Sunteți pe pagina 1din 15

MARUL

2.3. Tehnica formarii coroanelor Pe langa ingrijirile date pamantului, trebuie sa avem o grija tot atat de mare de pomi in ceea ce priveste formarea coroanei, dimensiunile scheletului si grabirea intrarii pe rod. Formarea coroanei se face prin taieri de scurtare si rarire a ramurilor. Aceste taieri, au rostul de a imparti ramurile principale (cele mai groase) deopotriva (egal), in jurul trunchiului, precum si ase area lor cat mai buna in inaltime, pe a!ul pomului. Tinand seama de anumite reguli de ase are a ramurilor pomului in coroana, facem ca lumina si aerul sa patrunda cu usurinta in coroana, lucru care are ca urmare fabricarea unei cantitati mai mari de hrana in frun e. Totodata, prin taieri inlesnim ingrosarea ramurilor, imputernicind asadar coroana, pentru a putea sa tina cu mult mai multa usurinta greutatea rodului. Tot prin taieri, ajutam imbracarea ramurilor mari cu altele mijlocii, a celor mijlocii cu altele mai mici si asa mai departe. Toate aceste ramuri la un loc formea a scheletul coroanei si se numesc ramuri de schelet. Pe ramurile mijlocii si mici (de schelet) iau nastere ramurelele de rod care poarta flori si apoi fructele. "u cat ramurelele de rod sunt mai numeroase, cu atat se formea a mai multe flori si fructe, iar pomul incepe sa rodeasca mai devreme. Toate aceste avantaje se obtin prin scurtarea si rarirea ramurilor tinand seama de forma de coroana ce vrem sa o facem. #n literatura de specialitate la specia mar sunt pre entate si recomandate mai multe tipuri de coroana. Pentru livada de langa casa vom pre enta cele mai u uale si usoare forme de coroana, care nu necesita cheltuieli prea mari cum sunt$ piramida etajata, piramida intrerupta (vasul) si palmeta libera. 2.3.%. Taieri de formare a coroanei in forma de piramida etajata

#n anul # dupa plantare, primavara, pomul sub forma de varga se va scurta la &' cm de la punctul de altoire. #n timpul anului se vor elimina lastarii de pe tulpina pana la (' cm inaltime. )e vor lasa sa creasca circa 3 (trei) lastari dispusi la un unghi de %2'* si a!ul pomului sau varful de crestere. #n anul al doilea,$ primavara cele trei ramuri se vor scurta la 3'+,' cm lungime iar a!ul (ramura din mijloc sau de prelungire a trunchiului) se va taia cu 2' cm mai lung decat ramurile laterale. -upa o astfel de taiere, in timpul verii din mugurii ase ati la varfurile ramurilor laterale cresc lastarii puternici de prelungire. -in ceilalti muguri ase ati mai jos, cresc, de asemenea lastari,dar mai slabi. "ei mai importanti pentru noi sunt lastarii de prelungire din varfuri, pe care, daca e nevoie in cursul verii, ii putem intari prin ciupirea varfurilor celorlalti lastari ase ati mai jos. #n anul al treilea, primavara, inainte de a porni seva,ramura principala de schelet care este prinsa cea mai jos pe tulpina se scurtea a la ('+.' cm (impreuna cu prelungirea ei), masurat de la punctul de prindere (ba a) pe trunchi spre varful ramurii. "elelalte doua ramuri principale de schelet impreuna cu prelungirea lor se scurtea a la aceeasi inaltime cu cea dintai. A!ul sau ramura de mijloc (prelungirea trunchiului) se taie cu 2/ cm deasupra celor trei ramuri principale (cu o lungime de foarfece). "elelalte ramuri (numite

ramuri secundare de schelet) crescute pe ramurile principale si pe a! se scurtea a la 3+, muguri buni iar cea care ameninta prelungirea se inlatura. Taierea de scurtare atat la ramurile principale cat si la celelalte se face totdeauna la o muchie de briceag deasupra unui mugure care priveste in afara coroanei, caci numai acesti muguri dau prelungiri bune care cresc in afara si nu inauntru coroanei. -upa o astfel de taiere, spre varful fiecarei ramuri principale, precum si spre varful a!ului, cresc 3+, lastari puternici. 0oi insa nu avem nevoie de toti lastarii si pentru a nu irosi fara rost hrana, cat si pentru a intari lastarii de trebuinta, cand ei au ajuns la lungimea de 2'+2/ cm, trebuie sa facem urmatoarea lucrare$ 1a fiecare ramura principala se alege un lastar bun de prelungire si un alt lastar ase at, fie in dreapta, fie in stanga si care nu ameninta sa+l intreaca pe cel de prelungire spre a forma prima ramura secundara de schelet (ramificare). Acesti doi lastari, se lasa intregi, ceilalti lastari vigurosi de la varfuri se scurtea a la /+( frun e iar daca unul dintre ei creste inauntrul coroanei, sau drept in sus si este ase at pe partea dinauntru a ramurii principale se taie de la ba a (la ras). 1ucrarea aceasta se face la toate trei ramurile principale, avandu+se grija ca ramura secundara de schelet sa se lase la toate de aceeasi parte adica fie in dreapta, fie in stanga. Pe a! (ramura de prelungire a trunchiului) se alege mai intai lastarul de prelungire, apoi inca trei lastari, impartiti deopotriva in jurul pomului si distantati la .'+&' cm de primul etaj, care vor forma al doilea rand de ramuri (sau al doilea etaj). #n al patrulea an, primavara devreme, inainte de pornirea sevei, prelungirea ramurilor principale de schelet se scurtea a cu jumatate sau cu o treime din lungimea lor, dupa vigoare, adica cam /' cm cel putin si .' cm cel mult, masurand de la prima ramura secundara de schelet. 2amura secundara se scurtea a si ea cu %/+2' cm mai jos fata de varful (taiat) prelungirii ramurii principale. #n unele ca uri, la pomii vigurosi, in urma ciupirii de vara a varfurilor, facuta pentru ingrosarea lastarilor de prelungire, apar in apropierea locului ciupit noi ramuri laterale (secundare). -aca aceste ramuri au crescut bine, la taierea din primavara, se opreste si cea de+a doua ramura secundara de schelet, taind pomul ca pentru anul urmator. #n acest fel se castiga un an in formarea coroanei. "ele trei ramuri lasate pentru formarea celui de+al doilea etaj se scurtea a cu 2' cm mai sus decat varfurile taiate ale prelungirilor ramurilor principale de schelet din primul rand de ramuri (primul etaj). A!ul de prelungire al trunchiului se taie cu 2/ cm mai sus de varful ramurilor din etajul al doilea. Toate celelalte ramuri se scurtea a mai mult sau mai putin dupa cum au sau nu loc sa creasca, dar cele puternice de la varfuri si mai ales cele crescute inauntrul coroanei se taie de la ba a (la ras), incat pomul sa primeasca lumina si aer suficient.

#n urmatorii ani, la etajul intai se continua a se scurta prelungirea si a doua ramura secundara dupa aceleasi reguli folosite in anul al patrulea. 3tajul al doilea se taie la fel ca etajul intai in anul al patrulea adica se lasa o prelungire si prima ramura secundara.

Fig. 2.%. Formarea piramidei etajate. Aspectul pomilor dupa4 taiere in anul # (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa4 plantare -upa acesti ,+/ ani de formare a ramurilor principale si secundare scheletul coroanei poate fi socotit terminat. -upa acest timp pomii incep sa rodeasca bine si de la aceasta vreme taierile puternice (asa cum s+au facut pentru formarea coroanei) ar dauna pomilor si in primul rand ar intar ia rodirea. 2.3.2.Taieri de formare a coroanei in forma de + Palmeta libera Aceasta forma de coroana este recomandata pentru soiurile de vigoare mijlocie, altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Taierea pomilor in anul intai dupa plantare este conditionata de cativa factori. Pomii plantati sub forma de vergi se scurtea a la ./5&' cm de la nivelul solului, in scopul proiectarii primelor doua ramuri principale si a a!ului pomului. 6data cu de mugurirea se suprima toti mugurii din ona trunchiului pe o distata de /' cm de la nivelul solului. #n luna mai, cand lastarii ating lungimea de 2'+2/ cm, se aleg doi pe directia randului, la un interval de &+%2 cm unul de altul, pentru formarea etajului intai si unul pentru prelungirea a!ului. "eilalti lastari se suprima. #n anul al doilea 78&2%%4 primavara se corectea a unghiul de insertie al sarpantelor (ramuri principale) din primul etaj prin inclinare si se echilibrea a intre ele prin scurtarea ramurii mai viguroase. -aca lungimea ramurilor alese pentru primul etaj este mai mare de (' cm, ele se scurtea a la ,/+/' cm de la ba a. #n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistrea a lungimea de %'+%/ cm, se suprima concurentii lastarilor de prelungire a a!ului si ai ramurilor de schelet. -e asemenea, se plivesc lastarii verticali de pe latura superioara a sarpantelor (ramurilor principale) si de la ba a lor. 1astarul de prelungire al a!ului nu se ciupeste, pentru a obtine lastari anticipati. -at fiind faptul ca lipseste spalierul, reglarea unghiului de ramificare se face in fiecare an, prin transferul directiei de crestere a sarpantei pe o ramura e!terioara orientata de+a lungul randului. #n anul al treilea 78&2%%4 inainte de pornirea pomilor in vegetatie, primavara devreme se scurtea a a!ul la /'78&2%%4.' cm fata de punctul de insertie al celei de+a doua sarpante (ramura principala) a etajului intai. #n acest an, precum si in anii urmatori se urmareste ca unghiul de ramificare sa fie cuprins intre /'+('*. -aca ramurile de prelungire a sarpantelor sunt prea lungi, ele se scurtea a la /'+// cm. -e asemenea se scurtea a si ramurile ramase pe a! si la ba a sarpantelor la o lungime de ma!im 2' cm (o lungime de foarfeca). 2amurile concurente ale sarpantelor (ramurilor principale) si cele ce cresc pe partea superioara (pe creasta) se elimina. 2amurile cu po itie laterala fata de sarpanta se scurtea a la circa /' cm lungime.

Pe a! se lasa 2+3 ramuri de vigoare mijlocie, orientate preponderent spre intervalele dintre randuri, care se scurtea a slab si in anii urmatori se transforma in formatiuni fructifere. -aca ramurile lasate sunt viguroase, atunci se scurtea a la %'+%2 muguri, pentru ca in anul urmator sa se transfere cresterea la o ramificare orientata spre ori ontala. "elelalte ramuri aflate pe a! se suprima. #n timpul vegetatiei cand lastarii au lungimea de %/+2' cm, se aleg doi pentru formarea sarpantelor si unul pentru prelungirea a!ului. 1astarii alesi pentru sarpante trebuie sa fie vigurosi, cu un unghi larg de insertie (prindere) si orientati preponderent de+a lungul randului de pomi in directii opuse. #n anul al patrulea, primavara inainte de pornirea sevei, se corectea a unghiul de insertie (prindere) a sarpantelor din primul etaj prin transferarea directiei de crestere a lor, pe o ramura orientata de+a lungul randului sub un unghi necesar, dupa aceasta procedandu+ se la o scurtare a ei la // cm sau la nivelul celei mai putin viguroase. 2amurile concurente, lacome, precum si cele amplasate pe ramura superioara a sarpantei (pe creasta) si la ba a lor se suprima. 2amurile 3 + ,, alese ca sarpante se scurtea a slab iar daca sunt viguroase scurtarea se face la /' cm. 2amurile lasate pe a! intre sarpante se scurtea a transferandu+le cresterea la o ramura orientata spre ori ontala. A!ul se scurtea a in functie de vigoarea pomului la /'+(' cm de la punctul de insertie a celei de+a patra sarpanta.

Fig 2.2. Formarea palmetei libere. Aspectul pomilor dupa taiere in anul # (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa plantare

Pe sarpante se aleg lastarii de prelungire, se suprima concurentii, cei lacomi si care cresc pe partea superioara (pe creasta). 1astarii aparuti pe a! intre sarpante se ciupesc la ,+/ frun e, pentru a+i obliga sa fructifice. -upa formarea coroanei, in anii urmatori prin taieri de productie se urmareste structurarea sarpantelor, o garnisire corespun atoare cu formatiuni de rod si atingerea parametrilor specifici formei de coroana. 2.,. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia mar

Pomicultura se confrunta asta i cu o serie de mari neajunsuri. 1ipsa fondurilor banesti, a masinilor si a aparaturii de stropit si aplicarea tehnologiilor de a i pe maine au dus la declinul live ilor. -aunatorii de temut in live ile de mar care pot distruge productia si livada sunt$ paduchele lanos (3riosoma lanigerum), paduchele din )an 9ose (:uadraspidiotus perniciosus), insectele minatoare si defoliatoare, afidele si acarienii, gargarita florilor de mar (Antonomus pomorum) si viermele merelor (";dia pomonella). Toti acesti daunatori se pot distruge folosind produse insecticide si acaricide. <olile cele mai raspandite care dijmuiesc sau distrug in totalitate recolta de mere sunt$ rapanul (=enturia inae>ualis), fainarea (Phodosphaera leucotricha), focul bacterian (3r?inia am;lovora), monilio ele, bolile de scoarta, virusurile latente si proliferarea marului. Tratarea marului se va face cu produse fungicide sistemice cat si fungicide de contact. -aunatori pentru live ile de mar pot fi soarecii de camp si iepurii care pot provoaca mari pagube, atunci cand solul nu este intretinut sau pomii protejati. 0ota. #n ca ul soiurilor cu re istenta genetica la boli, (2omus % si 3, Prima, Prima, Pionier, =oinea, "iprian, Florina, Aura, 2omus , etc.), se efectuea a numai (+& tratamente cu insecticide, eliminandu+se complet stropirile cu fungicide. Atunci cand se cultiva soiuri cu re istenta genetica la boli, cum ar fi$ @eneros, Auriu de <istrita etc., in cadrul celor (+& tratamente cu insecticide, doar la %+3 stropiri se introduc si fungicide pentru combaterea fainari.

PARUL
3.3. Tehnica formarii coroanelor 2apiditatea intrarii pe rod, cantitatea si calitatea fructelor sunt caracteristici fiecarei combinatii soi 5 portaltoi, dar la randul lor sunt influentate si de forma de conducere si de modul de taiere a pomilor, prin care se evita de echilibrul intre crestere si fructificare, respectiv alternanta de rodire. #n general, scopul taierii de formare si rodire la par, in mare parte comun si altor specii, este necesar pentru$ + formarea unui schelet de forma si dimensiuni adaptate la o durata a rodirii corespun atoare unei ma!ime eficiente economice, in raport cu vigoarea diferita a soiurilor, conditiilor pedoclimatice, fertili area si intretinerea plantatiei4 + pastrarea unui echilibru intre cresterea pomului si productie incepand cu al doilea an dupa plantare, pe o perioada cat mai lunga in ciclul de viata al pomilor4 + asigurarea unei bune patrunderi a aerului si luminii si punerea frun ei in conditii de asimilare ma!ima, astfel ca fructele sa atinga dimensiunile si coloratia optima, precum si calitatile gustative specifice soiului4 + pastrarea unei suprafete de fructificare cat mai e!tinsa in po itie convenabila, care sa usure e operatiile de recoltare, taiere si tratamente fitosanitare4 + mentinerea potentialului de recolta caracteristic diferitelor soiuri, in raport cu vigoarea, po itia mugurilor floriferi, modul de fructificare, etc. "a forme de conducere la specia par se pretea a formele aplati ate (palmeta cu brate oblice, palmeta cu brate ori ontale, cordonul vertical si oblic) si formele libere (fus liber, piramida etajata si piramida neetajata). #n continuare, vom pre enta principalele lucrari si masurile tehnice care trebuiesc intreprinse pentru formarea pomilor cu a! central. Taieri de formare a coroanei in forma de fus subtire ameliorat$ #n anul intai, primavara, inainte de pornirea in vegetatie, varga pomului se scurtea a la &' cm de la nivelul solului, pentru proiectarea primului etaj de ramuri. -upa de mugurire se suprima toti mugurii pe lungimea de /' cm re ervata trunchiului. "and lastarii inregistrea a lungimea de %/+2' cm, din ei se aleg 3+, pentru formarea etajului de ramuri si unul care va prelungi a!ul. 1astarii alesi trebuie sa fie dispusi uniform in jurul a!ului la cativa centimetri unul de altul si sa aiba un unghi de prindere pe a! larg. "oncurentii lastarului de prelungire se vor plivi. -e asemenea se vor elimina toti lastarii amplasati pe trunchi care nu sunt de folos. #n anul al doilea, primavara inainte de pornirea sevei, cele trei ramuri alese pentru formarea etajului se echilibrea a, prin scurtarea celor mai viguroase ramuri la nivelul ramurii mai slabe. -aca toate cele trei ramuri sunt viguroase, scurtarea lor se va face la circa /' cm, dar neaparat cu mugure in afara. 2amura de prelungire a a!ului se scurtea a cu ma!im o lungime de foarfece (2/ cm) mai lung decat nivelul planului ramurilor principale (sarpantelor). "elelalte ramuri se suprima. #n timpul vegetatiei, cand lastarii ating lungimea de %'+%/ cm, cei care concurea a cu lastarii de prelungire a sarpantelor si a!ului se suprima. -e asemenea, se plivesc lastarii de pe partea superioara a ramurilor principale si cei de la ba a lor. #n anul al treilea, primavara devreme, inainte de pornirea sevei ramurilor de prelungire a sarpantelor (ramurile principale), se scurtea a la un mugure e!terior. )e elimina ramurile concurente, lacome, si cele de pe latura superioara a sarpantelor (de pe creasta). 2amura de prelungire a a!ului se taie deasupra unei ramuri laterale verticale de vigoare mai slaba. Pe a!, ramurile se scurtea a cu un mugure in afara (pentru a creste in ori ontala) la %'+ %/ cm pentru a le transforma in formatiuni fructifere.

#n timpul vegetatiei lucrarile vor fi continuate dupa aceleasi principii, suprimand lastarii concurenti si cei de pe partea superioara a sarpantelor. Fig. 3.%. Formrea fusului subtire ameliorat in anul intai (a), in anul al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d), al cincilea (e) dupa plantare #n anul al patrulea, primavara devreme se echilibrea a ramurile principale (sarpantele) din etaj, se limitea a lungimea acestora iar prelungirea sarpantelor se transfera pe o ramura orientata sub unghiul necesar. 1a inaltimea de 2,/ m de la nivelul solului se limitea a cresterea a!ului in lungime printr+o taiere de transfer a acestuia pe o ramura ori ontala. Pe a! se aleg noi ramuri de garnisire. "ele alese in anii anteriori se ori ontali ea a sau prin transfer li se da po itie ori ontala. )e va asigura amplasarea buna, uniforma a ramurilor de semischelet pe a! prin scurtarea si rarirea lor. -upa formarea coroanei, prin taieri de productie se urmareste mentinerea acestora in parametri proiectati si echilibru intre crestere si rodire. -atorita dominantei apicale mai accentuate la par, o atentie deosebita se acorda mentinerii formei conice a coroanei. #n acest scop, se va mentine unghiul oblic al ramurilor de schelet iar in treimea superioara a coroanei se vor aplica taieri mai severe si nu se va admite pre enta ramurilor cu po itie verticala. 3.,. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia par Ana dintre verigile de ba a ale tehnologiei culturii parului o constituie cunoasterea aspectelor legate de boli si daunatori. Acest lucru devine cu atat mai necesar, cu cat conditiile de cultura sunt mereu favorabile pentru manifestarea bolilor, datorita posibilitatilor reduse de aplicare a tratamentelor si tehnologiei de cultura complete. Pentru obtinerea de re ultate bune in combatere, tratamentele trebuie efectuate corect si la timp. -aunatorii parului cei mai importanti si care pot provoca daune foarte mari, mergand pana la distrugerea completa a pomilor in scurt timp sunt$ Psilla parului (Ps;lla piricola Forst), Paduchele din )an 9ose (:uadraspidiotus perniciosus), =iermele fructelor ("arpocapsa pomonella), @argarita mugurilor (Antonomus piri Boll), =iespea parului (Coplocampa <revis Blug), paianjenii si afidele. <olile cele mai raspandite care pot distruge in totalitate productia de pere sunt$ 2apanul (=enturia pirina), 2ugina parului (@;mnospo+rangium sabinae), Patarea alba (Dicosphearella sertina), Arsura bacteriana (3r?inia am;lo?ora) o serie de bacterio e si virusi (mo aicul frun elor).

PRUNUL
/.3. Tehnica formarii coroanelor Prunul este o specie de talie mijlocie. #n functie de soi, pomii pot atinge inaltimi de ,+( m. Prunul creste destul de viguros in primii ani de la plantare formand numerosi lastari lungi de pana la %,/ m. 1a unele soiuri a!ul se de volta puternic (Tuleu @ras), iar la altele (2enclod Althan), mai slab. Pomii intra pe rod in anul al patrulea sau al cincilea, functie de elementele de rod pe care fructifica. #n functie de ramurile de rod sunt soiuri care rodesc predominant pe buchete de mai ()tanle;) si cu fructificare predominanta pe ramuri mi!te (Tuleu @ras). Prunul fructifica deci pe buchete de mai, ramuri mi!te si anticipate. AT30T#3 + ramuri de rod in devenire sunt spinii, pintenii si smicelele. Tinand cont de portul natural al pomilor si de necesitatea unui schelet puternic si bine ramificat, mai pretabile pentru cultura prunului sunt coroanele rotunjite cu si fara a!. Pentru live ile familiale prunul poate fi condus sub formela de vas ameliorat si piramida mi!ta. Pentru live ile comerciale intensive pre inta interes coroana fus aplati at sau palmeta semiplata. /.3.%.Taieri de formare a coroanei tip =as ameliorat #n anul intai, primavara, varga pomului plantat din toamna sau primavara se scurtea a la &' cm de la nivelul solului. -upa de mugurire se inlatura mugurii din ona de proiectare a trunchiului pana la /' cm inaltime. #n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistrea a lungimea de %/+2' cm, se aleg trei dintre acestia pentru formarea primului etaj de ramuri, si unul care va prelungi a!ul. 1astarii alesi pentru formarea ramurilor principale (sarpantelor) trebuie sa fie uniform dispusi in jurul a!ului cu un unghi de deschidere de %2'E si distantele intre ele la &+%2 cm. 1astarul de prelungire a a!ului se ciupeste de 2+3 ori in cursul vegetatiei la .+& frun e. Pre enta lui obliga lastarii ramurilor principale (sarpantelor), sa creasca intr+o po itie e!terioara, iar acestia se vor plivi in cursul perioadei de vegetatie. Fig. /.%. Formarea vasului ameliorat la prun in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa plantarea pomilor #n anul al doilea, inainte de pornirea in vegetatie se corectea a unghiurile de prindere ale ramurilor principale si se echilibrea a intre ele. Prima ramura principala se scurtea a la .' cm de la punctul de prindere pe a!, iar celelalte doua ramuri, in asa fel incat, dupa taiere varfurile lor sa fie la acelasi nivel. 2amurile ramase pe a! si trunchi dupa lucrarile in verde din anul precedent se elimina la inel. 2amura de prelungire a a!ului se scurtea a si se mentine in vederea consolidarii ramurii principale superioare (sarpantei superioare). #n timpul vegetatiei, cand lastarii au lungimea de %/+2' cm pe fiecare ramura principala (sarpanta) se aleg cate doi lastari, din care unul cu o po itie laterala la o distanta de /'+ (' cm departare de a!, pentru formarea primei ramuri secundare (subsarpanta), iar al doilea situat la varf pentru prelungire. )e elimina concurentii lastarilor de prelungire a ramurilor principale (sarpantelor), iar cei amplasati pe latura lor superioara (taie) la .+& frun e. Prelungirea a!ului se ciupeste.

"and lastarii de prelungire ai ramurii principale (sarpantelor) au lungimea de /'+(' cm, se ciupesc (taie), au scopul de a emite (a da) anticipati din care sa se forme e ramura principala secundara (subsarpanta) a doua. Prelungirea a!ului se scurtea a deasupra sarpantei superioare. #n anul al treilea, primavara se alege pe fiecare ramura principala (sarpanta), o ramura pentru formarea celei de+a doua ramuri secundare (subsarpante) si una pentru prelungirea ei. 2amura pentru formarea subsarpantei a doua trebuie sa aiba o po itie laterala opusa primei subsarpante si sa fie distantata de aceasta la ,/+/' cm, astfel ca sa forme e o ramificare bilaterala alterna+e!terioara. 2amura de prelungire a sarpantelor se scurtea a la /' cm de punctul de prindere al subsarpantei a doua. 2amurile de prelungire ale subsarpantelor trebuie sa fie cu %'+%/cm mai scurte decat ale sarpantelor. 2amurile oblice si ori ontale de pe sarpante si subsarpante nu se elimina si se scurtea a doar daca depasesc lungimea de (' cm. )e vor elimina toate ramurile lacome si cele concurente. #n timpul vegetatiei pe fiecare sarpanta se mai alege un lastar cu po itie laterala opusa subsarpantei precedente, distantat de ea la ,' cm, pentru formarea subsarpantei a treia. )e vor elimina concurentii lastarilor de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. "a si in anul precedent, pentru sporirea capacitatii de garnisire a sarpantelor si subsarpantelor cu ramuri de rod anticipate, lastarii verticali crescuti pe latura lor superioara nu se plivesc, dar se ciupesc la .+& frun e. #n anul al patrulea, primavara, odata cu amplasarea celei de+a treia sarpante se incheie formarea coroanei. #n acest an, cat si in urmatorul, se urmareste formarea sarpantelor si subsarpantelor de dimensiunile proiectate si echilibrarea lor, subordonarea subsarpantelor sarpantelor, amplasarea rationala in spatiu a elementelor de schelet si semischelet. -at fiind faptul ca dupa definitivarea formei de coroana, se continua, alungirea si ramificarea sarpantelor este necesar de aplicat taieri si limitare a inaltimii si e!tinderii laterale a coroanei. #n acest scop, la aceasta forma de coroana, o atentie deosebita se acorda sarpantei superioare, care tinde sa ia o po itie verticala si sa devina a!. #n fiecare an se elimina ramurile verticale orientate in interiorul coroanei, pentru a preveni indesirea ei. /.3.2. Taieri de formare a coroanei tip piramida mi!ta Piramida mi!ta este indicata pentru soiurile de prun care au insusirea de a forma un a! puternic si cu ramificare mare si mijlocie. #n anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurtea a la &' cm de la nivelul solului. -upa de mugurire, se suprima toti mugurii din ona de proiectare a trunchiului pana la /'+// cm inaltime. #n cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 2'+2/ cm se aleg 3+, dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea a!ului. 1astarii alesi trebuie sa fie uniform reparti ati in jurul a!ului cu un unghi cuprins intre F'+ %2'* la un interval mai mare de &+%' cm intre ei. )e va elimina concurentul lastarului de prelungire al a!ului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i+am ales Fig. /.2. Formarea piramidei mi!te la prun in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d), al cincilea (e) dupa plantarea pomilor #n anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep cu alegerea definitiva a celor 3+, ramuri principale (sarpantelor). -aca ramurile nu sunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. -aca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de /'+

(' cm nu se scurtea a. -aca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurtea a la nivelul celei mai slabe. 2amura de prelungire a a!ului se scurtea a la 2/+3' cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. "elelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor principale sau ale a!ului se elimina (la ras). #n cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de ba a si un singur lastar de prelungire a a!ului. "eilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor de ba a (sarpantelor) cat si a a!ului se vor elimina. )e vor mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de ba a (sarpantelor) cat si lastarii porniti de la ba a ramurii de ba a. #n timpul verii se mai pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor. #n anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante) proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la .' + &' cm de la ultima sarpanta din etaj. 2amura de prelungire a a!ului se scurtea a in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei sarpante solitare (singure). "elelalte ramuri de pe a! se elimina la ras. Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu po itie laterala la o distanta de // cm de la a!, pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsa pe ramura principala). 2amurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la ,'+,/, cm de la punctul de prindere al primei ramuri secundare (subsarpantei). AT30T#3G -e pe sarpante se suprima toate ramurile verticale viguroase. #n timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si a!ului pentru cea de+a doua sarpanta si sarpanta solitara (singura). )e plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor (de pe creasta). #n anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formarea urmatoarei sarpante solitare la 3' cm fata de prima sarpanta solitara. )e corectea a unghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiectea a cate o noua subsarpanta. Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca ramificarea sa fie bilaterala, alterna e!terioara. )e elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. #n vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurtea a la 3+ , muguri. #n anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr+o taiere de transfer a prelungirii a!ului pe o ramura ori ontala, se limitea a inaltimea pomului. #n anii urmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire. /.,. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia prun Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si daunatori care produc pagube insemnate, indeosebi fructelor. #ntre acestea, cele mai mari daune sunt produse de boli virotice ca plumpo! (varsatul prunului sau sharHa), piticirea prunului (prund?arf), patarea inelara necrotica (prunus ring spot), declinul prunului (plum decline), mo aicul liniar (plum pseudopo!) etc. -intre bolile criptogamice, patarea rosie a fun elor de prun, (Pol;stigma rubrum), monilio a (Donilinia la!a), nurlupii (Taphina pruni), ciuruirea micotica a frun elor ("or;neum beijerincHii) sunt cele mai pagubitoare cand nu sunt tratate fitosanitar in mod corespun ator. "a daunatori periculosi ai prunului sunt recunoscuti viespea semintelor de prun (3urotoma schreineri), viespea neagra a prunelor (Coplocampa minuta), viermele prunelor (1aspe;resia funebrana), paduchele din )an 9osI (:uadraspidiotus perniciosus), si acarianul rosu al pomilor (Panon;chus ulmi).

"a mijloace de combatere partiala, a bolilor si daunatorilor, deoarece soiuri imune la boli nu se cunosc, se recomanda$ infiintarea plantatiilor cu soiuri tolerante si pomi deviro ati procurati din pepiniere speciali ate cu certificat biologic de garantie, inlaturarea pomilor bolnavi din live ile e!istente, combaterea prin tratamente impotriva vectorilor (afidelor) si a ga delor acestora (buruienile), aplicarea la timp a tuturor lucrarilor si in special a taierilor si prin aplicarea tratamentelor chimice dupa schema de combatere pre entata in continuare (Tabelul /.2.).

CAIS si CIRES
..3. Tehnica formarii coroanelor la speciile visin si cires )oiurile de cires altoite pe portaltoi franc reali ea a in forma naturala coroane de .+& m inaltime si &+F m in diametru. "iresul, spre deosebire de alte specii, in primii ani dupa plantare a re o crestere inceata iar ulterior creste viguros. Pomii intra pe rod la ,+/ ani de la plantare si nu au periodicitate de rodire. "iresul infloreste pe buchete de mai, ramuri plete mijlocii si lungi. Pornind de la portretul natural al pomilor, inclusiv manifestarea pregnanta a fenomenului de etajare a ramurilor, se considera mai adecvat pentru cires piramida etajata rarita. Aceasta forma de coroana, datorita a!ului puternic de voltat si sarpantelor prea ramificate, ridica talia pomului, devine prea larga si insuficient luminata. Tinand cont de ponderea mare a cheltuielilor cu recoltarea fructelor, aceasta forma de coroana este inconvenabila. =olumul taierilor la cires este mai mic comparativ cu alte specii. 3ste necesar de stiut ca ciresul nu are nevoie de coroana luminata pentru colorarea fructelor ci pentru formarea mugurilor de rod. -e aceea sunt de preferat coroane libere la cires fara a!. ..3.%. Taieri de formare coroanei tip =as )arger Aceasta forma de coroana se recomanda pentru soiul de cires cu unghi de ramificare mare, altoite pe cires franc sau pe mahaleb. #n anul intai, primavara, verigile se scurtea a la F' cm de la nivelul solului, in vederea proiectarii etajului de ramuri ca si in ca ul formarii fusului subtire pentru a obtine ramuri cu unghi de ramificare mare, se recomanda sa se orbeasca / muguri de la varf, cu e!ceptia celui terminal. #n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistrea a lungimea de %/+2' cm, se aleg trei dintre acestia amplasati uniform in jurul a!ului cu un unghi de deschidere de %2'Esi distantati la %&+2' cm intre ei. 1astarul de prelungire a a!ului se ciupeste. 2estul de lastari se elimina. Fig. ..%. Formarea coroanei tip =as )arger la cires + aspectul pomilor dupa taiere in anul intai (a), anul al doilea (b), anul al treilea (c), anul al patrulea (d). #n anul al doilea, inainte de pornirea pomilor in vegetatie, ramura de prelungire a a!ului se suprima deasupra ultimei sarpante. 2amurile alese se scurtea a la inaltimea de %,2 m de la nivelul solului. #n timpul vegetatiei se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor. #n anul al treilea, primavara, ramura de prelungire a sarpantelor se ori ontali ea a si se leaga de trunchi. Armatoarea ramura anuala de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta se scurtea a la (' cm. 2estul de ramuri viguroase se suprima. 2amura de prelungire a sarpantei se alege astfel ca sa asigure unghiul de ramificare a sarpantelor de ,/+//E". #n timpul vegetatiei se vor plivi lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor. #n acelasi timp, se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor. #n anul al patrulea, primavara, ramura de prelungire a fiecarei sarpante se ori ontali ea a in directia opusa primei subsarpante, astfel incat sa forme e o ramificare

bilaterala + alterna 78&2%%4 e!terioara. )e alege o ramura de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta si se scurtea a in vederea proiectarii celei de+a treia sarpante. #n timpul vegetatiei se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor. Totodata se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor. #n anul al cincilea, primavara devreme se alege o ramura anuala pentru a treia subsarpanta, care se ori ontali ea a si se leaga de a!, ca si a doua subsarpanta. 2amura de prelungire a sarpantei se suprima deasupra ultimei subsarpante. Pe subsarpante se formea a ramuri de garnisire. 2amurile de prelungire ale subsarpantelor se scurtea a in functie de capacitatea de ramificare a soiului, in vederea garnisirii lor. Pe sarpante, in intervalul dintre subsarpante, de asemenea, se formea a ramuri de rod. 1a specia visin coroana se formea a mai usor decat la cires, datorita pre entei lastarilor anticipati si capacitatii de ramificare mai mare. #n momentul plantarii, visinul are cantitatea necesara de ramuri anticipate viguroase pentru formarea sarpantelor. "a si la cires, se va evita formarea sarpantelor cu unghi de prindere mic, care determina o sudura defectuoasa, se pot de bina si poate fi provocata aparitia de gome. -at fiind faptul ca la pomii tineri ramurile anuale lungi au muguri de rod, taierile de fructificare incep inainte de a se incheia formarea coroanei. -aca ramurile anuale nu depasesc lungimea de &' cm, ele nu se scurtea a deoarece in treimea superioara pot fi muguri de rod. 3le se vor scurta, daca este necesar, pentru a norma productia de fructe. 1a pomii tineri cu ramificare puternica anual se vor elimina ramurile cu po itie necorespun atoare, bolnave, degarnisite, pentru luminarea interiorului coroanei. 1a pomii cu ramificare slaba se va efectua numai scurtarea de %53 a lastarilor lungi. #ndiferent de capacitatea de ramificare a soiului, in partea superioara a coroanei, se suprima ramurile viguroase, iar in partea inferioara, numai cele slabe. 1a soiurile de visin care rodesc pe ramura pleata se aplica taieri de fructificare din primii ani dupa intrarea pe rod, pentru a evita degarnisirea. 2amurile plete se scurtea a deasupra unui mugure vegetativ, sau a unei rmificatii aparute la ba a. )e recomanda ca o treime din ramurile anuale care au lungimea sub 2/ cm sa fie in fiecare an scurtate deasupra unui mugure vegetativ situat spre ba a lor. 1a noi se recomanda ca pomii de visin sa fie condusi spre piramida mi!ta, piramida reetajata sau vasul ameliorat. ..3.2. Taieri de formare coroanei tip piramida mi!ta #n anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurtea a la &' cm de la nivelul solului. -upa de mugurire, se suprima toti mugurii din ona de proiectare a trunchiului pana la /'+// cm inaltime. #n cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 2'+2/ cm se aleg 3+, dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea a!ului. 1astarii alesi trebuie sa fie uniform reparti ati in jurul a!ului cu un unghi cuprins intre F'+ %2'* la un interval mai mare de &+%' cm intre ei. )e va elimina concurentul lastarului de prelungire al a!ului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i+am ales. Fig. ..2. Formarea piramidei mi!te la visin in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d), al cincilea (e) dupa plantarea pomilor #n anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep cu alegerea definitiva a celor 3+, ramuri principale (sarpantelor). -aca ramurile nu sunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. -aca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de /'+ (' cm nu se scurtea a. -aca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurtea a la

nivelul celei mai slabe. 2amura de prelungire a a!ului se scurtea a la 2/+3' cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. "elelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor principale sau ale a!ului se elimina (la ras). #n cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de ba a si un singur lastar de prelungire a a!ului. "eilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor de ba a (sarpantelor) cat si a a!ului se vor elimina. )e vor mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de ba a (sarpantelor) cat si lastarii porniti de la ba a ramurii de ba a. #n timpul verii se mai pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor. #n anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante) proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la .' + &' cm de la ultima sarpanta din etaj. 2amura de prelungire a a!ului se scurtea a in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei sarpante solitare (singure). "elelalte ramuri de pe a! se elimina la ras. Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu po itie laterala la o distanta de // cm de la a!, pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsa pe ramura principala). 2amurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la ,'+,/, cm de la punctul de prindere al primei ramuri secundare (subsarpantei). AT30T#3G -e pe sarpante se suprima toate ramurile verticale viguroase. #n timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si a!ului pentru cea de+a doua sarpanta si sarpanta solitara (singura). )e plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor (de pe creasta). #n anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formarea urmatoarei sarpante solitare la 3' cm fata de prima sarpanta solitara. )e corectea a unghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiectea a cate o noua subsarpanta. Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca ramificarea sa fie bilaterala, alterna e!terioara. )e elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. #n vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurtea a la 3+ , muguri. #n anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr+o taiere de transfer a prelungirii a!ului pe o ramura ori ontala, se limitea a inaltimea pomului. #n anii urmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire. ..,. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la speciile cires si visin 6btinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a pomilor. #n conditiile tarii noastre prin neglijarea bolilor si daunatorilor la cires si visin se poate pierde circa ,/+%''J din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tar ie (=ictoria )uta, %F.(). <olile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul si visinul in tara noastra sunt$ antracno a frun elor de cires ("ocomice hiemalis), ciuruirea frun elor ()tigmina carpophila), monilo a (Donilia la!a, Donilia fructigena), paduchele din )an 9osI (:uadraspidiotus perniciosus), paduchele negru al ciresului (D; us cerasi), musca cireselor (2hagoletis cerasi), acarieni, viespea neagra a frun elor de cires, cotarul verde, insecte minatoare etc. #n fa a de buton alb si dupa inflorire se utili ea a, de regula, fungicide sistemice care protejea a frun isul si fructele fata de principalii patogeni, o perioada mai indelungata fata de cele de contact si in general nu patea a fructele. -intre acestea mentionam ca foarte eficace produsele <avistin -F, )aprol, )core, Folicur solo, -erosal /' )."., etc.

-upa recoltare, pe langa produsele cuprice, se recomanda si cele de contact$ "aptadin, Folpan, -ithane. Pentru combaterea daunatorilor se pot folosi insecticidele -ecis, Barate, "al;pso, Dospilan, =ictenon etc. Toate produsele folosite pot fi inlocuite cu alte produse cu acelasi spectru de actiune. -e remarcat faptul ca ciresul si visinul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii pomicole.