuale, care mpiedic ntre-
girea armonioas si prezumtiv a intentiei de
a elucida misterul abisalittii ntr-un corpus
brutal, din care se articuleaz, programatic,
ncercarea eului poetic de a valorifica, prin
negarea ideii de pur, de vitalitate, artisticul,
rezultat n urma lipsei obiectului liric-estetic
analizat. Prin acest demers, obiectiv-textual,
urtul devine elementul de cataliz ntre in-
terior, sufletul mai ncptor dect o ran/
Mai vast dect o pester din ere, si exteri-
orul, n care se refuleaz ntreaga dram, psi-
hotic, a spaimei unui artist, care se vrea,
nainte de toate, a fi ncadrat n schematismul
de exilat, un exil al scindrii fiintei poetice n
magma fluid a proiectiei n imaginar, n fapt,
este o perceptie n initiere a celui care refuz
raportarea la identitatea kairic, la forma prag-
matic si somptuoas a frumosului estetic.
Tematica, de viziune negativ, de des-
compunere n fragmente organice a feno-
menului literar stancian, practic o recepti-
vitatein absentia, diagnosticat n planul
semanticii actuale a lirismului poetului cer-
chist, n modelarea textual a identittii, des-
coperite prin structura invers a simetriei
frumosului, a axiologiei fictionalittii demer-
sului unitar de pe coarda elastic a pauzei de
poeticitate din panoplia amplitudinii artistice.
Expresia stilistic stancian abordeaz, ar-
hitectural, duplicitatea actului estetic, a logo-
sului, prin care se demonstreaz c poeticul
invers, urtul, n functionalitatea sa bipolar,
se poate cataloga drept form si sens, perpe-
tuate asimetric, asemenea unei contextua-
lizri ab initio, care irumpe n axioma fru-
mosului, pentru a o justifica n imersiunea
imaginarului, a imaginii plurivalente, care se
estompeaz pn la neajungerea la conti-
nuum-ul artistic. Estetica urtului, bipolari-
tatea propriu-zis a fenomenului literar a lui
Radu Stanca, n jonctiunea sa cu perspectiva
creatoare, realizeaz mimesis-ul toposului
stancian, al burgului sibian, n care ludicul
umbrelor destructuralizeaz situatia poetic
si miturile de inventie proprie, astfel, progre-
sia metempsihotic dubleaz actul discursiv
n functionalitatea lui ascendent spre mo-
tivul fictiunii lirice. Urtul fragmentrilor po-
etice stanciene evolueaz n aceeasi punctu-
alitate a pragmatismului aristocratic, a spe-
cificului efervescent al mplinirii tematicului,
a dinamismului, n care ntreaga frazare a
textului irumpe n imagini alternative, n suc-
cesive stagnri artistice, n urma crora dupli-
citatea agreseaz limbajul comun al categoriei
improprii a frumosului invers, a unei elucidri
arhitextuale a cadrului sferic al itemului
estetic.
A ntelege textul stancian, n unitatea lui
poetic incert, n conjunctia acestuia cu ele-
mentul fictiv al materiei liricizate, nseamn
act liric profund, ce se realizeaz n raport cu
strile de reverie si transgresare a spatiilor
utopice, a carceralului, n care eul poetic se
nchide pentru a putea dezvolta o lume pro-
prie, confuz, un spatiu a-temporal, din care
nu se poate iesi dect prin infuzia de vitalism,
de acceptare a sistemului axial al materialittii
imaginare/imaginate. Acceptnd sincoparea
functiei arhitecturale a lirismului, urtul de-
vine art a definirii improprii a punctului de
convergent a ceea ce se deconstruieste, se
estetizeaz prin negativism/negativ, prin su-
plinirea formei textuale cu aschemicul, cu
nenumirea fictiv a vidului, a golului existen-
tial, n care eroul stancian, de o solemnitate
excesiv, uneori, evoc individualizarea mo-
mentului ultim, al unei ars doloris modificate
de sublim. Urtul textual se constituie n lo-
gica axial a strategiei lirice, a poeziei, care
denunt mesajul ascuns n simbolistica de
suprafat, iar imposibilitatea de a distinge
ntre actantul-erou si referentul-fantast, ntre
momentul trecut si prezent, ntre istoric si
modern, face din complementaritatea stan-
cian flexiune emotiv, invariabil, arheti-
pal. Radu Stanca si construieste discursul
estetic al categoriei urtului n coordonatele
doxei, n insistenta eului de a desemantiza
structurile mitice, reflexivitatea, care strbate
poeticul, este nlocuit de corpusul scenic,
de inversarea polilor interpretativi, de succe-
siunea elementelor categoriale, motiv pentru
care stigmatul estetizrii limiteaz tempora-
litatea si spatialitatea, n care disjunctia
sintactic problematizeaz abordarea ima-
ginarului:
[...] legenda (prin situatii poetice sau
mituri de inventie proprie), istoria si cultura
(prin teme ce coboar ndeosebi n zarea me-
dieval) si prin peisajul real - de natur sau
arhitectur - al locului, fuzioneaz ntr-o
unitate de expresie dominat de evocarea
nostalgic, degesta voievodale, de line plu-
tiri de fantome si atmosfer de muzic difuz
venind din trecut, de fantastic care calc cu
pasi de psle dalele unui prezent ros de vremi.
Burgul transilvan i apare ca unora al um-
brelor; dar acesteumbre constituie substan-
ta nssi a realittii sibiene, ca o prezent tu-
telar care modeleaz delicat dar inexorabil
datele actualittii. Un Ev Mediu cetos, plin
de fantasme bntuite, se ridic asemenea unui
spatiu complice n aria real a burgului, care
este chiar spatiul sufletesc al poetului.
1
Existentafantasmelor bntuite conchide
o demitologizare a individualittii, n care eul
poetic stancian se dezvolt, n comuniunea
cu matricea stilistic a unei identitti regsite,
a burgului sibian, n care acesta transmite
mesajul de potentialitate, de surescitare a
gestului, a fractiunii care decide destinul.
Acest demers ascunde spatiul sufletesc al
poetului, acea stare de incertitudine, de sufe-
rint ntr-un mediu, adiacent formalului,
semnului si sensului, n care se dezvolt
textul. Cmpul semnificatiilor nglobeaz si
atitudinea eului creator n fata inversrii artei
frumosului, urtul adnotnd perspectiva ca-
tegorial a progresiei artistice, a cinegeti-
cului, n a crui matc liric notiunea si di-
mensiunea fictive transcend si denumesc
spectrul stilistic. Lirismul lui Radu Stanca
inund fantasia, iar prezenta unui spatiu
complice decodeaz coordonatele timpului
istoric si literar ale creatiei stanciene, deoa-
rece poetica urtului si canalizeaz strategia
Bipolaritatea frumosului
asimetric n discursul
poetic al lui Radu Stanca
Bipolaritatea frumosului
asimetric n discursul
poetic al lui Radu Stanca
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
11
Anul IV, nr. 11(39)/2013
schematic a discursului estetic n dualitatea
dintre artist si realitatea sibian, ntr-un ludic
ce pare a transcende granita dintre cele dou
spatii utopice, nregistrnd articularea ele-
mentului funebru pe axa diluat a comple-
xului reflexiv al frumosului.
Poeticul categoriei urtului se ntlneste,
n sfera bipolar a textualului, prin vitalismul
situatiei provocatoare, prin nuantele se-
mantice ale morfemului tranzitoriu, ale ma-
terialittii, fictionalizate prin transfer de lirism.
Este acea situatie complex de reflexivitate,
n care contextul poate nregistra starea am-
bivalent a modalittii logosului, a unei cor-
poralitti care actioneaz, n nota obiectului
interpretat/interpretativ, ca mesaj corelativ
al paratextului, al sintagmei estetice a par-
ticularittii sensului, a raportului cu geneza
stilistic a identittii eului, regsit prin comu-
nicare si transpunere n abisul umbrelor
burgului fantast. Elucidarea misterului devine
o mplinire justificat a poeticului, urtul
actionnd n tehnicitatea textual a elemen-
tului care transmite mesajul, stilul si artisticul.
Sciziunea rupe analiza textual n semantisme
de profundis ale diferitelor situatii lirice, ale
mstilor, care tind s deconstruiasc arhi-
tectura simbolului, a semnificatiei, nchise n
lectura si sensul prim al discursului. Este, n
fapt, o activitate a particularului, din care se
desprind conotatiile duratei manifestrii po-
etice, ale coordonatelor spatiale si temporale,
transcendente n nssi materia sensibil a
continuittii n arca liric a predispozitiei
scenice, a teatralittii din corydonirea n
specificul juxtapunerii imaginative:
Modulatiile spatiului, diferitele durate
temporale si actiunile eroului, care pentru
istoric apartin unor serii eterogene, coordo-
neaz sensul lor simbolic si fac s apar o
singur si unic semnificatie.
2
Evocarea nostalgic a situatiei poetice
imaginate, obiectiv-structurale, prin remi-
niscentele cauzalittii efectului mimetic, prin
gestica de factur agresiv-imobil, aduce n
discutie posibilitatea, genuin, de exprimare
a afectului estompat, destructuralizat prin
sintagma arhitectonic a fluxului estetic. Prin
aceast capacitate, codificat a genotipului
literar, poeticul ntregeste materialitatea
denuntat cognitiv prin faptul c la nivelul
utilittii, prin prezenta sa, urtul indic pe
de-o parte absenta frumosului, atunci cnd
devine numai el obiect al constiintei, iar pe
de alt parte, cnd exist n obiectul estetic
n paralel cu frumosul, pune n relief prezenta
acestuia din urm
3
, anume, este o prezent
dinamic, transmutat n vitalismul jocului
cu duplicitatea, cu acele fantasme aleurte-
niei, estompate n focarul ce nunteste obi-
ectul constiintei, programate s denunte ac-
tul artistic, cu obiectul estetic, individualizat
npersona abisalului.
Frumosul asimetric actioneaz, asadar, n
nota comun a evolutiei estetice a formei sale
antagonice, a superficialittii, prin care se
realizeaz tranzitia nspre functia primordial
a actului scenic, a dinamicii reflexive. Se
realizeaz un discurs simpatetic al proiectiei
n imaginar, n care ntregul demers herme-
neutic ascunde decodificarea formulei indi-
vidualizrii statutului de sinecdoc modern
a poeticului, cu sferele salefantazate, care
delimiteaz actul fragmentrii lirice, iar, prin
aceasta, categoria urtului evidentiaz o to-
nalitate perceput sublim, deoarece actul
limbajului rmne vid, lipsit de substant,
pentru c estetizarea ncepe ntr-o stancian
provocare a sufleorului dincorydonescul joc
al dezmrginirii fiintei tanatice, prin reflectie
a identittii nsilent: Si-n fata mortii nimeni
nu poate s vorbeasc. (La iubita moart)
Moartea, act sublim si fictional al poetului
cerchist, se desemantizeaz prin atingerea
logosului de arta arhetipal a statutului pri-
mordial al functiei mimetice, lipsa logosului
este permutare a ludicittii textuale agestus-
ului materialittii. Este uncontinuum spre
axa ncadrrii n ceea ce se identific, n sim-
bolistica stancian, prin irumperea, brutal,
Ir dimensiuni, care s se fiinteze n poetica
elementului artistic, n silentiozitatea tanatic,
emergent tonalittii, receptate n comuni-
carea refential, motiv pentru care De la un
timp m viziteaz moartea (Vizita), ca excurs
spre initierea/pregtirea pentru marea trecere
spre flexibilitatea fluid a toposului eternittii
dezmrginite, fragmentare si material supuse
imaginrii. Aceast vizit, care se repet pn
la cercul finitudinii jocului cu mstileero-
tanaticizrii, ale coloritului funebru, implic
frumosul asimetric n actul discursiv, tocmai
n creativismul complementar. Se produce o
decelare estetic a gesturilor si mimetismului,
fie prin exprimarea de nuant vid, deoarece
spectacolul umbrelor sibiene este, de data
aceasta, unul al carcerei, din si n care care
poetul nu se poate misca, el rmne n aspec-
tualitatea urtului, fie n imobilitatea artistic
a celui care nu se poate revolta, a fiintei, care
prin fiintare, se concentreaz n metatextua-
litate, n aparenta sugestie a unei redimen-
sionri active a eului tutelar, reflexiv si recog-
noscibil n fantasmele regndirii scenariilor
din spatele cortinei, anume, a conditiei uma-
ne, mereu, supuse trecerii spre etosul umbririi.
Sugestia urtului din vizita asteptat, ca
act ultim al descinderii n toposul burgului,
se face prin elucidarea misterului, prin cuan-
tificarea categoriei imaginarului poetic fan-
tast, n care transparenta stilistic conden-
seaz imaterialul, fragmentarea, n interiorul
discursului, cenzureaz modul fictiv al ima-
ginrii unei sfortri a sinelui n care se ncheie
aceast entropie liric. Frumusetea rebours
este influentat de discursul poetic, de emer-
genta fluidittii cangrenoase a stilului, abor-
dat prin resurectia dinamicii eului, ns liri-
cizarea desface contextul, l potenteaz pn
la regenerarea ideatic, motiv pentru care
poetul resimte stare tensional a negatiei/a
negrii prin polii interpretativi, estetizati de
magma imaginar a reflexivittii artistice.
Astfel, imaginea mormntului devine punct
estetic al paradigmei poetice, prin care acti-
vitatea eului se deduce din suferint si amin-
tire, ca matrice ale refulrii unor dorinte si
iluzii, ale transgresrii spatiului fr coor-
donate precise. Se manifest/se reprezint
un element imaginativ ca o alunecare spre
gol si inflexiune a (re)memoriei, este o pre-
luare/prelungire n fictiunea vicisitudinilor la
care este supus fiinta uman prin conditia
organicittii, n care se materializeaz dis-
pozitia scenic - mormntul eului poetic,
tutelar si reflexiv:
,Si-acesta e mormntul (dar ce srac
mormnt!)
Unde-am venit s sufr si s-mi aduc
aminte. (Pistolul n stil romantic)
Se motiveaz, n arca profunzimii lirice
stanciene, c accentul intuitiv al rentoarcerii,
surescitat de eul creator si mplinit n absenta
memoriei, a modului de a reactiona n am-
plificarea conflictual a elementului organic,
trebuie s se produc n acceptarea desti-
nului, a declicului tensiunii acumulate, printr-
un gest simplu, n care functia logosului este
uitat, ceea ce este acceptat, de canonul arhi-
tectural al lui Radu Stanca, rmne n com-
plexul dinamicii inverse - frumosul distilat al
misterului neelucidat. Taina stancian rmne
s irump n modelare si atitudine, n flexi-
unea ce se materializeaz n ceva straniu si
Boucher - Masa de prnz
12
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
urt, anume, se concepe un act inversat al
proiectiei n imaginarul burgului, este trirea
sentimentului estetic, prin limbaj si imagine,
prin reflectie si complex al revenirii la deve-
nire. Exist, asadar, o metamorfoz conflic-
tual, din care se desprinde starea de ten-
siune, rmas s descifreze fiorul tragic al fi-
intei, este, poate, acel fiint al regndirii pro-
priului destin, acolo undeumbrele se justi-
fic n acord cu fantazarea:
Ia de pe frunte tainica-mi cunun
Care m face straniu si urt. (Efigie)
Obiectul estetic activeaz n paralel cu
forma liric, astfel, sensul poeticului este le-
gat de raporturile transcendente ntre textul
propriu-zis si functionalitatea material a
discursului, n cmpul semnificatiilor, accen-
tuate de acordarea n sens si gest a simpli-
ficrii actiunii de a demonstra c desi O stel
funerar e tot ce-a mai rmas (Scara), starea
eului nu se schimb, urtul este redescoperit
n structurile ambigue, descentralizate de fo-
calizarea intern, pentru c, lipsit de actul
comunicrii, de ireversibilitatea limbajului si
a notionalului, textual-obiectiv al spatiului
liric este definit n categoria asimetric a
frumosului, n limitele subiacente ale idio-
mului strbtut de fiorul tragic al damnrii
Ir scpare, n noaptea-aceea neagr si
plin de efluvii. (Poemul fluviilor) Noaptea
neagr este materia suferind, este acel
plnset-bocet al specificului, transcendent
n structurileumbririi, este acea poematizare
a fluidittii, prin care se deconstruieste
spatiul si timpul, cderea n abisal se propune
act al ireversibilei rupturi n fiinta-eul, este
reprezentare n imanent a intentiei de a de-
numi, n mimesis, fiecare trire, fiecare senti-
ment n nocturnul eternei rentoarceri n ci-
tadin, n acel burg fr iesire - poezia depr-
trii de marea tain, prin tinuirea n fiorul
estetic.
Evanghelos Moutsopoulos scrie, referi-
tor la categoria emergent frumosului estetic,
urtul cu valentele sale poetice, c acesta
serveste pur si simplu drept termen negativ
de raportare, drept alter, pe cnd frumosul
rmne din nou o conditie ce asteapt m-
plinirea, neefectuat, a unei intentionalitti
a constiintei care nu-si gseste corespon-
dent obiectiv
4
. n acest caz, tipologia si
actiunea sunt coordonate obiective ale ur-
tului, care nuateaz starea de agonie reflexiv
a eului, inflexiunea acestuia si prezenta sa
tutelar, n cadrul discursului poetic al lui
Radu Stanca, palatalizeaz vocatia creatoare
a artistului, astfel, poetul cerchist este nevoit
s restrng activitatea celor doi poli ai
lirismului ntr-un strigt, perceput ngouffre-
ul propriilor triri, propriilor reflectii si fan-
tasme, neostoite dect n tnguire/prin tn-
guire, acolo unde mortul devine imagine ce
pluralizeaz fiecare tensiune, prin nenc-
perea n aceeasi moarte, n acelasi destin,
deschis spre rana solar a fluidittii:
Cnd se va sti c-aci-n amiaza mare
St mortul care n-are loc n moarte.
(Gnosis)
Pentru ca aceast ciclicitate de simboluri
s se integreze modalittii transparente de a
acutiza starea emotiv a eului, este nevoie
de functia logosului verbal din mimetic, este
producerea aproape singular din sinecdoca
lui a potenta, din sfera circular a categoriei
esteticului, prin uniformizarea urtului si dis-
punerea acestuia n tendintele prezente ale
canonului literar, sub forma unor interogatii
tanatice/despre iminenta tanatic, care sfr-
sesc, mai de fiecare dat, n a nu avea rspun-
suri (Dac mor, ce se-ntmpl-n mormnt,
ce se-ntmpl? - Finister), ntregul discurs
rezumndu-se la a actualiza un exercitiu de
laborator, o strategie a fictivului prin absent,
n fapt, o reflectie despre golul existential al
euforizrii, fortate si forjate, n conditia efe-
mer a umanului, a eroului corydonesc (N-
ai nc sensul mortii, nu simti ce se petrece?
- Anacronism romantic)
Urtul stilistic, la Radu Stanca, eviden-
tiaz starea utopic, ponderea dinamismului,
a punctului comun de transgresare a spa-
tiului, a finitudinii, precum si a raportrii la
denuntarea artistic. Astfel, este crosetat
poetic, prin rotacizarea estetic a tririi ur-
tului/a urteniei, n unitatea juxtapus a
fenomenului literar n sine, iar metempshi-
hoza se reduce n tensiunea acumulat si dez-
vluit ntr-o imanent a modului de fiintare,
ntr-o acalmie asteptat si materializat, care
anunt un monolog banal, ocotidianizare
prin sine a sinelui mstii/a mascrii. Se trans-
mite o stare de imobilitate, de liniste, n care
nimic nu se ntmpl, totul este ireversibil,
nimic nu transmite iesirea din fundamentul
sobru, lipsit de estetic, urtul fiind demons-
trat ideatic prin reluarea la nesfrsit a spa-
tialittii eterne a burgului sibian, aspectul
temporal este catalogat prin ireductibilitatea
semantic a venirii n prezumtia unui viitor
fantasmatic/fantomatic. Strictetea limbajului,
n care se naste aceast perspectiv stanci-
an ascheletizrii, este dezbtut ntr-un
mod al circumferintei ciclice a semnificatiei,
a jocului, care impune anticiparea vizual, n
timp ce lizibilitatea, precum si optiunea in-
dividual a suficientei actului creator, sunt
potentate de mimetic si de acceptare a strii
de profund semantism auctorial, o patinare
spre evul n care se construiesc fantomele
umbririi, ca treceri spre discretie si tcere,
totul ntr-odox a reducerii, a desprinderii
de intuitie si flux ale constientizrii gesturilor
tainice, ale iluziilor ce se tinuiesc n singura
fiint, obscur si abscons, eul poeticittii
mimilor:
Dar tu vino, chiar dac numai schelet.
Sunt si eu o fantom. Vom fi o patin
A evului nostru tcut si discret. (Sear
medieval)
Pentru R. Polin, problematica urtului
este legat de intransigenta existentei aces-
tuia n lume, de cataliticul permanent al mani-
festrii lui estetice ncontinuum-ul prezent,
idee care, reluat la nivelul prezumtiei stigma-
tice a artei, nseamn, n categoria locutorului
conceptual, despicare a fiorului tragic al con-
ditiei umane prin fantazare. Eul mortificat se
defineste n aspiratia spre urt, n sensul c
nfruntndu-l, arta mobilizatoare de poetici
figurativ-emotionale depseste viziunea
nereusitei, a insuccesului, a incapacittii de
adaptare. Un exemplu, pentru evidentierea
acestui aspect al urtului figurativ, al mode-
lului stancian de insucces, de nedefinit si de
eliziune a sentimentului erotic, al imaginarului
obiectiv, se construieste n poemul Pasrea
albastr, unde disfunctionalitatea frumo-
sului este dezvluit ntr-o imagine a relaxrii,
o euforie estompat a fluidului cnd eul cre-
eaz un etos atipic, realiznd, astfel, posibi-
litatea de a fi cuprins de un fior tragic, ne-
reusita const n degradarea ideii de cuplu:
N-am auzit n noapte dect o usurare
Iar nuntru-n mine un tipt mort, trudit.
Si-a doua zi prin frunze, trecnd din
ntmplare,
De-o pasre albastr ucis m-am lovit...
Gheorghe Grigurcu delimiteaz, n poezia
lui Radu Stanca, o art poetic n temeiul
unui principiu subtil de armonie n discor-
dant, de unitate n diversitate
5
, ceea ce
face din lirismul poetului cerchist odoxa a
intuitiei si intentiei de a sonda profunzimea
punerii n scen a abisalului si tanaticului,
arte ale imaginrii prin mstile mimetice. Sunt
acorduri ntre tanatic si reflectia sa asupra
Boucher - Pescarul galant
13
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
conditiei umane, care se relationeaz cu
aspectul fiintrii motivatiei poetice, prin
accesul la structurile categoriei urtului, prin
diversitate unitar si armonie, care ncorpo-
reaz magma nevrotic a unui eu poetic, aflat
ntr-o continu degradare n fata extinctiei.
Principiul, n baza cruia se construieste po-
ezia stancian, se diferentiaz de statutul
prezentei frumosului, de accentul fluxului si
refluxului estetice, de situatia poetic, anti-
cipat de strile angoasante, ce perimeaz n
spatiul si timpul poeziei, prin subtilul cons-
truct si fluiditatea discursului menite s evi-
dentieze improbabilitatea, interogatia flexibil
si un rspuns inexistent, astept la infinit, al
poetului, a crui viziune aschemic rmne
ncarcerat n existenta vid, n urtul ac-
centuat prin absent. Conditionalul exis-
tential rezum moartea n subtilitatea sublim,
forma si culoarea, pe care le poate lua, sunt
definitorii numai prin anticipare, numai
prezenta ei n himera revoltei mpotriva sinelui
ori sinele se succede unei tranzitii spre un
joc al reciprocittii, spre efervescenta as-
teptrii si sosirii, ambele reflexe fiind supuse
ambivalentei si indeciziei, suplinirii dorintelor
si iluziilor, ntr-un oricnd intuitiv si inten-
tional, purificat si purificator:
O! dac moartea ar avea ca tine [...]
O! dac moartea ar avea paloarea [...]
O! dac moartea ar semna cu tine
Ea ar putea oricnd, oricnd s-mi vin...
(O! dac moartea...)
Poemul Cavalcad se integreaz n coor-
donata explicativ, complex, a permanentei
figurii demitologizate a urtului, a perseve-
rentei n estetica reflectat n raportul dintre
cutarea rebours a frumosului, a etapelor,
care trebuie parcurse pn la finalitatea ex-
presiv, si fateta neasteptatului. Frumosul
nu mai este, de data aceasta, inversat, ci pri-
meste, de la nceput, valente negative, n
timp ce opozitia axiologic frumos-urt cre-
eaz o sublim stare de nnoire a raportului
estetic, dezvluit prin comprehensiunea me-
todei interpretative a functionalittii anta-
gonice, prezumtive. Textualitatea devine, n
acest poem, miscarecorydonesc, integrat
specificittii auctoriale, ea divide modalitatea
constructiei simetrice, iar prin aceast co-
ordonat amplific gratia unui produs al ten-
siunii estetice, al lirismului, care se preface,
prin perceptie fictional, n expresie a du-
plicittii/a logosului care se retrage din actul
comunicrii pentru a lsa locul creativismul
invers, al coagulrii osmotice a elementelor
de factur dihotomic. Spatiul arhitectural
este influentat de material, de sugestia care
se transmite referentului, n vederea identi-
ficrii n text a unei strategii poetice dupli-
citare, de a traversa conceptul, ns, impresia
rmne, simbolic accentuat, n reflectia di-
namicii reversibile: [...] prin ridicarea cer-
cetrii acestuia (a urtului) la nostalgia fru-
mosului, adic prin considerarea urteniei ca
un farmec datorat frumusetii, duce la consi-
derarea unei legturi abisale ntre creator, dar
si ntre contemplator si o form a frumosului
nc nedezvluit, si poate si a unei tendinte
spre depsirea frumosului nsusi [...].
6
Structural si conceptual, poeziaCavalcad
ndeplineste functia dubl a urtului, anume,
raportarea la categoria frumosului, fie prin
perceptia estetic a farmecului si a revenirii
pe acelasi palier de interpretare, fie prin con-
textualizarea valentelor superficiale, a tipo-
logiei, n care cmpul semantic al aschemiei
amplific dualitatea si redirectioneaz textul
spre tendinta de insurectie a constiintei
artistice
7
. Ceea ce rmne n urm este
metempsihoza urteniei, acea ceat albastr
este liant al devenirii n structurile himerice,
strmbe si flmnde, astfel, trirea n astep-
tare a extinctiei se rezum la o elucidare a
materialului poetic, care transcende fiinta
urt, plurivalent si reflexiv. Blestemul
materiei este dra fiintrii, este locul n care
umbrele burgului sibian se dezlntuie,
devenind unitti ce anticipeaz fiecare gest
al eului, imaginile se ntreptrund ntr-un joc
ce nu se danteaz pe scenacorydonirii, ci
se strig, se construieste n absent, ns,
mai mereu, se intensific n acea tensiune
care produce extinctia, linistit, fr ambiva-
lente, fr justificri:
n urma noastr
Prin ceata-albastr
O gur strmb
Surde flmnd
Blesteme...
Lirismul propus de Radu Stanca dep-
seste conditia fluid si reflexiv a esteticii
artei, singularitatea acestuia vine dinspre ar-
tistul care are posibilitatea de a alege ntre
dou identitti marcante ale interpretrii
textuale: frumosul si urtul. Alchimia estetic
a urtului se finanteaz din structuralitatea
impasibil a dinamicii auctoriale, din sufi-
cienta sublimului, bipolaritatea nediferentiat
a frumosului asimetric fiind evident n cons-
tructia imanent a unei poetici de mascare n
interiorul fiorului tragic, este fiintare n actul
plurivalent al proiectiei n imaginar a sinelui.
Acest construct se reprezint ambivalent, fie
prin vitalismul debordant n imagini con-
textualizate arhetipal, imagini care transcend
fictivul n favoarea unui lirism transdescen-
dent, prin mobilitatea care transpare din fie-
care gest al eroului, al reflectiei sale, fie prin
subtilitatea care agreseaz imaginile si
substitutia lor cu acelea fracturate, indecise,
ale negatiei/ale negrii, ale irumperii n
arhitectural, prin fictiunile organicului. Con-
siderat categorie de sorginte negativ, urtul,
cu valentele sale interpretative, actioneaz,
n poezia stancian, asemenea unui program
subiacent, de materie sensibil si sinecdoc
a tririi, al crui construct se defineste prin
euforismul bidimensional, ce acumuleaz
caracteristici, idei si motive, ancorate n
substanta estetic si n jocurile poetice ale
fantastului.
1
Stefan Aug. Doinas, Mtile adevrului poetic,
Ed. Cartea Romneasc, Bucuresti, 1992, p. 141.
2
(Les modulations de lespace, les diffrentes
dures du temps et les actions du hros, qui pour
lhistorien appartiennent des sries htrogcnes,
coordonnent leur sens symbolique et font appa-
ratre une seule et unique signification.), n Mircea
Marghescou, Le concept de littrarit. Critique
de la mtalittrature, Ed. Kim, Paris, 2009, p. 129.
3
Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice.
Introducere la o axiologie a obiectului estetic,
traducere de Victor Ivanovici, introducere de
Constantin Noica, Editura Univers, Bucuresti,
1976, p. 40-41.
4
Idem, ibidem.
5
Gheorghe Grigurcu, Cutarea i fuga de sine a
poetului Radu Stanca, nDe la Mihai Eminescu
la Nicolae Labi, Editura Minerva, 1989, p. 388.
6
Evanghelos Moutsopoulos, op. cit., p. 43.
7
Idem, p. 42.
Boucher - Moara de ap
7
14
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Mostenirea lexical de origine geto-dac n limba romn a fost
si este o problem de natur lingvistic, aceasta prilejuind specialis-
tilor realizarea de studii pertinente, cu argumentepro saucontra...
Dup aparitia crtii doctorului Napoleon Svescu - Noi nu suntem
urmayii Romei (editia a II-a revizuit si adugit a aprut la Editura
Intact, Bucuresti, 2002), contestatarii curentului dacist s-au grbit
s considere aceast lucrare ca fiindfantezist, fr a aduce contra-
argumente, ca s nu mai spunem c nu s-a ncercat publicarea unei
crti de asemenea proportii, cu argumente care s combat teza s-
vescian!
Punnd sub semnul ntrebrii asa-zisul proces de romanizare a
Daciei, care fusese cucerit de fapt doar n proportie de 14 % si ti-
nnd cont si de faptul c ocupatia pretinsilor civilizatori a durat
doar 165 de ani, autorul crtii mai sus amintite se ntreab pe bun
dreptate: Cum a fost posibil ca ntr-un asa de scurt interval istoric
TOAT populatia Daciei s-si uite limba si s nvete o limb nou,
limba latin, de la niste soldati romani, care nici ei nu o vorbeau?
S nu se uite faptul c Traian a adus n Dacia colonisti ex toto orbi
romano (cf. Eutropius, cartea a VIII-a, Adriano).
Un paradox care ar trebui s dea de gndit contestatarilor dacis-
mului (curent care sustine c limba romn este continuatoarea fi-
reasc a limbii geto-dacilor) este acela c la ei acas, asa-zisii urmasi
ai romanilor, locuitorii din Toscana, Lombardia, Calabria ori Sardinia
- teritorii ale Italiei zilelor noastre nu se nteleg ntre ei, dect uzitnd
de limba literar - italiana -, n timp ce locuitorii din Maramures ori
din Crisana sau Banat se nteleg cu cei din Bucovina, Vrancea, Do-
brogea sau Oltenia, fr s fie nevoie de limba literar! Mai mult
chiar, din enumerarea provinciilor romnesti, s-a putut lesne sesiza
c sunt si teritorii (Maramures si Bucovina, spre pild), care au rmas
n afara sferei de influent a romanilor cuceritori, iar locuitorii lor nu
au nevoie nici de dictionar, nici de limba literar, spre a se ntelege n
comunicare cu cei din provinciile aflate cndva sub ocupatie roman!
Ceea ce ne-a dat de gndit si ne-a determinat s realizm acest
studiu lingvistic sunt urmtoarele aspecte n legtur cu vocabularul
limbii romne: cum de este posibil ca toate cuvintele consemnate n
DEX - n afara celor cu etimologie necunoscut - s provin din alte
limbi? Ce fenomen lingvistic a facilitat acest aspect? $i mai ales
cum de avem yi acum o seam de cuvinte cu etimologii necunoscute?
Lingviytii din Academia Romn chiar nu mai au nimic de spus/
cercetat yi se mul(umesc s (in cald scaunul de academician?
Studiul nostru are ca punct de plecare expresia lua-l-ar gaia cu
sensul lua-l-ar/ lovi-l-ar moartea. GAIA - Zeita Mortii n ipostaza
de pasre de prad, care scoate sufletul din trup la moartea oamenilor,
identificat cu zeita neolitica Gaea. Zeita-mam avea de fapt aspect
antropomorf, adic femeie-pasre, asa cum spunea Maria Gimbu-
tas: zeita-pasre - Bird-Goddess - ZEITA VECHII EUROPE. Maria
Gimbutas desi vorbea de zeita-pasre ca zeita-mam nu a spus c
zeita-pasre este Gaia. n limba romn, gie (-i), s. f. - Pasre rpi-
Constantin MIU
toare, uliu (Milvus regalis, Milvus ater). - Var. caie, (nv.) gaic; (din
maghiar - gaie - cioar). Creatie expresiv pe baza lui ga, ce exprim
croncnitul acestei psri. Coincidenta cu lat. gaia cioar este n-
tmpltoare; rezultatul romnesc nu corespunde nici semantic nici
fonetic; pe de alt parte, semnificatia din romn arat c nu trebuie
plecat de la un cuvnt care s se refere la specie, ci la vreo caracte-
ristic n comun mai multor psri. Totusi, forma latineasc este con-
siderat drept etimon al cuvntului romnesc de ctre filologii Sextil
Puscariu si I. A. Candrea Ov. Densusianu. (Sursa: DER).
n mitologia romneasc sacralitatea feminin este reprezentat
de Mama Pmnt, care, mpreun cu Tatl Cer formeaz nucleul cre-
dintelor populare romnesti. Aceste dou divinitti coboar n timp
pn n vremurile pelasgilor. N. Densusianu dup ce studiaz ntreaga
literatur antic cu referire la pelasgi si la Dacia concluzioneaz:
Cea mai arhaic religie, ale crei urme morale ni se prezint la toate
popoarele europene, este adoratiunea primitiv a Cerului si a P-
mntului, ca elemente generatoare. Conform gndirii teologice pe-
lasge, Zeul Cerului ntruchipa principiul masculin si cel al pmntului
principiul feminin, care prin hierogamia lor au dat nastere tuturor
zeilor si oamenilor. Geeaesteevocat deHesiod n Theogonia: lan-
ceputuri, au fost Haos Gaia si Eros. Gaia d nastere (fr interventia
masculului) lui Uranos (Cerul) si Pontos (Marea). Prin unirea cu
Uranos, d apoi nastere Titanilor si Ciclopilor.
Zeul suprem al dacilor era Zamolxe pe care Herodot l consider
a fi Tatl Cer. Lexicograful lui Suidas ne aduce la cunostint c Zamolxe
este si numele unei divinitti feminine, iar aceast divinitate feminin
ce poart acelasi nume cu Marele Zeu nu este alta dect Muma P-
mnt, numit n antichitate si cu numele de Geea, cci pe lng puterea
creatoare a Cerului, ca fort luminoas si creatoare, cultul primitiv
(pelasg - n.n.) mai adora si puterea productiv teluric a pmntului
sub numele de Gaia, GeTellus si mai trziu Terra. Aceast Geea, dup
conceptiile teologice pelasge, reprezenta divinitatea naturii n forma
sa feminin, ca mama nsctoare si educatoare. n legtur cu aceast
divinitate, N. Densusianu afirm: Originea acestei divinitti, ca
principiu si personificare, se reducea la nordul Dunrii de Jos, acolo
unde Homer si Hesiod, pun geneza zeilor, la vechiul ru numit
Okeanos Potamos sau Istru, unde se afla insula cea sfnt a Geei cu
merele de aur, la care face referire basmul romnesc Prslea cel
voinic si merele de aur si care a fost preluat n mitologia greac sub
numele de Grdina Hesperidelor. Poetul grec Asius spune c Pelasg,
printele eponim al pelasgilor, al cror centru politic administrativ si
religios se afla n Dacia, s-a nscut din pmntul negru pe crestele
muntilor nalti, pentru a fi nceptor rasei muritorilor. Conform tra-
ditiilor mentionate de autorii antici, grecii i considerau pe pelasgi
Primii oameni si oameni divini iar pe urmasii lor de la nordul Dunrii
i-au numit geti adic Fii lui Ge/ Geea. Chiar si numele de get presu-
punem a avea aceeasi rdcin: ge <Geea; +tus <tellus (adic ai
MO}TENIRE
LEXICAL
MO}TENIRE
LEXICAL
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
15
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Geei, ai Mumei Pmnt). n perioada ocupatiei romane n Dacia, ca
divinitate national, Muma Pmnt, purta denumirea de Terra Dacia,
epitet prin care romanii desemnau aceeasi idee ca si grecii prin numele
de geti. Romnii, urmasi ai dacilor si ai pelasgilor, si azi si consacr
noii nscuti pmntului, pe care l consider Mum a tuturor, aseznd
pe viitoarea mam, n ceasul nasterii, pe pmnt, pentru ca acesta
s primeasc primul pe noul nscut n calitate de mam a tuturor.
(Ion Pop Reteganul, Cultul pmntului la romni, n Romulus Vul-
cnescu, Mitologie romn, p. 446, Editura Academiei, 1987). Ca
urmasi ai pelasgilor, romnii nu si-au uitat mostenirea ancestral. Ei
nc pstreaz, n obiceiurile lor si n mito-credintele vehiculate, toate
prerogativele Mumei Pmnt. Pmntul este luat ca martor la jur-
minte, la blesteme, considerat fiind ca mam protectoare a omului de
la nastere si pn la moarte. n actul nuptial pmntul avea un rol
important, mpreunarea dintre tinerii cstoriti avnd loc pe pmntul
gol, pentru ca tinerii nsurtei sa fie sntosi si cstoria lor s fie
trainic precum pmntul. (Romulus Vulcnescu, Mitologie romn,
p. 446, Editura Academiei, 1987). Nu ntmpltor credem, o scen din
romanul Morometii se petrece n locul numit de steni Pmnturi:
Biric si Polina merg n Pmnturi, acolo, goi, cei doi tineri se
iubesc, dup care se apuc de fcut chirpici pentru viitoarea cas
Cnd un omse chinuia s moar era ntins pe pmnt pentru a i se
usura sfrsitul. La romni exista si obiceiul de a duce cu sine pmnt
din patrie, atunci cnd mergea n strintate sau de a dormi pe p-
mntul adus din patrie, obicei pomenit si de Bram Stocker n romanul
su Dracula: atunci cnd personajul ajunge la Londra, purta cu sine
lzi n care era pmnt adus din tar. Dacilor, cnd mureau, li se pu-
nea n palm o mn de pmnt. Pmntul aruncat peste cosciug,
atunci cnd sicriul este cobort n groap este de asemenea o invocare
a Mumei Pmnt de a nu apsa prea greu peste rposat. n datinile
de nunt ale poporului romn, exist unele formulri ce tin de cultul
pmntului: Ia-ti copil ziua bun/ De la soare de la lun/ De la cer,
de la pmnt/ De la tot ce e mai sfnt/ De la mam de la tat/ De la
viata ta de fat, iar la antipod, n riturile de nmormntare auzim n
zona Turda: Ia-ti copile iertciune/ De la tot ce e pe lume/ De la bu-
nul nost pmnt/ n care vei fi mormnt. (s.n.) - Petru Caraman, Da-
tinile poporului romn la nmormntare, n Romulus Vulcnescu,
Mitologie romn, p. 447, Editura Academiei, 1987. Iosif S. Naghiu
descrie mtniile care se fac la pmnt (cf. Romulus Vulcnescu,
Mitologie romn, p. 446, Editura Academiei, 1987). S ne amintim o
scen cheie din romanul Ion al lui Rebreanu (despre care autorul
vorbeste n memoriile sale: ntr-o duminic, iesind la marginea satului,
la vntoare de porumbei, a zrit un stean n straie de srbtoare,
care s-a aplecat si a srutat pmntul): iesind s-si vad pmntul n
posesia cruia intrase, santajndu-l pe socrul su, Vasile Baciu, pro-
tagonistul se apleac si-l srut ca pe o ibovnic.
Toate acestea sunt reminiscente ale vechiului cult pelasgic al
Mumei Pmnt pstrate de-a lungul timpului, din neolitic si pan n
vremurile actuale, cnd se practic din ce n ce mai putin, de ele mai
avnd cunostint doar btrnii satelor.
Pmntul Mum, ca zeitate primordial, este o entitate animist-
antropomorfic, a crei reprezentare este difuz. n conceptia omului
primordial, Muma Pmnt este o vietate suport tot ce duce n
spinare (cf. imprecatiei Nu te-ar mai rbda pmntul!), se misc
(Romulus Vulcnescu vorbeste de cutremure - cf. op. cit., p. 443) si
mnnc tot ce e pe el (cf. op. cit., p. 443). n acest sens, Romulus
Vulcnescu aminteste proverbul <>. Imprecatia aceasta (si nu
proverb, cum gresit crede Romulus Vulcnescu) este asemntoare
cu expresia pe care am adus-o n discutie la nceputul consideratiilor
noastre: lua-l-ar gaia cu sensul lua-l-ar/ lovi-l-ar moartea.
II
Continum excursul nostru analitic referitor lamoytenirea lexical
de origine geto-dac a unor cuvinte din limba romn. Un alt cuvnt
strvechi - casi GAIA (discutat mai sus) -, pecarel socotimdesor-
ginte geto-dac este BRNC.
S vedem, mai nti, ce se mentioneaz n dictionare n legtur
cu acest cuvnt:
1. nDic(ionarul explicativ al limbii romne (Academia Romn,
Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclo-
pedic, 1998), am gsit urmtoarele definitii:
BRNC
1
s.f. 1) Boal contagioas, specific porcilor, caracterizat
prin lipsa poftei de mncare si aparitia unor pete violacee.
2) (Pop.) Erizipel.
3) Plant erbacee fr frunze, cu flori verzui sau alburii
grupate n form de spic, folosit n medicina veterinar
(Salicornia herbacea). Compuse: brnca-porcului =a)
plant erbacee cu tulpina si frunzele acoperite cu peri
moi; b) cinstet; brnca-ursului =a) crucea-pmntului;
b) brdisor.
4) Ciuperc cu plria ntins si rsfrnt, prevzut cu
peri aspri (Stereum hirsutum). - Et. nec.
BRNC
2
, brnci, s.f. 1) (Reg., n limba literar numai n locutiuni
si expresii) mn Loc. adv. Pe (sau n) brnci =pe mini
si pe picioare, de-a busilea, trndu-se. Expresie: A
merge (sau a se tr) pe brnci =a merge (sau a se tr) pe
mini si pe picioare, de-a busilea. A cdea n (sau pe
brnci) =a cdea istovit (de oboseal). A munci (sau a da,
a lucra) pe (sau n) brnci =a munci pn la istovire.
2) (Pop. n formabrnci) mpunstur, ghiont, izbitur.
Expresie: A-i da inima brnci =a simti un imbold pentru (a
face) ceva.
3) (Reg.) Partea de jos a picioarelor animalelor; lab. (pl.,
n. brnciuri - var. brnci s. m.).
- Lat. branca.
2. n Dic(ionar de sinonime, Mircea si Luiza Seche (Editura Litera
International, 2002) - BRNC s. - brat, membru superior, membru
superior, lab, mnus, buberic, erizipel, rujet.
3. n Dic(ionar ortografic al limbii romne (Editura Litera Inter-
national, 2002)
BRNC s. (BOT.) 1) (Salicornia herbacea) (rar) salicornie, (reg.)
brncarit, buberic, cprit, gusterarit, gusterit, srigea,
solonet, cornul-salcei, iarba-porcului, iarb gras, iarb-
srat, mtur-rosie, srtur-rosie.
2) brnca-ursului v. crucea-pmntului.
3) v. zmosit.
4. n Dic(ionar ortografic al limbii romne (Editura Litera
International, 2002)
BRNC (boal, plant, mn) s. f., g-d. art. brncii; (plante, mini)
pl. brnci.
5. nNoul dic(ionar explicativ al limbii romne (Litera International,
Editura Litera International, 2002), putem citi urmtoarele:
BRNC
1
f. 1) Boal contagioas, specific porcilor, caracterizat
prin aparitia unor pete vinete, umflarea gtului si lipsa
poftei de mncare.
2) pop. Boal infectioas, manifestat prin inflamarea si
nrosirea pielii, prin dureri si stare febril; erizipel; orbalt.
3) Plant erbacee fr frunze, avnd flori albe-verzui,
dispuse n spic. brnca-porcului plant erbacee melifer,
avnd tulpina si frunzele acoperite cu peri moi. Probabil
cuv. autoht.
16
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
BRNC
2
brnci f. pop. 1) Fiecare dintre cele dou membre supe-
rioare ale corpului omenesc; mn. Pe (sau n) brnci -
trndu-se pe mini si pe picioare. A cdea n (sau pe)
brnci: a) a cdea sprijinindu-se cu minile pe pmnt; b)
a nu mai putea (de oboseal); a fi mort (de oboseal).
2) mai ales la pl. Izbitur brusc cu minile; mbrncitur.
A da brnci - a mbrnci. A-i da inima brnci - a-l ndemna
(pe cineva) inima (s fac ceva).
<lat. branca
6. nDic(ionar universal ilustrat al limbii romne (editia a IV-a,
revzut si adugit, Editura Litera international, Bucuresti, 2010,
vol. 2), am gsit urmtoarele date:
BRNC
1
- 1) (regionalism) - partea de jos a piciorului animalelor;
lab; pl. Brnci: S fiu cne-n patru brnci..
2) (regionalism) - mn. Sculndu-s, bea si mnc sau
si razm capul n brnc. (Budai-Deleanu); pe brnci -
pe mini si pe picioare, de-a busilea;
a cdea saua da n(pe)brnci.
a) a cdea n mini (istovit): Munceste pn cazi pe brnci.
(Anton Pann).
b) (figurat) - a cdea pe (la) pmnt; a ngenunchia: Deo-
dat, Stambulul cade-n brnci. (Alecsandri).
a munci (a lucra) pe brnci - a munci din rsputeri (pn
la epuizare - n.n.)
3) (pop. la pl.) - mpinstur cu mna, izbitur (cu mna),
ghiont: Cnd cu brnci groaznice, cnd cu dinte aprn-
du-se. (Budai-Deleanu).
mbrnceal
a se mbrnci
a da brnci - A-i da inima brnci - a simti un imbold pen-
tru (a face) ceva.
4) plant erbacee, fr frunze, cu flori verzui sau alburii,
grupate n form de spic
- lat. branca.
BRNC
2
1)(med. pop.) - erizipel: Mai stiu leacuri multe nc, pen-
tru cei ce zac de brnc. (Alecsandri).
2) boal contagioas a animalelor domestice (n special la
porci)
- etimologie: probabil cuvnt autohton; cf. sl. brenkna
a brnci - a mpinge (cu minile); a mbrnci
7. nDic(ionar enciclopedic(vol. I, litereleA-C, Editura enciclopedic,
Bucuresti, 1993), se poate citi:
BRNC
1
- (lat. branca) - regionalism
1) mn; expresie: a merge (a se tr) pe brnci - a merge (a
se tr) pe mini si pe picioare; de-a busilea
2) ghiont, mbrncitur; expresie: a-i da inima brnci - a
simti un imbold pentru ceva
BRNC
2
1) probabil cuvnt autohton (med. vet.) - rujet
2)(med.) - erizipel
3) plant erbacee
Iat, acum, cteva opere literare, unde este atestat prezenta
acestui cuvnt:
Gheorghe Asachi - Momi(a la bal masche
Un filozof, ce aflas
A stiintelor secret,
De pe lume adunas,
Pentru public cabinet,
Dup sistematic plan:
Scoice, pesti din ocean,
Fiare, paseri cu verzi pene,
Bolovani si buruiene,
Crocodili de pe la Nil
Si tablo de Rafail.
Iar apoi cel nvtat,
De un gust, de o cprit,
Pentru sine-au cumprat
Mare, tnr momit.
Care-i zic orangutan
Si-i de trmul african.
n crti ziua ngropat
Si-n negral mplntat,
Dup lucru-ostenitor
Iubea saga uneori,
Si, lsnd doparte tomul,
nvtatul meu, ca omul,
S se poat rsufla,
Cu momita se giuca.
Deci, voios vrnd s petreac
Sara unui carnaval,
Pus-au straie ca s fac
Cei momite pentru bal,
Ca s-o duc acolo
Mascuit-n domino.
n costium naurit
Contrabandu-au mistuit;
A ei ceaf-i nvlit
Cu o frez ncretit,
Pune-n capul cel flocos
Un beret cu fiong tufos,
Mijlocul cu bru ncinge,
Si n scarpe talpa-i strnge,
Brnca-ascunde n mnusi;
Nasul, ros ca piprus,
S-a ei bot, s nu-l cunoasc,
Le acopere cu masc.
Asa merg, fr ciocoi,
La teatru amndoi.
Filozoful intr-n sal
Si momita cu-ndrzneal,
Ce cu gratie cochet
Tine-nbrnc o lornet.
Gheorghe Asachi - Capra, giunca
yi oaia, n companie cu leul
Capra, oaia si o giunc
Cu un leu foarte cumplit,
Care domnea n o lunc,
ntre ei s-au nvoit
n companie dineoare
De a face-o vntoare,
Si precum li se cuvine
S se-mpart ntre sine.
Capra-n curs ce-au ntins
Pe un cerb nti au prins,
Si a ei vnat ndat
Ctr sotii si arat.
Atunci leul, mprat,
Pebrnc au numrat,
Zicnd: De stiu socoteal,
Suntem patru la-mprtal.
Pre vnat apoi-mparte,
Fcndu-si dinti o parte.
Zis-au: Asta mie-o ieu,
Pentru c m cheam leu,
Partea a doua se cuvine,
Dup drept, celui mai tare,
S-asta cred c-o stiti pre bine!
Partea a tria o rdic
Pentru c sunt mai voinic,
Iar cu partea de pe urm
Socoteala ni s curm:
Pre cel cebrnc-a s-ntind
l zugrum si-l fac merind!
Gheorghe Asachi - Leul yi
guzganul
Ct se poate, se cuvine
F altuia vre un bine,
C veni-va-ti multe ori
D-unde n-astepti agiutori,
Precum vei vedea aice
Din o fabul ce-oi zice.
Un guzgan, ce supt pmnt
I s-urs a sta mereu
Zburdnd ies ca un tnt
Si-ntr-nbrnca unui leu
Dar acest-au artat
Cuget chiar de mprat,
Cci n loc ca s-l sugrume
L-au lsat s road-n lume.
ns ast bun fapt
Multmit-i afl dreapt.
Se par lucruri necrezute
Un guzgan pe leu s-agiute!
Din a sa pdure deas
Umblnd leul ca s ias,
n o curs-ntins-ncape
Si cercnd din ea s scape
Muge, bietul, tot se urc,
ns-n lati mai mult se-ncurc,
nct acel domnitor
Nicicum poate s-si agiute
Dar nti de vntor
Guzgnelul venind iute,
Pe reteaua ce-l noad
Nevoindu-s s road,
ntr-atta-au distrmat
Pn pe leul au scpat.
Ion Heliade Rdulescu -
Areopagul bestiilor
Fcu, dar, peticiune,
Cu foc si rugciune,
P-o limb reformat,
Si trase-n judecat
Si el, ca nciunal,
Pe vulpe-n tribunal,
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
17
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Compus, ca niciodat,
D-un urs cubrnca lat,
D-un bucefal-pardos,
D-un zriptor si cocos;
Era s-un rangutan,
Era si un curcan:
Ivan Andreievici Krlov - Leul la vnat
(Traducere de Constantin Stamati)
Fiind megiesi din ntmplare,
Leul, vulpea, lupul si un cine,
S-au alctuit toti ntre sine
S mearg la vntoare
Si ce va prinde fiestecare
S puie tot la un loc, si apoi n patru prti
S mpart tot vnatul, ca niste tovarsi drepti.
Deci nu stiu cum si ce fel vulpea mai nti au prins
Un cerb mare si hrnit,
Si ndat la consotii au trimis,
S vie ca s mpart vnatul acest slvit.
S-au strns toti, vine si leul si ghearele si arat,
La tovarsi slut priveste,
Si nsusi el se gteste
Vnatul prins s mpart.
Deci rupnd cerbul ndat,
Zice: Noi toti suntem patru, apoi luati sama bine,
Cci dup cum ne-am alctuit,
Un ptrar mie mi se cuvine,
Iar pe cellalt, ca leu, l voi lua negresit;
A treia se cade mie, cci sunt dect voi mai tare,
Iar la ptratul al patru, care laba va ntinde,
Eu i spun mai nainte
C tot debrnca mea moare.
De retinut c n limba romn actual, cuvntul brnc (avnd
sensul demn, lab) este iesit din uz. Gsim, totusi, forma substan-
tival mbrnceal si cea verbal a mbrnci. Cu forma de plural,
apare n expresii:a da n brnci,a munci pe brnci,a da brnci,a-i da
inima brnci. Interesant este etimologia acestui cuvnt, pe care o
precizeaz dictionarele consultate. Cu sensul de plant medicinal
sau boal contagioas la porci, brnc ar avea etimologie necunos-
cut (cf. Dic(ionarul explicativ al limbii romne) sau - probabil
(sic!) - cuvnt autohton (cf. Noul dic(ionar explicativ al limbii
romne, Dic(ionar universal ilustrat al limbii romne). Cu sensul
demn,lab, toate dictionarele dau etimonul latinescbranca. Avnd
n vedere c dacii erau renumiti n medicina de sorginte naturist,
noi considerm c acest cuvnt este mostenit de la geto-daci. De ce
oare s-or fi complicat ai nostri si au ales alt etimon pentru acelasi
lexem, pentru a desemna sensul demn, lab? Posibil s nu se fi
trt pe brnci, prin iarb, s culeag brnc? Manierati din fire,
dacii nu se mbrnceau, i-au asteptat cuminti pe romani, de la care
s mprumute cuvntul brnc! C doar cuceritorii obisnuiau s-i
mbrnceasc pe nvinsi, silindu-i s se trasc pe brnci n fata lor
si, mai mult chiar, s munceasc pe brnci pentru mprat! S fim
seriosi! Nu avem nicio precizare din partea asa-zisilor lingvisti, care
s ne conving de faptul c brnc (cu sensul demn, lab) ar fi de
origine latin. De dragul tezei latinittii limbii romne, autorilor acestor
dictionare le-a fost la ndemn s noteze etimonul chipurile latinesc.
Curios e faptul c acest cuvnt nu e consemnat nDic(ionarul
universal al limbei romne al lui Lazr Sineanu (editia a V-a, 1924).
Si mai curios e c autorii Dic(ionarului universal ilustrat al limbii
romne (editia a IV-a, revzut si adugit, Editura Litera inter-
national, Bucuresti, 2010, vol. 2) pentru cel de-al doilea sens al cu-
vntului brnc l consider etimologic fiind probabil cuvnt au-
tohton si propun compararea lui cu un cuvnt slav - cf. sl.brenkna.
Noi socotim c e o greseal impardonabil s crezi c un cuvnt are
substrat autohton si pentru conformitate s-l compari cu unul slav!
Dac ar fi fost fcut trimiterea la un cuvnt similar dintr-o limb ro-
manic, mai cu seam c pentru primul sens se mentioneaz latinescul
branca, ea ar fi fost credibil. Superficialitatea unor asemenea
lingvisti e de-a dreptul revolttoare!
Ca si arhaicul gaia si acest cuvnt apare n limba romn actual
n structura unor verbe sau locutiuni verbale: a se mbrnci, a da
brnci; a-i da inima brnci, a munci (a lucra) pe brnci, a cdeasau
a da n(pe)brnci, a merge (saua se tr) pe brnci. n cazul verbului
a (se) mbrnci, acesta este o creatie pe trmul limbii romne, prin
prefixare (m) +brnci [de la forma substantival de plural], tot astfel
cums-a creat verbul a mbtrni - prin prefixare: (m)+btrni.
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
n volumul meu, intitulat ReSemnare
(2013), fiecare poem este compus din versuri
independente. Dar o legtur subtil ntre
versuri transcende.
Deci avem poeme cu poeme ntr-un
vers [saumetapoeme].
Cartea putea fi structurat si diferit, ca
un simplu volum de poeme ntr-un vers.
Stilul volumului este eliptic. Lipsa ver-
belor (sau putintatea lor) dnd impresia de
stagnare, de Timp Oprit, unde Sentimentele
au nghetat... sau de Poeme-Tablouri Pictate,
ori DeseneOnirice... Totul estecao list ne-
sfrsit de observatii naturale si simtminte.
Metaforele si personificrile se succed
la infinit.
n aceast liric e-atta singurtate pas-
toral si liniste profund si pesimism...
Totu-i alb si pustiu, de o tristete netrmu-
rit.
Poeme cu poeme
(auto-eseu)
Eu sunt scriitor de matematic.
Vin spre voi din alt mileniu.
Am s cad n sus.
18
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Adrian BOTEZ
Dup Poemul animal (Cluza, 2000), pe
care l-am considerat, n mod constant, volu-
mul de cotitur al lui LIVIU IOAN STOICIU
- volum n care, pentru prima oar, se pro-
duce ruptura, ferm si definitiv, de orice for-
m depostmodernism
1
sau depersonalism
2
implicit - poetul adjudean si ncearc, cu
scepticism si luare-aminte, cile de evolutie
ulterioar. VolumeleLa plecare (Ed. Vinea,
2003), pam-param-pam (Ed. Muzeul Lite-
raturii Romne, 2006), sauPe prag/Vale-Deal
(Ed. Cartea Romneasc, 2010) pot fi nscri-
se, fr mari dificultti de clasificare, nneo-
modernismul
3
metafizic (n care locul tre-
cutului exemplar istorico-terestru este luat
decopilrie, castare de exemplaritate, tn-
jind dup originaritate) -, ba chiar anunt
glisarea spre untrasmodernism prudent. n
schimb, cel mai recent aprut volum, Sub-
stan(e interzise
4
, se nscrie, fr dubiu si
definitiv, probabil - n transmodernismul
liminal
5
.
Dincolo de orice aparente, dincolo de
toate alegatiile unora dintre cei care se dau
drept critici literari, cartea lui LIVIU
IOAN STOICIU (aceasta ca si celelalte trei,
dinaintea ei) este una de metafizic pur, im-
plicat adnc, n operatia chirurgical, de
evidentiere a rdcinilor mistice ale rului,
ntr-o societate uman care si neag, din co-
moditate, originea si identitatea divine, si le
nlocuieste cu golemii tehnicii asa-zisrevo-
lujionare, aflatela mod, cu idolii high
tech-ului, aflati pe post dehristoyi minci-
noyi etc. Aceast idolatrie mizerabil, care
mascheaz, penibil, lipsa de Duh tot mai n-
grijortor crescut - ncalc porunca nti
veterotestamentar, dar sfideaz si Cartea
Apocalipsei, neotestamentar. Avertismen-
tele Poetului sunt, deci, de o gravitate me-
tafizic deosebit.
Cartea are structur tripartit (pe de o
parte, parodic - pe de alta, apotropaic) -
indicnd, astfel, faptul c umanitatea, de atta
comoditate desacralizant, anti-spiritual, a
produs pn si caricaturizarea (demoniac-
chtonian!) a sfinteniei treimice:
I - CU MNA PE INIM (...gestul indicat
marcheaz sinceritatea demersului initiatico-
re-initiatic, ntru o re-nnoire, fat de om/
umanitate, a viziunii asupra lumii, de ctre/
prinTaumaturgul-Poet);
II - DIN PARCELA K(lumea metafizic
este nlocuit, de omul ncptnat ntru c-
dere, de mecanicismul statistic sinucigas n
eternitate, mecanicismul descriptiv, care asa-
sineaz esentele si alieneaz scrisul-exis-
tent, alienarea rsfrngndu-se asupra lu-
mii, falsificnd semantic, traditie, ba chiar
si... arhaicitatea ARHEILOR: era mortul
din parcela K, rencarnat pentru o or,
dou, ct/o fi pltit (...) Ajuns n halul sta
pentru c nu-yi mai njelegea propriul/
scris, dar njelegea scrisul unui/grup ar-
haic de inijiaji- cf. Din parcela K, p. 44).
III - HAI CU TATA ( marcnd tentativa
apocaliptic-soteriologic, prinFOCULcare
topeste idolii: Hai cu tata, focule. De unde
te-au scornit/ytia?- cf. Hai cu tata, p. 65).
Lumeapoeziei lui LIVIU IOAN STOICIU,
din noul volum, este dominat si conformat
spiritual de dou obsesii fundamentale:
1- PRIMA OBSESIE este una impus
dinafar, nenatural, excesiv exhibat n
umanitatea modern - ajungndu-se pn la
stri de exhibitionism grotesc. Deci, este o
obsesie fals, sau, mcar, neconcordant cu
natura intim a acestei fiinte, pe care noi o
numim, n crestinism, umano-divin. Este
vorba de obsesia (de la nivelul verbal-auto-
matic, colocvial, dar nu si al Logos-ului inte-
rior-spiritual!) a asa-zisei ytiinje (de fapt,
continuarea, n lumea contemporan, fals-
revolutionat, a conceptiei marxiste-mate-
rialiste), care desconsider evolutia spiritual
si exploziile divin-spirituale, revelatiile
metanoice - si preamreste, n continuare,
idolii-fantomele materiei grosiere: n loc de
constientizarea furtunilor Vointei Divin-Cre-
ationiste - furtunile magnetice si sur-
sele de luminfizic; n loc decmpurile/
Cmpiile Elizee Revelatoare - cmpurile
fizice deformate; n loc de Vocea Interioar,
carspuns sapien(ial definitiv-etern - n-
tmplarea, casurs de reverbera(ii/ecouri
inutile ale, mereu, acelorayi ntrebri. n
loc de anistorie originar - trecut si viitor,
anulate reciproc, prinntmplare: Ce i-
a fost dat, a luat, nu/mai aude nici mcar
clopotul dogit din viitor,/pe care l-a tot
auzit (...)/Sau a conytiinjei/unei noi furtuni
magnetice (...)/Senintatea vine de la ace-
eayi/surs de lumin (...)/n ciuda defor-
mrii cmpurilor,/se redescoper numai n
trecut (...) Nu se refer la Dumnezeu./Ce e
mai presus de el? ntrebarea-ecou... Din
cnd n cnd/aude o voce interioar, mereu
aceeayi, care-i/ rspunde, cinic: vezi ce
s-a/ntmplat cu cei dinaintea ta! (cf.
Stricarea frumuse(ii, p. 7). Mireasa Lumii
nssi emite /radiajii (cf. La nunt, p. 46).
Umanitatea contemporan (din ultimele
trei veacuri, post-Revolutie Francez, ilu-
minist-comunist, deicid si regicid, pre-
valent prin asa-zisatehnicitate atotghilo-
tinatoare) a rmas cu grave sechele concep-
tuale, ca reziduuri thanaticen avans - un
avans thanatic, caavansare a teribilei boli a
nonidentit(ii (fr chip-ul!), falsificarea
realittii si, mai cu seam, falsificareaCAU-
ZALITTII RITUALISTICO-SACRALE:
Elementele chimice sunt din ce/n ce mai
grele n mine (cf. Pe dinafar, p. 23) - sau:
aparate luminoase, fr/chip, cu aer com-
primat, aflate sub acjiunea/unor jeturi, pli-
ne de amrciune - cf. De unde nu po(i
scpa, p. 27) - sau, mai grav, pngrirea, ntru
SCHELETUL pozitivisto-mecanicisto-
iluminist, de mecanic/electronic snoab, a
nsusi EROS-ului: Vede cum l boceyte
REVELATII CLANDESTINE $I ISTORIE
PSEUDO-VINOVAT, EXORCIZATE PRIN
ANISTORIE MISTIC $I ORIGINARITATE
EXTATIC: SUBSTANJE INTERZISE, DE
LIVIU IOAN STOICIU
REVELATII CLANDESTINE $I ISTORIE
PSEUDO-VINOVAT, EXORCIZATE PRIN
ANISTORIE MISTIC $I ORIGINARITATE
EXTATIC: SUBSTANJE INTERZISE, DE
LIVIU IOAN STOICIU
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
19
Anul IV, nr. 11(39)/2013
fosta/iubit, cu prul despletit. Crede c i
se refac/biocmpurile (cf. Vasile, p. 35) si
a nssi Ideii Cosmico-Divine deJUSTITIE:
Nu mai conteaz/nimic, dar ar fi putut
s-mi fac dreptate. De vin sunt yi//cioc-
nirile astea de particule elementare din
atmosfer (cf. Ptruns de importan(a sa,
p. 34). Pn si diavolul este inclus, de aceast
viziune (pur statistic si sinucigas!) carica-
tural-grotesc a omului prea comod, n dez-
dumnezeirea sa! - ntr-o instalatie hilar si
revolttoare: C sunt implicate spajii male-
fice, energii ale cmpului lui mental (cf.
Ce i-a mai rmas, p. 38). Pn si penibilitatea
si teribila decdere de Duh, indus de excesul
bahic desacralizat, este introdus nmayina
care rezolv totul... nafar de esenjial -
de fapt, mayina de tocat vorbe umflate yi
teribil de pretenjioase: (...) planeta Marte
yi-a pierdut cmpul/magnetic yi atmosfera./
Bejivi. Pe scara blocului, scptaji, cu/sti-
cle de rachiu golite yi miros greu, yobolani
ce le trec/pe piept - cf. Vezi lumini(ele, p.
62).Cum s iesi, cum s te eliberezi de li-
vrescul uscat, asasin de semantic existen-
tial, cum s iesi din prizonieratul pustiitor al
parcelrii lumii prin slove desemantizate,
prin folosirea lor ca instalatii thanatico-
labirintice, non-ariadnice, iar nu ca Logos
Mntuitor (Scrisul, o linie n zigzag: ce-i
amintea de aja morjilor - cf. Din parcela
K, p. 44)?
TotEROS-ul autosacrificial vindec de
absurdomenirea - prin om: Ea//pune car-
tea din care citea deoparte yi-l mngie/
pe pr (cf. i pune cu(itul la gt, p. 40).
IarEROS-ul nseamn si TRADITIE DI-
VIN A VIETII, a CUPTORULUI COSMIC
(dimpreun cu Moarte Mioritic, Re-nvi-
etoare din LUT, ntru Mntuire Etern, ntru
FOCUL ETERN): Mii de oale,/ulcele,
strchini yi cnuje, ayezate/n cuptorul de
ars - cf. n cuptorul de ars, p. 52).
2 - A DOUA OBSESIE este una interi-
oar, extrem de veche, comun, n esent,
chiar cuORIGINARITATEA PARADISI-
AC. Deci, este obsesia adevrat, pentru
c este identificabil cu natura intim,
umano-divin. Aceast OBSESIE ORGA-
NIC, aUNICEI $I AUTENTICEI $TIINTE
- $TIINTA SPIRITUAL! - exist si seface
remarcat, ca Stare de Revelatie, de Nostalgie
a Paradisului (dup expresia lui Nichifor
Crainic!), Paradisul caGRDIN, caPom
nflorit cu Strmoyi (deci, caEX-STASIS!)
- obsesie care se impune, aproape tiranic,
dar izbvitor, chiar la nivelul Logos-ului In-
terior, vdit racordat la Duhul Cosmico-Divin
- la nivelul organicului umano-divin, unde ni
se impuneTRADITIA DEMIURGIC/filiatia
dinmorjii/strmosii nostri, din cer sau din
cavernele cerului (strmoyii mei n
cavern - cf. n plmni, p. 17), ocrotind/
mntuind/exorcizndu-si urmasii (Se r-
sucesc, nemuljumiji, n plmni, noaptea,
n/odaia lor zbrelit, sufletele/morjilor
mei pe linie matern, n plmnul stng, yi
sufletele morjilor mei pe linie patern,/n
plmnul drept - cf. n plmni, p. 17).
Obsesia aceasta este att de dictatorial,
nct, prinsi ntre fals si autentic, ntre exis-
tential si sublimul extatic - viata noastr de-
vine un sir destratageme de mpcare a celor
doi poli existen(iali. De aceea, oamenii de
subcorcoduyul nflorit vor declara c Re-
velatia estentlnire - si c se vor ntoarce
la virtualitate... doar pentru a-si pstra
accesul neobturat, ctre TRANSCEN-
DENTA INTUIT PLENAR!!! Ei stiu, cu
Duhul, ADEVRUL - dar, pentru a nu-si
tulbura automatismele existentiale, si pn-
gresc, cu intensitate vibratorie declarativ
- LIMBA/Logos-ul... Aya trebuie s fie -
ca s mai existm, ntru istorie adeverit si
comestibil, nc putin, si nc putin... (O
femeie cu batic/pe cap scoate prjituri de
cas, plcinte: pe lumea asta noi/nu vom
dobndi bogjii...Ce s facem, / tanti, : ne
rostogolim yi noi, trece vremea, devenim/
neplcuji - cf. Sunt n exces, p. 11). Pentru
c dincolo este Adevrul... cel nencercat,
necomestibil - NEROSTOGOLIBIL!
Ei, asta este: nu putem noi, speriatii de
Absolut, s acceptm Puritatea, Perfectiu-
nea, Mntuirea-ca-Ascez! Pcatul ca am-
nare lnced-plcut... asta este, de fapt,
victoria demonului asupra Duhului Umano-
Divin!!! Stim c rostogolirea nu e echiva-
lent cu Mntuirea ntru Anistorie. Cu exor-
cizarea deDemonii Istoriei. Stim, dar nu
avem curajul asumrii definitivului. Ros-
togolire a istoriei, ntru vin asumat non-
conytient, ca LENE EXISTENTIAL - ntru
lentoarea unei continuit(i existen(iale ln-
cede, fr fermitate, fr tranyarea modului
umano-divin de a exista. S fim duali, s fim
comozi, s ne fie cald aici, cci dincolo este
prea... incomod de pur, incomod de rece yi
de pur yi de decisiv!
Opriji n faja corcoduyului nflorit s
fac fotografii (n.n.: fotografiile, care
rpesc energiile spiritual-vitaliste - sunt
sechele, automatisme, rmase de pe urma
pseudo-credintelor pozitivisto-materialiste!),
/e frig, se bucur c mai exist n pom o/
speranj. n acest pom au vzut pini mari,
albe, toat/iarna. Cei care veniser pentru
o excursie cu autocarul la pentru m-
nstiri se ntorc, dup Revela(ia Paradi-
sului Originar, la neputintarsului(su-
rsul este expresia autentic-divin!), la au-
tomatismele si falsurile virtualittii, la fal-
sificrile lui New Age (Fiecare pleac de
unde a /venit.(...) unii pe/o rejea de socia-
lizare, aljii prin/n telepatie). Da, oamenii
ntlnirii pierd notiunea timpului istoric,
pierd ncrederea n sinele scos de subalea-
toriul istoric, de sub futilitatea si frivolitatea
ntmplrii/ntlnire - dar, din fericire, se
pare c nu pierd (din memoria afectiv si din
gestualitatea educat-ritualic: Srut mna
pentru mas. Ziceji yi voi bogdaproste./Am
pctuit...) ceva dinNostagia ABISAL a
Paradisului, dinarsura conytiin(ei pca-
tului existen(ial, de subPomul-Spiral, n-
floritul POM din Paradis (o ocazie s stea
lng pomul nflorit). Deci, nu-si anulez
yansa soteriologic - sau, mcar, aexorci-
zrii: Niciunul nu-yi aminteyte/n ce zi este.
Rd. Invoc energiile celor yapte/Arhan-
gheli. Srut mna pentru mas. Ziceji yi
voi bogdaproste./Am pctuit...Fiecare
pleac de unde a /venit. N-a fost dect o
ocazie s stea lng pomul nflorit,/yi-au
dat ntlnire la ntmplare, unii pe/o rejea
de socializare, aljii prin telepatie, unii vin
din/viitor, aljii din trecut. Aya trebuie s
fie (cf. Sunt n exces, p. 11). HYBRIS-ul
existen(ial trebuie asumat constient, la fel si
istoria - dar cu conditia de a nu pierde, ni-
ciodat, jindul/nostalgia edenic...!!! Cci,
n definitiv, ASA TREBUIE S FIE con-
ditia omului czut. Se va vedea cine si n ce
conditii va merita Revelatia Zborului si a
ntoarecerii. Numai Dumnezeu stie - noi, fiinte
umano-divine, care l-amcunoscut pe Fratele-
Hristos, trebuie s ne smerim ntrulupt/
via(, trezie/via( yi necesitate/via( ntru
TOATE trei! - una fr alta ne priveaz de
Revelatie...
...Paradoxal sau nu, tocmai acestei OB-
SESII NATURALE si cu valenteABISAL-
ORIGINARE - nu i se d dreptul, din punct
de vedere al conceptiei sociale-antispirituale
a epocii istorice pe care o traversm, s se
dezvolte si s evolueze normal. Dimpotriv,
cei ce o dezvolt, spre starea de rendumne-
zeireafiintei umane, o fac aproapelamodul
clandestino-infractional: undeva, la condu-
cerea/guvernarea artificial a acestei lumi
istorice, se produc anti-instincte sinucigase,
pentru umanitate, se produc, sau suntem
amenintati cu producerea unor sanctiuni
drastice, dac vom trata cu seriozitate si ntru
utilitate si evolutie spiritual normal,
statutul fiintrii noastre terestre. De aici, si
att de inspiratul titlu al volumului stoician -
Substan(e interzise. Strmoyii noytri, re-
la(ia noastr organic ntru/cu ei, Arheii
Neamului, Natura-Crea(ie Divin, Patria
(despre care imensul si, din pcate, ultimul
moralist valah, Octavian Paler, afirma: Orice
om are o singur patrie - restul sunt jri)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
20
Anul IV, nr. 11(39)/2013
- toate aceste entitti metafizice, revelatii
misticedin adncuri, entitti cosmic-be-
nefice, sunt... substanje interzise!
Si, n raport cu ele, noi (noi, cei care nc
stim s ne orientm, constient, ctre paradis
si divinitate si ctre sacralul autentic, noi,
care nc stim s jinduim la modul nationalist
si panteist-zalmoxianist-ortodoxist!) - noi ar
trebui, pentru a nu risca sanctiuni obscure,
demonic-insistente - aparent sociale, n rea-
litate, de sorginte anti-spiritual (din partea
unei conspiratii anti-umane, din zona te-
restro-teratologic!) - ar trebui s ne accep-
tm si s ne asumm statutul de contraban-
disti/traficanti cosmici, de infractori galac-
tici...! Un soi detraficanji de narcotice-
misticism-originarism-najionalism - asa
cum, n anii 50 (ani internationalisti/anti-
nationalisti, similari celor ai globalismului
capitalisto-plutocratic de azi!), erau consi-
derati preotii crestini (unii - crestin-legionari),
n nchisorile comuniste - Religia - opiumul
popoarelor. Mai ales n luna mai se
producecontroluldraconic al nostalgiei/
nostalgicilor originilor - , adic, sub misticele
auspicii ale lui EROS, frate si emul, totodat,
al lui THANATOS!
Miycri ale simjurilor, subtile. ji
prie sub tlpi florile trimiyilor din
adncuri, flori ale copacilor scuturaji
de furtun ast noapte,
ntr-o grdin. Grdin
a bunicului tu, gsit mort acum trei
ani n coliba lui de popas, jumtate
ngropat n pmnt, care te sperie yi
azi: calci nfiorat, ai nluciri,
cei ce vin pe urmele tale vin bubuind
yi se succed pe urmele lor asemenea
valurilor Mrii Negre.
Cine sunt? Sunt
trimiyi ai substanjelor interzise, din
adncuri, n luna
mai. Nu-s substanje interzise? Sunt
trimiyi ai substanjelor interzise...Eziji,
ce faci, nu intri n colib?
Intr: s le vezi yi s le guyti, s le tragi
pe nas sau s ji le injectezi, prin
fumul vetrei strmoyeyti yi prin
licrirea flcrilor, care le
lumineaz chipurile nflorite
(cf. Substan(e interzise, p. 58).
CHIPURILE NFLORITEsunt echi-
valentul metaforic al Identit(ii Mntuite/
Mntuitoare-EXTATICE, ntru Viata Etern
- redobndirea, de ctre aceste fiinte terestre
ciudate, care suntem noi, a statutului umano-
divin.
...Nu stim ce soart va avea aceast carte,
a lui LIVIU IOAN STOICIU, n fata publicului
cititor. Pentru c, desi este minunat, nu este
si suficient, pentru Cartea Autentic, s fie
evidentiat, recenzat, premiat etc., n ca-
drul sectei scriitorilor. Ea trebuie citit si n-
teleas de ct mai multi contemporani. Or,
contemporanii nostri tocmai aceast sans
n-o dau, n-o ofer. Nu att Crtii ori Auto-
rului, ct lor nsisi. Cci CarteaSubstanje
interzise, a lui LIVIU IOAN STOICIU, este
conceput ca o sans soteriologic, pentru
romni, pentru oameni ct mai multi de pe
Terra. Cu conditia, minim (dar, se pare, pen-
tru zilele noastre: EXCESIV!), pentru aces-
tia, de a-si tri, ntru trezie, viata, iar nu de a
si-o totrostogoli prin pustiul semantic al
unei istorii de crime reverberate tot mai dez-
esperant, fr tint, fr oprire si asumare a
Originii-din-STRMO$I. Adic, ASUMA-
RE A IDENTITTII DE FIINT, DE NEAM,
DE SPATIU $I COMPORTAMENT RI-
TUALICO-SACRAL.
EsteoCARTE-LECTIE, esteoCARTE
A INITIERII NTRU EXISTENTA CU
IDENTITATE VIE/AUTENTIC. Cine
ntelege, o va citi, si... se va salva: n loc de
DIXI ET SALVAVI ANIMAM MEAM
[Am spus ?i mi-am mntuit sufletul] - LIVIU
IOAN STOICIU, ca si orisicare Scritor-Artist
Autentic, deci ca si orisicareTAUMATURG
VATICINAR $I EXORCIZATOR, poate
zice, cu deplin dreptate: SCRIBI ET SAL-
VAVI ANIMAM MEAM!.
Dar ce se fac cititorii potentiali, care nu-
si vor face/nu-si vor fi fcnd datoria, fat
de Adevrul Revelat? Pi, dup caz:
- Cine are dat/druit/hruit, de la Dum-
nezeu, bun-credint ntru Duh, intuitie si
voint soteriologic, va citi si se va salva n-
truRODIRE SPIRITUAL.
- Iar cinenu - NU.
Simplu cabun ziua. Si chiar mai sim-
plu dect sisificarostogolire, dect eter-
nul refuz de a-si asumasubstanjele inter-
zise, adic turnesolul identittii noastre
de Duh.
... Dar de ce, ce-i cu discriminarea asta,
la taraba ndoielnicei Mntuiri - pe care,
voi, creytinii, ndrzniji s-o tot exhibaji, ca
pe ma-a-are lucru?! - vor crti, cu infatuare
impertinent si autist, adeptii atei ai lui po-
litical correctness. De ce, cum de ndrz-
niji s discriminaji, n cadrul omenirii
contemporane mondialisto-globaliste?!
Uite - A$A! Sau, cum spune nsusi Au-
torul acestei crti alchimice: Aya trebuie s
fie. Punct.
1
- Postmodernismul este termenul de referint
aplicat unei vaste game de evolutii n domeniile
de teorie critic, filosofie, arhitectur, art, lite-
ratur si cultur. Diversele expresii ale postmo-
dernismului provin, depsesc sau sunt o reactie a
modernismului. Dac modernismul se consider
pe sine o culminare a cutrii unei estetici a ilumi-
nismului, o etic, postmodernismul se ocup de
modul n care autoritatea unor entitti ideale (nu-
mitemetanaratiuni) este slbit prin procesul de
fragmentare, consumism si deconstructie. J ean-
Franois Lyotard a descris acest curent drept o
nencredere n metanaratiuni (Lyotard, 1984);
n viziunea acestuia, postmodernismul atac ideea
unor universalii monolitice si n schimb ncurajeaz
perspectivele fracturate, fluide si pe cele multiple.
2
- Personalismul s. n. 1. Atitudine a cuiva care
ia n consideratie numai punctele de vedere si in-
teresele personale; subiectivism. 2. Doctrin so-
cial care pune la baza existentei o pluralitate de
entitti spirituale nzestrate cu atributele persona-
littii (1) si subordonate lui Dumnezeu ca fiint
suprem. - Din fr. personnalisme. Cf. Germ.
Personalismus.
3
- Neomodernismul este un curent ideologic,
literar definit de spiritul creator postbelic, carac-
terizat prin respingerea formelor grave si prin re-
darea temelor grave ntr-o manier ludic, de joc,
ce ascunde ns tragicul. Literatura neomodernist
este definit printr-un imaginar poetic inedit,
limbaj ambiguu, metafore subtile si expresie erme-
tic. Neomodernismul s-a conturat n doar 7 nu-
mere ale revistei Albatros editat n 1941 si
condus de Geo Dumitrescu. Aceast nou form
de manifestare a modernismului ce se prelungeste
pn prin anii 60 este ndreptat cu fata spre un
trecut exemplar. Scriitorii neomodernisti doresc
s se despart de spiritul veacului, care este cel
al rzboaielor si s recupereze valorile si modelele.
4
- Liviu Ioan Stoiciu, Substan(e interzise,
Editura Tracus Arte, Bucuresti, 2012.
5
- Transmodernismul este n avangard, pen-
tru c proclam Libertatea, ieyirea din dogma
ideologic, din chingile yi canoanele postmo-
dernismului, ieyirea din fundtura estetic
yi filosofic a acestuia.
Pe de alt parte, multiplele libertti de expresie si
multiplele posibilitti de abordare a discursului,
multiplele instrumente de investigare confer
transmodernismului stabilitate si echilibru, n
dauna experimentalismelor si improvizatiilor,
caracteristice postmodernismului.
Theodor Codreanu gseyte c teoreticieni ca
Derrida yi Lyotard ar putea fi considera(i posi-
bili precursori ai transmodernismului - cf.
Transmodernismul, Editura J unimea, Iasi, 2005,
pp. 36-37).
Derrdida este la un pas de transmodernism, deoa-
rece a fost silit, n msura demonstratiei, s ajung
la transcendent: ca si Heidegger, Derrida este un
kantian. Ei postuleaz (teologia apofatic proce-
deaz la fel) c noumen-ul ne rmne inacce-
sibil. Aya yi este: rajiunea uman este destinat
s cunoasc lumea fenomenal, fiinja ca Da-
sein, n limbajul lui Heidegger (op.cit.p. 62)
La fel ca si pe Derrida, Codreanu l priveste pe
Lyotard situat n zona unui asa-numit postmo-
dernism nalt, capabil s rescrie modernitatea,
deoarece (l citeaz pe Lyotard) a rescrie
modernitatea nseamn a rezista la scrierea
acestei presupuse postmodernitji - si, adaug
Codreanu, Nicieri nu se desprinde mai decisiv
Lyotard de postmodernism, ca n acest moment
(op.cit., pp. 79-80) - ntruct, pe urmele mona-
dologiei leibniziene, Lyotard, inventnd o on-
tologie a arheilor, nu mai crede necesar nici
ipoteza morjii lui Dumnezeu, ceea ce deschide
o fereastr spre transmodernitate (op.cit.p.80).
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
21
Anul IV, nr. 11(39)/2013
S ndrznesti s afli nev-
zutul celei mai profunde stri de
spirit, care pesemne de la temelia
divinittii a ajuns la noi, tocmai
ce ti trebuieCuvinte sacre:
O unduire a gndurilor/ printre
cuvintele dezvtate s doar/
dincolo de carnea lor/ s le vezi
zilnic sufletul taina/ mprtsirea
cu Logosul/ liturgica lor s o m-
plinesti curat/ arznd/ asemenea
arhiereului slujitor/ aceasta este
poezia. S ndrznesti mai mult,
s l privesti n ochi pe Dumne-
zeu, s l cuprinzi cu dragoste,
dar si cu ntrebri, cu introspec-
tie si chiar cu circumspectie, cu
ceea ce muritorului nu i e prea la
ndemn, nseamn c te fi atins
o pal de nemurire, altfel de unde
atta curaj, cu atta consecven-
t... Pn ntr-acolo nct s fii n
stare s-ti duci credinta in extre-
mis ctre acel Dumnezeu nece-
sar, nu se stie dac si suficient,
dar oarecumumanizat, pe msura
ta si pe ntelesul tu, asa cum se
arat El n viata cea de toate zilele,
aceea real si aceea imaginar.
E destul de dificil a ptrunde
n substratul rmuros indus din-
colo de, si dincolo de, versurile
cu careIsabela Nicoar cred c
pur si simplu izbeste n poezia
romn scris n zilele de acum;
si pentru o bun bucat de vre-
me, tot ce se poate s le avem ca
referint atunci cnd ne dorim
ceea ce merit citit.
Relatia poetei cu Dumnezeu
este, fr doar si poate, de o com-
plexitate iesit din comun (chiar
si la radicalizarea n... rndul com-
plexittilor), apare ca un reflex /
refract, ntre ce este, ideatic,
Dumnezeu, si ce reprezint - era
ct pe ce s zic, palpabil (dar, de
ce nu?). Poate fi Dumnezeu pal-
pabil? Te poate duce apropierea
de El, la o ntlnire cu El, ntr-un
nteles anume, alctuit din ima-
ginea cuvintelor, si asta ct vre-
me tu nc viu fiind? Se pare c
da: ... pe o anumit scar a nge-
rilor/ de-acum pot s fiu orice n
afar de/ neant/ podis brbat pa-
sre nger/ fr s-i pltesc lui
Dumnezeu/ drepturi de autor
(nayterea); ... m-am ferit de s-
rutul acela/ de buzele crpate ale
lui Dumnezeu/ ce-si pusese n
gnd s m iubeasc cu forta...
(sunt ); ... sunt o ran alb cnd
intri n mine/ mistic asemenea c-
lugrului n chilia sa/ cunoscnd
extazul mpreunrii cu Dumne-
zeu (rana alb); ... si asaefi-
resc/ pasrea s zboare piatra s
viseze/ dincolo de orice geome-
trie ngereasc/ sentimentele nu
pot fi ntotdeauna/ potrivite cu
mini de cuvinte/ exact la locul
lor/ nici chiar cu feisbucul/ admi-
nistrat de Dumnezeu (bilan(
dureros); ... n-apucasem s-ti
spun n-am avut niciodat feres-
tre/ dintr-o srcie voit de un
Dumnezeu albastru/ care m c-
uta doar atunci cnd se simtea
singur (uitasem s-(i spun).
E absolut, cel putin omenes-
te, firesc s te ntrebi de unde,
de cnd, (de) cum, Isabela Ni-
coar se ncumet la o asumare a
lui Dumnezeu nemai(prea)ntl-
nit, si tot ea e cea care rspunde
ntrebrilor de cpti (Cu-
noaterea lui Dumnezeu n
mprejurrile vietii concrete -
mi transmite ea un mesaj de la
distant...). Sunt trei poemedeo
rar acuratete, de o sinceritate
debordant, de un clar orbitor.
ntr-o alt vrst, poetaenu
cu solemn cuvntul, ci cu de-a
dreptul nestemat culoarea, pre-
vizibil fiind aceea ascuns n cu-
vnt, undeva nluntrul sanctua-
rului magic al comuniunii supre-
me: pictam biserici/ cu pensula
nmuiat n sngele meu/ si zilnic
Dumnezeu i druia o alt culoa-
re/ stiam crrile btute de n-
geri.... Se deconspir, n msura
n care acest lucru chiar e posibil,
altfel rmne poezia n sine: ntr-
o singur noapte de luni/ m-am
destrmat/ precum o pleoap de
borangic/ tesut fin/ pe degetul
degerat al lui Dumnezeu...
(luni). Iar dac e s aflm vreo-
dat cine e / ar putea fi aceea care
pare c la tot pasul nu conteneste
s ne surprind cu reinventarea
perceptiei asupra lui Dumnezeu,
atunci iat oadres: eu sunt
femeia ce locuieste n spatele
altarului/ unei biserici de cristal/
n care chipurile sfintilor ncer-
cnati/ sunt pictate de Dumne-
zeu manual/ L-am privit n tain
cnd se strduia s-si aleag cu-
lori/ cobornd dimineata din zri/
/ n aceast tmpl slujesc zilnic
o mie de ngeri/ nvesmntati
frumos de nepmntesc/ ... //mi
veti spune c nu se petrec/ ase-
menea fapte aici pe pmnt/ si
vorbele mele vor fi duse de vnt/
s nu credeti ce am fost ori ce
sunt/ ns vd foarte bine cnd
rsare un sfnt.
Undevape linia orizontu-
lui, Isabela Nicoar se regses-
te ntr-o realitate alterat de sen-
timentul desertciunii si de acela
al dezndejdii, n mod cert nu e
realitatea intrinsec, aceea omo-
logat, stiut, bine, mai rar pen-
tru ea creia imaginea unor alte
realitti paralele i e mai confor-
tabil: pe linia orizontului strig
imaginea aceea/ frigul si ntune-
ricul siluind primvara/ simt eu
si Doamne ti jur/ n-am s m mai
ngeresc niciodat.
Dac e s fie vreodat s-i
dm de urma amprentei sale din-
colo de poezie, am putea-o cuta
pe Isabela Nicoar, nu fizic ntr-
o fiint omeneasc, pentru c ne-
o spune dintr-un nceput si pe
de-a-ntregul: despre trup alt-
dat, ci mai degrab ntr-o pa-
sre croit dup chipul si asem-
narea zborului, unde ce-a fcut,
desfcut, vrjit si descntat, stie
doar bijutierul clipelor pre(i-
oase: cnd tnjeam la mna ta
nevzut/ rscolindu-mi penele
albe/ m-ai dus la bijutierul clipelor
pretioase/ s-mi filigraneze n fire
sentimentul de zbor/ si revenind
n trupul de pasre/ din malul ce-
rului/ nu mi-am mai luat ochii
cntecului de la tine. Ct despre
cer, sigur altdat, a vorbi; deo-
camdat m opresc chiar nmalul
cerului, cu spusele Isabelei Ni-
coar: ... mi-este greu s te pot
numi Cer/ dac nu te-am atins
niciodat (cer).
Daniel MARIAN
Pe o anumit scar a ngerilor, dar nl(ndu-se
dincolo de orice geometrie ngereasc,
poate fi gsit bijutierul clipelor prejioase
Isabela Nicoar:
despre trup
altdat
Isabela Nicoar:
despre trup
altdat
22
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Friedrich Nietzsche, cunoscutul autor al
cunoscutei si contradictoriei crti Also
sprach Zarathustra - Ain buch fur Alle und
Keinen (Asa grit-a Zarathustra, O carte pen-
tru toti si niciunul) a rmas din fraged copi-
lrie orfan de tat, pastor protestant. ntreaga
lui afectivitate se va ndrepta ctre Franziska,
mam, si Elisabeth, sor. Din peregrinrile
pe care le face n anii de studii prin diferite
orase germane, le va trimite scrisori pline de
respect si afectiune, discut nu numai pro-
bleme familiale, ci si sociale, de cultur. O
interesant corespondent poart cu Mal-
wida von Meysenburg, Louise Ott, Mathilda
Maier, chestiuni personale, despre scrierile
sale, unele cu continut muzical, filosofic, mo-
ral. La 38 de ani o cunoaste pe Lou von Sa-
lom, fiica unui general rus, scriitoare. Cartea
Ameliei Pavel, Friedrich Nietzsche, aforisme
- scrisori, Humanitas, Bucuresti, 1992 cu-
prinde dou epistole trimise de Nietzsche
prietenei sale Lou, datate 10 iunie 1882 si
sfrsit de august 1882, scrisori pline de afec-
tiune. Din prima: [...] leg de viata noastr n
comun sperante att de nalte nct nici un
efect secundar, inevitabil sau ntmpltor
nu m impresioneaz dect prea putin i
tot ce ar rezulta de aici vom suporta mpre-
un i tot mpreun vom arunca sear de
sear n ap ntreaga boccelut - nu-i aa?
A doua scrisoare o ncepe asa: Draga
mea Lou, am plecat din Tautenburg la o zi
dup dvs. cu inima plin de mndrie, foarte
ndrznet - de ce oare? Si o ncheie: Din
toat inima binevoitor fat de destinul dvs.
- cci iubesc n dvs. sperantele mele. O cere
n cstorie dar este refuzat. n 1887 scria
Malwidei von Meysenburg: Dra Solom mi-
a comunicat i ea logodna; eu ns nu i-am
rspuns, orict de sincer i-a dori fericirea
i prosperitatea. Acest soi de oameni, crora
le lipsete respectul fat de ceilalti, trebuie
evitat.
n sec. 19 s-a dat marea lupt pentru eman-
ciparea femeii, lupt nceput de Revolutia
Francez. Se remarc, n primul rnd, so-
cialistii, aliniati la ideile lui Marx. August
Babel (1840-1913), membru marcant al In-
ternationalei I si fondator, cu Wilhelm Lieb-
knecth (1826-1900), al social-democratiei
germane, scrie carteaFemeia i socialismul,
aprut la noi cu titlul Femeia n prezent,
trecut i viitor, face o critic aspr privind
situatia de sclav a femeii n societate si mili-
teaz pentru emanciparea acesteia.
Lui Nietzsche, credincios ideilor sale des-
prevenica ntoarcere si crerii supraomu-
lui, criticul vechilor conceptii filosofice si
autorul dornic de a furi a filosofie a viitorului,
n problema femeii gndirea i rmne ncor-
setat n tipare antice si feudale. nAa gr-
ita Zarathustra acord un spatiu de aproape
trei pagini, intitulatDespre femeile btrne
i tinere. Discutabil titlu; omite s vorbeasc,
s scrie, despre femeile, s le definim, n floa-
rea vrstei, care, dup propria prere, for-
meaz stlpul societtii. Desigur n ceea ce
priveste rolul femeii n societate, ca parte
intrinsec a acesteia.
O btrn i reproseaz lui Zarathustra
c a vorbit multe dar niciodat n-a grit ceva
despre femeie. Rspunsul lui Zarathustra
este gritor: Despre femeie se cade s le spui
numai brbatilor. Btrna i rspunde c ei
i se poate spune fiindc are ani multi si va
uita totul. Rezult de aici c femeia tine minte
orice prere ce nu-i convine. Dar de ce? Pen-
tru a se rzbuna? Pentru a plti? Oricum, ca-
racterizarea si rolul pe care i-l acord nu este
n avantajul femeii. Considernd c femeia
este o enigm... totul are n ea o singur
solutie: maternitatea.
Pentru femeie, brbatul nu-i dect un
mijloc: scopul ntotdeauna este copilul.
Relatia dintre brbat si femeie s se bazeze
pe dragoste, dragoste care s duc la naste-
rea supraomului. Iubirea femeilor s fie plin
de curaj. [...]cu iubirea voastr s v npus-
titi pe acela de care v e team. n familie
brbatu-i zicnd: aa vreau eu. Femeia-i
fericit zicnd: aa vrea el.
Lumea este desvrsit cnd oricare fe-
meie se supune brbatului cu ntreaga ei iu-
bire.
n final Zarathustra solicit de la btrn
adevrul ei despre femei. Aceasta i rspun-
de: Te duci acum la femei? Vezi, s nu uiti
biciuca. Fr comentarii...
n capitolul VII, intitulatVirtutile noastre
din Dincolo de bine i de ru, Preludiu la o
filozofie a viitorului, Nietzsche si continu
ideile despre femei dinAa grita Zarathu-
stra, fcnd o critic aspra la adresa acestei
jumtti a omenirii, negndu-i unele drepturi,
unele aspiratii. Din acest punct de vedere,
autorul care se vroia un copernican n ale
filosofiei, n rsturnarea vechilor valori, se
dovedeste un dogmatic feroce. Femeia care
vrea s devin independent, care vrea s
arate brbatilor ce este, Femeia n sine se
numr printre progresele cele mai rele ale
urtirii generale ale Europei. Femeia este plin
de pedanterie de superficialitate, infatuare,
nestpnire si lips de modestie Spiritul sti-
intific la femeie este de un ngrozitor prost
gust, ea caut s domine. Dar nu vrea ade-
vrul: ce-i pas femeii de adevr! Nimic nu-
i este femeii nc de la bun nceput mai str-
in, mai odios, mai ostil, dect adevrul -
marea ei art este minciuna, miza ei cea
mai nalt este aparenta i frumusetea. Dup
Nietzsche, brbatii iubesc la femei tocmai arta
de a minti, aparenta si frumusetea si nicide-
cum spiritul de libertate, stiintific. Este apre-
ciat gestul lui Napoleonc i-a dat a ntelege
mult prea elocventei Madame de Stal: mu-
lier taceat in politicis (femeias tac n po-
litic), ca si al bisericii:mulier taceat in ecle-
sia (Femeia s tac n biseric). Numele
Madame Roland, Madame de Stal sau
Monsieur George Sand, ca argumente n
favoarea femeii n sine, independent, d
Emil BUCURE{TEANU
Nietzsche
]i femeile
Nietzsche
]i femeile
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
23
Anul IV, nr. 11(39)/2013
dovad de cel mai prost gust. Pentru brbati,
dup Nietzsche, cele trei femei ciudate, cum
le defineste el, sunt exact cele mai bune con-
traargumente involuntare mpotriva eman-
ciprii femeilor i a pretentiilor lor de inde-
pendent
Nici n buctrie femeia nu este vrednic
de ceva bun. Femeia nu ntelege ce anume
nseamn hran, i mai vrea s fie buc-
treas! Dac femeia ar fi o fptur gn-
ditoare, ea trebuia nc de secole s fi intrat
n posesia celor mai importante adevruri
fiziologice, ca i a artei vindecrii. Din cauz
c femeile sunt proaste buctrese, crede
Nietzsche, evolutia omului a fost mult prea
mult vreme tinut n loc. Gndirea brbatului
profund fat de femeie nu poate fi dect una
de tip oriental, femeia ca posesiune, ca pro-
prietate ce poate fi pus sub cheie, asa cum
au procedat vechii greci care odat cu cuce-
rirea puterii, mbogtirea cultural, au devenit
tot mai aspri fat de femeie, mai orientali.
Tratarea cu consideratie de ctre brbati a
femeii, ncercarea acesteia de a trece n fat,
de a ocupa un rol social tot mai important nu
duce la progresul femeii, ci, din potriv, la
regresul ei, la pierderea feminittii. Tria unei
femei, influenta ei asupra brbatilor nu st n
bagajul de cultur, n instructie ci n natura
ei, n supletea ei cu adevrat felin i viclea-
n, gheara de tigru ascuns sub mnu,
naivitatea egoismului ei. Compasiunea fat
de femei rezid din faptul c aceast pisic
periculoas (femeia) apare mai sensibil,
mai vulnerabil dect orice alt animal,
avnd o mai mare nevoie de afectiune.
Iat si sapte mici dictoane spuse n ver-
suri - Nietzsche este si un mare poet - despre
femeie:
Plictisu-i dus ca printr-o vraj,
Cnd un brbat mi pic-n mreaj!
Ah, vrsta si stiinta abil
Dreg si-o virtute mai fragil!
n rochie neagr, tcut tare,
Orice muiere nteleapt pare.
Pentru norocu-mi, pn-am s mor
M-nchin la Domnul si la croitor.
Fata: capcan nmiresmat
Baba: un zmeu din ea se-arat
Nume nobil, picior de zeu
Si-nc brbat: de-ar fi al meu!
ntelepciunea-n vorbe putine
Dar mgritei nu-i sun bine!
Nietzsche nu este singurul care a scris
despre femei, nici singurul care a scris cu iz
de misogin. E suficient s amintim doar ver-
surile lui Eminescu din Scrisoarea V. Le-am
recitit si m ntreb. Cine pe cine a influentat:
Eminescu pe Nietzsche sau Nietzsche pe
Eminescu. Sau, niciunul pe cellalt. Poate
situatiile oarecum asemntoare, ambii n-au
fost cstoriti, ambii au fost ndrgostiti de
ominte scurt, haine lungi, si, vai!, ambii
au murit n conditii asemntoare. Despre
motivele nemariajului lui Eminescu cu Ve-
ronica Micle sunt multe supozitii. De ce l-a
respins Lou von Salom pe Nietzsche, din
crtile citite n-am aflat. Poate din cauz c
femeile nu se cuceresc cu filozofie. Sau poate
adevrul transpir din aceste aforisme rut-
cioase dinAmurgul zeilor la adresa femeilor.
Femeia perfect face literatur aa cum
se fac micile pcate: pentru a vedea, n tre-
cere, privind n jur, dac o remarca cineva,
i pentru ca cineva s o remarce.
Al doilea aforism este si mai sarcastic si,
dup mine nu trebuia s ias din gura unui
filosof, dar mai ales din pana lui. Dar una
este prerea mea si alta este zicerea lui
Nietzsche. S citim:
Se socotete c o femeie e profund - de
ce? Petru c, n ceea ce o privete, nu se
ajunge niciodat la fund
S fie acesta adevrul adevrat c N. a
murit burlac? Mai stii. Grdina Domnului este
mare, chiar dac Nietzsche a zis c Dumnezeu
e mort (!)
Dup cum am vzut din Scrisori,
Nietzschhe avea un deosebit respect fat de
Franziska, maic-sa, si fat de Elisabeth, sora-
sa, pe care o dezmierda cu apelativul Lisbeth.
E drept, c Lisbeth, pn la urm si-a demas-
cat caracterul (a fcut modificri n manu-
scrisele lui nepublicate, prilejuind aparitia
unor preri c Nietzsche era antisemit iar
ideile lui au stat la baza ideologiei fasciste),
si poate personifica imaginea lui Nietzsche
despre femeie.
Not:
Departe de mine ura fat de femei, desi
nu putine au fost neajunsurile suportate din
cauza lor. Din contr... Totusi acest articol
mi-a fost sugerat de realitti cotidiene: Ct
de abrase sunt unele realizatoare de la tele-
viziunile noastre! Apoi monicile, ilenele, ma-
riile, casandrele din politica romneasc de
azi. Dar si cele de pe Elba, Potomac, Sena
sau Tamisa. Politica din trecut s-o dm uitrii.
B
o
u
c
h
e
r

-
P
a
n

y
i

S
y
r
i
n
x
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile urmtoarelor foruri:
Universitatea din Bucureyti,
The British Council,
Institutul Cultural Romn
yi Ambasada Republicii Irlanda,
Anun( publicarea volumului
Julian Barnes: A Reader.
Texte paralele
Editat de Lidia Vianu
Selec(ia textelor de Brnduya Rileanu.
ISBN: 978-606-8366-87-6
Contemporary Literature Press public un
al doilea volum din seria de antologii care a
nceput cu David Lodge. De data aceasta
am ales romanele unui scriitor care a cstigat,
printre altele, Prix Mdicis si Man Booker
Prize.
Julian Barnes apartine generatiei post-
belice. Naratiunile lui sunt clare, caracterizate
prin inteligent musctoare si tandrete disi-
mulat. Pe lng romane a scris povestiri si
eseuri, a tradus din limba francez si a fcut
jurnalism. Ctile lui au fost traduse n aproape
cincisprezece limbi europene, printre care si
limba romn. Temele romanelor penduleaz
ntre istorii citadine si cstorii, cderea cor-
tinei de fier, istoria literaturii si istoria lumii
"n 10 1/2 capitole". Umorul este nelipsit, dar
este ntotdeauna nsotit de un zmbet amar.
Publicm aceste fragmente din romanele
lui Julian Barnes sub form de texte paralele
n limba englez si n limba romn n scopul
de a oferi cititorilor precum si celor care stu-
diaz limba englez o imagine a literaturii
engleze contemporane, la care intentionm
s adugm n timp si alte volume asemn-
toare.
Lidia Vianu
J ulian Barnes: A Reader, editat de Lidia
Vianu, poate fi consultat si descrcat la
adresa de internet:
http://editura.mttlc.ro/julian-barnes-reader-
edited-lidia-vianu.html
Editura pentru Literatur Contemporan
v invit s accesati website-ul
www.editura.mttlc.ro.
24
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Ion PACHIA-TATOMIRESCU
Poem simfonic, rug /
psalm de nnobilat motivul
drumului ntru cunoastere, su-
blim rod liric dintr-un jurnal de
cltorie, alctuind materia
recentului volum, Pulberea de
sub piciorul tu / La polvere
sotto il piede tuo (2012)*, de
Nina Ceranu, cu o admirabil tl-
mcire n limba lui Dante, de o
tot att de nzestrat poet, Vio-
rica Blteanu, impresioneaz, si-
nestezic, nu prin deschidere /
preludiu de sisifrie de serviciu
(ncep poemul acesta/ ca si cum
m-as ruga./ l scriu cu neagr cer-
neal/ si cu mna de trn/ a
muritorului ce sunt.// Comin-
cio questo poemetto/ come se
pregassi./ Lo scrivo con nero in-
chiostro/ e con mano di terriccio
/ del morituro che sono. - p. 12
sq.), ci prin caligrafierile eterni-
zate la minut pe-npulberate tra-
see ale nneguratului pntec de
balen pe care doar distinsa
doamn a unui biblic Iona are
harul, misia sacr de a-l ilumina,
dezbrcndu-l de redingota cu
bumbi de aur / dalla sua redin-
gotte dai bottoni doro (p. 14 sq.).
Tocmai n acest sens gira-
toriu al textului ceranian, Eugen
Dorcescu - prezentatorul poetei,
nu al prozatoarei-poet (de pe
fata a patra a copertei) - subliniaz
c amplul poem-carte (n sase
sectiuni, I-VI, asadar, numero-
tate cu cifre de lng Columna
Decebalo-Traian din Roma
anului 113 d.H.) este de factur
existential, grav, ngndurat,
o meditajie asupra condijiei
de peregrin - att aunui ins anu-
me, n mprejurri biografice si
istorice particulare, ct, mai ales,
la nivelul de ntelegere cel mai
adnc, a omului n general (ha
adham - omul de pmnt), cl-
tor, ntre nastere si moarte, prin
pulberea atotstpnitoare a lumii.
Poate, tocmai n acest sens
giratoriu al textului ceranian,
grieste si prefatatoarea-i Viorica
Blteanu (Prefaj / Prefazione,
pp. 5-11), deci nu traductoarea:
Autoarea nu se limiteaz s dea
memorabile pasaje descriptive, ci
reuseste adesea s insereze si-
nestezii ce rmn mplntate n
mintea cititorului, marcnd toate
cele cinci simturi... (p. 6) /
Lautrice non si limita a dare me-
morabili passagi descrittivi, ma
riesce spesso a inserire sineste-
sie che restano conficcate nella
mente del lettore, incidento su
tutti e cinque i sensi... (p. 10).
n cele sase macrosectiuni ale
poemului / volumului Pulberea
de sub piciorul tu / La polvere
sotto il piede tuo, eroul - epic-
frecvent, liric-rarisim -, peregri-
nul poematic-ceranian se elan-
seaz ntru catharsis, ntru su-
blimarea pulberii reale a isto-
riilor (herodotic vorbind), de pe
jaloanele / bornele unui
exact-italic traseu, din Siena,
Florenta, Pisa, Pompei, Napoli,
Paestum, Capri si Anacapri,
Amalfi (p. 5), precizate Distin-
sului Receptor, de ctre Viorica
Blteanu, n prefat; dar nu
borna / rampa de lansare de
pe eurotraseu este important, ci
aria-tint-cosmic atins, din
orizontul cunoasterii metaforice,
ori, mai exact spus, din cosmicul
pntec de chit, limit tragic-exis-
tential aens-ului uman, pn-
tec mare ct sistemul nostru so-
lar, dac avemn vedere al treilea
chit din drama de ntemeiere a
paradoxismului (cosmologic),
Iona (1968), de Marin Sorescu.
Eroul epic / liric din prima
parte a poemului Pulberea de
sub piciorul tu..., de Nina Cera-
nu, crede c intr ca un profan
ntr-un incipit de univers, n
fata poemului de piatr al Sienei,
unde pmntul secetei / s-a mu-
tat pe acoperisuri (p. 20), pe
cnd / hiena / st la pnd / ca
un muezin (p. 24), unde o n-
tlnire cu Dumnezeu / e 6 oiro
(adic sase euro; p. 28), unde-
i un Crist rstignit / pe mai multe
cruci (p. 32), unde labirintul se
strnge n sine (p. 36), ntr-un
octombrie [ce] ne apartine (p.
38).
Mai departe, n secunda sec-
tiune, dincolo de banalitatea in-
terogativ (A cta oar, / de
cnd Cristos a venita pe Pmnt
/ se-ncinge piatra ? / A cta oar
soprlele se-nsoresc / pe Roua-
cerului? - p. 40), eroul ceranian-
poematic se las surprins de fap-
tul c ginile au clocit ou deja
fierte / de seceta / ca si fata focu-
lui, de faptul c asinii s-au
vndut fr pret (p. 44), de des-
coperirea unei vocabule gre-
cesti, makria (departe), rt-
cit n cizma adriatico-medite-
ranean, de faptul c muierile
car apele nencepute (p. 52),
nu n vedre, pe oblanic, aidoma
celor din Sarmisegetusa, ci n
amfore, ape nencepute, date
de poman, de parc ar fi aurul
Daciei antice, ori de azi, mai mult
ca sigur, pentru c drumurile s-
au colbuit / de copitele asinilor
(p. 54), pentru c rtcesc ne-
vzutii, / copiii timpului / de greci
si romani, alturndu-ni-se,
pentru c ne eternizm / mpre-
un etc., n vreme ce pe tava
Paestumului zac / resturile unui
praznic regesc (p. 58).
Neschimbat la haine, la cori-
ambi, la peoni si la alte picioare
metrice - n cea de-a treia secven-
t poematic -, peregrin-eroul
ceranian admir o cocard pe
pieptii regali ai muntelui (p. 62),
obrazele rosii, abia-vzutele
fete ale rodiilor, mslinele negre
- mrgelele / [de] la gtul de pia-
tr al timpului (p. 64) etc.
n partea a patra a poemului,
eroul / eroina poemului mrturi-
seste c este ca si Iona / n pn-
tecele de fier ale acestei balene,
chiar dac-i vorba de faimoasa
insul Capri, din inima apelor,
unde nnoad stropii de ploaie
albastr (p. 72), unde drumu-
rile s-au arcuit / ca spinarea de
animal-vntor (p. 74).
n partea a cincea, suntem n-
credintati de eroul / eroina poe-
mului c nnegurat / si-nfrigurat
/ [e] crestetul Vezuviului / [ce]
st la pnd - / o bub pe fata
pmntului (p. 96), c marea e-
n apele ei, c Vezuviul, / prin
catacombe, trimite ntrziate,
iscoadele (p. 108), c peregri-
nul, n Piata Concordiei, / [...]
taie-n patru / mrul discordiei
(p. 110) etc.
n ultima secvent, a sasea,
eroina poemului ceranian declar
n rspicare: Si din prima zi, /
azima aruncat / de sinele-meu-
mireas, / a czut pe malul mrii
(p. 116); fr a da vreun semn al
cltoriei de nunt, fr a fi
rostit pe undeva vreun epitalam,
sinele-mireas-de-eroin-poe-
matic substituie - n ultim ins-
tant subtil - o mare-mireas te-
luric-celest, curat-n simtiri, /
ca o fat neprihnit (p. 122),
creia, ptimas, / ceru-i-nvluie
/ snii albi, nemaiscotnd bale-
na de fier n calea maritim a vre-
unui Iona contemporan.
(15 cuptor, 2013, la piramida
extraplat a Timisoarei)
______________________
* Nina Ceranu, Pulberea de sub pi-
ciorul tu / La polvere sotto il piede
tuo (versiunea n limba italian:
Viorica Blteanu), Timisoara, Ed.
Eubeea, 2012 (pagini A-5 landscape:
168; ISBN 9789736732294).
Caligrafii eternizate la minut
pe-npulberatul eurotraseu
Caligrafii eternizate la minut
pe-npulberatul eurotraseu
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
25
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Taoismul este o culme a n-
telepciunii antice chineze, un an-
samblu de cunostinte filosofico-
religioase si practic-educative
de-un inegalabil rafinament (in-
fluentele budiste si yoghine ve-
nite din India, au fost topite n
uriasul creuzet al spiritualittii
chinezesti), de-o fermectoare
simplitate, drapat ntr-o concizi-
une ce avanseaz spre enigm.
Tao (Dao) nseamn cale,
drum sau crare, si conceptul are
dou sensuri: pe de o parte a
merge, pe de alt partecap (n-
telepciune). Cu alte cuvinte, Tao
este calea inaugurat de Lao-T,
pe care se merge folosind capul
mai degrab dect picioarele, o
cale a vietii ghidat de ratiune,
nu de trup.
Piatra unghiular a taoismului
o constituieprincipiul polarit-
tii. n limbaj taoist, polaritatea
este cunoscut caMarele Prin-
cipiu al lui Yin i Yang. Dar ce
sunt cele dou concepte? Sunt
grade de activitate, msuri rela-
tive ale polarittii.
nCartea schimbrilor - ma-
nual chinez de preziceri, vechi de
peste 2000 de ani, se spune: A-
ceast interactiune dintre Yin si
Yang este numit Calea (Tao) si
procesul creator rezultat se nu-
meste schimbare.
Ideograma pentru Yin n-
seamn partea umbrit a dea-
lului (principiul rece, feminin),
n timp ce Yang semnific partea
nsorit a dealului (principiul
cald, masculin).
Principiul polarittii se aplic
energiei umane si celei electrice,
circulatiei sngelui n vene si cir-
cuitului apei n natur, miscrilor
astrilor n Univers si rotirii elec-
tronilor n jurul nucleului ato-
mului, adic pretutindeni n mi-
crocosmos si macrocosmos. Tot
astfel, principiul polarittii (dua-
litatea Yin-Yang) este principiul
de baz n tehnologia compute-
relor (sistemul binar), n cuanti-
c, fizica energiilor nalte, aerodi-
namic si alte domenii ale stiintei
actuale.
Lucrarea de medicin numit
Tratatul clasic de medicin in-
tern al mpratului Galben,
scris cu mai bine de 2000 de ani
n urm, la fel se bazeaz pe prin-
cipiile Yin si Yang. Faptul c pn
n ziua de azi a rmas un text in-
dispensabil n studiul si practica
medicinei chinezesti, dovedeste
c Tao nu-si pierde nicicnd din
important si actualitate.
Medicina taoist se centrea-
z pe cele trei comori ale omului,
comori de care-i depinde viata:
esenta (trupul), energia si spi-
ritul (ratiunea). Energia reali-
zeaz legtura permanent dintre
trupul muritor si spiritul nemu-
ritor. De aici rolul vital acordat
energiei interne si surselor de
energie extern din care poate si
trebuie s fie nencetat completat
deficitul de energie intern. Cci
n conceptia taoist, boala se in-
staleaz atunci cnd se produce
un dezechilibru ntre Yin si Yang!
Cum se realizeaz armonia?
Prin ndeprtarea a tot ce este ar-
tificial si prin utilizarea nteleapt
a tot ce ntreste sistemul imuni-
tar al organismului: hran simpl
si sntoas (multe fructe si le-
gume), ap necontaminat, mis-
care, respiratii Yoga n vederea
alimentrii cuprana (energie vi-
tal la yoghini).
Iar postul, abstinenta si cum-
ptarea, departe de a devitaliza
organismul, teoretic sunt capa-
bile s vindece orice boal, in-
clusiv cancerul!
George PETROVAI
Medicina
energetic
a taoismului
Medicina
energetic
a taoismului
pelin
uite, pantoful miresei
care a murit ast noapte,
nsingurat, rmas pe scri
si precum ceasca de cafea
Ir aburi, nu miroase
dect a nepereche pluriofilit,
M, pmntule, m.
sub plopi
Pseam singur pe sub plopi
Cu o enigmatic pasre
pe umr,
Nu-i ddusem nume
si nici scop,
ncepusem s parafrazez cu ea
zboruri si ape.
Dintr-o oglind n alta miscam
fiiinte si realitti
dup natura lor vegetal,
dup dialect si demnitate,
Respingnd fosnetul aspru al
oaselor de lemn, de plopi
Surprinsi n combinatii
expresive.
Ecaterina NEGARA
(R. Moldova)
NEDUMERIRE
Pun toamna la loc
n buzunarul drept al hainei
S nu se priceap nimeni
De unde s-au luat
ntr-un trziu attia arbori goi.
Un bun gsit nu se arat oricui
Ce se plimb pe strad,
Fiecare cu moda lui,
Fiecare si petrece psrile lui
cltoare.
Am buricele degetelor
nglbenite
Ct tin toamna n buzunar
S n-o scap, s n-o pierd
Dar... buzunarul e spart,
Si frunze galbene-galbene
mi cad la picioare.
De frunze,
de galben
Am s dau cu grebla prin cas,
De cte ori m-am scuturat.
n toamna aceasta copacii
Au dat mugurii din nou
Poate mi cad si mie frunzele
De aur, de brustur si pelin
Sunt semnul de ntrebare
ntors acas,
tinndu-se de mijloc,
Ct geometrie suport cerul
toamna
Si cdere pamntul.
Poate mi cad si mie
Merele de aur n poal
si perele mliete...
Dar nc nu, dar nc Da.
B
o
u
c
h
e
r

-
M
a
r
c
h
i
z
a

d
e

P
o
m
p
a
d
u
r
26
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Geo C~LUG~RU
Doar zece ani i-au trebuit
poetei Florica Ceapoiu ca, dup
ce a editat zece volume s se sta-
torniceasc n teritoriul poeziei
feminine actuale, nu numai ca o
voce inconfundabil dar si ca o
reprezentant de seam a unei
poezii a profundelor triri afec-
tive, care caut si reuseste nu
doar s surprind ci si s esentia-
lizeze stri si reactii umane, s asi-
mileze poetic vibratiile invizibile
ale gndului si s le fac palpa-
bile ntr-o hain ct mai a lui.
Parcurgndu-i cu atentie po-
eziile, inclusiv cele din aceast
cea mai recent aparitie editori-
al, inspirat intitulat Nestinse
candele, eprut la Editura
Semne n 2013, nu pot, n pofida
formatiei sale profesionale, ce nu
are de-a face cu poezia (diplo-
mat n stiinte tehnice superi-
oare), s nu constat evidenta,
anume c este o veritabil voce
prin care frumosul capt ales
contur, se dezvluie n formele
demult mpmntenite - sonetul
si rondelul - care i se potrivesc
deminune, reusind uneori s sle-
fuiasc adevrate diamante lirice.
Este aici, nu doar harul poetic, ci
si truda rbdtoare a mbinrii
slovei de foc, coborte din cer,
cu slova furit, nu de putine ori,
cu pretul ncruntirii ntre cu-
vinte.
Dar s ne referim, ndeosebi,
la cartea pe care o prezentm.
Aceasta se deschide cu o prefat
doct, nu doar a unui mptimit
de poezie ci si a unui veritabil
poet - Florin Costinescu. Cartea
de fat adun n trei sectiuni: n
vlul noptii, Slujind luminii,
Inscriptii n fildes - sonete, ron-
deluri si catrene, care oblignd-
o s-si disciplineze harul poetic,
pun n acelasi timp n lumin n-
crederea poetei Florica Ceapoiu
n sevele nencetat mprosptate
ale traditiei, pe care o respect si
care, la rndu-i, nu-i rmne da-
toare.
Volumul poart un motto
inspirat ales, cu acoperire n cre-
zul su artistic: Fantastice-s ide-
ile-n cerneal, / Cnd una potri-
vit nu-i niciunde, / Iar celor lu-
minoase si rotunde / Duios le-
asterne lacrima beteal.
Poeta a apreciat c pentru a
ne mprtsi din tainele poeziei,
i sunt suficiente 34 de sonete,
34 de rondeluri si 78 de catrene.
Una dintre aceste taine este for-
mulat astfel: Strfulgerri de-o
clip prelinse n cuvinte, / Esent
de simtire, de vis si mpcare.
Ele i se dezvluie ntr-un moment
anume: Cnd viata se aseaz pe-
un presimtit destin; / Ideile da-
tate, transcrise, isclite / Relev-
apropierea de-un smbure di-
vin, n lipsa cruia, minunea cre-
atiei nu se ntmpl (Din tainele
poeziei, p.13).
Ivirea inspiratiei presupune
un ritual anume: n vlul noptii-
nvesmntnd idei, / Lafoc moc-
nit din vreascuri si surcele, / Pun
vorbelor cununi, brtri, inele /
Si man sufleteasc drept temei.
ntr-un asemenea decor si mo-
ment de gratie, se svrseste mi-
racolul: Flmnda clip de scli-
piri atras, / nbusindu-mi oful
si sudalma, / n voia amgirilor
m las, n asteptarea clipei as-
trale, unice, a perceperii atingerii
cu dumnezeirea: Cnd le adap
turmele de-a valma, / Pe la rs-
pntii cu-ntrebri ce-apas, /
Chiar viata-si redeschide magic
palma (n vlul noptii, p. 14).
Exist o continuitate de
esente ale ideilor care trec de la
un sonet la altul. Astfel mana
sufleteasc drept temei din so-
netul n vlul noptii, are nsusi-
rile magice n care poeta crede
ca ntr-o fort vie, care lumineaz
n aceste Nestinse candele n
asteptare - / Si orice vis si orice
gnd haihui / Vor ajuta fpturii
s se-nfloare (Nestinse can-
dele, p. 15).
Dou sonete au ca subiect
dragostea. Unul, n cea mai pur
ipostaz a ei dinti, n care
nefericitul ndrgostit pe viat
invoca / Figura ei de-un nger dl-
tuit, / Suav, mngiat, slefuit
/ De pleoapa juvenil ce-o do-
rea. Si, ca s fie adevrat zi-
cerea ar fi fost prea frumos s
fie adevrat, fericirea de-o clip
e nlocuit de cderea n pcat,
aductoare de suferint: Pierdu-
t-i azi a fericirii oaz, / Minciuna
a surpat-o c-un cuvnt, / Ce-a
fost sublim acum e chin si groa-
z. Nefericitului - Durerea-i d
o aur de sfnt, / Iar stelele-i apun
la cpti / S rup vraja dra-
gostei dinti, adic provoac
trezirea la adevrul vietii si, o dat
cu ea, a triei de a se mpca, prin
acceptare, cu acest adevr.
n cellalt sonet, gsim o va-
riant, purtnd amprenta Ceapo-
iu, a iubirii care sacralizeaz prin
intensitatea tririi. O aflm su-
perb exprimat si la Eminescu...
ngere, de-ai fi chiar demon, tu
esti sfnt prin iubire. La fel de
original, formularea poetei
Florica Ceapoiu sun astfel: Un
monstru de s-ar dovedi, nu-ti pa-
s / Cnd sufletul tresalt si n-
dur / Supliciul druirii, fr ur,
/ ncreztor n steaua-i lumi-
noas. Ce se ntmpl mai de-
parte, n finalul sonetului e pre-
vizibi si, fiind vorba despre dra-
goste, nlttor: De sentimentul
dragostei nvins, / La vama-n ca-
re-o afli vinovat, / Iubirea te a-
fund ntr-adins // n boala cea
mai ndelung cntat; / ntiul
om i-a nceput povestea / Si de
greseala lui se duce vestea (De
dragoste nvins, p. 43).
Trecerea de la rigorile sone-
tului la cele ale rondelului n-a
constituit o problem pentru au-
toare. Cum, de altfel m-am astep-
tat, am ntlnit n aceast sec-
vent a crtii, subiecte similare
celor cuprinse n ciclul sonetelor:
timpul, iubirea, poezia, viata cu
anotimpurile ei, asteptarea si
virtutile ei n pregtirea unor po-
sibile victorii, ndejdea, etc., evi-
dent marcate de ritmurile si ca-
dentele rondelului. Tras pe
roata vietii desi bea din cupa
disperrii, poeta este destul de
matur si lucid, nct s nu ia
decizii oarbe la necaz, / frngn-
du-si inima de suprare (Din cu-
pa disperrii, p. 72 si Pe roata
vietii, p. 73).
Prin catrene, poeta sustine cu
brio o prob a conciziei. Nu multi
sunt n stare ca, n putine cuvinte,
s spun att ct s rotunjeasc
un gnd, s trezeasc un fior, s
aduc lumin si iertare n puri-
tatea unei lacrimi. Iat cteva ca-
trene: Acest Pmnt e-o mam
vie, / Nu stie omul s-l priveasc
- / Percepe partea-i pitoreasc, /
Crescut-n rdcini din glie
(Despre rdcini, p. 108); Rs-
Itul culorii / Pe-al zilelor umr, /
Azi, neag toti anii / Ce-atrn la
numr (Sentimente trzii, p.
109); Iar vd risipa de culoare /
Din fructul ce se dezghioac, /
Trziul pasilor nu doare, / Dar...
corbii mi-as dori s tac (Me-
lancolie autumnal, p. 109) si
ultimul: Cnd frunza din vie se-
asterne sub pasi, / Ecouri de nun-
t rsun-n trn; / O lacrim
scurs din lujeri rmasi /Ne-arat,
cum, zborul din zri se amn
(n urma cocorilor, p. 109).
De veghe
la nestinse candele
De veghe
la nestinse candele
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
27
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Plria mea
capcan pentru greieri -
muzici captive.
*
Sub frunz melcul -
vntul a lsat pe jos
mere bolnave.
*
Zbor de ciocrlii
cu uverturi cmpenesti -
fite de sezon.
*
Clopotul bate -
pe clopotnit cioara
cu nuca n cioc.
*
Scutur covorul -
albina-mi cerceteaz
vrful nasului.
*
Am tras n stilou
ap din mare -
poem despre crabi.
*
Distrat soarele -
si-a uitat portofelul
pe fundul bltii.
*
n primvar -
cetina tese covor
pentru musafiri.
*
Vntul numr
pietrele din ograd -
gutuile cad.
*
Umbra plopului
a aprins licuricii -
umilind ziua.
*
n dosul lunii
si-a pitit turturica
niste melodii.
*
Roua se-agat
n pnza de pianjen -
mister spulberat.
*
Goan demistreti -
gloantele musc stnca
turma dispare.
*
n plin noapte
soarele strluceste -
luna-n travesti.
*
Lupt de cocosi -
n poian gina
priveste o stea.
*
Pe ram albine
flori de visin srut -
ct tandrete.
*
Se sparge noaptea
n fragmente de vise -
micropoeme.
*
Printre crengi de dud
se rostogolesc poame
n ciocul ratei.
*
Ascunsi n zarzr
doi ochi sfredelesc zarea -
closcut n cuib.
*
Nprlit lupul
semna cu un cine -
blana conteaz.
*
Gura rului
privi fruntea muntelui
c-un ochi de ap.
*
Un soare cu dinti
iesi din cotul apei
pe-un picior de plai.
*
Mna de stele
din inima pdurii
nu-i un cap de pod.
*
Am n batist
un taraf detrei greieri -
cnd cnt eu tac.
*
Vrful muntelui
scrie autografe
pe fata lunii.
*
Broasc sub piatr -
fntn cu cumpn
la drum doar umbra.
*
Frunze vestede
n tepii ariciului -
idile trzii.
*
Nunt de molii -
o cravat de ln
covor spre altar.
Gheorghe VICOL
Melania RUSU CARAGIOIU
(Canada)
M A S A T C E R I I
Prima ursitoare mi-a zis: S ntlnesti si s triesti printre oameni de vaz!
A doua ursitoare mi-a zis: S zbori peste mri si tri
A treia ursitoare, a zis: Taci ! Ce tot plngi?
Asezati-o sub mas, ca s fie tcut ca ea! Si asa a fost...
n lume sunt mese si mese...
Din toate, n drumul meu, m-am oprit doar la trei:
Masa pe care o doare capul de zornitul zarurilor
(- atunci de ce nu le scutur, s cad?)
Masa cea de tain, care este mereu ntins, - dar cti pot s se nfrupte?
Masa de piatr, a tcerii care vorbeste...
De generatii ea st nemiscat;
Limbajul ei sfnt si mut, se aude la mari deprtri,
Si multi l-au auzit si au venit s o vad aievea...
Fericiti cei ce o au, n casa lor de sub stele si arbori.
R D C I N I A D N C I
Pridvoarele de munti ascund n ele
ntiile vestigii din strbuni;
Trecut-au veacuri, grindini, vremuri grele,
Viteze fapte, ruri si cununi...
Din oseminte plnse sub trn
Si lui Zamolxis, ca ofrand arse,
Se ntrupeaz doina cea btrn
Si inimi mari, din mari istorii toarse.
Prin capete de lup suiertoare,
Prin cerbicia de-a tri aici,
Fcut-au zid la ape trectoare
Ce-au luat cu sine numai lesturi mici.
Cumst ncrncenat sub aspra vreme
Molidul falnic ancorat n stnci,
Au rmas fii si plai, fr a se teme,
Legati prin sev-n rdcini adnci!
S T R B U N G L I E
Tu, Glia mea strbun, cu snge udat,
n stropi mari de plnset
prelung frmntat,
n brate purtat, doin legnat...
Luceferi de soare stlpii de hotar
Redute temut, ei vzut-au multe
Si-au scrsnit amar...
Hordele trecur-n patru zri, cernute!
Splatu-si-a maica urme de cenus,
Presrnd adncul cu mari flori de min,
Culegnd vzduhul n flori de sulfin
Si chemnd din ruri titei n lumin...
Glorie de veacuri! Maic mult iubit,
Tu, Mndr cunun, Glie, fi slvit!
Dezlntuiri de org,
reverberri de zbor,
Izbesc unde rotunde
de porumbei sonori.
Biserica e o scoic
de sidef si ocean
Ce sunetul l soarbe
C E T A T E de S C A U N
si-l macin difuz...
Meditativ alunec
printre coloane mute,
Cristelnite de piatr
si sunete de-alam.
Si sunetul m prinde;
n el m strnge, alb...
Caut s fug; ispita din nou
n loc m tine
Si-n joc spiral m leag
de iederi si mireasm.
Bing-bang-ul de ceasornic
si clopot suie-n mine...
28
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Claudia VOICULESCU Lucian GRUIA
DAC
Dac nu voi ngenunchia cinci minute n fata ta,
Dac nu te voi tine de mn, patru,
Dac nu te voi mbrtisa, trei,
Dac nu te voi sruta, dou,
Dac nu m voi ruga
Pentru tine, unul,
Voi deveni
Un pumn
De cenus!
Toamna asta
Toamna asta-i cald ca o ln
Cu soarele ei scptat n nervuri...
Lumina-n prune parc se-amn,
Frunzele se astern pe sol cuverturi...
Un trit de greieri se-ngn
C-un greu zbor de noapte n flfituri;
Toamna asta-i cald ca o ln
Cu soarele ei scptat n nervuri...
Se simte un duh ce parc amn
Acea-nflorire trzie n rsuri
Cnd seva mai urc din trn
Mnat parc de noi mboldituri
Toamna asta-i cald ca o ln...
Apropiindu-se...
Simt o pasre nevzut,
Apropiindu-se din albastru...
Eu mai astept ca-ntr-o derut
S o vd de-mi cere vreun piastru...
Nu stiu ce cnt de alut
Mai cnt noptaticul sihastru...
Simt o pasre nevzut
Apoi totul n jur e albastru
M vd copil la soare pe un prund
ntr-o visare plin de mister...
Ca-ntr-o liniste mare m cufund
n fierbintenisip aurifer...
Pe cer e-un joc de rndunici, rotund,
Si-un son din lanuri vine reverber...
M vd copil, la soare, pe un prund
ntr-o visare plin de mister...
Si astzi, Doamne,-as vrea
s m ascund
n caldul nisip ospitalier
S nu mai stiu nimic, s nu rspund
S uit de sufletu-mi de-acumstingher
Copil s fiu, la soare, pe un prund...
La Ocnele Mari
De sare e lacul ce-acoper azi
Temnita prbusit si-ocnasii cei goi
Cu lanturi la picioare, lanturi la grumaji
Cu marea sperant-n zilele de-apoi...
Lacu-i adnc cu suferinta-ngropat
Linistea lui ascunde gemete vechi
Iar n oglinda lui cea ferecat
Se-aprind parc stele din ceruri strvechi
Pentru multii ce lumin n-avur
Dar scoaser sarea pmntului vie
S-o pun cu lacrimi mamele-n prescur
Ca Dumnezeu n ceruri s i scrie...
Acolo-n fund de lac, zidul mai plnge
Se-audecumscrijelesten el
O mn care-n vis ceru l-atinge
Si Dumnezeu i druie caldul flanel...
De sare e lacul si tremur-n el
Steaua ce n temnita de sare sclipea
Asa cumndejdea n capt de tunel
Cnd pe ocnas dorul mai tare-l robea...
Era o toamn...
Era o toamn ca o miere grea
Cu soarele ce scpta-n frunzar;
n porumbul cules mai dogorea
n strluciri, cte-un vechi icusar...
Prunele-nchideau noaptea n ele
Iar strugurii, n boabe de cear;
n aer un parfumde peltele
Si-un zbor de pasre solitar...
Mai adstau mere rosii n pom
Si gutuile-n toamna trzie,
Greieri somnorosi mai cntau molcom
Cntec era si era magie...
Carele se ntorceau n apus
Cu povara cmpului n ele;
Bunica mai torcea cte un fus
Sau mpletea fular cu andrele...
Era o toamn ca o miere grea...
Unde s-a dus? S-a ascuns ntr-o stea?
ZODIE TRNEASC
Tranule venit n oras, la piat,
Ct ceri pentru cana aceasta cu ceat,
Proaspt, muls pe Calea Lactee,
ntre punti de curcubeie
Si pentru raza luminii,
Dreapt ca si iubirea ta
Pentru pmnt,
Pentru firul verde de iarb
Si pala albastr de vnt?
Din ce sat ruginit de istorie,
Cobori cu un soim
n mna ta dreapt,
Sub ce zodie
Clipa ta nebatut
Va trece n fapt?
DESTIN SFERIC
nc delanastere, fiecareom
Devine captivul unei sfere de carne
Cu care Dumnezeu si Diavolul
Joac biliard.
nti loveste cu tacul Dumnezeu,
Umplnd cu har
Trupurilelabile.
Unele se nalt grbite la cer,
Dup primaplitur.
Apoi urmeaz Diavolul
S le trimit n Iad,
Pe cele mai slabe de nger.
n final, jocul rmne nedecis,
Dar pe pajistea verde
Nu mai rmne nici o bil.
Dup o duminic de odihn,
Partida urmtoare poate ncepe.
OMUL FR
URME
Merg tacticos pe asfalt,
prin fata Carrefour-ului
din apropierea
Grii deNord,
trndu-mi gndurile
ca pe o sacos cu rotile,
pasii mei nu las nicio
urm.
Trec printr-o bltoac
bhnit, prin
fataCldirii Parlamentului,
pasii mei nu las nicio
urm.
Intru n parcul Cismigiu,
prsesc aleea, m afund
n noroi,
revin pe asfalt,
pasii mei nu las nicio
urm.
Ajung n fata Teatrului
National,
M apuc disperarea, mi
tai degetul cu lama
Si-mi ung tlpile cu snge.
Iat c acumpasii mei las
urme,
alerg haotic n extaz,
cinevadelabalconul
Hotelului Intercontinental
exclam:
Nebunul sta scrie cu
urmele pasilor si,
Eu nu exist
i
nu am existat!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
29
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Nu este om care s nu fi auzit n copilrie
povestile clasice, specifice romnismului,
pe care le datorm lui Ioan Slavici: Doi feti
cu stea n frunte, Pcal n satul lui, Zna
Zorilor, Limir-mprat sau Boierul si P-
cal. ns, dac mai demult, nsisi constenii
mai n vrst din Siria si aminteau cu pretuire
despre locurile n care scriitorul umblase,
acum rar mai gsesti acolo un tnr care s
vorbeasc despre Ioan Slavici.
Nscut la 18 ianuarie 1848 (anul revolutiei
popoarelor) la Siria, la poalele cettii Vilgros
(Vilags), unde a capitulat armata maghiar
n fata rusilor care au nbusit revoluta n
1849, a fost al doilea copil al cojocarului Savu
Slavici si al Elenei (nscut Borlea). Dintre
cei cinci copii ai lui Savu Slavici, trei au murit
de timpuriu, n viat rmnnd doar Ioan Sla-
vici si sora lui, Marica. Localittii natale Siria,
Posacul Slavici i poart n amintire o ima-
gine luminoas, evocnd-o pur si simplu cu
exuberant: Nici secerisul grnelor, nici
culesul ori sfrmatul porumbului fr de
cimpoies si fr de mas ntins nu se putea
face: att dealul sdit cu vii, ct si cmpul
plin de lanuri, rsunau mereu de cntecele
muncitorilor harnici, iar n timpul culesului
viilor cntecele si chiotele se-nteteau nsotite
de lutari si de focuri (de pusc, n.a.) des-
crcate. Despre existenta unei familii Sla-
vici n Siria, se stie de la recensmintele din
anii 1746 si 1747. Strbunicii si din partea
tatlui se trag din neamul Slavitesti, veniti
n Siria pe la 1710 (din Oltenia), dup expan-
siunea spre Sud a puterii militare a Austriei.
Bunicul din partea tatlui se numea Ilie
Slavici (1782-1829) si se cstorise cu Maria
(nscut n 1783). A avut sapte copii, dintre
care Sava, tatl scriitorului, vzuse lumina
zilei n 1818. Pentru c Sava a rmas orfan, a
fost nfiat de Mihai Fercu, numit tata btrn
n amintirile scriitorului. Mihai Fercu fusese
ctan mprteasc mpotriva lui Napo-
leon Bonaparte si era mai rsrit printre
ceilalti steni, fiindc stia carte si rostea la
biseric, n timpul slujbei, Crezul si Tatl
nostru. Ioan Slavici a crescut ntr-o familie
care nu ducea lips de nimic. Spatiul n care
si-a deschis ochii era o comunitate pasnic,
n care triau si sasi si maghiari. Influentat
de mama sa, era respectuos cu toti cunos-
cutii, urmndu-i sfatul: Cnd ntlnesti n
calea ta un romn i spui - Bun ziua, dar
maghiarului s-i zici - Jo napt, iar neamtului
- Guten Tag si treaba fiecruia dintre dnsii e
cum ti d rspuns. Tu datoria s ti-o faci fa-
t de cei ce nu si-o fac pe a lor fat de tine.
nvtase ungureste de la copiii cu care
se juca, si german prin lectii particulare cu
nvttorul catolic.
Mama lui Ioan Slavici, Elena Borlea, era
fiica preotului din localitatea Maderat si a
nchis ochii pe 17 august 1925 n cartierul
Crucea de J os din orasul Panciu.
Biografia lui Slavici pare a fi considerat
neinteresant, ca a unui om obisnuit. Educatia
primar-scolar a primit-o n Ardeal. Micile
slujbe administrative nu-i conturau profilul
de viitor scriitor, ns studiile universitare la
Budapesta si Viena l-au apropiat de Emi-
nescu, poetul care l-a influentat, marcndu-
i esential existenta. El l-a introdus la Junimea,
insuflndu-i ideologia junimist. Slavici a
fost jurnalist, profesor la diverse scoli, ase-
meni lui Eminescu. Citit poate doar din obli-
gatie, Slavici este un autor valoros, a crui
valoare a rmas mereu ascuns din cauza
unei esente de acces dificil, ca si din cauza
prejudectilor critice, a aparentelor ce nu
incit la lectur. A fost considerat un fel de
Creang ardelean, datorit basmelor culte
pe care le-a scris, ns nu este nici o legtur
estetic ntre Creang si el. A fost considerat
prozator realist tipic, prezentator al vietii
sociale, dar si ca un scriitor etnicist, preocu-
pat de satul ardelean.
Studiile primare le-a urmat la scoala gre-
co-catolic din Siria, dascl fiindu-i Avram
Vostinari pe care nu si-l putea nchipui dect
cu joarda n mn. Din acea perioad Sla-
vici a nceput s scrie cu pan de gsc, obi-
cei pstrat toat viata. Liceul l-a fcut si n
Arad, locuind la o gazd, ca si personajele
sale din Budulea Taichii. Din clasa a sasea
a trecut la Liceul Piarist din Timisoara. n
clasa a opta a plecat fr voia printilor la
Arad, unde fost nscris ca privatist la Liceul
Maghiar, fiind gzduit de un patron de res-
taurant cruia i medita fetele la limba ma-
ghiar. Luize, una din fete, a fost prima lui
dragoste. Examenul de maturitate trebuia s
Mihai {TIRBU
Biografia lui Slavici se prezint, aparent, ca o existenj lipsit de
strlucire. Dac ycolaritatea prim, trit n Ardeal, ca yi micile slujbe
adminsitrative nu-l anunjau pe viitorul scriitor, n schimb studiile la
Universitjile din Budapesta yi din Viena l plaseaz deja n umbra
lui Eminescu, personajul-cheie din viaja autorului. Ajuns la Junimea,
prin Eminescu, propagator apoi al ideologiei junimiste, jurnalist al-
turi de Eminescu, va practica mult vreme ziaristica, va fi apoi profesor
la diverse ycoli, totul parc n ecoul existenjei eminesciene. Mereu cu
cjiva payi n urma poetului, a nvjat de la acesta rigoarea literar,
dar mai ales susjinerea ferm a opiniilor, indiferent de consecinje.
(ROMNIA LITERAR 2009, nr. 30)
IOAN SLAVICI }I
ELEONORA TNSESCU
IOAN SLAVICI }I
ELEONORA TNSESCU
30
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
l dea la Timisoara, ns din cauza ntrzierii
sale, l-a dat cu succes n vara anului 1868 la
Satu Mare, n urmaunei aprobri specialea
baronului Eotvos care era ministru al
Instructiunii Publice.
De la Satu Mare s-a ntors acas pe jos,
(neavnd bani) vreme de sase sptmni,
prin Baia Sprie, Dej, Gherla, Cluj, Turda,
Abrud. De altfel, si cnd era licean Slavici
ajunsese n Bihor, urcase pe muntele Gina,
chiar ar fi vorbit n cteva rnduri cu Avram
Iancu si l-a ascultat cntnd din fluierul pe
care-l purta totdeauna cu dnsul.
n 1868, dup examenul de maturitate, s-
a nscris la Facultatea de Drept din Pesta,
dar fiind plpnd, s-a mbolnvit, revenind
acas. Prima slujb, de scrietor (functionar
de cancelarie) a avut-o la notarul din Cum-
lus. Atent la orice detaliu, din discutiile n
birouri a auzit de existenta bietilor sraci,
rufctorii care l-au inspirat pentru nuvela
Moara cu noroc. A debutat n anul 1871 n
Convorbiri literare cu comedia Fata de
biru (o nuvel dialogat, dup cum a
categorisit-o Nicolae Iorga).
Cnd s-a nsntosit, s-a nscris ca vo-
luntar n armat la Viena, oras n care a re-
devenit student la Facultatea de Drept. Da-
torit regulamentelor flexibile din armata
austriac, putea merge la cursuri dimineata,
iar la instructa militar participa dup-amiaza.
ntmplarea, sau poate un destin aparte, a
Icut ca acolo Slavici s-l ntlneasc pe
Mihai Eminescu, si el student. Participau
amndoi la Viena aceleasi cursuri (comune
unele), ale celor dou facultti, Drept si Fi-
losofie. Se ntlneau aproape zilnic. Dup ce
scpa de la instructie, dup orele 5 dup-
amiaz, discutau, plimbndu-si pasii ori n
apropiatul parc orsenesc, ori stnd la o
mas din coltul unei cafenele mai dosnice.
Pe atunci, Eminescu iubea confortul ambi-
ental, buturile si tigrile fine, fr s abuzeze.
Tinea mult s aib o locuint comod, larg,
curat, linistit si luminoas, s se mbrace
curat si bine, s-si aleag mncrile dup
plac, s fumeze tigri fine, s-si gteasc el
nsusi cafeaua de Mocca, si s bea numai
vinuri de calitate superioar, ori ap curat.
ntre cei doi s-a creat o trainic legtur de
prietenie, ntrerupt doar de moarte.
Eminescu i-a transmis simtul etic n re-
latiile sociale, principiul de a nu face nici un
fel de concesii n domeniul ideilor politice.
Dispretuind orice avantaj material, Slavici si-
a sustinut mereu idealul politic, chiar dac a
avut de suferit din cauza convingerilor sale.
mpreun au pus bazele Societtii Academice
Sociale Literare Romnia Jun din Viena si
au organizat n 1871 serbarea de la Putna a
studentimii romne din Austro-Ungaria si din
strintate. Eminescu a fost cel care l-a ncu-
rajat pe Slavici s scrie, convins de realele
sale calitti de prozator ardelean. Despre
Eminescu, nsusi Slavici avea s recunoasc:
Deoarece nu eram n stare s scriu corect,
el mi copia manuscrisele fcnd n ele co-
recturi cu mult discretune si le trimitea la
Convorbiri literare, cu care avea legturi.
De la Viena a revinenit n Arad, ca avocat
practicant, implicndu-se n lupta romnilor
pentru aprarea limbii materne. Sftuit de
Eminescu, a publicat cteva nuvele, printre
care si Moara cu noroc. Din tinerete da-
teaz nuvela O viat pierdut (1877).
Titu Maiorescu avea, la rndul su, o n-
credere absolut n scrisul tnrului autor
ardelean. Criticul literar, cu tenacitate a insis-
tat ca nuvelele lui Slavici s fie traduse n
german, spatiul literar specific lui. Acelasi
Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta
nuvela Popa Tanda, creia i-a propus s o
traduc. Cu un incontestabil talent dramatic,
Slavici a scris si teatru, a scris proz de ambi-
ant folcloric, a prelucrat si cteva basme
populare. Nuvela rmne totusi punctul su
forte. Popa Tanda i apruse cnd avea 26
de ani, apoi La crucea din sat, iar la 32 de
ani a publicat una dintre cele mai reusite
nuvele romnesti, Budulea Taichii (n Con-
vorbiri literare). Au urmat Moara cu noroc
(n 1880), Pdureanca (1884), Vecinii II
(1892), Mara (1894), publicat n foiletonul
revistei Vatra), Novele din popor (1891)
si volumele de Novele (1892-1896). Pentru
c fcuser parte din viata sa, si amintirile si-
au gsit locul n crtile memorialistice (n-
chisorile Mele; Amintiri; Lumea prin care
am trecut). Desi nu strlucesc stilistic,
Amintirile lui Slavici sunt importante pen-
tru mrturiile despre marii lui contemporani,
cel mai important fiind Eminescu. n timpul
vietii, opera sa n-a fost apreciat la nalta ei
valoare estetic. Chiar junimistii l socotiser,
pentru scrierile de nceput, scriitor poporal
si de acest calificativ n-a putut scpa.
n timp, limbajul folosit de Slavici n scri-
eri, a provocat controverse. O parte a co-
mentatorilor l-au acuzat de inabilitate verbal,
de repetarea frecvent a acelorasi cuvinte,
de lips de imaginatie lingvistic. Unii au
interpretat altfel limbajul su scris: trise si
fusese educat ntr-un mediu strin, nc din
scoala primar. Si-ar fi nsusit greu romn
literar, din cauza influentelor maghiaro-
germane. Se pare c, de fapt, era posesorul
unui limbaj de o exceptional bogtie si va-
rietate, si nu l-ar fi interesat o stilistic bogat
a scrierilor. ncepuse s aib si recunoastere
public, pentru c n septembrie 1881 a primit
medalia Bene merenti, iar o jumtate de an
mai trziu, n martie 1882, a fost ales membru
corespondent al Academiei Romne.
Dintotdeauna, lui Slavici i-a plcut s
cltoreasc, nu asemeni contemporanilor
nostri, cu mijloacele moderne de transport.
si recunostea slbiciunea de a umbla razna
prin lume, ca s mi se peard urma. ntlnea
bietani cu caii la pscut? Pleca mpreun cu
ei spre blti, sta noaptea la focuri, taifasuri si
triluri de psret. Cei de acas se-nvtaser,
nici nu-l mai cutau.
Ajuns, asemeni altor scriitori (Caragiale,
Alecsandri), n Venetia, n 1882 i-a cerut
voie lui Titu Maiorescu s-i scrie. Scrisorile
sale (prima ncepea cu: Domnule Maiorescu,
mi-ati dat voie s v scriu din Venetia...),
care prin lungime aduceau mai mult a nuvele,
se voiau mrturii complete, nuantate cu ob-
servatii si spirit critic, att ct si putea el
permite atunci: Brbatii, ce-i drept, nu prea
sunt artosi, ns venetiencele au mai pstrat
n firea lor ceva ce se potriveste cu locul. Nu
e vorba de frumusete, cci frumoase mai sunt
si alte femei; e ns vorba de felul frumusetii
si mai ales de port, de cum si tine trupul,
cum si poart capul, cum si duce pasul, cum
te msoar cu ochiul, si venetianca nvelit
cu crpa cea neagr si fcndu-si mereu vnt
cu evantaiul mai ales tot negru si el, vene-
tianca usoar si lin, cel putin mie mi-a rmas
adnc ntiprit si cnd mi aduc aminte, simt
parc de ce Tician si Paulo Veronese au lucrat
mai bine la Venetia dect n alte prti.
La Sibiu, n 1884 a nfiintat mpreun cu
George Cosbuc ziarul Tribuna, prima pu-
blicatie cotidian a romnilor ardeleni care
doreau realizarea unittii culturale a ro-
mnilor. Trebuie subliniat preocuparea lui
Slavici pentru dezvluirea lucrurilor ascunse,
care puteau fi probate dup investigatii se-
rioase. Dintr-o scrisoare (nedatat, dar care
provine din perioada 1886-1887), adresat lui
Dimitrie A. Sturdza, rezult c Slavici amin-
teste aspectul procurrii de informatii contra
cost, chiar dac: Suntem nainte de toate
sraci. n timp de un an, Tribuna a avut un
deficit de 5.000 floriniti, fonduri la dispo-
zitiune nu avem si eu a trebuit s cheltuiesc
din proprii mei bani aproape 1.000 fl., dac-am
voit s cstig informatiuni.
Dup publicarea informatiunilor, n-au
lipsit actiunile concrete ale fortelor de ordine
n redactia Tribunei sibiene, dup cum su-
blinia tnrul poet George Cosbuc. El si fcea
stagiul de gazetar sub ochiul atent al lui Sla-
vici, ns sicanele la care era supus pu-
blicatia atunci, nu-i fceau bine. ncerca s
le evite, fapt relatat ntr-o scrisoare: Eu, dac
am vzut c e mult politic la Tribuna si
c n redactie colaboratorii stau tot cu frica
n oase c vin geandarmii s le caute ma-
nuscriptele, am zis: eu v dau dracului cu
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
31
Anul IV, nr. 11(39)/2013
politic cu tot, eu nu vreau s m amestec n
isprvi cu geandarmii.
Tot n 1894 a editat la Bucuresti, mpre-
un cu Caragiale si Cosbuc, revista Vatra.
Din cauza convingerilor sustinute n ar-
ticole, n februarie 1885 a avut loc primul
proces de pres al ziarului pe care-l conducea,
Tribuna. Slavici a fost nchis de autorittile
maghiare, dar curtea de juri l-a eliberat. A
devenit secretar al Partidului National Ro-
mn, pozitie din care milita pentru pregtirea
miscrii memorandiste. n mai 1886 au fost
alte dou procese de pres ale Tribunei, n
urma crora a fost amendat cu 100 de flo-
rentini. n noiembrie acelasi an, dup al pa-
trulea proces de pres al Tribunei, Slavici
a fost condamnat la trei zile de nchisoare si
o amend. n aprilie 1888 a fost al cincilea
proces de pres al ziarului Tribuna, soldat
cu condamnarea lui Slavici la un an de n-
chisoare, 100 de florentini amend, si ntem-
nitarea lui la Vt (Ungaria).
Dup izbucnirea la 14 iunie 1914 a primul
rzboi mondial, Slavici, stabilit n Regat,
avea, ca multi alti intelectuali patrioti (cei din
cercurile junimiste si conservatoare), o ati-
tudine filogerman. Fiind redactor respon-
sabil al ziarului Ziua, scriitorul a sustinut
ideea neutralittii Romniei n timpul
rzboiului. n anul 1916 a fost arestat la Fortul
Domnesti, pentru vederile politice. Si-a sus-
tinut atitudinea prin articole de orientare pro-
german, atacndu-i pe aliati, din pozitia de
redactor principal la Gazeta Bucurestilor.
Urmarea: dup ncheierea pcii si ntoarcerea
din Moldova a regelui Ferdinand si a guver-
nului, Slavici mpreun cu alti redactori de la
Gazeta Bucurestilor, a fost condamnat la
cinci ani de nchisoare pentru atitudinea
politic din timpul rzboiului. A fost eliberat
n acelasi an 1919, dar din cauza atitudinii si
convingerilor sale filogermane la care nu re-
nuntase, eraprivit cu ur dectrecei din jur.
Paradoxal, cu toate c avea o viziune po-
litic foarte combatant, Slavici era un om
pasnic, cruia i plcea aerul familial, grdi-
nritul, fotografia, sculptura n lemn.
A fost nchis att de autorittile austro-
ungare care-l considerau filo-romn, ct si
de cele din Romnia care-l considerau filo-
maghiar, fr s fi fost nici una, nici alta.
Slavici ndura greu, nu suferinta si ncarce-
rarea, ci njosirea. Avea s declare c ma-
ghiarii l-au bgat la puscrie, dar l-au tratat
omeneste, ns: Dusmanii romni ai nea-
mului romnesc n-au ndrznit s m trag n
judecat, ci m-au osndit n tain. Si-au dat
silinta s m despoaie pitis si pe soptite de
onorabilitatea mea personal, mi-au insultat
si prigonit sotia si copiii si au nscocit fel de
fel de apucturi, ca s m ruineze si s-mi
fac viata peste putint.
n 1919 l-au nchis si romnii... Justificarea
pozitiei sale, aparent oscilant ntre puterile
vremii, a conturat-o n paginile de memoria-
listic, unde se mai simte nc ncrncenarea
si orgoliul rnit al unui mare caracter: M
stii c eu n-am fost niciodat germanofil, nici
maghiarofil, ba nici chiar romnofil; este iu-
birea de oameni si de pace ceea ce a hotrt
faptele mele. Pornind din convingerea c bine
din punctul de vedere social nu poate fi dect
ceea ce rezult din fireasca desfsurare a
lucrurilor, eu am fost totdeauna de prere c
rzboiul e mpotriva firii omenesti, o njosire
moral, care nu li se poate ierta dect celor
nevoiti a-si apra viata. Vei ntreba, poate,
de ce n-am spus-o aceasta n fata Curtii mar-
tiale. Pentru c eram cu minte. Dac-o fceam,
eram osndit la moarte.
Nu mai era fanatic antimaghiar, ci fanatic
antiromn n doar 10-12 ani? Acuzarea era
ntocmit de comisarul regal Niculescu-Bo-
lintin. De mirare poate, dar aprtorul tenace
avea s-i fie Elisa Brtianu, culmea, sotia pre-
mierului I. C. Brtianu, marele prigonitor al
lui Slavici! (ea fusese eleva jurnalistului si
nu credea n acuzele de trdare ce i se adu-
seser).
Dar acuzele de trdare, de punere n sluj-
ba celorlalti, au fost frecvente n cariera de
jurnalist a lui Ioan Slavici. Poate prerea
exprimat n Amintiri arat sentimentele
sincer-patriotice ale lui Slavici, condamnnd
oarecum asuprirea conationalilor: Poporul
romn n-a asuprit niciodat pe nimeni, ci a
crescut, s-a ntrit si s-a ridicat deasupra, cu
toate c mereu a fost asuprit de altii. El are
deci fireasca menire de a-i aduce omenirii un
mare serviciu, stabilind forma rational pentru
pasnica si rodnica lucrare mpreun a oa-
menilor ce fac parte din deosebite popoare.
Menirea aceasta nu o va mplini fcndu-le
altora nesuferit viata, nici risipindu-si pu-
terile n zadarnice silinte de a desfiinta alte
popoare, ci ducnd mai departe lucrarea
pornit de naintasii si si dezvoltndu-se
potrivit cu firea sa. Despre periplul prin cen-
trele de detentie a scris lucrarea memoria-
listic intitulat nchisorile mele, pe care a
publicat-o n 1921.
Academia Romn a premiat romanul
Din btrni, aprut n 1902, iar n 1903 lui
Slavici i s-a acordat Premiul Heliade-Rdu-
lescu mpotriva lui Duiliu Zamfirescu, care
candidase cu romanul n rzboi. Autorul
Marei si al altor cteva capodopere inaugura
n acest mod, fr voia lui, tristul sir de scri-
itori romni ntemnitati pentru opinii politice
n propria lor tar, umiliti public si mpinsi
astfel spre moarte. Fat de Ioan Slavici, so-
cietatea romneasc a contractat, n eter-
nitate, o datorie rusinoas si inexplicabil.
Nu e de mirare c, pn astzi, istoria noastr
literar a trecut, din jen, inadmisibil de usor
peste ultimii ani din viata scriitorului, spernd
probabil s fac uitat o vin colectiv - adic
tocmai una dintre acele vini pentru care nu
se obtine niciodat iertare deplin.
(ROMNIA LITERAR 2009, nr. 30;
Prozatorul Biedermayer: Slavici de Mihai
Zamfir).
n 1919, la ncheierea pcii si ntoarcerea
din Moldova a regelui Ferdinand si a guver-
nului, Slavici, rmsese fidel fat de monarhia
austro-ungar drept care, la btrnete, a fost
judecat si condamnat la 5 ani de nchisoare
la Vcresti, dar a fost eliberat n acelasi an
de ctre Nicolae Iorga. De la Vcresti a pri-
mit o permisie pentru a merge la nunta fiicei
Fulvia. Doar c la nunt a avut permanent n
preajma sa un agent al Sigurantei, care a fost
discret. ntr-un fel, Slavici s-a simtit dator s
multumeasc pentru discretie: Ei, bine! Dl
Buzdugan nu era numai ministru, ci totodat
si om: ziua urmtoare la oara trei dup-
ameazzi a venit un agent al Sigurantei si m-
a nsotit pn-acas, ca s m gtesc de
nunt. M-a nsotit apoi si la biseric si de
acolo la casa unde urma s se tie nunta, iar
n ziua urmtoare, la oara sapte dimineata,
m-a dus la Vcresti.
Dar si de la Vc primise o permisie de
dou sptmni, pentru a srbtorit nasterea
unui copil. Greuttile resimtite din cauza vietii
agitate si a proceselor, isi puseser amprenta
asupra lui. Bolnav si slbit, ajunsese aproape
n situatia unui muritor de foame. S-a refugiat
la Panciu, n podgoria (asemntoare cu cea
de acas), a fiicei sale. Din jurnalul sotiei
(Eleonora), rezult c la btrnete devenise
mai mohort si mai moralist.
La 77 de ani, n data de 17 august 1925, a
pierdut definitiv lupta pentru viat. A fost
nmormntat la schitul Brazi din orasul Panciu,
unde este si mormntul fiicei sale (numai c,
n 40, la cutremur, mormintele au avut de
suferit si a fost mutate in cimitirul din orasul
Panciu). Memoria sa este evocat n orasul
Panciu, al crui Liceu teoretic poart numele
de Ioan Slavici. Tot n memoria sa, n 1979,
n cadrul manifestrilor ocazionate de
aniversarea a 95 de ani de la aparitia ziarului
Tribuna, n Parcul ASTRA din Sibiu a fost
dezvelit bustul de bronz al scriitorului, realizat
de sculptorita Clin Linca.
Viata si activitatea lui Ioan Slavici au fost
pline, ns el, ca orice om, a trecut si prin
chinurile saubucuria iubirii. ns, dac prie-
tenul Mihai Eminescu iubise n tain femei
cstorite fr a se fi nsurat cu ele, Slavici a
avut dou neveste. mi aduc aminte c se
auzea pe la noi prin comun c Slavici era
mai iubret. De prima sotie a divortat dup
32
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
ctiva ani de cstorie. Prima lui sotie avea
mai multe nemuri n Siria i aa s-a cunos-
cut cu Slavici. Motivul divortului ar fi alt
femeie, pe care a cunoscut-o nainte de a
divorta, spunea Mihai Srbu, localnic din
Siria.
n 11 septembrie 1875, la 27 de ani, s-a
cstorit cu Ecaterina Szke Magyarosy, fe-
meiapecareo iubeadecevavreme. Un timp
sttuse departe de ea, pentru c fusese con-
damnat la un an de temnit. Relatia n-a durat
dect vreo 10 ani. A urmat divortul n 1885.
S-a recstorit la Sibiu la 18 martie 1886
cu Eleonora Tnsescu (profesoar la scoala
elementar de fete din Sibiu). O cunoscuse
n 1883, pe cnd el era profesor de filosofie,
logic, psihologie si roman la liceul Matei
Basarab.
Au avut sase copii. La data de 11 no-
iembrie a aprut pe lume Titu-Liviu, care l-a
avut ca nas de botez pe Titu Maiorescu. Al
doilea copil, Lavinia-Ioana-Josefina s-a ns-
cut la 19 ianuarie 1889. A doua sotie a lui
Slavici, scrie n jurnalul ei c prozatorul era
un observator minunat, c-i plcea s fac
excursiuni solitare, cutreiernd tinuturi n-
tregi, c avea o fire deschis, era vesel
si glumet, chiar expansiv, c la teatru (si mai
trziu la cinema) rdea att de tare, nct ti-
era si rusine s-i stai alturi, pentru c lumea
din sal se ntorcea cu mirare spre el.
BIBLIOGRAFIE:
- adevarul.ro, 14 noiembrie 2010; Slavici - antise-
mitism, filogermanismsi nchisoare;
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan Slavici;
- http://www.sibiul.ro/personalitati-sibiene/ion-
slavici.html Ion Slavici - Articol realizat de Ion
Girond pentru www.sibiul.ro;
- http://www.primaria-panciu.ro/atractii-turistice/
mormantul-lui-ioan-slavici / Mormntul lui Ioan
Slavici;
- istoria.md articol 575; articol Ioan Slavici (1848-
1925), biografie. Articol ngrijit de Vlad Afteni;
- ROMNIA LITERAR 2012, nr. 8; Ioan Sla-
vici - spion si trdtor de Lucian-Vasile Szabo;
- ROMANIA LITERARA 2003, nr. 26; Memo-
ralisti romni: Ioan Slavici de Al. Sndulescu;
- adevarul.ro, 8 februarie 2013; Ioan Slavici a
fost cstorit de dou ori. Pe prima sotie a ntlnit-
o n localitatea lui natal Siria de Untaru Claudia
- Muzeul Memorial Ioan Slavici si Emil Montia;
- ROMANIA LITERARA 2009, nr. 30; Proza-
torul Biedermayer: Slavici de Mihai Zamfir;
- http://www.brasovpress.ro/2013/01/18/ IOAN
SLAVICI - 165 de ani de la nasterea sa (18 ianuarie
2013) de Radu P in ianuarie 18, 2013;
- ROMANIA LITERARA 2001, nr. 37; Cronica
editiilor: Integrala Slavici (I)de Z. Ornea;
- ROMANIA LITERARA 2012, nr. 38; Editorial:
Cui i-e fric de Slavici? de Nicolae Manolescu;
- ROMANIA LITERARA 2005; nr. 3 Istorie Lite-
rar: De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? de
Ion Simut;
VIATA...
zilele se sting si viata mi se trece
este trziu si am albit
e-aproape noapte - umed si rece
iar anii... nu-i mai pun la socotit
pierdut soptesc ceva - e un suspin
si trist privesc la pozele din scrin
spre umbra ta cu lacrimi m nclin
sus pe altarul ncrustat n gheat
unde te-am pus de-attea ori
florile moarte se ntorc la viat
dar se-ofilesc iar ctre zori.
noi am pornit pe drumuri separate
da... ceilalti au avut dreptate:
eu voi intra n lumea nemuririi
voi fi o amintire ntr-un vers
fr s fi ajuns la ceasul mplinirii
se cheam c prin viat greu am mers
aceasta este soarta ce-am primit
nu sunt un las... de ce as fi fugit?
tu m-ai iubit, m-oi stinge fericit!
Leonard Ionu] VOICU
(Canada)
NOI DOI
lumin-a sufletului meu
mai vino nc-odat
si cu puterea unui zeu
te-oi ridica pe bolta nstelat
am s-ti cldesc un templu de amor
btut n giuvaiere
ne-om rtci prin mreje de Luxor
ne-om regsi n alte ere
vom traversa oceane si cmpii
savane munti si jungle
si ne-om iubi n serile trzii
cu sete - s ne-ajung
vom desena un mare curcubeu
vom inventa planete
spre care doar ndrgostiti ca Tu si Eu
viseaz s se-ndrepte
iar de pe fruntea mea de umbre plin
ce-a asteptat acest moment mereu
vor creste raze calde de lumin
LUMINA sufletului meu...
DREPTUL LA TINEREJE
n volumul su de debut, ZORI DE ZI, din 2011, poetul
Leonard Ionuj Voicu ne fcea n prefaj o trist destinuire.
Citindu-i din versurile mele, dasclul meu, nume de trist
amintire, m-a acuzat, indirect, de plagiat... ba chiar de furt.
M-am nchistat, m-am nchis n mine yi n-am mai scris un
rnd timp de vreo treizeci de ani...
l alint pe poet yi-l asigur c acea clip nefast de destin nu
l-a mbtrnit, ci, din contr, l-a pstrat mai tnr cu treizeci
de ani. De aceea, poetul se rentoarce pe straturile energetice
ale tinerejii yi-yi cnt matur unele sentimente (nu!) uitate
nescrise...
Ce versuri limpezi!, ca pe un fluviu PANTHA REI...
george FILIP Montreal.
Boucher - Nayterea lui Venus
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
33
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Doina DR~GU}
Poetul canadian de origine romn
George Filip, fondatorul Centrului Cultural
Romn de la Montreal si fost director cul-
tural al postului TeleRomnia si-a lansat, n
mai multe orase din Romnia, trilogia Era
poetilor, Axiome si Top secret - 2013.
Vineri, 4 octombrie a.c., el a fost oaspetele
Uniunii Scriitorilor din Timisoara, tripla lan-
sare de carte prefatnd deschiderea unei noi
stagiuni literare laOrizont. n discursul su,
printre altele, George Filip a spus Eu sunt
un poet mai tupeist. Mie nu-mi plac criticii
literari, s pun mna s scrie si ei crti. Eu
scriu foarte mult, cu impertinent spun.
Cum drumul de la Timisoara la Bucuresti
trece prin Craiova, George a fcut un popas
n Cetatea Banilor.
7 octombrie a.c. Acceleratul Timisoara-
Bucuresti, care se tra molcom, cu ntrziere
de 30 de minute, a scrtit din osiile obosite
si s-a oprit n gara Craiova. Stiam c George
este n vagonul 5. Vedeam cum coboar cl-
torii, unul cte unul, dar nici urm de George
Filip. ntr-un trziu, pe usa de la cellalt capt
al vagonului, care se ncptnase s nu se
deschid, coboar un domn exotic, cu o p-
lrie cu boruri mari, o geac neagr si blugi
albi, cu o geant pe umeri, trnd dup el un
troler. Nu ne cunosteam, nu ne vzuserm
niciodat. Era dezorientat n multimea si for-
fota de pe peron. Atunci, am ridicat o mn
si am strigat: Poete! Sunt aici! Toat lumea
a ntors capul s vad cine e Poetul. Ne-am
mbrtisat si ne-am simtit att de apropiati
de parc ne-am fi cunoscut de cnd lumea.
Am luat un taxi si am mers la mine acas.
Lng o ceasc de cafea si un pahar de
tuic olteneasc (adus de paradoxistul J a-
net Nic), George mi-a povestitperiplul lui
prin Romnia: Bucuresti, Marea Neagr, Tuzla
(comuna lui natal), Delta Dunrii, Vlcea,
Defileul Oltului, Timisoara etc.
- Doina, eu cunosc miracolul Mrii Negre,
pe-al Deltei Dunrii, strmtorile si semetia
muntilor nostri, dar ce simti trecnd pe buza
Oltului, n sus sau n jos, este ceva dumne-
zeiesc! Dac n-ar fi scris BogzaCartea Ol-
tului, acum as fi scris-o eu! (...) Am privit
pentru a multa oar la rmsitele castrelor
romane, am poposit la Masa lui Traian, am
respirat fum de mititei pe la multele dughene
si am cumprat brnz de Sibiu, la hotarul
dintre judete...
- Te-ai bgat n priz, poete...
- Doinita, Traian acela ne-a cam caftit cu
ostirile lui mercenare, nu-i asa? Ne-a cucerit,
ne-a luat muierile, mierea si aurul... Prin b-
tliile acelea s-a vrsat si mult snge...
- Vrsat... c asa ne spune istoria.
- Si-atunci, de ce-i iubim noi pe acei co-
tropitori, de ce ne-am ncuscrit cu ei si ne tot
ludm cu aceast ngemnare de snge?
- Dar, tu, ce-ai propune, poete, nstrinat
de tara ta?
- Hmmm... s-l acuzmpe Traian acela de
holocaust! Cum fac unii acum care tot scor-
monesc istoria cutnd holocauste... C si-
asa Giuvara, Svescu, de a NY, si Caraghiaur,
de la Montral, contest originea noastr la-
tin...
- Poete... eu cred c ai nitic febr... Mai
bine spune-mi, drumetule, despre lungul tu
pelerinaj poetic prin Romnia. C doar n-ai
venit tu, dup 34 de ani, de la Montreal, chiar
asa, de florile mrului.
- mi place chestia cu florile mrului.
Cam umblu eu, e drept, cu florile dalbe, adic
cu poezia, prin Tar. Dar, Doinita, reportajul
meu final, adic total, se va numi UN TUR-
NEU LUNG, FRUMOS SI GREU. Cred c-am
spus totul. Deci mai asteapt c nc mai am
de mers. Chiar asa... clcnd demn printre
bolovanii din drumul meu.
- ... si ai ajuns la Timisoara.
- Da. ntlnirea poeticeasc de pe Bega
trebuia s fie animat de dl. profesor Cornel
Ungureanu boacterul scriitorilor timiso-
reni. ...C frumos mai scrie Nicolae Mano-
lescu despre vasalii si provinciali! Mai
ales cnd acestia i pun cu anticipatie n urn
voturile pentru presedintia la USR. Spun
toate acestea constatnd c din varii motive
onorabilul septuagenar, cettean de onoare,
declarat astfel doar depres. USR - N.M., nu
a respectat nici pe departe programul de pe
afisul ntlnirii cu subsemnatul.
- Surprinztor, poete! Si?
- Liric sunt eu, recunosc, dar m reco-
mand si ca tenace, perspicace si al dracului
de prevztor. Adic gata pentru cele mai
neprevztoare afronturi.
- Poete, ti-a mai sczut febra? Si ce zici c
s-a mai ntmplat?
- Iaca... niste farafastcuri muieresti. O
reporterit de la Radio Timisoara dorise s
aib ea suprematia absolut a evenimentului
poetic preconizat. Si n-a tinut. Asa c i-a su-
flat ceva n urechea proasptului septuage-
nar C.U., acesta a muscat si micuta masca-
rad s-a declansat... n micuta aul m-am po-
menit nconjurat de un grup de studente...
frumoase coz si... glgioase!, care se-ntre-
bau din priviri cine-o fi insul pletos, adic
EU. Le-am dat o pungulit cu insigne pur-
tnd pe ele frunza de artar, simbolul drapelului
canadian. Frumuselele s-au bucurat. Si a in-
trat durul profesor, n-a dat mcar nici mna
cu mine, a ocupat loc n prezidiul zeilor si a
spus cteva cuvinte prin care n-a spus nimic.
A fost scurt, ca la catedra lui de...?!? Eu am
34
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
recitat cteva poeme, prin care i-am convins
pe asculttori cum c chiar sunt un poet ro-
mn venit de peste mri si tri. S-a lsat cu
aplauze. La lurile de cuvnt s-a evidentiat
dl. Petre Baciu, care m-a pus ntr-o lumin
foarte bun. Si-asa n-aveam emotii, cuce-
risem auditoriul. Dl. profesor privea mereu la
ceas si cnd ora hrzit cu strictete a fost
nghitit de Cronos, profesorul gentilom a-
ntins-o fr s spun au revoir. Asta este
cam tot. Am oferit vreo 30 de autografe, fr
bani!, si consider c prezenta mea la Timi-
soara a fost un succes. A... amuitat s spun
c grzile mele de corp, ca la Gadaffi, au fost
scumpele mele cumnate Nuta si Rodica. Si
am aflat c, a doua sau a treia zi, septuagena-
rul s-a internat n spital. Eu, drag Doinita,
dup cum vezi, am ajuns cu bine la poarta
Constelatiilor tale Diamantine.
- Esti cam ciudat, poete! Am aflat c, n
partea de nceput, ai mai avut si alte poci-
noage, pe la Teatrul Evreiesc...
- Iaca... niste flaimuci din Montreal au
dat despre mine niste nasoale note informa-
tive. Cum c as fi nazist, antisemit, fascist
etc. C avem si pe acolo codosi cclu, sti-
mat doamn.
- Nu se poate!
- Ba se poate! Drept pentru care mo-
mentul poetic preconizat acolo mi-a fost in-
terzis de directoarea Maia Morgenstern si
alti mahri naivi.
- Incredibil...
- Dar nefericitul eveniment are o semni-
ficatie pe care nimeni n-o observ. Totul s-a
ntmplat pe 11 septembrie, ca acel blestemat
cataclism de la GEMENII din NY, care s-a
petrecut tot pe 11 septembrie... Ei, ce zici de
aceste mici mari coincidente?!?
- Si, acum, ce ai de gnd, drag poete?
- Am de gnd s mai sorb cu tine un zi-
brel si s-mi spui si tu cte ceva despre
tine, despre colaboratorii ti si despre revista
ta minunat.
Seara s-a ncheiat cu un mic cenaclu.
George a recitat din creatia lui, iar eu am citit
din eseurile mele.
...A doua zi, l-am condus pe George la
autogar, la autobuzul de Bucuresti.
Ne-am luat cu plvrgeala si n-am fcut
si noi o poz mcar. Halal scriitori!, as putea
zice.
n autogar, un cine jerpelit se tot nvr-
tea pe lng George. Parc l-ar fi cunoscut
de undeva. Poate c n alt viat o fi fost si
el... poet...
- La revedere, Doina Drgut!
- La revedere, poete!...
Pe-afar Dumnezeu e trist, si plou... dar
viata este totusi frumoas!
George BACIU
ntorcnd spatele timpului am nteles ce
nseamn cunoastere. O suferint cu fatad
de formul si temelie de trire n idee. Pe
ruinele judectilor se sfrseste muzica nimi-
cului cu pretentie de Fiint mbrtisat ver-
bal de transcendenta inimii definit pleonas-
tic antirationalism.
De altfel, imperialismul legii morale din mine
si tcerea rbdrii - ca meserie fr destin -
sunt contemplarea socratic a Daimonului
revoltat de patul biologic al ispitei materiei
care sufer.
Exist, totusi, o rdcin a haosului pe care
orice om o cuprinde n vidul su statistic al
gndirii prin interjectie.
***
Oamenii sunt niste virgule distantate de
puncte. Freamtul ntmplrii c sunt nu este
altceva dect inocenta trupului desirat pe
cruce, la marginea infinitului cu oboseli de
materie.
Dincolo, suspinul plictisit al ntregului de a
fii Tatl, Fiul si Sfntul Duh.
***
Poetul nu are mntuire. El rafineaz durerea,
tace iubirea si atrn viata de infirmitatea
dialecticii.
Poetul e nelinistea plictisului ideii mirate n
cuvnt. Atunci cnd florile seamn a inimi
cu orgoliu de nimic.
Poetul e boala ce umple trupul de cutarea
propriei mntuiri.
***
Motivul pentru care sunt e suferinta rbdrii.
Fiindc ea este demersul imprecis al clciului
ros de poteca fenomenologic a existentei.
Cum s m vindec de uzura gndului c pu-
treziciunea propozitiei cu care m definesc e
preaplinul infinitului cu gest de ndoial?
***
Pe marginea mea stai tu, ca un registru in-
diferent la toate... Te scriu, fil cu fil, ati-
tudine cu atitudine, uluit de obisnuinta cu
care-ti respect alctuirea.
Ar trebui s te asez pe raftul cu orgolii de
cersetor, dar ltratul lacrimii cu care te par-
curg gfie istoria defect a gurii abuzate de
imediat.
n vreme ce stupiditatea ideologiei cu care
te rsfoiesc nu e altceva dect osul sufletului
pe care m asez oftndu-mi pofta de ati mn-
gia nimicul.
***
Cndva, obosit de tcere, am vorbit cu ochii
ti, rosi de capricii si dorinte. Si-am crezut c
Eva e att de plictisitoare ca o felie de gnd
durut pe crucea lui Adam.
Nici mcar Dumnezeu nu observase parfumul
mrului cu chip de nger putrezit n sfintenia
pcatului.
***
Mi s-a decolorat dragostea ca un rsrit de
rou nechezat pe vntul vndut caravanelor.
Parc sunt un oras fr trziu n care frunzele
au ucis tcerea strzilor fr dimineti.
O s-mi putrezeasc rdcina pe crucea ci-
mitirului unde nc mai tremuri ca o lumnare
ce d din cap la Dumnezeu.
***
ntr-o sear, portretul tu dezbrcat de in-
somnii se asezase pe noptier mngindu-si
umerii oxidati de uitare.
Si ploua pn-n gt.
Sub cerul spart n felii, statuia lunii si prop-
tise umbra n brbia portii cu ulita pe gene.
Si zorniau greierii cu toamna-n serviet
***
Plecasemnspre cealalt inim recapitulndu-
m. Stingher ca o mrturisire. Indiscret ca un
eveniment fr urmri...
Cellalt Eu, sedus n profunzimea Nimicului,
si contesta deceptiile, topind n infirmitatea
ortodox a ndoielii cu ton de epitaf kantian:
Deasupra, cerul, tocit de filosofia vestimen-
tar a sufletului, Jos, mahalaua vietii de oca-
zie rnjind la fiecare liturghie a libidoului.
***
Am mpins lumea mai ncolo, fosnindu-m n
vntul copacilor cu fast de legend.
Numai Biserica din oglinda ochilor coche-
teaz cu nara gndului prin care m revrs
ca o clip plin de melancolia bordelului
terestru.
***
Nu m ntlnisem niciodat. Deficitul viciului
zornia hegelian, n dialectica ostenit a
zilelor vomitate n frunza Evei. Si pentru c
reumatismul timpului visa gladiatori, eu,
Adamul, miroseam a Spartacus.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
35
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Rusia e singurul imperiu care a avut, de-
a lungul vremii, dou capitale la fel de mrete.
Spun imperiu pentru c, s nu ne ascundem
dup deget, indiferent cum s-a numit, indi-
ferent c a avut la conducere tari, prim secre-
tari sau presedinti, Rusia a fost si este nc
un mare imperiu. Interesant mi se pare al-
ternanta celor dou capitale. Moscova a n-
semnat pn la 1700 mai degrab o apropiere
de Asia dect de Europa, principalii inamici
fiind mongolii si ttarii. Dup 1917 revenirea
capitalei la Moscova a constituit semnalul
izolrii fat de restul Europei. Sankt Peters-
burg dimpotriv, ct vreme a fost capital,
a marcat o perioad a apropierii de vest, a n-
floririi artelor si a stiintelor si, din acest motiv,
a fost considerat mereu orasul intelectualilor.
Pentru mine, mai mult dect orice altceva, un
semn al unei reale apropieri ntre est si vest
ar fi mutarea capitalei napoi la Sankt Peters-
burg.
Totusi, dac cele dou capitale au ceva
n comun, aceste lucruri sunt grandoarea,
opulenta, dorinta ftis de a impresiona.
Intuiam toate acestea si multe altele nc
din adolescent, cnd din lecturile mele erau
nelipsite romanele rusesti. n anii 50 si chiar
60, bibliotecile erau pline de maculatur
despre eroismul poporului sovietic din al doi-
lea rzboi mondial. Totusi, printre rafturi, mai
gseai si romane istorice. mi amintesc o
biografie romantat a lui Petru cel Mare,
scris de Aleksei Tolstoi si cteva romane
despre rscoalele cazacilor - Stepan Razin,
Emelian Pugaciov... Una peste alta, matur
fiind, stiam mai multe despre istoria Rusiei
dect despre a Spaniei, Italiei sau Germaniei.
Din toate aceste motive, Rusia figura de-
mult pe agenda mea de excursii. Am amnat-
o pentru c e ceva mai scump dect altele.
Dar a meritat cu vrf si ndesat.
Pomeneam de anii 60. n sfrsit, mi-au
ajutat la ceva cei sapte ani de limba rus.
nc din primul tur cu autocarul prin Mos-
cova, am nceput s silabisesc mndru toate
reclamele si denumirile de magazine.
- Stii de cine mi amintesti? mi spuse Leni,
zmbind. De Gabi la vrsta de 5 ani, cnd
abia nvtase literele si citea tot, pn si nu-
merele de la masini.
Silabisitul mi-a provocat o mic bucurie
neasteptat. Pe una din firme scria Vabi Sabi.
Asta mi amintea de wabi-sabi, un concept
fundamental n haiku. Am verificat si, ntr-
adevr, era o cafenea cu specific japonez.
- Uite, drag, si pe aici se scrie haiku!
La o scurt excursie pe cont propriu cu
metroul, dou doamne s-au lipit de noi, ba-
zndu-se pe cunostintele mele de limba rus.
S-a dovedit c s-ar fi descurcat si singure,
una din doamne regsea numele statiei noas-
tre naintea mea. Mi-a explicat:
- E aia cu 3 la mijloc.
M-am uitat mai atent si am izbucnit n
rs. ntr-adevr, n Partizanskaia, Z mare de
tipar era identic cu cifra 3.
Din silabisirile mele repetate am tras c-
teva concluzii generale. Limba rus e o limb
fonetic ntr-o msur mult mai mare dect
romna, nu am avut niciodat probleme n a
citi corect un cuvnt. S v explic.
- Dilema diftong sau hiat nu exist. Dif-
tongii uzuali ia, ie, io, iu sunt litere distincte.
n romn multi se ntreab cum desparti n
silabe, via-t sau vi-a-t, pen-sio-nar sau
pen-si-o-nar.
- Numrul de i, care n romn creeaz
mari probleme, e rezolvat prin trei semne
diferite. Exist pe lng i normal, un i moale,
uzual dup consoane (ca n lupi) si un i scurt,
folosit dup vocale (ca n tain). n romn,
cu substantivele gen copii-copiii s-au obis-
nuit toti, dar verbele creeaz probleme frec-
vente. Pe internet circul o butad care exem-
plific perfect acest lucru: E mai bine s fi
mncat dect s fii mncat.
- n romn, grupurile artificiale de litere
che-chi si ghe-ghi au rolul de a evita confuzia
cu ce-ci si ge-gi. Avem n plus literele k si q,
care nu au justificare fonetic, ci au intrat n
limba romn mprumutate din alte limbi.
Acum o sut de ani se scria chilogram. n
rus, confuzia nu exist, k e singura liter
pentru c, iar ci este liter distinct, urmat de
a n ceai, de o n ciorb si de u n ciusc.
- Puzderia de cratime din romn, la ei nu
exist.
La noi, ti trebuie o cultur peste medie
ca s scrii corect romneste. Bnuiala mea
de nespecialist este aceea c toate proble-
mele noastre au aprut datorit trecerii de la
scrierea cu caractere chirilice, folosit timp
de sute de ani, la caracterele latine. Cele c-
teva cciulite si sedile (, , , s, t) nu au re-
zolvat nici pe departe toate problemele.
Pentru c veni vorba de metrou, stiam c
metroul moscovit are statii deosebite, dar nu
m asteptam la o asemenea etalare de mar-
mur, statui, mozaicuri, fresce, vitralii, can-
delabre de cristal.
E adevrat, n statiile de metrou am vzut
frumoase fresce din istoria veche a Rusiei.
Dar operele de art, n marea lor majoritate,
au teme din perioada comunist - steaua rosie
n cinci colturi, secera si ciocanul, munca
poporului pe ogoare si n fabrici, eroismul
ostasilor sovietici, din cnd n cnd cte un
intelectual, Lenin foarte des si Stalin foarte
rar. n Rusia nu mai sunt multi nostalgici care
regret perioada comunist, dup estimarea
ghidului moscovit ar fi 10-15%, cam ca la
noi. Cu toate astea, rusii nu-si reneag istoria,
toate statuile lui Lenin au rmas la locul lor,
inclusiv n Sankt Petersburg. Stalin nu prea
apare, dar el a fost nlturat de colegii lui
comunisti, nu de cei de azi.
Mi s-a prut interesant o istorie. Dup
moartea lui Stalin, toat lumea considera
normal s fie mblsmat si depus alturi de
Lenin, n mausoleul din Piata Rosie. Hrus-
ciov nu si permitea un refuz ftis n acel
moment, demolarea imaginii lui Stalin nu
putea fi fcut peste noapte. Asa c a apelat
la un subterfugiu. Se zice c unei comuniste
btrn si respectat, de pe vremea revolutiei
din octombrie, i-a aprut Lenin n vis si si-a
exprimat dorinta ferm ca Stalin s fie nmor-
mntat n alt parte.
Astzi, mausoleul din Piata Rosie reflect
cel mai bine atitudinea rusilor fat de trecut.
Pn acum douzeci de ani, o trecere prin
fata mumiei lui Lenin era considerat punctul
cel mai important al excursiei. Stiu din poves-
tirile altora c se fceau cozi imense n Piata
Rosie. Astzi, mausoleul exist, dar e nchis
temporar, pentru renovare. N-amnteles dac
Dan NOREA
Dou capitale
imperiale
Dou capitale
imperiale
36
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
renovarea cldirii sau a exponatului. Oricum,
n-am vzut pe nimeni dezamgit din acest
motiv.
Asa cum am procedat si altdat, nu voi
face o descriere cronologic, ci una din care
s reias asemnrile si deosebirile dintre
cele dou capitale.
n fiecare din ele, prima constructie a fost
o fortreat, Kremlin n Moscova, Petru si
Pavel n Sankt Petersburg. ns Moscova a
crescut n jurul fortretei timp de o mie de
ani, pe cnd Sankt Petersburg a fost cons-
truit pela1700, pornind delazero, n ctiva
zeci de ani. Petru cel Mare, cruia i plceau
orasele olandeze, a ales estuarul fluviului
Neva si si-a pus arhitectii la treab. Au asanat
terenul, au ndiguit canale si au construit
palate de-a lungul lor, astfel nct Sankt Pe-
tersburg este, dup prerea mea, o combina-
tie ct se poate de reusit ntre un oras olan-
dez si unul habsburgic. Imaginati-v palatele
din Praga pe malul canalelor din Amsterdam.
Ca turist, canalele ti permit un tur de oras
pe care nu l poti avea oriunde - o croazier
peun vas. n cazul nostru, amstrbtut cte-
va canale importante, am intrat n Neva pe
lng Ermitaj, am trecut pe sub cteva poduri,
am admirat orasul de aproape si de la distant.
n ceea ce priveste podurile peste Neva,
singurul regret este c n-am avut ocazia s
le vedemridicate. Se zice c e ceva de-a drep-
tul spectaculos, dar ridicarea podurilor pen-
tru trecerea navelor are loc pe la ora 2 noap-
tea, ori noi odat ajunsi la hotel, cdeam frnti
de oboseal.
Petru cel Mare a tinut att de mult s-si
vad ridicat capitala n timpul vietii lui, nct
a dat cteva ucazuri stimulative. Nimeni nu
avea voie s-si ridice constructii din piatr
n restul trii. Negustorii care treceau prin
zon erau obligati s aduc o cantitate oare-
care din piatr. A pus la munc nu numai pe
iobagi, ci pe toti cei avuti la dispozitie... Se
spune c cel mai celebru bulevard, Nevski
Prospekt, este strmb pentru c dinspre Ami-
ralitate au construit soldatii, dinspre mns-
tirea Nevski clugrii si s-au ntlnit undeva
la mijloc, sub un unghi usor diferit de 180
0
.
Revin la fortretele de obrsie. Dintre ele,
Kremlinul este nu numai cea mai cunoscut,
ci si cea mai somptuoas. Cu turnurile lui de
paz, care au si astzi n vrf stele rosii n
cinci colturi, Kremlinul este simbolul numrul
unu al Moscovei.
Fortreata arat la fel ca n Evul mediu,
cu o exceptie - o cldire ridicat de Hrusciov
n locul unui palat nobiliar, actuala cldire a
Congreselor care, n acel context, mi s-a prut
de-a dreptul hidoas. n rest, sunt palate si
biserici cu cupole aurite ce ti iau ochii. ntr-
una din biserici, Catedrala Arhanghelilor, se
gsesc mormintele tarilor din prima perioad.
La loc de cinste - Ivan cel Groaznic.
Mai poti vedea dou obiecte imense - tu-
nul tar si clopotul tar. Nu au fost folosite nici-
odat, dar reflect dorinta rusilor de a se do-
vedi dac nu cei mai buni, mcar cei mai mari.
Tot n Kremlin se gseste palatul n care
locuieste presedintele. Ghidul ne-a explicat
c Putin nu e acas, dar am avut imediat expli-
catia - fcea poze undeva n afara palatului.
Fortreata din Sankt Petersburg, ceva mai
modest prin comparatie, este situat oare-
cum excentric, pe o insul. Cea mai impor-
tant constructie este Catedrala Sfintilor
Petru si Pavel, unde se gsesc mormintele
tuturor tarilor, ncepnd cu Petru cel Mare.
Subliniez tuturor, pentru c acolo au fost
aduse si rmsitele lui Nicolae al II-lea si ale
familiei sale, mpuscati de bolsevici n 1918.
n catedral, pe cnd fotografiam mor-
mntul Ecaterinei cea Mare, mi spune unul
dintre colegii de excursie:
- Domnule, sunteti cel mai reprezentativ
membru al grupului.
- De ce?
- Pi de cnd ati intrat n biseric, umbl
un rusnac dup dvs, cu o coal n mn.
Uite-l c vine!
ntr-adevr, un personaj destul de scund
si insignifiant, pe care nu l observasem pn
atunci, se apropie si mi arat un portret n
crbune.
- How much?
- Five euro.
Dndu-mi seama c banii sunt la Leni, o
strig:
- Leni, m cumperi?
Cteva doamne din grup izbucnesc n rs:
- Haideti, doamn, mai cumprati-l o dat,
c merit!
Fr s-mi propun, am vzut n Rusia mor-
mintele multor celebritti. n afar de cele ale
tarilor din fortretele Petru si Pavel si Krem-
lin, n afar de cel al lui Kutuzov aflat n ca-
tedrala Kazan, am vizitat cimitirul mnstirii
Nevski din Sankt Petersburg, la indicatia ghi-
dului. Exist acolo, similar cu cel din Bellu,
un cartier al artistilor, unde si-au aflat odihna
vesnic, strjuiti de monumente maiestuoase
Dostoievski, Ceaikovski, Musorgski, Rimski-
Korsakov, Glinka, Rubinstein...
Dac tot am intrat n capitolul biserici, s
v spun cte ceva despre ele. Si aici, domnia
lui Petru cel Mare a constituit un punct de
cotitur. n prima perioad, determinant a
fost influenta bizantin, bisericile avnd cu-
pole mici si multe, aurite n majoritate, n form
de coif. Destul de repede, arhitectii rusi au
modificat forma cupolelor, ajungnd la cele-
bra form specific - bulb de ceap. Cea mai
cunoscut dintre ele si, dup prerea unani-
m cea mai frumoas, este Sfntul Vasili Bla-
jeni, aflat pe una din laturile Pietii Rosii.
Petru cel Mare, dornic de inovatii si n
aceast directie, a interzis construirea bise-
ricilor n vechiul stil rusesc. Prima biseric
ridicat dup indicatiile lui a fost Catedrala
Petru si Pavel, unde cupola se continu cu o
fles nltat semet ctre cer, asemntoare
cu cea de pe cldirea Amiralittii. Ulterior, n
arhitectura bisericilor din Sankt Petersburg
se vede influenta vestic. Att Catedrala Ka-
zan ct si CatedralaSf. Isaac sunt imense, cu
coloane masive, cu cupole largi, asemn-
toare cu ale bisericilor San Pietro din Roma
si St. Paul din Londra.
n Sankt Petersburg exist o exceptie, o
biseric avnd un nume greu de tradus, ceva
de genul Mntuitorul-pe sngele vrsat. A
fost ridicat la sfrsitul secolului XIX pe lo-
cul unde a fost asasinat tarul Alexandru al
II-lea, cel care a desfiintat iobgia si care in-
tentiona s introduc o constitutie modern.
Dar pe anarhisti, autorii atentatului, nu i in-
teresau reformele, ei doreau rsturnarea din
temelie a sistemului. Efectul a fost invers, o
crestere fr precedent a opresiunii. Alexan-
dru al III-lea, fiul celui asasinat, a nfiintat
Ohrana, politia politic att de eficient nct
comunistii au preluat ideea, schimbndu-i p-
lria de cteva ori - CEKA, GPU, NKVD,
MGB, KGB...
Biserica n cauz, avnd 7000 metri ptrati
de mozaic exceptional lucrat, cupole multi-
colore, n form de bulb de ceap, foarte ase-
mntoare cu Sf. Vasili Blajeni din Mosco-
va, denot revenirea la stilul clasic rusesc.
Faptul nu e singular, ci semnific o resusci-
tare a nationalismului rus, panslavismul, care
a dus printre altele la nlocuirea numelui
cosmopolit de Sankt Petersburg n Petrograd,
n 1914. N-a fost un nume norocos pentru c
dup zece ani, la moartea lui Lenin, a fost
iarsi schimbat n Leningrad. La Sankt Pe-
tersburg s-a revenit n 1991, n urma unui re-
ferendum organizat de primrie.
Vznd flesele de pe Amiralitate si Ca-
tedrala Sf. Petru si Pavel, gndul m-a dus
ctre arhitectura Universittii Lomonosov
din Moscova, copiat de comunisti n Bucu-
resti la Casa Scnteii si n Varsovia la Palatul
Culturii si Stiintei. n turul cu autocarul prin
Moscova am avut surpriza s vd vreo trei
asemenea cldiri, cu aspect identic si am aflat
c n total sunt sapte, denumite cele sapte
surori.
Ca toate capitalele, cele dou metropole
au fiecare cte o piat mare, central, care n
ambele cazuri constituie punctul de atractie
numrul unu. n Moscova se numeste Piata
Rosie.
Cu aceast ocazie mi s-a risipit o veche
prejudecat. Eramconvins c numele de Piata
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37 Anul IV, nr. 11(39)/2013
Rosie dateaz din era comunist, ca un simbol
al sngelui vrsat de proletariat. Ei bine nu,
numele este mult mai vechi si se datoreaz
zidului Kremlinului si cldirilor care o mr-
ginesc, toate de culoare rosie. Pentru viitorii
turisti, vin cu un sfat: dac ati vizitat Piata
Rosie n timpul zilei, neaprat reveniti seara.
Pe una din laturile lungi se gseste GUM, un
magazin universal renumit, care la cderea
noptii este puternic luminat si scald ntr-o
lumin feeric toate palatele crmizii care
mrginesc Piata Rosie. Impresia este de
basm, pare c treci printre palate de ciocolat.
Piata cea mai mare si mai cunoscut din
Sankt Petersburg este Piata Palatului, att
de larg nct, ca si Piata Rosie, este locul
unde se organizeaz spectacole n aer liber.
Este mrginit pe una din laturi de un arc de
triumf, ncadrat de cldirea Statului Major al
Armatei si pe cealalt parte de Ermitaj. Cu
aceast ocazie am mai avut o surpriz. Stiam
c Ermitajul este unul din marile muzee ale
Europei. Stiam c Palatul de Iarn a fost pri-
mul obiectiv atacat de bolsevici n octombrie
1917, deoarece acolo si avea sediul guvernul
condus de Kerenski, prototipul tovarsului
de drumpolitic. Dar nu stiamc Muzeul Ermi-
taj se gseste chiar n Palatul de Iarn. Mai
exact ntr-un complex de palate, dintre care
cel mai important este Palatul de Iarn al Eca-
terinei cea Mare, cea care a fondat colectia
initial, nucleul viitorului Muzeu Ermitaj.
Vizitarea Ermitajului a fost cu att mai
interesant cu ct ai voie s faci fotografii.
Am avut la dispozitie, nesperat, patru-cinci
ore, dintre care ultimele dou dedicate gale-
riilor de impresionisti, preferatii mei. Merit
mentionat o ntmplare amuzant. n fiecare
sear, salvam n calculator fotografiile de
peste zi si le roteam, dac era cazul, din land-
scape n portret. Ei bine, la unul din tablourile
lui Picasso n-am reusit s-mi dau seama care
e pozitia corect.
De la Palatul de Iarn trec la partea cea
mai spectaculoas a ntregii excursii - palatele
de pe lng Sankt Petersburg. n general,
numele lor dezvluie destinatarul initial al
palatului, un tar, o sotie de tar sau un fiu de
tar. Peterhof, denumit si Petrodvoret, a fost
construit de Petru cel Mare, Palatul Ecate-
rinei din Tarskoe Selo de ctre Ecaterina cea
Mare, Pavlovsk de ctre Pavel, fiul Ecaterinei,
Alexandrovsk de ctre Alexandru, fiul lui Pa-
vel... Cam toate au avut drept model Versailles
- grandoare, strlucire, opulent. n ceea ce
priveste cldirea propriu-zis si interioarele,
parc ceva mai mult m-a impresionat Palatul
Ecaterinei din Tarskoe Selo (Satul Tarilor),
actualmente orasul Puskin. Desi n camera
de chihlimbar era fotografiatul interzis, am
reusit s fac o poz pentru dvs.
n schimb, la nivelul grdinilor, cea de la
Peterhof le depseste net pe toate si, dup
prerea mea, depseste chiar originalul, gr-
dinile din Versailles. Pentru a ntelege mai
bine, fac o mic parantez. n amenajarea unei
grdini, exist dou concepte fundamental
opuse. Grdinile frantuzesti presupun alei
pietruite, ronduri de flori bine delimitate, cu
forme geometrice complicate, copaci si tufi-
suri tunsen form decilindru sau con. Cele
englezesti, dimpotriv, presupun interventii
ct mai mici n natur, doar att ct s nu
par lsat n paragin. O grdin frantu-
zeasc trebuie admirat, ntr-una englezeasc
poti clca pe iarb, poti face plaj pe un sez-
long sau o ptur. Dac ati fost n Paris si
Londra, puteti face comparatie ntre Jardin
du Luxembourg si J ardins des Tuileries pe
de o parte, Hyde Park si St Jamess Park pe
de alt parte.
Ei bine, grdinile de la Peterhof sunt o
combinatie ntre cele dou concepte. Vezi ici-
colo ronduri de flori, fntni arteziene, statui,
mici pavilioane de odihn, mici lacuri, dar
cnd teuiti pehartagrdinii (noi asaamco-
lindat-o, cu harta n mn), ti dai seama c
totul a fost proiectat ngrijit, chiar simetric,
fiecare fntn artezian are un nume si o
personalitate distinct, nimic nu e lsat la
voia ntmplrii. Te poti plimba si admira fr
s te simti ncorsetat, fr s ai impresia c
esti urmrit n permanent s nu calci pe iarb.
Cum prin grdini fceam zeci de foto-
grafii, m-am rtcit deseori de grup. Nu si de
Leni, care m urmrea cu vigilent, pentru a
nu rmne fr mine, cum se mai ntmplase
n cteva excursii precedente. La un moment
dat, rmsesem mult n urma grupului care
iesea deja din parc si Leni m-a strigat, usor
nervoas:
- Haai, Dane, hai!
Doi rusi mai tinerei, hotrti s o ajute,
au nceput s strige si ei:
- Haai, Dane, hai!
Ochiul atent al lui Leni s-a dovedit decisiv
la cumprturi. Ea este cea care, stiind c
sunt colectionar pasionat, zrea ici si colo
cte o halb de bere si m ntreba:
- Ia vezi, aia ti place?
Pn la urm, mi-am luat trei, un adevrat
rsft. Adic, din acest punct de vedere, ex-
cursia a fost la nltime. De fapt, din toate
punctele de vedere, excursia n Rusia poate
fi asezat n Top 3-ul excursiilor de pn acum.
M
o
s
c
o
v
a

-

K
r
e
m
l
i
n
S
a
n
k
t

P
e
t
e
r
s
b
u
r
g

-
B
i
s
e
r
i
c
a

n
v
i
e
r
i
i
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Florin M~CE{ANU
La 29 septembrie 1703, se
naste la Paris reprezentantul
stilului rococo, pictorul francez
Francois Boucher, fiul
pictorului Nicolas Boucher.
nceputurile n pictur le face n
atelierul lui Francois Lemoine,
personalitate proeminent a
scolii franceze de pictur. La
douzeci de ani obtine premiul
nti al Academiei de pictur si
sculptur din Paris, pe 28
august 1723. n urmtorii cinci
ani va lucra pentru diversi
clienti executnd desene si
Franois Boucher
Franois Boucher
Franois Boucher
gravuri dup operele marilor
maestri. Printre altele realizeaz
un numr de 119 acquaforte
dup lucrrile lui Antoine
Watteau.
Aceast experient va
marca dezvoltarea propriului
stil artistic. n primvara anului
1728 pleac n Italia unde
lucreaz la Roma n cadrul
Academiei Franceze. Dup trei
ani se rentoarce n Franta si se
consacr mai ales gravurii si
desenului.
Se cstoreste la 21 aprilie
1733 cu Marie-J anne Buseau
cu care are trei copii. La
propunerea pictorului Jean-
Baptiste Oudry, Bouche va
picta mai multe proiecte de
tapiterii si goblenuri cu scene
variate.
n calitate de membru al
Academiei, Bouche primeste
prima sa comand oficial din
partea curtii regale: s realizeze
o pictur en camaieu (pictur
monocromatic imitnd
basorelieful), care s nftiseze
cele patru Virtuti, pentru
plafonul camerei reginei Maria
Leszczynska din palatul de la
Versailles. E perioada n care se
pronunt prestigiul su artistic.
Picteaz multe scene
mitologice, peisaje si scene
pastorale. n 1739 primeste
vizita contelui Carl Gustav
Tessin, ambasa-
dorul Suediei n
Franta care-i co-
mand un tablou
cu temaTriumful
lui Venus tablou
ce repurteaz un
succes rsuntor
la Salon.
n 1741,
Boucher este
angajat s cola-
boreze la deco-
rarea palatului
regelui Ludovic al
XV-lea. Va picta n
acest scop cinci-
sprezece com-
pozitii. Primeste o
rent pe viat n
Boucher - Pictor din atelierul su
valoare de 400 livre, sum care
va creste dup doi ani la 600
livre.
n anul 1748 ncepe s
lucreze pentru marchiza de
Pompadour - favorita regelui
care se erijeaz n protectoarea
artistului. Datorit ei, Boucher
picteaz cteva dintre cele mai
strlucite opere ale sale. n
1755 Boucher este numit
director artistic al celebrelor
ateliere de testuri pariziene
Gobelins. ncepnd din anul
1759 comentariile criticilor sunt
tot mai aspre.
Resimtind efectele vrstei,
Boucher renunt la functia de
director al Academiei n 1768.
n anul urmtor va mai prezenta
o lucrare la Salon.
Moare pe 30 mai 1770 n
apartamentul su de la Louvre.
B
o
u
c
h
e
r

-
P
o
r
t
r
e
t
u
l

p
i
c
t
o
r
u
l
u
i
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul IV, nr. 11(39)/2013
ZBOR
Stau pe pnze de nori, care de care mai fine,
Unii par munti cu creste uriase de nea,
M-ndrept, nu stiu unde, dar gndurile mele sunt pline,
Tin rsritul lunii n palm, am steaua mea.
Ce larg mi pare orizontul! Ce dens!
Iat cum cerul si-a aprins felinarele
Zborul spre necunoscut d existentei mele sens,
Jos, departe, e doar marea cu vapoarele.
Spintec infinitul cu aripile ntinse,
Am senzatia c sunt stpnul universului.
Attea inimi mi bat si toate-s aprinse,
Visele mi-au nflorit naintea mersului.
Sorb attea lanuri, attea ape, attia munti,
Sufetul mi este cascad ce creste,
Trec peste stvilare imense si punti,
O, Doamne, zborul acesta m nuceste!
CROAZIER
Din Finlanda-n Suedia, poti merge pe valuri.
n stnga si-n dreapta, cerul de ap!
Nu se vd trmuri, nu se vd maluri,
Doar vase de croazier cum sap.
Marea vuieste ca un balaur ncins,
Ne legnm ca pe-o barc cu pnze,
Stau la fereastr si-admir orizontul ntins,
Caut cu privirea copaci, caut frunze.
Iat arhipelaguri! Ct splendoare!
Mi-e sufletul fluture-n vnt.
n juru-mi, se cerne atta culoare
Nu se vede nici cer, nici pmnt.
Inima mea planeaz, planeaz,
Sunt o furnic pierdut-n univers.
Pn si sufletul mi navigheaz!
E totul spectacol, totul e mers.
Dormim o noapte pe mare,
Turbinele vaporului clocotesc,
Aripile mi sunt att de usoare,
Adorm si visez, rtcesc
Beatrice Silvia SORESCU
LA VATICAN
La Vatican, stau ngerii-n ferestre
Cnd Papa ne vorbeste rspicat,
Fclii aprinse peste nopti celeste
Si cerul n pahare adunat.
La Vatican, luceferii-s de paz
Si nicio soapt nu trezeste firea,
Culorile se scutur-n amiaz,
Te copleseste-ndat amintirea.
La Vatican, e pacea ce coboar
Din zarea ce cuprinde infinitul
Si raza te nvluie usoar,
n inim-ti apare rsritul.
ORA$ VECHI, ORA$ NOU
Montpellier, oras vechi, oras nou,
Amintirile curg dintr-o parte ntr-alta,
Legende se cern peste tine, ecou,
Timpul ciopleste n inimi cu dalta,
Aici, luceferii fac de gard mereu,
Zarea e din solzi de lumin,
Amintirile curg peste tine, perechi,
n orasul cu munti de rugin,
Montpellier, oras nou, oras vechi,
Istorie-ncuiat-n muzee,
Amintirile curg peste tine, perechi,
Lumin-mprstiat-n curcubee.
$pgari
Niyte bravi parlamentari.
Parlament
n prezent tot mai absent.
Ceva ecologic
Arborele meu genealogic.
Revist
Publicajie traseist.
Din izvoare
Unii beau c burta-i doare.
Fr performan(
nvjmnt fcut la distanj.
Ho(ii yi infractorii
Curaji ne sunt conductorii.
Scnteie
Clar atunci, c e... femeie.
Cenaclul literar
Asculji, discuji, bei un pahar.
Hrtie
Pdure tiat la mie.
Trist realitate
Nu se mai citeyte carte.
$tire asasin
Tariful mrit la benzin.
Ger yi vodc
Brbajii pescuiesc la copc.
Foto- modele
Femei trase prin inele.
$tire de infern
Buget tiat de guvern.
Apocaliptic
Discursul politic.
Mare jale
Servim gogoyi electorale.
Poezia romneasc
Doar vodka ytie s-o porneasc.
Claudiu {IMONA}I
Boucher - Jupiter yi Diana
40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
SILUET
Nicieri stele, nicieri fluvii
Doar o umbr senin
Departe n liniste
si schimb locul
ntind minile
Negura cenusie
nveleste trupul ei
Ea se transform
n siluet
Neatins
Nemuritoare
M-ndeprtez
Dup mine
Spatiu gol
VREAU S $TIU
De ce te-ai apropiat de mine
Ai vzut c
Cerul czuse peste mine
Dealul s-a prbusit
Luna si-a pierdut razele
Ochii s-au ntunecat
Inima mea s-a frnt
Vreau s stiu
Dac omul poate muri
Din suspinele iubirii
TU E$TI A MEA
Tu esti
Pdurea care vegheaz
Cmpul care vede totul
Soarele care nclzeste lumea
Steaua care strluceste
Luna care leagn copii
Ploaia care hrneste cmpii
Vntul care adie
Curcubeul plin de culori
Tu esti
A mea
Doar amea
Iusuf BISLIMI
(Albania)
RSPUNS A$TEPT
De cte ori
Ne vedem la fntn
Ca doi porumbei din cuvlie
Suntem tcuti
Precum gndul negndit
Vorbesc sinelui meu
Si-l ntreb
Cum de ne-am gsit
Privirile ochilor
Devin sulite nemiloase
Este cutremur nuntru
Exteriorul e un vulcan
Rspuns astept
Din ochii blnzi
Pstrat curat
Sub umbra genelor
$UIER PRINTRE
VALURI
Am aruncat o piatr
n marea linistit
Cercurile s-au urmrit
Am aruncat o piatr
Mai mare
Din nou cercuri
Cercuri
Cnd am aruncat
Cea de a treia piatr
Marea s-a-mprtit n dou
Din adncul ei
Au iesit valvrtej
Gndurile
- ncremenire -
Suier printre valuri
TE MAI NTREB
Fr tine am rmas
Pasre de munte cu aripi sparte
Ca ziua fr lumin
Noaptea fr lun
Cerul fr stele
Precum grdina fr flori
Ca pestele fr ap
Muntele fr pietre
Cmpul fr verdeat
Vietuitoarele fr hran
Te chemmereu
Doar s te-ntreb
mi druiesti iubirea
FOC MPRUMUTAT
Buzele tale pictate
M transform n flacr
Spune-mi te rog
Cine ti-a druit acel foc
Nu devii imaginar
Flcule
Cnd stii
C focul acesta
L-amprimit
De la buzele tale nfocate
LNG INIMA TA
Acest trup delicat
l ntlnesc
Pentru- ntia oar
Vreau s te ntreb...
M simti oare
Lng inima ta
Rosteste acel cuvnt
Ofer-mi o dovad
C m iubesti
Iubesc mireasma ta
Care m nclzeste
CU LUMINA TA
Numele tu
inim de floare
Linisteste vulcanul meu
Buzele tale
Muchie de sabie
Aprind marea n toiul noptii
Ochii ti castanii
Orbesc muntele
Sprncenele tale semiarcuite
nfrumuseteaz cmpul
Umbra ta m-a prins n mreaj
Aici voi astepta zorile
Cu lumina ta
UNDE-I ACEL SOARE
Vrnd nevrnd ne-am ndrgostit
Pe malul rului peste pietre
Stelele se mirau
Pestii erau gelosi pe noi
n acel cndvaplin de nzuinte
Erai soarele inimii mele
Unde e acel soare
Si unde este acea lun
n lacrimi de bucurie notam
Prin albul norilor
Printre florile de pere
MI VII CA FANTASM
E noapte
mi vii ca o fantasm
Ai mprumutat lunii
Razele
Visul mi-l rpeste
Vocea ta de privighetoare
Somnul mi-l mblnzeste
Nu-mi pot linisti gndul
cnd tu mi trdezi iubirea
Umbra ta aurie
i fur soarelui frumusetea
Genele tale
Se transform n raze
Traducere de Baki Ymeri
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Valentin NICOLI}OV
Poemul senryu este un haiku umoristic,
satiric. Prenumele poetului, Senryu, care a
denumit ulterior aceast specie de poezie,
era pseudonimul lui Karai Hachiemon (n.
1718, m. 1790, Edo, Japonia), poet al perioadei
Tokugawa. El a renviat traditia satiric, iro-
nic, cu iz de epigram a poemului haiku (de
fapt hokku sau haikai, denumire sub care era
cunoscut pe acea vreme) adunnd ntr-o edi-
tie o selectie masiv de peste 80.000 versuri
satirice, rezultat dup lectura a circa 2,3
milioane de versuri.
n Romnia poemul senryu a fost scris
pentru prima dat de poetii de haiku, dup
nfiintarea, n anii 1990-1991, a Societtii
Romne de Haiku (S.R.H.) si a Revistei Haiku
de regretatul profesor Florin Vasiliu. Poetii
romni de haiku au fost atrasi de forma de
poem senryu att fiindc aceasta pstra
structura prozodic scurt a haikuului, de
trei versuri n 17 silabe (un vers scurt, unul
lung si nc unul scurt, majoritatea poetilor
pstrnd proportia de 5-7-5 silabe), de forma
ironic, umoristic a acestuia, dar si de faptul
c acest poem devenea mai usor de scris,
deoarece puteau renunta la multe dintre re-
gulile obligatorii din haiku, n primul rnd la
kigo si kireji.
n RevistaHaiku, autorii romni au pu-
blicat, nc din 1990, primele poeme haiku si
senryu, iar n anii urmtori au tiprit si primele
plachete si volume cu aceste poeme. Dup
1991astfel de poeme au au aprut si n Revista
Albatros a Societtii de Haiku din Constanta,
n RevistaOrfeu din Trgu-Mures, n Revis-
teleOrion si Micul Orion din Slobozia pre-
cum si n alte reviste literare din tar. Pe par-
cursul celor 23 de ani, mai multi autori de
haiku au publicat plachete si volume de po-
eme senryu, printre acestia remarcndu-se,
n mod deosebit, cele realizate de Radu Pa-
trichi, Iulian Dmcus, Ioan Marinescu-Puiu,
Jules Cohn Botea etc.
n Romnia au fost realizate, cu sprijinul
membrilor S.R.H., dou antologii de senryu
importante.
Prima antologie de poeme senryu rea-
lizat a fost Antologia romno-american de
senryu, Terapie prin senryu/ Senryu The-
rapy, n anul 2012. n aceast antologie, re-
alizat mpreun cu poetul american Bruce
Ross, au fost selectate poemele senryu ale
celor mai reprezentativi 15 poeti romni si 15
poeti americani de haiku, fiecare dintre aces-
tia fiind prezent cu cte zece poeme senryu
bilingve.
- Poe(i romni. Decanul de vrst al po-
etilor romni de haiku si senryu, Jules Cohn
Botea, ne dezarmeaz prin sinceritate:
Sear de sear/ m uit la televizor/ dar
nu-l deschid
Dan Doman nu uit nici soacra care-i mai
face probleme uneori:
Pomul de Crciun-/ pn i soacra pare
/ mai bun sub el
Florin Grigoriu fotografiaz lipsa de cul-
tur a tinerelor de astzi:
Cmin de fete-/ raftul bibliotecii/ plin
de cosmetice
Ioan Marinescu-Puiu ne arat o alt
fatet a soacrei:
Vecini speriati-/ de astzi soacr-mea
ia/ lectii de canto
Vasile Moldovan observ aspectele mai
putin plcute ale btrnetii:
Nunta de argint.../ mireasa-i privete-
n oglind/ gura tirb
Valentin Nicoli(ov se exprim cu autoiro-
nie amar despre singurtate:
Restaurant gol-/doar eu i-o musc bem/
halba cu bere
Radu Patrichi observ frumosul indife-
rent de vrst:
Era s uit/ s cobor din troleu.../ Ce ochi
frumoi!
$tefan Gh. Theodoru descoper gusturile
literare ale soriceilor:
Din crti oarecii / au ros doar ce le-a
plcut:/ Shakespeare i Goethe
- Poe(i americani. Si poetii americani
dovedesc un delicat simt al umorului. Obsesia
prozodic a creatorului de haiku si senryu
este suprins deCarlos Colon:
n toiul amorului /numrnd / silabele
Tom Clausen savureaz singurtatea:
Prnz de unul singur/ fr o carte la
ndemn/ mi citesc gndurile
Iar Anne LB Davidson merge pe urmele
cowboy-lor:
Plimbare la tar/ mai multe cutii de
bere/ dect vaci
Robert Epstein descoper esenta practicii
zen:
nteleg/ dup cinzeci de crti/ zenul nu
e n crti
Stanford M. Forrester simte emotii occi-
dentale, ncercnd tehnici orientale:
Meditatie zen -/ mi golesc mintea/ cnd
nu se uit nimeni
n timp ceGarry Gay confirm vorba ve-
cheprecum n cer, aa i pre pmnt:
Gaura de ozon / chelia mea .../ ars de
soare
Lumea calculatoarelor l ispiteste pe
Christopher Herold:
Era informaticii - / copilaii au tiut tot-
deauna/ cum s Google
Dar si peDavid G. Lanoue:
O alt lectie de buddhism/ computerul/
s-a defectat
Analiznd aceste poeme senryu, se pot
observa att similitudini, ct si diferente. Ast-
fel, un cititor atent al antologiei va observa
imediat diferentele de prozodie ce apar n
maniera de scriere a acestor poeme: n timp
ce majoritatea poetilor romni de senryu ps-
treaz forma clasic a poemului haiku (17 si-
labe n trei versuri, n formula 5-7-5 sau n
formule de dispunere apropiate acesteia, cum
ar fi 6-6-5, sau 4-8-5 etc.), multi dintre poetii
americani nu mai respect formula clasic 5-
7-5 pe motiv c aceasta nu se potriveste pro-
zodiei limbii engleze, desi admit si accept
tot o form cu trei versuri (de tip scurt-lung-
scurt). Alti poeti americani contemporani, e
drept c sunt mult mai putini la numr, se
ndeprteaz si de aceast regul si afirm
c un poemscurt de inspiratie japonez poate
fi scris si numai n dou versuri sau chiar
ntr-un singur vers. Poetii romni, care cu-
nosc si practic poemul ntr-un vers (un
poem de sorginte autohton de numai 13-14
silabe), l delimiteaz ns clar pe acesta de
poemele haiku sau senryu.
Iat opinia lui Michael Dylan Welch, edi-
tor si publicist american:
POEMUL SENRYU -
UN POEM HAIKU
PLIN DE UMOR
POEMUL SENRYU -
UN POEM HAIKU
PLIN DE UMOR
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Diferenta dintrehaiku si senryu - esteo
polemic veche si care continu si astzi.
Cea mai acceptat explicatie pare a fi aceasta:
ambele pot fi nostime - dar dac e mai nostim,
e mai probabil senryu. Ambele pot face re-
ferire la natura nconjurtoare sau la natura
uman. Un poem serios despre natur este
n mod cert haiku. Un poem nostim/satiric
despre natura uman este cu sigurant
senryu. Exist ns combinatii care duc po-
emul n zona cenusie si determin confuzii.
De exemplu, un poem serios despre natura
uman sau un poem nostim despre natura
nconjurtoare pot prea a fi att senryu ct
si haiku. Ideea este c, n afar de situatiile
din care reiese clar apartenenta poemului la
un gen sau altul, diferentierea nu se poate
face ntotdeauna clar. De obicei, autorii scriu
poemele, se bucur de ceea ce creeaz si las
criticii s-si bat capul cu clasificarea.
A doua antologie de senryu, realizat n
2012, a fost antologia bilingv,Zi de chenzin/
Pay Day, care cuprinde 65 de poeti romni de
haiku care au scris poeme senryu de calitate.
Poemele selectate n acest volum contin multe
teme umoristice, glume, panseuri critice la
adresa unor comportamente umane.
Exist si la noi unii poeti care ncearc s
inoveze, adoptnd stiluri moderne diversi-
ficate, dar majoritatea autorilor romni care
s-au impus n domeniul poeziei de sorginte
nipon respect, de cele mai multe ori, tiparul
clasic al poemului haiku, fapt ce tine de o ri-
goare ce a fost autoimpus nc din momentul
n care aceast form de poezie a ptruns n
tara noastr, rigoare care permite spiritului
haiku s existe si s se manifeste. Cunoasteti
desigur prerea lui Robert Frost c absenta
regulilor estecaun meci detenis fr fileu, si
aceasta este si mai mult valabil pentru haiku
si senryu. Si Basho avea ca motto: nvat
regulile, ca s le poti apoi uita. Dar mai nainte
nvat-le.
Considermc ceea ce conteaz n primul
rnd este tematica si continutul poemelor
senryu din aceast antologie, modul critic
sau ironic n care este abordat realitatea n-
conjurtoare si n final obtinerea rezultatului
dorit, de a descreti fruntile si a produce un
zmbet.
Iat n final cteva poeme din Antologia
romn de senryuZi de chenzin pe care v
invit s-o cititi:
Despre comportament la trecerea timpu-
lui:
Aniversare -/ n oglind aceeai/ capr
btrn
(Manuela Miga)
Despre politic:
n vrf de deal-/ romnul njur boii/ i
Tranzitia
(Iulian Dmcus)
Despre sexualitate:
Fustit simbol-/ i-a dres-o din cravata/ lui
ttne-su
(Florin Vasiliu)
Despre atitudinea sotilor n familie:
Ct linite!/ Trei zile la pescuit/ fr sotie
(Constantin Stroe)
Despre unii falsi prieteni:
n dosarul meu/ doldora de informri-/ toti
prietenii
(Valentin Nicolitov)
Despre cumncearc poetul s realizeze
un haiku:
Ctigat pe strad,/ pierdut pn acas,/
ultimul haiku
(Ion Untaru)
Ea-picioare lungi,/ el c-un picior n groap-
/ cuplu la mod
(Dumitru Rosu)
Poet pe soclu-/ mprejurul capului/ zboar
sticletii
(Vali Iancu)
In excelsis
Un geniu-al inimii, divin,
De dou ori m-a fost nscut:
Mi-a dat via(-n har deplin
$i zborul ctre absolut.
Tu, clip sfnt, vii - de unde,
Din ce abis, din care cer?
O fulgerare m ptrunde,
Noi sensuri s citesc m cer.
Au vrut s fiu al tu alesul
Ce potriviri din pur ajun?
$i mi-au deschis yi ne-n(elesul
Spre ce-n adnc eonii spun:
n lire yi n curcubee,
n harfe yi n marmure,
Pe pagini constelnd idee,
Ori sgetri profetice:
Cu-acest ceresc cor al luminii
Schimb am fcut de gnd sublim,
C-un mag - schimb orfic. Ei, afinii,
Dar mi-au venit din ceasul prim.
$i toate-s trepte suitoare
Spre transfinite liberri
Fr de prag, fr-ncetare
n tot mai noi iluminri.
Deschiderile-mi negrite
Spre mai nalte adevruri,
Pe cei cu aripe uimite
i vor purta n alte ceruri.
George POPA
Boucher - Peisaj din Beauvais
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Titina-Nica }ENE
Iar...
Stau la geam cu capu-n mn
iar pisoiul toarce timpul
ca pe un fuior de ln.
Iar se schimb anotimpul!
Plou-ncet cu picuri mici
peste cmpuri, peste floare,
vntul taie ca un brici.
Toamna aceasta iar m doare.
Amintiri m-ncearc iar
peste tot sunt frunze ude
totu-mi pare n zadar.
As pleca , dar nu stiu unde.
Btrna doamn cu sclipici
Btrna doamn cu sclipici
si viata ca o zi de post
priveste-n juru-I fr rost
si are un fel de tremurici.
A fost o doamn cu renume
Acuma este o frunz-n vnt
rtcitoare pe pmnt
si nimeni n-o strig pe nume.
Si umbl, asa, ca o nluc
iar tineretea-i e departe
nu se mai teme de moarte
uitnd acas s se duc.
Doamna noastr cu sclipici
se-ntinde-n iarba de pe jos
viseaz atta de frumos
si s-a oprit din tremurici.
A fost o doamn cu sclipici
A plecat micu(a...
A plecat micuta casa e pustie
poarta e legat cu un lant de fier
n grdin-s singuri butucii de vie
cumpna fntnii scrtie de ger.
Nu-i mai umbl pasii prin ograd
nu mai strnge neaua cu lopata
nu mai iese-n prag ca s ne vad
pe pridvor s-a stins, demult, muscata..
Trist, Grivei, rmas lng csut
c-a murit stpna lui cea bun
nu mai umbl noaptea pe ulit
latr, lung, sfsietor, la Lun.
Si cum stau, asa, privind grdina
si ograda care-i proaspt nins
mama iese-n prag, face cu mna
si-n pridvor muscata e aprins.
A cta toamn-i asta?
Danseaz picturile de ploaie
n toamna ce-mi aduce amintiri
si ud vntul haina
prin vechile cldiri
Copacii se despoaie
btrne frunze cad
sub stropii grei de ploaie
se adun apa-n vad.
A cta toamn-i asta
Ce vine lcrimnd?
Nu vreau ca s le numr
si nu voi sti nicicnd...
Parc-i primvar, Doamne,
iar pe-aproape e Crciunul,
caut anii tineretii
si nu mai gsesc niciunul.
Umed mi e privirea,
mngi creanga de copac
mi-o imaginez n floare
nghit lacrima si tac.
Pe aproape e Crciunul
Si e, totusi, iarn, Doamne,
ntr-un decembrie rebel
ce nu vrea s intre-n schema
iernii acesteia, de fel.
Cte ierni si cte toamne
au trecut, nici nu mai stiu,
doar atta simt eu, Doamne,
c mi s-a fcut trziu
Boris MARIAN
Aveam o depresieeeee... S-o dau si altora. Fumam ca un
nebun narghilea dup Narghita. Speram s mor de vasculit,
otit, artrit, hitlerit, stalinit etc. Unde se vede c dragostea
frtasc dintre doi feciori din Berceni nu duce mereu la ceva
bun. Tria acolo un vestit mafiot pe nume Piskulete, scul-n
plete, i se spunea Pisku care avea un frate Dubink, zis si
Duby sau Dub. Tatl lor murise eroic muscat de o ctea n
clduri, un mini-pitbull. Unul dintre frati s-a nsurat cu mare
tam-tam, de nu s-a putut dormi n Berceni trei luni. Nu se stie
care frate, c semnau si se ncurcau la pat. Dar, ehei, ce dar,
aleasa celor dou inimi a fost prins sub un capac de cana-
lizare, iubindu-se cu inspectorul canalizrilor pe oras. Duby,
om serios a transat-o pe biata oaie rtcit n buctele de doi
centimetri si a risipit-o n toate tomberoanele din Bucuresti.
Pisku a ncercat s-l consoleze, dar Duby, nu si nu. C de ce
tocmai pe el. Stai, frate, dar era si a mea. Serios? Pi eu nu am
stiut, de ce nu mi-ai comunicat oficial? S-au decis mpreun
s termine cu toate fecioarele din Bucuresti. Adic s le
transeze sistematic. Au ajuns la circa 157,5 persoane. Politia
adunase mai multe dosare, fr nicio sans de finalizare. Un
bnut acolo, unul aici, toat lumea era multumit. ntr-o zi,
una dintre nefericitele fecioare avu ideea s le propun ceva
nou. nainte de a fi violat si transat, ea s le spun o po-
veste cum alta nu mai este. Zis si fcut. Fratii crescuser fr
nicio mngiere printeasc n afar de btile zilnice cu
centironul, la tlpi, la oase, la prtile sensibile. Pe fat o
chema Tiri, colegele de feciorie i spuneau Tiri-bomba. A
nceput Tiri s le turuie o poveste despre neguttori, sindbazi,
padisahi, oi, capre, asini vorbitori, boi cu scoal, de stteau
fratii cu gurile cscate ca gropile de obuze. Obosit, fata le-
a oferit tru-pul si le-a propus s doarm. Nimic, fratii voiau
povesti. Asa c au nchis-o n cas, iar seara au venit s-i
cear alt poveste. A nceput Tiri s stihuiasc. Zicea - Dom-
nul afcut lumean sasezile, iar croitorul faceo perechede
pantaloni n sase luni. Care este mai priceput? Fratii s-au
ncruntat, au tcut si nu au gsit rspunsul. Luna nu stie c-
si datoreaz lumina soarelui. De ce? As, nicio reactie. Puiul
hienei seamn cu un miel si risc s fie mncat de propriul
tat. Ce-i aia hien, fato? Un cine. Fugi de aici, rzi de noi?
Filosoful si melcul au acelasi ritm de gndire, dar melcul mai
si nainteaz. Cum? Canci. Tceau fratii ca pestera Scrisoara.
Adamsi Evas-au hrnit cu sngeleSatanei. Ei si? Nu nein-
tereseaz. La mijlocul vietii poti s dai de marea ntunecime
a mintii. Unul din frati si aminti chestia cu NEL MEZZO DEL
CAMIN DI NOSTRA VITA, dar tcu mlc. O stia de la nchi-
soare, unde frecventase cursurile de italian, n tara lui
Eneus. nteleg, spuse fata, putin speriat - voi nu cunoasteti
pretul unei clipe. Fratii s-au bucurat, ntelegeau tlcul, dar
nu aveau replic. Ne soarbe moartea precum srutul unei
vduve flmnde. Aici, cei doi asculttori ncepur s plng
n hohote, fatao zbughi peus, c eradescuiat si dus afost.
Depresia,
ah...
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Jiri DEDECEK, Andrew FINCHAM, Petr HRUSCA, Justin QUINN
Mama nu e acas
Mama nu e acas
Mai multi m fraieresc
Mi-a luat o vesnicie
S m dezmeticesc
Sun ca un disperat
ncerc toate cheile
Mama nu e acas
Vezi tu, a plecat
Dubios, zu,
E de pomin, nu alta!
Mama nu e acas
Si din cte vd, nici Tata
Drm usa
Dar e casa ei... si ce, nu pot?
De-afurisitii de vecini
M doare-n cot
Mama nu e acas
Mai multi m fraieresc
Mi-a luat o vesnicie
S m dezmeticesc
Am uitat complet
Si m-am pripit
Mama nu e acas
Pentru c a murit
Jiri Dedecek (n. Karlovy Vary,
1953) si-a nceput cariera literar
n anul 1974. A compus poezii,
cntece, piese de teatru si specta-
cole de tip muzical. Neavnd o-
portunitatea de a-si publica ope-
rele, a devenit un binecunoscut
cntret de muzic folk. Versurile
cntecului su, Mama nu e aca-
s, au fost publicate n volumul
Povestiri din Praga.
Andrew Fincham(n. 1964, Staf-
fordshire, Anglia) este co-fon-
dator al Proiectului International
New Europe Writers (N.E.W.).
Poeziile sale au fost incluse n
numeroase antologii. Poezia bi-
lingv Srodek ciezkosci i-a adus
acestuia Premiul UNESCO pen-
tru Poezie Strin, decernat n
Polonia.
Destina(ie
n luna lui noiembrie, tricolor,
Pmntul maro, precis brzdat,
Asemeni coloanelor cenusii
de nori,
pare a nota, ca marea,
sau ca gratioasele vergele
vijelios smulse de vntul
Care le va dezgoli n timp
De petalele lor galben-verzui,
apoi aurii, si acum verzi, nc,
pe msur ce nmuguresc,
ncovoindu-se
Cu libertatea viselor
n timp ce vagonul nainteaz
necontenit
Pn la capt.
Pn la ultima statie,
pe care am marcat-o
pentru a m ntoarce
Pentru a descoperi
c lucrurile se schimb
Un tel circular
Att de rar ndeplinit
Trebuie s revii acas
s nu te mai ntorci
o singur directie
La final
(Numai ntelepciunea
si dragostea
nu se schimb).
Petr Hruka (n. Cehia, 1964) a
publicat trei volume de poezii:
Camerele nelinitii (1995), Luni
(1998) si Ua mereu se nchidea
(2002). Poeziile sale au fost tra-
duse n mai multe limbi.
Primvara timpurie
Sepregteau s mearg laculcare.
Apoi, ns, brbatul si aminti
c lsase poarta deschis.
Orbeci prin hol, pe lng
custile ntunecate ale atelierelor si
spatiilor.
Pe lng custile ntunecate
ale mnecilor prinse cu crlige.
Casa se mir, si adun puterile.
Cu mna nc pe clant,
observ ultima movilit de nea
lng alunii de sub acoperis, dalb
si mreat,
asemeni unui animal nltndu-si
capul,
asemeni unui umr dezgolit.
Asemeni putinor lucruri n viat.
Lng poarta din spate,
omtul era alb si discordant.
Orbeci din nou napoi, usor, tiptil,
s nu o trezeasc pefemeiacare,
probabil, adormise deja.
Aceste poeme sunt traduse n
cadrul Proiectului Interna(ional
New Europe Writers al MTTLC,
coordonat de Lidia Vianu, Director
al Masteratului pentru Traducerea
Textului Literar Contemporan -
Universitatea din Bucureyti,
http://mttlc.ro
Poemele vor aprea n volumul
trilingv Prague Tales, tradus n
limba romn de Contemporany
Literature Press.
Justin Quinn (n. Dublin) - Poet
si critic, locuieste n Praga si a
publicat patru volume de poezie:
Pasrea Ooaa, n 1995, nomi-
nalizat la Premiul pentru poezie
avangardist, Intimitate, n 1999,
Fuzelaj si Valuri & copaci, n
2006. Poeziile sale, Cafeneaua
Saint Nicholas, Peisaj din auto-
buz, si Lunci inundabile au fost
republicate n volumul Povestiri
din Praga.
Lunci inundabile
Primprejurul copacilor, n toate
desisurile,
Sunt trestii si sedimente loess
depuse, cu mare grij si
dibcie, sub forma unor cosuri
mari, maro,
de excesul nvolburat
ce s-a prvlit din Beskyds.
Dedesubt lui fiind gol,
pmntul scorojit
se sfrm ca niste biscuiti
Te voi cere n cstorie
Cu un inel din trestie
J urndu-ti credint
pn ce suvita jilav
se va preschimba
ntr-un ru nvolburat
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
45
Anul IV, nr. 11(39)/2013
M-am nscut cu un dud n curte. Cred c
pe el am deschis eu ochii prima dat, cnd,
pe tabla stears, au nceput s se aseze in-
formatii, imagini, idei. Sta ntr-un picior n
mejdina cu Dumitru Iepure din fata casei p-
rintesti de la Tepesti.
Destul de gros si de btrn, si ntindea
crengile pn spre tinda casei. Vara, puteai
servi dude negre si dulci chiar din tind, ori
de pe scri, fr s-ti folosesti minile. Asa
de galant se ofere dudul meu. Era dezvoltat
parc mai mult pe orizontal dect n sus,
spre Domnul. Mngia ferestrele casei cu
crengile-i rsfiroase. Parc dorea s spun
ceva, dar nu-i ntelegeam limbajul.
M urcam n dud fie de pe gard, fie din
curte, agtndu-m de ramuri. Multe din
crengile-i groase se aplecau spre pmnt si
n unele locuri trebuia s te apleci ca s poti
trece prin curte.
De primvar pn toamna trziu, mama
mea, Margareta lu Costic Rducan, urca
ginile si curcile n dud, pe crengile-i orizon-
tale.
Mama, o femeie scund, putea s urce
ginile si curcile pe ramurile dudului. Cum
spuneam, de cum se primvara, dimineata
de cum ieseau ginile si curcile din cotet, n-
chidea usa acestuia ca seara s le poat prin-
de si s le urce n dud. Fcea asta cteva zile,
apoi se urcau singure. Aveau un ritual al lor
deannoptan dud, c nu stteau dect ntr-
o anumit ordine.
Dac, din greseal, vreo gin nu sttea
lng cine trebuia, era cobort fortat de su-
rate si trebuia s refac astfel drumul de pe
pmnt n dud. Seara, dudul meu arta ca o
sorcov mare pestritat cu gini si curci.
Era o frumusete dimineata cnd cntau
cocosii din dud. Unele psri se urcau pe
crengile de mai sus, era loc pentru multe,
multe psri, era foarte primitor.
Dudul era locul meu de joac. Sub el st-
teamvara cu Emil si cu Nicolae, fratii copilriei
mele. Tata mi fcuse dintr-un lant un dlnai
(n.r. - regionalism), unde toat ziua pe rnd
ne fceam vnt n acea jucrie.
Era o stare sufleteasc bun, dudul ne
aduna sub crengile-i mari, ne odihneam, ne
jucam, sub asistenta-i generoas; de multe
ori acolo mncam.
Toatebunesi frumoasepn cnd, la14
ani, a trebuit s plec de acas. Prima dat la
scoal la Craiova, trei ani, apoi cu serviciul
la Drobeta Turnu Severin, ori la Rm. Vlcea.
De fiecare dat, cnd plecam cu cursa,
dudul meu si lua rdcinile-n spinare si, cu
crengile la spate, m urmrea peste tot. M
urmrea si n rat. Depsea autobuzul, dep-
sea si dudul. Oprea masina, oprea si dudul.
M urmrea peste tot dudul meu. M urmrea
la scoal, m urmrea prin oras, m urmrea
la serviciu, m urmrea si cnd dormeam.
n acel dud, eu mi-am asezat toat copil-
ria. O parte din ea am ascuns-o n crengile
dinspre casa n care m-am nscut. O parte
am depuso-n crengile dinspre Sasa, apa copi-
lriei, undenescldamsi fceamctesi mai
cte nzbtii, unele chiar periculoase.
Alt parte a copilriei am asezat-o ntre
crengile dinspre drum, dinspre drumul pe un-
de treceau masinile, carele, bicicletele, dar si
drumul pe unde ne jucamsi alergamcu cercul.
n sfrsit, mare parte din copilrie am pus-o
printre crengile ce treceau gardul spre nea
Dumitru Iepure. Acela era locul pe unde fu-
geam de btaie de la mama, cci n curte m
prindea.
Pe acolo fugeam. Ori peste gardul cu nea
Dumitru, ori sream din curte-n dud, prin
crengile-i, care m protejau, fugeamspre mej-
din, iar de acolo sream n porumbi la veci-
nul. Veneam acas spsit cnd nu mai era
loc de btaie, fie pe poarta curtii, fie tot prin
dud, care era o trambulin ctre toate prtile.
n acest dud mi-am depozitat toat co-
pilria, acolo, n secretomania sa, mi-am lsat
tot ce dobndisem n acea perioad.
Cum spuneam, dudul m-a urmrit peste
tot. Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum l-am
iubit si eu.
Toate bune pn cnd, ntr-o zi, dudul
meu crunt si crpat de greuttile vremurilor,
s-a repezit cu trupu-i btrn n luciul spn al
securii.
Revin la casa printeasc din Tepesti du-
p peste 47 de ani. Dudul nu mai este. Mai-mai
s-mi pierd copilria. Mi-am adunat din cren-
gile de dud euforia copilriei si acum m gn-
desc s-o depun la secret ntre copertile unei crti.
Puiu R~DUCAN
Marin VOICAN-
GHIOROIU
La csuta cu pridvor, mi-mi!...
Din Livada Duzilor,
n grdina florilor -
Maria cnt cu dor...
Doinele romnilor.
Maria cnt cu dor...
Doinele romnilor.
Se-ngn cu zorile, mi-mi!...
Si privighetorile,
Si privighetorile.
Mi-o ascult florile,
O admir stelele.
Mi-o ascult florile,
O admir stelele.
Marie, cntecul tu, mi-mi!...
L-ai lsat ca s-l cnt eu,
L-ai lsat ca s-l cnt eu...
Tot romnul s-l asculte
Si de tine s nu uite!
Gorjenii ti s-l asculte...
Marie, s nu te uite!
Marie, floare cu dor, mi-mi!...
Esti fala romnilor -
Dragostea gorjenilor,
Si strlucesti ca un soare -
Stea mndr... nemuritoare!
Si strluceti ca un soare -
Stea mndr... nemuritoare!
Sus pe cerul, fr nor, mi-mi!...
Cnt steaua stelelor
Cu glasu-i fermector:
Murmur dulce de izvoare,
Trilurui de mrgritare.
Murmur dulce de izvoare,
E mereu seductoare.
D u d u l
D u d u l
MARIA CNT
CU DOR
46
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
C#r]i primite
la redac]ie
SONETUL ASTRAGALULUI
De esti garson servesti la mese
Glusti, polenta italian,
O ciorb, evident doljan,
Si alte mici delicatese;
Dar, fr-a-ti face vreo dojan,
Cred c bucatele alese
Cer, lng, perele culese,
Si vinul dintr-o damigean.
Iar, de mai cnti si unchanson
Prin satul ce-l adori nrve
E categoric de bon-ton...
Dar fii atent, dansnd labalul
Mascat (probabil fr trve)
S nu-ti scrntesti, grav, astragalul!
27 februarie 2013
SONET CAL-AMI-TAT
Stiu: Les amis de nos chevaux
Sunt si amici cu mgrusii,
Creznd c vor sfida intrusii
Cu prea subtilul apropo.
Dar de vizezi cumva hindusii
Ce pierd mereu la domino,
S le oferi nitel Bordeaux,
Pictnd, cu aur, crbusii.
Observ n schimb c esti expert
n ce-i priveste pe mgari
Cci i admiri chiar si-n concert;
Fii deci atent cum te comporti:
Asinii-acestia panglicari
Au si potcoave... de cai morti!
27 februarie 2013
SONETUL GARSONULUI
Eu sunt garson, o spun de sapte ori,
Servesc umorul, bine copt, la tav,
Dar tie-ti pun, pe poant, o potcoav,
S simti n oase ruri de fiori.
S vad orbii, surzii si cei chiori
C mierea ta e rnced otrav,
C n citita si cinstita-ti glav,
Ai draci, sticleti si pupeze si ciori.
Degeaba vii cu vorbe cocolos
S m cobori c-o treapt la subsol,
Demersul tu se termin nasol
Si-ti fac asa, cu ami-cal ocol,
Un foarte, foarte, foarte mic repros:
Te-mpunezi cu pan de... cocos!
28 februarie, 2013
SONET MODEST
Cu toat lumea sunt amic
Si n-am n snge gram de ur,
Cci amsi eu un CER n gur,
Sub care vorba-mi este spic.
As vrea mai bine s explic,
Cci a vorbi e-o aventur
Ce-aduce zeii-n bttur,
Sau d livada pe nimic.
Iubesc mgarii mgrusi,
Dar nu pe-aceia priponiti,
De bunvoie, cu trusi!
Ct despre noi, savant sustin:
Mereu la fel, dar diferiti,
Eu sunt mgar, iar tu, asin.
28 februarie, 2013
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
47
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Mihai BATOG-BUJENI}~
Prietenul meu, Vasile Mrejeru, este tour-
operator. Una dintre acele profesiuni care fac,
foarte bine, diferenta ntre cei chemati, multi,
si cei alesi, putini. Prin urmare, nu m-am mirat
deloc atunci cnd, n primvara acestui an,
2013, mi-a dat un telefon si m-a ntrebat, cu
prefcut nevinovtie n glas, dac nu as
vrea s fac o cltorie prin vechile teritorii
ale enigmaticilor etrusci si s descoperim, la
fata locului, unele dintre misterele la fel de
incitante ale vinului de Chianti. V-am spus
c mi-este prieten! Stia vicleanul c nu pot
rezista unei asemenea propuneri. Sunt pa-
sionat de vechea civilizatie care a fcut din
latinii cam barbari la vremea aceea o cultur
de referint dar nici tainele unui vin la fel de
vestit precum alte mrci de renumite ale pe-
ninsulei nu m pot lsa indiferent. Fiind eu,
ca orice iubitor de istorie, si un om care, n
fata unui pahar de vin bun, nu are compor-
tamente ftarnice, considerndu-l, conform
canoanelor din vechile scripturi, ca fiind:
snge, din sngele Domnului.
Asa se face c, ntr-un septembrie demn
de penelul lui Repin, sub un cer de un al-
bastru rzvrtit, un autocar, condus cu mare
pricepere de Ana, ghidul local, o doamn care
ne-a cucerit cu miestria, amabilitatea si pro-
fesionalismul ei, mergeam pe drumuri care,
peisagistic vorbind, ne aminteau foarte mult
de draga noastr Bucovina. Diferenta ar fi
fost faptul c pe culmile mpdurite cu foioase
ale Toscanei, mai mereu, apreau mici fort-
rete, destul de sumbre dac le raportai la pe-
isaj, din piatr cenusie, iar pe vi culturile de
vit de vie abundau. S nu uitm c ne aflm
totusi la o alt latitudine iar acolo soarele
este mult mai darnic dect n nordul trii
noastre. Laun moment dat amajuns lao rs-
cruce, bine marcat de o capel care ne spu-
nea c si n urm cu cinci sute de ani pe aici
locuiau crestini cu dare de mn, n fata c-
reia am oprit si am cobort.
A venit s ne preia, cu o elegant masin
de teren, un om tnr, m rog, n comparatie
cu mine si, n scurt timp, am urcat pe un drum
ct se poate de rural, spre una din acele mici
fortrete pe care le vzusem de-a lungul dru-
mului. Era o ferm! O ferm viticol care avea
un nume deosebit de frumos:Terre di Baccio,
cu alte cuvinte, exactPmntul srutului.
Se fac desigur nelipsitele glume pe tem, mai
ales c suntem ntmpinati de o tnr si
foarte zmbitoare doamn (aveam s aflm
mai trziu, coproprietara fermei, fiica dom-
nului care ne transportase cu masina). Avnd
ea un nume foarte frumos cu sonoritti ce
amintesc de vechile balade: Ilaria Lensi. ns
nu numele ci modul de a fi al celor doi strnea
o oarecare mirare printre noi, cei obisnuiti cu
un alt fel de a fi al proprietarilor!
Aflm, ntr-o scurt alocutiune, de la sim-
patica noastr amfitrioan, pe scurt, povestea
recent a fermei.
Cldirea, datnd de prin secolul al XII-
lea (nu facem nici o paralel cu istoria noas-
tr!) o fost ferm ntrit pentru a face fat
atacurilor, nu putine, era si atunci produc-
toare de vinuri. Dar nu numai! Conform stan-
dardelor economice ale vremii producea tot
ce era necesar pentru existenta domeniului,
inclusiv pentru taxe, dri, biruri si tot ce pre-
supunea situatia, dar si pentru vnzare. n
fine, tainele economiei feudale, nu-mi sunt
chiar foarte cunoscute, desi as putea s mi
le imaginez, dar nu vreau s fiu malitios cu
timpurile noastre. Oricum, cldirea, n urm
cu cinci ani era o ruin, iar cele cinci hectare
de vie aferente fermei produceau mai mult
lemn de foc. Ciudat ar fi faptul c, n ciuda a
tot ce stim noi, cldirea rmsese n picioare,
nimeni nu furase pietrele cenusii ca s-si fac
vreun cotet sau ca s le arunce n drum. Asa
c, acum, o familie cu origini florentine dar
cu ramuri n Guineea (!!) cumpr ferma si,
conform legii care apr valorile de patrimo-
niu, reface totul apoi, pstrnd cu sfintenie
specificul, aduce locuinta la cele mai nalte
standarde ale confortului modern. Apar te-
rase gazonate, grupuri sanitare moderne, cu
ap cald inclusiv n cele exterioare, piscin,
arcade cu trandafiri, n general unul dintre
acele locuri n care ti-ai dori chiar s triesti
bachiar s si mori. Dar, deregul, nu preaai
noroc!
n context, cele cinci hectare cultivate cu
vit de vie, mbtrnit si total nerentabil
sunt nlocuite cu noi culturi, soiuri produc-
tive, atent selectionate si care acum produc
trei feluri de vin. n fiecare an aceeasi calitate
Ir nici un rabat, fr compromisuri, respec-
tndu-se cu sfintenie procedeele de cultivare
si prelucrare astfel nct s fie pe deplin
onorat nscrisul de pe etichete: D.O.C.C.
(certificat de origine controlat!)
Ne exprimm, firesc, uimirea! Cum este
posibil ca n numai cinci ani s se realizeze
acest adevrat miracol arhitectonic si de pro-
ductie. Fiindc noi suntem obisnuiti, n astfel
de situatii, cu alte intervale temporare...
Ni se explic, foarte simplu, c ferma, la
fel precum toate celelalte, face parte din
cooperativa Gallo Nero (Cocosul Negru) si
c are un puternic sprijin logistic din partea
acesteia. Nou, oameni trecuti prin deceniile
economiei centralizate, ni se face putin frig.
Cuvntul cooperativ are, n mintile noastre,
conotatii sinistre. Doar ele, cooperativele,
fuseser cele care, n tara noastr, lichidaser
orice urm de economie rural rentabil si
aruncaser n mizeria productiei de subzis-
tent cel putin trei generatii.
Doamna Ilaria are, din nou, un zmbet
fermector vis-a-vis de aceste nedumeriri.
Probabil le mai ntlnise. Si da, ne rspunde
c aici, cooperativele, care functioneaz de
peste optzeci de ani, sunt independente, iar
statul nu se amestec n treburile lor. Exist
o lege, la fel de veche, si ea este respectat
de prtile implicate. Att!
Cooperativa organizeaz trguri si expo-
zitii cu produsele specifice, are magazine de
tip super-market (excelente!) cu preturi de
productor si piete de desfacere, promoveaz
prin toate mijloacele posibile mrfurile si ma-
nageriaz atent dar si exigent ntreaga acti-
vitate a fermelor nscrise n sistem. Este per-
soan juridic plteste taxe si impozite iar
statul are numai de cstigat din aceast relatie.
Desigur, este foarte ferm cu metodolo-
giile de calitate. De exemplu: dac un butuc
de vie are mai multi ciorchini dect este op-
timul calculat pentru o productie conform
cu standardele, ciorchinii n plus sunt n-
deprtati nainte de coacere. Nou nu ne vine
s credem, dar suntem informati c nimic nu
se pierde, respectivii ciorchini urmnd a fi
prelucrati n alte scopuri iar ceilalti care sunt
pentru vinificatie au astfel optimul de sub-
stante din sol pentru vinul care urmeaz a fi
produs.
Aici ns intervenim cu o alt ntrebare
pe care o considerm dificil, conform gn-
dirii noastre: cum se procedeaz cu forta de
munc, elementul cel mai important al pro-
ductiei, mai ales n perioadele de recoltare?
Rspunsul estens lafel desimplu: Co-
operativa pe baza unei planificri anterioare
programeaz forta de munc, pluricalificat,
la timp, conform nevoilor...
Nu ne lsm! Dar nu se poate ntmpla,
DA! SNGELE DOMNULUI
FACE MINUNI!
DA! SNGELE DOMNULUI
FACE MINUNI!
48
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
uneori, ca s apar neconcordante, ntrzieri
sau, pur si simplu, dezechilibre ntre cerere
si ofert?
Privirea doamnei Ilaria spune mai mult
dect cuvintele: nu, pentru c interesul este
reciproc, plata fortei de munc fiind fcut
functie de prestatie, n conformitate cu reguli
clar stabilite din timp pe care prtile le cunosc
foarte bine si le respect strict. Ne explic
astfel si cum a fost posibil ca n timp de trei
ani s fie refcut ferma n totalitatea ei, iar
acum s intre pe profit. Din cauza surprizelor
considerm c ar cam fi timpul s trecem la
partea mai usor suportabil a vizitei, respec-
tiv, prezentarea vinurilor produse aici si, evi-
dent, degustarea! Un freamt de bucurie cu-
prinde grupul! Mde, oameni care stiu ce n-
seamn o degustare!
Coborm n fosta sal a grzilor unde este
organizat prezentarea! Totul fcut cu un re-
marcabil bun gust, cu acel absolut necesar
aer de mare rafinament n care lumina lu-
mnrilor joac rolul principal producnd o
und indefinibil de mister. Nu putem s nu
avem cuvinte de laud fat de un asemenea
aranjament. Gazdele noastre chiar stiu s fac
o prezentare de vinuri ntr-un mod cuceritor
si cu o remarcabil elegant. De altfel foto-
grafia cu figurile noastre ncntat-uimite-feri-
cite, este suficient de gritoare. Contribuie
din plin la aceasta platourile cu mici delica-
tese culinare, toate cu specific toscan, ce
vor da savoare fiecrei nghitituri de vin.
Trecem nepermis de repede peste expli-
catiile tehnice referitoare la modalittile de
cupare a sortimentelor de vinuri si, impulsi-
onati de priveliste, arome si gusturi, ne des-
Itm papilele cu primul vin prezentat. Evi-
dent dup o apreciere n lumina lumnrilor
a culorii si limpidittii apoi cu gesturi de
sacerdot, rotirea usoar a paharelor pentru a
simti buchetul. Sunt mai mult gesturi ritualice
fiindc priceperea nu ne este chiar la nl-
timea pe care ne strduim s o afism.
O simfonie de arome ne scald cu ge-
nerozitate cavitatea bucal aducndu-ne n
minte secvente de cmpie nsorit, nmires-
mat de aburii dulci-amrui ai unor plante
misterioase sfintite n retorta Marelui Magi-
cian.
Domnul Gianpaolo cel care orchestreaz
acum ntregul ritual primeste cu vizibil si
justificat bucurie excesul cuvintelor noastre
de laud. Descoperim cu acest prilej c vor-
bim cu totii un fel de italian. Una desigur
nerecunoscut de lingvisti dar suficient de
elastic pentru a ne ntelege chiar si ntre noi
vorbitorii de romn.
Urmtoarele dou soiuri de vin se nscriu
n acelasi traseu glorios, bine armonizat cu
gustul feluritelor bucate, din ce n ce mai pu-
tine de pe platouri. Cert este c am reusit
totusi, la un moment dat, s remarcm si sigla
fermei desi ea era prezent pe toate etichetele.
ntruct descoperim o interesant alctuire
heraldic nu ne sfiim, nici nu mai puteam, s
cerem lmuriri despre nscris. Retinem doar
c, se nscuse ntr-o noapte de poveste cnd
domnul Gianpaolo sttuse cu fratele su la o
mic suet binecuvntat cu mai multe pahare
de vin. Ni se pare absolut firesc! Doar fiecare
dintre noi, n situatii asemntoare, ne-am
trezit c suntem poeti, actori, pictori sau cine
stie ce alt gen de creatori. Stiut fiind c vinul
cel bun are virtutile sale magice.
La plecare, ei, da, a venit si un asemenea
moment, cram cu totii sacose pline cu sticle,
n mini, iar n suflete sentimentul c avem
aici laTerre di Baccio, ca prieteni, doi oameni
fermectori care cu talentul si munca lor ne-
au druit dou ceasuri de neuitare. Evident,
la sfrsit nu au lipsit nici mbrtisrile pentru
c, hai s recunoastem, nici unul dintre noi
nu era neamt sau japonez. Si sunt convins
c, peste timp, atunci cnd vom scoate dopul
uneia din sticlele de vin un gnd cald va uni
dou puncte doar geografic ndeprtate.
Fiindc, asa cum spuneam la nceput,
sngele Domnului face minuni. Una dintre
acestea fiind iubirea fat de aproapele tu,
cel care prin truda bratelor si a mintii sale,
face ca din pmnt s ias nemurire.
Exist, uneori, n nfrngerile noastre, o liniste, ntins pn la tristete,
o tcere adnc, pe care o obtinem cu sacrificii luntrice, cutnd s
o asemnm cu o resemnare, atunci cnd aceste nfrngeri vin din
partea celor pe care, ntr-un fel sau altul, i iubim, sau a cror existent
nu ne-a devenit cu totul indiferent.
Cuvintele sunt la ndemna oricui si oricine poate uza de ele dup
propriul plac; nimic nu m mpiedic s vorbesc despre ur, dragoste,
singurtate, ntelepciune; dar abia rostesc aceste cuvinte si m izbesc
de limitele lor, de conturul lor ngust, numai sensul lor mi umple
sufletul si mi-l ncarc cu mirifica rcoare a unei fntni adnci, cu
nemrginirea unui cer rscolit de aripi strvezii, cu murmurul valului
spart n taina noptii, sub tremurul blnd al luminii.
Tcerea face parte din noi, ne defineste si o acceptm ca pe ceva
indispensabil; presimtim parc n lumina pe care o exaltm c prin
cuvinte am distruge tocmai ceea ce n-am vrea s pierdem sau sperm
ca prin tcere s gsim o armonie, un echilibru care ne-ar duce spre
ceea ce nzuim.
Ne apropiem, uneori, de lucruri fr a simti nevoia de a le pune un
nume, iubim, uneori, fr a avea pretentia reversibilittii, ba, mai
mult, dorim ca aceasta s rmn o tain, creia noi nsine s nu-i
cutm rosturi, nu pentru c ne-am teme de ceva, ci tocmai pentru c
nentelesul si unicitatea sensului devin mai plcute, mai frumoase, si
adevrata iubire este aceea care nu are nevoie de nimic.
Doina DR~GU}
Cunoscut sau necunoscut, am pornit mpreun cu tine pe tabla de
sah, si am ajuns la fntnile rcoroase n care materia si nmuia
buzele arse n musttile arborilor de chinin.
Era ceasul greu cnd umbra se strngea n copaci, si psrile si
Iceau cuiburile n pmnt, o arip pe ochiul drept, una pe cel stng,
si peste ele minile mele ca niste iepuri de gheat ce-nvat cu-ncetul
s fure lumina.
Primeste-i n casa ta pe labe de gsc, si leag motanul vorbitor de o
limb de mare, nu vor spune nimic, si att de firavi, vor uita c nu-s
singuri, si afar, monocorda si terna, i asteapt pndind ghilotina
ascuns n soare.
Ridic ochii peste umerii goi ai tcerii, nuntru, afar, ca si cumpleoapa
mea e un drum mult prea lung pentru ea.
Primvara se scutur de pmnt si cristal, amiezile verzi, si rotundul
alburn mineral al ncrederii, n Astral, uneori, ochii mari si deschisi
sunt destul pentru-a nu mai vedea.
Ascult amiaza crescnd n mine ca o grdin, cu copii care strig, lng
mine si tine, de attia copii care strig si rd este linistea plin. Am visat
c te-am cutat att, eu si timpul meu, nct am vzut peste ierburi de
mare fiica timpului tu cutnd ochii pasilor fiului timpului meu.
Liviu-Florian JIANU
Tcere
Tcere
74858
74858
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
49
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Paranoic, aa te percepe toat lumea, drag! Trebuie s te calmezi. Nimeni
nu te persecut. Privete situatia real. Revino la realitate i toate cele acumulate
se vor rezolva. Dormitoarele din casa ta au atta mobil i tablouri n ulei c dau
un aer de claustrofobie i asta nu se face pentru o cas decomandat gata de
vnzare. Timpul este de esent n acest caz! Dar va fi dificil! Trebuie fcute multe
modificri, fr doar i poate!
Atmosfera din casa lor, ca s-o spun fr ocolisuri, este ciudat, tensionat,
pentru c dnsa a insistat s cumpere douzeci de metri de Parramatta. ntre dnsa
si partenerul ei, care este parasutist de profesie, s-au ivit mici nentelegeri atunci
cnd au cumprat aceast testur usoar din ln si bumbac pentru a recapitona
canapelele si fotoliile din camera de zi. Dnsul a insistat pe benzi paralele egale,
dnsa pe o testur neted. I-am spus n fat c trebuie s se re-angajeze cu viata
real.
Mai nti, dintre toate, trebuie s renunte la soba cu parafin pentru c afum
casa ntreag si face redundant nclzirea central. Mai ales c proiecteaz familia
noastr - care este de ani de zile un model de excelent n comunitate - ntr-o lumin
proast, mai ales pentru cumprtorii posibili de locuinte.
Dnsa trebuie s nteleg c vnzarea unei case necesit manevre delicate si
specialisti cu nalt calificare, n special atunci cnd expui casa la parad.
Totul a devenit clar cnd agentul imobiliar a venit s le viziteze casa si s o
pretuiasc. Uimit, acesta a artat cu degetul numrul de custi care adpostesc papagali
de toate culorile. Agentul imobiliar a prsit casa imediat n timp ce dnsa a fcut o
criz de isterie. Ei bine, am avertizat-o c trebuie s revin la realitate pentru c a
vinde o cas plin de animale slbatice necesit cel mai nalt nivel de plnuire si
ordine. Dnsa a invocat o multime de scuze si chiar si acum, dup doi ani buni de
efort din parteatuturor rudelor, apriete-nilor si anumerosi agenti imobiliari - careau
mers la medici cu stres dup ce au fost n contact cu dnsa -, casa rmne tot de
vnzare!
M ntreb cine este de vin?
Dnsa insist s pstreze n fiecare camer cte un paravan pictat cu papagali!
Cum c-i aminteste de cltoriile din tinerete. Cine este de vin c bunica ei patern
a lsat atta bnet, pe care tatl dnsei, ntr-o faz romantic, l-a cheltuit n cltorie
dup cltorie, dup cltorie! Iar dieta dnsei, din legume fierte la abur - care-ti
ureaz bun venit dendat cesesedeschideusadelain-trare-, este, fr doar si
poate, menit s inspirepeoricecumprtor serios s fug ct l tin picioarele. I-am
atras atentia c parapetul pe care partenerul dnsei l-a construit din crmizi reciclate
n partea din fat a casei va trebui demolat: e la mintea cocosului c locuintele
moderne nu au nevoie de ziduri de aprare precum castelele medievale!
Ei bine, cum poti s o faci s nteleag realitatea?
Nu-s sigur c dnsa si parasutistul au ajuns la o concluzie satisfctoare, dar
de un lucru sunt sigur: c-i va fi extrem de greu s vnd casa din motiv c dnsa
este cunoscut tuturor agentilor imobiliari din judet drept o client paranoic.
Mariana ZAVATI-GARDNER
(Anglia)
Viorel MARTIN
De
vnzare
De
vnzare
Fr protocol
Ce fire de fptura ta m leag,
De-n toiul noptii nu pot s le rup,
Cnd flcri te cutreier pe trup
De carne parfumat si dulceag.
Te sorb si te descnt cu ochi de lup
Aprinsi n rtcirea mea pribeag
Si ti cuprind nelinistea ntreag,
Cnd rotunjimi de marmur erup.
M rtcesc pe ci de flori si fluturi,
Cu buzele bttorind sruturi,
Albit de neaua umrului gol
Si parc amiroase-a iarb ars,
Cnd prul tu pe spate se revars
Cu patim si fr protocol.
Cntec
De-atta-ncordare m simt ca si cnd
Pe case de iarb cad turturi de brum;
Se las pe lume o pace postum,
Tipare de vise ngheat pe gnd.
Plmad strveche de suflet si hum,
Strbunii, prin vinele mele urcnd,
M cheam din fluier de lujer plpnd,
Pe-o mare curat ca dorul de mum.
Cresc boabe de rou pe stnci cu noroc,
Doar codrul si pune podoaba la loc;
Secundele alte secunde nghit,
Se trec vesnicii arcuind infinit...
Si nu e crare si nu e cuvnt,
Zadarnic ncerc dintr-o frunz s cnt!
Nefirescul alb
Cad fulgi de amintire, stiu
C poate-i ultima zpad
La ceas de asfintit trziu,
Ce st cu frunzele s cad.
Danseaz pe tis de spad
Un foc de neastmpr. Scriu
ntr-un registru argintiu,
Cnd jocul orelor m prad.
Fntni ntoarse m privesc,
Noroiul curge-n climar;
E-atta fum si-atta sear
Pe necuprinsul pmntesc!
Pe nefirescul alb din foaie,
Cuvintele se ncovoaie.
50
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Dorm de cteva ceasuri bune. Dorm si
visez c am pornit la drum. ncotro? Nu stiu.
Nu mi-am propus s ajung undeva anume.
Doar s merg fr o tint precis, s m des-
prind din bratele monotone ale vietii. S n-
tlnesc oameni noi, meleaguri noi, orizonturi
noi, lucruri pe care nu le-am mai vzut vre-
odat. Pline de inedit, pline cu speranta c
ceva se va schimba n bine.
De fapt caut Binele, pe care nu stiu ns
s art ce nseamn el de fapt pentru mine.
Vreau s-l vd cumapare. Cechip are? O fi
frumos? Are asemuire cu ceva?
Drumul meu trece printr-o pdure btrn
de stejari si fagi. Se aud copacii scrtind
din toate ncheieturile, precum articulati-
ile unui btrn pensionar asezat din zorii zilei
la coad, s-si primeasc pomana: punga cu
Iin, orezul si puiul injectat cu ap, s arate
mai frumos.
Las n urm pdurea cu stejarii scrtitori
si pensionarul asezat la coada umilintei si-mi
continui drumul spre nicieri. Poate voi n-
tlni acel Bine mult rvnit de toti romnii.
Ies din desisul codrului si dau peste o
poienit plin cu tineri care danseaz. Par a
fi fr nicio grij. Este doar o prere. De un-
deva se aude o muzic ce te nfior. Ea con-
duce pasii tinerilor fr locuri de munc, fr
viitor, fr orizonturi, ntr-un dans al dezn-
dejdii. Danseaz asa cum li se cnt, dup rit-
mul impus de cineva aflat undeva prea sus pe
scara ierarhiei. Ce-o fi, Doamne, acolo sus, de
se pot dirigui toate aceste destine spre o desti-
natie necunoscut ca si scopul drumului meu?
i prsesc pe tinerii prinsi n hora dez-
ndejdii si mi continui periplul fr tint. Ies
din poienit, trec de ultimii copaci si dau de
ntinderea nemrginit a unui lan de gru cu
bobul zbrcit n spic. S-a uscat, sracul, de
sete. Soarele nemilos si-a nfipt sulitele n
crpturile pmntului, sectuindu-l si de
ultima pictur de umezeal. Nimeni nu a
venit s-i dea mcar un strop cu ap.
Cndva, aici, totul era vesel si verde crud.
Stropitorile mprstiau din zori si pn-n sea-
r picturi de viat. Bobul crestea, iar spicul
ajungea ca n poveste, ct vrabia de mare.
Acum stropitorile sunt undeva, prin curti-
le cu depozite de fier vechi, mcelrite fr
de mil. Nimeni nu le jeluieste, nimeni nu le
cnt prohodul. Toti sunt multumiti. Mce-
larii de bruma banilor primiti pentru crima lor,
cumprtorii pentru afacerile fcute.
Doar bobul de gru costeliv si fr de
vlag plnge. Mai plnge cineva. Plnge t-
ranul pentru sudoarea lsat pe coarnele plu-
gului la care a njugat-o pe Joiana. Altceva
nu are. Nici dup ce s bea ap nu mai are.
Ap bea dac are fntn n curte. La tar nu
sunt cismele. Ba sunt uneori si cismele. Unele
care apar si dispar precum Fata Morgana.
Sunt n sloganurile electorale ale celor ce vor
s conduc destinele celor oropsiti de soart.
De soart si de mahrii ghiftuiti, cu buzu-
narele doldora, cu cefele ct ale unor plvani,
Virgil STAN
si mai ales cu nesimtirea care-i caracterizeaz.
M durea s m uit cu jale la spicele se-
ctuite de vlag, asa c am plecat mai departe.
Nu m ncnta ce vedeam. Eu cutam Binele
si tot de ru ddeam. Cnd voi reusi s ajung
s-l ntlnesc pe acest enigmatic domn Bine?
Pasii m poart pe un drum de tar col-
buit, strjuit pe de lturi de ciulinii lui Panait
Istrati. Nu au disprut nici acum din peisajul
stepei romnesti. Au rmas mostenire de la
marele crturar .
Urc o colin si cnd ajung n vrful ei,
simt cum mi tresalt nrile de plcere. Simt
rcoarea si aerul srat al mrii. n fata mea
este o panoram fr de seamn. O ntindere
albastr fr de cuprins.
Aceasta este opera lui Dumnezeu, zmis-
lit atunci cnd s-a oprit s se odihneasc. A
vrut, n mrinimia Sa, s lase si romnilor o
bucurie, o poart deschis a Raiului. Nu la
toti. Doar unora. Celor privilegiati si dragi Lui.
Altora le-a druit muntii, dealurile, podisurile
sau cmpiile. Dobrogenilor, oameni alesi ai
lui Dumnezeu, le-a druit marea. O bogtie
inepuizabil n frumos. Acelor crora nu le-a
fost hrzit aceast mostenire, Le-a spus
c au nevoie doar de un sevalet, de o pensul,
de cteva culori, mult inspiratie sau talent
si pot s-si druiasc singuri propria lor mare.
Pot s-o aseze acolo unde vor ei. Chiar si pe
un perete, s-o aib tot timpul n fata ochilor.
Mersul mi devine fr s vreau din ce n
ce mai precipitat. ncep s alerg. Siroaie de
transpiratie mi ptrund n ochi si simt cum
m ustur. Alerg ct pot de tare. Vreau s
ajung ct mai repede la mare. Oare acesta s
fie Binele spre care am alergat? S fac o baie
n apa limpede si rece a mrii? Ajung la mal si
asa cum sunt mbrcat, m arunc n valurile
nspumate. Este foarte rece. Mai ceva ca la
dusul din baia mea, unde nu am ap cald,
pentru c nu-i combustibil la central.
Brrrr, ce rece este! M trezeste la realitate.
Ce noroc c a fost doar un vis! Binele era
doar o himer dup care am alergat toat
noaptea, sau, poate, dup care alergm toat
viata. Vai de somnul meu! Iar voi fi frnt de
oboseal dimineata, cnd voi cobor din pat.
Drumul
ctre
nicieri
Drumul
ctre
nicieri
Boucher - ntoarcerea Dianei de la vntoare
51
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
51
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Ioan VASIU Decebal Alexandru SEUL
Nu dormise pe tren n viata lui, astfel c oboseala unei nopti de
cltorie cu acceleratul l cam toropise. Astfel c, ajuns n gara
marelui oras T, odat cu zorii, se ndrept cu traista pe umr spre
primul chiosc. Avea ochii crpiti de nesomn fireste dar ncerca s
calce vioi,trneste, cu sumanul fluturndu-i pe umr inspirnd
cu nesat aerul proaspt al diminetii senine de toamn. Psea n
opinci pe cimentul peronului si avea starea oarecum caraghioas
c lumea, multimea de oameni pestrit ncrcat cu bagaje, l sus-
pecteaz si se fereste din cale. O fi cobort el Tundrea din munti,
unde-si vrase mioarele ns avea color, anten satelit digital,
citea ziare, reviste, unele crti. si depna amintiri sau ntmplarile
de peste zi in privatul ,,La Pocitu din satul lui unde prefera s
mai goleasc si cte un toi de rchie n ncperea uneori cam necat
de fumul trabucurilor. M rog, era n rnd cu oamenii locului si nu
se afla la prima iesire n lume att de departe. Tundrea si goli nce-
tisor ceasca cu cafea si cum mai avea ceva timp pna la trenul care
avea s-l duc la destinatie se retrase ctre marginea peronului
asezndu-se turceste pe iarba aici stul de povara prafului, si
desfcu bocceluta de unde scoase pe rnd sarea, oule fierte, pi-
nea, slnina, o jumatate de sticl cu plinc. Pe ea puse ochii mai
nti si gl gl gl o goli cam de dou-trei degete, curt oule pe
care aproape c le nghititi, cu mbucturi de pine, fr s le
mestece. n slnin si puse la ncercare dintii si ct pe aici s-i
rmn unul prin ea. n cele din urm, si trecu palma pe la gur,
strnse resturile ntr-o buctic de ziar pe care o fcu mototol si o
arunc n tomberonul observat. Acuma da, sosea si trenul local
spre orasul de frontier J. Tulai Doamne! unde-si avea situat pr-
ticica de glie arendat patronului italian si se tot gndea n ultima
vreme cum sa-si vnda pmntul. Cci banii primiti pentru arend
erau o sum modic. Fusese nstiintat de Asociatie pentru astzi
cu problema vnzrii buctii de glie. Schimb trenul cu unul local,
care se zdruncina, tind pusta, ca si cum ar fi riscat s se rup!
Sosi cam ntr-un ceas n gara J. Cumptarea n ceea ce urma s
intreprind i se pru cel mai potrivit lucru. S-o ia usurel cu mersul
chiar dup noaptea alb. Clar, doar nu-s copchil, se hlinzi el. Si
sltndu-si sarcina cu provizii pe umr se ndrept domol pe
trotuarul din stnga strzii lungi s nu-i zresti captul, flancate de
siruri de salcmi. Tot naintnd, balansndu-si trupul salut niste
oameni fr raspuns si vremea se grbea ctre amiaz. n ce oras
nimerise? Nici o poart deschis! Un oras pustiu nvelit n goacea
portilor metalice pe interior ferecate cu lacte n miezul zilei! Cu
putin baft nimeri si lng cldirea crmizie a Asociatiei cu lact
mare si greu tronndu-i usa de la intrare. Si ct pe aici s ating cu
umrul un brbat pletos cu prul legat la spate, cu ochi negri
ptrunztori, fiorosi.
- De ce numai porti nchise? rosti Tundrea n dreptul omului.
La care, acesta, suspicios, i ripost pe loc N-ai ce cuta pe aici.
N-ai unde dormi. Nu primesti nici o can cu ap. ntoarce-te de
unde ai venit, s nu pierzi primul si ultimul tren de azi...
Vei regreta
vei regreta-ntr-o zi sau ntr-o noapte
c m-ai vndut pe dou mere coapte
vei regreta si poate-o s te doar
tcerea-mi scurs ntr-o climar
vei regreta trziu ori mai devreme
iubirea ce se-ascunde n poeme
vei regreta ntr-o var cuminte
cnd steaua-n care crezi acum te minte
vei regreta trziu ori mai devreme
cnd gura mea nu o s te mai cheme
mi place (1)
mi place s adorm n poala ta,
ca ntr-o lotc scufundat-n flori
si s visez cum cade-n noapte-o stea
ca o iubire ce se stinge-n zori
mi place s privesc prin ochiul tu
cum crduri de cocori se pierd spre sud
cnd prea mult lumin-mi face ru
sub bluza ta curg ruri si le-aud
mi places m joc cu snii ti
ca unui prunc cu dou mingi deodat`
s te iubesc mereu cu nbdi
cnd m provoci s lunec n pcat
Spre iarn
spre iarn m ascund n amintiri
si inventariez frnturi de vis
n timp ce tu iubito ti resfiri
cldura peste ochiul meu deschis
spre iarn totdeauna-s mai srac
nfsurat n griji si n nevoi
melancolii nespuse-n mine zac
desi as vrea s le trimit spre voi
spre iarn sunt tcut si mult mai trist
si-mi pare anotimpul un sicriu
ca o dovad c nc exist
cte-un poem din cnd n cnd ti scriu
Ne mustr
diminea(a
au nflorit
magnolii
sub geamul tu
iubito
si soarele
ti bate
cu raze lungi
n geam
ne mustr
dimineata
c prea mult
am brfit-o
cnd prin pduri
de vise
rdeam
si ne iubeam...
B
o
u
c
h
e
r

-
D
o
a
m
n
a

B
e
r
g
e
r
e
t
52
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Andrei POTCOAV~
n inima Olteniei, la Plenita, unde mnoa-
sa glie romneasc asigur din vremuri ime-
morabile truditorilor cele necesare traiului,
inclusiv strugurii din care se obtine att ves-
titul zaibr oltenesc ct si licorile albe, ntre
care la loc de cinste se afl tmioasa de
Plenita, la cumpna secolului XX, n anul
1956, vede lumina zilei ntr-o familie respec-
tabil (Bultan) cel care, primind numele
Lucian, va deveni unul dintre abilii mnuitori
contemporani ai penelului, graficianul cu-
noscut cu numeleLucian Bultan.
Nu avea dect doi anisori cnd a trit
pentru prima oar sentimentul fericirii; asezat
pe salteaua umplut cu paie proaspete si
nconjurat de perne umflate, asista involuntar
si fr a ntelege ce se petrecea n jurul su la
o ntlnire de familie ce avea loc la masa pla-
sat lng fereastra camerei... Cei prezenti
jucau crti, n timp ce sprgeau nuci si beau
vin... Se distrau, rdeau n atmosfera speci-
fic serilor de toamn olteneasc, atunci
cnd, dup truda zilei, se ntlneau la nevino-
vate petreceri n atmosfera puternic marcat
de mirosul pinii proaspt scoas din cuptor
si al gutuilor ce-i desvrseau coacerea, inge-
nios rnduite pe pervazul ferestrelor.
Cnd micutul mplineste patru ani, familia
se mut la Craiova, unde el va parcurge tra-
seul instruirii frecventnd cursurile scolii
generale Obedeanu, apoi ale liceului in-
dustrial cu profil mecanic si n final cele ale
faculttii de mecanic din cetatea Banilor.
Interogat de legtura sa cu grafica, Lu-
cian mi-a mrturisit c deseneaz de cnd
se stie, dar determinat de dorinta sa de a
atinge perfectiunea nu a participat la con-
cursuri de grafic sau expozitii de gen dect
dac a fost mpins de la spate de oameni de
bine, dar si atunci nu ntotdeauna rezultatele
au fost cele asteptate...
Lucian si aminteste c profesoara sa de
desen din scoala general a fost dezamgit
de faptul c la terminarea acestui ciclu de
nvtmnt Lucian a urmat un liceu tehnic...
pentru ca ulterior, n timpul liceului indus-
trial, o alt profesoar ce-l ndruma n aceast
perioad, apreciind grafica sa, selecteaz o
serie de lucrri pe care n acei ani 60 , le-a
expediat la un concurs organizat n cadrul
festivalului Cntarea Romniei. Lucrrile
au fost bine primite parcurgnd traseul pn
la faza final, unde se gndea c va ocupa
unul dintre primele patru locuri, dar... ghinion,
biatul a fost nstiintat c lucrrile s-au pier-
dut. Dorind s rmn n concurs, Lucian
propune ca s execute n fata comisiei alte
lucrri, dar varianta avansat de el nu a fost
acceptat, motiv ce l-a dezamgit, l-a descu-
rajat, determinndu-l s renunte pentru viitor
la acest gen de activitate.
Anii au trecut si, n perioada satisfacerii
stagiului militar, la ordin, este determinat
s execute diverse planse cu armament.
Dup obtinerea licentei la Facultatea de
mecanic din Craiova se angajeaz ca inginer
la o unitate de profil din Bals unde lucreaz
16 ani, dar ajunge somer, fiind obligat s-si
cstige existenta ndeplinind functia de re-
dactor si ilustrator la dou reviste (Frontal
ntre anii 2004-2006 si Luna Cafe ntre 2008-
2009) pe care le-a ilustrat n totalitate. n
paralel a ilustrat mai multe crti si a realizat
aproximativ 6oo caricaturi pe care le-a pu-
blicat n presa vremii.
A fost atras de activitatea de ilustrator
de carte, dar ,conform afirmatiilor unui fost
profesor al su, pentru a avea posibilitatea
s execute astfel de lucrri era necesar s
obtin o diplom n domeniul artelor plas-
tice, motiv pentru care urmeaz cursurile
scolii de art Grigore Gabrielescu, unde va
avea ca profesor pe renumitul sculptor si
pictor Marcel Voinea, care l-a ndrumat la
cursurile de grafic. Acesta i-a sugerat s nu
se ocupe de grafic ci s-si ndrepte atentia
ctre sculptur, astfel c la ncheierea cursu-
rilor obtine diploma de grafician nvtnd
sculptura.
n anul 2011, n organizarea omului de
cultur Marian Rdulescu, a realizat o
expozitie de caricaturi n Galeriile Real din
Craiova - expozitie ce a fost deschis pentru
public dou luni n anul respectiv - bucu-
rndu-se de un succes deosebit.
Vine apoi n contact cu miscarea epi-
gramistic, fiind acceptat ca membru al Ce-
naclului epigramistilor olteni, calitate n care
realizeaz, n viziunea sa, portretele co-
legilor de cenaclu, lucrri ce au fost expuse
att la Craiova ct si la Giurgiu si Voluntari,
determinat de actiunile ntreprinse de dl.
Gigea Petre, animatorul cenaclului craiovean
si membru n conducerea Societtii epigra-
mistilor romni.
Similar colegilor de breasl Lucian Bu-
ltan ia caricatura n serios, indiferent de su-
biectul tratat sau revista creia i este des-
tinat spre publicare. Lucrrile sale sunt cu
mult acuratete relevante ale metehnelor
societtii contemporane, genernd att sa-
tirizarea fatetelor comportamentale ale per-
sonalittilor ce se misc la diverse nivele
ale societti ct si prin umorul ce-l genereaz
contribuind la eradicarea aspectelor nega-
tive observate si punctual relevate n grafica
sa. Cu o linie simpl, ce-l individualizeaz n
rndul colegilor de breasl, fr a fi influentat
de curentele si moda vremii, inclusiv de in-
gerinta politicului n lucrrile sale, miniaturile
realizate de el au capacitatea de a fi ntelese
usor de privitor, acesta sesiznd mesajul ce
se doreste a fi transmis, fr posibilitate de
distorsionare... n acest context caricatura sa
Un grafician printre
epigrami]tii olteni
Un grafician printre
epigrami]tii olteni
ntr-o zi pe nserat
Bultan m-a acostat.
M-a privit vreo cinci minute
Si-mi fcu portretul iute!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
53
Anul IV, nr. 11(39)/2013
prezentnd anecdotic, cu gust amar, tarele
societtii contemporane lupt pentru ndrep-
tarea neregulilor utiliznd cu mult verv
penita, variant n care lucrrile sale devin o
arm de temut n actualitate.
Din micro/prezentarea graficianului
retinem c prin munca sa a asigurat ilustrarea
unei multitudini de volume.
Pentru c ne aflm n situatia prezentrii
graficianului Bultan n conexiune cu modul
cum a receptat si s-a implicat n activitatea
epigramistic desfsurat n cadrul Cenaclu-
lui Epigramistilor Olteni din Craiova, voi n-
cerca s prezint realizarea sa de exceptie
pentru grafica volumului Piscturi de... Tn-
treni (apartinnd epigramistei A. Drgo-
ianu), n care textele, cu verva autoarei, sunt
perfect si ingenios ilustrate de miniaturile cre-
ate, pentru a demonstra c orict de puternic
ar fi regele animalelor - leul sau omul -, este
biruit de tntar care, pe ct de slab ca fptur,
pe att este de puternic n a sci si irita pe
oricine... Tntrenii, care pe harta Olteniei
este au un nume predestinat n crearea si
lansarea temutei arme care este epigrama,
apare la dimensiunea tntarului, beneficiind
de un camuflaj perfect, devoalat doar de nume.
Prin textele din volumul Piscturi de...
Tntreni, care cuprinde epigrame, dueluri
epigramistice si cronici rimate, autoarea
aplic piscturile sale unor tinte ct se poate
de reale ce le umplu cu greseli si pcate n
lumea contemporan. Sunt reperate tinte din
mediul politic sau componente ale societtii
romnesti contemporane, viznd relatiile
dintre brbati si femei, scoala, lumea medical
ori viciile ce maculeaz adesea caracterele
oamenilor. Textele realizate cu abilitate sunt
conexate cu imagini foarte reusite si inspirat
realizate, plasate corespunztor n text, astfel
c din simbioza acestora a rezultat un volum
pe ct de agreabil de lecturat si privit, pe att
de moralizator, cu tenta de a ndrepta, dac
mai este posibil n aceast perioad, ceea ce
este n neconcordant cu prevederile legilor,
dar mai ales cu morala noastr traditional.
Edificatoare pentru sustinerea afirmatiilor
noastre pot fi desenul copertei volumului,
caricatura autoarei (prezentat n ipostaza
unei vrjitoare zburnd dup ce a nclecat
un toc), sau cele trei miniaturi: Onor patriei,
Solicitarea ofiterului ori Transhumanta
satului.
Remarcm n lucrare att inspirata trans-
punere n grafic a ideilor redate n texte, ct
si verva graficianului care, chiar dac atac
probleme serioase ale contemporaneittii ne
determin prin, umorul generat s ne gndim
la identificarea unor solutii pentru eradicarea
aspectelor negative semnalate.
Luca CIPOLLA
(Italia)
Occhi
Occhi sfuggenti,
Occhi che non ti chiedono cosa,
Occhi anemici che ti guardano assenti,
Occhi schivi - quante tempeste hanno
sopportato;
Occhi indagatori - gir sanno la Loro veritr;
Occhi di riso soffiato, zucchero filato,
Occhi inca, occhi akan,
Occhi di sabbia - di quel deserto che la
sabbia impedisce di scorgere,
Occhi olteni,
Occhi rom, occhi gagc,
Occhi Milano, occhi lontano,
Occhi profeti, sognatori, s, s,
occhi stelle, campi, di riso stanchi,
Occhi sinceri, tramonto di luna, rosso arancia,
una lacrima che non parte, laereo, respiro
e carne,
Occhi dorologio - lancette, virgole di tempo,
Occhi metallo,
Occhi da cavare,
Occhi da scavare, sabato, tutti i giorni,
Occhi di E.,D.,L.,E.,
Occhi il 7 luglio,
Occhi che pescano un giornale dalla fogna
sotto casa
ed c parola del Signore.
TAPETUM LUCIDUM
Dalla cima
io vi osservo,
lultimo calice versato,
non rimane che stupore.
E non abbiamo terra,
non abbiam paese,
musici di Dio e Mammona,
bardi in esilio
che di lingua non loro
declaman versi.
Il cosmo c un semicerchio
che io sotterro,
una nuvola di tulle
nella trama degli eventi;
bimbo
mi muovevo a testa bassa,
ho ancora tracce di saliva
sulla bocca
e non son che unombra,
un gatto che sbadiglia,
dai suoi occhi, s, vi osservo
e non rimane che stupore.
Ochi
Ochi evazivi,
Ochi care nu te ntreab ce,
Ochi anemici care se uit la tine absenti,
Ochi sfiosi - cte furtuni au ndurat;
Ochi anchetatori - stiu deja adevrul Lor;
Ochi de orez suflat, vat de zahr,
Ochi inca, ochi akan,
Ochi de nisip - ai acelui desert pe care
nisipul m mpiedic s-i zresc,
Ochi oltenesti,
Ochi romi, ochi gagc,
Ochi Milano, ochi departe,
Ochi prooroci, vistori, da, da,
ochi stele, cmpuri, ale orezului obosite,
Ochi sinceri, apus de lun, rosu-portocal,
o lacrim care nu pleac, avionul, respiratie
si carne,
Ochii ceasului - limbile ceasului, virgule de
timp,
Ochi metal,
Ochi de scos,
Ochi de excavat, smbt, toate zilele,
Ochi lui E.,D.,L.,E.,
Ochi pe 7 iulie,
Ochi care pescuiesc un ziar
din cloac sub cas
si este cuvntul Domnului.
TAPETUM LUCIDUM
Din vrf
eu v observ,
ultima cup vrsat,
nu rmne dect uluire.
Si n-avem tar,
n-avem sat,
muzicienii lui Dumnezeu si ai Mamonei,
barzi n exil
ce ntr-o limb care nu-i a lor
declam versuri.
Cosmosul este un semicerc
pe care eu ngrop,
un nor de tul
n intriga evenimentelor;
de copil
m miscam cu privirea n pmnt,
nc mai am dre de saliv
pe gur
si nu sunt dect o umbr,
o pisic care casc,
din ochii ei, da, v observ
si nu rmne dect uluire.
54
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
,,Satira Timpului pierdut este cartea
cu numrul zece, si de nota zece, a medicului
brilean Gheorghe Leu, cunoscut epigramist,
poet, si rafinat ,,analist al fenomenului umo-
ristic. Am pus n ghilimeleanalist deoarece,
ntr-o recent convorbire telefonic, autorul
a precizat c nu se consider critic, ci...analist.
Ce reprezint cartea? Aidoma portu-
ghezului Fernando Pessoa, care spunea:
lsati-m s-mi scriu proza versurilor
mele, autorul Gh. Leu, ne prezint o ra-
diografie satirizat a timpului trecut si pre-
zent ntr-o proz partial versificat, cu umor
si tlc narat. n aparent fr obiect precis,
autorul dezbate toate problemele vietii, str-
duindu-se s nu-i scape nimic. Un secvential
al crtii l reprezint obsesia omului modern,
dependent de calculator si de telefonul mo-
bil, cnd nu mai exist viat real, fr
una virtual. Ca un specialist IT, autorul,
te invit s apesi pe tasta ,,Start a PC-ului si
treptat intri n lumea virtual unde nu e
niciodat plictiseal sau apesi pe Goa-
gl pentru a fi la curent cu tot ce se ntmpl
n lume. Iat doar una dintre obsesii:
Ca de obicei, de cte ori ajung acas
verific dac am un e-mail.
Sau o combinare ntre o obsesie modern
si o ntrebare etern: M ntorc la mine n
brlog/ S improvizez pe blog/ Ca un fel de
dialog/ Ce-ar putea s-nceap-aa:/ Nu
tiu ce gnd mi-a dat ghes/ s ies/ prea re-
pede din uterul matern/ i s ajung n acest
infern/ Ce-o fi fost n mintea mea?.
Cu o miestrie de invidiat, autorul pune
cap la cap fragmente din pelicula vietii, pre-
zentnd imagini uitate, vorbe alese, fraze din
eter culese, versuri spuse pe la mese de/
despre Oameni care au fost (cum ar zice
Iorga) n timpul lor personalitti mai mult sau
mai putin controversate. Autorul ne invit
pe stadioane, n biblioteci, la analize filo-
zofice, face incursiuni prin Biblie, prin art,
muzic, ne convoac si provoac la discutii
amicale, brfe, intrigi si taclale, deconspir
secrete din spatele usilor nchise, curiozitti,
experiente personale, amintiri, toate presrate
Constantin TUDORACHE
cu aforisme ale unor celebritti dar si gndiri
de-ale sale care sunt adevrate maxime dem-
ne de notat, de nvtat si de spus la crsm-
n sat. La toate acestea autorul, un adevrat
analist, tob de lectur, ca o noutate inedit
de persoan erudit, scoate din sertarele me-
moriei citate si ntmplri pe care putini din
cei care deschid cartea le-au mai citit sau auzit.
n trend cu alte hiene literare, ana-
listul Leu, si descrie, dintru nceput, ghia-
rele si caninii: Eu sunt un tip rutcios.
Ador s scriu pamfete, satire i epigrame
afurisite. Caut la oameni numai defecte, iar
dac gsesc numai calitti, trec la altul.
...apreciez versul rspicat ce nu are nevoie
de explicatii... Rimele apar uneori ca un
bonus acordat de necuratul. Alteori mai
bag i eu cte una pe est aa de-al naibii.
Lumea e ridicol. Aa ne-a fost dat i cu
ea vietuim. Apoi analistul mbrac halatul
de scriitor si trece la masa de lucru, cea cu
creion si hrtie (noi considerm c tastatura
calculatorului si mausul strivesc ideile).
Autorul ne propune un joc, un fel de puzzle
de cuvinte, prezentndu-ne un text personal,
din care spicuim: Azi norii trag la stnga
de macaz/ Locomotiva ploii se pornete/ i
Brganu cade n extaz,/ Pe Dunre nvo-
du-i plin de pete,/ Ogorul e stul de-atta
rod/ Stomacul este plin i mistuiete/ Doar
poezia e pe eafod. Mai departe scrie: Toti
literatii sunt oameni ri/ Omenirea nu mai
are nevoie de alti cli./ (Iat nesuferitii
lui Nietzche: Dante e hiena care face ver-
suri n morminte,/ Zola... bucuria de a
pute,/Hugo: farul de la marea nonsen-
sului)/ Toti oamenii de cultur/ se hrnesc
din ur/ i fiecare crede c poate/ s scrie
doar astfel despre un confrate./ (Pisarev
prefera s fie cizmar dect Rafael. Nekrasov
prefera o bucat de brnz dect o carte
de Pukin)/ ...Am citit multe versuri i mi-e
jen/ de lumea asta schizofren/ De fuga de
idei/ lsate n urm de cei/ ce nu tiu unde
vor s ajung/ iar literatura li se pare o
pung/ n care se nghesuie cuvinte mai
bune, mai rele/ ca n lozinci sau manele.
Iat doar cteva preri greyite la vremea
lor. Unii au vrut s-si fixeze contemporanii
pe frontispiciul veniciei, ca pe-un gn-
dac, vorba lui Toprceanu, dar posteritatea
le-a descoperit adevrata valoare. Niciodat
oamenii de valoare nu s-au temut de critic.
Astfel, autorul Gheorghe Leu aduce la cuno-
stinta epigonilor impresiile contemporanilor
despre creatiile unor concetteni, care, ple-
cnd s moar putin, au devenit ulterior ce-
lebri. Spicuite cu mult rbdare de autor, citim
aprecieri critice si sentinte ale unor con-
temporani despre confratii lor, pe care,
nainte de a le prezenta, autorul spune: O
dilem apare atunci cnd ncepi s pui cu-
vintele pe hrtie. Vor fi apreciate de cei de
azi sau de mine? Cu cei de mine nu putem
avea relatii normale. Posteritatea are legile
i gusturile ei. Chiar i contemporanii, ntre
ei, au preri diferite unii despre altii.
Exemple:
- Dostoievski, despre Ana Karenina: E
un roman destul de plictisitor;
- Tolstoi: Turgheniev i Dostoievski au
amndoi cusururi. Unul i-a pierdut erudi-
tia, cellalt inteligenta i inima de poman;
- Tolstoi despreCrim i pedeaps:
Cititi capitolele de la nceput i veti ghici
ce urmeaz;
- Thomas Mann gsea: Plasticitate ho-
meric la Tolstoi; Apocalips sumbr la
Dostoievski - o lume de suferinte apoca-
liptice pn la grotesc;
- B. Brecht despre Th. Mann: Un bur-
ghez arivist tipic, un neserios ale crui crti
sunt inutile i artificiale;
- Flaubert despre Balzac: Ce-ar fi fost
dac Balzac ar fi tiut s scrie?!;
- Saint Beuve despre Balzac: Preocupat
s sfreasc precum a nceput... cu o sut
de volume pe care nimeni nu le va citi;
- B. Brecht despre Balzac: Sentimente
Satira Timpului pierdut
Satira Timpului pierdut
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
55
Anul IV, nr. 11(39)/2013
reactionare cu care face critica societtii;
ipocrizie catolic, sentimentalism romantic
i exagerri parc umflate cu foalele;
- Si, tot despre Balzac, iat ce spunea P.
Larousse: Autorul poate fi taxat de imora-
litate. Este aceasta o trstur general a
operelor lui care contin, orice ar spune en-
tuziatii si sustintori, o lectur nesn-
toas, coruptoare;
- Ceaikovski despre Brahms: ...acest
lacheu! Acest bastard lipsit de talent. M
deranjeaz acest mediocru care se umfl n
pene, e considerat un geniu. Dar dac mi
amintesc concertul lui pentru pian...l
iert!. (La fel am spune si noi despre autorul
Leu, c l iertm cu tot firescu , pentru unele
expresii la Mircea Crtrescu).
- Camille Saint-Saens despre Brahms:
Cu exceptia ctorva compozitii scrise n
tinerete, ct lncezeal n muzica lui, ln-
cezeal care este luat drept profunzime.
- Si academicienii rmn penibili pen-
tru posteritate. Balzac a vrut s intre n
Academia Francez dar n-a primit dect
un vot... al lui V. Hugo.
S revenim pe pmnt romnesc si s
citim ce scriau unii contemporani despre Ar-
ghezi: E un poet facil, spunea Ion Barbu,
...retorism, speculatie, pitoresc, scriaEu-
gen Ionescu, sauImoralism de mahala-
Nicolae Iorga.
Si, pentru linistirea spiritelor mistuite de
focul criticii, amintim un citat din R. Tagore:
Stelele nu se tem c pot fi luate drept nite
licurici.
Ca unExtras de materiale la un deviz,
prezentm o list cu adevrate perle culese
din cartea maestrului Leu:
- Multi au bube pe idei i gunoaie-n
amintiri;
- Se mentin (unii!) chiar verticali, dar
cu gnduri cocoate;
- Prezentul este un scenariu scris de
altii pe un prompter, iar noi l citim;
- Sunt oameni care dac ar privi
tabloul Car cu boi al lui Grigorescu, ar
transpira nu de emotie sau extaz, ci impre-
sionati de efortul cu care boii trag carul ;
- Amintirea e ca o camer de supra-
veghere;
- Poetii sunt ca oamenii politici, nu se
ascult ntre ei dar se contest.
- Meseria mea e brtar de aur... zise
un giuvaergiu. Si o cumpr cine are arginti.
- Cnd vrei s cucereti o femeie, ci-
tete-i ce-ai scris. Dac-ti ntoarce spatele
nseamn c-i o femeie sincer.
- Privind prea mult spre trecut riti s
cazi n gropile de azi.
- ti vine uneori s-ti netezeti versurile,
s le ligueti s-ti arate cam pe unde eti.
- Niciun OZN n-a aterizat pe Pmnt
pentru c n-a vrut s se coboare att de jos.
- Democratia ne-a nvtat tutuiala.
Tutuiala ntre academician i semianalfa-
bet, ntre manelist i simfonist, ntre ziarist
i restul lumii.
Iat cteva perle culese de autor n lec-
turile la gura sobei sau la umbra nucului b-
trn:
- Uneori majoritatea nseamn c toti
protii sunt de aceeai prere - Claude Mc.
Donald.
- Fiecare poezie este ca un srut pe
care l dai lumii. ns doar din sruturi nu
se nasc copii - Goethe.
- Poporul rus este cel mai spurcat la
gur - Dostoievski, n Jurnal de scriitor.
Redm si unele versuri pline de miez din
creatia autorului:
Cum din limbile strine/doar njurturi
nveti/Sunt romni ce tiu s fure/ori s fie
proxeneti/n orae i n sate/Peste tot sunt
multi tlhari/Si-n politica nalt/sunt alei
doar hotii mari/Azi zarafii/cmtarii/sunt
afaceriti legali/Ce nu vor n jur s aib/i
pe altii ca egali. ...Muza poeziei astzi/nu
mai e n cer sau stele/(Dar i celelalte muze/
sunt acum ca vai de ele).
Un capitol aparte al cr(ii
Dup cum am mai spus, autorul, se do-
vedeste un cunosctor si fin observator al
tuturor domeniilor: social, cultural, politic si
nu putea scpa din vedere sportul rege, adic
fotbalul. Aici, cu abilitatea unui cronicar de
profil, cu spirit satiric, autorul descrie eve-
nimente interesante ca si cum ar fi prezent
nu doar n teren, n tribun, la televizor, ci si
n cabinele juctorilor sau pe banca antre-
norilor, cu detalii picante. Capitolul respectiv
are o introducere pe msur: ...oamenii prea
ignorati de anturaj, sunt dornici de a deveni
buricul pmntului. Am ales s joc rolul
de ziarist sportiv. Si mai departe face o
radiografie a stadionului si o trecere n revist
prin strile sufletesti si preocuprile tuturor
participantilor la fenomen. Dar s lsm au-
torul s ne spun, asa cum stie, att pream-
bulul unui meci, ct si desfsurarea, comen-
tariile din timpul jocului si dup meci: ...n
fata mea apare alaiul: fotoreporteri, lund
cadre din toate unghiurile. Altii ntind car-
nete pentru autografe. Oamnenii din jur se
ridic pe vrfuri s vad mai bine... n jur
microbiti agitati. Microbistul adevrat
triete un meci cu mult nainte de a ncepe.
l adulmec precum tigrul o antilop sau
genunchiul schimbrile meteo. Adevratul
microbist e omologat doar de competenta
peluzelor. Pentru ei fotbalul nu e un spec-
tacol ci o implicare febril, scrnit.
Vedeta sportiv e invitatul de onoare.
El ofer diferite sortimente de zmbete aa
cum sunt pasele la adversar. Apoi autorul
si intr n rolul deziarist sportiv, ntrebnd
vedeta: V considerati juctor bun i a-
tunci cnd ratati de la doi metri? Spuneti-
mi zece din drepturile juctorilor i mcar
una din obligatiile lor. De ce v srut cei-
lalti juctori cnd marcati un gol? Pentru
c se ntmpl foarte rar? Dup aceste insi-
nuante ntrebri, vedeta se supr si pr-
seste terenul, iar autorul avnd o lamen-
tabil prestatie de ziarist sportiv afost
ndrumat s urmeze alt tratament si spune:
Am intrat ntr-o sal vast ce are fotolii
aezate n cerc. M-aez pe primul loc liber
i asist la discutii. Participantii i poves-
tesc ntmplri banale dar ct mai picante,
ca: este multi... c cu mine este multi... c
cnd aud cucu cum cnt... unca capt
miros (cacofonii pe toat linia). Au o ade-
vrat voluptate de cte ori gsesc o nou
cacofonie sau un alt dezacord gramatical.
Deci sunt n sala lingvitilor... Gagiul avea
la deget un ghiul cu o piatr ct un buboi
copt (spune cineva cu un ton fals ca de re-
citare privind discret ntr-un carnet). Trag
cu ochiul i vd c sunt transcrise acolo
unele cuvinte alturi de tlmcirea lor: a
gini = a privi, barosan = mare, ucrit =
suprat... i alte asemenea cuvinte de argou
pe care el se strduiete s le mbine n fraze
coerente.
- Att s-a ginit la noi de era s fac
btturi la retin.
- Era un tip napa care-ti cardete o
lab de-ti paradete nasol scufita.
- Dumneata nu tii s vrjeti la mito?
- m ntreab n oapt un tip. Aici a
adopta o pozitie ferm nseamn nu tine
trombonu sau a avut loc un schimb de
cuvinte cu a ieit un mare hai. Impact
nseamn mardeal, ridicol nseamn
nasol. Trebuie s nvtm limbajul modern:
- Tipa se bunghea la mine cu emfaz. n
general avea o conduit cam nasoal iar
vocabularul ei incongruent m-a lsat tut.
Dup unele elucubratii afectate i-am prins
pilu: gagica era marf dar avea o emulatie
deosebit pentru lovele. Si autorul conti-
nu cu asemenea perle, neiertndu-l nici pe
Traian Bsescu: Aici vin toti cei care au
luat mprumut de la FNI. Tot aici a urmat
tratament i T. Bsescu nainte de a fi ales
preedinte n 2004. Si cum ziaristii sportivi
au si ei o echip favorit, iat ce ne spune,
cu subiectivism, autorul: ..n calitate de
cronicar sportiv, pot s spun c golurile pe
care le primete echipa noastr sunt din
offside, golurile date de noi au fost de kino-
gram, henturile noastre au fost involun-
tare iar faulturile au fost faulturi de joc.
continuare n nr. urmtor
56
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Lauren]iu-Florentin GHI}~ (n. 07.02.1966)
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n Ploiesti, jud. Prahova. Acolo a absolvit Liceul Mihai Viteazul si Facultatea de Utilaj Petrolier si
Petrochimic, din cadrul Universittii de Petrol si Gaze. Lucreaz ca inginer la S.C BRENNTAG S.R.L. Chiajna, jud.
Ilfov, cu activitate si n domeniul petrolier.
Membru si vicepresedinte al Clubului Epigramistilor Cincinat Pavelescu, din Bucuresti, membru al Uniunii
Epigramistilor din Romnia, redactor-sef al revistei Epigrama (din ianuarie 2012). Membru fondator al Cercului
Epigramistilor Ingineri ING-EPIGRAMA, din cadrul AGIR. Scrie epigram, fabul, parodie, poezie umoristic,
poezie, apare n mai multe publicatii de gen si este premiat deseori la concursuri nationale. Activeaz intens pe
www.laurentiughita.blogspot.com (blogul personal) si pe www.agonia.ro, www.bocancul-literar.ro.
Aparitii editoriale: Singur ntre patru versuri (epigrame, 2008), Zmbetoniera (epigrame, 2010), Stavridul cu
colti de argint (poezii, 2010). Este inclus n peste 10 volume colective de epigram.
Revolt
Un lucru nemaipomenit
mi d fiori de enervare,
Pltesc impozit pe venit,
Cnd eu am gnduri de plecare.
Sunt ncurcat
Cu soata nu mai pot s m ncaier,
C, imediat, vecinii intervin
Si, dac tac, m face lumea fraier,
De ripostez, m face misogin.
Poveyti nemuritoare
Aflm de zmei si de voinici,
Aflm de Rai si de Infern,
Cnd suntem mici, de la bunici,
Cnd suntem mari, de la Guvern!
Logica rzboiului
Un fapt ce pare fi banal,
Dar poart-n el un trist ecou:
Omori un om - esti criminal,
Omori o mie - esti erou.
FREE GHIT!
(vizavi de becalizarea televiziunilor)
Posturi TV-n cucernicie
Transmit la noapte nvierea:
Un car de la Patriarhie
Si douzeci de la Pipera.
So(iei, care m ceart c m
mai uit dup femei frumoase
Vorbeam ieri cu sotia mea
Si i justificam cu foc:
Tu s te-ngrijorezi abia
Cnd n-o s m mai uit deloc!
Politicieni yi popor
Constat cu mintea uluit,
Ce om ntreg n-ar vrea s vad:
Nu pot ei, frate, s promit,
Ct vrea acest popor s cread!
Ponta: Eu merg la Bruxelles!
Se duce Ponta la acel
Conclav pe trebi politicesti,
S fie varz de Bruxelles,
C nu-i destul ... de Bucuresti!
Constatare
Un marinar acum e Presedinte,
Si-un geolog avurm nainte,
Deci, politicienii-s, pe cuvnt,
Precum vedeti, o ap si-un pmnt!
De Srbtori
Admir ce e pe masa de Crciun,
Sarmale, lebr, caltabosi, jambon,
Apoi, la loc, n frigider le pun,
S le admir si de Revelion!
De ce nu suntem primi(i n Schengen
Bulgarii si romnii stau acas
Cci stiu europenii cum e cazul:
Bulgarii-s cunoscuti c-au ceafa groas
Romnii c le este gros obrazul.
Excesul de religie n ycoli
n scoli la sate si orase,
Elevii sunt tot mai nuci,
Nu mai ncep cu bastonase,
C trec direct s fac cruci.
Lui George Ciprian, autorul piesei
Capul de r(oi
Am rmas ca la rzboi,
Dup-o pies de cosmar:
Tu, cu capul de rtoi,
Noi, cu capul calendar!
Lui Radu Ionescu-Danubiu
(La o suet la Busteni)
Luptnd asear, la pahare,
Am constatat, fr vreun dubiu,
C Dunrea se vars-n mare,
Iar vinul nostru, n Danubiu.
O vedetu( a scris o carte
(Gen Mihaela Rdulescu, Andreea Marin,
Bote etc).
Vedete de la noi si alte prti
Continu mereu s ne uimeasc
Fiindc-au scris cu mult mai multe crti
Dect au fost n stare s citeasc!
Paralel istoric
Ca patriot local, cu mult orgoliu,
Tresar gndind la logica povestii:
Cum gstele-au salvat un Capitoliu,
Si cinii-or s salveze Bucurestii.
Politica
Este domeniul care-a consacrat
Preceptele fundamental profunde,
Ca cel de a pupa acolo unde
Cu dou zile-n urm ai scuipat!
Riscurile amorului virtual
Ne-am cunoscut on-line, pe chat,
Si, dup cteva suete,
Calculatoru-i virusat,
Iar eu sunt plin de spirochete.
Romnii la picnic
Vaznd mrlanii prin pduri,
Revolta noastr e fireasc:
Cum pot s bage-n ei fripturi
Cnd ei ar trebui s pasc?!
Mrire de salariu
Cu bucurie si cu ncntare,
Dau sefii nostri astzi cifre seci:
Salariul v va fi cu mult mai mare,
Pe fluturas,... cu Arial 30!
Nedumerire de brbat
Povestea este enervant de lung
Si nu-i gsesc secretul din natur:
Fetitele ne vor cu cash n pung,
Femeile ne vor cu cash la gur.
Ce-ave(i cu inginerii?
(Apropo de numrul mare de ingineri
epigramisti)
E mult mai bine, zic, fr de team
C m contreaz fratii mei, artistii,
S fac inginerii epigram
Dect ingineri epigramistii.
Previziune adevrat
M-am dus la babe cu ghioc,
La fel de fel de vrjitori
Si mi-au prezis cu toti, pe loc:
O s triesti pn-o s mori!
Preferin(
Un gnd m-ncearc, fr ndoial,
Privind la cimitirul de pe deal:
Dect cu dreptii, la orizontal,
Mai bine strmb un pic, dar vertical!
Dimitrie TELEOR (10.05.1858-04.04.1920)
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
57
Anul IV, nr. 11(39)/2013
Pe numele su adevrat Dumitru Constantinescu, nscut n satul Atrnati, azi Cernetu, com. Mrznesti, jud. Teleorman,
mort la Bucuresti. Exist controverse asupra anului nasterii sale: 1854 sau 1858 (cele mai multe surse). A absolvit Gimnaziul
Alexandru Ghica din Alexandria si Liceul Gheorghe Lazr din Bucuresti, apoi a urmat ctiva ani la Facultatea de Medicin
din Bucuresti (1878-1882), fr a-si ncheia studiile. A fost functionar la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, unde a
ocupat posturile de subsef si sef de birou (1892-1901). Se pare c a fost si director al Scolii Normale Carol I din Bucuresti
(1890-1892). Scriitor, publicist, epigramist, a debutat publicistic cu versuri la revista Reforma, n 1874. La vrsta de 17 ani,
mpreun cu Alexandru G. Drghicescu, scoate foaia literar si stiintific Acera romn (Bucuresti, 1 aprilie 1875). A condus
(director), cu Emil Andries, Revista ilustratiunilor romne (Bucuresti, 12 septembrie - 15 octombrie 1910, lunar). A fcut parte
din comitetul de redactie la Revista Societtii Tinerimea Romn (Bucuresti, 1882-1890), Literatorul (Bucuresti, 1883) si
Analele literare (Bucuresti, 1885-1886). A fost secretar de redactie la Petrolistul (Bucuresti, 1 aprilie 1916). Sub directiunea
sa a aprut partea literar la Viitorul trei (Bucuresti, nov. / dec. 1915). A colaborat la alte peste 120 de ziare si reviste, la 10
dintre ele fiind redactor n anumite perioade. Aparitii editoriale: Epigrame (1900), Epigrame i proz umoristic (1909) si altele.
Mie nsumi (1)
Epigrame eu am multe,
Cci lucrez ntotdeauna.
Cnd le cat pe cele bune,
Parc nu mai am nici una!
Mie nsumi (2)
Epigramele-mi sunt rele,
Mai ales c sunt si mici;
Mi-am fcut ns cu ele
O multime de amici
Autoironie
Cu Vlahut sunt leit:
Nici el nu edecorat...
El fiindc n-a primit,
Eu fiindc nu mi-au dat!
Ei
Iubita mea cu ochii verzi
Are un trup att de mic,
nct n patul meu o pierz
Si o gsesc la vreun amic!
Cuiva
El are dulcineea lui:
O baletist sau o fost
Si cnd i zice scumpa mea,
Vrea s arate ct l cost.
Unei frumoase
Natura legile ei are,
Copil, trebuie s stii,
Nu se putea asa frumoas,
Numai a unuia s fii...
Unui tnr
Tu bani s nu cati
La poeti se stie!
Si nici literati
La Academie!
Unui savant
Dect pe tine, un savant
Cu diploma de-un cot,
As prefera un ignorant,
C-acela stie tot!...
Cuiva
Si cnd ti zic om de nimic,
M-njuri si te burzuluiesti,
S nu te superi findc-ti zic,
Ci supr-te findc esti!
Altcuiva
Bea la bere toat ziua,
Noaptea face ziua alb
Si cnd pleac este ora
Unsprezece fr-o halb!
Redac(iunii Albina
La un stup este un trntor
Si albine si-o regin,
Dar la voi sunt prea multi trntori
Pentru-o singur albin...
Unui tnr modest
Tu vrei s nu te stie nimeni
C esti poet, c te inspiri:
Arunc-ti versurile-n mare,
Sau public-le-n Convorbiri...
Lui H.G.Lecca
Dau zece mii de lei acelui
Ce va porni pe jos la Mecca,
Sau va proba c a citit
Ceva de Haralamb G. Lecca...
Unui autor
Citindu-ti cartea ce mi-ai dat
Am adormit;
Ce fericire! Am uitat
Ce am citit!
Lui X
Am vrut s-i fac o epigram
Acestui tip si s-i joc feste,
Dar m-am temut c toat lumea
O s m-ntrebe: Cine este?
Unuia
Pieptu-i plin de decoratii,
Cte are nu mai stiu,
Ce-ar mai rde de el tatsu
Care-a fost tinichigiu...
Hipocra(ii
La doctor azi dac te duci,
Te-ascult bine, ce s fac!
Te-o vindeca el mai apoi
Dar deocamdat... te dezbrac!
Unor medici
O! Boalele la voi
S nimicuri.
Vin la spital trsuri,
Ies dricuri
Unui proletar
C n-a mncat de-o sptmn-mi pare,
S-a plns la doctoral cel prea bogat,
Iar doctoral destept si nvtat
I-a dat ceva de poft de mncare
Unui arhivar
Nevestica l nseal,
Dumnealui e arhivar,
A primit-o si pe asta
Si a pus-o la dosar!
Lui Caragiale
Si erau n berrie:
Mese, scaune, pocale,
Chelneri, sticle si butoaie
Si nea Iancu Caragiale.
Teleor
Parale de-as avea
Infectele!
Ce multi mi-ar admira
Defectele!
Unora
Cnd parale voi avea
Si vreo cas cu trei caturi,
Toate rudele pe rnd
Vor veni s-mi cear sfaturi
Unui cet(ean
Dintr-un grec si-o bulgroaic
S-a nscut copil mai an;
Ca s fie romn neaos,
Ei l-au botezat Traian!
58
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Nelu VASILE
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
Nelu VASILE
neva194987@yahoo.com
ORIZONTAL: 1) ... 2) Pune masa la biseric - Vremea ce se ntoarce
iarna! - Ei nu duc lips de nimic. 3) Animal de-un pol - Plasate n
interiorul serverului! - Sistem pus n evident de slbnogi. 4) n
felul ei e o ciudtenie. 5) Cal breaz (pl.) - St aplecat peste ru (var.).
6) Altfel de dascli - Schimbarea la fat. 7) Trimis special - A repeta
cererea - Stilou cu scriere invers! 8) Protejeaz coama - Pocnit n
fat! - Face mai mult dect doi. 9) stia n-au trecut pe la frizer - Nu-
ti e pe plac. 10) Legsesti n buricul trgului. 11) Un ntflet e de
vin! - Porneste hazul! - Trupul cmilei!12) Pmnt pregtit n timp!
- A ntri... c-o vorb - Suprafata barului!13) ...
VERTICAL: 1) ... 2) Cartier fr vreo OPER! - Include o clauz
defavorabil n contract - Bune de tiat... n savan. 3) Merge cu
tramvaiul (pl.). 4) Stul n afara localittii! - Sigla fostei Gospdrii
Agricole Colective - Ajuns la iesire. 5) O vorb tare - Lumina ce
radiaz din obraz! - Tinut de artist! 6) E n mod sigur pizmuit -
Schimb de colete (sg.). 7) Turul nu e nceput! - Dobndit cu efort
deosebit. 8) si asigur hrana cu lut - Inim de masinist! - Scoase din
LABIRINT!9) Specialist mecanic - Tren gol!10) Cini luati din brate
- l ntlnesti doar uneori - Zon fr nici-o ofert! 11) nsotitor la
drum - sta ti este potrivnic. 12) Tabr din interiorul trii! - Erou
din afara Romniei! - Admis n UNIUNE. 13) ...
P.S.: La o dezlegare corect, pe manseta careului veti descoperi
prenumele si numele unei persoane, calitatea pe care o are n cadrul
colectivului de redactie al revistei si titlul academic al acestuia.
Dezlegarea careului: REMUSRUSMEMBR - P - ALTAR - AN - AU - REN - RV - OSOS - D -
ORIGINALITATE - F - PAGI - ANIN - O - SOL - T - BISA - UO - OLAN - PO - TRI - A - R - NERASI
- AMAR - ULTRACENTRALE - NAIV - HA - N - MI - IM - OTELI - Z - AR - VERSITARDOCTO
(REMUS RUS; MEMBRU DE ONOARE; PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR).
Nicolae Dragoy
vzut de Al. Clenciu
RONDEL
LA TREI
SFERTURI DE
VEAC
(cu acrostih)
Nu-i scriitor mai consacrat,
Inegalabil autor!...
Cael ascrienu-i usor,
Orict ai fi de nzestrat!
L-am tot citit si-am constatat:
A scris de toate (uimitor!),
E scriitorul consacrat,
Dublat c-o doz de umor!
Romancier si fabulist,
Abil poet, traductor,
Galant prieten, jurnalist,
Oricum, un mare creator...
$armantu-i stil l-a consacrat!
Nelu VASILE
RONDEL
LA UN SFERT
DE... VEAC
(cu acrostih)
Nu-i scriitor, e fabulist,
Inegalabil n idei
C el n lume, vrei nu vrei,
Oriunde cauti, e solist!
L-am declarat idealist
Are n el piper si-ardei!
E scriitor si fabulist,
Dar cel mai proaspt n idei!
Romancier si jurnalist,
Are si povestiri, vreo trei,
Galant prieten, jurnalist,
Oricum, e tare n condei...
$i totusi este... fabulist!
Grig M. Dobreanu
B
o
u
c
h
e
r

-
J
u
p
i
t
e
r

y
i

C
a
l
l
i
s
t
o
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
59
Anul IV, nr. 11(39)/2013
La poalele muntilor Gurghiului si
Harghitei, ctre sud-vest, se las o vale
strmt si rupt ici colo, serpuind printre bine
mpduriti masivi de piatr. Tara pietrei si a
lemnului. Vegetatia se pstreaz viguroas
si acum, la mijloc de Noiembrie. Casele
impuntoare se tin pe firul Trnavei si de
soseaua cu dou benzi, prevzut din cons-
tructie cu gropile cu care noi aborigenii
suntem obisnuiti. Oprim la Sub Cetate, n
Zetea. Zetea ar fi fost un rege, din a crui
cetate, construit pe fruntea unui munte, n-
au mai rmas dect urme vagi (pietrele cubine
de bun calitate au fost nsusite de oameni
practici) si niste tufe de liliac de un albastru
Ir egal, parte a unei somptuoase grdini
de flori a acelei nalte Curti din timpuri de
demult. mi place Vrsag, care parc tine
muntele-n crc. Meseria tuturor tine de
lemn. Planteaz copacul, l taie cnd i vine
timpul, cu ceremonial, la fel cum taie porcul
de Crciun, fac lemne de foc, butuci, brne,
blane, mobil, jucrii si cte si mai cte. Aflu
c lemnul e bun pentru orice n gospodrie,
chiar si la mas.
n Zetea, triesc doi oamnei plini de talent,
doi artisti remarcabili.
Feri Sebestyen este sculptor n lemn. Nu
e singurul n munti, dar n el trieste artistul
care are viziuni si opere de imaginatie cum
rar se creeaz azi n lemn.
Tocmai primise o comand. Patru scaune
cu sptar nalt sculptate, pentru o camer
vntoreasc. I s-a cerut un animal slbatic
pentru fiecare sptar. La alegerea sa. A
sculptat un cerb. Puternic, sigur pe el, cerbul
coboar toamna din nltimi, mi explic
DOI ARTI}TI
DOI ARTI}TI
Constantin LUPEANU
artistul, pentru mperechere. Cerbul stie c
trebuie s fac impresie. Va aduga un lup,
un urs...
Era n clasa a patra, cnd nvttoarea,
simtindu-i ochiul ager si mna sigur, l-a trimis
la un atelier de sculptur n lemn. A ucenicit
cinci ani, apoi a urmat Scoala popular de
art din Miercurea Ciuc.
El nu se apuc de lucru dect atunci cnd
vede sculptura n nchipuire. Apoi nu face
dect s dltuiasc imaginea aceea virtual.
i place s creeze animale si oameni n
miscare. ntre dou comenzi (si artistul are
nevoie de pine), dltuieste lucrri de suflet,
pentru sine.
si pregteste o prim expozitie
personal.
Irma Bothazi ntoarce oamenilor sn-
tatea n cteva sedinte, si la cei 81 de ani ai
si. NU exist suferint locomotorie pe care
s n-o nlture.
Cutati-o, dac v dor oasele!
A nvtat arta de vindector prin masaj
lavrstade10 ani, delaun medic din Baltos,
undeva pe lng Reghin. A fost asistenta
unor profesori doctori din Reghin, Tg.
Mures, Bucuresti, Spitalul Coltea.
Prin 1977, si-a cumprat o cas cu dou
nivele n Zetea, unde este azi vizitat de
oameni din toat tara si din UE.
Ea nu cere diagnostic, microfilme, planse.
nchide ochii si si las degetele s lucreze n
locurile cu pricina. Vede trupul omului mai
clar dect orice masinrie de ultim or.
Lucreaz cu carmol si alifii de ea con-
cepute. Eficient. Sigur. Ce nu reusesc medicii,
rezolv tanti Irma.
O adevrat minune a lui Dumnezeu pe
miraculosul pmnt romnesc.
60
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 11(39)/2013
Pe slile I.A.T.C I.L.Caragiale din
Bucuresti am auzit o voce care tuna ntr-un
ambitus de bas. Era vocea studentului $tefan
Sileanu. De atunci nu l-am mai vzut dect
dup terminarea faculttii, la Cluj. Amndoi
suntem nscuti n acelas an si n aceiasi lun,
noembrie. El pe 15, Scorpion, eu pe 25, Arcas.
Mi-a fos usor s m mprietenesc cu el. Fiind
Sgettor, port cu mine n permanent arcul
si sgeata pe care sunt gata s o trimit oricnd
spre inima celor ce-mi sunt dragi. Asa am si
Icut.
Nu mi amintesc cu ce prilej ne-am ntlnit
la Cluj. Tin minte doar c seara ne-am dus la
crsm unde am zbovit pn spre ziu.
ntruct gazda mea se culcase, m-a invitat la
el. n drum spre cas, ne-au fcut cu ochiul
niste navete cu sticle de lapte, din alea cu
gtul larg, depozitate pe trotuar, n fata unui
magazin care urma s se deschid peste c-
teva ore.
Am subtilizat dou sticle cu lapte, numai
bine s ne dregem dup posirca de vin ngur-
gitat de la MAT.( Banii i-am pus n locurile
goale lsate de sticle. Pe vremea aceia n Cluj
nu se fura)
Ajunsi acas, usa se dechide si... stupoa-
re! Garsoniera primit temporar de la Stat, era
goal. B!, n-am avut timp s-o mobilez, a
rsunat glasul su grav. Nu-i nimic i rspund.
Atta timp ct ai o sob care duduie (era iarn
si un frig cumplit) si dou saltele asezate di-
rect pe parchet, totul e Ok. Ne-am trntit pe
saltele frnti de oboseal. Credeti c-am dor-
mit? As! Desi eram chiori de somn, am nceput
s ne povestim dale vietii.
Asa am aflat c pasiunea lui initial era
PICTURA.
A intrat la pictur unde a fcut ctiva ani
dup care mpins de colegi, prieteni, profesori,
a dat examen la Teatru si a intrat. Si nu a fcut
ru. Vocea lui a tunat plcut, talentul lui
actoricesc a iesit si mai mult n evident. A
jucat la Teatrul din Trgu Mures, iar apoi a
venit prin concurs la Teatrul Nottara din
Bucuresti. Dintre piesele n care s-a produs,
as aminti: Nefericitul, Pdurea de Os-
trovschi (creatorul Teatrului National din Ru-
sia), si Fratii Karamazov dup Dostoievski.
Ar mai fi de adugat o ntmplare, nefericit,
si anume: Un regizor romn stabilit n Franta,
Octavian Greavu, a convenit cu Ministerul
Culturii - ministrul de atunci era Rzvan Teo-
dorescu (cel plesuv), s monteze la Sala Pa-
latului, o pies despre procesul referitor la
lucrarea Pasrea n spatiu, a lui Brncusi.
Dar datorit faptului c domniei sale trebuia
s i apar o carte voluminoas cu multe poze
color, nu a mai avut bani s plteasc actorii.
(Asa se zvonea). Astfel dup ce s-a muncit
mai bine de o lun, cnd spectacolul trebuia
s aibe loc, toti actorii au refuzat s intre n
scen. Au aprut articole, interviuri la TV, etc,
n defavoarea ministrului, cum era si normal.
Muzica spectacolului era semnat de Anton
Suteu (cel cu melodia Deschideti poarta soa-
relui), iar din distibutie fceau parte : Mircea
Albulescu (TNB), Adrian Pintea (T. Bu-
landra), Traian Stnescu (TNB), Ion Chelaru
(cel pozat n chip de brutar pe masinile de
pine, de la T. de Comedie),Vasile Menzel si
altii. (Distributie mare). n rolul principal, cel
al lui Brncusi, era Stefan Sileanu
Trecnd la filme, as dori s aduc n atentie
doar cteva si anume: Pcal se ntoarce,
Prin cenua imperiului, Craii de curte ve-
che, Crucea de piatr, scenariul Titus Po-
Vasile MENZEL
povici, regia Andrei Blaier, n care am jucat si
eu, Sobolanii roii, Adela, Valsul lebedelor,
n regia lui Constantin Dicu, film la care am
avut plcerea s scris muzica si Vlad ]epe,
n regia lui Doru Nstase.
Acum, Sileanu, dup mult vreme s-a n-
tors la vechea pasiune, pictura. Iat c si n
acest domeniu a excelat.
A deschis expozitii numeroase la Galeriile
de Art Silve din Busteni, la Galeria Scit Art,
la sala Savoi a Teatrului C. Tnase din Bucu-
resti, la galeriile Simeza etc.
Ce m-a surprins n mod deosebit a fost
faptul c, de curnd, ducndu-m n vacant
la Sinaia, amvizitat si celebrul Cazino. Cndva
am avut bucuria s locuiesc si s joc teatru n
aceast minuntie, fapt datorat profesorului
Radu Ghica Moise care a fondat pe atunci,
Teatrul de vacant Sinaia.
Ei bine la acest CAZINO, cu iz regal, acum
renovat, am vzut o pictur care m-a impre-
sionat mult. M-am apropiat s vd cine a is-
clit tabloul, dar... am nchis ochii si l-am vzut
si auzit pe autor. Era bonomul si htrul meu
coleg si prieten Stefan, acum albit, care rdea
cu vocea aia de bas, inconfundabil. Am n-
ceput s rd si eu, de s-au mirat cei din jur. n
ziua aia am fost fericit.
B
o
u
c
h
e
r

-
L
e
c
j
i
a

d
e

m
u
z
i
c