TESTtrGRILA PE,NTRU DISCIPLINA ANALIZ A M EDI CAMTNTULU I ANUL V, SEM.

TITULAR CURS ASIST. ROSCA UNIV.DR.COSMIN 1 i.,

\j)L. t (-(s.t--.

")

$EFCATEDRA CONF. UNIV.DR.LAURABUCUR t

,flr,

Aplicatiile spectrofotometriei in IR la identificarea si dozarea medicamentelor

BIBLIOGRAFIE: Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Pentru determinrile cantitative n IR se alege: A. banda de absorbie caracteristic pentru fiecare compus B. oricare din benzile din spectru C. ntotdeauna banda caracteristic gruprii >C=O D. ntotdeauna banda caracteristic gruprii -C-OE. ntotdeauna prima band din spectru 2. Referitor la identificarea unei substane cu ajutorul unei substane de referin, care din urmtoarele afirmaii nu este corect? A. ambele substane se pregtesc n acelai mod B. nregistrarea spectrelor n IR se face n aceleai condiii experimentale C. nu este necesar efectuarea spectrelor n IR n aceleai condiii experimentale D. maximele de absorbie ale celor dou substane trebuie s corespund ca poziie i intensitate E. dac apar abateri privind poziia maximelor, se aduc cele dou substane n aceeai stare de cristalizare i se refac spectrele 3. Care dintre afirmaiile referitoare la reprezentarea grafic a unui spectru IR este corect? A. pe abscis se reprezint transmitana n procente B. pe abscis se reprezint numarul de und in cm-1 C. pe abscis se indic numerele de und in ordine cresctoare D. pe abscis se reprezint valoarea temperaturii la care se face determinarea E. nici una din afirmaiile de mai sus nu este corect 4. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o amprenta a moleculei: A. spectroscopia UV B. spectroscopia VIS C. spectroscopia de masa D. spectroscopia IR E. gaz-cromatografia 5. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR: A. trebuie sa fie complet transparenti B. se poate utiliza apa C. se poate utiliza tetraclorura de carbon D. se poate utiliza sulfura de carbon E. trebuie sa fie anhidri 6. IR apropiat se intinde pe intervalul: A. 0.8 2.5 m B. 0.8 25 m C. 2.5 50 m D. 25 - 50 m

E. 50 - 1000 m 7. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza: A. bromura de sodiu B. clorura de sodiu C. fluorura de calciu D. bromura de potasiu E. bromura de cesiu 8. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza detectori cu: A. sulfura de plumb B. galiu C. siliciu D. arsen E. germaniu 9. Sursa de radiatii IR este: A. lampa de argon B. lampa de xenon C. lampa Nernst D. lampa de hidrogen E. lumina alba 10. Ce prob se utilizeaz pentru controlul rezoluiei unui spectrofotometru destinat domeniului spectral infrarou (IR) ? A. film de polistiren cu grosimea de 0,05 mm ; B. teflon n form de film subire, avnd grosimea de 0,05 mm ; C. policorur de vinil n form de film cu grosimea de 0,1 mm ; D. film de hidroxietil-celuloz (HEC) la grosime mai mic dect 0,1 mm ; E. film de polivinil-acetat cu grosime standardizat de 0,05 mm. 11. Condiia apariiei " benzilor de combinaie " n spectrele de absorbie nregistrate n domeniul infrarou (IR) este . . . A. simetria avansat a moleculelor probei ; B. simetria redus a moleculelor probei ; C. excitarea simultan a dou vibraii moleculare normale diferite ; D. coincidena frecvenei unei vibraii a moleculei probei analizate cu frecvena unei vibraii normale a moleculelor solventului utilizat ; E. coincidena frecvenei unei vibraii a moleculei probei analizate cu prima armonic superioar a altei vibraii normale a moleculelor solventului. 12. Condiia necesar i suficient ca o substan organic s prezinte absorbie n domeniul infrarou (IR) este ca . . . A. structura moleculelor substantei s conin cel puin 3 atomi ; B. structura moleculelor substanei s conin ce puin 2 atomi de hidrogen ; C. dipolmomentul electric al moleculelor substanei s sufere modificaii n timpul vibraiei ; D. moleculele substanei s aibe cel puin o legtur "pi" ; E. moleculele substanei s aib structur suficient de simetric nct s nu posede dipolmoment electric permanent. 13. Domeniul spectral denumit regiune de amprent din spectrul infrarou mijlociu (IR) este

cuprins ntre limitele . . . A. 0,8 2,0 micrometri (12500 5000 cm-1) ; B. 2,5 25 micrometri (4000 400 cm-1) ; C. 2,0 5,0 micrometri (5000 2000 cm-1) ; D. 7,7 15,4 micrometri (1300 650 cm-1) ; E. 4,0 7,7 micrometri (2500 1300 cm-1) 14. Precizai care din urmtoarele substane, gazoase la 25 oC, este transparent (fr benzi de absorbie) n domeniul spectral asociat cu vibraii moleculare. A. dioxid de sulf (H2S) ; B. halotan (2-brom-2-clor-1,1,1-trifluoretan , BrClHC-CF3) ; C. clor (Cl2) ; D. dioxid de carbon (CO2) ; E. protoxid de azot (N2O). 15. Regiunea spectral din domeniul infrarou (IR) care ofer cele mai multe informaii analitice structurale, inclusiv posibiliti de detecie i de identificare, este cuprins ntre limitele . . . A. 0,8 2,5 micrometri (12500 4000 cm-1) ; B. 2,5 25 micrometri (4000 400 cm-1) ; C. 25 50 micrometri (400 200 cm-1) ; D. 50 250 micrometri (200 40 cm-1) ; E. 250 333 micrometri (40 30 cm-1) 16. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la radiaiile IR sunt adevrate? A. au lungimi de und mici; B. au energii mari; C. produc tranzacii electronice; D. produc tranzacii de vibraie; E. nu produc tranzacii de rotaie. 17. Care dintre urmtoarele lungimi de und corespund regiunii spectrale Infrarou ndeprtat? A. 100 micrometri; B. 100 milimetri; C. 100 nanometri; D. 100 centimetri; E. 100 metri. 18. Care dintre urmtoarele molecule pot absorbi n IR? A. molecula de clor; B. molecula de oxigen; C. molecula de hidrogen; D. molecula de bioxid de carbon; E. molecula de azot. 19. Metoda prin relexie difuz se utilizeaz prntru obinerea spectrelor IR ale: A. substanelor solide; B. substanelor lichide; C. substanelor gazoase; D. suspensiilor; E. vaporilor. 20. Spectrometria Raman se poate utiliza pentru msurtori cantitative n cazul:

A. B. C. D. E.

solidelor; lichidelor; gazelor; plasmei vaporilor saturai.

21. Sursa de radiaii IR este constituit din: A. lamp cu vapori de mercur; B. bec electric; C. ceramic; D. crom; E. lamp cu halogeni 22. Transformarea radiaiei luminoase emise de sursa de radiaii IR ntr-un fascicul aproape monocromatic se realizeaz cu ajutorul: A. cuvelor; B. monocromatorul; C. amplificatorului; D. detectorului; E. nregistratorului. 23. Ce reprezinta spectrul IR al unei substante? A. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda inferioare spectrului vizibil B. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda superioare undelor radio. C. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale atomilor (vibratii) D. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale electronilor E. Spectrul corespunzator trecerii electronilor din starea de energie fundamentala in stare excitata 24. Numarul de unda folosit in domeniul IR este o marime direct proportionala cu: A. Intensitatea luminii transmise B. Intensitatea luminii incidente C. Transmitanta substantei de analizat D. Lungimea de unda E. Frecventa 25. Puterea de rezolutie a unui spectrofotometru in IR se realizeaza inregistrand spectrul IR al: A. Unei probe de analizat in nujol B. Unui film de polistiren C. Unei probe de analizat pastilata in bromura de potasiu D. Unei probe de analizat pastilata in clorura de sodiu E. Unei probe de analizat dizolvata in sulfura de carbon 26. Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii: A. Electronice B. De rotatie pura C. De rotatie si electronice D. De vibratie si rotatie E. De vibratie si electronice 27. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte afirmatiile: A. Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mare decat

B. C. D. E.

vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi Picurile de absorbtie in IR sunt mai putin ascutite decat cele din spectrele UV-VIS Molecula de dioxid de carbon nu absoarbe in IR Moleculele de azot, oxigen, clor sunt active in IR

28. Unitatea de masura a numarului de unda se exprima de obicei in: A. Inversul centimetrului B. Metru C. Centimetru D. Hertz E. Micrometru 29. In cazul spectrelor IR pentru gaze: A. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul B. se folosesc cuve cu apa in care este barbotat gazul C. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru D. se foloseste o cuva din care s - a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita E. nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze 30. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare este corecta: A. pentru identificarea unei substante este bine sa se compare spectrul ei IR cu un "spectru standard similar" (de referinta) B. benzile de absorbtie ale diverselor grupari de atomi sunt aceleasi indiferent de vecinatatea altor grupe prezente in molecula C. picurile de absorbtie in UV-VIS sunt mai ascutite decat cele IR, identificarea facandu-se mai usor in primul D. cazbenzile de absorbtie in IR sunt identice pentru compusii cu structura apropiata (din aceeasi clasa terapeutica) E. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR apropiat sunt considerate "amprente" si servesc la identificarea substantelor analizate 31. Referitor la reprezentarea grafica a unui spectru IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte? A. pe abscisa se reprezinta transmitanta in procente B. pe abscisa se reprezinta numarul de unda in cm-1 C. pe abscisa se indica numerele de unda in ordine crescatoare D. pe abscisa se reprezinta absorbanta in cm-1 E. pe abscisa se reprezinta temperatura la care se face determinarea 32. Pentru determinarile cantitative in IR se alege: A. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus B. oricare din benzile din spectru C. intotdeauna banda caracteristica gruparii >C=O D. intotdeauna banda caracteristica gruparii -OH E. intotdeauna prima banda din spectru 33. Care dintre urmatoarele enunturi este corect? A. un spectru IR se obtine prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de transmitanta B. numarul de unda este o marime caractersitica spectrofotometriei IR C. unitatea de masura a numarului de unda este nm

D. spectrofotometrele IR sunt astfel construite incat sa se obtina lumina monocromatica in intervalul 200nm la 400nm E. benzile de absorbtie caracteristice in IR pentru o substanta nu pot fi folosite decat pentru identificarea ei 34. Referitor la pregatirea probelor in spectrofotometria IR, care dintre afirmatiile de mai jos este corecta? A. spectrele IR se pot obtine doar pentru substantele aflate in stare solida B. substantele lichide se prelucreaz ca atare sau dupa o prealabila dizolvare C. substantele gazoase se pastileaza cu KBr D. substantele solide se dizolva in apa bidistilata E. substantele solide se prelucreaza numai sub forma de solutie 35. Referitor la radiatiile IR, selectati enuntul incorect: A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie . B. pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii in IR este necesara modificarea dipolmomentului sau C. pot produce tranzitii electronice D. moleculele de N2, O2 si Cl2 nu absorb radiatii in IR E. molecula de dioxid de carbon, poate avea un dipolmoment indus de excitatia de vibratie determinata deabsorbtia radiatiilor in IR 36. Referitor la spectrometria IR cu transformare Fourier este incorect enuntul: A. se bazeaza pe o operatie matematica ce permite trecerea de la un domeniu de masurare la altul . B. aduce avantajul unei cresteri importante a sensibilitatii C. aduce o imbunatatire apreciabila a rezolutiei si a vitezei de achizitie a rezultatelor D. se noteaza uzual FTIR E. dezavantajul FTIR este acela ca exista lumina parazita, iar lungimile de unda sunt calculate cu o preciziemai mica 37. Piesa principala a interferometrului este: A. dispozitivul optic B. sursa IR C. oglinda mobila D. oglinda colimator E. detectorul 38. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o amprenta a moleculei: A. spectroscopia UV B. spectroscopia VIS C. spectroscopia de masa D. spectroscopia IR E. gaz-cromatografia 39. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza detectori cu: A. sulfura de plumb B. galiu C. siliciu D. arsen E. germaniu

40. Sursa de radiatii IR este: A lampa de argon B lampa de xenon C ac Nernst D lampa de hidrogen E lumina alba 41. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR: A trebuie sa fie complet transparenti B se poate utiliza apa C se poate utiliza tetraclorura de carbon D se poate utiliza sulfura de carbon E trebuie sa fie anhidri 42. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza: A bromura de sodiu B clorura de sodiu C fluorura de calciu D bromura de potasiu E bromura de cesiu 43. Domeniul spectral IR apropiat este: A mai srac n informai specifice dect cel mediu B mai bogat n informai specifice dect cel mediu C este egal cu cel mediu D este mai des utilizat E este mai puin utilizat 44. Spectrele obinute n regiunea specteal IR medie sunt: A incomplete B nespecifice C unice i complete D duble E simple 45. Pentru identificarea unei substane se compar spectrul IR al acesteia cu: A spectre similare combinate B spectrul standard similar C spectrle electronice D spectre diferite E spectre simple 46. Solvenii utilizai n spectrifotometria n IR trebuie s fie: A apa B complet incolori i anhidrii C opalesceni D bayici opallesceni E acizi opalesceni 47. Probele solide n spectrofotometria n IR se aplic sub form de: A past, comprimat de KBr, topitur

B C D E

soluie limpede pulbere comprimate KI comprimate NaBr

48. Dei ficare tip de grupare funcional absoarbe la lungimi de und caracteristice, valoarea constantei de for "k" variaz pentru acelai tip de legtur: A puin B mult C deloc D regulat E neregulat 49. n cadrul spectrometriei n IR, dei ficare tip de grupare funcional absoarbe la lungimi de und caracteristice, valoarea constantei de for "k" variaz: A mult pentru acelai tip de legtur B puin pentru acelai tip de legtur. C nu variaz D n mod normal E n mod exagerat 50. Msurtorile prin transrelexie n IR se pot utiliza pentru : A nregistrarea spectrelor lichidelor diluate sau nu B nregistrarea spectrelor substanelor gazoase C nregistrarea spectrelor compuilor polimorfi D nregistrarea spectrelor substanelor amorf E nregistrarea spectrelor izotopilor 51. Hidrocarburile saturate au spectre de absorbie n IR : A complexe B complicate C suprapuse D simple E cu picuri foarte multe 52. n cazul hidrocarburilor saturate, spectrele IR nu prezint: A picuri rare B interferene C spaii nguste D picuri puine E benzi specifice legturilor simple 53. Regiunea spectrl IR ndeprtat corespunde lungimii de und: A 0,001 - 10 nm B 10 - 200 nm C 0,1 - 100 cm D 400 - 750 nm E 50 - 1000 m 54. Regiunea spectral IR apropiat corespunde lungimii de und : A 0,1 - 100 cm . B 1 - 1000 mm

C 50 - 1000 m D 200 - 400 nm E 0,75 - 2,5 m 55. Pentru ca o molecul s poat absorbii radiaii IR este necesar modificarea : A structurii B lungimii de und C temperaturii D presiunii E dipolmomentului su 56. FR X, controleaz mrimea particulelor dintr-o mas de suspensie care conine aproximativ: A 10 mg substan activ suspendat B 100 mg substan activ suspendat . C 10 g substan activ suspendat D 5 g substan activ suspendat E 25 g substan activ suspendat 57. Volumul de sedimentare a suspensiilor are valori ntre: A 0-10 B 1-10 C 0-1 D 1-100 E 0-100 58. La suspensii odat cu creterea concentraiei fazei solide, viteza de sedimentare: A crete . B scade C nu este influenat D crete linear E crete numai peste o anumit concentraie 59. Ageni tensioactivi neionici folosii la obinerea suspensiilor floculate: A Tween B Laurilsufat de sodiu C Spunuri alcaline D Spunuri metalice E Carboximetilceluloz sodic . 60. Tehnica prin care se obin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea suspensiilor defloculate se numete: A pulverizare B mrunire C radere D micronizare E mcinare 61. Intensitatea radiaiei IR n spectrofotometria IR cu transformare Fourier variaz cu: A pH-ul mediului B temperatura i lungimea de und C presiunea D fora ionic a mediului

E concentraia analitului 62. Spectrul de absorbie n IR se obine grafic prin reprezentarea: A transmitanei n procente n funcie de numrul de und B transmitanei n procente n funcie de lungimea de und C absorbanei n funcie de lungimea de und D transmitanei n procente n funcie de concentraia analitului E absorbanei n funcie de concentraia analitului 63. Numrul diferit de benzi de absorbie ntre dou spectre IR ce corespund unor structuri chimice identice, nregistrate n aceleai condiii, se datoreaz: A concentraiei diferite a probelor B simetriei moleculelor C enantiomeriei D polimorfismului E zgomotului de fond al spectrofotomerului IR 64. Numrul de und folosit n domeniul spectral IR este: A raportul ntre intensitatea radiaiei incidente i a radiaiei transmise B o mrime direct proporional cu transmitana C o mrime proporional cu frecvena D o mrime direct proporional cu lungimea de und E o mrime a crei unitate de msur este centrimetrul INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 65. Benzile de absorbie n IR: A sunt caracteristice pentru fiecare substan B pot fi folosite pentru identificare C pot caracteriza doar substane medicamentoase cu OH fenolic D cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezint acelai tip de legturi E pot fi folosite pentru dozare 66. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la radiaiile IR sunt corecte? A au lungimi de und relativ mari i energii mici B produc tranziii electronice C produc numai tranziii de vibraie D produc tranziii de vibraie E produc tranziii de rotaie 67. Domeniul spectral IR este urmtorul: A 200-400 nanometri B 200-600 nanometri C 400-800 nanometri D 750-1000 nanometri E 0.75-1.00 micrometri 68. n IR substanele cu structuri necunoscute se identific astfel: A pe baza benzilor din spectru caracteristice pentru diferitele grupri funcionale B prezint un maxim de absorbie datorat structurii n ansamblu C prezint un minim de absorbie datorat structurii n ansamblu D nu se pot identifica substane necunoscute pe aceast cale

E compararea spectrului IR al substanei necunoscute cu spectrul IR al substanei presupuse 69. n spectrometria IR cei mai utilizai diluani (solizi, lichizi) ai probelor sunt: A KBr B parafin lichid C ap D tetraclorur de carbon E nujol 70. nregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexi Referitor la cele dou metode sunt corecte afirmaiile: A metoda prin transmisie se utilizeaz de obicei pentru probe lichide B metoda prin reflexie se utilizez pentru substane solide C n cazul probelor lichide pot s apar modificri datorate temperaturii D nregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influenat de dimensiunile particulelor E nici o afirmaie nu este corect 71. Pentru ca o molecul s poat absorbi n IR, ea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A s aib o structur de dipol B s fie perfect simetrice i s nu prezinte dipolmoment C perioada de vibraie trebuie s fie n faz cu perioada de oscilaie a radiaiei IR incidente D cantitatea de energie a radiaiei IR trebuie s fie permis de restriciile cuantice, pentru a fi posibil absorbia acestei energii de ctre o molecul E s fie perfect transparent n IR 72. Pentru dozrile n IR, n cuve de KBr, probele pot fi sub form de: A soluii apoase B soluii alcoolice C solveni organici D disulfur de carbon E solveni care conin 25% ap 73. Pentru identificarea unei substane medicamentoase n IR: A probele se pregtesc numai n topitur B probele se pregtesc numai dispersate n KBr C probele se pregtesc n soluie, suspensie sau stare solid D se alege o band caracteristic din spectru E ntotdeauna se alege aceeai band pentru orice substan 74. Referitor la analiza n domeniul IR apropiat sunt corecte afirmaiile: A este o tehnic util pentru identificarea substanelor organice n special B spectrele IR depind de polimorfismul substanelor C spectrele IR depind de balana hidrofil-lipofil a moleculei D spectrele IR depind solvenii reziduali (de sintez, prelucrare, purificare) E poate fi aplicat tuturor substanelor chimice 75. Referitor la spectrometria IR sunt corecte urmtoarele afirmaii: A spectrele obinute n regiunea spectral IR medie pot fi considerate ca "amprente" ale substanelor B analizate spectrele obinute n regiunea spectral IR medie nu pot fi utilizate la identificarea substanelor medicamentoase

C pentru identificarea unei substane se compar spectrul ei IR cu un spectru similar efectuat pe o substan de referin D picurile de absorbie sunt mai largi dect cele din spectrele electronice (UV-VIS) E picurile de absorbie sunt mai ascuite dect cele din spectrele electronice (UV-VIS), uurnd identificarea substanelor analizate 76. Un spectru IR se poate realiza pentru probe n: A topitur B soluie C gaz D emulsie E pastile 77. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier: A sensibilitate crescuta B rezolutie scazuta C viteza de achizitie a rezultatelor crescuta D nu exista lumina parazita E lungimea de unda este calculata cu precizie mica 78. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR: A vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR C spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice D picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate E regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 m 15 m 79. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A oxigen . B azot C bioxid de carbon D cloretena E clor 80. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de: A temperatura B pH C concentratie D lungimea de unda E presiune 81. Metodele prin reflexie difuza: A se utilizeaza pentru probe de lichide diluate B se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate C se utilizeaza pentru probe solide D utilizeaza o sonda cu fibra optica E tine cont de granulometria probei 82. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A sa aiba structura de dipol

B perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente C sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E sa fie perfect simetrica 83. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane: A polistirenul B patratele de ceramica alba reflectante C rasini termoplastice reflectante D oxizii pamanturilor rare E rasini schimbatoare de ioni 84. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde: A proba este supusa luminii infrarosii monocromatice B se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba C se obtine un spectru dependent de frecventa D se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba E se obtine un spectru dependent de numarul de unda 85. Radiatiile IR: A au lungimi de unda mai mari B au lungimi de unda mai mici C implica energii mai mici D pot produce tranzitii electronice E pot produce tranzitii de vibratie 86. Pecizai care din substanele listate mai jos nu prezint nici o band de absorbie n regiunea spectral infraroie cuprins ntre 3600 2700 cm-1. A acid acetilsalicilic (C9H8O4); B cloranil (C6O2Cl4); C sulfur de carbon (CS2); D nicotinamida (C6H6N2O); E fenazona (C11H12N2O). 87. Spectrele de absorbie n domeniul infrarou (IR) ale dou substane cu formule moleculare identice (izomeri) sunt nregistrate n form de comprimat de bromur de potasiu (KBr) la acelai regim de lucru al spectrofotometrului. Cele dou spectre prezint totui numr diferit de benzi de absorbi Diferena dintre cele dou spectre se pot datora faptului c . . . A la cele dou nregistrri au fost incluse cantiti diferite de prob n comprimatul de bromur de potasiu ; B aceeai substan chimic n cele dou probe au avut forme de cristalizare diferite (polimorfism) ; C moleculele celor dou probe prezentau chiralitate (asimetrie molecular) iar cele dou probe conineau enantiomeri diferii ai structurii moleculare ; D comprimatele de bromur de potasu, n care au fost incluse probele, au fost executate la presiuni diferite ; E cele dou probe conineau molecule izomere cu tipuri de legturi chimice diferite i grad de simetrie diferit. 88. Termenul de "nujol", utilizat n practica spectrofotometriei de absorbie n domeniul infrarou (IR) se refer la . . .

A o tehnic de pregtire a probei n vederea nregistrrii spectrului IR ; B o tehnic de analiz cantitativ a unei componente dintr-o prob complex pe baza unei benzi de absorbie caracteristic a componentei de interes C fenomenul de modificare progresiv a liniei de baz (linia din spectru IR corespunztoare transmisiei de 100 %) n timpul nregistrrii spectrului de absorbie ; D dedublarea benzilor de absorbie datorit efectului izotopic ; E includerea probei n ulei de parafin obinnd o suspensi 89. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la radiaiile IR sunt reale: A au lungimi de und mari; B au lungimi de und mici; C au energii mari; D au energii mici; E produc tranzacii electronic 90. Care dintre urmtoarele categorii de vibraii aparin vibraiilor unghiulare de deformare? A vibraii de ntindere; B vibraii de forfecare; C vibraii de balansare; D vibraii de torsiune; E vibraii de rotaie n plan. 91. Care dintre urmtoarele substane se pot utiliza pentru confecionarea surselor de radiaii n FTIR? A oxizi de zirconiu i lantanide; B sulfura de carbon; C carbura de siliciu; D clorura de etil; E vaporii de mercur. 92. Care dintre urmtorii solveni pot fi folosii n obinerea spectrelor IR? A acetat de plumb; B nujol; C tetraclorura de carbon; D sulfura de carbon; E azotatul de argint 93. Controlul spectrometrului IR const n verificarea: A lmpii cu vapori de mercur; B scalei lungimilor de und; C repetabilitii lungimilor de und; D repetabilitii rspunsului; E zgomotului de fond al spectrometrului. 94. Cuvele utilizate n spectrometria IR pot fi confecionate din: A cuar; B NaCl; C NaBr; D KBr; E CsBr. 95. n general, pentru nregistrarea spectrelor IR se utilizeaz un spectrometru cu:

A B C D E

un fascicul; dou fascicule; trei fascicule; patru fascicule; cinci fascicul

96. Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizeaz uneori un gaz vector care poate fi: A vapori de ap; B neon; C bioxid de carbon; D argon; E oxid de azot. 97. Pentru trasarea spectrelor IR, n domeniul 4000 - 600 1/cm, proba se: A introduce n aparat n stare brut; B introduce n aparat dup divizare; C suspend n nujol; D pastilez n bromur de potasiu; E se dizolv n ap. 98. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la domeniul spectral IR: A Domeniul spectral IR de interes analitic este cuprins intre 2,5 - 15 micrometri (4000 cm-1 650 cm-1) B Pentru analizele structurale intereseaza IR indepartat C Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari calitative D Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari cantitative E Domeniul IR indepartat este utilizat in cercetare 99. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat: A Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide, dupa dizolvare B Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide C Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide D Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide E Transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide 100. Care din substantele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solventi in IR? A Metanolul B Benzenul C Tetraclorura de carbon perfect uscata D Apa E Sulfura de carbon perfect uscata 101. Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei in IR in controlul medicamentelor care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A Se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa B Este o metoda sigura de identificare a substantelor organice C Constituie un criteriu de puritate a unei substante D Este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor E Este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice, inclusiv medicamentoase, dupa

F distrugerea integritatii moleculelor 102. Pentru ca o molecula sa absoarba in IR este necesar: A Sa aiba o structura de dipol sau sa o poata dobandi prin excitatie cu radiatii IR B Cantitatea de energie a radiatiilor IR sa fie permisa de restrictiile cuantice C Prezenta in molecula a unui carbon asimetric D Perioada de vibratie sa fie in faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente E Prezenta in molecula a unor grupari cromofore 103. Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara: A Camera de ionizare B Dispozitiv port-cuva C Monocromator D Amplificator/detector E Sursa de radiatii IR 104. Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de: A Solutii in solventi transparenti si perfect anhidri B Suspensii in nujol C Solutii in metanol sau etanol D Dispersii (sub forma de comprimate) in bromura de potasiu E Pelicule 105. Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara: A Polimorfismul B Marimea particulelor C Solventii reziduali D Umiditatea E Indicele de aciditate 106. Un spectru in IR al unei substante reprezinta: A O proprietate chimica B O proprietate fizica C O proprietate fizica ce permite stabilirea structurii substantei D O proprietate ce permite stabilirea identitatii si puritatii unei substante E O "amprenta" a acesteia 107. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si implicit energii mai mici B radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si implicit energii mai mari C radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice D radiatiile IR pot produce tranzitii electronice E radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie 108. Domeniul spectral in IR este urmatorul A 10 - 200 nm B 200 - 400 nm C 2,5 - 50 microni D 50 - 1000 microni E 0,75 - 2,5 microni 109. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice nu potavea un dipolmoment si deci nu absorb in IR B moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice pot avea un dipolmoment si deci absorb in IR C apa absoarbe puternic in IR D molecula de dioxid de carbon (desi simetrica) poate avea un dipolmoment, indus de excitarea de vibratie determinata de absorbtia in IR E spectrofotometria in IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare 110. Referitor la domeniul spectral in IR: A este intre 0,75microni si 1000 microni B este intre 1000 si 0 1/cm C este intre 200 si 400 nm D nu este intre 0,1 si 100 nm E are frecventa mai mare decat razele X fiind extrem de toxic 111. Referitor la rediatiile in IR: A au lungimi de unda mai mari si pot produce tranzitii electronice B au lungimi de unda mai mici si nu pot produce tranzitii electronice C au lungimi de unda mai mari si energii mai mici D au lungimi de unda mai mari si nu pot produce tranzitii electronice E nu pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie 112. Referitor la spectrele IR sunt corecte afirmatiile: A picurile obtinute sunt late si rotunde B picurile obtinute sunt ascutite si inguste C spectrele din zona IR medie sunt incomplete si uneori lipsesc cu desavarsire D spectrele din zona IR medie sunt complete si unice fiind considerate amprente ale substantelor E pentru identificarea unei substante este nevoie sa se analizeze spectrul portiunii specifice fiecarui atom din molecula 113. La obtinerea spectrelor in IR solventul: A nu implica probleme deosebite B alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru C trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac D apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des E cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate 114. In cazul spectrelor in IR pentru lichide: A se realizeaza o pelicula care se mentine intre 2 placi B se aduce lichidul intr - o cuva din sticla obisnuita C se aduce lichidul intr - o cuva speciala transparenta la radiatiile IR D nu se pot realiza in IR spectre pentru lichide E se pot realiza in IR spectre pentru lichide doar daca acestea sunt amestecate cu apa 115. In cazul spectrelor pentru solide: A nu se pot realiza spectre IR pentru solide B nu se pot realiza spectre IR pentru solide decat daca substanta este solubila in apa si da o solutie limpede C se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dizolva intr - un lichid convenabil D se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dispersa intr - un solid convenabil

E se pot obtine spectre IR daca solidul poate fi transformat intr - o pelicula intre 2 placi transparente pentru raze IR 116. Care afirmatii sunt incorecte: A analitul nu se identifica cu o substanta de referinta B analitul si substanta de referinta trebuie sa fie cercetate concomitent si in conditii identice C pentru analit si substanta de referinta se accepta abateri ale maximelor de absorbtie ca intensitate dar nu ca pozitie D daca apar deosebiri majore se schimba substanta de referinta cu o alta substanta de referinta de la alta firma E daca apar abateri se aduc analitul si substanta de referinta in acceasi stare de cristalizare 117. La inregistrarea spectrelor in IR - apropiat se foloseste: A metoda prin transmisie B metoda prin transpunere C metoda prin reflexie - refractie D metoda prin refractie difuza E metoda prin reflexie difuza 118. In cazul unei determinari spectrofotometrice in IR se au in vedere: A verificarea lungimii de unda (400 - 600 nm) B repetabilitatea lungimilor de unda C repetabilitatea raspunsului pentru etaloanele de dilutie in apa pura spectral D zgomotul de fond al spectrofotometrului folosind un etalon de refractie E zgomotul de fond al spectrofotometrului 119. Identificarea substantelor cu structuri necunoscute, prin spectrofotometria in IR, se poate face prin: A atribuirea benzilor diferitelor grupari functionale B compararea intensitatii si frecventei picurilor obtinute C compararea spectrului substantei de determinat cu datele de referinta existente in bibliotecile de spectre D compararea timpilor de retentie obtinuti E compararea spectrului substantei de determinat cu cel al substantei de referinta obtinut in aceleasi conditii 120. Probele de substante solide utilizate in determinarile IR se pot pregati: A in solutie B in suspensie C in emulsie D in stare gazoasa E in topitura 121. Referitor la radiatiile IR sunt corecte afirmatiile: A au in general lungimi de unda mari si energii mici B pot produce tranzitii electronice C pot produce tranzitii de vibratie D pot produce tranzitii de rotatie E nu pot produce tranzitii de rotatie 122. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt incorecte? A moleculele care prezinta dipolmoment nu absorb radiatii IR

B C D E

absorb in IR moleculele care au o structura de dipol absorb in IR moleculele care pot dobandi o structura de dipol prin excitatii cu radiatii IR numai moleculele perfect simetrice pot sa absoarba in IR spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice, de aceea ele pot fi considerate ca "amprente" ale substantelor analizate

123. Benzile de absorbtie in IR: A sunt caracteristice pentru fiecare substanta B se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase C se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase D se pot utiliza atat pentru identificarea cat si pentru dozarea substantelor medicamentoase E permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula 124. Referitor la domeniul spectral infrarosu, IR, care din urmatoarele afimatii sunt corecte? A se intinde de la 780 nanometri pana la 300 micrometri B pentru determinarile analitice se utilizeaza tot domeniul spectral IR C se imparte in 3 regiuni spectrale si anume: IR apropiat, IR mediu si IR indepartat D se imparte in 3 regiuni spectrale: ultarviolet, vizibil si infrarosu E se intinde de la 100 nanometri pana la 100 cm 125. Referitor la utilizarea spectroscopiei in IR, sunt corecte afirmatiile: A este utilizata in special pentru identificarea substantelor medicamentoase organice B se utilizeaza la identificarea substantelor anorganice C se utilizeaza in special pentru dozarea substantelor medicamentoase D se utilizeaza mai putin pentru dozarea substantelor medicamentoase E toate substantele medicamentoase pot fi identificate si dozate prin metode spectroscopice in IR 126. Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR? A monocromator B cuve de cuart C sursa de radiatii D detector termic E detector refractometric 127. Referitor la solventii utilizati in spectrofometria IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte? A pot fi utilizati orice solventi de puritate analitica B se utilizeaza solventi perfect anhidri C pot contine un maxim de 10% apa D se utilizeaza solventi transparenti in domeniul IR E probele se dizolva in metanol 128. Care dintre urmatorii diluanti pot fi utilizati in spectrofotometria IR? A tetraclorura de carbon B metanol de puritate analitic C disulfura de carbon D bromura de potasiu E apa pentru preparate injectabile 129. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prelucrarea probelor in spectrofotometria IR

sunt incorecte? A probele solide se dizolva in solventi transparenti pentru IR B probele solide se disperseaza in parafina lichida sau nujol C probele solide se prelucreaza cu celuloza microcristalina sub forma de pastile D probele gazoase se dilueaza cu nujol E probele solide se prelucreaz cu KBr sub form de pastile 130. Selectati enunturile corecte referitoare la domeniul spectral infrarosu: A este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS B pentru analizele structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat C din punct de vedere analitic intereseaza regiunea IR - medie D domeniul IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare E regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice 131. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte enunturile: A spectrul IR poate fi considerat o "amprenta" a moleculei studiate B radiatiile IR au energii mari si implicit lungimi de unda mici C este utilizata pentru identificarea substantelor organice medicamentoase D este o metoda utilizata mai putin pentru determinari cantitative E este o metoda care distruge integritatea moleculelor 132. Selectati enunturile incorecte referitoare la obtinerea spectrelor IR: A solventii utilizati trebuie sa fie complet transparenti in IR B solventii utilizati trebuie sa fie anhidri C spectrele IR se inregistreaza cu ajutorul unui spectrofotometru cu patru fascicule (doua pentru proba si doua pentru referinta) D sursa de radiatii in IR este un "ac Nernst" de ceramica E cuvele de cuart sunt transparente la radiatiile IR 133. Spectrometria de difuzie Raman: A ofera aceleasi informatii ca si spectrometria IR-mediu B utilizeaza o sursa de lumina monocromatica mai intensa C pentru analize Raman poate fi utilizat un spectrofotometru FTIR D spectrele Raman sunt mai bogate in benzi decat cele IR E se pot studia probe aduse in solutie apoasa 134. Hidrocarburile saturate au: A spectre de absorbtie in IR simple B spectre de absorbtie in IR complexe C picurile spectrelor in IR putine si rare D picurile spectrelor in IR dese E legaturi simple C-C si C-H 135. Pregatirea probei pentru inregistrarea spectrelor IR prin reflexie multipla necesita: A dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit, intr-o concentratie adecvata, ce se introduce intr-o cuva transparenta la raze IR B depunerea substantei solide pe o placa de clorura de sodiu C dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit si evaporarea pe o placa de bromoiodura de taliu D triturarea substantei cu bromura de potasiu sau clorura de potasiu fin pulverizate si uscate E depunerea substantei solide pe o placa de bromoiodura de taliu astfel incat sa se asigure un contact omogen cu placa

136. Surse luminoase in FTIR: A bara de carbura de siliciu B filament gros C lampa de deuteriu D bastonas scobit, confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide E lampa de hidrogen 137. Metoda prin transmisie in IR are urmatoarele caracteristici: A se utilizeaza pentru probe lichide B se poate lucra si prin imersia unei sonde de fibra optica C proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR apropiat D proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR indepartat E cuva cu proba se introduce intr-un reflector metalic sau din oxid de titan care nu dau spectre in IR apropiat 138. Care dintre urmatoarele substante se pot identifica conform FR X prin spectroscopie IR: A oxid de zinc B rifampicina C bicarbonat de sodiu D clorura de sodiu E clorhidrat de propranolol 139. Radiatiile IR: A au lungimi de unda mai mari B au lungimi de unda mai mici C au energii mai mici D pot produce tranzitii electronice E pot produce tranzitii de vibratie 140. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A oxigen B azot C bioxid de carbon D cloretena E clor 141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR: A vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR C spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice D picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate E regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 m 15 m 142. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde: A proba este supusa luminii infrarosii monocromatice B se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba C se obtine un spectru dependent de frecventa D se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba E se obtine un spectru dependent de numarul de unda

143. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier: A sensibilitate crescuta B rezolutie scazuta C viteza de achizitie a rezultatelor crescuta D nu exista lumina parazita E lungimea de unda este calculata cu precizie mica 144. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A sa aiba structura de dipol B perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente C sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E sa fie perfect simetrica 145. Metodele prin reflexie difuza: A se utilizeaza pentru probe de lichide diluate B se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate C se utilizeaza pentru probe solide D utilizeaza o sonda cu fibra optica E tine cont de granulometria probei 146. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane: A polistirenul B patratele de ceramica alba reflectante C rasini termoplastice reflectante D oxizii pamanturilor rare E rasini schimbatoare de ioni 147. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de: A temperatura B pH C concentratie D lungimea de unda E presiune 148. Dac doi compui identici prezint n spectrele lor n IR diferene ale poziiei i intensitii relative a benzilor, farmacopeea recomand: A recristalizarea ambilor compui din solvent B repetare determinrii pe probe n stare solid C dizolvarea probelor n acelai solvent i efectuarea spectrelor n aceleai condiii D schimbarea metodei de determinare E aplicarea aceleiai metode 149. Care din urmtoarele substane medicamentoase se identific prin spectrofotometrie n IR: A hidrocortizonul B hidrocortizonul acetat C hidrocortizonul hemisuccinat D dextranul 70 E simvastatina

150. Identificarea omologilor aceleai clase prin spectrofotometrie n IR se poate realiza pentru: A barbiturice B sulfamide C peniciline D fenotiazine E antidepresive triciclice 151. Determinrile cantitative n IR au la baz msurarea urmtoarelor valori: A energia radiaiei incidente ( Io) B energia transmis ( I ) C variaia frecvenei radiaiei D variaia intensitii radiaiei E energia absorbit 152. Metoda de determinare cantitativ prin spectrofotometie n IR se caracterizeaz prin specificitate n: A identificarea speciilor moleculare B identificarea izomerilor i stereoizomerilor C identificarea polimorfilor D identificarea omologilor aceleiai clase E stabilirea echilibrului ceto-enolic 153. Spectrofotometria n IR se utilizeaz pentru determinarea cantitativ a: A penicilinelor de semisintez B gradului de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv C ciclofasamidei din comprimate D acidului nicotinic E acidului ascorbic 154. Radiaiile IR se caracterizeaz prin faptul c : A au lungimi de und mai mari B au energii mai mici C nu pot produce tranziii electronice D pot produce tranziii de vibraie E nu pot produce tranziii d rotaie 155. Absorbiile n IR sunt caracteristice pentru : A unele grupri funcionale B legturi C uniti structurale D comportarea molecular vibraional E tipuri de reacii 156. n determinrile calitativei cantitative prin spectrofotometrie n IR trebuie s se verifice: A scala lungimilor de und B repetabilitatea lungimilor de und C repetabilitatea rspunsului D zgomotul de fond al spectrofotometrului IR E puterea de distincie 157. Care din urmtoarele structuri preyint moduri de vibraie n IR :

A B C D E

-CH2 tripla legtur a carboului -C=O esteri hidrocarburi aromatice

158. Care din urmtoarele structuri nu prezint moduri de vibraie n IR: A esterii B hidrocarburile aromatice C legtura tripl dintre carbon i azot D C=O E CONH2 159. Exist o corelaie ntre : A poziia maximelor de absorbie i structur B prezentarea unor grupri funcionale organice n moleculele substanelor analizate i poziia maximelor C prezena impuritilor D grosimea stratului ce trebuie strbtut de radiaie E culoarea probelor i etaloanelor 160. Pentru identificarea analitului cu jutorul unei substane de referin se pregtesc A ambele substane n acelai mod B se nregistreaz spectrele IR ntre 4000 i 670 cm-1 C ambele probe diferit D se nregistreaz spectrele IR ntre 1000 i 550 cm-1 E ambele probe n aceeai cuv 161. Pentru obinerea probelor sub form de pastile se: A tritureaz 1-2 mg analit cu 300-400 mg KBr B tritureaz 1-2 mg analit cu 300-400 mg KCl C tritureaz 5 mg analit cu 100 mg KI D comprim 10 mg analit E comprim 1 mg analit cu 100 mg NaCl 162. Grupa funcional C=O ce produce vibraii n IR poate face parte din structuri de : A aldehide B cetone C acizi carboxilici alifatici D acizi carboxilici aromatici E esteri 163. Grupa funcional OH ce produce vibraii n IR poate face parte di structuri ca : A alcooli B fenoli C acizi D esteri E alchene 164. Pentru obinerea pastei aplicat ca prob n spectrometria IR se: A tritureaz 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minim de parafin lichid B tritureaz 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minim dintr-un alt lichid

C tritureaz 8 mg din analit cu o cantitate minim de parafin lichid D tritureaz 1 mg substan de analizat cu 1 ml alcool E amestec omogen 0,5 mg amalit cu 1 ml H2O 165. F.R.X. prevede sterilitate n cazul suspensiilor: A aplicate pe plgi B de uz intern C aplicate pe arsuri D defloculate E aplicate pe pielea sugarilor 166. Suspensiile sunt sisteme disperse: A ultramicroeterogene B eterogene C instabile D stabile E omogene 167. La prepararea suspensiilor, obinerea particulelor prin metoda condensrii sau precipitrii se poate realiza prin: A procedeul dispersrii B precipitare cu un solvent organic C precipitare prin modificarea pH-ului D precipitare prin dubla descompunere E precipitare cu ageni tensioactivi 168. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A vitez de sedimentare mare B sedimentul se formeaz ncet C vitez de sedimentare mic D sedimentul se formeaz rapid E sedimentul se redisperseaz uor 169. Ecuaia lui Stokes se refer la suspensii: A diluate B cu particule considerate sferice C concentrate D floculate E de uz extern 170. Factorii care influeneaz stabilitatea suspensiilor: A vscozitatea mediului de dispersie B substana activ ncorporat C dimensiunea particulelor D sarcina electric a particulelor E indicele de refracie a suspensiei 171. Creterea vscozitii mediului de dispersie a suspensiilor: A crete viteza de sedimentare B ncetinete viteza de sedimentare C contribuie la mbuntirea calitii suspensiei D contribuie la scderea calitii suspensiei

E reduce dimensiunea particulelor 172. Metode de obinere a suspensiilor floculate: A prin controlul sarcinii electrice a particulelor B prin utilizarea substanelor tensioactive C cu ajutorul polimerilor hidrofili D prin metoda gumei uscate E prin condensare 173. Controlul suspensiilor urmrete determinarea: A mrimii particulelor B vscozitii C tensiunii superficiale D capacitii de hidratare E vitezei de sedimentare 174. Inregistrarea spectrelor in IR in cazul probelor solide necesit dispersarea acestora intr-un lichid sau solid de tipul: A clorur de potasiu sau bromur de potasiu B parafin lichid C fluorur de calciu D clorur de sodiu E policlorur de vinil 175. Radiaiile IR se caracterizeaz prin: A producerea de tranziii electronice B lungimi de und mici, energii mari C lungimi de und relativ mari i energii mici D producerea de tranziii de vibraie i rotaie E frecvene mici i energii mari 176. n controlul medicamentelor spectrometria n IR se aplic: A exclusiv n determinrile cantitative B ca metod de identificare a substanelor organice C la determinarea puritii unei substane D n cercetarea structurii substanelor E n identificarea substantelor medicamentoase dup distrugerea integritii structurale a acestora 177. Spectrul n IR al unei substane constituie: A o proprietate ce permite stabilirea identitii i puritii acesteia B o proprietate chimic C o proprietate ce permite stabilirea structurii D o proprietate exclusiv a substanelor perfect simetrice E o "amprent" a acesteia 178. Spectrul IR nregistrat pentru o substan de analizat poate fi utilizat la identificarea acesteia prin compararea cu spectrul IR al substanei de referin nregistrat n aceleai condiii. FR X utilizeaz aceast metod de identificare pentru urmtoarele substane medicamentoase: A piracetam B polividon C fenacetin

D riboflavin E metamizol sodic 179. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la spectrometria n IR sunt false: A spectrele obinute n regiunea spectral IR mediu pot fi considerate ca "amprente" ale substanei analizate B picurile de absorbie n IR sunt mai ascuite dect cele din spectrele electronice (UV-VIS) C pentru ca o molecul s absoarb n IR este necesar prezena n structura ei a unei grupri cromofore D numrul de und folosit n domeniul IR este o mrime direct proporional cu lungimea de und E pentru ca o molecul s poat absorbi radiaii IR este necesar modificarea dipolmomentului s u 180. n cazul aplicrii spectrometriei IR n controlul medicamentelor: A soluiile de analii n solveni organici trebuie s fie perfect anhidre B substanele de analizat se introduc n cuve de sticl sau NaBr, NaCl, KBr et C pentru determinrile cantitative se ine seama de faptul c picurile de absorbie caracteristice pentru fiecare compus, apar la anumite lungimi de und i au o intensitate proporional cu concentraia speciei analizate D este necesar distrugerea integritii moleculelor E FR X nu face referiri la utilizarea spectrometriei IR n controlul medicamentelor 181. Radiaiile IR pot produce: A tranziii de vibraie de ntindere, simetrice i asimetrice B exclusiv tranziii de rotaie C vibraii unghiulare de deformare D tranziii electronice E vibraii de rotaie n plan 182. La controlul funcionrii unui spectrofotometru IR trebuie s se verifice: A repetabilitatea lungimilor de und pentru aparatele cu filtre B scala lungimilor de und C exclusiv repetabilitatea rspunsului D zgomotul de fond E puterea de rezoluie a spectrofotometrului 183. Care dintre urmtoarele nsuiri ale substanelor influeneaz analiza prin spectrometrie IR: A solvenii reziduali B solubilitatea n ap C punctul de topire n cazul substanelor solide D gradul de rotaie a planului luminii polarizate E polimorfismul 184. n cazul utilizrii metodei prin reflexie difuz n nregistrarea spectrelor IR ale substanelor solide trebuie s se in seama de: A granulometria probei B stabilitatea chimic a probei C sursa de radiaii utilizat D gradul de hidratare sau solvatare a probei E detectorul utilizat

Cromatografia in controlul medicamentelor

BIBLIOGRAFIE: 6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Activarea plcilor cromatografice de silicagel const n: A tratarea lor cu acid sulfuric concentrat B tratarea lor cu acid sulfuric diluat C meninerea lor la 180 grade Celsius timp de 30 min D eliberarea centrilor adsorbani ai silicagelului E umectarea lor cu piridina 2. Metoda cromatografic n general este: A o metod fizic de analiz care se bazeaz pe migrarea particulelor ncrcate electric B o proprietate a lichidelor de a opune rezisten la alunecarea n timpul curgerii C o metod electrochimic de analiz D o metod fizico-chimic de separare a unor substane dintr-un amestec E o proprietate a substanelor optic active 3. Valoarea Rf a unei substane, Rf = a/b: A reprezint raportul dintre lungimea plcii cromatografice i distana parcurs de substan de la punctul de aplicare pn la frontul developantului B poate fi utilizat numai pentru stabilirea puritii unei substane medicamentoase C este o constant a tuturor substanelor medicamentoase D servete pentru identificarea unei substane prin compararea cu Rf-ul substanei etalon E nu poate fi utilizat pentru identificarea substanelor medicamentoase 4. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan: A consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni B consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni C are loc un schimb ionic D nu are loc schimb ionic E indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simpla 5. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie: A are o valoare subunitara B este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei mobile (vM) C este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tR D este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tM E este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului A 6. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde: A temperatura B presiunea impusa fazei mobile C presiunea impusa fazei stationare

D natura coloanei E natura fazei stationare 7. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o exceptie: A examinarea placii cromatografice in UV B expunerea placii cromatografice la vapori de iod C masurarea picurilor de pe cromatograma D pulverizarea de solutii caustice E utilizarea de solutii etalon 8. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale, cu o exceptie: A adsorbtia pe suporturi solide B repartitia intre faza stationara si aceea mobila C adsorbtia pe suporturi lichide D schimbul ionic E excluderea difuzia 9. Alegei faza staionar potrivit i faza mobil corespunztoare pentru separarea a doi compui nepolari prin cromatografie lichid. A rin schimbtoare de cationi (cationit) drept faz staionar i metanol drept faz mobil ; B rin schimbtoare de anioni (anionit) drept faz staionar i amestec acetonitril metanol drept faz mobil C silicagel drept faz staionar polar i ap acidulat drept faz mobil ; D silicagel silanizat drept faz staionar nepolar i amestec metanol acetonitril ap drept faz mobil ; E silicagel silanizat drept faz staionar nepolar i soluie apoas alcalin (NaOH) drept faz mobil. 10. Forma nesimetric (diferit de forma gaussian) a unui pic cromatografic se poate datora . . . A caracterului prea polar al fazei staionare ; B caracterului prea polar al fazei mobile ; C vitezei prea mari a fazei mobile n coloan cromatografic ; D neliniarittii izotermei de distribuie a componentei n cauz ntre faza staionar i faza mobil ; E temperaturii prea ridicate la care se execut analiza cromatografic, avnd n vedere faptul c coeficientul de difuzie crete odat cu temperatur 11. Indicai criteriul dup care se separ componentele ntr-o coloan cromatografic de excludere steric (filtrare pe gel), umplut cu un gel inert din punct de vedere chimi A Componentele sunt separate dup polaritatea moleculelor, cele polare elundu-se mai repede din coloan B Componentele sunt separate dup polaritatea moleculelor, cele polare elundu-se mai lent din coloan. C Componentele sunt separate dup volumul moleculelor, cele cu volum mare elundu-se mai repede din coloan. D Componentele sunt separate dup volumul moleculelor, cele cu volum mic elundu-se mai repede din coloan. E Componentele sunt separate dup capacitatea moleculelor de a forma legturi de hidrogen. 12. La analiza cromatografic HPLC a unei probe, componenta de interes are timpul de retenie

egal cu 5,1 minute (msurat de la momentul introducerii probei la captul de intrare al coloanei de separare). O component care nu este reinut de faza staionar prsete coloana, n aceleai condiii de lucru, dup 1,5 minute de la introducerea probei n coloan. Ce valoare are factorul de capacitate (k) pentru componenta de interes ? A 1,8 ; B 2,4 ; C 2,8 ; D 3,2 ; E 3,6 13. La analiza cromatografic HPLC a unei probe, dou componente de interes (A i B) prezint urmtoarele valori ale timpului de retenie : t(A) = 5,1 minute i t(B) = 5,7 minut O component care nu este reinut de faza staionar prsete coloana, n aceleai condiii de lucru, dup 1,5 minute de la introducerea probei n coloan. Ce valoari au factorii de capacitate pentru cele dou substante de interes (k(A) i k(B)) i factorul de separare (alfa(AB)) pentru aceast pereche de compui ? A k(A) = 1,80 ; k(B) = 2,22 ; alfa(AB) = 1,133 ; B k(A) = 2,00 ; k(B) = 2,24 ; alfa(AB) = 1,120 ; C k(A) = 2,40 ; k(B) = 2,80 ; alfa(AB) = 1,167 ; D k(A) = 2,40 ; k(B) = 2,60 ; alfa(AB) = 1,083 ; E k(A) = 2,60 ; k(B) = 3,25 ; alfa(AB) = 1,250 ; 14. La ce se refer termenul de "eluie izocratic", utilizat n cromatografia cu faza mobil lichid (HPLC) i ce exprim ? A Termenul se refer la ordinea eluiei componentelor din coloana cromatografic i exprim faptul c coloana are aceeai rezoluie n raport cu toate componentele separat B Termenul se refer la ordinea eluiei componentelor din coloana cromatografic i exprim faptul c "picurile" tuturor componentelor separate au aceeai lim C Termenul se refer la separabilitatea componentelor n condiiile concrete de lucru i exprim faptul c n condiiile respective dou sau mai multe componente elueaz mpreun, deci nu se pot separ D Termenul se refer la compoziia eluentului i exprim faptul c n timpul separrii cromatografice compoziia eluentului este nemodificat. E Termenul se refer la numrul talerelor teoretice i exprim faptul c coloana are acelai numr de talere teoretice pentru toate componentele separat 15. La separarea componentelor prin cromatografie de excludere steric (filtrare pe gel), o component se elueaz din coloan la un volum de eluent mai mare dect volumul total al coloanei ( VT ). Alegei cauza posibil a acestui fenomen. A Componenta respectiv are molecule prea mici care ncap neselectiv n toi porii gelului ; B Componenta respectiv are molecule prea mari care nu ncap n niciuna din porii gelului ; C Gelul i modific proprietile n timpul separrii datorit unei reacii chimice ; D Pe lng excludere steric, componenta respectiv este parial adsorbit pe gel ; E Componenta disociaz n timpul separrii formnd molecule mai mici. 16. La separarea prin cromatografie lichid a componentelor slab acide ale unei probe, utiliznd metoda formrii perechilor de ioni, se adaug fazei mobil drept formator de perechi de ioni una din substanele menionate mai jos. Identificai substana ncauz. A amidon solubil ; B clorur de ter-butil ; C hidroxid de tetrabutilamoniu ; D acid hexansulfonic ;

E dodecilsulfat (laurilsulfat) de sodiu. 17. O component chimic a unui amestec migreaz n timpul analizei cromatografice n strat subire parcurgnd distana H1= 4,5 cm n timp ce frontul eluentului a parcurge distana H2 = 18,0 cm. Identificai valorile corecte ale parametrilor Rf i RM dintre cele de mai jos. (Se cunoate : log 1,50 = 0,176 i log 2 = 0,301) A Rf = 0,40 ; RM = 0,176 ; B Rf = 0,20 ; RM = 0,477 ; C Rf = 0,10 ; RM = 0,477 ; D Rf = 0,25 ; RM = 0,477 ; E Rf = 0,25 ; RM = 0,301 18. Pe o plac cromatografic cu faz staionar invers se separ substanele A , B i C iar parametrii Rf ai acestora sunt : (Rf)A = 0,42 ; (Rf)B = 0,25 i (Rf)C = 0,58. Care este ordinea cresctoare a polaritii celor trei substane ? A A,B,C; B C,A,B ; C A ,C , B ; D B,C,A; E B,A,C 19. Un amestec conine dou componente chimice : componenta A (polar) i componenta B (mai puin polar), avnd mase moleculare egal Care din afirmaiile de mai jos, referitoare la parametrul Rf , utilizat n cromatografia n strat subire, este adevrat ? A la cromatografia cu faz normal (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A = (Rf)B ; B la cromatografia cu faz normal (Rf)A = (Rf)B iar la cromatografia cu faza invers (Rf)A > (Rf)B ; C la cromatografia cu faz normal (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A > (Rf)B ; D la cromatografia cu faz normal (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A < (Rf)B ; E la cromatografia cu faz normal (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A = (Rf)B . 20. Acidul aspartic se determin prin titrare cu: A acid clorhidric 0,1 M; B acid sulfuric 0,1 M; C hidroxid de sodiu 0,1 M; D complexon III 0,1 M; E azotat de argint 0,1 M. 21. Agar-agarul, numit i geloz este un polizaharid care se obine prin extracie din: A cartofi; B gru; C alge; D lemn; E sfecl de zahr. 22. Agaroza este un polizaharid linear de: A D-glucoz de 3,6-anhidro-D-glucoz; B D-galactoz de 3,6-anhidro-L-galactoz;

C D-galactoz de 3,6-anhidro-D-galactoz; D D-glucoz de 3,6-anhidro-L-galactoz; E D-galactoz de 3,6-anhidro-L-glucoz. 23. Gelurile de poliacrilamid se obin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare cum ar fi: A clorura de vinil; B clorura de etil; C benzen; D N,Nprim -metilen-bis-acrilamida; E eten. 24. n cromatografia clasic de repartiie pe coloan faza staionar este de regul: A polietilena; B oxiproprionitrilul; C apa; D etilenglicolul; E dioxanul. 25. n HPLC faza mobil poate fi: A apa; B polietilena; C dioxan; D etilenglicolul; E oxiproprionitrilul. 26. Pentru cromatografia de repartiie, faza mobil trebuie s ndeplineasc o urmtoarele cerine: A s interacioneze chimic cu analiii; B s fie incompatibli cu sistemul de de detecie; C s dizolve faza staionar; D s interacioneze chimic cu faza staionar; E s dizolve analiii dar s nu interacioneze chimic cu aceti 27. Ce reprezinta factorul de retentie k in cazul cromatografiei pe coloana: A Concentratia substantei in faza mobila B Raportul cantitativ in care analitul se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara C Capacitatea coloanei de a separa doua substante din amestecul trecut de-a lungul ei D Raportul intre volumele fazei stationare si a celei mobile E Produsul dintre timpul de retentie total si viteza eluantului 28. Daca izoterma de adsorbtie in cazul separarilor cromatografice este lineara, coeficientul de distributie depinde de: A Concentratia fazei mobile B Concentratia fazei stationare C Debitul fazei mobile D Este constant, independent de concentratie E Natura chimica a fazei stationare 29. Derivatizarea substantelor de analizat in cazul cercetarii lor prin cromatografie de gaze are ca scop: A Modificarea polaritatii substantelor cu polaritate mare care intarzie prea mult in coloana B Solubilizarea

C Reducerea stabilitatii compusilor la temperaturi ridicate D Cresterea punctelor de fierbere E Crestere punctelor de topire 30. Gradul de separare a doua substante intr-o cromatograma se defineste prin notiunea de rezolutie R. Ce valoare va avea aceasta daca varfurile a doua picuri dintr-o cromatograma sunt separate cu 12,5 cm iar latimile celor doua picuri masurate la baza sunt 3 cm, respectiv, 2,8 cm? A 8,6 B 4,3 C 1,12 D 1,20 E 2,32 31. In cromatografia in strat subtire se pot realiza migrari ale analitilor: A Numai ascendente B Numai descendente C Numai orizontale D Numai radiale E Ascendente, descendente, orizontale, radiale 32. In determinarile gel-cromatografice, care din proprietatile moleculelor enumerate mai jos au un rol decisiv: A Polaritatea moleculei B Marimea moleculei C Structura chimica D Configuratia sterica a moleculelor E Bazicitatea moleculelor 33. Marimea notata K(D), in cromatografie exprima: A Factorul de selectivitate B Factorul de capacitate C Factorul de rezistenta D Coeficientul dinamic de distributie E Coeficient de distributie 34. Ecuatia lui van Demeter este: A N=L/H B H = A + B / Vm + C * Vm C Kd = (Ve - Vm) * Vp D Rf = H1 / H2 E R = 1,18 * (trb - tra) * (b * 0,5a + b * 0,5a) 35. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un adsorbant utilizat ca faza stationara (in HPLC): A sa fie solubil in solventii utilizati ca faza mobila B sa aiba granulatie mare C sa catalizeze reactiile secundare D sa reactioneze cu substantele pe care la adsoarbe E sa aiba granulatie fina 36. Cromatografia de lichide de inalta performanta (HPLC) este o metoda fizico - chimica de separare cromatografica: A in care faza stationara este un solid cu granulatie mare pe care sunt grefate grupari organice

B C D E

in care faza stationara este un lichid in care faza mobila este un lichidintrodus in coloana sub presiune depasita, nu se mai foloseste in care proba se introducesub presiune in stare gazoasa

37. Cunoscand distantaparcursa de analit, de la start pana la mijlocul spotului (H1) si distanta parcursa de faza mobila (H2) de la start la front, se poate calcula valoarea Rf: A Rf = H1 / H2, mai mic sau egal cu 1 B Rf = H2 / H1, mai mic sau egal cu 1 C Rf = H2 / H1, mai mare sau egal cu 1 D Rf = H1 / H2, mai mare sau egal cu 1 E Rf = H2 / H1, mai mare decat 1 38. Intr - o coloana cromatografica HPLC se executa separarea a 3 substante, a, b si c, utilizand faze invers Timpii de retentie (tR) ai celor3 substante au valorile: tRa = 3,5 minute; tRb = 6 minute; tRc = 8,2 minut Care este ordinea descrescatoare a polaritatii celor trei substante ? A b, a, c B a, b, c C b, c, a D c, a, b E a, c, b 39. Selectati enuntul incorect referitor la fazele stationare chirale: A se obtin prin grefarea unei grupari 3-aminopropil-silil, urmata de imobilizarea selectorului chiral B discriminarea chirala se face de catre ciclodextrine C se obtin prin grefarea unor grupari C8 sau C18 D sunt polimerice formate din polizaharide E sunt obtinute prin imobilizarea pe silicagel a proteinelor 40. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia cu fluide supercritice (SFC): A a fost conceputa pentru separarea substantelor termostabile B a fost conceputa pentru separarea compusilor nevolatili C a fost conceputa pentru separarea macromoleculelor D fazele mobile sunt fluide supercritice E este o metoda complementara a cromatografiei in faza gazoasa si in faza lichida 41. Referitor la fenomenul Donan este incorect enuntul: A este caracteristic cromatografiei de schimb ionic B consta in patrunderea unor molecule incarcate sau neicarcate electric in interiorul retelei shimbatorului de ioni C indepartarea moleculelor din retea se face prin spalare simpla D intre moleculele neincarcate electric si schimbatorul de ioni nu are loc un schimb ionic E intre moleculele incarcate electric si schimbatorul de ioni are loc un schimb ionic 42. In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice exista: A cromatografie de adsorbtie, faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B cromatografie de repartitie, faza stationara fiind un suport solid care are proprietati adsorbante C cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este miscibila cu faza mobila D cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este nemiscibila cu faza mobila E cromatografia de excludere sterica, in care faza stationara poseda un numar mare de grupari

functionale acide sau bazice 43. Care dintre enunturile referitoare la marimea KD este incorect? A este coeficientul de distributie al unei substante intre cele doua faze B se numeste coeficient termodinamic de distributie C nu este o caracteristica a unui analit dat in conditii experimentale bine determinate D in cromatografia gaz-lichid nu se utilizeaza KD ci coeficientul de repartitie E KD se poate exprima in functie de "entalpia libera standard de distributie" 44. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia de gaze: A se aplica la separarea substantelor volatile si usor volatilizabile B temperaturile de lucru sunt cuprinse intre 800-1000 grade Celsius C in cromatografia gaz-lichid faza stationara este lichida si faza mobila gazoasa D in cromatografia gaz-solid faza stationara este solida si faza mobila gazoasa E prin aceasta tehnica se pot separa molecule in stare gazoasa 45. Selectati enuntul incorect referitor la cuplajul LC-GC: A se utilizeaza mai ales pentru determinarea unui compus dintr-o matrice complexa B cea mai mare problema la asocierea celor doua metode este diferenta dintre volumele de proba C se aplica la analiza sterolilor din uleiuri vegetale D cele mai multe metode LC-GC se aplica pe faze inverse E o problema majora este aceea de a gasi un eluent LC potrivit/compatibil cu GC 46. Selectati enuntul incorect referitor la fluidele supercritice: A pentru o anumita substanta, in conditii date de temperatura si presiune nu exista o separare intre fazele lichida si gazoasa, cele doua faze alcatuind fluidul supercrititic B au avantajele solventilor lichizi dar si a celor gazosi C sunt caracterizate printr-o vascozitate foarte mare D cel mai uitilizat fluid supercritic este dioxidul de carbon E puterea unui fluid supercritic de a dizolva diferiti analiti este influentata de presiune si temperatura 47. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia in strat subtire: A migrarea analitilor pe placa se face prin antrenarea lor de catre faza mobila B poate fi mono sau bidimensionala C valoarea Rf reprezinta principalul parametru de evaluare a separarii D pentru analiza CSS se prepara solutii cu o concentratie de aproximativ 1% E intotdeauna valoarea Rf trebuie sa fie mai mare ca 1 48. Dupa separarea analitilor prin CSS acestia nu pot fi identificati prin: A expunerea placii la vapori de iod B expunerea la lumina naturala in cazul spoturilor substantelor incolore C utilizarea de substante etalon D examinarea placii cromatografice in UV E pulverizarea de solutii caustice 49. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor CSS nu se poate face prin: A reflexie B transmisie C dicroism circular D emisie de fluorescenta

E prin stingerea fluorescentei 50. FR X prevede ca principala aplicatie a CH: A separarea unor substante din amestecuri vegetale B identificarea unor compusi cu structura sulfamidica C determinarea puritatii radiochimice D controlul de puritate al unor substante medicamentoase E dozarea componentelor unor suspensii 51. Selectati enunturile corecte referitoare la reactivarea placilor cromatografice in CSS: A prin acoperire cu ceara B prin pulverizare cu amidon C prin incalzire la 110C timp de 30 minute D prin mentinerea placilor cromatografice in exicator timp de 6h E prin tratarea lor cu acid sulfuric con 52. Selectati enuntul incorect referitor la sursele de lumina din componenta unui densimetru: A lampa cu halogen asigura domeniul vizibil B lampa cu deuteriu acopera domeniul ultraviolet C lampa de sodiu asigura lumina galbena D lampa de wolfram asigura domeniul vizibil E lampa cu mercur sau xenon asigura masuratorile de fluorescenta 53. Selectati enuntul incorect referitor la identificarea substantelor in cromatografia pe strat subtire: A se compara pe aceeasi cromatograma valoarea Rf si culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia proba cu valoarea Rf , culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia etalon B se utilizeaza valoarea Rf a unei substante, care este Rf=a/b C (a) este distanta de la start la centrul petei D (b) este distanta de la start la front E valoarea Rf pentru o substanta poate fi utilizata pentru identificare daca este mai mare decat 1 54. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale, cu o exceptie: A adsorbtia pe suporturi solide B repartitia intre faza stationara si aceea mobila C adsorbtia pe suporturi lichide D schimbul ionic E excluderea difuzia 55. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde: A temperatura B presiunea impusa fazei mobile C presiunea impusa fazei stationare D natura coloanei E natura fazei stationare 56. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie: A are o valoare subunitara B este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei mobile (vM)

C este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tR D este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tM E este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului A 57. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan: A consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni B consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni C are loc un schimb ionic D nu are loc schimb ionic E indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simpla 58. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o exceptie: A examinarea placii cromatografice in UV B expunerea placii cromatografice la vapori de iod C masurarea picurilor de pe cromatograma D pulverizarea de solutii caustice E utilizarea de solutii etalon 59. Schimbatorii de ioni: A nu trebuie sa prezinte stabilitate termica si chimica B pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetat C sunt solubili in apa D au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul centrimetrilor E silicea are rezistenta mecanica slaba 60. In cromatografia de lichide de inalta performanta: A faza stationara este apa B faza mobila este formata din solventi organici mai putin polari C faza stationara este un lichid polar vascos D faza mobila este formata din solventi polari E solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi faza mobila 61. Eficacitatea si inaltimea platoului teroretic este influentata de: A forma picurilor B difuzia turbulenta si difuzia longitudinala B C simetria picurilor D temperatura E coeficientul de distributie 62. Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor substante medicamentoase: A acizi si baze tari B aditivi C combustibili D sedative E derivati polihalogenati 63. Calitatea sorbentilor este determinata de:

A B C D E

faza stationara calitatea separarii polaritate stabilitatea mecanica mecanism unic de retentie

64. Cromatografia chirala preparativa: A este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici, in stare pura B nu se realizeaza separari analitice chirale cu faza stationara Chiralpak AD C nu are utilitate in industria farmaceutica D nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tert-butileter E retentia pe coloane chirale este numai chirala 65. Cromatografia de excludere sterica: A nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelor B tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor C nu se poate aplica pentru volume mici de probe D face parte din cromatografia planara E faza mobila este un gel 66. Sephadex-ul: A moleculele de Sephadex sunt solubile in apa B este gel de dextran C Sephadex G200 are pori foarte mici D isi mentine integritatea moleculara in HCl 0.1 N E exista numai Sephadex G200 67. Identificati raspunsul corect referitor la specificitate: A este o caracteristica a analitilor B este o caracteristica tuturor detectorilor C este specifica numai detectorilor ce dau un raspuns discriminant D specificitatea presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analit E nu este o caracteristica a detectorilor 68. Cromatografia de gaze: A Se aplica la temperaturi mai mici de 200oC B Se poate folosi pentru separarea substantelor organice si medicamentoase C Nu se aplica pentru separarea substantelor volatile D Nu impune o anumita temperatura corespunzatoare mentinerii moleculelor in stare de gaz E Fazele stationare sunt particule solide, inerte fizic si chimic 69. Cuplajul LC-CG: A nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelor B nu este o metoda de analiza foarte buna C se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexa D este imposibila cuplarea LC cu CG E analiza sterolii prin aceasta metoda nu este posibila 70. Faza stationara: A gruparile chimice C8 si C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solide B este formata din particule fine lichide

C omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caractesitica D diametrul particulelor de SiO2 in LC este 6-10mm E este formata din particule fine solide, sferice 71. Ce rol au hidrocarburile n formularea unguentelor? A umectant B vehicul neapos miscibil cu apa C vehicul hidrofob D agent de cretere a vscozitii E emulgator A/U 72. Emulgator ulei/ap folosit la formularea unguentelor: A gum arabic B tiomersal C palmitat de izopropil D tristearat de gliceril E esteri de polioxietilen sorbitan 73. Unguentul simplu este: A o baz gras hidrofob B o baz de absorbie anhidru C o baz de absorbie hidratat D o baz lavabil E o baz hidrosolubil 74. Cremele sunt: A unguente-emulsii n care faza apoas depete 25% B unguente-emulsii n care faza apoas depete 10% C unguente-suspensii n care faza apoas depete 25% D unguente-suspensii n care faza apoas depete 10% E unguente polifazice 75. Unguente farmaceutice oficinale n F.R.X.: A Unguent cu fenilbutazon 2% B Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpin 2% C Unguent cu acetat de hidrocortizon 2% D Unguent cu clotrimazol 2% E Unguent cu oxid de zinc 2% 76. Factori fiziologici care influeneaz absorbia percutanat: A natura chimic a substanei active B solubilitatea substanei medicamentoase n vehicul C tipul excipientului folosit D gradul de umectare a stratului cornos E polaritatea moleculei de substan activ 77. Faza staionar n cromatografia HPLC de repartiie cu faz invers este: A apa B nepolar C rin schimbtoare de ioni D compus macromolecular E polar

78. Cromatografia, poate fi definit n general ca: A o metod electrochimic de analiz B o proprietate a substanelor medicamentoase optic active C o proprietate a lichidelor de a opune rezisten la alunecare n timpul curgerii D o metod fizic de analiz care se bazeaz pe migrarea particulelor ncrcate electric E o metod fizico-chimic de separare a unor substane dintr-un amestec 79. n separrile prin cromatografie de excludere steric, un rol decisiv l are: A mrimea moleculei B structura chimic C polaritatea moleculei D configuraia steric E bazicitatea moleculei 80. Alegei rspunsurile corecte cu privire la cromatografia pe hrtie: A pentru obinerea unei faze staionare hidrofile se acileaz hrtia cromatografic B hrtia cromatografic este format din lanuri celulozice de -glucoz C cromatografia pe hrtie are la baz un mecanism de repartiie solid-lichid D hrtia cromatografic este format din lanuri celulozice de -glucoz cu M< 100000 u.m. E hrtia cromatografic este format din lanuri celulozice de -glucoz cu M> 100000 u.m. 81. Rezoluia R reprezint: A o masur a capacitii efective de separare a dou picuri vecine B o caracteristic a unui solut pentru o coloan dat C o mrime de retenie ce caracterizeaz cromatograma D o msur a numrului de platouri teoretice E o msur a timpului necesar fazei mobile s parcurg coloana cromatografic 82. ntr-o cromatografie considerat linear, coeficientul de distribuie (D) depinde de: A natura fazei mobile B structura chimic a fazei staionare C concentraia substanelor n faza staionar D concentraia substanelor n faza mobil E este constant, independent de concentraie 83. n cromatografia de lichide de nalt performan, gradientul de faz mobil se refer la: A compoziie (concentraie) B granulaie C pH D activitate chimic E fora ionic 84. Valoarea coeficientului de selectivitate (S) calculat pentru doi compui A i B a cror coeficieni de distribuie sunt (D)A= 0,75 i (D)B= 1,54 va fi: A 2,05 B 0,48 C 2,29 D 0,79 E 1,155 85. La separarea unei substane medicamentoase X prin cromatografie de lichide de nalt

performan cu detecie UV s-a folosit o coloan cromatografic cu lungimea (L) de 250 mm. n cromatograma nregistrat picul principal, cu o lime la baz de 0,5 minute, este situat la timpul de retenie 5,0 minute. Numrul de platouri teoretice i nlimea unui platou teoretic vor fi: A N = 1600, H = 0,156 B N = 400, H = 0,156 C N = 800, H = 6,4 D N = 1600, H = 64 E N = 800, H = 64 INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 86. Care din urmtorii detectori pot fi utilizai n HPLC? A detectorul de ionizare in flacr B refractometric C catarometrul D detectorul UV-VIS E detectorul de fluorescen E. 87. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. identitatea substanelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substane C. detecia substanelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substane etalon D. detecia substanelor separate prin CSS se bazeaz pe derivatizarea analiilor pentru a obine spoturi colorate sau fluorescente E. detecia substanelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescen 88. Care dintre urmtorii parametri caracterizeaz retenia n HPLC? A. parametrul Rf B. timpul de retenie tR C. volumul de retenie VR D. eficacitatea E. factorul de capacitate k 89. Cromatografia n faz gazoas este o variant a cromatografiei pe coloan n care separarea componentelor unui amestec complex se realizeaz datorit unor procese de repartiie sau absorbie ntre: A. faza mobil lichid si faza staionar lichid B. faza mobil gazoas i faza staionar lichid C. faza mobil lichid i faza staionar solid D. faza mobil gazoas i faza staionar solid E. faza mobil gazoas i faza staionar gazoas 90. Cromatografia n faz gazoas permite separarea: A. tuturor substanelor medicamentoase B. substanelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. substanelor solide care se lichefiaz uor D. substanelor uor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400C E. toate variantele sunt adevrate 91. Dozarea substanelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subire se efectueaz: A. prin introducerea n calcul a timpilor de retenie ai componentelor din proba de analizat B. dupa rzuirea i eluarea substanelor de pe adsorbant i determinarea cantitativ prin alte metode

C. FR X nu face referiri n acest sens D. prin spectrofotometrie "in situ" E. direct pe plac prin fotodensitometrie 92. Gradul de separare a dou substane ntr-o cromatogram se definete prin noiunea de rezoluie (Rs). Sunt adevrate urmatoarele afirmaii legate de rezoluie, cu excepia: A. rezoluia crete cu cresterea numrului de talere teoretice N B. rezoluia crete cu creterea factorului de separabilitate C. rezoluia este o mrime dependent de factorul de capacitate D. o rezoluie bun pentru dou picuri adiacente presupune diferene foarte mici ntre tR a componentelor E. rezoluia scade cu creterea numrului de talere teoretice N 93. n componena unui cromatograf de gaze se gsesc: A. rezervorul de gaz B. coloana cromatografic C. injectorul-evaporatorul D. detectorul E. detector refractometric 94. n cromatografia cu faz invers, faza staionar este: A. polar B. nepolar C. rin schimbtoare de ioni D. compus macromolecular E. silicagel grefat cu lanuri hidrocarbonate 95. n gaz-cromatografie pot fi utilizai urmtorii detectori: A. detector refractometric diferenial B. detector UV-VIS C. detectorul de conductibilitate termic (CT) D. detectorul de ionizare n flacr (DIF) E. spectrometrul de mas (SM) 96. n HPLC se pot utiliza ca faze staionare: A. solide polare B. solide nepolare C. schimbtori de ioni D. lichide impregnate pe un solid inert E. gaze impregnate pe un suport polar 97. Metodele utilizate pentru deteminri cantitative n gaz-cromatografie sunt: A. metoda coninutului aparent B. metoda concentrat-diluat C. metoda standardului intern-curb de etalonare D. metoda standardului extern-curb de etalonare E. metoda normrii ariilor 98. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. cele doua faze sunt nemiscibile C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru

D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 99. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B: A. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1 B. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1 C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare D. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mica E. valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare 100. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta urmatoarele caracteristici: A. este legat de marimea ei in conditii date de temperatura B. depinde de vascozitatea mediului C. se exprima in m/s D. nu depinde de vascozitatea mediului E. se exprima in m2/s. 101. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici: A. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationare B. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobile C. exploateaza caracteristicile functionale ale analitilor D. permite separarea selectiva a enantimerilor E. este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforeza F1354102. Fazele stationare de tip I din HPLC: A. se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului chiral B. sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilati C. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificate D. sunt faze stationare chirale polimerice E. selectorul chiral poate fi fenilalanina 103. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca anumite proprietati: A. diametrul porilor B. forma si marimea particulelor C. sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizat D. sa nu reactioneze cu solventii E. sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigida 104. Hartia cromatografica: A. este formata din lanturi celulozice de beta-glucoza B. are M < 100000 u.m. C. este formata din lanturi celulozice de alfa-glucoza D. are M > 100000 u.m.

E. are caracter hidrofob 105. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara este solida: A. cromatografia de afinitate B. cromatografia de repartitie C. cromatografia de schimb ionic D. cromatografia de contracurent E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau invers 106. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. reflexie B. refractie C. transmisie D. emisie fluorescenta E. stingerea fluorescentei 107. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. metoda normarii ariilor B. metoda standardului intern C. metoda curbei de calibrare D. metoda examinarii in UV E. metoda adaosului de standard 108. Care din fazele staionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicin ; B. beta-ciclodextrin ; C. eteri coroan ; D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ; E. carbon poros grafitat 109. Cu ce faz mobil funcioneaz satisfctor rinile schimbtoare de ioni ca faze staionare cromatografice ? A. cu faza mobil acid sau neutr n cazul anioniilor slabi ; B. cu faza mobil acid sau neutr n cazul cationiilor slabi ; C. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul anioniilor slabi ; D. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul cationiilor slabi ; E. cu faza mobil acid att la cationii slabi ct si la anionii slabi. 110. Molecula cloramfenicolului conine doi atomi de carbon asimetrici (notate n continuare cu "1" i "2") ; fiecare din ei poate fi n configuraia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri ai cloramfenicolului care nu se pot separa ntre ei n principiu utiliznd coloan cromatografic cu faza staionar nechiral de tipul C18 ? A. izomerii (1R,2R) i (1R,2S) ; B. izomerii (1R,2R) i (1S,2S) ; C. izomerii (1R,2S) i (1S,2S) ; D. izomerii (1S,2R) i (1R,2S) ; E. izomerii (1S,2R) i (1S,2S) 111. Molecula efedrinei conine doi atomi de carbon asimetrici (notate n continuare cu "1" i "2")

; fiecare din ei poate fi n configuraia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri ai efedrinei care se pot separa ntre ei n principiu utiliznd coloan cromatografic cu faza staionar nechiral de tipul C18 ? A izomerii (1R,2R) i (1R,2S) ; B izomerii (1S,2R) i (1R,2S) ; C izomerii (1R,2S) i (1S,2S) ; D izomerii (1R,2R) i (1R,2S) ; E izomerii (1S,2S) i (1R,2R) ; 112. Termenul de "cromatografie cu faz invers", utilizat n controlul analitic al medicamentelor se refer la faptul c . . . A faza mobil este polar ; B faza mobil este nepolar ; C faza staionar este polar ; D faza staionar este nepolar ; E factorii de capacitate ai componentelor chimice separate sunt invers proporionale cu mobilitatea cromatografic a lor. 113. Eficacitatea coloanei cromatografice exprim capacitatea ei: A de a da picuri ct mai simetrice; B de a da picuri ct mai asimetrice; C de a da picuri ct mai largi; D de a da picuri ct mai sstrmte; E de a da picuri cu baze ct mai mici. 114. Fazele staionare pe baz de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizeaz pentru separarea: A alcanilor; B alcoolilor; C poliolilor; D acizilor carboxilici; E cicloalcanilor. 115. n cromatografia clasic de repartiie pe coloan faza mobil poate fi: A apa; B n-butanolul; C alcoolul benzilic; D cloroformul; E toluenul. 116. n cromatografie, timpul de retenie maxim al unui analit se definete ca fiind: A timpul care se scurge de la injecia probei de analit n coloan i ieirea picurilor analitului n detector; B timpul care se scurge de la injecia probei de analit n coloan i parcurgerea unei poriuni de coloan de 1 cm; C raportul ntre lungimea coloanei cromatografice i viteza liniar medie de deplasare a analitului n coloan; D raportul ntre lungimea coloanei cromatografice i diametrul coloanei; E raportul ntre viteza liniar medie de deplasare a analitului n coloan i lungimea coloanei cromatografic 117. n HPLC faza mobil poate fi:

A B C D E

oxiproprionitrilul; pentan; ciclohexan; hexanul; heptanul.

118. n HPLC faza staionar este de regul: A polietilena; B oxiproprionitrilul; C apa; D etilenglicolul; E nitrometanul. 119. Numrul platourilor teoretice (N) caracterizeaz eficacitatea coloanei cromatografice i este dependent de: A lungimea coloanei; B nlimea platoului teoretic; C dinamica fazei mobile; D laimea platoului teoretic; E diametrul coloanei. 120. Pentru cromatografia de repartiie, faza mobil trebuie s ndepineasc urmtoarele cerine: A s aib o mare putere de dizolvare dar s nu interacioneze chimic cu analiii din probe; B s fie incompatibil cu sistemul de detecie; C s nu dizolve faza staionar i s nu interacioneze chimic cu aceasta; D s fie compatibil cu sistemul de detecie; E s dizolve faza staionar i s interacioneze chimic cu aceast 121. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staionare pe baz de: A aminoacizi; B ciclohexan; C benzen; D alcani; E ciclodextrin 122. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 123. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 124. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ionii cu aceeasi sarcina,

B C D E

odata cu cresterea numarului atomic Z Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ioni cu aceeasi sarcina, odata cu scaderea numarului atomic Z Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mare pentru ionii hidroxil Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mica pentru ionii hidroxil Afinitatea schimbatorilor anionici cu grupe de amoniu cuaternar fata de anioni scade odata cu sarcina ionilor, in general

125. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A Reflexie B Transmisie C Difuzie D Emisie fluorescenta E Stingerea fluorescentei 126. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A Neon sau argon B Un gaz cu conductibilitate termica mare C Azot D Heliu E Un gaz cu conductibilitate termica mica 127. In cromatografia de lichide de inalta performanta cu gradienti: A Se modifica granulatia fazei stationare B Se modifica impregnatia fazei stationare C Se modifica compozitia fazei mobile D Elutia programata cu gradienti are rostul de a imbunatati eficacitatea separarii cromatografice E Se modifica polaritatea fazei mobile prin folosirea amestecurilor de solventi 128. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A Numarul de platouri teoretice B Factorul de selectivitate C Factorul de rezistenta la transferul de masa D Presiune E Factorul de capacitate 129. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR) B Detectorul de fluorescenta C Detectorul de vascozitate D Detectorul refractometric E Detectorul electrochimic 130. In cromatografia de gaze (GC): A rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 5,54 * (tr / b * 0,5) * 2 B rezolutia se calculeazaconform formulei: R = 2 * (tRb - tRa) / (ya + yb)

C rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 1,18 * (tRb - tRa) / (b * 0,5 * a + b * 0,5 * a) D rezolutia sa fie mai mare decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabil E rezolutia sa fie mai mica decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabil 131. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A argon, azot B heliu, argon C metan, azot D hidrogen, heliu E oxigen, dioxid de carbon 132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A faza stationara este un gaz B faza stationara este un solid C faza mobila este un lichid D faza mobila este un gaz E faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 133. In cromatografia de gaze (CG): A faza mobila poate fi gazoasa B faza mobila poate fi solida C faza mobila poate fi lichida D faza stationara poate fi lichida E faza stationara poate fi solida 134. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C faza stationara este un compusmolecular reticulat D faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 135. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A izopropanol - amoniac - apa B formamida - benzen C n-butanol - acid acetic - apa D apa - fenol E ulei de parafina - DMF - metanol - apa 136. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 137. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar faza mobila este

nepolara C in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 138. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A metode cromatografice in faza lichida B nu se pot folosi metode in faza gazoasa C metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o reactie chimica specifica E enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 139. Cromatografia de gaze (CG) in controlul medicamentelor: A se poate folosi pentru identificarea speciilor chimice B se poate folosi pentru identificarea compusilor dintr - o serie omoloaga (alcani, compusi organofosforici, uleiuri vegetale) C se poate folosi pentru determinarea concentratiei compusilor separati prin CG D nu se poate folosi pentru identificarea speciilor chimice E nu se poate folosi pentru determinarea concentratiei componentelor separate prin GC 140. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A faza stationara este de silicagel B faza stationara este de alumina C ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D se aplica la separarea unor substante solubile in apa E se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 141. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B faza stationara poate fi alumina C faza stationara poate fi silicagel silanizat D poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E poate fi cromatografie pe "faza inversa" 142. Selectati enunturile corecte referitoare la metoda cromatografica: A este o metoda fizico-chimica de separare a unor substante dintr-un amestec B separarea are loc intr-un sistem constituit din doua faze stationare C se bazeaza pe un proces de migrare diferentiata a substantelor dintr-un amestec D este o metoda fizica de analiza bazata pe migrarea particulelor incarcate electric E este o metoda de analiza care se bazeaza pe proprietatea unui substante de a absorbi selectiv radiatiile electromagnetice 143. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR.X: A cromatografia pe strat subire B cromatografia cu fluide supercritice C cromatografia de gaze D cromatografia de schimb ionic E cromatografia de lichide sub presiune

144. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A este o metoda fizica de separare B faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E faza mobila este un lichid 145. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A spectrofotometrie de absorbtie B termogravimetrie C refractometrie diferentiala D fluorimetrie E metode volumetrice 146. In cromatografia de gaze: A faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B faza mobila este numita gaz-purtator C faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10C E rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 147. Separarea enantiomerilor se poate face prin: A metode cromatografice in faza lichida B metode cromatografice in faza gazoasa C direct pe faze stationare si cu faza mobila obisnuita D indirect, dupa derivatizare chimica precoloana E cromatografie de lichide in faza supercritica 148. Selectati avantajele cromatografiei cu fluide supercritice (SFC) comparativ cu metoda HPLC: A viteza de executie mai mica B cuplarea usoara cu spectrometrul de masa C consum mai mic de solventi organici D rezolutie mai mica pe unitatea de timp E timpi de echilibrare mai scurti, deci developare mai rapida 149. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 150. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A este o tehnica lichid electrocromatografica B este o tehnica lichid cromatografica (LC) C pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 151. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A instabilitate chimica

B C D E

stabilitate termica capacitatea de schimb ionic ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora porozitatea

152. Referitor la faza mobila in cromatografia de schimb ionic, selectati enunturile corecte: A este formata din solventi organici B in mod exceptional se poate adauga in faza mobila o cantitate mica de apa, pentru a facilita dizolvarea analitilor C favorizeaza ionizarea analitilor din solutii D are o constanta dielectrica mica E favorizeaza ionizarea gruparilor functionale ale rasinilor schimbatoare de ioni 153. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A adsorbtia pe suporturi inerte B repartitia intre faza stationara si faza mobila C adsorbtia pe suporturi solide D excluderea-difuzia E schimbul ionic 154. Indiferent de tehnica aleasa, metodele cromatografice au cateva aspecte comune: A analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care sunt nemiscibile B analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care pot fi foarte putin solubile una in alta C intre cantitatile de analiti repartizati in cele doua faze nu exista un echilibru dependent de insusirile fiecarui analit D separarea consta in eluarea continua a analitilor care migrand cu aceeasi viteza parasesc simultan coloana E sub actiunea fazei mobile, migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare are loc cu viteze diferite 155. In legatura cu faza stationara sunt corecte urmatoarele: A este formata din particule fine solide sferice sau aproape sferice B este formata din particule fine solide, pe care se fixeaza faza stationara lichida ca in cromatografia de adsorbtie C gruparile chimice C8 sau C18 ale fazei stationare nu participa la procesele cromatografice D interactiunile cu analitii au loc la suprafata fazei stationare E in cromatografia de repartitie faza stationara este un lichid fixat pe un suport solid inert 156. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica, respectiv pe faza stationara: A volumul de retentie VR B coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C factorul de capacitate k` D numarul de platouri teoretice N E timpul de retentie tR 157. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi C fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla

D fazele stationare pot fi lichide E fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 158. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A poliesteri si polieteri ai glicolilor B siliconii C silicagelul D sitele moleculare E hidrocarburi saturate 159. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A esterificarea B alchilarea C sililarea D complexarea cu ioni metalici E bromurarea 160. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A detectorul refractometric B catarometrul C detectorul de fluorescenta D detectorul cu ionizare in flacara E spectrometrul de masa (MS) 161. Selectati metodele de determinare a concentratiei componentilor separati prin gaz cromatografie (GC): A metoda curbei de calibrare B metoda masurarii timpului de retentie C metoda standardului intern D metoda masurarii volumului de retentie E metoda standardului extern 162. Selectati enunturile corecte referitoare la cuplajul HPLC-HRGC: A are o repetabilitate inferioara tehnicilor cromatografice simple B a fost utilizat la analiza uleiurilor volatile de mandarine C prepararea (pregatirea) probei este simpla D permite o separare eficienta o viteza mare de executie E nu poate fi aplicat probelor cu matrice complexa 163. Cromatografia de afinitate: A nu poate fi utilizata in analizele de interes biomedical datorita complexitatii probelor B permite scurtarea multor operatiuni preliminare de purificare C se aplica in special in analiza materiilor prime farmaceutice D are o mare specificitate E poate fi utilizata la separarea peroxidazei dintr-un amestec de proteine 164. Selectati detectorii utilizati in HPLC: A detectorul de conductibilitate termica B spectrometrul de masa C detectorul de ionizare in flacara D detectorul electrochimic

E detectorul refractometric 165. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia pe faza inversa: A faza mobila este nepolara B faza stationara este nepolara C in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar D de regula pentru fazele stationare inverse, gruparile alchil legate sunt radicali octil C8 sau octadecil C18 E gruparile C8 si C18 confera un caracter polar 166. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A faza mobila lichida circula prin coloana sub actiunea fortei gravitationale B faza mobila lichida circula prin coloana cu un debit variabil C in cazul in care compozitia fazei mobile se mentine constanta pe toata durata determinarii aceasta poarta numele de elutie izocratica D in cazul in care compozitia fazei mobile se modifica pe durata determinarii aceasta poarta numele de elutie normala E sistemul de detectare trebuie sa permita determinarea cantitativa a componentelor eluate 167. Selectati enuturile corecte referitoare la cromatografia pe strat subtire: A pot fi separati ioni anorganici B faza stationara este introdusa intr-o coloana de sticla C pot fi separati complecsi organo-metalici D cele mai utilizate faze stationare sunt cele de silicagel E pot fi separati compusi organici 168. Selectati enunturile corecte referitoare la CSS: A identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B in CSS pentru a obtine pete colorate sau fluorescente pe placa analitii nu pot fi derivatizati C se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante D toate substantele farmaceutice cunoscute sunt cel mai bine separate pe o placa cu silicagel nemodificat E valoarea Rf a unei substante trebuie sa fie constanta pentru experiente efectuate in aceleasi conditii 169. Cele mai importante componente ale unui densitometru sunt: A sursa de lumina B capilara umpluta cu o solutie de electroliti C selectorul de lungimi de unda D compartimentul cu suportul pentru cuve E detectoare (fotodiode si fotomultiplicatoare) 170. Aparatura utilizata in cazul metodei cromatografice pe hartie cuprinde: A vase din sticla cu inchidere etansa B benzi de hartie cromatografica C placi din material plastic acoperite cu hartie cromatografica D coloane de sticla prevazute cu dispozitive de fixare E micropipete 171. Selectati enunturile corecte referitoare la tehnica de cromatografiere pe hartie (CH): A poate fi ascendenta B saturarea vasului cromatografic nu este obligatorie in tehnica CH

C poate fi descendenta D componentele fazei mobile (developant) se introduc in camera cromatografica, pe rand la interval de o ora E cromatografierea se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 20C si 25C 172. Aparatura necesara pentru realizarea unei cromatograme prin cromatografie pe strat subtire (CSS) cuprinde: A coloane cromatografice deschise din sticla umplute cu silicagel B vase cromatografice din sticla cu posibilitate de inchidere etansa C placi cromatografice din sticla si alte materiale D benzi de hartie cromatografica E micropipete si microseringi pentru aplicarea probelor 173. Selectati enunturile corecte referitoare la prepararea placilor cromatografice utilizate in cromatografia pe strat subtire: A se prepara o suspensie omogena din adsorbant si alcool etilic diluat B suspensia se aplica in strat subtire pe placi cu ajutorul unui dispozitiv C placile se usuca initial la aer un timp diferit dependent de natura stratului adsorbant D placile cu silicagel G se usuca apoi in euva la 105-110C timp de 1h E placile obtinute pot fi utilizate timp de 1luna fara a fi reactivate 174. Selectati enunturile incorecte referitoare la tehnica cromatografica pe strat subtire: A daca nu se prevede altfel, inaintea determinarii vasul cromatografic se satureaza cu vaporii developantului timp de 30minute B determinarea cromatografica se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 40-50C C punerea in evidenta a petelor de pe cromatograma se efectueaza prin examinarea acestora ca atare sau dupa tratare cu reactivi potriviti D petele de pe linia de start trebuie sa atinga obligatoriu suprafata stratului de developant E placa cromatografica se introduce in vasul cromatografic pe cat posibil in pozitie verticala 175. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara este solida: A cromatografia de afinitate B cromatografia de repartitie C cromatografia de schimb ionic D cromatografia in contracurent E cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau invers 176. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici: A se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationare B se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobile C exploateaza caracteristicile functionale ale analitilor D permite separarea selectiva a enantiomerilor E este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforeza 177. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B cele doua faze sunt nemiscibile C intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana

178. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta urmatoarele caracteristici: A este legat de marimea ei in conditii date de temperatura B depinde de vascozitatea mediului C se exprima in m/s D nu depinde de vascozitatea mediului E se exprima in m2/s. 179. Fazele stationare de tip I din HPLC: A se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului chiral B sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilati C pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificate D sunt faze stationare chirale polimerice E selectorul chiral poate fi fenilalanina 180. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca anumite proprietati: A diametrul porilor B forma si marimea particulelor C sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizat D sa nu reactioneze cu solventii E sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigida 181. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B: A daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1 B daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1 C valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare D valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mica E valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare 182. Hartia cromatografica: A este formata din lanturi celulozice de beta-glucoza B are M < 100000 u.m. C este formata din lanturi celulozice de alfa-glucoza D are M > 100000 u.m. E are caracter hidrofob 183. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A reflexie B refractie C transmisie D emisie fluorescenta E stingerea fluorescentei 184. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele

procedee: A metoda normarii ariilor B metoda standardului intern C metoda curbei de calibrare D metoda examinarii in UV E metoda adaosului de standard 185. In care din urmatoarele metode cromatografice cele 2 faze, mobila si stationara nu sunt lichide: A Cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa B Cromatografia de repartitie lichid volatila C Cromatografia de repartitie cu faza adsobita normal sau inversa D Cromatografia de excludere prin separari nepolare E Cromatografia de schimb ionic cu rasini chelatante 186. Detectorul cu captura de electroni: A se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie mare B se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie mica C in urma impactului se formeaza ioni negativi si electroni D in urma impactului se formeaza ioni pozitivi si electroni E intensitatea curentului de baza format nu depinde de numarul de ioni 187. In cromatografia de gaze, cresterea temperaturii determina: A iesirea substantelor separate mai lent din coloana B iesirea substantelor separate mai repede din coloana C largirea picului in functie de volumul de retentie D micsorarea volumului de retentie E ingustarea picurilor in functie de volumul de retentie 188. Care dintre urmatoarele enunturi nu sunt adevarate cu privire la elutia selectiva in analizele ion cromatografice: A sunt eluati toti ionii retinuti, cu ajutorul unui eluent judicios ales B se utilizeza cand coeficientii de repartitie au valori apropiate C se utilizeza un gradient de concentratie al eluentului prin modificarea compozitiei sale D se elueaza un singur ion din cei retinuti cu ajutorul unui eluent judicios ales E coeficientii de repartitie trebuie sa fie foarte diferiti 189. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate cu privire la faza stationara din cromatografie: A este formata din particule fine solide, sferice, pe suprafata carora se produc interactiile cu analitii - cromatografia de repartie B este formata din particule fine solide care sunt suportul pe care se fixeaza faza stationara lichida - cromatografia de repartitie C in coloanele capilare din cromatografia de gaze, faza stationara este fixata in stare neomogena, sub forma unui film pe peretii interiori D particulele de faza stationara se caracterizeaza prin diametrul mediu E particulele de faza stationara se caracterizeaza prin suprafata specifica 190. Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agar-agar: A gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M = 10000-150000000

B C D E

agaroza este un polizaharid de D-galactoza nu sunt sensibile fata de solventii organici agar-agarul se obtine prin extractie din alge se mai numesc sefadexuri

191. La determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot folosi: A largimea picului la baza B factorul dependent de detector C concentratia analitului D metoda normarii ariilor E metoda curbei de calibrare 192. Radiatiile moleculare supersonice (SMB): A au viteza mica de curgere pana la separare B reduc energia termica vibrationala C nu se folosesc asociate cuplajului GC-MS D au viteza mare de curgere pana la separare E la folosirea SMB nu se obtine viteza uniforma 193. Avantajele cromatografiei planare: A ofera posibilitatea separarii compusilor colorati B ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele, unele bidimensionale C nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelor D in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec E optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSS 194. Despre fluidele supercritice sunt adevarate: A au vascozitate mare B au o geometrie variabila C au masa volumica diferita de aceea a gazelor D sunt solventi foarte buni E nu trebuie controlata temperatura si presiunea fluidelor supercritice 195. In cromatografia de lichide cu faze inversate, faza stationar poate fi: A rasina schimbatoare de ioni B nepolara C polara D silicagel grefat cu lanturi hidrocarbonate E compus macromolecular 196. Fazele stationare in cromatografia de gaze: A sunt suporturi poroase B sunt lichide formate din compusi cu volatilitate mare C nu prezinta stabilitate termica D trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil E Chromosorb 80-100 este faza stationara 197. Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica: A se mai numeste cromatografie de excludere-difuzie B faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid C faza stationara este un gel

D faza stationara este un compus macromolecular reticulat E toate raspunsurile sunt corecte 198. Gelurile de poliacrilamida: A se folosesc in cromatografia de excludere sterica B se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice C sunt foarte solubile in apa D servesc la separarea compusilor cu M=200-400000 E sunt substante puternic polare 199. Agaroza: A face parte din clasa xerogelurilor B face parte din clasa aerogelurilor C gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30oC D se obtine prin extractie din alge E este o substanta neionica 200. Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta: A este o metoda de evaluare densitometrica a CSS B dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbent C forma si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor D dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbent E se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placa 201. Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt: A detectorul UV B detectorul de conductivitate C detectorul amperometric D detectorul refractometric E detectorul electrochimic 202. Cu ajutorul cuplajul CEC-MS se pot analiza substante medicamentoase ca: A sulfonamide B urina C fluticazona propionat D plasma E benzodiazepine 203. Care dintre avantajele cromatografiei SFC cu coloane umplute sunt adevarate? A developare rapida si timpi de echilibrare lungi B developare rapida si timpi de echilibrare scurti C consum mic de solventi organici D imposibilitatea analizarilor polimerilor E cuplarea usoara cu un spectrometru de masa 204. Etapele analizei cromatografice sunt: A identificarea analitilor separati B inregistrarea cromatogramelor C nu se pregateste faza stationara D calcularea ariilor picurilor si a altor parametrii E deplasarea selectiva

205. Largirea picurilor cromatografice: A se exprima prin determinarea variantei 2 B se face concomitent cu micsorarea inaltimii sale C depinde de eficacitatea coloanei D este influnetata de natura analitului E nu este influentata de natura fazei stationare 206. Caracteristici ale carbonului poros grafitat in HPLC: A are suprafata specifica de 110m2/g B are stabilitate mecanica mica la presiunea solventilor C prezinta un mecanism unic de retentie D este stabil la pH foarte acid sau foarte bazic E are selectivitate mare fata de compusi cu structura inrudita 207. Stereoizomerii din amestecuri racemice volatile: A se pot separa numai prin cromatografie in faza supercritica B separarea stereoizomerilor se bazeaza pe interactiuni dipol-dipol C pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de aminoacizi D pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de ciclodextrine E fazele stationare pe baza de ciclodextrine folosite la separarea stereoizomerilor sunt de 3 tipuri. 208. Antioxidani folosii la prepararea unguentelor: A acid sorbic B acid citric C fenol D galat de propil E butil hidroxi anisol 209. Bazele de unguente pot fi: A baze de tip soluie B baze de unguent lavabile C baze de tip suspensie D baze grase hidrofobe E baze hidrosolubile 210. n funcie de gradul de dispersie al substanelor active, unguentele pot fi: A unguente-soluii B unguente cu mai multe faze C unguente hidrosolubile D unguente-suspensii E unguente-emulsii 211. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice: A n recipiente bine nchise B n recipiente sterile C n recipiente nchise etan D la o temperetur de cel mult 25C E la loc rcoros 212. Criterii de calitate n formularea unguentelor: A stabilitatea fizoco-chimic a substanelor medicamentoase ncorporate

B C D E

puritatea inocuitatea eficiena cantitatea fazei apoase din compoziie

213. Unguentul emulgator: A este oficinal n FR IX B este oficinal n FR X C este o baz de unguent lavabil D este o baz anhidr de tip ulei/ap E eset o baz hidratat de tip ulei/ap 214. Epidermul conine: A dermul B stratul bazal C stratul cornos D stratul granulos E hipodermul 215. Zone terapeutice la nivelul pielii folosite n medicaia dermatologic: A suprafaa extern a pielii B glandele pielii C stratul cornos D sistemul circulator al pielii E hipodermul 216. n cromatografia pe strat subire, dozarea substanelor medicamentoase separate, se realizeaz prin: A densitometrie, direct pe plac B spectrofotometrie aplicat dup rzuirea i eluarea substanelor de pe adsorbant C FR X nu face referiri la modul de dozare D introducerea n calcul a timpilor de retenie a componentelor separate E metoda standardului intern 217. Stereoizomerii se pot separa prin cromatografia de gaze utiliznd ca faze staionare substane pe baz de: A polietilen B ciclohexan C acrilamid D ciclodextrine E aminoacizi 218. Optimizarea rezoluiei unui proces cromatografic se poate realiza prin: A micorarea numrului de talere teoretice B creterea numrului de talere teoretice C creterea selectivitii procesului D modificarea diametrului coloanei E creterea presiunii 219. Factorul de selectivitate (S) pentru doi compui A i B este prin definiie: A raportul timpilor de retenie B raportul concentraiilor n faza mobil i staionar

C raportul distanelor de retenie D raportul ntre timpul de retenie i volumul de retenie E raportul volumelor corectate 220. Care din afirmaiile de mai jos cu privire la cromatografia prin schimb ionic sunt corecte: A rinile puternic bazice rein prin schimb ionic numai acizii tari B rinile slab bazice rein prin schimb ionic acizii slabi C rinile slab bazice rein prin schimb ionic acizii slabi i acizii tari D rinile puternic bazice rein prin schimb ionic acizii slabi i acizii tari E rinile slab bazice rein prin schimb ionic numai acizii tari 221. n vederea optimizrii unei separri gazcromatografice se poate aciona asupra urmtorilor factori: A debitul fazei mobile B detector C temperatur D nregistrator E natura coloanei

Metode volumetrice in controlul medicamentelor

BIBLIOGRAFIE: 6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean E Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, E Medicala, Bucuresti, 1993 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolv in 100 mL ap i se adaug 5 mL tampon amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT i se titreaz cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l pn la coloraie albastr ( F=1 ).1 mL EDTA-Na2 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea sulfatului de magneziu este: A 99% B 98,5% C 93% D 101% E 100% 2. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirin de 0,500g acid acetilsalicilic pe comprimat, s-au cntrit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, sa nclzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftalein i s-a titrat cu 20 ml NaOH 0,1N cu F=1.00000, pn la virajul indicatorului. Calculai coninutul n aspirin al comprimatelor i precizai dac ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoate masa molecular a acidului acetilsalicilic M= 180 i c masa medie a unui comprimat este de 0.800g. Referitor la coninutul declarat n substan activ, FR X prevede o abatere de 5%. A 0.499 g/cp, nu corespund B 506 mg/cp, corespund C 576 mg/cp, nu corespund D 500 mg/cp, corespund E 475 mg/cp, nu corespund 3. Se cantaresc cu exactitate ntr-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de Ciclobarbital 200 mg/cp, se agit 15 min. Cu 30 ml dimetilformamid (R) n prealabil neutralizat la albastru de timol i se titreaz cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1N cu F=1.0000 pn la coloraie albastr. S se precizeze care din variantele de mai jos red corect concentraia comprimatelor luate n lucru i dac ele corespund sau nu prevederilor FR X, tiind c: masa medie a comprimatelor este 0.340 g, masa molecular a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admis de FR X fa de coninutul declarat n substan activ este de 5%. A 0.205 g/cp, corespunde B 189 mg/cp, nu corespunde C 226 mg/cp, nu corespunde D 200 mg/cp, nu corespunde E 0.213 g/cp, nu corespunde 4. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina: A dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza prin titrare directa cu acid percloric B clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic C dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neapos D cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercurica E titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuric 5. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina:

A B C D E

are caracter slab bazic se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxan se dizolva in acid acetic anhidru se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidru

6. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru B aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridina C sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamida D sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidru E aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidru 7. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se stabileste utilizand: A hidrogenoftalat de potasiu B hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabil C hidroxid de sodiu D acid oxalic E acid benzoic 8. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A acid salicilic B benzoat de sodiu C salicilat de sodiu D hidrogenoftalat de potasiu E acid benzoic 9. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A cromat de potasiu B clorura de sodiu C tiocianat de amoniu D alaun de fer si amoniu E clorura de calciu 10. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l: A propionati B clorhidrati C maleati D benzoati E salicilati 11. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice: A se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula B functia bazica este exaltata cu solventi protogenici C functia bazica este exaltata cu solventi protofilici D se titreaza in mediu neapos E se titreaza cu acid percloric in dioxan

12. Alegei definiia corect a noiunii de "indice de aciditate" (conform FR. X). Indicele de aciditate este . . . A numrul de miligrame de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea acizilor grai liberi din masa de 100 mg prob ; B numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor grai liberi din masa de 100 mg. prob ; C volumul (exprimat n ml) de soluie de hidroxid de potasiu 1 normal, necesar pentru neutralizarea masei de 1 g prob analizat ; D masa de hidroxid de potasiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai liberi dintr-un gram de prob ; E masa de hidroxid de potasiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea unui gram de grsime 13. Alegei definiia corect a noiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia X). Indicele de ester este . . . A masa de hidroxid de sodiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea masei de 100 g prob analizat ; B masa de hidroxid de potasiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea masei de 1 g prob analizat ; C masa de hidroxid de potasiu (exprimat n grame) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea masei de 100 g prob analizat ; D numrul de moli de baz tare, monoacid, necesar neutralizrii acizilor grai rezultai din saponificarea a 100 grame prob analizat ; E numrul de moli de baz tare, monoacid, necesar neutralizrii acizilor grai rezultai din saponificarea unui gram de substan analizat. 14. Alegei definiia corect a noiunii de "indice de peroxid" (dupa Farmacopeea Romana editia X). Indicele de peroxid este . . . A numrul de moli de tiosulfat de sodiu oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 1 gram prob analizat ; B numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,1 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 1 gram prob analizat ; C numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,05 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 100 grame prob analizat ; D numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,01 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 100 mg prob analizat ; E numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,01 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor dintr-un gram prob analizat. 15. Alegei metoda recomandat n Farmacopeea Romn, ediia X, pentru dozarea grupelor metoxi n medicament A oxidare cu permanganat de potasiu i retitrarea permanganatului neconsumat, cu acid oxalic ; B oxidarea cu brom a iodurii de metil, obinut prin aciunea la cald a acidului iodhidric, urmat de titrarea C iodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;scindarea nucleofil a grupei metoxi cu acid iodhidric, transformarea acidului iodhidric neconsumat n iod elementar i titrarea iodului cu tiosulfat alcalin ; D oxidarea cu brom a iodurii de metil, obinut prin aciunea la cald a acidului iodhidric, urmat de titrarea cu soluia de azotat de argint a anionului bromur rezultat ; E titrare cu soluie de dicromat de potasiu n mediu acid pn la dispariia coloraiei portocalii a ionului dicromat si apariia culorii verde a ionului crom (III) rezultat.

16. Alegei setul de reactivi necesar pentru prepararea soluiei de titrare n vederea determinrii umiditii unui medicament prin metoda Karl Fischer. A piridin, acid oxalic, iodur de potasiu, metanol absolut, tiosulfat de sodiu ; B hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru, metanol absolut, iodur de potasiu i bioxid de sulf ; C piridin, iod, metanol absolut i bioxid de sulf ; D hidroxid de sodiu, iod, cloroform i sulfur de amoniu ; E hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroform i io 17. Determinarea titrimetric a vitaminei C din preparate farmaceutice, conform Farmacopeei Romane (editia X), se bazeaz pe . . . A reducerea acidului ascorbic cu tiosulfat de sodiu ; B titrare cu soluie de iodat de potasiu n mediu de acid clorhidric ; C reducerea acidului ascorbic cu ap oxigenat n mediu alcalin ; D oxidarea, la acid dehidroascorbic, cu ap oxigenat n mediu acid ; E precipitarea acidului ascorbic n forma de sare de argint, greu solubil. 18. Indicai mediul (solventul) i reactivul de titrare potrivit pentru determinarea cantitativ titrimetric a unui alcaloid (substan cu caracter slab bazic). A titrarea se execut n mediu apos cu piridin drept reactiv de titrare ; B titrarea se execut n mediu apos cu acid acetic drept reactiv de titrare ; C titrarea se execut n mediu de piridin cu acid acetic drept reactiv de titrare ; D titrarea se execut n mediu de acid acetic cu acid percloric drept reactiv de titrare ; E titrarea se execut n mediu de dioxan cu hidroxid de potasiu drept reactiv de titar 19. La determinarea titrimetric a fenobarbitalului (mas molecular 232,2 g/mol) Farmacopeea Romn (ediia X) prevede utilizarea dimetilformamidei drept solvent i soluie 0,1 M de metoxid de sodiu drept agent de titrar n aceste condiii fenobarbitalul se titreaz ca un acid monobazi n vederea analizei unei soluii injectabile de fenobarbital n propilenglicol (concentraia declarat : 100 mg/ml) se titreaz, conform descrierii de mai sus, un volum de 5 ml soluie injectabil, n prezena indicatorului de albastru de timol, consumnd 20,15 ml soluie de titrar Ct la sut din concentraia declarat este concentraia fenobarbitalului n proba analizat ? A 93,58 % ; B 95,25 % ; C 98,77 % ; D 102, 33 % ; E 105,88 % 20. La titrarea clorhidratului de metadon cu acid percloric, executat n mediu de acid acetic, se adaug n vasul de titrare acetat de mercur(II). Rolul acestuia este . . . A de a modifica favorabil constanta dielectric a mediului ; B de a accelera prin efect catalitic reactia care st la baza titrri ; C de a indica sfritul titrrii (atingerea punctului de echivalen) ; D de a stabiliza reactivul de titrare n timpul operaiei ; E de a lega bloca anionul clorur ntr-o form greu disociabil (HgCl2). 21. Se execut, n conformitate cu Farmacopeea Romn ediia X, determinarea umiditii unui medicament cu metoda Karl Fischer, utiliznd o soluie de titrare cu titrul T = 8,846 mg/ml. Determinarea se execut pe o prob cu masa m = 0,4570 g. Dup dizolvare n etanol anhidru proba se titreaz cu reactivul Karl Fischer consumnd, pn la atingerea punctului de echivalen, volumul V(1) = 12,6 ml de reactiv. La titrarea unei probe martor consumul de reactiv este V(2) = 0,2 ml. Umezeala probei, exprimat n procente de ap (m/m), este . . .

A B C D E

6,6 % ; 12,0 % ; 18,5 % ; 24,0 % ; 28,2 %

22. Glicerofosfatul de calciu sec determin, conform FR X, prin titrare cu: A acid percloric; B acid sulfuric; C complexon III; D azotat de argint; E hidroxid de sodiu. 23. Camforul se determin, conform FR X: A prin titrare acido-bazic; B prin titrare redox; C prin titrare complexonometric; D prin titrare argentometric; E gravimetri 24. Cefotaxima sodic se determin prin titrare: A cu hidroxid de sodiu 0,1 M; B cu acid percloric 0,1 M; C cu amoniac 0,1 M; D cu complexon III 0,1 M; E cu azotat de argint 0,1 M. 25. Cloramina B se determin conform FR X: A gravimetric; B prin titrare acido-bazic; C prin titrare redox; D prin titrare complexonometric; E prin titrare argentometric. 26. Acidul ascorbic din solutia injectabila de acid ascorbic se dozeaza conform FRX prin metoda: A Iodometrica B Iodatometrica C Polarimetrica D Complexonometrica E Nitritometrica 27. Care din indicatorii metalocromici enumerati se pot folosi la determinarea complexonometrica a ionului de bismut (III): A Murexid la pH acid B Xilenolorange la pH acid C Negru de eriocrom T la pH bazic D Violet de pirocatehina la pH acid E Albastru de metiltimol la pH neutru - slab bazic 28. Care din substantele enumerate mai jos pot fi dozate conform FRX prin metoda bromatometrica:

A B C D E

Rezorcinol Fenilhidrazina Medicamente cu sulf in molecula Riboflavina Pentoxifilina

29. Ce contine reactivul Karl Fischer, folosit pentru determinarea cantitativa a apei? A Dioxid de sulf, iod si piridina in etanol absolut B Dioxid de sulf, formaldehida si piridina in metanol C Iod, dioxid de sulf si dioxan in metanol D Dioxid de sulf, iod si piridina in metanol absolut E Piridina, cloroform, dioxid de carbon, iod 30. Conform FRX, metronidazolul din supozitoare se determina cantitativ prin: A Dozare nitritometrica directa dupa extragere cu apa B Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan in prezenta de rosu de metil in cloroform dupa extragere cu cloroform C Dozare spectrofotometrica in UV dupa extragere cu acid sulfuric 0,1 N D Dozare cerimetrica dupa extragere la cald cu acid azotic 0,1 N E Dozare acido-bazica in mediu apos 31. FRX prevede pentru determinarea cantitativa a clorhidratului de efedrina: A Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan, in prezenta de galben de metanil ca indicator B Dozare nitritometrica C Dozare spectrofotometrica D Dozare pe baza reactiei Chen-Kao E Titrarea aciditatii cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 N 32. FRX recomanda dozarea hidrogenmaleatului de prometazina astfel: A Spectrofotometric in UV B Prin titrare in mediu neapos, cu acid percloric in dioxan, dupa dizolvare in cloroform utilizand ca indicator galben de metanil in dioxan C Redoxometric D Titrare in mediu neapos, cu metoxid de sodiu, dupa dizolvare in dimetilformamida utilizand ca indicator galben de metanil in dioxan E Spectrofotometric in vizibil 33. In ce conditii pot fi titrate sarurile de Ca(II) complexonometric? A pH 9 in prezenta murexidului B pH 6 in prezenta eriocrom T C pH 10 in prezenta eriocrom T si a edetatului de magneziu D pH 5 - 6 in prezenta xilenoloranjului E pH 2 in prezenta murexidului 34. Metoda iodometrica poate fi utilizata pentru studii de stabilitate la preparatele cu peniciline? A Da, fiindca numai molecula intacta poate fi oxidata cu iod B Da, pentru ca produsii de degradare pot fi determinati selectiv C Da, pentru ca din proba martor se pot determina penicilinele descompuse iar din proba de analizat penicilinele totale dupa o prealabila hidroliza D Metoda se utilizeaza numai pentru determinarea produsilor de degradare E Penicilinele nu pot fi determinate cantitativ iodometric

35. Principiul activ din solutia injectabila de sulfat de magneziu se determina complexonometric in urmatoarele conditii: A pH = 1 - 3 in prezenta de indicator xilenolorange B pH = 10 in prezenta de indicator negru de eriocrom T C pH = 12 in prezenta de rosu de metil D pH = 1 - 3 in prezenta de indicator negru de eriocrom T E pH = 10 in prezenta indicatorului xilenolorange 36. Rivanolul (etacridini lactas) se dozeaza dupa FRX: A Prin titrare acido-bazica in mediu neapos B Prin spectrofotometrie in vizibil, in urma unei reactii de diazotare C Prin titrare in mediu neapos cu acid percloric, dupa dizolvare in metanol folosind albastru de timol in metanol ca indicator D Prin titrare in mediu neapos cu metoxid de sodiu dupa o prealabila dizolvare in cloroform E Prin titrare cerimetrica 37. Clorhidratii bazelor medicamentoase se dozeaza A cu acid percloric in acid acetic B cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabilacu acetat de mercur (II) pentru a bloca anionii clorura C cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabila cu azotat de argint pentru a bloca anionii clorura D argentometric E cu acid sulfuric 38. Selectati enuntul corect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid din "Iniectabile Phenobarbitali" oficinala in FRX: A se face printr-o metoda acido-bazica in mediu apos B solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N C se face printr-o metoda acido-bazica in mediu neapos D solventul de diluare este dimetilfomamida E indicatorul utilizat este metiloranj 39. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a componentelor din solutia "Solutio iodi spirituosa", conform FR X: A se dozeaza atat iodul cat si iodura de potasiu B iodul se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N C decolorarea solutiei indica sfarsitul titrarii D iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N E iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda argentometrica cu solutie titrata de AgNO3 0.1N 40. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a boratului de fenilmercur din solutia "Solutio phenylhydrargyri boratis 0.2.%", conform FRX: A este o dozare in mediu apos B are loc la un pH neutru, solventul de diluare fiind apa distilata C solutia titrata este tiocianatul de amoniu 0.1N D indicatorul utilizat la dozare este sulfatul de amoniu-fer(III) E titrarea este incheiata cand coloratia solutiei este galben-rosiatic persistent

41. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului sodic conform FR X: A este o metoda de dozare acido-bazica B solventul utlizat este metanolul C solutia titrata utilizata este acidul percloric 0.1N D dozarea are loc in mediu neapos E solutia titrata utilizata este metoxid de sodiu 0.1N 42. Selectati enuntul incorect referitoare la substantele chimice de referinta: A au un inalt grad de puritate B se utilizeaza la prepararea solutiilor volumetrice de molaritate exacta C reactioneaza cu alte substante chimice dupa ecuatii complexe D au o compozitie chimica bine definita E se utilizeaza pentru stabilirea factorului de molaritate al unei solutii volumetrice 43. Petru determinarea cantitativa a metamizolului sodic din "Compressi metamizoli natrici" 500mg, conform FR X s-a cantarit o cantitate de 0.8166g pulbere de comprimat Pulberea cantarita se agita cu 5ml apa si 5ml acid clorhidric 0.02mol/l si se titreaza cu 28ml solutie titrata de iod 0.05mol/l (F=1.0000) in prezenta de amidon (I) pana la albastru persistent. Sa se calculeze cantitatea de metamizol sodic dintr-un comprimat si daca acestea corespund FR X stiind ca abaterea admisa este de 5%. La 1ml iod 0.05mol/l corespunde 0.0175g metamizol sodic*H2O, iar masa medie a comprimatelor este 0.800g. A 0.480g/cp B 0.525g/cp C 0.475g/cp D 0.499g/cp E 0.490g/cp 44. Selectati enuntul incorect conform FR X, referitor la solutia volumetrica de edetat disodic: A solutiile de edetat disodic 0.1mol/l si 0.05mol/l se prepara prin dizolvarea in apa a edetatului disodic ( R) B se numeste si acid etilendiaminotetraacetic C se numeste si complexona III D factorul de molaritate se stabileste cu zinc granule ( R) E indicatorul utilizat este negru eriocrom T (I) 45. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A cromat de potasiu B clorura de sodiu C tiocianat de amoniu D alaun de fer si amoniu E clorura de calciu 46. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina: A dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza nitritometric B clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic C dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neapos D cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercurica E titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuric 47. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice:

A B C D E

se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula functia bazica este exaltata cu solventi protogenici functia bazica este exaltata cu solventi protofilici se titreaza in mediu neapos se titreaza cu acid percloric in dioxan

48. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina: A are caracter slab bazic B se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxan C se dizolva in acid acetic anhidru D se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l E se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidru 49. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru B aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridina C sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamida D sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidru E aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidru 50. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se stabileste utilizand: A hidrogenoftalat de potasiu B hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabil C hidroxid de sodiu D acid oxalic E acid benzoic 51. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l: A propionati B clorhidrati C maleati D benzoati E salicilati 52. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A acid salicilic B benzoat de sodiu C salicilat de sodiu D hidrogenoftalat de potasiu E acid benzoic 53. Pentru aplicarea probelor n stare lichid, in spectrometria IR, acestea se pregtesc prin : A dizolvare ntr-un solvent adecvat B realizarea uneipastile de KI C realizarea unei soluii concentrate D realizarea unei pastile de KCl E realizarea unei pastile de KBr cu diametrul de 13 mm 54. Care din urmtorii indicatori NU sunt oficoalizai e FR X:

A B C D E

albastru de bromfenol fenolftaleina tropeolina 00 cristal violet tiosulfat de sodiu

55. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolva in 100 mL apa si se adauga 5 mL tampon amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT si se titreaza cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l pana la coloratie albastra ( F=1 ).1 mL EDTA-N 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea sulfatului de magneziu este: A 99% B 98,5% C 93% D 101% E 100% 56. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirina de 0,500g acid acetilsalicilic pe comprimat, s-au cntarit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, sa ncalzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleina si s-a titrat cu 20 ml NaOH 0,1 N cu F=1.00000, pna la virajul indicatorului. Calculati continutul in aspirina al comprimatelor si precizati daca ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaste masa moleculara a acidului acetilsalicilic M=180 si ca masa medie a unui comprimat este de 0,800g. Referitor la continuti declarat n substanta activa, FR X prevede o abatere de 5%. A 0.499 g/cp, nu corespund B 506 mg/cp, corespund C 576 mg/cp, nu corespund D 500 mg/cp, corespund E 475 mg/cp, nu corespund 57. Se cantaresc cu exactitate intr-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de Ciclobarbital 200 mg/cp, se las 15 min. Cu 30 ml dimetilformamida (R) in prealabil neutralizata la albastru de timol si se titreaza cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1 N cu F=1.0000 pdna la coloratie albastr Sa se precizeze care din variantele de mai jos reda corect concentratia comprimatelor luate in lucru si daca ele corespund sau nu prevederilor FR X, stiind ca: masa medie a comprimatelor este 0.340 g, masa moleculara a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admisa de FR X fata de continutul declarat tn substanta activa este de 5%. A 0.205 g/cp, corespunde B 189 mg/cp, nu corespunde C 226 mg/cp, nu corespunde D 200 mg/cp, nu corespunde E 0.213 g/cp, nu corespunde 58. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A minoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru B aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridina C sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamida D sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidru E aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidru 59. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1 mol/l in dioxan se stabileste utilizand: A acid salicilic

B C D E

benzoat de sodiu salicilat de sodiu hidrogenoftalat de potasiu acid benzoic

60. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta A cromat de potasiu B clorura de sodiu C tiocianat de amoniu D alaun de fer si amoniu E clorura de calciu 61. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeine! fosforice: A se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula B functia bazica este exaltata cu solventi protogenici C functia bazica este exaltata cu solventi protofilici D se titreaza in mediu neapos E se titreaza cu acid percloric in dioxan 62. Alegeti definitia corecta a notiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia X). Indicele de ester este A masa de hidroxid de sodiu (exprimata n mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 1 00 g proba analizata ; B masa de hidroxid de potasiu (exprimata n mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 1 g proba analizata ; C masa de hidroxid de potasiu (exprimata n grame) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 100 g proba analizata ; D numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea a 100 grame prob analizata ; E numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea unui gram de substanta analizat 63. Diclorhidratul de histamina se determina, conform FR X: A printr-o reactie de complexare; B printr-o reactie de precipitare; C printr-o reactie acido-bazica; D prin titrare cu complexon III; E prin titrare cu azotat de argint. 64. Glicerofosfatul de calciu se determina, conform FR X, prin titrare cu: A acid percloric; B acid sulfuric; C complexon III; D azotat de argint; E hidroxid de sodiu. 65. Paracetamolul din comprimatele de paracetamol se dozeaz conform FR X: A spectrofotometric n vizibil B printr-o metod titrimetric selectiv C spectrofotometric n ultraviolet D cu sulfat de ceriu, dup dizolvare n acid sulfuric

E cu acid percloric n acid acetic anhidru folosind ca indicator rou de Sudan G. 66. Determinarea cantitativ a acidului ascorbic din soluia injectabil de acid ascorbic se realizeaz dup FR X printr-o metod: A iodometric B iodatometric C poteniometric D complexonometric E polarimetric, se determin unghiul de rotaie a planului luminii polarizate 67. Titrarea papaverinei hidroclorice i n general a clorhidrailor de alcaloizi se poate realiza cu bune rezultate dac: A se utilizeaz HClO4 n acid acetic i anhidrid acetic B se utilizeaz HClO4 n dioxan i acetat de mercur n acid acetic anhidru C se utilizeaz acid acetic i dioxan D se utilizeaz acid acetic i cloroform E se utilizeaz acid propionic i acid acetic anhidru 68. n ce condiii (pH i indicator) pot fi titrate srurile de calciu, complexonometric: A pH= 6, n prezena murexidului ca indicator B pH= 10, n prezena indicatorului Eriocrom T C pH= 8, n prezena xilenolorangeului D pH= 12, n prezena albastrului de metiltimol E pH= 10, n prezen de violet de pirocatechin 69. Dintre substanele enumerate pot fi titrate ca acizi n mediu neapos: A clorfeniramina (maleat) B codeina C ciclamat de sodiu D chinina E morfina (sulfat) 70. Adugarea acetatului de mercur la titrarea clorhidratului de papaverin cu acid percloric n mediu de acid acetic anhidru are rolul: A de a mri viteza reaciei chimice B de a micora viteza reaciei chimice C de a lega anionul de clorur n sare de mercur greu solubil D de a modifica pH-ul mediului de reacie E de a exalta funcia bazic a clorhidratului de papaverin F2655071. Pentru determinarea cantitativ a metamizolului sodic din comprimatele de ALGOCALMIN de 0,500 g metamizol sodic pe comprimat s-a cntrit o cantitate de pulbere de comprimate corespunztoare la 0,25 g metamizol sodic, s-a dizolvat n ap i acid clorhidric 0,02 mol/l i s-a titrat imediat cu iod 0,05 mol/l n prezen de amidon soluie (I) pn la coloraie albastr persistent cel puin dou minut tiind c volumul de soluie de iod 0,05 mol/l cu factorul F=1,000 consumat este 7,5 ml, 1 ml soluie de iod 0,05 mol/l corespunde la 0,01757 g metamizol sodic, iar masa medie a unui comprimat este de 0,800 g, precizai dac cantitatea de metamizol sodic se nscrie n limitele prevzute de FR X de 5% fa de cantitatea declarat: A 0,421 g/comprimat, corespunde B 520 mg/comprimat, corespunde C 485 mg/comprimat, corespunde D 421,68 mg/comprimat, nu corespunde

E 421,68 mg/comprimat, corespunde 72. Determinarea cantitativ a acidului acetilsalicilic din comprimatele de acid acetilsalicilic se face dup FR X: A titrimetric, n mediu neapos cu o soluie de acid percloric B titrimetric, n mediu neapos cu o soluie de metoxid de sodiu C titrimetric, cu hidroxid de sodiu, dup dizolvare n alcool (R) neutralizat la fenolftalein soluie D titrimetric, cu o soluie de iodat de potasiu E spectrofotometric n UV 73. Dup FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie s se topeasc n cel mult: A 60 de minute B 15 minute C 30 de minute D 45 de minute E 5 minute 74. Dup FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie s se dizolve n cel mult: A 30 de minute B 1 or C 45 de minute D 5 minute E 2 ore 75. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de conservanti antimicrobieni ? A Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B Arlacel 165, Arlacel 186 C Miristatul de propilenglicol D Acidul sorbic, nipaesterii E Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil 76. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de antioxidanti ? A Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B Arlacel 165, Arlacel 186 C Miristatul de propilenglicol D Acidul sorbic, nipaesterii E Tocoferolul, BHA, galatul de propil 77. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de sechestranti ? A Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul B Tweenul 80 C Acidul ascorbic, EDTA D Hialuronidaza E Srurile acizilor biliari INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

78. Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte? A soluia volumetric diluat, obinut din soluia volumetric mai concentrat, are acelai factor de molaritate B n cazul soluiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verific periodic C la soluia volumetric nestabil, factorul de molaritate se stabilete nainte de folosire D substanele volumetrice se pstreaz n recipiente bine nchise E factorul de molaritate al soluiilor volumetrice se verific din 7 n 7 zile 79. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A se realizeaz o dozare n mediu apos B soluie titrat: complexon III C soluie titrat: metoxid de sodiu 0.1 mol/l D solvent: dimetilformamid (R) E solvent: acetona 80. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la soluiile volumetrice sunt corecte? A se numesc i soluii titrate B FR X exprim concentraia lor n g% C sunt soluii care se folosesc n analiza cromatografic D concentraiile soluiilor volumetrice pot fi de molaritate exact sau molaritate aproximativ E sunt soluii cu o concentraie bine stabilit 81. Dintre indicatorii oficializai de FR X fac parte: A cristal violet B tropeolina 00 C fenolftalein D tiosulfat de sodiu E albastru de bromfenol 82. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X: A dozarea se face prin titrare cu o soluie de KMnO4 0,1N B dozarea se face prin titrare cu o soluie de NaOH 0,1N C datorit prezenei n molecula sa a funciei carboxil liber, aspirina poate fi titrat direct cu o soluie de NaOH 0,1N D dozarea se face prin titrare cu o soluie de HCl 0,1N E FR X recomand dizolvarea aspirinei n alcool neutralizat 83. Factorul de molaritate: A arat de cte ori o soluie volumetric de molaritate aproximativ este mai concentrat sau mai diluat dect soluia corespunztoare de molaritate exact B nu are ca indice molaritatea la care se refer C servete pentru conversiunea volumului soluiei de molaritate aproximativ in volumul corespunztor al soluiei de molaritate exact D factorul de molaritate al soluiilor preparate cu substane chimice de referina este 2,00 E factorul de molaritate al soluiilor preparate cu substane chimice de referin este apropiat de 1,00000 84. FR X menioneaz la capitolul REACTIVI urmtoarele: A pentru reactivii-substan cu structur bine definit este specificat formula i masa molecular relativ sau masa atomic relativ B pentru substanele lichide nu sunt prevzui parametri fizico-chimici

C pentru reactivii-soluie, n titlu este specificat solventul, cnd acesta este diferit de ap D concentraia soluiilor de reactivi este exprimat n conformitate cu Sistemul Internaional (SI) E concentraia soluiilor de reactivi se exprim n g% 85. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS urmtoarele: A se realizeaz o dozare nitritometric B indicator: violet de pirocatehin-soluie C soluie titrat: edetat sodic 0.05 mol/l D solvent: acid nitric (R) i ap distilat E se realizeaz o dozare poteniometric 86. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmtoarele condiii: A soluia titrat este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l B dozare redox C dozare n mediu neapos D indicatorul este amidonul E dozarea iodurii de potasiu se realizeaz prin metoda Mohr utiliznd ca soluie titrat azotat de argint 0.1mol/l i ca indicator cromatul de potasiu 87. FRX prevede urmtoarele condiii pentru dozarea codeinei baz: A solventul este acid acetic anhidru (R) B soluie titrat: metoxid de sodiu 0.1 mol/l C soluie titrat: acid percloric 0.1 mol/l D solvent: piridina (R) E dozarea se face n mediu neapos 88. Soluiile titrate pot conine urmtoarele substane de referin: A acidul clorhidric B soluia de clorura de sodiu C soluia de iod D soluia de nitrat de argint E soluia de rivanol 89. Substanele chimice de referin trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A s aib o compoziie bine definit B s fie stabile C s prezinte un nalt grad de puritate D s fie solubile n solventul ales E s reacioneze cu alte substane conform unor ecuaii ct mai complexe 90. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital : A se dozeaza in mediu apos B se dozeaza in mediu anhidru C are caracter slab acid D are caracter slab bazic E la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu 91. Care dintre urmtoarele substante se dozeaz in mediu neapos? A acid lactic B barbital C codein fosforic

D acid acetil salicilic E salicilat de sodiu 92. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A carbonat bazic de magneziu B sulfat de aluminiu C bromura de sodiu D benzoat de sodiu E gluconat de calciu 93. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A apa B solventi inerti (CHCl3, CCl4) C acid acetic anhidru D acetat de mercur E acid percloric 94. Efedrina A are caracter slab acid B se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C are caracter slab bazic D se dozeaza in mediu neapos E se dozeaza prin titrare cu acid percloric 95. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se A aplica pentru dozarea:aminelor alifatice B aminelor aromatice si heterociclice C unor oxime, imine, hidrazine D imidelor E enolilor 96. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A sa fie stabile B sa aiba o compozitie bine definita C sa fie insolubile in solventul ales D sa fie solubile in solventul ales E sa contina impuritati pirogene 97. Alegei definiiile echivalente cu cea din FR-X a noiunii de "indice de iod". Indicele de iod este . . . A volumul soluiei 0,05 molar de iod (exprimat n ml) consumat de 1 gram prob analizat ; B masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 0,1 grame prob analizat ; C masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ; D masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ; E masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 100 grame prob analizat. 98. Definiia indicelui de saponificare din FR-X este echivalent cu . . . A numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor liberi i a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat ; B numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat, fr a neutraliza acizii liberi din prob

; C numrul de mililitri dintr-o soluie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor liberi i a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat ; D numrul de mililitri dintr-o soluie de hidroxid de potasiu 0,1 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor liberi i a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat ; E numrul de mililitri dintr-o soluie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat, fr a neutraliza acizii liberi din prob. 99. Diclorhidratul de histamin se determin, conform FR X: A printr-o reacie de comkplexare; B printr-o reacie de precipitare; C printr-o reacie acido-bazic; D prin titrare cu complexon III; E prin titrare cu azotat de argint. 100. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A titrarea cu acid percloric n mediu anhidru; B titrarea cu acid clorhidric n mediu apos; C titrarea cu hidroxid de sodiu n mediu apos; D determinarea argentometric a clorului; E titrare complexonometric; 101. Glibenclamida se determin conform FR X: A prin titrare n mediu apos; B prin titrare n mediu anhidru; C complexometric; D acido-bazic; E prin titrare cu metoxid de sodiu; 102. Oxidul de zinc se determin, conform FR X, utiliznd: A azotat de argint; B edetat sodic; C hidroxid de sodiu; D complexon III; E sulfat de bariu. 103. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A clorhidratul de amitriptilin; B acidul acetic; C Amobarbital sodic; D acidul benzoic; E acidul asparti 104. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M n mediu anhidru: A clorhidratul de clomipramin; B clorhidrat de cloropiramin; C cefotaxim sodic; D acid citric; E acid benzoi

105. Acidul aspartic se determin prin titrare: A n mediu apos; B n mediu anhidru; C cu hidroxid de sodiu 0,1 M; D cu acid clorhidric 0,1 M; E acido-bazic. 106. Cefotaxima sodic se determin prin titrare: A n mediu apos; B n mediu neapos; C cu acid percloric 0,1 M; D n mediu conimnd acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut; E n mediu coninnd ap i alcool. 107. Cloramina B se determin, conform FR X: A prin titrare redox; B prin titrare acido-bazic C utiliznd soluia de siosulfat de sodiu; D iodometric; E iodatometri 108. Cloxacilina sodic se detrmin, conform FR X: A prin titrare acido-bazic n mediu neapos; B prin titrare acido-bazic n mediu apos; C prin determinarea clorului prin titrare argentometric; D gravimetric; E spectrometri 109. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C Factorul de molaritate se verifica periodic D Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de lumina 110. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A Pe o substanta chimica de referinta B Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D Pe o substanta cu caracter bazic E Cu o solutie proba 111. Molaritatea solutiilor volumetrice poate fi: A Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala a balantei B Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala prevazuta in text C Aproximativa si se determina experimental cu ajutorul unei substante chimice de referinta, stabilindu-se in acelasi timp si factorul de molaritate D Aproximativa, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la prima zecimala prevazuta in text

E Aproximativa si se refera la solutiile volumetrice preparate din substante care nu indeplinesc conditiile substantelor chimice de referint 112. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A Sa aiba compozitia bine definita B Sa fie insolubile in solventul ales C Sa aiba un grad inalt de puritate D Sa fie inerte chimic E Sa fie solubile in solventul ales 113. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: A oxime B derivati barbiturici C alcaloizi saruri de acid clorhidric D sulfonamide E clorhidratul de etilmorfina 114. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc: A solventi protogenici B solventi protofilici C dimetilformamida D acid acetic E piridina 115. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctul de echivalenta se determina: A chimic, cu indicatorul albastru de timol B chimic, cu indicatorul timolftaleina C chimic, cu indicatorul galben de alizarina D chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina E potentiometric 116. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A se neutralizeaza doar functia carboxil B se neutralizeaza doar functia fenolica C se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 117. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A au functie slab acida B au functie slab bazica C se dozeaza in mediu apos D se dozeaza in solventi protogenici E se dozeaza in solventi protofilici 118. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric): A se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B se face in mediu de acid acetic neutralizat C se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E se foloseste ca indicator albastru de timol

119. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu, deoarece au caracter acid: A clorhidrat de dionina B barbital C acid nalidixic D sulfafurazol E fenobarbital 120. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A in solventi protogenici B in solventi protofilici C cu acid percloric in acid acetic D cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 121. Aminoacizii se pot doza: A ca baza, in solvent acid acetic anhidru B ca acid, in solvent acid acetic anhidru C ca baza, in amestec de solventi apa - piridina D ca acid, in amestec de solventi apa - piridina E complexonometric direct 122. Sulfonamida se poate titra: A argentometric, prin Metoda Fajans B ca acid in solvent acid acetic anhidru C ca acid in solvent dimetilformamida D ca baza in solvent acid acetic anhidru E ca baza in solvent dimetilformamida 123. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A se exprima prin pKb B se manifesta prin cedare de protoni C se manifesta prin acceptare de protoni D este exaltata de solventi protogenici E este exaltata de solventi protofilici 124. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A se manifesta prin acceptare de protoni B se manifesta prin cedare de protoni C se exprima prin pKa D este exaltata de solventi protofilici E este exaltata de solventi protogenici 125. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A in mediu de acid acetic anhidru B cu solutie titrata de acid clorhidric C cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D in mediu de dimetilformamida E cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida

126. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A potentiometric B chimic, cu indicatorul cristal violet C chimic, cu indicatorul metiloranj D chimic, cu indicatorul murexid E chimic, cu indicatorul tropeolin 00 127. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1N B se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N E determinarea are loc la temperatura de 8 - 10C 128. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A este o dozare volumetrica in mediu apos B substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C solutia titrata este HCl 0.1N D indicatorul utilizat este cristal violetul E solutia titrata este HClO4 0.1N 129. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a diazepamului: A este o metoda de dozare in mediu neapos B diazepamul are un caracter slab acid C se solubilizeaza in acid acetic anhidru D se titreaza cu HClO4 0.1 mol/l in acid acetic anhidru E indicatorul utilizat este cristal violetul 130. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N D indicatorul utilizat este fenolftaleina E se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N 131. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX: A este o dozare nitritometrica B se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C este o dozare in mediu neapos D solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N E solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N 132. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX: A metoda de dozare este complexonometrica B pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l

D indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 133. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A solventul de diluarea este etanolul B solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l C titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 134. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid, conform FR X: A este o metoda de dozare acido-bazica B solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N C solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N 135. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C se numesc si solutii titrate D o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000 E au o concentratie bine stabilita 136. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la factorul de molaritate sunt corecte? A factorul de molaritate al solutiilor volumetrice preparate cu substante chimice de referinta este 1.0000 B factorul de molaritate odata stabilit nu trebuie verificat periodic, fiind o constanta caracteristica solutiei respective C arata de cate ori o solutie volumetrica aproximativa este mai concentrata sau mai diluata decat una de molaritate exacta D o solutie volumetrica 0.1M obtinuta prin diluarea unei solutii 1M conform FR X are un factor de molaritate de 10 ori mai mic decat al solutiei din care a fost preparata E serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al solutiei de molaritate exacta 137. Selectati enunturile corecte referitoare la solutiile volumetrice: A factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o substanta chimica de referinta B conform FR X, la prepararea tuturor solutiilor volumetrice se foloseste apa distilata sterila si apirogena C factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut D la solutiile volumetrice instabile factorul de molaritate se stabileste o data la 3 luni E factorul de molaritate stabilit este media aritmetica a rezultatelor obtinute pe trei determinari, care nu trebuie sa difere intre ale cu mai mult de 0.1% 138. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A clorhidrat de papaverina 0.01mol/l

B C D E

dicromat de potasiu 0.0167mol/l hidroxid de potasiu 0.1mol/l iodat de potasiu 0.05mol/l metoxid de sodiu 0.1mol/l

139. Calculati cantitatea MgSO4*7H2O dintr-o proba de materie prima farmaceutica si puritatea acesteia stiind ca a fost cantarita la balanta analitica o cantitate de 0.1877g materie prima farmaceutica si dizolvata in 100ml ap La solutia astfel obtinuta se adauga 5ml tampon amoniacal cu pH=10, indicator negru eriocrom T si se titreaza cu 15.8ml solutie titrata de edetat disodic 0.05mol/l (F=0.9500) pana la coloratie albastr La 1ml edetat disodic 0.05mol/l corespunde la 0.01232g MgSO4*7H2O. A 0.1849g B 103.7% C 98.5% D 0.1946g E 101.5% 140. Dozarea acidului ascorbic din comprimatele oficinale in FR X, "Compressi acidi ascorbici" 200mg/cp, se realizeaza astfel: se cantareste la balanta analitica o cantitate de 0.3612g pulbere de comprimate, se agita timp de 2min cu 10ml apa si 1 ml acid clorhidric 100g/l (R), se adauga 2ml amidon solutie (I) si se titreaza cu 20ml iodat de potasiu 0.0167mol/l pana la coloratie albastru persistent. Sa se calculeze cantitatea de vitamina C dintr-un comprimat si sa se precizeze daca acestea corespund FR X, stiind ca abaterea admisa este de 5%. La 1ml iodat de potasiu 0.0167mol/l corespunde 0.008806g acid ascorbic, iar masa medie a comprimatelor este 0.400g. A corespunde B 195mg/cp C 210mg/cp D nu corespunde E 159mg/cp 141. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de HCl: A solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r) C indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/l 142. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A este o solutie volumetrica de molaritate exacta B solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C indicatorul utilizat este cristal violet (I) D factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.) E solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxan 143. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de hidroxid de sodiu: A se pastreaza in recipiente bine inchise prevazute cu dop de cauciuc B indicatorul utilizat la titrare este metiloranjul C solutiile de hidroxid de sodiu 1mol/l si 0.5mol/l se prepara prin dizolvarea in apa proaspat

fiarta si racita a hidroxidului de sodiu ( R) D este o solutie de molaritate exacta E factorul de molaritate se stabileste cu acid oxalic (s.r.) 144. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/l B solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.) D factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate mare E se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 145. Conform FR X, la parametrul dozare din monografia "Solutio effervescens" se prevede: A determinarea cantitativa a hidrogencarbonatului de sodiu B metoda de dozare a hidrogencarbonatului de sodiu este acido-bazica in mediu apos C determinarea cantitativa a siropului simplu D determinarea cantitativa a acidului citric E metoda de dozare a acidului citric este acido-bazica in mediu neapos, cu o solutie titrata de CH3ONa 0.1mol/l 146. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l D cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan E proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 147. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la parametrul dozare se prevede: A solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l B determinarea cantitativa a acidului boric C determinarea cantitativa a rezorcinolului D determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 148. Conform FR X, la monografia "Unguentum zinci oxydi 10%" la parametrul dozare se prevede: A determinarea cantitativa a bazei de unguent dupa solubilizarea ei intr-un solvent organic B solutia titrata utilizata la determinarea principiului activ din unguent este edetat disodic 0.05mol/l C solubilizarea principiului activ prin topire si filtrare D dozarea are loc la pH=10 asigurat de tampon amoniacal E indicatorul utilizat este negru erio T 149. Conform FR X, la monografia "Solutio hydrogenii peroxydi concentrata" la parametrul dozare se prevede: A metoda redox B metoda complexonometrica C metoda acido-bazica in mediu apos D solutia titrata este permanganat de potasiu 0.02mol/l E solutia titrata este edetat disodic 0.05mol/l 150. Care dintre urmatoarele substante nu se pot titra cu acid percloric:

A B C D E

codeina efedrina fenobarbital teofilina prometazina

151. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate referitor la reactia de diazotare-cuplare (Griess): A se aplica aminelor secundare aromatice B se poate utiliza la dozarea procainei C se poate utiliza la identificarea derivatilor nitrozati ai unor alcooli sau tioli D decurge in 2 etape E se foloseste reactivul Lieberman 152. Care dintre urmatoarele substante au caracter amfoter in mediu neapos: A teobromina B hidrazida izonicotinica C sulfamide D acidul sulfonic E cafeina 153. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de HCl 0.5 mol/l se stabileste utilizand: A titrosubstanta - hidrogenocarbonat de potasiu B titrosubstanta - clorura de sodiu C indicator metil oranj D indicator galben de metanil in dioxan E indicator fenolftaleina 154. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de tiosulfat de sodiu 0.05 mol/l se stabileste utilizand: A titrosubstanta - acid oxalic B indicator - galben de metanil C titrosubstanta - dicromat de potasiu D indicator - amidon E indicator - fenolftaleina 155. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A apa B solventi inerti (CHCl3, CCl4) C acid acetic anhidru D acetat de mercur E acid percloric 156. Care dintre urmtoarele substante se dozeaz in mediu neapos? A acid lactic B barbital C codein fosforic D acid acetil salicilic E salicilat de sodiu 157. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital: A se dozeaza in mediu apos

B C D E

se dozeaza in mediu anhidru are caracter slab acid are caracter slab bazic la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu

158. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A carbonat bazic de magneziu B sulfat de aluminiu C bromura de sodiu D benzoat de sodiu E gluconat de calciu 159. Efedrina A are caracter slab acid B se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C are caracter slab bazic D se dozeaza in mediu neapos E se dozeaza prin titrare cu acid percloric 160. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se aplica pentru dozarea: A aminelor alifatice B aminelor aromatice si heterociclice C unor oxime, imine, hidrazine D imidelor E enolilor 161. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A sa fie stabile B sa aiba o compozitie bine definita C sa fie insolubile in solventul ales D sa fie solubile in solventul ales E sa contina impuritati pirogene 162. Care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate referitor la codein: A se titraz cu NaOH 0,1mol/l B se utilizeaz ca indicator cristal violet n acid acetic glacial C se dizolv n acid acetic anhidru D se dozeaz cu acid percloric 0,1 mol/l n dioxan E are un caracter slab bazic 163. Care din afirmatiite de mai jos sunt corecte? A solutia volumetrica diluata, obtinuta din solutia volumetrica mai concentrata, are acelasi factor de molaritate B n cazul solutiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifica periodic C la solutia volumetrica nestabila, factorul de molaritate se stabileste Inainte de folosire D substantele volumetrice se pastreaza n recipiente bine nchise E factorul de molaritate al solutiilor volumetrice se verifica din 7 n 7 zile 164. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte?

A B C D E

se realizeaza o dozare n mediu apos solutie titrata: complexon III solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l solvent: dimetilformamida solvent: acetona

165. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte? A se numesc si solutii titrate B FR X exprim concentraia lor n g% C sunt soluii care se folosesc n analiza cromatografic D concentratiile solutiilor volumetrice pot fi de molaritate exacta sau molaritate aproximativa E sunt solutii cu o concentrate bine stabilita 166. Dintre indicatorii oficializati de FR X fac parte: A cristal violet B tropeolina 00 C fenolftaleina D tiosulfat de sodiu E albastru de bromfenol 167. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X: A dozarea se face prin titrare cu o solutie de KMnO4 0,1 N B dozarea se face prin titrare cu o solutie de NaOH 0,1N C datorita prezentei n molecula sa a functiei carboxil libera, aspirina poate fi titrata direct cu o solutie de NaOH 0,1 N D dozarea se face prin titrare cu o solutie de HCI 0,1 N E FR X recomanda dizolvarea aspirinei n alcool neutralizat 168. Factorul de molaritate: A arata de cate ori o solutie volumetrica de molaritate aproximativa este mai concentrata sau mai diluata decat solutia corespunzatoare de molaritate exacta B nu are ca indice molaritatea la care se refera C serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al solutiei de molaritate exacta D factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este 2,00 E factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este apropiat de 1, 00000 169. FR X mentioneaza la capitolul REACTIVI urmatoarele: A pentru reactivii-substanta cu structure bine definita este specificata formula si masa moleculara relativa sau masa atomic ralativ B pentru substantele lichide nu sunt prevazuti parametri fizico-chimici C pentru reactivii-solutie, n titlu este specificat solventul, cand acesta este diferit de apa D concentratia solutiilor de reactivi este exprimata n conformitate cu Sistemul International (SI) E concentratia solutiilor de reactivi se exprima n g% 170. FR X prevede la monografia BISMUtI SUBNITRAS urmatoarele: A se realizeaza o dozare nitritometrica B indicator: violet de pirocatehina-solutie C solutie titrata: edetat sodic 0.05 mol/l D solvent: acid nitric (R) si apa distilata

E se realizeaza o dozare potentiometric 171. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A solutia titrata este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l B dozare redox C dozare in mediu neapos D indicatorul este amidonul E dozarea iodurii de potasiu se realizeaza prin metoda Mohr utilizand ca solutre titrata azotat de argint 0.1mol/l si ca indicator cromatul de potasiu 172. FRX prevede urmatoarele condttii pentru dozarea codeine! baza: A solventul este acid acetic anhidru B solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l C solutie titrata: acid percloric 0.1 mol/l D solvent: piridina E dozarea se face n mediu neapos 173. Solutiile titrate pot contine urmatoarele substante de referinta: A acidul clorhidric B solutia de clorura de sodiu C solutia de iod D solutia de nitrat de argint E solutia de rivanol 174. Substantele chimice de referinta trebuie sa fndeplineasca urmatoarele conditii: A sa aiba o compozitie bine definita B sa fie stabile C sa prezinte un nalt grad de puritate D sa fie solubile In solventul ales E sa reactioneze cu alte substante conform unor ecuatii cat mai comptexe 175. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital A se dozeaza in mediu apos B se dozeaza in mediu anhidru C are caracter slab acid D are caracter slab bazic E a dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu 176. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A carbonat bazic de magneziu B sulfat de aluminiu C bromura de sodiu D benzoat de sodiu E gluconat de calciu 177. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A apa B solventi inerti (CHCI3, CCI4) C acid acetic anhidru D acetat de mercur E acid percloric

178. Efedrina A are caracter slab acid B se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C are caracter slab bazic D se dozeaza in mediu neapos E se dozeaza prin titrare cu acid percloric 179. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A titrarea cu acid percloric in mediu anhidru; B titrarea cu acid clorhidric In mediu apos; C titrarea cu hidroxid de sodiu n mediu apos; D determinarea argentometrica a clorului; E titrare complexonometrica 180. Alegei rspunsurile corecte privind determinarea cantitativ dup FR X a nitratului bazic de bismut (BISMUI SUBNITRAS): A se realizeaz o dozare iodatometric B dozarea nitratului bazic de bismut se face poteniometric C solventul utilizat este acid nitric (R) i ap D indicatorul utilizat la dozare este violet de pirocatechin E indicatorul utilizat la dozare este xilenolorange 181. Substanele chimice de referin - s.r. - se caracterizeaz prin: A punct de topire ridicat B stabilitate C compoziie chimic bine definit D grad avansat de puritate E inerie chimic 182. Dozarea apei din formele farmaceutice se realizeaz dup FR X: A prin antrenare cu vapori de solveni organici B prin metoda KARL-FISHER C utiliznd balana de umiditate D prin cromatografie de gaze E prin cromatografie de lichide de nalt performan 183. Dintre substanele medicamentoase enumerate, pot fi titrate ca baze, cu acid percloric: A amobarbital B fenobarbital C teobromina D efedrina E eritromicina 184. Alegei clasele de substane medicamentoase care se pot titra ca acizi n mediu anhidru: A fenotiazine B alcaloizi tropanici C sulfonamide D barbiturice E anestezice locale 185. Au caracter amfoter n mediu neapos urmatoarele substane medicamentoase: A hidrazida izonicotinic (HIN)

B C D E

clorotiazida clorpromazina metadona acidul sulfonic

186. Conform FR X care din afirmaiile de mai jos sunt corecte: A Factorul de molaritate are ca indice, molaritatea la care se refer B Factorul de molaritate al soluiei de metoxid de sodiu se stabilete folosind ca substan de referin acidul benzoic C Reactivul KARL FISCHER conine n compoziia lui iod, metanol i piridin D Factorul de molaritate al soluiei de iod 0,05 mol/l se stabilete folosind ca substan de referin trioxidul de arsen E Factorul de molaritate al soluiei de nitrat de argint 0,1 mol/l se stabilete folosind ca substan de referin tiocianatul de amoniu 187. Dup FR X, supozitoarele sunt: A forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active C sunt destinate administrrii numai pe cale rectal D sunt destinate administrrii pe cale rectal, vaginal sau uretral E sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 188. Dup FR X, supozitoarele au urmtoarele forme si dimensiuni: A sferic sau ovoidal B masa de 5-12 g, diametrul de 1,5 cm C lungimea de 4-5 cm pentru adulti, 3-4 cm pentru copii D cilindro-conic sau de torpil cu diametrul bazei de 8-10 mm E lungimea de 20-30 mm si masa de 2-3 g pentru adulti respectiv de 1-2 g pentru copii 189. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate n FR X ? A Procedeul Munzel B Modelarea manual C Topirea si turnarea masei n forme D Metoda presrii masei E Procedeul Knig 190. Care dintre urmtoarele procedee se utilizeaz n tehnologia de preparare industrial a supozitoarelor ? A Procedeul prin presare B Procedeul manual n dou etape C Procedeul automatizat n dou etape D Procedeul automatizat ntr-o singur etap, cu turnarea materialului topit direct n ambalaj E Procedeul Mnzel 191. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaz prin si datorit: A vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portal C prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct n circulatia portal D prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia general prin vena iliac E prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia hepatic prin vena

porta 192. Untul de cacao are urmtoarele proprietti: A sufer schimbri polimorfe la nclzire si topire peste 30 C B sufer schimbri polimorfe la nclzire si topire peste 40 C C revine la forma stabil beta n decurs de cca 4 zile de la supratopire D revine la forma stabil beta dup cteva ore de la supratopire E formarea polimorfilor instabili se evit prin topire incomplet la cca 36 C F 193. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metod se prepar supozitoarele de glicerin oficinale n FR X ? A Modelare manual B Presare C Topire, turnare n forme D Supozitoare rectale E Supozitoare vaginale 194. Supozitoarele cu metronidazol oficinale n FR X, contin pe supozitor si sunt: A 1,5 g metronidazol B 500 mg sau 1 g metronidazol C supozitoare rectale D supozitoare vaginale E supozitoare uretrale 195. Conform FR X, cele dou supozitoare rectale oficinale se conserv n urmtoarele conditii: A ferite de lumin si umiditate B la cel mult 25 C C supozitoarele de glicerin ferite de umiditate D supozitoarele cu metronidazol ferite de umiditate E supozitoarele cu metronidazol ferite de lumin

Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor

BIBLIOGRAFIE: 6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean E Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, E Medicala, Bucuresti, 1993 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Cantitatea de 0,100 g prednison s-a dizolvat n 50 ml alcool absolut (R) i s-a completat la 100 ml cu acelai solvent. 1 ml din aceast soluie s-a diluat cu alcool absolut (R) la 50 ml ntr-un balon cotat i s-a citit absorbana A = 0,620 la lungimea de und de 240 nm. tiind c absorbana specific la 240 nm este 310, puritatea prednisonului este: A 100%; B 80,234% C 90,11% D 85% E 94,6% 2. Cantitatea de 0,1000 g pulbere de comprimate ( Paracetamol comprimate 500 mg/cp) s-a

agitat cu 50 ml acid sulfuric 0,05M timp de 30 minute,completndu-se apoi cu acelai solvent la 100 ml in balon cotat. Se filtreaz, ndeprtnd primii 20 ml de filtrat.1 ml soluie filtrat se dilueaz cu acid sulfuric 0,05M la 100 ml ntr-un balon cotat i se determin absorbana A = 0,3225 la lungimea de und de 243 nm.S se calculeze coninutul n paracetamol pe comprimat tiind c greutatea medie a unui comprimat este de 0,8000 g i absorbana specific la 243 nm este 645. A 500 mg/comprimat; B 450 mg/comprimat C 400 mg/comprimat D 480 mg/comprimat E 520 mg/comprimat 3. Urmtorii solveni se utilizeaz n spectrofotometria UV-VIS, cu excepia: A metanol B cloroform C anhidrida acetic D benzen E aceton 4. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri; A absorbtivitate B concentratie C grosimea stratului D coeficient molar de extinctie E pH 5. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata: A se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiate B are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinic C este importanta cand absorbanta este denaturata D este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminii E este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maxim 6. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula, la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie: A electroni de tip B invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice C electroni de tip n D electroni de tip E electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi usori 7. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre: A 400-600 nm B 185 600 nm C 185 400 nm D 400 1100 nm E 700 1100 nm 8. Efectul hipsocromic: A consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari

B C D E

consta in cresterea intensitatii benzilor consta in aparitia carbocationilor consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici se intalneste la caroteni

9. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand: A zgomotul de fond al sursei luminoase B zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C procesele de refractie D procesele de difuzie E procesele de reflexie 10. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte: A este un parametru fara dimensiuni B leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului) C erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui Gauss D o valoare de +1 si de 1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yi E are formula de calcul 11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie: A tranzitia -* este o tranzitie puternica B tranzitia n-* este o tranzitie slaba C tranzitia -* este o tranzitie slaba D tranzitia n-* are o intensitate medie E tranzitia n-* are o intensitate mica 12. Absorbana specific a hemisuccinatului de hidrocortizon, la 240 nm, este 435 dl/(g.cm) conform FR. X. O soluie de hidrocortizon are absorbana A = 0,670, msurat la 240 nm, ntr-o cuv cu grosimea de 2 cm. Ce concentraie (exprimat n mg/litru) are hidrocortizona n soluia studiat ? A 3,20 ; B 4,45 ; C 7,70 ; D 8,05 ; E 10,5 13. Absorbana specific a prednisolonei n soluie de alcool absolut, msurat la 240 nm, este 415 dl/(g.cm). Masa molecular a prednisolonei este 360,4 g/mol. Calculai concentraia prednisolonei ntr-o soluie i exprimai rezultatul n mmol/l, dac absorbana msurat ntr-o cuv cu grosimea de strat de 0,5 cm este A = 0,748. Rezultatul este: A 0,100 ; B 0,200 ; C 0,300 ; D 0,400 ; E 0,500 14. n vederea determinrii cantitative a rifampicinei din capsule (cantitate declarat: 150 mg/capsul) se dizolv coninutul unei capsule n metanol, iar dup dizolvare se completeaz soluia la volumul final de 100 ml. Soluia obinut se filtreaz. Volumul de 1 ml filtrat se dilueaz cu soluie de tampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de 100 ml. Soluia final prezint, la lungimea de und de 475 nm, ntr-o cuv cu grosimea de 2 cm, absorbana A = 0,426. n ce sens i cu ct la sut din valoarea declarat se abate coninutul de rifampicin a unei capsule de la valoarea declarat ?

Absorbana specifica a rifampicinei la 475 nm, n tampon fosfat la pH 7,4, este 140 dl/(g.cm). Cantitatea de rifampicina dintr-o capsul este . . . A mai mare cu 2,5 % dect cea declarat ; B mai mare cu 1,4 % dect cea declarat ; C mai mic cu 1,5 % dect cea declarat ; D mai mic cu 2,5 % dect cea declarat ; E mai mic cu 3,2 % dect cea declarat. 15. Noiunea de "punct izosbestic" semnific . . . A valoarea de pH la care se egaleaz concentraiile de echilibru ale dou specii moleculare, ambele implicate ntr-un echilibru chimic ; B lungimea de und la care spectrul de absorbie al sistemului prezint un maxim ; C punctul din spectrul de absorbie al sistemului la care absorbanele molare sunt egale pentru dou specii care se pot transforma una n cealalt printr-un proces chimic reversibil ; D valoarea de pH la care concentraia de echilibru a ionilor pozitivi din sistem este egal cu concentraia ionilor negativi ; E valoarea de pH la care gradul de disociere al unei specii moleculare este maxim. 16. Termenul de "efect batocromic" utilizat n spectrofotometrie de absorbie, se refer la aciunea unui factor care determin . . . A deplasarea poziiei benzii de absorbie spre lungime de und mai mare ; B deplasarea poziiei benzii de absorbie spre lungime de und mai mic ; C creterea intensitii unei benzi de absorbie ; D micorarea intensitii unei benzi de absorbie ; E dedublarea unei benzi de absorbi 17. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect? A efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; B efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; C efectul hipercromic const n scderea intensitii benzilor; D efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; E efectul hipercromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari. 18. De care dintre urmtoarele mrimi absorbana unei substane n UV-VIS nu depinde direct proporional? A grosimea stratului de soluie; B concentraia analitului determinat; C absorbana molar; D volumul soluiei; E masa molar a analitului. 19. n spectrometria UV-VIS absorbana molar depinde direct proporional de: A masa molar a analitilui; B concentraia analitului; C volumul soluiei; D grosimea stratului de soluie; E absorbitivitate 20. n spectrometria UV-VIS transmitana este egal cu:

A B C D E

produsul dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; raportul dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; suma dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; diferena dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; media dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente;

21. In spectrometria UV-VIS, atunci cnd se urmrete un proces de transformare a unui compus A n compus B, la punctul izobestic: A absorbana molar a compusului A este dubl fa de absorbana molar a compusului B; B absorbana molar a compusului A este egal cu absorbana molar a compusului B; C concentraia molar compusului A este dubl fa de concentraia molar compusului B; D concentraia molar compusului A este egal cu concentraia molar compusului B; E tot compusul A a fost transformat n compus 22. Modificarea poziiei sau intensitii benzilor datorate interaciunilor analit-solvent se dumete: A efect hisocromic; B efect batocromic; C solvatocromie; D efect hipercromic; E absorban specific. 23. Pentru a fi determinat prin spectrometrie UV-VIS o substan medicamentoas care absoarbe n acest domeniu trebuie s respecte Legea: A Kircoff; B aciunii maselor; C Lambert-Beer; D conservrii energiei; E conservrii impulsului. 24. Absorbtia luminii in UV si VIS produce: A Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferior B Trecerea electronilor de pe un nivel de energie inferior pe unul superior C Trecerea moleculei de pe nivele de vibratie superioare pe nivele vibrationale inferioare D Trecerea moleculei de pe nivele de rotatie superioare pe nivele rotationale inferioare E Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferior, precum si trecerea de pe nivele superioare de vibratie si rotatie pe unele inferioare 25. Alegeti afirmatia corecta: A Spectrele in vizibil si UV sunt spectre electronice vibratorii-rotatorii B Spectrele in UV sunt spectre de rotatie pura C Spectrele in IR sunt spectre de rotatie pura D Spectrele in IR indepartat sunt spectre electronice E Spectrele in vizibil si UV sunt spectre de rotatie pura 26. Care este valoarea absorbantei specifice A(1%, 1cm) a unei substante medicamentoase (la 240 nm) daca o solutie a acesteia in alcool absolut cu concentratia 1,50 mg% are absorbanta A = 0,645, masurata in cuva de 1 cm? A 860 B 430 C 215 D 465 E 480

27. In spectrofotometrie epsilon reprezinta? A Absorbanta molara B Absorbtivitatea C Absorbanta specifica D Densitatea optica E Extinctia 28. Spectrofotometria de absorbtie in VIS se poate aplica: A Solutiilor incolore B Solutiilor incolore si colorate C Solutiilor colorate pe domeniul de pH in care culoarea este stabila D Oricaror solutii colorate sau incolore a caror concentratie se afla in domeniul in care legea Lambert - Beer variaza liniar cu aceasta E Solutiilor incolore foarte diluate 29. Tranzitiile (in UV - VIS) ce se produc cel mai usor sunt cele: A pi - sigma* B sigma - sigma* C n - pi* si pi - pi* D numai n - pi* E numai pi - pi* 30. Cunoscand valoarea absorbantei specifice se poate calcula concentratia in substanta de analizat, conform formulei: A c = An1 / An2 B c = An2 - An1 C c = A / A(1%,1cm) D c = A(1%,1cm) / A E c = Ap / AE * cE / cP 31. Cum se numeste procesul in care pozitia, intensitatea si chiar forma benzilor de absorbtie ale compusilor sunt influentate de natura solventului ? A solvoliza B solvatocromie C halocromie D hipsocromie E batocromie 32. Spectrele de absorbtie sufera o deplasare spre lungimi de unda mai mari concomitent cu un: A efect batocromic B efect hipsocromic C efect hipercromic D efect hipocrom E efect halocromic 33. In spectrele in ultraviolet ale substantelor se reprezinta pe ordonata: A concentratia B lungimea de unda C absorbanta D timpul E temperatura

34. Referitor la Legea Lambert - Beer sunt corecte afirmatiile: A este valabila pentru solutii de orice natura B este valabila pentru solutii diluate C este valabila pentru solutii diluate si concentrate D se poate exprima prin ecuatia: I = I * 10 * ebc E literatura de specialitate prevede expres absenta abaterilor chimice de la lege 35. Selectati enuntul incorect: A spectrometria derivata se aplica mai ales la analiza amestecurile de substante B picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate decat a spectrelor initiale C spectrul initial al unei substante poarta numele de spectru de ordin 1 D obtinerea spectrelor derivate nu este mai dificila decat obtinerea spectrelor in absorbanta E si in cazul spectrometriei derivate este necesara stabilirea unei curbe de etalonare 36. Selectati enuntul incorect referitor la determinarile spectrofotometrice in domeniul ultraviolet si vizibil: A se bazeaza pe masurarea luminii absorbite atunci cand este respectata legea BouguerLambert-Beer B cantitatea de lumina absorbita depinde de grosimea stratului absorbant C cantitatea de lumina absorbita este dependenta de structura chimica a substantei D cantitatea de lumina absorbita depinde de concentratia solutiei E cantitatea de lumina absorbita este independenta de lungimea de unda la care se face citirea 37. FRX prevede dozarea griseofulvinei din "Compressi griseofulvini" 125mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,080g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 250ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu cloroform si se filtreaz 5ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la 100ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la 291 nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 291nm este 686, ca absorbanta citita Ap=0,686, masa medie a comprimatelor este de M=0,200g si abaterea admisa este de 5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX. A 125mg/cp, nu corespunde B 0,031g/cp, nu corespunde C 0,125g/cp, corespunde D 250mg/cp, corespunde E 31,0mg/cp, nu corespunde 38. FRX prevede dozarea acetatului de hidroxiprogesterona din "Compressi hydroxiprogesteroni acetatis" 25mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,0250g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 50ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu cloroform si se filtreaz 1ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la 50ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la240 nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 240nm este 450, ca absorbanta citita Ap=0,450, masa medie a comprimatelor este de M=0,030g si abaterea admisa este de 7,5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX. A 0,030g/cp, corespunde B 25mg/cp, corespunde C 30mg/cp, nu corespunde D 0,025g/cp, corespunde E 31,2mg/cp, nu corespunde

39. Conform FR X domeniul Vis este cuprins intre: A 185 - 400 nm B 400 - 900 nm C 400 - 800 nm D 700 - 1100 nm E 400 - 1100 nm 40. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre: A 400-600 nm B 185 600 nm C 185 400 nm D 400 1100 nm E 700 1100 nm 41. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand: A zgomotul de fond al sursei luminoase B zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C procesele de refractie D procesele de difuzie E procesele de reflexie 42. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie: A tranzitia -* este o tranzitie puternica B tranzitia n-* este o tranzitie slaba C tranzitia -* este o tranzitie slaba D tranzitia n-* are o intensitate medie E tranzitia n-* are o intensitate mica 43. Efectul hipsocromic: A consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B consta in cresterea intensitatii benzilor C consta in aparitia carbocationilor D consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E se intalneste la caroteni 44. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula, la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie: A electroni de tip B invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice C electroni de tip n D electroni de tip E electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi usori 45. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte: A este un parametru fara dimensiuni B leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului) C erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui Gauss D o valoare de +1 si de 1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yi E are formula de calcul 46. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri;

A B C D E

absorbtivitate concentratie grosimea stratului coeficient molar de extinctie pH

47. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata: A se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiate B are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinic C este importanta cand absorbanta este denaturata D este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminii E este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maxim 48. Spectrometria n UV-VIS se aplic n domeniul spectral A 0 - 180 nm B 180 - 1100 nm C 1100 - 2100nm D 2100 - 3000 nm E 1100 - 1500 nm 49. Legturile sigma din structura substanelor organice au o stabilitate A mare B mica C medie D mijlocie E foarte mare 50. Tranziia n - * const n saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegtur n pe un orbital molecular de antilegtur * i este o tranziie de intensitate A mare B mic C medie D extram de mic E extrem de mare 51. Reacia n care se formeaz carbocationi a cror sarcin pozitiv atrage electronii vecini, determinnd deplasearea ambelor legturi se numete A reacie de hipsocromism B reacie de batocromism C reacie de halocromie D reacie dubl E reacie de monocromism 52. Legea lui Lambert - Beer este valabi numai A pentru soluii concentrate B pentru soluii diluate C pentru soluii de concentraie medie D numai pentru soluii colorate E numai pentru soluii incolore

53. Care din urmtorii cromofori sunt specifici pentru oxime A -NH2 B -NOH C -ONO D -N=O E -ONO2 54. Deplasarea maximului de absorbie la lungimi de und mai mici (energii de excitaie mai mari) poart denumirea de: A efect batocrom B deplasare hipsocrom C efect hipercrom D efect hipocrom E solvatocromie 55. Simbolul A (1%,1cm) semnific n spectrofotometria UV-VIS: A absorbana B absorbtivitatea C absorbana molar D absorbana specific E transmitana 56. La impactul unei radiaii cu o molecul, se produce modificarea energiei totale a acesteia datorit modificrii: A numai a energiei de rotaie B numai a energiei de vibraie C numai a energiei electronice D numai a energiei de rotaie i vibraie E energiei de rotaie, vibraie, electronice 57. Tranziiile de tip -* sunt caracteristice: A sistemelor nesaturate care conin un heteroatom cu dublet de electroni neparticipani B compuilor anorganici care implic electronii din orbitalii moleculari d C sistemelor nesaturate care conin o dubl legtur etilenic izolat D cicloalcanilor E halogenilor 58. O soluie a unei substane medicamentoase X ce conine 0,1200g/l de substan activ are absorbana 0,126 la 257 nm n cuva de 1 cm. Absorbana specific A (1%,1cm) va fi: A 1,05 B 10,5 C 100,5 D 0,95 E 9,5 59. Concentraia n g/ml a unei soluii de triptofan (M=204,2) n acid clorhidric 0,1M, a carei absorban la max=277 nm este 0,613 n cuva de 4 cm iar absobana molar la 277 nm este 5432 l/cmmol va fi: A 576 g/ml B 5,76 g/ml C 5760 g/ml D 288 g/ml

E 2,88 g/ml 60. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale, au rolul de antioxidanti ? A Miristatul de propilenglicol B Acidul sorbic, nipaesterii C Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil D Hialuronidaza E Uleiul de ricin 61. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de sechestranti ? A Propilenglicolul B Acidul ascorbic, EDTA C Tweenurile si spanurile D Polietilenglicolii E Srurile acizilor biliari 62. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile urmtoarele: A Massa Wecobee B Massa Suppocire C Massa Valsup D Massa tripla E Massa Valmen 63. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoas folosit ca baz are urmtoarea formul: A gelatin 10 g, glicerin 2 g, ap distilat 6 g B gelatin 2 g, glicerin 5 g, ap distilat 10 g C gelatin 2 g, glicerin 10 g, ap distilat 4 g D gelatin 5 g, glicerin 5 g, ap distilat 10 g E gelatin 2 g, glicerin 10 g, ap distilat 5 g 64. Dup FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie s se topeasc n cel mult: A 45 de minute B 25 de minute C 60 de minute D 30 de minute E 5 minute 65. Dup FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie s se dizolve n cel mult: A 2 ore B 45 de minute C 1 or D 5 minute E 30 de minute 66. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de conservanti antimicrobieni ? A Arlacelul 186

B C D E

Alcoolul cetilic 5 % Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil Tween-ul 80 Acidul sorbic, nipaesterii

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 67. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la determinrile spectrofotometrice UV-VIS sunt corecte? A concentraiile soluiilor se aleg astfel nct valorile absorbanelor s fie cuprinse ntre 0.30 i 0.70 B pentru determinrile spectrofotometrice se folosec minimum patru cuve identice C abaterea admis fa de lungimea de und prevzut n monografia respectiv este de 6 nm D dac nu se prevede lichidul de compensare, determinarea se efectueaz folosind ca lichid de compensare solventul de la prepararea soluiei-prob E determinrile se efectueaz la 30 10 C 68. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase prezint maxime de absorbie n domeniul spectral VIS? A ciancobalamina B furosemid C riboflavin D etinilestradiol E rifampicina 69. Care dintre urmtoarele substane se dozeaz prin metoda spectrofotometric n UV? A vitamina D3 B prednisonul C apa distilat D ciancobalamina E acidul clorhidric 70. Determinarea cantitativ a unei substane medicamentoase prin metoda spectrofotometric UV-VIS se poate realiza utiliznd: A absorbana molar B un etalon al aceleai substane cu o concentraie cunoscut Ce C indicele de refracie D curb de calibrare E absorbana specific 71. Determinarea cantitativ prin metoda spectrofotometric se poate realiza: A folosind indicele de refracie B folosind absorbana specific C folosind unghiul de rotaie al planului luminii polarizate D utiliznd o curb de calibrare E folosind un etalon de concentraie cunoscut 72. nregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A prin reprezentarea grafic a absorbanei n funcie de lungimea de und B prin reprezentarea grafic a transmitanei n funcie de lungimea de und C prin reprezentarea grafic a absorbanei molare n funcie de concentraie D prin reprezentarea grafic a concentraiei n funcie de lungimea de und E prin reprezentarea grafic a absorbanei n funcie de concentraie

73. Lungimea de und se poate exprima n: A centimetri (cm) B angstromi () C cm-1 D nanometri (nm) E micrometri (mm) 74. Solvenii utilizai la pregtirea probelor pentru citirea n UV-VIS trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: A s interacioneze cu substana de analizat B s nu absoarb n aceeai regiune spectral cu substana de analizat C s nu interacioneze cu substana de analizat D s aib maximul de absorbie la aceeai lungime de und cu substana de analizat E pot fi utilizai orice solveni 75. Spectrofotometrul de absorbie n ultraviolet i vizibil are urmtoarele componente: A sursa de radiaii B coloana cromatografic C detectorul D amplificator E nregistrator 76. Tranziiile electronice care au loc n urma absorbiei luminii n UV-VIS se caracterizeaz prin: A lungimea de und B absorban C absorbana molar D transmitan E numrul de und 77. Un spectru UV-VIS poate furniza informaii despre: A identitatea unei substane medicamentoase B puritatea unei substane medicamentoase C punctul de topire al unei substane medicamentoase D punctul de solidificare al unei substane medicamentoase E cantitatea de substan activ 78. Urmtoarele substane medicamentoase pot fi dozate n UV,cu excepia: A simvastatina B permanganat de potasiu C tiamfenicol D tenoxicam E clozapina 79. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A abscisa lungimea de unda, ordonata absorbanta B abscisa absorbanta, ordonata - lungimea de unda C abscisa transmitanta, ordonata - lungimea de unda D abscisa lungimea de unda, ordonata - transmitanta E abscisa numarul de unda, ordonata absorbanta 80. Legea Lambert-Beer:

A este legea fundamentala a absorbtiei B este valabila numai pentru solutii concentrate C stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si grosimea stratului absorbant D este valabila numai pentru solutii diluate E include temperatura mediului 81. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la: A pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat B pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat C pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat D pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat E pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 82. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E cresterea rezolutiei nu este limitata 83. Sursa de radiatii in VIS: A este o lampa cu fir de wolfram B este o lampa de hidrogen C este o lampa cu deuteriu D furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 380 nm E furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 84. Tranzitia n-*: consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de A antilegatura *: B este o tranzitie de intensitate mare C se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenica D este o tranzitie de intensitate mica E apare in UV indepartat (sub 200 nm) 85. Tranzitiile de tip d-d*: A sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B sunt insotiti de o absorbtivitate mica C se produc in domeniul UV D sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E se produc in domeniul VIS 86. Care din substanele active farmaceutice pot produce benzi de absorbie de tipul pi pi* ? A fenilbutazon ; B mentol ; C metenamin ; D nifedipin ; E sorbitol. 87. Care din tipurile de tranziii electronice se pot realiza n molecula urotropinei ? A tranziii de tipul sigma sigma* ;

B C D E

tranziii de tipul sigma pi* ; tranziii de tipul n sigma* ; tranziii de tipul pi pi* ; tranziii de tipul n pi* ;

88. Care din urmtoarele grupri funcionale pot determina tranziii electronice de tipul pi pi* ? A gruparea ter-butil ( -C(CH3)3 ) ; B gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ); C gruparea nitril ( -CN ) ; D gruparea carboxilic ( -COOH ) ; E gruparea carbonilic ( >C=O ). 89. Care dintre tipurile de tranziii, capabile s determine apariia benzilor de absorbie n spectrofotometria n ultraviolet i vizibil, prezint importan analitic in controlul medicamentelor ? A tranziiile de tipul sigma sigma* ; B tranziiile de tipul sigma pi* ; C tranziiile de tipul pi sigma* ; D tranziiile de tipul pi pi* ; E tranziiile de tipul n pi* 90. Care dintre urmtoarele substane poate fi determinat cantitativ in solutie, direct prin metoda spectrofotometric n domeniul vizibil (400 800 nm) ? A papaverina ; B vitamina B12 ; C hidrocortizona ; D rifampicina ; E fenobarbital 91. Termenul de "solvatocromie", utilizat n spectrofotometrie analitic, poate nsemna . . . A mbuntirea rezolutiei unei metode analitice spectrofotometrice prin prelucrarea matematic adecvat a datelor de msurare a absorbanei ; B modificarea batocrom a unei benzi de absorbie determinat de un solvent; C modificarea hipsocrom a unei benzi de absorbie determinat de un solvent ; D modificarea hipercrom a unei benzi de absorbie determinat de un solvent; E modificarea poziiei n spectru a unei benzi n funcie de concentraia speciei chimice rspunztoare de absorbie optic. 92. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect? A efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; B efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; C efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; D efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; E efectul hipercromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari. 93. Care dintre urmtoarele lungimi de und aparin domeniului spectrat UV? A 200 nm; B 340 nm;

C 450 nm; D 650 nm; E 1000 nm. 94. Care dintre urmtoarele lungimi de und aparin domeniului vizibil? A 200 nm; B 300 nm; C 500 nm; D 600 nm; E 650 nm; 95. De care dintre urmtoarele mrimi absorbana unei substane n UV-VIS depinde direct proporional? A absorbtivitatea; B concentraia molar a analitului; C volumul soluiei; D densitatea soluiei; E masa molar a analitului. 96. Din punct de vedere al participrii sau neparticiprii electronilor existeni ntr-o molecul, la tranzacii electronice se disting urmtoarele tipuri de electroni: A nveli electronic nchis; B electroni sigma; C electroni p; D electroni pi; E electroni n. 97. n spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A preparrii defectuoase a soluiilor; B manevrelor greite din timpul analizei; C zgomotului de fond al sursei luminoase; D zgomotului de fond al multiplicatorului; E procelor de reflexie i difuziune aprute pe parcursul optic al spectrometrului. 98. Orice spectrofotometru UV-VIS are n constituie urmtoarele pri mai importante: A sursa de radiaii; B coloana de separare; C sistem dispersiv combinat cu monocromator; D agitator magnetic; E detector. 99. Tranziiile electronice sunt legate de urmtoarele forme de energie: A energie de vibraie; B energie de rotaie; C energie caloric; D energie electric; E energie magnetic. 100. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la spectrometria derivata: A In spectrometria derivata sunt importante lungimea de unda si ordinul derivatei la care se calculeaza derivata B Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai buna decat spectrele initiale

C Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai slaba decat spectrele initiale D In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 3 E In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 1 si 2 101. Alegeti afirmatiile corecte: A Toate modificarile ce duc la deplasarea benzii de absorbtie catre lungimi de unda mai mari se vor numi efect batocrom B In cazul in care trecerea moleculei din stare fundamentala in stare excitata se face cu absorbtie mai mare de energie determinand o deplasare a benzii de absorbtie spre lungimi de unda mai mici, efectul se numeste hipsocrom C Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici se numeste efect batocrom D Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari se numeste efect hipsocrom E Efectul produs de o modificare structurala ce are ca rezultat intensificarea culorii se numeste efect hipercrom 102. Care afirmatie este corecta? A Tranzitiile care au loc cu o energie mare prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mici B Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mici C Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mari D Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este minima iar transmitanta maxima E Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbanta este maxima si transmitanta minima 103. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte: A Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M B Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M C Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert - Beer 104. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A Tranzitii electronice sigma - sigma* B Tranzitii electronice sigma - pi C Tranzitii electronice pi - pi* D Tranzitii electronice n - sigma* E Tranzitii electronice n - pi* 105. Ce reprezinta lambda max a unei substante: A Pozitia maximului de absorbtie B Lungimea de unda a radiatiei ce produce o tranzitie electronica C Lungimea de unda corespunzatoare energiei starii fundamentale a moleculelor substantei D Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare electronica inferioara in una superioara E Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare de rotatie superioara in una inferioara 106. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS:

A Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 0,5 C in cuve de 1 cm, daca nu se prevede altfel B Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s.r.) D Natura solventului nu influenteaza determinarile E pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 107. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS, monografiile din FRX prevad: A Lungimea de unda la care se face determinarea B Concentratia solutiilor C Natura solventului D Conditiile de pH cand e necesar E Absorbtivitatea molara 108. La ce se refera expresia A = log (Io/I)? A La absorbanta B Este o masura calitativa a efectului produs la trecerea fasciculului luminos printr-o substanta C O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei luminoase ce trece printr-o substanta datorita reflexiei, difuziei si absorbtiei radiatiei D O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei la trecerea printr-o substanta datorita fenomenului de absorbtie a radiatiei E O marime ce creste direct proportional cu concentratia 109. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B Studiul unor procese chimice in solutie C Determinarea valorii pKa D Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E Identificarea formelor polimorfe 110. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS: A este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 111. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS: A se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta B alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D apa absoarbe la 200 nm E apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 112. O aplicatie importanta a spectrofotometriei UV este cea care se refera la tetraciclina: A tetraciclina in solutie acida sufera o reactie reversibila de epimerizare la epitetraciclina B tetraciclina in solutie acida sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclina C tetraciclina in solutie bazica sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclina D determinarea raportului tetraciclina / epitetraciclina se poate face prin spectrofotometrie UV E intre spectrele UV ale tetraciclinei si epitetraciclinei nu sunt deosebiri importante si e nevoie de teste suplimentare

113. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral: A 185 - 400 nm B 0,75 - 2,5 micrometri C 400 - 700 nm D 2,5 - 5,0 microni E 700 - 1100 nm 114. Care sunt afirmatiile corecte: A efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 115. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV - apropiat, cuprins intre 200 si 380 nm B in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificare D in practica analitica domeniul spectral UV - VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 116. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A -COOH pentru amino B -NO2 pentru nitro C -NH2 pentru amino D -NOH pentru oxima E -NO pentru oxima 117. Sunt adevarate afirmatiile: A efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 118. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS: A este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B se verifica prin metoda celor mai mici patrate C se verifica prin metoda celor mai mari patrate D se verifica prin metoda regresiei liniare simple E se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 119. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm

B C D E

ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nm ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nm vizibil, cuprins intre 400-700 ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm

120. Selectati enunturile corecte: A efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 121. Selectati enunturile corecte: A legea Lambert-Beer este valabila numai pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01M B la aceste concentratii de 0,01M solutiile au in general o forta ionica scazuta C in cazul in care analitii pot interactiona cu solventii exista abateri de la legea Lambert-Beer D pentru a se respecta legea Lambert-Beer se lucreaza numai cu radiatii monocromatice E uzual se utilizeaza surse de radiatii policromatice, din care se selecteaza o radiatie aproximativ monocromatica 122. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VIS C solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa D interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 123. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarea valorii pKa a unei substante prin masuratori spectrofotometrice: A pentru determinari cat mai precise se alege intotdeauna lungimea de unda de 220nm B se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma moleculara pura, neionizata C se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma ionizata D se inregistreaza spectrele solutiei la un pH intermediar, pentru care exista un echilibru intre cele doua forme E valoarea pKa este o caracteristica a substantelor neionizabile 124. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 125. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial

D amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 126. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A absorbanta specifica B numarul de unda C absorbanta D absorbtivitatea E coeficientul molar de extinctie 127. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 128. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 129. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C concentratia solutiei este de 1mol/litru D valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 130. Selectati enuntul incorect referitor la spectrofotometria UV-VIS: A stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza raportului absorbantelor la doua lungimi de unda B stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza mediei aritmetice a absorbantelor la doua lungimi de unda C spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda D spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a transmitantei in functie de lungimea de unda E stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza diferentei absorbantelor la doua lungimi de unda 131. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E detector, amplificator si inregistrator 132. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7 B abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de 5nm

C determinarile se efectueaza la temperatura de 200.5C, daca nu se prevede altfel D se utilizeaza doua cuve identice E daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare, acesta este intotdeauna apa distilata 133. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.) B scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.) C scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s.r.) D solutia de etalonare este preparata in apa distilata E solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l 134. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C concentratia solutiilor D daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E natura solventului 135. Selectati enunturile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii: A este logaritmul zecimal al transmitantei T B este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise C este invers proportionala cu concentratia in substanta de analizat D este proportionala cu grosimea stratului absorbant E se mai numeste si exctinctie specifica 136. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A transmitanta este raportul dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise B absorbtivitatea se noteaza (a) C absorbtivitatea este raportul dintre absobanta solutiei de analizat si produsul dintre concentratia substantei de analizat si grosimea stratului absorbant D in cazul calculului absorbtivitatii, concentratia solutiei se exprima in mol/litru E in cazul calculului absorbtivitatii, grosimea stratului absorbant se exprima in cm 137. FRX prevede dozarea bromhexinului din "Compressi bromhexini hydrochloridi" 8mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,029g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 100ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu HCl 0,1mol/litru si se omogenizeaz Se filtreaza indepartand 20ml din filtrat si se determina absorbanta la 317nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 317nm este 86, ca absorbanta citita Ap=0,4988, masa medie a comprimatelor este de M=0,038g si abaterea admisa este de 10%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX. A 168,2mg/cp B corespunde C nu corespunde D 7,6mg/cp E 190mg/cp 138. FRX prevede dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" 130mg/ml printr-o metoda

spectrofotometrica UV astfel: se masoara cu exactitate 5ml solutie injectabila si se dilueaza cu apa proaspat fiarta si racita intr-un balon cotat de 250ml. Se aduce la cota cu acelasi solvent, se omogenizeaza si 5ml din solutie se dilueaza cu acelasi solvent la 500ml. Se determina absorbanta solutiei la 301nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 301nm este 148,8, ca absorbanta citita Ap=0,3720 abaterea admisa este de 5%, se se calculeze concentratia solutiei injectabile analizate si sa se precizeze daca ea corespunde prevederilor FRX. A nu corespunde B 125mg/ml C 130mg/ml D corespunde E 128,5mg/ml 139. Conform FR X, spectrul in ultraviolet al solutiei de la dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" prezinta doua maxime la 221nm si 301nm. Absorbantele citite la 221nm si 301nm, au fost Ap=0,740, respectiv Ap=0,500. Sa se precizeze daca solutia injectabila corespunde din punct de vedere al puritatii stiind ca raportul absorbantelor determinate la 221nm si 301nm trebuie sa fie cuprins intre 1,44 si 1,50. A nu corespunde B 0,675 C 1,480 D 0,240 E corespunde 140. Tranzitia n - sigma de antilegatura A consta in saltul unui electron dintr-un dublet n al atomilor O, N, S, X pe un nivel sigma de antilegatura B se produce la limita regiunii UV indepartat C are o intensitate mica D se intalneste in sisteme nesaturate E are o intensitate medie 141. Efectul hipercromic: A consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B consta in cresterea intensitatii benzilor C se intalneste la beta-caroten, forma trans D se intalneste la beta caroten, forma cis E consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 142. Legea Lamber-Beer este valabila numai pentru solutii diluate deoarece: A la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata B la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica scazuta C la concentratii mai mici de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata D interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai intense E interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai slabe 143. In spectrometria derivata, spectrul derivat de ordinul 3 prezinta urmatoarele caracteristici: A prezinta 2 maxime, unul mai mic, al doilea mai mare B prezinta 2 minime, din care una mai importanta C prezinta 2 maxime ce corespund celor 2 puncte de inflexiune ale primei derivate D tine seama de maximele si minimele spectrului derivatei de ordin imediat inferior E picul cel mai important este situat la aceeasi lungime ca si maximul picului de ordinul zero

144. Tranzitia n-*: A consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura *: B este o tranzitie de intensitate mare C se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenica D este o tranzitie de intensitate mica E apare in UV indepartat (sub 200 nm) 145. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A abscisa lungimea de unda, ordonata absorbanta B abscisa absorbanta, ordonata - lungimea de unda C abscisa transmitanta, ordonata - lungimea de unda D abscisa lungimea de unda, ordonata - transmitanta E abscisa numarul de unda, ordonata absorbanta 146. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la: A pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat B pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat C pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat D pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat E pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 147. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E cresterea rezolutiei nu este limitata 148. Sursa de radiatii in VIS: A este o lampa cu fir de wolfram B este o lampa de hidrogen C este o lampa cu deuteriu D furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 380 nm E furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 149. Tranzitiile de tip d-d*: A sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B sunt insotiti de o absorbtivitate mica C se produc in domeniul UV D sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E se produc in domeniul VIS 150. Legea Lambert-Beer: A este legea fundamentala a absorbtiei B este valabila numai pentru solutii concentrate C stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si grosimea stratului absorbant D este valabila numai pentru solutii diluate E include temperatura mediului 151. Absorbia specific, termen des ntlnit n controlul medicamentului se definete ca

A absorbana unui strat desoluie cu grosimea de 1 mm care conine 1 mg de substan la 100 ml soluie B absorbana unui strat desoluie cu grosimea de 1 cm care conine 1 mg de substan la 100 ml soluie C absorbana unui ml de soluie D absorbana unui gram substan / ml E absorbana unei soluii 1 152. n spectrofotometria UV-VIS pentru determinri cantitative trebuie s se in seama de curba de calibrare a crei liniaritate se verific prin A metoda celor mai mici ptrate B metoda regresiei liniare simple C metoda curbei Gauss D metoda standardului intern E metoda normrii ariilor 153. n cazul unui amestec de tetraciclin i epitetraciclin al crui spectru n UV este cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula A concentraia molar a tetraciclinei B concentraia procentual a tetraciclinei C concentraia molar a epitetraciclinei D concentraia procentual a epitetraciclinei E concentraia procentual n amestec 154. nregistrarea spectrlor UV-VIS se poate reliza prin reprezentarea grafic a A absorbanei n funcie de lungimea de und B transmitanei n funcie de lungimea de und C intensitii radiaiei incidente n funcie de timp D intensitii radiaiei absorbite n funcie de grosimea stratului absorbit E concentraiei 155. Care din solvenii urmtori se utilizeaz n spectrofotometria UV-VIS A glicerin B dioxan C acetonitril D metanol E eter 156. Din punct de vedere al participrii sau neparticiprii electronilio existeni ntr-o molecul, la tranziii electronice se disting urmtoarele tipuri de electroni A nveli de electroni nchis B electroni de tip C electroni de tip n D electroni de tip E electroni de tip * 157. n legea lui Lambert - Beer, reprezint A absorbana molar B =a*M C o mrime independent de concentraie D o mrime dependent de concentraie E o mrime numit absorbtivitate

158. Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor n spectrofotometria UV-VIS sunt A zgomotul de fond al sursei luminoase B zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C procesele de reflexie i difuziune D procesele de absorbie E procesele de repartiie 159. Care dintre substanele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solveni n spectrofotometria UV-VIS: A ap B hidroxid de sodiu C metanol D dioxan E benzen 160. Legea Lambert-Beer, legea fundamental a absorbiei se verific numai atunci cnd: A radiaia incident este monocromatic B absorbia are loc ntr-un mediu omogen C centrele absorbante (molecule sau ioni) nu interacioneaz (la diluii mari) D radiaia incident traverseaz un mediu neomogen E determinrile se fac n soluii concentrate 161. Un spectru UV-VIS poate furniza informaii referitoare la: A indicele de refracie al substanelor medicamentoase B unghiul de rotaie al planului luminii polarizate C identitatea unei substane medicamentoase D puritatea unei substane medicamentoase E polimorfismul substanelor studiate 162. Indicai substanele medicamentoase care pot fi dozate prin spectrofotometrie n UV: A clorhidrat de bromhexin B permanganatul de potasiu C simvastatina D griseofulvina E soluia alcoolic de iod iodurat 163. Alegei afirmaiile corecte cu privire la utilizarea spectrofotometriei UV-VIS n controlul medicamentelor: A pentru stabilirea puritii unei substane se poate efectua raportul absorbanelor sau diferena acestora la dou lungimi de und B n monografiile substanelor de determinat se prevede concentraia soluiei i temperatura la care se face determinarea fr a se preciza natura solventului C spectrele de absorbie n ultraviolet i vizibil se obin prin reprezentarea grafic a concentraiei n funcie de absorban sau transmitan D temperatura la care se efectueaz determinrile spectrofotometrice n UV-VIS este 20 0,5 C E concenraiile soluiilor se aleg astfel nct valorile absorbanelor s fie cuprinse ntre 0,500,90 164. Care dintre urmtoarele afirmaii este incorect: A transmitana este raportul dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii

B C D E

incidente absortivitatea molar variaz cu concentraia n substana de analizat a soluiei i nu depinde de lungimea de und absorbana unei soluii este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente abaterea admis fa de lungimea de und prevzut n monografia respectiv la determinarile spectrofotometrice n UV-VIS este de 5 nm absorbana se ntlnete n literatura de specialitate i sub denumirea de extincie sau densitate optic

165. Prezint maxime de absorbie n domeniul spectral corespunztor vizibilului urmtoarele substane medicamentoase: A prednisolon B riboflavina C indometacin D clorhidratul de tetraciclin E cianocobalamina 166. Alegei afirmaiile corecte cu privire la spectrometria derivat: A n spectrometria derivat picurile spectrelor sunt mai accentuate i mai bine difereniate B spectrometria derivat mbuntete precizia determinrilor C n practica analitic se utilizeaz cel mai des spectrele derivate de ordinul 1 i 3 D n practica analitic se utilizeaz cel mai des spectrele derivate de ordinul 1, 2, 4 E spectrul derivat de ordinul 2 conine un maxim i un minim 167. Absorbana unei substane n UV-VIS variaz direct proporional cu: A densitatea soluiei de analizat B grosimea stratului de soluie strbtut C volumul soluiei D masa molecular a substanei de analizat E pH-ul soluiei de analizat 168. n FR X sunt oficinalizate urmtoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale: A procedeul Knig B procedeul Mnzel C procedeul prin aspiratie D modelare manual E topire si turnare n forme 169. Valoarea normal a pH-ului n transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurat de urmtorul bacil si este: A Lactobacillus bulgaricus B Streptococcus lactus C Bacilul Dderlein D pH 4,0 - 4,5 E pH 5,0 -6,0 170. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizeaz cu urmtoarele forme farmaceutice: A preparate injectabile B aerosoli C comprimate D ovule

E granule efervescente 171. Ovulele pot contine medicamente cu urmtoarele actiuni terapeutice, urmrindu-se efecte: A sistemice B locale C medicamente antiseptice, antiinflamatoare D medicamente trofice E anticonceptionale 172. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu urmtoarele actiuni, urmrindu-se efecte: A sistemice B locale C medicamente antiseptice, antiinflamatoare D medicamente astringente E medicamente anestezice 173. Dup FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au urmtoarele denumiri (sinonime): A vagitoria B ovule C cilindri vaginali D cereoli E bujiuri 174. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt: A metoda Knig B metoda Mnzel C modelare cu mna D prin presare si divizare E topire si turnare n forme 175. Dup FR X supozitoarele vaginale au urmtoarele forme si dimensiuni: A cilindro-conic B sferic sau ovoidal, cu masa de 2-4 g pentru ovulele preparate cu unt de cacao C form cilindric, ascutite la ambele capete, diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 g D sferic sau ovoidal, cu masa de 5-12 g pentru ovulele preparate cu mas gelatinoas E elipsoidal, plate, cu lungimea de 4-5 centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si masa de 5-10 g 176. Dup FR X, supozitoarele uretrale au urmtoarele forme si dimensiuni: A au form de cilindru ascutit la un capt B au form de cilindru ascutit la ambele capete C lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7 mm si masa de 2-3 g D lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm pentru brbati E lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm pentru femei

Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice

BIBLIOGRAFIE: 6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean E

Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, E Medicala, Bucuresti, 1993 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitei de arsen este corect? A reactivul hipofosforos nu se folosete la controlul arsenului din substane organice B reactivul hipofosforos reduce combinaiile As(III) i As(V) n mediu de NaOH, la arsen metalic C reactivul hipofosforos reduce combinaiile As(V) n mediu de HCl, la cald n combinaii ale As(III) D reactivul hipofosforos se adaug n acelai timp n soluia de analizat i n soluia etalon E proba este corespunztoare dac nu d reacia cu reactivul Bougault 2. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitelor de impuriti anorganice este corect? A FR X prevede c toate eprubetele folosite la controlul limitei impuritilor anorganice s aib diametrul de 1,50 B FR X prevede c toate eprubetele folosite la controlul limitei impuritilor anorganice s fie brune C reactivii se adaug n mod identic att n proba de analizat ct i n soluia etalon D dac n timpul controlului se deceleaz alt impuritate nu este obligatoriu s se semnaleze E dac n timpul controlului se deceleaz o alt impuritate care nu e prevazut n monografie, se F semnaleaz numai dac depete o anumit concentraie 3. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la procedeul de calcinare cu acid sulfuric este incorect: A se folosete pentru decelarea impuritilor organice din substane organice B se efectueaz prin dizolvarea probei de analizat n acid sulfuric C amestecul se coloreaz datorit carbonizrii impuritilor D necesit prezena unui etalon de culoare E nu necesit prezena soluiei etalon 4. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri: A limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argint B clorura de argint este un precipitat alb cazeos C clorura de argint este usor solubila in acid azotic D clorura de argint este solubila in amoniac E clorura de argint este greu solubila in apa 5. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu dietilcarbamat de argint: A H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina B H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsina C hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argint D H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniat E Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosu 6. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu: A se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu B reactia decurge in mediu acid

C sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml D la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena E la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun 7. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu B ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidric C determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric D ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid clorhidric E ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidric 8. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu: A hexacianoferat (II) de potasiu B oxalat de potasiu C oxalat de amoniu D fosfomolibdat de amoniu E clorura de argint 9. Care din metodele de mai jos st la baza controlului limitei de arsen n medicamente, conform FR. X.? A reducerea arsenului din prob la arsen elementar cu hipofosfit de sodiu i acid clorhidric ; B precipitarea arsenului cu hidrogen sulfurat ; C titrarea iodometric a arsenului trivalent ; D reducerea arsenului din prob la arsin (AsH3) urmat de determinarea acesteia prin cromatografie gazoas ; E transformarea arsenului din prob n oxid de fenilarsin i titrarea acestuia cu soluie de io 10. Controlul limitei de calciu n medicamente, conform FR. X., se bazeaz pe . . . A colorarea n rou a flcrii unui arztor cu gaz ; B precipitarea calciului n forma de carbonat greu solubil ; C precipitarea calciului n forma de oxalat greu solubil ; D reacia de culoare cu ditizon n mediu de cloroform ; E titrarea ionului Ca(2+) cu acid etilendiamino-eteraacetic (EDTA) n mediu amoniacal. 11. Controlul limitei de fier se execut, conform FR. X., prin . . . A precipitare n mediu neutru n form de sulfur de fier, sare greu solubil de culoare neagr ; B reacie de culoare cu o-fenantrolin, cu formarea unui complex rou ; C reacie de culoare cu sulfocianur de amoniu, cu formarea unui produs de reacie rou ; D reacie de culoare cu hexacianoferat(II) de potasiu cu formarea unui pigment albastru ; E reacie de culoare cu acid salicili 12. Controlul limitei de fosfai n medicamente se realizeaz cu . . . A soluie de clorur de fier(III), cu care formeaz un precipitat alb-glbui ; B soluie de clorur de bariu, cu care formeaz un precipitat alb ; C soluie de azotat de argint n mediu neutru, cu care se formeaz un precipitat galben ; D molibdat de amoniu n mediu de acid azotic, cu care formeaz un precipitat galben ; E soluie de clorur de magneziu n mediu amoniacal, cu care formeaz un precipitat alb

cristalin de fosfat de magneziu i amoniu. 13. Controlul limitei de nitrai n medicamente se execut, conform FR. X., prin . . . A reducere la anion azotit i punerea n eviden a acestuia prin reacia de culoare Griess (formarea unui colorant azoic) ; B reacie de culoare cu acid cromotropic n acid sulfuric concentrat ; C reacie de culoare cu acid sulfosalicilic ; D reacie de culoare cu brucin n mediu de acid sulfuric concentrat ; E reducerea nitrailor la amoniac urmat de identificarea acestuia cu reactivul Nessler. 14. Controlul limitei de zinc se realizeaz, conform FR-X, cu . . . A hexacianoferatul(II) de potasiu, cu care formeaz un precipitat alb insolubil n acizi diluai ; B carbonat de sodiu, cu care formeaz un precipitat alb de compoziie variabil ; C carbonat de amoniu, cu care formeaz un precipitat alb ce se dizolv n exces de reactiv prin formare de complex solubil ; D tetratiocianatomercuriat de amoniu i sulfat de cupru, reactivi cu care formeaz un precipitat cristalin violet nchis ; E cu sulfur de amoniu, cu care formeaz un precipitat alb gelatinos. 15. Farmacopeea Romana editia X prevede pentru controlul limitei de amoniu . . . A titrare cu acid percloric n mediu neapos (dioxan) ; B efectuarea reaciei de culoare cu tetraiodomercuratul(II) de potasiu n mediu alcalin ; C efectuarea reaciei de culoare cu o sare de fier bivalent ; D efectuarea reaciei de condensare dintre amoniac i un compus carbonilic (cu formare de imine) ; E efectuarea reaciei dintre ionul amoniu i un azotit alcalin, proces n care se degaj azot elementar. 16. Limita de carbonai n medicamente se controlez cu . . . A soluie de azotat de argint, cu care formeaz un precipitat alb ce se nchide cu timpul la culoare ; B soluie de hidroxid de bariu, cu care formeaz un precipitat alb cristalin ; C un acid mineral cu care prezint efervescen datorit formrii de dioxid de carbon ; D clorur de fier(III), cu care genereaz un precipitat brun ; E soluie de acetat de plumb, cu care formeaz un precipitat alb de carbonat bazic de plum 17. Pentru controlul limitei de cloruri n medicamente, FR-X recomand . . . A oxidarea clorurilor la clor elementar cu permanganat de potasiu, decolorarea excesului de permanganat de potasiu cu acid oxalic i titrarea clorului elementar cu soluie de metilorange pn la culoarea persistent a colorantului metilorange ; B oxidarea clorurilor la clor elementar cu bioxid de mangan si acid sulfuric, urmat de titrarea clorului elementar cu soluie de rou de metil pn la culoarea persistent a colorantului rou de metil ; C precipitarea anionului clorur cu soluie de acetat de plumb, proces n care se formeaz, la rece, un precipitat alb care se dizolv la cald ; D precipitarea anionului clorur cu solutie de azotat de argint ; E nclzirea probei cu soluie de bicromat de potasiu i acid sulfuric, proces n care se degaj vapori bruni de clorur de cromil. 18. Pentru controlul limitei de metale grele FR-X recomand . . . A complexarea ionilor acestora cu ditizon i extracia n cloroform a complexului ; B precipitarea cu carbonat alcalin a carbonailor metalelor grele ;

C precipitarea cu oxalat de amoniu a oxalailor greu solubili ai metalelor grele ; D precipitarea n mediu acid n forma de sulfuri greu solubile ; E precipitarea lor n forma elementar (numr de oxidare zero) cu ajutorul clorurii stanoas 19. Controlul limitei de azotai se face cu: A acid propionic; B acid sulfosalicilic; C aldehid butiric; D acetat de orgint; E ciclohexanol. 20. Controlul limitei de calciu se face cu anion: A clorur; B azotat; C oxalat; D sulfat; E sulfur. 21. Controlul limitei de fier se realizeaz cu hexacianoferat (II) de potasiu, reacie n urma creia se obine: A un precipitat alb; B un precipitat albastru; C un precipitat brun; D o coloraie galben; E un gaz brun-rocat. 22. Controlul limitei de fier se realizeaz cu: A hexanitrocobaltiat de potasiu; B tetraiodomercurat (II) de potasiu; C tetraiodobismutat de potasiu; D hexacianoferat (II) de potasiu; E acid clorhidric concentrat. 23. Determinarea oxigenului n gazele medicinale se realizeaz cu ajutorul unui analizor: A optic; B paramagnetic; C gravimetric; D volumetric; E mecani 24. Hrtia indicator pentru arsen se prepar prin impregnarea acesteia cu o soluie alcoolic de: A azotat de calciu; B clorur mercuroas; C clorur mercuric; D ditizon; E hexacianoferat (II) de potasiu. 25. Prezena impuritilor coninnd arsen, cu ajutorul hipofosfitului de sodiu, se face prin apariia: A unui precipitat galben; B unei coloraii galbene; C unui precipitat albastru;

D unei coloraii roii; E unui precipitat brun. 26. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza: A Un precipitat alb-galbui amorf B O tulbureala sau un precipitat alb microcristalin in functie de concentratia ionului de calciu C Un precipitat alb cazeos D Un precipitat albastru E O tulbureala albastra 27. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric se aplica: A Substantelor minerale colorate B Substantelor organice C Substantelor minerale incolore D Atat substantelor minerale cat si celor organice E Substantelor minerale incolore si colorate 28. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplica: A Substantelor minerale colorate B Substantelor organice C Substantelor minerale incolore D Atat substantelor minerale cat si celor organice E Substantelor minerale incolore si colorate 29. Determinarea limitei de fosfati se face pe baza reactiei ionului fosfat cu molibdatul de amoniu in mediu de: A Acid sulfuric B Hidroxid de amoniu C Acid azotic D Acid clorhidric E Acid acetic 30. Determinarea zincului ca impuritate se bazeaza pe reactia acestui ion cu: A Hexacianoferatul (II) de potasiu B Hexacianoferatul (III) de potasiu C Fosfomolibdatul de amoniu D Piridina E Dimetilglioxima 31. Pentru detectia ionului de amoniu se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu cand se formeaza: A Un precipitat albastru B Un precipitat galben C O coloratie albastra D O coloratie galbena sau un precipitat galben brun in functie de concentratia ionului E Un precipitat alb-galbui 32. Daca se evidentiaza prezenta unei "impuritati neprevazute" in monografie: A nu se raporteaza

B C D E

se raporteaza Ministerului Sanatatii se raporteaza producatorului se raporteaza Agentiei Nationale a Medicamentului se raporteaza importatorului

33. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de arsen (prin procedeul I) este corect? A in functie de concentratie apare o tulbureala sau un precipitat alb B hipofosfitul de sodiu reduce compusii arsenului, in mediu alcalin si prin fierbere, in arsen metalic C hipofosfitul de sodiu reduce combinatiile As(V) in mediu acid si prin fierbere, in combinatii ale As(III) D impuritati ca telurul, seleniul si antimoniul nu interfera reactia E proba este corespunzatoare daca nu da reactia cu reactivul Bougault 34. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta referitor la controlul limitei de metale grele ca impuritati? A se vor decela numai ionii metalelor grele care precipita sub forma de tiosulfati in mediu alcalin B nu se utilizeaza o solutie etalon C reactia de baza este cea a ionului de plumb cu acetatul de sodiu D reactia nu este interferata de prezenta ionilor de fier, indiferent de concentratia acestora E in urma reactiei se va forma o coloratie bruna sau un precipitat negru 35. Care dintre enunturile referitoare la controlul limitei pentru substante organice usor carbonizabile este incorect? A in cazul procedeului cu acid sulfuric se folosesc solutii-etalon de culoare B in cazul procedeului prin calcinare proba se calcineaza in flacara timp de 10 minute C in cazul procedeului cu acid sulfuric amestecul se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilor D se bazeaza pe o reactie de culoare cu acid clorhidric ( R). E se poate realiza prin doua procedee 36. Selectati enuntul incorect referitor la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice: A eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice B tulbureala si opalescenta se apreciaza privind straturile de lichid orizontal, pe un fond negru C coloratia se apreciaza privind straturile de lichid de sus in jos, pe un fond alb D reactivii se adauga in solutia de analizat in ordine strict inversa fata de solutia etalon E daca se deceleaza prezenta unei impuritati pe care monografia respectiva nu o prevede, aceasta trebuie semnalata 37. Selectati enuntul incorect referitor la controlul limitei pentru substante organice usor carbonizabile: A procedeul se control se alege in functie de natura substantei la care se efectueaza controlul B se poate realiza prin procedeul prin calcinare C procedeul prin calcinare se aplica pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante organice D se poate realiza prin procedeul cu acid sulfuric E in cazul procedeului cu acid sulfuric, limitele admise pentru impuritati se apreciaza prin comparare solutii etalon de culoare 38. FR X prevede decelarea ferului in salicilat de sodiu cu:

A B C D E

tetraiodomercuriat de potasiu fericianura de potasiu tiocianat de amoniu ferocianura de potasiu hexacianoferat (II) de potasiu

39. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu: A se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu B reactia decurge in mediu acid C sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml D la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena E la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun 40. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu dietilcarbamat de argint: A H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina B H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsina C hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argint D H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniat E Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosu 41. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu: A hexacianoferat (II) de potasiu B oxalat de potasiu C oxalat de amoniu D fosfomolibdat de amoniu E clorura de argint 42. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri: A limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argint B clorura de argint este un precipitat alb cazeos C clorura de argint este usor solubila in acid azotic D clorura de argint este solubila in amoniac E clorura de argint este greu solubila in apa 43. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu B ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidric C determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric D ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid clorhidric E ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidric 44. Controlul limitei de sulfati: A sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0001 mg/ml B nu este prevazut controlul limitei de sulfati, in FRX C precipitatul de sulfat de bariu are culoare neagra D sensibilitatea limita a reactiei este de 0.001 mg/ml

E solutia-etalon se prepara la nevoie si contine 0.01 mg ion sulfat/ml 45. Care afirmatii sunt incorecte? A FRX prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganice B Trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organice C Nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati D FRX prevede pentru controlul limitei de arsen 2 procedee E In cazul controlului limitei de carbonati, tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete prevazute cu dop rodat 46. Procedeul cu acid sulfuric: A se foloseste pentru controlul limitelor pentru impuritati anorganice B determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric C in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajare de gaze, amestecul nu se agita D peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizata E acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa 47. Controlul limitei de Ca: A in controlul limitei de Ca nu se foloseste solutie etalon B oxalatul de calciu este un precipitat microcristalin, galbui, insolubil in amoniac C sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0035 mg/ml D solutia de analizat si proba-etalon se compara peste 24 h E FRX nu recomanda controlul limitei de Ca 48. Impuritatile anorganice: A limitele admise pentru impuritati anorganice se exprima in g B pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile prime C conservarea necorespunzatoare nu duce la impurificarea subtatelor D FRX nu prevede determinarea impuritatilor anorganice E Se determina prin calcinare 49. Controlul limitei de arsen: A nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric B arsenura de hidrogen coloreaza in violet hartia indicator C trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric D se realizeaza numai printr-un singur procedeu E arsenul da reacie de culoare cu acid cromotropic n acid sulfuric concentrat; 50. Controlul limitei de fer, conform FRX, se executa: A prin reactie de culoare cu nitratul de argint B prin reactie de culoare cu hipofosfit de sodiu in HCl C prin reacie de culoare cu hexacianoferat (II) de potasiu cu formarea unui precipitat albastru D prin reactie de culoare cu molibdatul de amoniu E nu se executa in substante organice 51. Conform FRX, substantele organice usor carbonizabile: A se determina prin calcinare in flacara 10 minute B se determina prin reactie de culoare cu sarurile de bariu C se determina prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilic D se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric E se determina prin titrare redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid

52. Care din metodele de mai jos st la baza controlului limitei de fosfati n medicamente, conform FR. X.? A precipitarea cu nitrat de argint B titrarea redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid C calcinarea in flacara 10 minute D reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu E reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de acid nitric 53. Care dintre afirmaiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt incorecte: A se folosesc solutii etalon B se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute C se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile n substane minerale incolore D nu se folosesc solutii etalon E aceasta metoda este prevazuta in FRX 54. Conform FRX, controlul limitei de zinc se executa: A prin titrare redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid B prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilic C prin reactie de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu D la 15oC si in prezenta HCl concentrat E prin calcinare in flacara 10 minute 55. Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FRX: A n soluia de analizat nu trebuie s apar o tulbureal sau un precipitat alb; B se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric C determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric D se determina prin reactie cu nitratul de argint E FR. X nu prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon 56. Reactivul NESSLER (tetraiodomercuratul II de potasiu) se utilizeaz conform FR X pentru controlul limitelor urmtoarelor impuriti: A calciu B arsen C impuriti organice D ionul de amoniu E fosfai 57. Decelarea impuritilor organice uor carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplic: A substanelor organice volatile B substanelor minerale colorate C substanelor minerale incolore D att substanelor minerale ct i celor organice E substanelor minerale incolore i colorate 58. Limita de metale grele conform FR X se refer la metalele grele care precipit sub form de: A halogenuri, n mediu acid B sulfuri, n mediu acid C sulfuri, n mediu bazic D sulfai E molibdai

59. Cu privire la controlul limitei de calciu, sunt adevrate conform FR X urmtoarele afirmaii: A calciul se precipit sub form de carbonat de calciu greu solubil B calciul este decelat prin reacia de culoare cu ditizona n mediu anhidru C calciul formeaz cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil n acid clorhidric D calciul formeaz cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil n acid acetic i amoniac, solubil n acid clorhidric E calciul formeaz cu acidul etilendiamino-tetraacetic (EDTA)un complex colorat n galben 60. Controlul limitei de azotai conform FR X se face utiliznd ca reactiv: A acidul cromotropic n acid sulfuric concentrat B acid sulfosalicilic C reactivul Nessler D acidul propionic E dimetilglioxima 61. Impuritile de fosfai formeaz cu molibdatul de amoniu n mediu acid n funcie de concentraie: A o coloraie roie brun B o coloraie albastr C un precipitat alb D o coloraie roie E un precipitat galben 62. Concasorul cu flci pentru pulverizare, are dou plci masive din otel, canelate, dispuse n forma: A literei T B literei X C literei L D literei V E literei W 63. Concasorul cu cilindri sau valturi este alctuit din: A trei cilindri care se rotesc n acelasi sens B trei cilindri care se rotesc n sens diferit C doi cilindri care se rotesc n sens opus D doi cilindri care se rotesc n acelasi sens E trei - patru cilindri echidistanti unii de altii 64. Concasorul cu nuc provoac mruntirea particulelor prin zdrobirea materialului n felul urmtor: A ntre mai multe piese metalice canelate B ntre 5 piese metalice canelate C ntre dou piese mobile D ntre o pies fix stator si una mobil rotor E ntre nenumrate valturi 65. Moara cu cutie reduce mrimea particulelor dup cum urmeaz: A de la cca 10 cm la 2 cm B de la cca 3cm la 0,5 cm C de la 1 mm la 0,1 mm

D de la cca 1 cm la cca 1 m E sub 0,1 mm 66. Gradul de finete al pulberii Dover oficinalizat n FR X, corespunde urmtoarei site: A sita V B sita VIII C sita VI D sita IX E sita VII 67. Pentru pulberea Dover oficinal n FR X se prevede urmtorul continut de prindipii active: A 0,5 % morfin hidrocloric B 1,5 % morfin baz C cel mult 1 % morfin anhidr D cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfin anhidr E cel putin 1 % morfin andidr INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 68. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A metalele alcalino-pmntoase nu interfer metoda B prezena metalelor grele in proba de analizat nu interfer metoda C prezena fierului peste 0,03% n proba de analizat, deranjeaz controlul limitei de amoniu D prezena fierului, indiferent de concentraie, deranjeaz controlul limitei de amoniu E la srurile de metale alcalino-pmntoase i la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se modific 69. Controlul limitei de calciu: A se bazeaz pe reacia dintre Ca2+ i acidul oxalic B se bazeaz pe reacia ntre Ca2+ i oxalat de amoniu C se face comparativ cu o soluie etalon de concentraie 0,1 mg Ca2+/ ml D se face comparativ cu o soluie etalon de concentraie 0,07 mg Ca2+/ ml E se face comparativ cu o soluie etalon de oxalat de amoniu 70. FR X prevede c: A ionul clorur nu este considerat o impuritate B sensibilitatea limit a reaciei folosite la controlul ionului clorur este mai mare de 0,001 mg / ml C sensibilitatea limit a reaciei limit folosite la controlul ionului clorur este de 0,0005 mg / ml D ionul clorur are metoda de control a limitei similar cu cea folosit pentru bromuri i ioduri E soluia etalon nu se obine din soluia de baz 71. FR X prevede la controlul limitei de fosfai prin reacia cu molibdat de amoniu: A apariia unei opalescene, tulbureli sau precipitat alb B apariia unei opalescene, tulbureli sau precipitat galben C apariia unui precipitat insolubil n amoniac D apariia unui precipitat solubil n amoniac E apariia unui precipitat solubil n acid azotic 72. Impuritile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A din procesul de fabricaie B din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor

C din soluiile etalon utilizate D dintr-o conservare necorespunztoare E dintr-o purificare incomplet 73. n cazul substanelor organice, controlul limitei de fier se realizeaz: A conform monografiei "Controlul limitei de fer" B conform monografiei "Controlul limitei de fer n substane organice" C prelucrnd diferit proba dar reacia de baz este aceeai cu reacia din monografia "Controlul limitei de fer" D reacia de baz este diferit de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E utiliznd reacia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 74. Ionul de amoniu se pune in eviden: A prin reacia cu reactivul Nessler B prin reacia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, n mediu acid C prin reacia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu n mediu alcalin D prin reacia cu reactivul Nessler, indiferent de pH E prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuric 75. La controlul limitei de calciu: A proba este corespunztoare dac reacia pentru Ca2+ este negativ B proba este corespunztoare dac tulbureala sau precipitatul aprut sunt mai puin intense dect cele aprute n proba etalon C FR X prevede alt metod de identificare, dac proba conine ioni de fier D ionii de fier nu deranjeaz analiza E FR X nu prevede compararea cu o soluie etalon 76. La controlul limitei de carbonai: A pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonat de sodiu anhidru B pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonatul de calciu C pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonatul de calciu cristalizat D pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonat de amoniu E soluia etalon se obine prin diluarea soluiei de baz 77. Procedeul prin calcinare: A se folosete pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane minerale colorate B se folosete pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane minerale incolore C prevede folosirea soluiilor etalon D nu prevede folosirea soluiilor etalon E soluiile etalon n acest caz se obin din soluia de baz 78. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaiile: A controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint n mediu neutru B controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C halogenurile sunt impuriti anorganice D clorura de argint este insolubil n amoniac (R) E anionul bromur nu se poate decela n concentraie mai mic de 10g% 79. Soluia etalon de arsen utilizat la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A se prepar din soluia de baz

B C D E

se prepar la nevoie se trateaz n mod identic cu soluia prob conine ioni As(III) i As (V) conine ioni As(V)

80. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galben B precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este insolubil in acid clorhidric C precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid clorhidric D ionul de zinc formeaz cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben E controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid sulfuric concentrat. 81. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben B ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu C ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb D ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibden E ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniac 82. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml A cloruri B zinc C arsen D nitrati E metale grele 83. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X prin: A metode volumetrice B metode spectrometrice C procedeul prin calcinare D procedeul cu acid sulfuric E metode gravimetrice 84. Impuritatile anorganice isi au originea in: A materia prima B reactivi, solventi C procedeul de fabricatie D metoda de determinare E conservare necorespunzatoare 85. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta? A calciu B azotati

C carbonati D fosfati E sulfati 86. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A As+5 B NO3C As+3 D Zn+2 E Al+3 87. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A zinc B amoniu C fer D metale grele E arsen 88. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin: A 1 mg ioni/ml B 0,01 mg ioni/ml C 10 mg ioni/ml D 0,1 mg ioni/ml E 0,001 mg ioni/ml 89. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A procedeul cu hipofosfit de sodiu B prodedeul cu hidroxid de bariu C procedeul cu hartie indicator pentru arsen D procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E procedeul cu dietilcarbamat de argint 90. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezena impuritlor coninnd: A telur; B calciu; C bariu; D selen; E stibiu. 91. Controlul limitei de fosfai are ca rezultat obinerea: A fosfomolibdatului de amoniu; B fosfatului de amoniu; C unui produs galben; D unui produs albastru; E unui precipitat al 92. Determinarea nonoxidului de carbon se poate face cu: A anhidrid iodic i tiosulfat de sodiu; B anhidrid acetic i acid clorhidric; C ajutorul analizorului de radiaii IR; D hidroxid de bariu;

E acid sulfuri 93. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: A fier; B sodiu; C arsen; D zinc; E amoniu. 94. Impuritile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, n funcie de concentraie urmtorii produi: A coloraie galben; B coloraie roie; C coloraie albastr; D precipitat galben-brun; E precipitat al 95. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizeaz ca reactiv principal: A hipofosfit de sodiu; B acidul oxalic; C reactivul Nessler; D soluia bazic de tetraiodomercurat (II) de potasiu; E complexonul III. 96. Pentru controlul limitei de sulfai: A se utilizeaz clorura de calciu; B clorura de bariu; C se obine o coloraie galben; D se obin eun precipitat galben; E se obine un precipitat al 97. Pentru determinarea coninutului n vapori de ap al gazelor medicinale apa reacioneaz cu pentaoxidul de fosfor i formeaz: A acid fosforos; B acid fosforic; C hidrogen fosforat; D un acid tribazic; E un acid bibazi 98. Alegeti afirmatiile corecte: A Controlul limitei pentru ionul amoniu se bazeaza pe formarea unui complex cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu B Controlul limitei de azotati se realizeaza prin reactia cu acidul salicilic C Controlul limitei pentru ionii clorura si bromura se bazeaza pe reactia cu azotat de argint D Controlul limitei de metale grele in substantele organice se realizeaza direct fara o prealabila calcinare E Controlul limitei de metale grele in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric 99. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice: A Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid azotic (R) B Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid sulfuric (R)

C Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid clorhidric (R) D FRX prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie atomica E Farmacopeea Europeana prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie atomica 100. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte: A Ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu B Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos C Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie galbena D Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in functie de concentratie E Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben 101. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina C Ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu D Ionul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 102. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acid B Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu C Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt D Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 103. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee: A Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric B Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric C Procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen D Procedeul II se bazeaza pe oxidarea arsenului trivalent la arsen pentavalent E Procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice 104. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A Materiile prime B Procesul de fabricatie C Purificare incompleta D Conservare necorespunzatoare E In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organic 105. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A Procedeul prin calcinare B Procedeul cu acid sulfuric C Procedeul prin uscare D Metoda Karl-Fischer

E Antrenarea cu vapori de solventi organici 106. Indicati afirmatiile corecte: A Impuritati = totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasa sau medicament B Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii impuritatilor se face aleatoriu C Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii impuritatilor se face in ordinea prevazuta in monografii D Decelarea unei "impuritati neprevazute" in monografie se semnaleaza institutiilor in drept (ANM) E Pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in grame (% m/m) se utilizeaza solutii etalon 107. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A grame B procente de masa C % (procent) m/m D mililitru E procente de volum 108. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa: A privind solutia de sus in jos B in toata grosimea stratului de solutie C pe fond alb D pe fond negru E orizontal 109. Impuritatile sunt reprezentate de: A o substanta straina dintr-o substanta medicamentoasa B totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasa C totalitatea altor substante decat substantamedicamentoasa farmacologic activa D orice substanta chimica particula fizica sau entitate biologica prezenta in medicament in afara de substanta activa E totalitatea substantelor straine dintr-un medicament F2157110. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor, trebuie: A sa fie colorate B sa aibe acelasi volum C sa aibe volum de 20 mL D sa fie incolore E sa nu fie identice 111. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A tetraiodomercuratul (II) de potasiu B tetraiodobismutatul (III) de potasiu C tetraiodomercuratul (I) de potasiu D reactivul Nessler in mediu alcalin E reactivul Nessler in mediu acid 112. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede: A trei procedee de detectie

B C D E

procedeul cu hipofosfit de sodiu procedeul cu reactiv Bougault procedeul cu hartie indicator pentru arsen procedeul cu dietilcarbamat de argint

113. La determinarea limitei de metale grele: A solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E se obtine o coloratie bruna 114. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E din care rezulta albastru de Prusia 115. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 116. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A cu hexacianoferatul (III) de potasiu B cu hexacianoferatul (II) de potasiu C de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 117. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 118. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A are la baza reactia cu azotatul de argint B proba se aciduleaza cu acid clorhidric C se obtine un precipitat solubil in acid azotic D se obtine un precipitat solubil in amoniac E solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 119. Determinarea limitei de fosfati: A are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B are loc in mediu de acid azotic C are loc in mediu amoniacal D se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena

E fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 120. determinarea limitei de azotati: A are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B se obtine o coloratie violet C solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 121. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A are la baza reactia cu ionul de bariu B se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 122. Limita de impuritati organice carbonizabile: A se determina prin trei procedee B pentru substantele minerale incolore se aplica procedeul prin calcinare C compararea la procedeul cu acid sulfuric se face cu etalon de culoare D la procedeul cu acid sulfuric, solutia de analizat nu trebuie sa aibe o coloratie mai intensa decat acidul sulfuric E determinarea se face la 15 grade Celsius 123. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A materiile prime utilizate in procesul de fabricatie B materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C solutiile etalon utilizate D conservarea necorespunzatoare E purificarea incompleta 124. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta conditii generale care trebuiesc respectate la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice? A toate eprubetele utilizate trebuie sa aiba diametrul de 1,50 cm B eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice C reactivii se adauga in acelasi timp si in volume egale atat in solutia de analizat cat si in solutia etalon D nu este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva si care apare in timpul controlului E este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva numai daca aceasta depaseste o anumita concentratie 125. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A prin reactia cu reactivul Nessler B prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D printr-o reactie cu formare de complex E prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele

C prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 127. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 128. Controlul limitei de calciu: A se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 129. La controlul limitei de calciu: A proba este corespunzatoare numai daca reactia pentru Ca2+ este negativa B proba este corespunzatoare numai daca solutia-proba prezinta o tulbureala mai putin intensa decat tulbureala solutiei -etalon C metoda se modifica in cazul prezentei ionilor de fier D prezenta ionilor de fier nu influenteaza analiza E nu se utilizeaza solutie-etalon pentru comparatie 130. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B clorura de argint obtinuta este solubila in apa C in urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 132. Controlul limitei de fier in substante organice se realizeaza: A prin reactia cu hexacianoferatul (II) de potasiu B conform monografiei FR X "Controlul limitei de metale grele" C conform monografiei FR X "Controlul limitei de fer in substante organice" D prelucrand diferit proba dar utilizand aceeasi reactie de baza ca si cea din monografia FR X "Controlul limitei de fer" E printr-o reactie cu formarea unei coloratii sau a unui precipitat de culoare verde 133. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra

B C D E

in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu

134. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 135. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara C in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon 136. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de sulfati sunt corecte? A reactia de baza este cea dintre ionul sulfat si sarurile de cadmiu B in urma reactiei se obtine o tulbureala sau un precipitat alb de sulfat de bariu C limita de detectie a reactiei este de 0,003 mg/ml D solutia de baza se prepara din sulfat de amoniu anhidru E precipitatul alb care se formeaza este solubil in apa 137. Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste ca si reactiv in reactiile de control a limitelor de: A fosfati B fier C calciu D nitrati E zinc 138. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de zinc sunt corecte? A se foloseste reactia cu hexacianoferatul (II) de fier (III) B solutia-etalon folosita contine 0,01 mg Zn2+/ml C prezenta fierului ca impuritate nu interfera reactia D ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat alb E precipitatul format in urma reactiei este practic solubil in apa 139. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la "Procedeul prin calcinare" sunt corecte? A se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale colorate B se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incolore C in prezenta impuritatilor organice usor carbonizabile proba se coloreaza in cenusiu sau in negru D se folosesc solutii etalon de culoare E solutia etalon se prepara din acid sulfuric con

140. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX are o concentratie de 0,1mg/ml: A ionul de amoniu B ionul de arsen C ionul de calciu D ionul de fosfat E ionul de carbonat 141. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX, pentru controlul limitelor de impuritati anorganice, are o concentratie de 0,01mg/ml: A ion fer (III) B ion plumb (II) C ionul amoniu D ionul clorura E ion carbonat 142. Selectati enunturile corecte referitoare la procedeul cu acid sulfuric: A se efectueaza prin dizolvarea probei in acid sulfuric 50% B eprubetele in care se efectueaza determinarea se spala in prealabil cu acid sulfuric ( R) C determinarea se efectueaza la 15C daca nu se prevede altfel D substanta analizata nu contine impuritati daca solutia proba are o coloratie mai intensa decat coloratia solutiei etalon E in toate cazurile acidul sulfuric se raceste la 10C si se adauga peste substanta pulverizata 143. Conform FR X solutia etalon contine 0.01 mg ion/ml pentru: A amoniu B calciu C cloruri D fer E fosfati 144. Din reactia ionului de calciu cu oxalat de amoniu rezulta un precipitat alb de oxalat de calciu: A insolubil in acid acetic B solubil in amoniac C solubil in acid clorhidric D solubil in acid nitric E insolubil in amoniac 145. Ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un compus ce prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A precipitat galben cazeos de clorura de argint B precipitat insolubil in acid nitric C precipitat insolubil in amoniac D precipitat solubil in amoniac E precipitat solubil in acid nitric 146. Care dintre urmatoarele substante prevazute de FR X pot contine arsen intr-o anumita limita: A nitrit de sodiu B glucoza C acid acetil salicilic D sulfat de sodiu

E lactoza 147. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A procedeul cu hipofosfit de sodiu B prodedeul cu hidroxid de bariu C procedeul cu hartie indicator pentru arsen D procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E procedeul cu dietilcarbamat de argint 148. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X prin: A metode volumetrice B metode spectrometrice C procedeul prin calcinare D procedeul cu acid sulfuric E metode gravimetrice 149. Impuritatile anorganice isi au originea in: A materia prima B reactivi, solventi C procedeul de fabricatie D metoda de determinare E conservare necorespunzatoare 150. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A As+5 B NO3C As+3 D Zn+2 E Al+3 151. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A zinc B amoniu C fer D metale grele E arsen 152. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galben B precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este insolubil in acid clorhidric C precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid clorhidric D ionul de zinc formeaz cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben E controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid sulfuric concentrat. 153. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml A cloruri

B C D E

zinc arsen nitrati metale grele

154. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta? A calciu B azotati C carbonati D fosfati E sulfati 155. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben B ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu C ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb D ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibden E ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniac 156. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin: A 1 mg ioni/ml B 0,01 mg ioni/ml C 10 mg ioni/ml D 0,1 mg ioni/ml E 0,001 mg ioni/ml 157. Selectati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de carbonati: A FR. X nu prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon B se determina prin incalzire in flacara C nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat D se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E FR. X prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon, dupa 10 min 158. Care din metodele de mai jos st la baza controlului limitei de amoniu n medicamente, conform FR. X.? A calcinarea in flacara timp de 10 min B titrarea redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid C reactia de culoare cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu in solutie alcalina D solutia-etalon de ion amoniu se prepara la nevoie E reactia de culoare cu oxalatul de amoniu 159. Conform FRX, controlul limitei de nitrati: A se executa prin reactia de culoare cu sarurile de bariu B prin procedeul cu acid sulfuric C se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint D se executa reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic E solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon 160. Substantele organice usor carbonizabile se determina, conform FRX, astfel:

A B C D E

se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint se determina prin calcinare se determina prin procedeul cu acid sulfuric prin titrare redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid

161. Referitor la procedeul cu acid sulfuric sunt false raspunsurile: A decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile se efectueaza prin calcinare B eprubetele in care se efectueaza determinarea trebuie spalate in prealabil cu acid sulfuric C acidul sulfuric se incalzeste inainte de a fi adaugat peste substanta pulverizata D acidul sulfuric se raceste la aproximativ 10oC E determinarea se efectueaza la temperatura de 15oC 162. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice: A substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic B substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric C substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric D FRX prevede ca prezenta sarurilor de fer in reziduul de la calcinare nu interfereaza E se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint 163. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza: A un precipitat alb-galbui amorf B o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin C un precipitat alb cazeos D un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac E o tulbureala albastra 164. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina C ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu D ionul clorura se determina cu nitratul de argint E FRX nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 165. Care dintre afirmaiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt corecte: A se folosesc solutii etalon B se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute C se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile n substane minerale incolore D nu se folosesc solutii etalon E aceasta metoda nu este prevazuta in FRX 166. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte: A ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu B fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos C fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie verde D fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in functie de concentratie E solutia-etalon de ion fer se prepara la nevoie

167. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric A acidul sulfuric folosit se raceste la 10oC B se aplica substantelor organice C se efectueaza la temperatura de 10oC D se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice E se efectueaza la temperatura de 15oC 168. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen: A procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric B procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric C procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen D nu exista 2 procedee pentru controlul limitei de arsen E procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice 169. Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FRX: A FR. X prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon B se determina prin incalzire in flacara C se foloseste solutie etalon de ion carbonat D se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E FR. X nu prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon, dupa 10 min 170. Precizati raspunsurile incorecte pentru controlul limitei pentru impuritatile organice usor carbonizabile: A se determina prin metoda refractometrica B se determina prin procedeul prin calcinare C se determina prin metode cromatografice D se determina prin determinarea punctului de solidificare E se determina prin procedeul cu acid sulfuric 171. Alegei afirmaiile corecte cu privire la controlul limitelor de impuriti anorganice: A ionul clorur formeaz cu nitratul de argint, n funcie de concentraie o opalescen, o tulbureal sau un precipitat alb cazeos B FR X prevede pentru controlul limitei de arsen dou procedee C fierul trivalent se determin prin reacia cu molibdatul de amoniu D impuritile anorganice provin numai din materiile prime E limitele admise n proba de analizat se exprim n miligrame (% V/V) 172. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen dou procedee: A procedeul I se aplic la controlul arsenului n substanele organice B procedeul I const n reducerea compuilor arsenului la arsenur de hidrogen sub aciunea hipofosfitului C de sodiu n acid clorhidricprocedeul II se aplic la controlul arsenului n substanele organice i const n reducerea compuilor arsenului la arsen D procedeul I se aplic atunci cnd arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reaciei cu hipofosfit de sodiu, n acid clorhidric (R) E procedeul II se aplic la controlul arsenului n substane organice i se bazeaz pe reducerea compuilor arsenului la arsenur de hidrogen

173. Determinarea zincului ca impuritate se face pe baza reaciei acestuia cu hexacianoferatul (II) de potasiu cnd rezult (n funcie de concentraie): A un precipitat alb cazeos B o tulbureal C o opalescen D un precipitat alb cristalin insolubil n acizi diluai E o coloraie albastr 174. Procedeul cu acid sulfuric utilizat pentru controlul limitei de substane organice uor carbonizabil..: A se aplic pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane organice B determinarea se efectueaz la temperatura de 15 C C eprubetele n care se efectueaz determinarea se spal n prealabil cu acid sulfuric (R) D se aplic la decelarea impuritilor organice n substanele minerale incolore E se aplic la decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substanele minerale colorate 175. Hexacianoferatul (II) de potasiu se folosete ca reactiv pentru determinarea limitei urmtorilor ioni ca impuriti: A ionul de fier trivalent B ionul de fier bivalent C ionul de zinc D ionul de calciu E ionul de aluminiu 176. Care dintre urmtoarele condiii trebuie respectate la determinarea limitelor pentru impuriti anorganice: A reaciile se efectueaz n eprubete identice B temperatura la care se efectueaz reaciile este 25 5 C C tulbureala sau opalescena se stabilete privind straturile de lichid de sus n jos pe un fond negru D coloraia se stabilete privind straturile de lichid de sus n jos pe un fond alb E reactivii se adaug n ordinea prevzut n monografie 177. Care dintre ionii enumerai mai jos pot interfera n procesul de decelare a impuritii de arsen prin procedeul I prevzut de FR X: A seleniu B plumb C telur D cadmiu E antimoniu 178. Impuritile organice uor carbonizabile, n funcie de natura substanelor la care se efectueaz controlul, se determin prin urmtoarele procedee: A antrenare cu vapori de solveni organici B combustie n oxigen C procedeul prin calcinare D combustie n bomb E procedeul cu acid sulfuric 179. Indicai care din afirmaiile enumerate sunt corecte: A impuritile anorganice n proba de analizat pot proveni din materiile prime, procesul de

B C D E

fabricare, o purificare incomplet, conservare necorespunztoare pentru aprecierea limitelor de impuriti exprimate n grame (% m/m)se utilizeaz soluii etalon ordinea introducerii reactivilor n eprubeta cu soluia de analizat i cea etalon este aleatorie pentru aprecierea limitelor de impuriti exprimate n miligrame (% V/V)se utilizeaz soluii etalon controlul limitelor pentru impuriti organice uor carbonizabile se efectueaz prin procedeul prin calcinare i procedeul cu acid sulfuric dac nu se prevede altfel n monografia respectiv

180. La ce grad de finete corespund urmtoarele site, dup FR X ? A Sita II pentru fragmente mici B Sita V pentru pulbere semifin C Sita IV pentru pulbere groscioar D Sita I pentru fragmente mijlocii E Sita VII pentru pulbere fin 181. Dup FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis efervescens laxans" sunt urmtoarele: A Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum (VI) 6,5 g B Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum tartaricum (V) 5 g C I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II: Acidum tartaricum (V) 6 g D Sare de Vichy E Pulvis aerophorus laxans 182. Dup FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis alcalinum" sunt urmtoarele: A Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 5,5 g B Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6 g C Pulvis aerophorus laxans D Pulbere Seidlitz E Pulbere alcalin pentru solutia Bourget 183. Dup FR X, compozitia, sinonimul si actiunea farmacologic a preparatului oficinal "Pulvis Opii et Ipecacuanhae" sunt urmtoarele: A Extractum opii siccum (VI) 20 g; Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum lactis 75 g B Opium pulveratum (VII) 10 g; Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum lactis 80 g C actiune antitusiv, expectorant D Laudanum E Pulbere Dover 184. Din ce este constituit si cum functioneaz "Amestectorul de pulberi cu spir vertical planetar" ? A Este constituit dintr-un vas cilindric B Este constituit dintr-un vas paralelipipedic C Este constituit dintr-un vas conic D Transport pulberea de la baz spre vrf cu ajutorul unei spire interioare rotative E Transport pulberea de la vrf spre baz n jurul unui ax fix

185. Ce form au paletele, cum sunt dispuse si cum functioneaz "Amestectorul de pulberi Ldige" ? A Palete lamelare simple B Palete cu form de sap dispuse n jurul unui ax orizontal C Palete cu form de sap dispuse n jurul unui ax vertical D Deprteaz mereu materialul din centru E Aduce mereu materialul spre centru 186. Prin ce se caracterizeaz amestectorul de pulberi "Moritz Turbo" ? A Are turbina ntr-un vas simplu conic B Are discuri verticale de amestecare C Are turbina ntr-un vas dublu conic D Are discuri orizontale de amestecare E Viteza de amestecare este superioar fat de amestectorul Roto-P. Zauchetta 187. Dup FR X finetea pulberilor se determin astfel: A pe 20 g pulbere prin agitare n sita prevzut cu capac, 20 de minute B pe 25 g pulbere prin agitare n sita prevzut cu capac, 30 de minute C reziduul obtinut cu sita specificat nu trebuie s fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 % cu sita superioar dac nu se prevede altfel D reziduul obtinut cu sita specificat s nu fie mai mare de 2 % E reziduul obtinut s nu fie mai mic de 75 % cu sita superioar 188. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate conventional n modul urmtor: A cu cifre arabe n ordinea 1-8 n functie de forma ochiurilor B cu cifre romane n ordinea I-IX n functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, de numrul de ochiuri corespunztor pe centimetru ptrat si de diametrul srmei C gradul de finete al pulberii cernute creste n functie de cresterea ordinului de numerotare al sitei D gradul de finete al pulberii cernute descreste n functie de descresterea ordinului de numerotare al sitei E gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifin

Aplicatiile spectrofotometriei in IR la identificarea si dozarea medicamentelor INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. A 2. C 3. B 4. D 5. B 6. A 7. D 8. C 9. C 10. A 11. C 12. C 13. D 14. C 15. B 16. D 17. A 18. D 19. A 20. B 21. C 22. B 23. C 24. E 25. B 26. D 27. A 28. A 29. D 30. A 31. B 32. A 33. B 34. B 35. C 36. E 37. C 38. D 39. C 40. C 41. B 42. D 43. A 44. C 45. B 46. B 47. A 48. A 49. B

50. A 51. D 52. B 53. E 54. E 55. E 56. A 57. C 58. B 59. A 60. D 61. B 62. A 63. D 64. C INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 65. A,B,E 66. A,D,E 67. D,E 68. A,E 69. A,B,D,E 70. A,B,C 71. A,C,D 72. C,D 73. C,D 74. A,B,D 75. A,C,E 76. A,B,C,E 77. A,C,D 78. A,B,D 79. C,D 80. A,D 81. C,D,E 82. A,C,D 83. B,C 84. B,C,E 85. A,C,E 86. B,C 87. B,E 88. A,E 89. A,D 90. B,C,D 91. A,C 92. B,C,D 93. B,C,D,E 94. B,C,D,E 95. A,B 96. B,D 97. C,D 98. A,D,E

99. A,B,D,E 100. C,E 101. B,C,D 102. A,B,D 103. B,C,D,E 104. A,B,D,E 105. A,B,C,D 106. B,C,D,E 107. A,C,E 108. C,D,E 109. A,C,D,E 110. A,D 111. C,D 112. B,D 113. B,E 114. A,C 115. C,D,E 116. A,C,D 117. A,E 118. B,E 119. A,C 120. A,B,E 121. A,C,D 122. A,D 123. A,B,D 124. A,C 125. A,D 126. A,C,D 127. B,D 128. A,C,D 129. C,D 130. A,C,D 131. A,C,D 132. C,E 133. A,B,E 134. A,C,E 135. C,E 136. A,B,D 137. A,B,C 138. B,E 139. A,C,E 140. C,D 141. A,B,D 142. B,C,E 143. A,C,D 144. A,C,D 145. C,D,E 146. B,C 147. A,D 148. A,B,C 149. A,B,D,E 150. A,B,C,D

151. A,B 152. A,B,C,D 153. A,B,C 154. A,B,C,D 155. A,B,C 156. A,B,C,D 157. A,B 158. A,B 159. A,B 160. A,B 161. A,B 162. A,B,C 163. A,B,C 164. A,B,C 165. A,C,E 166. B,C 167. B,C,D 168. B,C 169. A,B 170. A,C,D 171. B,C 172. A,B,C 173. A,B,E 174. A,B 175. C,D 176. B,C,D 177. A,C,E 178. A,B,D 179. C,D 180. A,B,C 181. A,C,E 182. B,D,E 183. A,E 184. A,D Cromatografia in controlul medicamentelor INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. D 2. D 3. D 4. C 5. D 6. C 7. C 8. C 9. D 10. D 11. C 12. B 13. C 14. D

15. D 16. C 17. D 18. E 19. C 20. C 21. C 22. B 23. D 24. C 25. C 26. E 27. B 28. D 29. A 30. B 31. E 32. B 33. D 34. B 35. E 36. C 37. A 38. B 39. C 40. A 41. E 42. D 43. C 44. B 45. D 46. C 47. E 48. B 49. C 50. C 51. C 52. C 53. E 54. C 55. C 56. D 57. C 58. C 59. B 60. C 61. B 62. D 63. C 64. A 65. B 66. B

67. C 68. B 69. C 70. E 71. C 72. E 73. B 74. B 75. B 76. D 77. B 78. E 79. A 80. E 81. A 82. E 83. A 84. A 85. A INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 86. B,D,E 87. B,D,E 88. A,B,C,E 89. B,D 90. B,D 91. B,D,E 92. A,B,C 93. A,B,C,D 94. B,E 95. C,D,E 96. A,B,C,D 97. C,D,E 98. A,B,E 99. A,C 100. A,B,E 101. A,B,D 102. A,B,E 103. A,B,D,E 104. A,D 105. A,C 106. A,C,D,E 107. A,B,C,E 108. A,B,C 109. A,D 110. B,D 111. A,C,D 112. A,D 113. A,D,E 114. B,C,D 115. B,C,D,E

116. A,C 117. B,C,D,E 118. A,B,D 119. A,B,C 120. A,C,D 121. A,E 122. B,D 123. B,C,E 124. A,C 125. A,B,D,E 126. B,D 127. C,D,E 128. A,B,E 129. A,B,D,E 130. B,D 131. A,B,D 132. B,D,E 133. A,D,E 134. A,B 135. A,C,D 136. D,E 137. A,D,E 138. A,C,D 139. A,B,C 140. A,B,E 141. A,C,D,E 142. A,C 143. A,C,E 144. B,E 145. A,C,D 146. B,C,E 147. A,B,D,E 148. B,C,E 149. A,B,D,E 150. B,C 151. B,C,E 152. C,E 153. B,C,D,E 154. A,B,E 155. A,D,E 156. A,C,E 157. B,C,D 158. A,B,E 159. B,C 160. B,D,E 161. A,C,E 162. B,C,D 163. B,D,E 164. B,D,E 165. B,D 166. C,E 167. A,C,D,E

168. A,C,E 169. A,C,E 170. A,B,E 171. A,C,E 172. B,C,E 173. B,C,D 174. B,D 175. A,C 176. A,B,D 177. A,B,E 178. A,B,E 179. A,B,E 180. A,B,D,E 181. A,C 182. A,D 183. A,C,D,E 184. A,B,C,E 185. B,D,E 186. A,D 187. B,D,E 188. A,B,C 189. B,D,E 190. A,D 191. D,E 192. B,D 193. A,B 194. B,D 195. B,D 196. B,D 197. B,D 198. A,D,E 199. A,C,E 200. A,C,D 201. A,C,E 202. A,C,E 203. B,C,E 204. A,B,D,E 205. A,B,C,D 206. A,C,D,E 207. B,C,D,E 208. D,E 209. B,D,E 210. A,B,D,E 211. B,C,D 212. A,B,C,D 213. B,C,D 214. B,C,D 215. A,B,C 216. A,B 217. D,E 218. B,C 219. A,C,E

220. D,E 221. A,C,E Metode volumetrice in controlul medicamentelor INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. E 2. C 3. C 4. A 5. D 6. E 7. B 8. E 9. B 10. B 11. C 12. D 13. B 14. E 15. B 16. C 17. B 18. D 19. E 20. E 21. D 22. C 23. E 24. B 25. C 26. C 27. D 28. A 29. D 30. B 31. A 32. B 33. C 34. C 35. B 36. C 37. B 38. A 39. D 40. B 41. E 42. C 43. A 44. B 45. B 46. A

47. C 48. D 49. E 50. B 51. B 52. E 53. E 54. E 55. E 56. C 57. C 58. E 59. B 60. E 61. C 62. B 63. E 64. C 65. C 66. E 67. B 68. B 69. E 70. C 71. D 72. C 73. C 74. B 75. D 76. E 77. C INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 78. B,D 79. C,D 80. A,D,E 81. A,B,C,E 82. B,C,E 83. A,C,E 84. A,C,D 85. B,C,D 86. A,B 87. A,C,E 88. A,C,D 89. A,B,C,D 90. B,C,E 91. B,C,E 92. C,D 93. B,C,D,E 94. C,D,E 95. A,B,C

96. A,B,D 97. B,E 98. A,D 99. B,E 100. A,D 101. B,D,E 102. B,D 103. B,D,E 104. A,B,C 105. A,C,E 106. B,C,D 107. A,C,D 108. B,C 109. A,C,D,E 110. A,B 111. B,C,E 112. A,C,E 113. A,C,E 114. B,C,E 115. A,B,C,E 116. A,D 117. A,E 118. A,D,E 119. B,C,D,E 120. A,B,C,E 121. A,D 122. C,D 123. A,C,D 124. B,C,D 125. A,C 126. A,B,C,E 127. C,D,E 128. B,D,E 129. A,C,D,E 130. B,C,E 131. A,B,D 132. B,D 133. B,C 134. A,C,E 135. B,C,E 136. A,C,E 137. A,C,E 138. A,B,D 139. A,C 140. A,B 141. A,B,E 142. B,D,E 143. A,C,E 144. B,C,E 145. A,B,D 146. D,E 147. A,C,E

148. B,D,E 149. A,D 150. C,D 151. B,C,D 152. A,B,C,D 153. A,C 154. C,D 155. B,C,D,E 156. B,C,E 157. B,C,E 158. C,D 159. C,D,E 160. A,B,C 161. A,B,D 162. B,C,D,E 163. B,D 164. C,D 165. A,D,E 166. A,B,D,E 167. B,C,E 168. A,C,E 169. A,C,D 170. B,C 171. A,B 172. A,C,E 173. A,C,D 174. A,B,C,D 175. B,C,E 176. C,D 177. B,C,D,E 178. C,D,E 179. A,D 180. C,D 181. B,C,D 182. A,B 183. D,E 184. C,D 185. A,E 186. A,B,D 187. B,D 188. D,E 189. B,C,D 190. B,C,D 191. A,B,D 192. B,C,E 193. C,D 194. B,C 195. C,E Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. A 2. C 3. C 4. E 5. D 6. B 7. C 8. D 9. C 10. D 11. C 12. C 13. A 14. B 15. C 16. A 17. A 18. D 19. A 20. B 21. B 22. C 23. C 24. B 25. A 26. B 27. A 28. C 29. C 30. C 31. B 32. C 33. C 34. B 35. C 36. E 37. C 38. C 39. C 40. C 41. C 42. C 43. D 44. B 45. D 46. E 47. D 48. B 49. A 50. B 51. C 52. B

53. B 54. B 55. D 56. E 57. C 58. B 59. B 60. C 61. B 62. D 63. C 64. D 65. C 66. E INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 67. A,D 68. A,C,E 69. A,B,D 70. A,B,D,E 71. B,D,E 72. A,B 73. A,B,D,E 74. B,C 75. A,C,D,E 76. A,C 77. A,B,E 78. A,C,D,E 79. A,D 80. A,C,D 81. A,D,E 82. A,B,D 83. A,E 84. A,D 85. A,B,E 86. A,D 87. A,C 88. C,D,E 89. D,E 90. B,D 91. B,C,D 92. B,C 93. A,B 94. C,D,E 95. A,B,E 96. A,B,D,E 97. C,D,E 98. A,C,E 99. A,B 100. A,B,E 101. A,B,E

102. A,C,E 103. B,D,E 104. A,C,D,E 105. A,B,D 106. A,B 107. A,B,C,D 108. A,D,E 109. A,B,C 110. A,C,D 111. C,D 112. A,D 113. A,C,E 114. B,C 115. A,B,E 116. B,C,D 117. A,D 118. A,B,D 119. B,D 120. B,C,E 121. C,D,E 122. C,D 123. B,C,D 124. A,C 125. A,E 126. A,C,D,E 127. B,C 128. A,C,D 129. A,C,E 130. A,C,D,E 131. A,D,E 132. A,C,D 133. A,E 134. C,D,E 135. A,C,E 136. B,C,E 137. B,D 138. B,D 139. C,E 140. A,E 141. B,C 142. A,D 143. A,B,D 144. A,D 145. A,D 146. A,D,E 147. A,B,D 148. A,E 149. A,B,E 150. A,C,D 151. A,B,D,E 152. A,B 153. A,C

154. A,B 155. A,B,C,D 156. A,B,C,D 157. A,B,C 158. A,B,C 159. A,C,D,E 160. A,B,C 161. C,D 162. A,C,D 163. A,D 164. B,C,D 165. B,D,E 166. A,B,D 167. B,D 168. D,E 169. C,D 170. B,C,D 171. B,C,D,E 172. B,C,D,E 173. B,E 174. C,D,E 175. B,D 176. A,C Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. E 2. C 3. E 4. C 5. B 6. B 7. B 8. C 9. A 10. C 11. D 12. D 13. C 14. A 15. B 16. B 17. D 18. D 19. B 20. C 21. B 22. D 23. B 24. C 25. E

26. B 27. B 28. C 29. C 30. A 31. D 32. D 33. E 34. E 35. D 36. D 37. C 38. C 39. B 40. B 41. C 42. C 43. B 44. E 45. C 46. B 47. C 48. B 49. A 50. C 51. A 52. E 53. A 54. C 55. D 56. D 57. C 58. B 59. D 60. B 61. E 62. D 63. C 64. D 65. C 66. E 67. D INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 68. C,E 69. B,C 70. B,C,D 71. B,D 72. A,D,E 73. B,C,E 74. A,C

75. B,D 76. A,E 77. B,D 78. A,C 79. A,B,C 80. B,D 81. C,E 82. C,E 83. C,D 84. A,B,C,E 85. B,D 86. A,C 87. A,C 88. B,D,E 89. A,C,E 90. A,D,E 91. A,C 92. A,C 93. A,D 94. A,D 95. C,D 96. B,E 97. B,D 98. A,C,E 99. B,E 100. A,D 101. A,D,E 102. A,B,D 103. B,C,E 104. A,B,C,D 105. A,B 106. A,C,D,E 107. A,B,C 108. A,B,C 109. B,E 110. B,D 111. A,D 112. B,C,D 113. A,C,E 114. A,C,E 115. A,C,E 116. B,C,E 117. A,C,D 118. B,C,E 119. A,B,D 120. A,C 121. A,C 122. B,C,E 123. A,D,E 124. B,C 125. A,C,D 126. C,E

127. A,C,E 128. B,D 129. B,D 130. A,C,E 131. A,E 132. A,C,D 133. B,C 134. D,E 135. A,D,E 136. B,C 137. B,E 138. B,D,E 139. B,C 140. C,D,E 141. A,C,D 142. B,C,E 143. A,C,D 144. A,C,D,E 145. A,C,E 146. B,C,E 147. A,C,E 148. C,D 149. A,B,C,E 150. A,C 151. A,C 152. B,D 153. C,E 154. B,D 155. C,E 156. B,D,E 157. A,B 158. C,D 159. D,E 160. C,D 161. A,C 162. B,D 163. B,D 164. A,D 165. B,C,D 166. D,E 167. A,B,E 168. B,C,E 169. A,C,D 170. A,C,D 171. A,B 172. D,E 173. B,D 174. A,B,C 175. A,C 176. A,D,E 177. A,C,E 178. C,E

179. A,B,E 180. C,E 181. C,E 182. B,E 183. B,C,E 184. C,D 185. B,E 186. C,D 187. A,C 188. B,C,D