Romnia ntre Orient i Occident

Cuprins:
Romnia, ntre Orient si Occident...........................................................3
Orient........................................................................................................................3 Occident....................................................................................................................3 Introducere................................................................................................................4 Ideile criticilor despre Orient si Occident.................................................................8 Neagu Djuvara - ntre orient i occident.................................................................11 Neagu Djuvara - Date despre autor:........................................................................11 ntre orient i occident - rile rom ne la !nceputul epocii moderne.....................11 "orin #le$amdrescu % Date despre autor................................................................13 &arado$ul 'om n....................................................................................................13 Nicolae (anolescu % Date despre autor.................................................................18 (i)ail *oglniceanu...............................................................................................1+ &rima poe,ie lirica..................................................................................................-3 .i/liogra0ie:............................................................................................................-1

Romnia, ntre Orient si Occident

Orient
Orient 2 lat. oriens 3 4est56 ulterior numit i 4ara rsritului78 occidentul 0iind 4ara apusului7. Denumirea de orient provine din timpul romanilor care de0inesc colurile lumii 2lat. plagae mundi6 ca plaga orientalis8 a,i grecii numesc regiunea acea 4#natole7 iar italienii 49evante7 29evant6. In decursul istoriei se sc)im/ !nelesul termenului de orient8 care ulterior cuprinde toat regiunea continentului asiatic8 2ca rile ara/e8 Iran8 India8 :)ina6. rile ara/e8 ;urcia8 Iran8 #0rica de nord vor aparine de 4orientul apropiat7. ;ermenul 0iind nu numai o ,on geogra0ic8 ci de0inind i o regiune cu o anumit cultur i religie 2islam6. Din anul 1+1< prin de/aterile despre 4orientalism78 a 0ost criticat ve)ement tendin a de separare a lumii !n 4orient7 i 4occident78 separare legat de prejudeci care ne o0er o imagine su/iectiv rupt de realitate. #ceast 0ormulare a 0cut-o !n te,ele sale =d>ard "aids 2critic literar din &alestina68 care arat gre?eala acestei concepii care provine din secolul @AIII. (i)ai 'alea propunea urmatoarea sc)ema a celor doua pro0iluri psi)ologice:

Orientul-resemnare pasiva
5Daca occidentalul inpune mediului8orientalul se supune.Borta naturii il ,apaceste8il ,dro/este8il apasa.7 5Ordinea evenimentelor i se pare mai dinainte sta/ilita de un ,eu in0ali/il.7 5Batalismul8CDE i se pare singura solutie.;otul e aceptat asa cum se pre,ina.7 5Bilo,o0ia vieti e supunerea8resemnarea la 0ortele care ne depasesc si pe care nu le putem sc)im/a.7 5Idealul e con0undarea in masa anonima8in colectivitatea a/sor/anta.7

Occident
;ermenul lumea occidental/vestic/apusean ori mai simplu FVestul/Occidentul/ApusulF poate avea numeroase !nelesuri8 0uncie de conte$t. Dac la !nceput termenul putea de0ini numai =uropa de Aest8 utili,rile mai noi se re0er la societile europene i la rile 0ondate de colonitii din aceste regiuni8 a cror cultur deriv din cultura european: #ustralia i Noua Geeland. 3

n di0erite timpuri i di0erite conte$te8 de0iniia Vest 2sau Occident6 varia, de la ca, la ca,. =ste greu de de0init ceea ce este tipic pentru societatea vestic sau cultura vestic8 datorit lipsei unei de0iniii clare8 c t i 0racturii e$istente !ntre cretinismul apusean i cretinismul rsritean.

Occidentul-aptitudine creatoare
5CDEoccidental e spirit active mai nainte de toate.=l pre0ace am/ianta8s0inteste locul caruia ii inpune legea si ideea saC..E7 5#puseanul e stapanul voinetei sale elastice si 0erme in acelasi timp si pentru aceasta e si stapanul lucrulrilor inconjuratoare.7 5:urajul sau e cand temerar8cand re,ona/il."tie sa riste si sa 0ie in acelasi timp prudent.7 5=l slu/juga 0ortele nature8anotimpurile80auna si 0lora.7 5Dar mai ales a inventat tec)nica8care i-a devenit aliata ascultatore.7 5CDE 0ilo,o0ia sa nu poate 0i decat voluntarista.7 5=l crede ca totul e posi/il8e optimist in increderea pe care o acorda 0ortele sale8crede in li/ertate8mai mult in ar/itruC..E.7 5Idividualismul e 0ara indoiala8idealul sau ultim.7

Introducere
De-a lungul de,voltrii lor culturale8 rom nii s-au artat preocupaHi de !nHelegerea acestei de,voltri ca 0enomen du/lu: pe de o parte8 e$presie a unor trsturi spirituale proprii8 pe de alt parte8 ca e$presie a interacHiunii cu alte culturi ?i a in0luenHelor suportate din partea acelora care au marcat istoria lor. nc de la primele mani0estri ale culturii rom ne8 la cronicari8 tema condiHiei noastre istorice 2 4!n calea tuturor rutHilor7 6 ?i culturale de graniH este pre,ent. InterogaHiile de tip autore0le$iv ?i dorinHa de a ?ti 4cine suntem7 intr !ntr-o nou etap din momentul istoric al Inirii &rincipatelor ?i al constituirii naHiunii rom ne moderne. 'eperele pe /a,a crora s-a construit imaginea de sine a rom nilor s-au diversi0icat8 0ormarea poporului ?i a lim/ii8 istoria8 literatura 0urni, nd 4/anca de date7 pentru acest demers. #st0el8 odat cu pro/lema originilor se conturea, ?i aceea a in0luenHelor8 a relaHiilor cu alte culturi ?i a contri/uHiei acestora la cultura rom n. :a ?i pro/lema originilor8 cea a in0luenHelor culturale a parcurs di0erite momente ?i a apelat la di0erite registre de interpretare: rdcinile noastre culturale au 0ost plasate !n continuitatea Orientului sau8 dimpotriv8 !n cea a Occidentului. ntre Orient i Occident Orient ?i Occident sunt doi termeni care devin concepte culturale ?i identitare odat cu con0runtrile !ntre civili,aHii pe care le desc)id marile descoperiri geogra0ice. Inul dintre sensurile acestor concepte culturale decurge din rolul lor de a concentra e$perienHa relaHiei cu alt cultur8 cu Cellalt. :onHinutul celor doi termeni nu este !ns univoc8 ci !ncrcat de sensuri !n care se Hes ?i conlucrea, numeroase varia/ile: istorice8 politice8 religioase - culturale8 !n general. Originile celor doi termeni sunt anali,ate de =. "aid (Orientalism. Concepiile occidentale despre Orient, 1+1868 din perspectiva e$perienHei coloniale a =uropei: 4Orientul nu este numai adiacent =uropei8 el este8 de asemenea8 locul celor mai mari8 mai /ogate8 mai vec)i colonii ale =uropei8 sursa civili,aHiilor ?i a lim/ilor ei8 concurentul ei cultural ?i una dintre cele mai pro0unde ?i mai recurente imagini a :eluilalt. !n plus8 Orientul a ajutat la de0inirea =uropei 2sau a Aestului6 ca 0iind contrastul propriei imagini8 idei8 personalitHi8 e$perienHe.F 4Oamenii au !mprHit !ntotdeauna lumea !n regiuni8 distincte !n mod real sau imaginar una de alta. DemarcaHia a/solut dintre =st ?i Aest C...E s-a construit !n ani8 c)iar !n secole. #u e$istat8 desigur8 nenumrate cltorii soldate cu descopeririJ au e$istat contacte prin intermediul comerHului ?i al r,/oiului. Dar mai mult8 !ncep nd cu mijlocul secolului al @AIII-lea8 au e$istat dou elemente principale !n relaHia dintre =st ?i Aest. Inul a 0ost sporirea cuno?tinHelor sistematice ale europenilor despre Orient8 ca urmare a e$tinderii coloniilor8 ca ?i a interesului larg pentru ceea ce era strin ?i necunoscut C...EJ !n plus8 acestor cuno?tinHe sistematice li s-a adugat 4

o producHie literar considera/il8 datorat romancierilor8 poeHilor8 traductorilor ?i cltorilor talentaHi. :ealalt trstur a relaHiilor dintre Orient ?i =uropa a 0ost 0aptul c =uropa s-a a0lat mereu pe o po,iHie de 0orH8 ca s nu spunem de dominaHie.7 In alt e$emplu ar putea 0i repre,entat de em/lema teritorial a capitalei8 numit 4micul &aris78 prin care8 !n perioada dintre cele r,/oaie mondiale8 s-a ela/orat imaginea onorant a unei capitale rom ne?ti cu model european8 &arisul. 9a captul cellalt al continentului se a0l .i,anHul8 :onstantinopolul8 Istan/ulul de ast,i8 em/lema culturii de contrast8 invocat ?i ea !n repre,entrile de sine ale rom nilor ?i proiectat !n imaginea unui .ucure?ti pestriH8 necoagulat8 0r centru. 9iteratura a produs variantele 4de ) rtie7 ale acestor spaHii8 cu rol )otr tor !n repre,entrile noastre8 cci8 de multe ori8 .ucure?tiul occidental din scrierile Kortensiei &apadat-.engescu8 ale lui :amil &etrescu8 (ircea =liade8 L. :linescu8 scriitori studiaHi !n ?coal8 poate 0i mai adevrat dec t cel de 0iecare ,i. :um adevrat este ?i cel /alcanic8 4de ma)ala78 din opera lui I.9. :aragiale sau cel al 0iului su8 (ateiu :aragiale8 romanul Craii de Curtea-Veche. (i)ai 'alea8 !n studiul Fenomenul romnesc, identi0ic trsturi esenHiale ale occidentalului ?i ale orientalului: 4"u/ di0erite variaHii de detaliu8 omul care locuie?te continentul nostru se pre,int su/ dou tipuri /ine de0inite: occidentalul ?i orientalul. n apusul ?i centrul =uropei8 domne?te o mentalitate8 iar ctre rsrit8 ctre posturile cele mai avansate ale #siei8 o alta. =ngle,ul8 0rance,ul8 germanul8 italianul8 scandinavul cu toate deose/irile dintre ei8 constituie la un loc acela?i 0el de civili,aHie. ;e)nicile lor8 0elul de a vedea viaHa8 0elul adaptrii la mediu sunt comune. Dincolo8 la 0rontierele #siei8 ca o peninsul intrat !n viaHa =uropei8 turcii8 ru?ii8 o parte din popoarele /alcanice constituie o alt lume8 cu alte legi8 cu alt su0let8 cu alt 0ilo,o0ie. ;oat civili,aHia occidental st !ntr-un singur cuv nt: aptitudine creatoare. 'idicat deasupra mediului8 domin ndu-1 prin stp nire de sine8 prin curaj8 prin r/dare ?i iniHiativ8 occidentalul e spirit activ mai !nainte de toate. =l pre0ace am/ianHa8 s0inHe?te locul8 cruia !i impune legea ?i ideea sa ?i care !l ascult docil ?i !nvins. #puseanul e stp nul voinHei sale elastice ?i 0erme !n acela?i timp ?i pentru aceasta e ?i stp nul lucrurilor !nconjurtoare. :urajul su e c nd temerar8 c nd re,ona/il. Mtie s ri?te ?i s 0ie !n acela?i timp su/jug 0orHele naturii8 se,oanele8 0auna ?i 0lora. Dar mai ales a inventat te)nica8 care i-a devenit aliat asculttoare. C...E n asemenea condiHii8 0ilo,o0ia sa nu poate 0i dec t voluntarist. =l crede c totul e posi/il8 e optimist !n !ncrederea pe care o acord 0orHelor sale8 crede !n li/ertate8 mai mult8 !n li/er ar/itru8 pentru c re,istenHa determinismului or/ o !nvinge cu puterea !nHelepciunii saleJ 0orHea, evenimentele prin voinHa sa de trium0. Individualismul e8 0r !ndoial8 idealul su ultim....... &si)ologia orientalului e e$act contrar. =a se reduce8 de o/icei8 la o resemnare pasiv. Dac occidentalul se impune mediului8 orientalul se supune. BorHa naturii !l ,pce?te8 !l ,dro/e?te8 !l apas. 'ecunoa?te !ntr-!nsa cine ?tie ce 0orH religioas misterioas8 contra creia i se pare inutil s mai lupte. Ordinea evenimentelor i se pare sta/ilit de un ,eu in0aili/il. Batalismul8 adic constatarea acestei a?e,ri presta/ilite ?i pe care voinHa omului e prea sla/ ca s o !ndrepte8 i se pare singura soluHie. ;otul e acceptat a?a cum se pre,int. Nici un orgoliu8 nici o am/iHie8 nici o re,istenH. ImaginaHia ?i voinHa nu pre0ac deloc realitatea !nconjurtoare. Bilo,o0ia vieHii e supunerea8 resemnarea la 0orHele care ne dep?esc ?i pe care nu le putem sc)im/a8 ci doar !m/l n,i prin ascultare. Idealul su e !n masa anonim8 !n colectivitatea a/sor/ant. ntre tipuri e$treme de civili,aHie8 !ntre aceste dou interpretri ale e$istenHei8 datorit a dou structuri deose/ite8 !ntre creaHiunea occidentalului ?i resemnarea orientalului8 se poate gsi o valoare. " numim aceast structur su0leteasc adapta/ilitate.7 "e remarc8 a?adar8 drept caracteristici esenHiale ale spiritului occidental8 activismul activitatea !, aptitudinea creatoare, voluntarismul, credin"a c totul e posi#il, ncrederea n $or"ele proprii, a$irmarea individualit"ii. n privinHa spiritului oriental8 se remarc8 dimpotriv8 resemnarea pasiv, $atalismul, supunerea, masa anonim. ntre aceste tendinHe contradictorii8 se situea, mentalitatea rom neasc8 dominat de structura su0leteasc pe care criticul o nume?te adapta#ilitate. "ituat geogra0ic !ntr-o ,on de 0rontier8 !ntre =uropa 'sritean8 .alcani ?i =uropa :entral8 'om nia de a,i este re,ultatul unor in0luenHe venite8 de-a lungul istoriei8 dinspre toate cele trei arii de civili,aHie. N

Dac #ntic)itatea este marcat de e$tinderea Imperiului 'oman la nord ?i sud de Dunre8 !n =vul (ediu8 .i,anHul devine principalul model politic8 cultural ?i religios8 pentru ca8 !ncep nd din secolul al @I@-lea8 rom nii s 4descopere7 Occidentul. &a?opti?tii aleg modelul 0rance,8 iar junimi?tii !ncearc s-l impun pe cel german. !ntre cele dou r,/oaie8 moderni?tii8 adepHi ai sincroni,rii cu spiritul veacului8 orientaHi spre cultura apusean8 intr !n disput cu tradiHionali?tii auto)toni?ti8 care doreau !ntoarcerea spre valorile rom ne?ti tradiHionale ?i8 prin ortodo$ism8 spre Orient. =ste perioada cea mai 0ecund a culturii rom ne. &erioada comunist a !nsemnat !ns o reorientare a 'om niei8 de data aceasta spre /locul Hrilor care au intrat !n s0era politic sovietic. :ontactele de orice 0el cu Occidentul sunt !ntrerupte. Dup cderea comunismului8 'om nia re!nnoad relaHiile cu Occidentul ?i n,uie?te spre integrarea !n Iniunea =uropean. Mi !n ceea ce prive?te religia8 rom nii s-au scindat !ntre Orient ?i Occident. Orientarea unei prHi a rom nilor transilvneni spre #pusul catolic8 la !nceputul secolului al @AIII-lea8 a 0ost interpretat 0ie ca un gest de salvare a credinHei ?i individualitHii elementului rom nesc din ;ransilvania8 0ie ca o su/jugare la imperialismul papal ?i o !ngenunc)ere !n 0aHa )a/s/urgilor. !n perioada comunist8 .iserica 'om n Init cu 'oma ?i cultul grecocatolic au 0ost inter,ise8 clericii care au re0u,at s treac la ortodo$ism au 0ost !nc)i?i8 iar lca?urile de cult au 0ost preluate de ortodoc?i. Dup 1++<8 !ncercrile de reconciliere dintre cele dou /iserici rm n mai mult la nivelul declaraHiilor. #partenenHa 'om niei la Orient sau la Occident poate 0i discutat pe mai multe planuri: geogra0ic8 istoric8 politic8 religios ?i cultural. !n 0iecare dintre acestea8 adevrul se reconstituie din nenumrate nuanHe care8 pe de o parte8 pun !n lumin inter0erenHe comple$e8 iar8 pe de alt8 relev simplismul cli?eelor di)otomice legate de cele dou civili,aHii. O discuHie despre 0elul !n care 'om nia se de0ine?te prin raportare la Occident sau la Orient poate 0i interesant dinO !n perspectiva integrrii 'om niei !n Iniunea =uropean. (ai ales8 !n condiHiile !n care unele sondaje de opinie contra,ic voinHa politic ?i converg spre ideea c ne !ndreptm !ntr-o 4direcHie gre?it7. n msura !n care ast,i acceptm ideea c am/ele tipuri de civili,aHie8 oriental ?i occidental8 au avut rolul lor !n de,voltarea culturii rom ne ?i c este mai interesant s !nHelegem conte$tul8 cau,ele ?i e0ectele acestor in0luenHe dec t s c ntrim proporHia !n care ele s-au mani0estat sau se mani0est !n spaHiul rom nesc8 o discuHie despre raportarea 0aH de Orient sau Occident este mai cur nd menit s ne ajute s !nHelegem pro0ilul spiritual al rom nilor sau mentalitHile acestora. #legerea de a,i a 'om niei de a se altura =uropei occidentale nu !nseamn negarea in0luenHelor orientale8 ci ar tre/ui s presupun un e$erciHiu de re0lecHie de tip maiorescian: !n ce msur 0ormele instituHionale europene ?i8 implicit8 valorile occidentale pot 0i asimilate la noi sau pot sc)im/a mentalitHile /alcanice ?i orientale ale rom nilorP Ain ele pe un 0ond nepregtit8 sunt 40orme 0r 0ondF8 a?a cum a0irma mentorul junimist despre importurile occidentale de la s0 r?itul secolului al @I@-leaP !n timp8 s-a dovedit c (aiorescu s-a !n?elat ?i c 0ormele au reu?it s cree,e sau s modi0ice 0ondul8 mentalitHile. "e poate repeta ast,i un ast0el de proces sau8 !ntr-un conte$t sc)im/at8 nu ne putem a?tepta la 4repetarea istoriei7P #?a cum o sugerea, ?i Aasile #lecsandri8 !n Balta Alb8 amestecul ciudat ?i pitoresc o0erit de civili,aHia rom neasc provoca uimire. =ste adevrat c rom nii au receptat in0luenHe at t de diverse de-a lungul timpului8 !nc t ne putem !ntre/a care este8 !n 0ond8 speci0icul naHional al culturii ?i civili,aHiei rom ne?ti. Dup unii8 acesta Hine e$clusiv de 0ondul auto)ton 2su/stratul antic8 ortodo$ismul8 civili,aHia rural ?i 0olclorul68 iar dup alHii acesta este tocmai re,ultatul 0eluritelor !m/inri ale in0luenHelor strine cu acest 0ilon auto)ton. Indi0erent cum ne plasm 0aH de aceste po,iHii8 nu putem s nu acceptm evidenHa c jocul contrariilor ?i al eterogenitHii este pre,ent !n !ntreaga noastr cultur ?i c desc)iderea spre asimilarea unor modele 0oarte di0erite8 v,ut adesea ca re0le$ al unui comple$ de in0erioritate8 vde?te dorinHa de apropiere 0aH de 4ceilalHiF8 alt0el dec t noi8 dorinHa de a 0i !n dialog cu ace?tia. :onotaHiile negative asociate in0luenHelor orientale !n cultura ?i mentalitHile rom ne?ti sunt 0oarte puternice. =le au 0ost identi0icate8 de-a lungul timpului8 cu 4alterareaF puritHii romane a neamului sau a latinitHii lim/ii rom ne8 cu insta/ilitatea politic a epocii 0anariote8 !n general cu o mentalitate retrograd ?i neserioas8 marcat de super0icialitate8 a populaHiei ?i8 mai recent8 cu o ideologie totalitar8 cea comunist. &e de alt parte8 0elul !n care cultura a valori0icat 0ondul /alcanic al mentalului colectiv demonstrea, 0aptul c aceast latur este vie ?i viguroas !n pro0ilul nostru spiritual 2s-i amintim doar pe #nton &ann8 I. 9. :aragiale8 (ateiu :aragiale sau Ion .ar/u6. =a intr !ns !n concurenH8 din perspectiv diacronic8 cu 0ondul pro0und al culturii populare rom ne?ti8 iar din perspectiv sincronic8 cu mentalitatea di0erit a populaHiei din unele ,one ale 'om niei a0late su/ Q

in0luenHe occidentale 2unele regiuni ale ;ransilvaniei8 de pild6. (ai mult8 !n perioada inter/elic8 s-a pus aproape semnul egalitHii !ntre auto)tonismO tradiHionalism ?i Orient8 pe de o parte8 ?i desc)idereO moderni,are ?i Occident8 pe de alta. :u alte cuvinte8 Orientul !nsemna de 0apt i,olare8 iar Occidentul sim/oli,a dialogul. #st,i8 ca urmare a traumelor su0erite !n timpul comunismului8 'sritul !nseamn iar?i trecut8 !n vreme ce #pusul este asociat sim/olic viitorului. Dar acestea sunt !n 0ond cli?ee8 care nu 0ac dec t s de0orme,e o imagine mult mai comple$ ?i mai nuanHat a realitHii. Ne a0lam in mijlocul a doua civili,atii si culturi di0erite. Din pacate8 'omania 0ace parte din orient prin mentalitate8 comportament si o/iceiuri8 iar ceea ce nu era necesar sa preluam din occident a 0ost moda8 )ainele8 aspectul 0i,ic. #,i tocmai am a0lat o statistica putin in0ricosatoare in ceea ce priveste tara noastra. 1 din - /ar/ati isi /ate nevasta. Deci raportul sta cam asa: 1 da8 1 nu8 1 da Dsi tot asaD pe cand in Branta statistica este 1 din 1N /ar/ati isi /ate sotia. (are di0erentaR &rintr-o oportunitate de vis am avut oca,ia8 timp de o luna sa descopar =uropa. &rima surpri,a a 0ost in Ingaria % oamenii vor/eau 0oarte usor8 aproape in soapta8 aveau un simt al intelegerii si al vor/irii deose/it. Desi romanii ,ic ca ungurii sunt cu mult su/ noi ca valoare8 sa ne gandim ce intalnim in 0iecare auto/u,8 pe 0iecare strada8 in 0iecare /loc: 5inteligentii7 cu tele0oanele la ma$im ascultand manele. Nu am sa ma leg de genul mu,ical8 insa daca tot vrei sa asculti de ce tre/uie sa deranje,i toata lumea. # doua surpri,a a 0ost #ustria % nu cred ca as avea cuvinte sa descriu aceasta tara. Aiena era un adevarat paradis de 0rumusete8 disciplina8 eleganta8 stilD Desi cand am ajuns acolo nu ma simteam in lumea mea8 era o lume straina8 totul era asa de aglomerat8 era atata invalmaseala incat ma simteam pierduta pe oriunde ma uitam. "eria surpri,elor placute si a lucrurilor care m-au impresionat nicidecum nu se termina aici. Irmea,a Branta8 unde am petrecut 1 ,ile. Nu pot spune decat ca m-a impresionat prin 0rumusetea si grandoarea tarii. In rest8 domina indi0erenta. :red totusi8 ca romanii stau cel mai /ine la capitolul 5su0let-/un7. #colo 0iecare era preocupat de pro/lema lui8 c)iar si in 0amilia la care am stat era de acord cu orice deci,ie a copiilor. :and le-am e$plicat situatia din 'omania8 cum ca aici parintii sunt mult mai preocupati8 mai atenti8 mai ingrijorati8 ei au raspuns simplu: imi cresc copilul pana la 18 ani8 dupa care orice deci,ie ii apartine. Bata la care am stat avea 1+ ani8 iar prietenul ei dormea in 0iecare seara la ea8 insa parintii vedeau acest lucru ca pe ceva 0iresc8 normal8 lipsit de mare importanta. 9a capitolul economie8 Branta este organi,ata 0oarte /ine8 in orice scoala elevii avand cam + ore de economie pe saptamana8 am asistat la o ora de economie8 in care un 0ragment a 0ost e$plicat toata ora. "-au dat toate variantele posi/ile pentru re,olvarea si intelegerea 0ragmentului. #sta da oraR In 'omania de multe ori se 0ac si cate 3 lectii pe ora8 avand o programa incarcata8 si ore putine. :um s-ar putea de,volta cultura in asa 0elP :alatoria a continuat prin #ndora % o tara micuta8 draguta8 oameni civili,ati8 0oarte multe par0umerii8 lume eleganta. #m ajuns in "pania % cred ca aici putem depasi civili,atia. :el putin am 0ost ca,ati la un )otel din regiunea :apella asa cred ca se numea8 era super 0rumos8 marea era acolo langa8 insa era plin de drogati8 tigani8 oriunde te uitai cineva tipa la tine8 se lua de tine8 mereu pe unde ocoleai te speriai. #m vrut sa mergem noaptea pe plaja8 insa cand am ieist din )otel8 /aietii de cartier isi asteptau victimele8 totul era mi,era/il pot spune. #sta se intampla in aceasta reugine8 pe cand in .arcelona era totul construit cu atat /un-gust incat oamenii care pur si simplu treceau pe strada parca prindeau valoare in acest oras. Italia este o tara draguta8 )aine8 masini8 moda8 totul diplomat8 insa de ce incercam sa luam numai aceste valori8 cand di0erim prin ceea ce 0acem. :el mai mult mi-au placut in Italia restaurantele8 ca0enelele8 nu am va,ut niciunde vreo carciuma gen 'omania. :u adevarat impresionanta si de vis a 0ost :oasta de #,ur a Brantei: Nisa8 (onaco.. pe o parte marea si palmierii8 pe cealalta parte cladirile de o lu$uritate impresionanta8 in (onaco pista de Bormula 18 si marele )otel si casino8 unde cred ca doar in 0ilme credeam ca pot e$ista. #m uitat sa mentione, Lermania8 care m-a de,amagit numai prin lipa locurilor de parcare:-9 &oate ca nu tre/uia sa insir atatea tari8 orase8 o/iceiuri8 etc pentru a evidentia evenimentele si 0aptele care lipsesc din 'omania. #m ajuns ca cumparam din piata numai produse straine: In :raiova erau cele mai mari sere din =uropa8 de ce am ajuns sa cumparam legume de la turci8 ara/i etcP Inde sunt strugurii cu care pe vremuri 'omania era 0runtasa in =uropaP #m ajuns sa cumparam c)iar si patrunjel de la straini. De ce sistemul re0u,a sa introduca legi si lucruri din occident8 atata timp cat stim cu totii ca acolo este mai /ineP 1

:u toate astea sunt intr-o deruta totala. (a gandesc cat de straina m-am simtit in occident8 ma gandesc ca oamenii de acolo nu mai sunt ei8 mereu sunt invadati de restul. :um poti sa te regasesti intr-o tara a tuturorP &oate este /ine ca ne pastram o/iceiurile si traditiile8 insa tre/uie sa invatam sa eliminam ce nu ne tre/uie8 si sa adaugam necesarul. De ce la cantinele din 'omania e$ista un singur 0el de mancare8 iar la cele occidentale avem N preparate din carne8 N tipuri de garnitura8 N tipuri de desert8 N 0eluri de /ran,a8 1< 0eluri de 0ructe8 1< 0eluri de /auturi non-alcooliceJ Ba,a cea mai 5amu,anta7 de cand au 0ost 0rance,ii in 'omania este ca la cantina li s-au o0erit sarmalute: mancare traditionala: din care var,a era neagra si carnea dinauntru cruda. Oare ce parere si-au 0acut despre conditiile din scolile romaneP "i ne intre/am de ce nu platesc copii din camin mesele la cantinaP =ste trist sa vedem cum o tara valoroasa apune8 cum niste minti stralucite pleaca in occident pentru ca sunt mai /ine platite8 cum in locul nostru vin altii mai rai8 cum se devalori,ea,a orice principiu. Insa este totusi /un nivelul la care suntem8 atata timp cat 1 milionON milioane din muncitorii din 'omania8 au salariul peste -<<< de euro.:red ca ar tre/ui sa 0ie un lucru im/ucurator. Iar la capitolul sanatate 0i,ica si psi)ica am ajuns sa le 0im superiori americanilorDceea ce este inca un plus pentru 'omania. "per ca pe viitor sa incercam sa sc)im/am rolurile8 sa aplicam te)nica 5/a/S steps7 in ceea ce priveste aproapierea de occident8 si departarea de o/iceiurile si mentalitatile proaste si tiganesti.

Ideile criticilor despre Orient si Occident

In 0ilo,o0ia culturii8 Orientul semni0ica ,ona de est a =uropei care cuprinde tarile 0oste componente ale Imperiului 'oman de 'asarit8 iar la polul opus se situea,a Occidentul8 alcatuit din statele =uropei Occidentale8 care alcatuiau candva Imperiul 'oman de #pus. =senta Orientului este socotita ,ona &eninsulei .alcanice8 avand la granite 'omania8 despre care s-a impamantenit sintagma Fo insula latina intr-o mare slavaF. "ituarea tarii noastre intre Orient si Occident de0ineste principalele caracteristici care particulari,ea,a cultura romana individuali,ea,a mentalitatea poporului si determina speci0icul national. Diversitatea perspectivelor privind ase,area 'omaniei intre doua culturi si civili,atii a starnit polemici aprinse de-a lungul timpului si a produs studii despre con0run tarea intre modertnism si traditionalism despre constiinta nationala si a constituit dintotdeauna un proces accelerat de a prelua Fideile8 0ormel si modelele saleF si8 ca urmare8 Foccidentali,area nu poate 0i conceputa decat ca un incitat 0erment stimulent8 termen riguros de con0runtare pentru totalitatea virtutilor noastre spiritualeF 2#drian (ariano6. In titan al culturii romane8 ;itu (aiorescu8 o/serva ca tineretul roman emigra Fspre 0antasmele stiintei din Branta si Lermania8 care pana a,i au mers tot crescand si care au dat mai ales 'omaniei li/ere o parte din lustrul societatilor straineF. =l initia,a F;eoria 0ormelor 0ara 0ondF8 prin care respinge cu 0ermitate imprumuturile occidentale daca acestea nu corespund 0ondului cultural romanesc: FBorma 0ara 0ond nu numai ca nu aduce nici un 0olos8 dar este de-a dreptul stricacioasa8 0iindca nimiceste un mijloc puternic de cultura.F Daca 0ormele preluate din occident nu concorda 0ondului spiritual auto)ton8 vor e$ista doar Fun sir de 0orme F 0ara sa ai/a F0ondul lor propriuF8 criticul conclu,ionand $a un popor nu poate trai cu o cultura 0alsa8 iar daca staruieste in ea8 atunci da un e$emplu mai mult pentru vec)ea lege a istoriei: Fin lupta dintre civili,atia aderata si o natiune re,istenta se nimiceste natiunea8 dar niciodata adevarulF 2;itu (aiorescu- In contra directiei de asta,i in cultura romaneasca - 18Q16. Istoricul literar &ompiliu =liade 218Q+-1+146 e$prima un punct de vedere inedit8 acela ca literatura 0rance,a a creat o noua literatura romana Fcomplet di0erita de cronicari si de scrierile religioase ale secolului al @AII-leaF8 8

urmanad

sa

e$iste

Fdoua

literaturi

inspirate

de

doua

tipuri

cu

totul

distincteF.

In perioada inter/elica s-au purtat polemici8 unele de notorietate8 intre adeptii modernismului si sustinatorii traditionalismului. In prestigioasa FIstorie a literaturii romaneF8 Leorge :alinescu sustine cu argumente 0aptul ca ;arile 'omane nu au stat niciodata in a0ara =uropei8 iar cand se vor/este despre occidentali,are8 se intelege adaptarea literaturii romane8 la cea europeana. Initiatorul modernismului romanesc8 =ugen 9ovniescu de0ineste principiul sincronismului prin europeni,area literaturii romane. =l sustine ca civili,atiile mai putin de,voltate imita 0orme ale celor avansate8 sincroni,area acestora reali,andu-se in timp8 insa n-a e$clus coe$istenta elementelor traditionale si cele moderne. #parator impatimit al traditionalismului8 Nic)i0or :rainic argumentea,a ca menirea poporului roman este aceea de a vietui in Orientul spiritual speci0ic simtirii sale : F#ltarele se asea,a spre Orient8 icoanele caminului se asea,a pe peretele dinspre Orient8 taranul cand se inc)ina pe camp se intoarce spre Orient CDE "i cum noi ne a0lam geogra0ic in Orient8 si cum prin religia ortodo$a detinem adevarul lumii rasaritene8 orientarea noastra nu poate 0i decat spre Orient adica spre noi insine8 spre ceea ce suntem prin mostenirea de care ne-am invrednicit.F. "ociologul8 psi)ologul si eseistul (i)ai 'alea 218+Q-1+Q46 anali,ea,a psi)ologia orientala si cea occidentala8 precum si speci0icul acestora intitulata sugestiv FBenomenul romanescF 21+-16. =l discuta psi)icul etnic si anali,ea,a 0actorii care determina 0ormarea mentalitatii unei natiuni : conditiile de trai8 ase,area geogra0ica8 mediul economic si politic8 conditiile climatice8 caracteri,and speci0icul nostru national si conceptia colectiva a romanilor. 'alea desprinde doua tipuri de locuitori in =uropa: occidentalul si orientalul8 care se di0erentia,a prin modul de a gandi8 prin atitudine si reactiile di0erite si care se conduc dupa legi ancestrale adesea contrastate. #st0el8 psi)ologul-eseis de0ineste civili,atia occidentala prin sintagma Faptitudini creatoareF8 ceea ce ar insemna ca engle,ul8 0rance,ul8 germanul sau italianul se a0la deasupra mediului pe care il domina prin stapanirea de sine8 siguranta8 curaj8 ra/dare si initiati. #st0el spus8 occidentalul e Fstapanul vointei sale inconjuratoareF. :urajul cu8 care acesta in0runta viata este Fcand temerar8 cand re,ona/ilF. "tie sa riste si sa 0ie in acelas timp prudent8 Fsu/juga 0ortele naturiiF dar a inventat si o te)nica devenita o Falianta ascultatoareF. In contrast8 orientalul se de0ineste prin Fresemnarea pasivaF8 se supune neconditionat 0ortelor naturii care il ,dro/esc cre,and ca Fcine stie ce 0orta religioasa misterioasaF actionea,a asupra lui si de aceea i se pare inuti sa mai lupte. Batalismul este 0ilo,o0ia de a viata a orientalului. ;otul este acceptat asa cum se pre,inta8 el neavand nici am/itie8 nici imaginatie si nici vointa necesara sa modi0ice sau sa re,iste macar realitatii inconjuratoare. Intre cele doua structuri psi)ice8 creativitatea occidentalului si resemnarea neputincioasa a orientalului8 'alea de0ineste o stare intermediara pe care o numeste Fadapta/ilitateF. In lucrarea FIstorica critica a literaturii romaneF 21++<6 Nicolae (anolescu 0ace o a0irmatie epatanta8 sustinand ca F#pusul a 0ost corupator8 nu numai stimulator8 dupa cum rasaritul a repre,entat nu pur si simplu un model de imo/ilism8 ci un 0ocar insemnat al unora din noile ideiF. "orin ale$andrescu8 in studiul F&arado$ul romanF 21++868 considera ca 0aptul de Fa 0i si a ramane roman este marea tema a unei culturiF si ca acest F mit al identitatii a ramas in mod constant prioritar 0ata de oricare alta pro/lema culturala sau ideologicaF. In0luenta occidentala s-a concreti,at in literatura romana prin operele lui :amil &etrescu8 care a preluat vi,iunea lui (arcel &roust privind conceptia temporala 2timpul o/iectiv si timpul psi)ologic6 si procedeul memoriei involuntare8 iar din creatia lui "tend)al s-a inspirat in construirea eroilor. De alt0el8 in plin romantism8 (i)ai =minescu a 0ost puternic legat de 0ilo,o0ia occidentala8 0iind atras mai ales de germanul "c)open)auer8 ale carui conceptii se regasesc in majoritatea creatiilor eminesciene de te,a asupra timpului 0ilo,o0ic pana la portretul geniului ne0ericit si neinteles. In perioada inter/elica8 occidentalismul s-a distins pregnant in lirica lui #rg)e,i8 .laga8 .ar/u8 insa valoarea inestima/ila a operelor deriva din pastrarea speci0icului national8 argumentadu-se ast0el ideea ca apusul nu a stapanit e$)ausiv 2integral6 literatura romana8 ci doar a stimulat-o8 asa cum opinia,a si criticul Nicolae (anolescu. De aceea se poate a0irma ca nu numai in0luenta occidentala e$ercitata asupra scriitorilor romani a dus la sincroni,area literaturii noastre cu valorile europene8 ci mai ales 0aptul ca acestia au patruns prin operele lor originale in cultura europeana8 +

Intelectuali,area poe,iei romanesti in creatia lui ;udor #rg)e,i se de0ineste nu numai prin Festetica uratuluiF ci si in F&salmiF8 care ar putea parea ca apartin traditionalismului88 dar vi,iunea 0ilo,o0ica a relatiei omului cu Dumne,eu iese cu desavarsire din ortodeo$ismul privit ca unica spiritualitate a romanilor8 ide promovata si de revista FLandirea F. 9ucian .laga isi ela/orea,a un sistem meta0i,ic propriu8 pornind tot de la Fspatiul mioriticF8 iar conceptele a/stracte si vi,iunea asupra universului il plasea,a intre cei mai valorosi poeti % 0ilo,o0i ai literaturii europene.=rmatismul modern promovat de matematicianul-poet Ioan .ar/u8 particulari,ea,a lirismul ca un Fjoc secundF al creatiei artistice8 integrand opera in universalitate. :u toate aceste repere occidentale8 0iecare dintre scriitorii mentionati pastrea,a cu strasnicie spiritul traditiei in creatiile lor8 0iind de netagaduit in0luenta 0olclorica in poe,ia eminesciana8 sau arg)e,iana8 conceptia /langiana ca radacinile simtirii romanesti sunt in0ipte adanc in spiritualitatea rurala ori e$istenta personajului seducator al lui /ar/u8 nastratin Kogea8 care de0ineste /alcanismul poemelor sale. &e de alta parte8 inrauririle orientale in mentalitatea romanilor si implicit in cultura lor8 au 0ot 0oarte puternice si au lasat urme de nesters. (odul de gandire retrograd8 ampli0icat de insta/ilitatea politica a epocii 0anariote8 iar in istoria recenta de ideologia totalitara a comunismului8 a su0erit pre0aceri culturale valoroase in 0ondul nostru spiritual cu inclinatii /alcanice8 un argument viguros si de necontestat 0iind mari scriitori precum : #nton &ann % F&ovestea vor/iiF8 I.9.:aragiale- F*ir IanuleaF8 (ateiu :aragiale- F:raii de :urte Aec)eF si Ion /ar/u- ciclul de poe,ii FIsarlaTF. De alt0el8 moto-ul romanului F:raii de curte Aec)eF8 de (ateiu :aragiale8 ilustrea,a sugestiv orientalul gre0at pe o mentalitate romaneasca tipica: FUue voule,-vous8 nous sommes ici au$ portes de lVorient8 ou tout est a legerF 2:e vreti8 noi suntem aici la portile Orientului8 unde totul este luat usor6. &ovestirea lui Aasile #lecsandri - F.alta #l/aF8 evidentia,a amestecul /i,ar si pitoresc al civili,atiei romanesti din prima jumatate a secolului al @I@-lea8 aspect care nu s-a sc)im/at niciodata. "i asta,i8 contrastele uneori agresive si ostentative ale societatii romanesti soc)ea,a nu numai pe strainii care vi,itea,a 'omania8 ci si pe romanii neaosi8 care raman adesea stupe0iati. In e$emplu este dat de drumurile des0undate8 pline de gropi din ,ilele noastre8 aproape identice cu cele descrise de #lecsandri8 aceleasi drumuri pe care calatorul 0rance, a 0ost ,guduit in caruta cu trei roti care il ducea spre .alta #l/a. 9im/a 0rance,a vor/ita impeca/il intr-un sat dominat de intuneric si de )aitele de caini care latrau asur,itor din povestea lui #lecsandri8 a 0ost inlocuita de lim/a engle,a8 celelalte aspecte ramanand intacte si asta,i. #lte opere care ilustrea,a /alcanismul de pe o parte si a)tierea spre occidentalism pe de alta parte sunt romanul F:iocoii vec)i si noiF8 de Nicolae Bilimon si respectiv comedia F:)irita in provintieF de Aasile #lecsandri. #nton &ann 211+Q-18N46 poetm 0olclorist si mu,ician8 s-a nascut in .ulgaria ca 0iu al lui #nton &antoleon &etrov si al ;omadei8 grecoaica la origine. 'amas cu mama8 emigrea,a impreuna cu cei trei 0ii in .asara/ia8 apoi se sta/ileste la .ucuresti in anul 181-. &rima sectiune scrisa de #nton &ann este F:ulegerea de prover/uri sau &ovestea vor/iiF8 imprimata la propria tipogra0ie in 1841. =l a creat un personaj repre,entativ si nostim8 Nastratin Kogea8 ale carui intamplari petrecute in ;urcia8 .ulgaria si ;ara 'omaneasca evidentia,a prostia si neg)io/ia umana. :iclul de episoade epice in versuri se intitulea,a sugestiv Fna,dravaniile lui Nastratin KogeaF 218N36 si se aseamana intrucat cu FIntamplarile lui &acalaF de Ion :reanga. :ele doua personaje se deose/esc mai intai prin aceea ca &acala este mai istet8 mai norocos si mai indra,net decat Nastratin Kogea8 care se dovedeste natang8 stupid si adesea victima proprie a prostiei sau lacomiei. O alta deose/ire intre cele doua personaje consta in caracterul morali,ator al creatiei lui &ann. ;itlurile paremiologice 2prover/e populare6 care se constituie in adevaruri universal-vala/ile8 iar umorul8 ironia 0ina8 /atjocura ilustrata cu intelignta )a,lie8 l-au desemnat pe (i)ai =minescu sa il caracteri,e,e Fistet ca un prover/F 2=pigonii6. In 0ragmentul care poarta titlul unui prover/ cunoscut si anume8 Fcine 0ura a,i o iapa8 maine 0ura si o iapa8 dar ori in temnita plange8 ori picioarele isi 0rangeF8 #nton &ann ilustrea,a cu umor o intamplare a lui Nastratin Kogea care esuea,a in tentativa de a 0ura ceapa de la vecinul sau. Binalul episodului este o autopersi0lare. Nastratin Kogea 0acand )a, de neca, pentru neg)io/ia si lacomia sa de a 0ura ceapa vecinului8 0iind cuprins de o resemnare /alcanica 0ata de eventualele consecinte. ;udor Aianu remarca o componenta /alcanica in 0irea romanului8 insa evidentia,a totodata si Fna,uinta lui Occidentul latin in care traiesc neamurile inrudite cu el8 0ie su/stratul lui patriar)al si rural care i-a ingaduit sa pastre,e de-a lungul atator veacuri neprielniceF. #ceste a0irmatii completea,a anali,a pe care o 0ace criticul 1<

poetului Ion .ar/u 2 studiul FIon .ar/uF 1+3< 68 evidentiand 0aptul ca matematicianul poet recompune o lume pierduta in ciclul FIsarlaTF din volumul FWoc secundF - 1+4<. Dimensiunile /alcanice ale acestor creatii este ilustrata de admiratia lui .ar/u pentru cantecele de lume ale lui #nton &ann si de moto-ul poe,iei omonime: F&entru mai dreapta cinstire a lumii lui #nton &annF. Dinspre cealalta e$tremitate culturala8 a Occidentului8 se in0iltrea,a curente8 idei8 teme si modalitati artistice car in0luentea,a considera/il vi,iunea scriitorilor si modelea,a o literatura de mari pro0un,imi prin operele remarca/ile ivite mai ales dpa &rimul 'a,/oi (ondial. "im/olismul8 modernismul8 avangardismul8 e$presionismul coe$ista cu traditionalismul si se mani0esta in operele epice8lirice si dramatice8 desavarsind sincroni,area literaturii romane cu cea europeana. .ucurestiul inter/elic8 supranumit F(icul &arisF este occidentali,at in scrierile Kortensiei &apadat-.engescu8 ale lui :amil &etrescu8 (ircea =liade si Leorge :alinescu. De asemenea8 Feuropeni,areaF poe,iei romanesti se reali,ea,a prin intelectuali,aea poe,iei romanesti in creatiile lirice ale lui ;udor #rg)e,i8 9ucian .laga8 Ion .ar/u si mai tar,iu prin poe,ia FnecuvintelorF lui Nic)ita "tanescu. #derarea 'omaniei la Iniunea =uropeana nu respinge in0luentele orientale8 iar atractia occidentala nu tre/uie sa insemne preluare automata a 0ormelor care nu se potrivesc 0ondului auto)ton. De-a lungul timpului s-a con0irmat 0aptul ca uneori8 0ormele au reusit sa cree,e 0ondul si sa modi0ice mentalitatile contra,icand opinia lui ;itu (aiorescu si adeverind speranta la moderni,are a lui =ugen 9ovinescu8 dovedind ast0el8 ca civili,atiile mai putin civili,ate pot importa cu succes 0ormele avansate.

Nea u !"u#ara - ntre orient i occident

Nea u !"u#ara - !ate despre autor$

Neagu Djuvara s-a nscut la .ucure?ti !ntr-o 0amilie aristocrat de origine arom n a?e,at !n Hrile rom ne la s0 r?itul secolului al @AIII-lea ?i care a dat mulHi oameni politici8 diplomaHi ?i universitari . ;atl su8 (arcel Djuvara8 ?e0 de promoHie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg !n 1+<Q8 a murit cpitan de Leniu !n armata rom n !n cursul marii epidemii de grip spaniol din 1+18. ;inca Lrdi?teanu8 mama sa8 aparHinea ultimei generaHii dintr-un neam de mari /oieri munteni.

ntre orient i occident - rile romne la %nceputul epocii moderne

"c)itarea unui ta/lou viu al tarilor romane in secolele tul/uri al @AIII-lea si al @I@-lea presupune8 mai intii de toate8 parasirea perspectivei impietrite si 4o/iective5 a datelor si 0aptelor 4majore5 si incercarea de a surprinde dinamica cotidianului8 a 40aptului divers58 culoarea timpurilor si locurilor8 am/ivalentele ce rastoarna sa/loanele a$iologice si ideologice care marc)ea,a perceptia epocii. O carte care nu este destinata romanilor % dupa cum su/linia,a autorul in pre0ata la editia romaneasca8 ci occidentalilor care 4in general % c)iar si in s0erele cele mai culte % nu stiu aproape nimic despre trecutul tarii noastre5 %8 dar ale carei nuantari lirice si penelari nostalgice nu pot 0i surprinse decit de cel ce respira inca atmos0era dens-orientala a meleagurilor /i,antine. #plicarea perspectivei Noii "coli istorice 0rance,e % constituirea semni0icatiilor nu pornind de la concepte generale8 ci de la indecida/ilitatea 0aptului simplu8 cotidian % construieste un 4roman5 al secolelor al @AIII-lea si al @I@-lea in tarile romane in care o/iectul atentiei este in continua miscare8 in care istoria nu se constituie ca o 0orta suprapersonala ce impune directie si sens multitudinii de evenimente8 ci este insasi pluralitatea si dinamica realului. 11

4;almes-/almesul oriental5 al curtilor domnesti8 al .ucurestilor si Iasilor % cu ser/arile si alaiurile stralucitoare prilejuite de mult prea desele sc)im/ari ale domnilor 0anarioti8 cu podurile8 )anurile si mi,eria lor8 lu$ul si stralucirea caselor /oieresti si saracia satelor8 tri/utul impovarator si pretul urias al tronului pe care privilegiatii locuitori ai Banarului care il o/tineau tre/uiau apoi sa-l stoarca de la tarani8 lacomia si nein0rinarea ispravnicilor8 usurinta moravurilor si8 in acelasi timp8 o puternica si sincera credinta8 importanta traditiilor si ritualurilor8 lumea levantina colorata care se desc)ide treptat 2o data cu ocupatia ruseasca din 18<Q-181-6 culturii8 ideilor si modei occidentale % constituie un univers al contrastelor si diversitatii8 reconstituit mai ales prin oc)ii uimiti ai calatorilor straini8 ai celuilalt8 care descopera noul8 spectaculosul8 contradictoriul. &entru ca este aproape imposi/il de de0init8 un anumit aspect % aproape intotdeauna altul % este considerat de acesti calatori8 diplomati sau trecatori ca 0iind de0initoriu. &olicromia imaginii ast0el reconstituite inlatura orice vi,iune 4prea mani)eista5. =ste surprinsa % in sistemele de guvernare8 juridic8 administrativ8 0inanciar8 in comple$a ierar)ie /oiereasca8 in situatia ro/ilor tigani8 in invatamint si in con0iguratia satelor % 4instalarea treptata a unor aspecte po,itive5 prin unele re0orme initiate de domnii 0anarioti in domeniile cultural si social 2cum ar 0i des0iintarea ser/iei de catre :onstantin (avrocordat in 114Q6. &erioada domniilor 0anariote este mai mult decit o perioada neagra din istoria tarilor romaneJ repre,inta doua secole de trecut care risca sa se stearga su/ o privire reductionista si generali,atoare. 4Baptele diverse5 care stau indaratul 4marilor evenimente5 2cum este povestea de iu/ire ce a dus la de,ro/irea tiganilor68 detaliile si nuantele8 con0runtarea punctelor de vedere % din a0ara si dinauntru8 ale documentelor o0iciale si ale operelor literare % reinvie intreaga comple$itate si /ogatie a unei apropiate si straine lumi. &rolog "cene de s0arsit de veac In ospat dat pentru :apudan-pasa de catre :onstatin Aoda Kangerli. :um a pierit acesta8c)iar in palatal sau8 "ugrumat cu latul. ;a/loul intai211+86 In timpul domniei lui :onsatntin Aoda a 0ost in vi,ita la .ucuresti :apitan-pasa si a poruncit ca Aoda sa c)eme pe /oierii la un ospat dar sa vina cu 0emeile lor.#cestia n-au ascultat porunca si au sosit 0ara ele8cand a va,ut Aoda a trimis postelnicul si camarasul dupa muieri8acestia au adus carciumarese8podarese si curve pe care le-au in/racat in )aine 0rumoase.Dupa ce au petrecut toata noaptea8:apitan-pasa si-a ales una cu care s-a inpreunat.Dupa spusele sale8tare le place /ucurestence acest lucru8celelate 0emei le-au dat la paturile agalelor8/oierii plecand acasa. ;a/loul al doilea Ae,irul i-a poruncit sa sa scrie 0erman sis a trimita caprigiu sa-l omoare pe voda8 pentru multa rautate ce are in el8 si pentru ce a 0acut raiulilor din Aala)ia.:aprigiul a luat cu el un )arap cu care a pornit la drum8si tinand secret ce aveau sa 0aca.#junsi la Aoda au a0irmat ca au venit cu veste de la drogomanul (arii sale din ;arigrad.#cesta ii lasa sa intre la el si lau omorat cu sange rece dupa care )arapul in0ioros si puternic i-a taiat capul8l-a de,/racat si dup ace i-a luat tot ce a avut8l-au lasat de,/racat in mijlocul curti in va,tul copiilor si al nevestei.Karapul a jupulit capul lui Aoda8 si l-a umplut cu /um/ac dupa care lau pus pe o tava si i-au aratat doamnei lui Aoda. #sa a povestit Dionisie =clesiar)ul8 un calugar marunt din Oltenia8 care a lasat una din ultimele cronici romanesti in stil vec)ii 1-

&orin Ale'amdrescu ( !ate despre autor

=ste nepotul de sor al pro0esorului8 scriitorului8 0iloso0ului8 eseistului8 istoricului religiilor rom n (ircea =liade8 0iul :orinei =liade. 9iceniat al Bacultii de Bilologie a Iniversitii din .ucureti 21+Q+6. # emigrat !n anii X1< !n Olanda8 unde a 0uncionat ca pro0esor la unul dintre cele mai mari departamente rom ne ti din Occident8 la Iniversitatea din #msterdam. nainte de plecarea din ar8 !n 1+Q+8 a pu/licat o monogra0ie dedicat scriitorului american Yilliam BaulTner8 un admira/il studio de naratologie literar. i-a continuat activitatea !n Olanda dedic nd-se semioticii i istoriei ideilor. Din 1+83 ine cursuri de semiotic i apoi de 0iloso0ie la #msterdam. Bondea, la #msterdam rivista International Wournal o0 'omanian "tudies 21+1Q-1+8+6C1E # 0ost unul din mem/rii activi ai diasporei noastre literare i un militant pentru democrati,area rii8 pu/lic nd numeroase studii i articole despre 'om nia. Dup 1++<8 s-a !ntors !n ar i s-a implicat !n proiectul de renovare i moderni,are a .i/liotecii :entrale Iniversitare8 cldirea i coleciile de carte 0iind distruse de un incendiu devastator !n timpul 'evoluiei 'om ne. # 0cut lo//S pe l ng autoritile olande,e i !n mediile intelectuale occidentale pentru str ngerea de 0onduri pentru acest proiect.

)arado'ul Romn
#pariHia unei noi reviste ?tiinHi0ice presupune un anumit acord preliminar asupra a cel puHin dou concepte: su/iectul care va reali,a cercetrile ?i o/iectul acestora. Dac domeniul unei ast0el de activitHi este mai mult sau mai puHin sta/ilit ?i acceptat de o comunitate ?tiinHi0ic ?i cultural dat8 cele dou concepte nici mcar nu mai s!nt aduse !n discuHie. Dimpotriv8 dac domeniul acestei activitHi este mai puHin cunoscut8 atunci se impune de0inirea preala/il a celor dou concepte-c)eie. !n ceea ce prive?te domeniul rom n8 situaHia !mi pare8 din acest punct de vedere8 destul de di0erit. Nu este vor/a8 desigur8 de un nou o/iect de studiu8 dat 0iind c el s-a impus8 ca atare8 de mult vreme8 nu numai !n 'om nia ci ?i !n numeroase alte Hri. !n plus8 el a 0ost deja integrat !n domenii de cercetare mai vaste8 cum ar 0i: 0ilologia romanic8 studiile sud-est-europene etc. (i,a demerZsului nostru este8 a?adar8 autonomia ?tiinHi0ic a studiilor rom Zne?ti !n a0ara graniHelor 'om niei. #lt0el spus8 !ntre/area care se pune este urmtoarea: este !nHelept s dorim e$istenHa unui su/iect care s se dedice e$clusiv cercetrilor asupra domeniului rom n8 atunci c!nd o/iectul de studiu are o amploare destul de limitat ?i un caracter di0erit 0aH de alte culturi 4consacrateFP In rspuns po,itiv o0er !ntotdeauna drept argument interesul pe care !l pre,int caracterul intrinsec al lim/ii ?i literaturii rom ne8 ca ?i re,ultatele ?tiinHi0ice deja o/Hinute. In rspuns negativ nu contest nici una dintre aceste a0irmaHii8 dar atrage atenHia cu un ,!m/et politicos ?i distant c aceste re,ultate au 0ost8 aproape !ntotdeauna8 rodul unor cercetri care situau rom na !n conte$te mai largi. &rin urmare8 autonomia su/iectului: romanistul8 ?i a o/iectului: cultura rom n8 nu este nici necesar nici de dorit #ceast ultim a0irmaHie8 de?i 0als8 ar putea seduce8 totu?i8 doar graHie unor luri de po,iHie 0undamentate istoric pornind de la c!teva trsturi parado$ale8 at!t ale o/iectului c!t ?i ale su/iectului. (i se pare a?adar c8 pentru a limpe,i sensul demersului nostru pre,ent ?i viitor8 este indispensa/il o discuHie preliminar despre aceste parado$uri. "e !nHelege de la sine c ea se !ntemeia, pe convingerea noastr privind a/soluta necesitate a autonomiei studiilor rom ne?ti. &rimul parado$ al domeniului rom n se re0er la po,iHia sa !n spaHiul cultural european. Leogra0ia ?i istoria au plasat 'om nia !ntre =uropa central8 =uropa rsritean ?i .alcani8 asemeni unei insule de latinitate pierdute !ntr-o mare slav ?i ungar. #ceasta a dus la apariHia a ceea ce eu voi numi parado$ul apartenenHei. Dac ne-am !ntre/a crei ,one aparHin rom nii8 rspunsul ar 0i destul de surprin,tor: tuturor ?i nici uneia dintre ,onele menZHionate anterior. "paHiul rom n s-a 0ormat ast0el la 0rontiera a trei ,one culturale di0erite ?i8 asemeni oricrui spaHiu de 0rontier8 ?i le-a apropiat8 di0erenHiindu-se !n acela?i timp de 0iecare din ele. =ste adevrat c o asemenea o/servaHie nu vi,ea, doar spaHiul rom nesc. Nu este vor/a oare8 !n ca,ul Olandei ?i al .elgiei8 al =lveHiei ?i8 poate8 al &oloniei sau al "tatelor .altice8 de interZ0erenHe culturale prin e$celenHP Mi8 la limit8 nu este oare orice Har un mediator !ntre vecinii siP =vident c orice rspuns nil admite dec!t un adevr de nuanH. 13

;otu?i8 la rom ni acest 0enonen este mai pronunHat dac ne g!ndim c (unHii :arpaHi8 desprHind provinciile rom ne?ti - supuse in0luenHei8 sau dominaHiei8 turce !n (untenia8 ruse ori polone !n (oldova8 austriece sau ungare !n ;ransilvania - au desprHit civili,aHii !ntemeiate pe structuri socio-politice8 religioase ?i culturale !n !ntregime di0erite. #r tre/ui8 de asemenea8 s amintim c8 de-a lungul istoriei8 provinZciile rom ne?ti n-au 0ost niciodat incluse toate laolalt !ntr-o singur ,on de in0luenH8 dar c8 !n sc)im/8 au repre,entat mereu8 p!n la s0!r?itul secolului al @l@-lea 2?i c)iar mai t!r,iu8 de?i altminteri6 un spaHiu intermediar8 amorti,!nd ?ocurile8 !ntre giganHii vecini: #ustria8 'usia ?i ;urcia. De aceea ele n-au putut li reunite !ntr-unui ?i acela?i stat suveran dec!t vreme de c!teva decenii !n secolul al @@-lea. Diverse sc)im/uri ?i in0luenHe s-au !ncruci?at pe teritoriul rom nesc8 uneori amestec!ndu-se8 alteori anul!ndu-se reciproc ?i8 [uleseori8 0iind a/sor/ite !n pro0un,imea pm!ntului8 dar nici una dintre ele nu a reu?it s se impun !ntr-un mod at!t de )otr!tor !nc!t orice di0erenH s 0ie ?tears ?i 'om nia s se integre,e intr-una din ,onele vecine. 'om nii ?i-au creat propria lor cul- lur8 accept!nd un minim de elemente comune cu 0iecare ,on vecin8 minim care 0cea posi/il contactul cu aceasta ?i care a servit8 !n acela?i timp8 tocmai pentru a o di0erenHia de celelalte ,one vecine. Datorit unei asemenea arte au reu?it ei s ec)iliZ/re,e caracterul8 altminteri divergent8 al acestor numeroase in0luenHe. !n =vul (ediu8 ortodo$ia a pstrat contactul cu popoaZrele sud-dunrene8 cucerite de turci8 ?i i-a ajutat pe rom ni s re,iste e$pansiunii catolice ungare dar8 pe de alt parte8 alianHa cu Ingaria cre?tin a 0ost uneori singurul mijloc de a Hine piept asaltului ;urciei musulmane. Mte0an cel (are ?i :onstantin .r!ncoveanu8 ec)ili/rul pe care cel dint!i 1-a menHinut !ntre Ingaria8 &olonia ?i ;urcia8 iar cel de al doilea !ntre Imperiul Otoman8 'usia ?i Imperiul #ustriac8 iat e$emple 0aimoase ale unei diplomaHii care8 de 0apt8 nu avea de ales. #st0el8 rom nii au tre/uit s triasc ?i s cree,e !n spaHiul !ngust rmas li/er !ntre state ?i culturi puternice8 uneori opresive. &entru a rm!ne ei !n?i?i8 au tre/uit s mi,e,e !ntotdeauna pe o multipl di0erenHiere ?i pe o multipl apropiere. De aici a re,ultat o sinte, cultural dar ?i o disponi/ilitate8 0le$i/il ?i ne!ncreZ,toare8 0aH de cellalt: toleranHa ?i curio,itatea 0aH de vecin8 0aH de strin8 se alia, uneori cu un scepticism ?i un tradiHionaZlism de neclintit8 speci0ice unui popor grijuliu s-?i pstre,e relaHiile ?i s evite ane$area8 0ie ea /rutal sau /l!nd. Iat de ce a 0i ?i a rm!ne rom n este marea tem a unei culturi care a tre/uit !ntotdeauna s se g!ndeasc pe sine !n termenii8 uneori constr!n- gtori8 ai supravieHuirii. #cest mit al identitHii a rmas !n mod constant prioritar 0aH de oricare alt pro/lem cultural sau ideologic. "ingurul loc r!vnit de integrare era unul imposi/il: latinitatea occidental. DorinHa de a reveni aici a dus la o cutare sau !ntoarcere la vatra mitic8 ale crei re,ultate au 0ost deseori de,amgitoare8 permisiunea de a ptrunde !n acest teritoriu ne0iind totuna cu cea de a se sta/ili acolo. !n secolele al @AII-lea ?i al @AIII-lea8 Italia !i 0ascinea, pe umani?tii munteni sau moldoveni8 iar !n secolul al @AIII-lea ?i la !nceputul secolului al @I@- Iea8 pe latini?tii transilvneniJ BranHa seduce intelig.:ntsia secolului al @l@-lea. Dar nepsarea sau aproape nepsarea Aestului asemntor8 dar deprtat8 ca ?i deose/irea de vecinii apropiaHi8 dar uneori agresivi8 creea, sentimentul unei singurtHi dureroase8 al unui 4dorF s0!?ietor dup un altundeva care nu este nicieri8 ?i sporesc 0orHa propriilor tradiHii8 unicul loc accesi/il8 !n care Identitatea ?i Di0erenHa se accept ?i se !m/ogHesc reciproc. #l doilea parado$ se re0er la integrarea rom nilor !n timp8 !n istoria european. (arile etape ale culturii occidentale nu e$ist ca atare !n 'om niaJ elemente aparHin!nd acestor etape s!nt lesne de recunoscut8 este adevrat8 !ns ele s!nt !n mod curios amesZtecate ?i de0ormate. Aoi numi acest parado$ parado$ul simultaZneitHii8 !n sensul c marile curente succesive ale culturii europeZne s!nt proiectate !n cultura rom n !n planul simultaneitHii. #/senHa unei 'ena?teri sau a unui .aroc rom nesc8 desemn!nd perioade artistice distincte8 nu !mpiedic apariHia unor umani?ti sau a unor te$te /aroce 2Dimitrie :antemir6 !n cadrul aceleia?i culturi medievale tardive. Dar 0enomenul devine ?i mai evident !n secolele al @l@-lea ?i al @@-lea. !ntr-adevr8 !n prima jumtate a secolului trecut8 0iloso0ia iluminist8 clasicismul8 preromantismul ?i romantismul coe$ist8 dup cum coe$ist romantismul8 realisZmul8 naturalismul ?i sim/olismul !n ultimele decenii ale aceluia?i secol. (ai mult8 un acela?i scriitor dovede?te o am/iguitate surprin,toare: s ne amintim8 de e$emplu8 de Lr. #le$andrescu pentru !nceputul secolului al @l@-lea8 ?i de #l. (acedonsTi sau de .ar/u Delavrancea8 pentru s0!r?itul lui. "au8 !n secolul al @@- lea8 de poetul sim/olist .acovia8 contemporan cu dadai?tii ?i cu suprareali?tii8 !n timp ce marile romane realiste ale lui 9iviu 'e/reanu apar o dat cu romanele 4proustieneF ale lui :amil &etrescu8 cu cele 14

4gidieneF ale lui (ircea =liade ?i cu pro,a 4a/surdF a lui Irmu,. .ine!nHeles c !n toate literaturile e$ist puHini scriitori care s poat 0i integraHi !ntr-un singur curent literar8 dar mi se pare c literatura rom n are aceast trstur speci0ic8 ?i anume c aproape nici un mare scriitor8 cu e$cepHia lui =minescu8 nu aparHine unui singur curent literar ?i c8 din cau,a acestei mi$turi neo/i?nuite8 curentele literare !nsele pot 0i de0inite doar prin te$te nu ?i prin autorii lor. Br !ndoial c un amestec at!t de deconcertant se poate e$plica prin !mprejurrile !n rare au aprut "tatul ?i cultura rom n modern. ;otu?i8 n-ar 0i oare cu putinH s reunim toate aceste mani0estri diverse ?i maloage !ntr-o imagine coerent a su0letului 2psSc)e6 rom nescP &roiectarea a ceea ce este succesiv !n planul simultaneitHii !mi pare semnul unei pasiuni periculoase ?i su/lime totodat: s c!?tigi un avans 0aH de ceilalHi8 s 0aci repede tot ceea ce alHii au ;cut pe !ndeleteJ dar ?i al unei valori,ri a timpului cu totul di0erit de cea care acHionea, !n alte culturi. Dac ar e$ista un init temporal !n cultura rom n8 l-a? deduce din acest e0ort disperat de a recupera timpul pierdut. Dar vom vedea cur!nd c aceast 0ug !nainte operea, mai degra/ la supra0aH8 deoarece n pro0un,ime8 contemplarea valorilor constante ale sistemelor tradiHionale 20olclorice6 nu 0ace8 desigur8 dec!t s anule,e timpu9 Din perspectiva pe care o 0olosim8 cultura !ntemeiat pe structuri atemporale ne apare ca 0iind creat dup un ritm temporal sacadat. ;ot ce s-a reali,at !n 'om nia pare s se 0i 0cut !n po0ida sau contra timpului. J #m delimitat p!n aici un spaHiu cultural construit la graniHa dintre civili,aHii e$trem de di0erite ?i un timp cultural )rHuit8 0e/ril8 cut!nd mereu s se dep?easc. !mi mai rm!ne s numesc * O cel de al treilea parado$8 care este cel al continuitHiiOdiscontinuitHii culturii rom ne. !n ciuda avatarurilor istorice ?i a diverZselor in0luenHe8 uneori opuse8 care au acHionat asupra (oldovei8 (unteniei ?i ;ransilvaniei8 lim/a ?i cultura rom n dovedesc o unitate surprin,toare. ;otu?i8 ea este minat de dou discontiZnuitHi 0undamentale. &rima8 vertical8 este e$primat prin 0aptul8 puHin !nt!lnit !n alte spaHii culturale8 c !n 'om nia e$ist practic dou culturi: 0olclorul ?i cultura scris. "e ?tie c 0olclorul rom n este !nc productiv: !?i are creatorii8 pu/licul ?i mijloacele sale dc comunicare8 rmase aproape nesc)im/ate8 de?i mass-media a ptruns ?i !n mediul rural. :ultura oral a du/lat-o !ntotdeauna pe cea scrisJ de aceea rom nul o/i?nuit a v,ut !n 0olclor adevraia8 autentica sa cultur8 iar !n cealalt un lucru mai cur!nd trector8 adugat8 un supliment8 care suport !n mod 0atal presiunile sau modele venite din strintate. 'aportat la termenii parado$ului precedent8 0olclorul e$ist !ntr-o dimensiune etern8 !n timp i c cultura scris se mani0est !ntr-o dimensiune temporal8 4perisa/ilF. :red c 0undamentul acestei convingeri este com ple$itatea 0olclorului rom n8 care constituie un univers ideologic ?i emoHional e$trem de /ogat ?i de coerent8 capa/il s rspund oricrei solicitri ori situaHii. De aici a re,ultat o anumit seniZntate a rom nului: at!ta vreme c!t 0olclorul e$ista8 identitatea cu sine a naHiunii era salvat. :ultura o0icial putea 0i !n slavon sau !n greac ori s se supun8 mai t!r,iu8 in0luenHelor 0rance,e ?i germane8 nu contea,8 ..adevrataF cultur8 cea oral8 continua s triasc de parc nu s-ar 0i !nt!mplat nimic. #cest lucru a impus crearea unui raport ierar)ic !ntre cele dou culturi8 !n care termenul dominant era mai degra/ 0olclorul. #parent indi0erent la sc)im/rile de .supra0aH8 viaHa spiritual 4autenticF a naHiunii se des0?ura8 impertur/a/il8 !n ad!ncuri. !ncrederea aceasta e$plica supravieHuirea culturii rom ne !n locuri8 ca ;ransilvania8 ?i perioade8 ca secolul al @AIII-lea8 !n care presiunile politice ?i culturale au 0ost 0oarte puternice. ;oate acestea au 0ost re,ultatul unei incredi/ile tenacitHi a structurilor mentale 0eudale8 structuri ce susHin producHia 0olcloric. !n plus8 scriitorii ?i arti?tii rom ni de origine rural au adus !n arta 4cultF ideologia tradiHional a clasei lor8 de aici re,ult!nd un anumit conservatorism. #cest prestigiul tradiHiilor a 0rinat nu numai e0orturile !n vederea unei sc)im/ri politice ?i culturale 0undamentale8 dar ?i radicali,area pro0und a irteligentsiei rom ne?ti. De la =minescu la .laga ?i Ion #le$andru8 de Ia :reang la "adoveanu ?i (arin &reda8 numero?i scriitori rom ni au !m/inat inovaHiile estetice cu un tradiHionalism ideologic. BaH de alte culturi8 precum cea 0rance,8 de e$emplu8 !n care marile nume aparHin mai ales scriitorilor care au provocat rupturile cele mai spectaculoase cu trecutul8 situaHia culturii rom ne poate prea neo/i?nuit. De,/aterea teoretic cca mai !ndelungat8 o adevrat 4ceart dintre antici ?i moderniF !n variant rom neasc8 a !nceput !n secolul al @l@-lea ?i a conZtinuat p!n la cel de-al doilea r,/oi mondial ?i c)iar dr-p aceea8 opun!nd 4moderni?tilorF diversele ?i puternicele grupri 4tradiHioZnalisteF. =ste uimitor cum p!n ?i scriitori avangardi?ti ca ;ristan ;,ara. Bundoianu 2cunoscut !n BranHa su/ numele de .enjamin 1N

Bondane68 Aoronca sau Ain ea au reluat vec)ile teme ale reperZtoriului liric rural. De 0apt8 tradiHionali?tii au invocat 0olclorul cu acela?i entu,iasm dovedit de Occident !n evocarea mo?tenirii clasice a #ntic)itHii. De aceea nu e,it s numesc8 prin analogie8 0olclorul rom nesc ?i ideologia pe care se sprijin8 adevratul clasicism rom nesc8 0undament al 0ormelor culturale ulterioare. Iat motivul pentru care orice gest cultural rom nesc nu-?i capt adevrata semni0icaHie dec!t !n acest conte$t. #st0el8 discontiZnuitatea devine motivul s0!?ierii interioare a oricrui intelectual rom n8 rupt !ntre datoria 0aH de sine !nsu?i ?i ceea ce el resimte drept datorie a/solut8 su/ acu,aHie de trdare8 0aH de acest univers tradiHional compact8 imperativ8 general acceptat ca e$pri- m!nd !ns?i esenHa sa =tic)etele politice curente !n Occident - 4dreaptaF ?i 4st!ngaF cultural - capt !n 'om nia conotaHii cvaluative speci0ice8 de care istoricul o/iectiv tre/uie s Hin seama8 0apt remarcat !ntre alHii de L. I/rileanu ?i8 mai t!r,iu8 de =. 9ovinescu8 !n scrierile lor despre spiritul critic ?i de,voltarea civili,aHiei rom ne modeme. =$ist ?i o a doua discontinuitate8 legat de cea dint!i dar mani0est!ndu-se !n plan ori,ontal8 este vor/a de ruptura !nregisZtrat !n cultura rom n la !nceputul ?i mai ales s0!r?itul secolului al @l@-lea8 c!nd 'om nia se orientea, de0initiv spre Aest8 neg!nd ?i8 mai t!r,iu8 ignor!nd vec)ile sale raporturi cu lumea /alcanic. #ceast reevaluare se datorea,8 0r !ndoial8 siturii geogra0ice 4parado$aleF a 'om niei8 la rscrucea a trei ,one culturale esenHial di0erite8 dar ?i 0ugii disperate !nainte8 pentru a recupera decalajul temporal 0aH de civili,aHia occidental. :ontinum a?adar s ne cutm identitatea8 dar o cutm !n alt parte. 'uptura cu mediul cultural apropiat !nseamn ?i ruptura cu trecutul apropiat. "tatul ?i cultura /urg)e,e apar !n urma unei negaHii violente a lumii 0eudale ?i /alcanice. 'evoluHia se produce !n lim/aj8 !n viaHa de ,i cu ,i8 !nainte de a ptrunde !n structurile socio-culturale8 dar ea nu are un ritm egal. "pre s0!r?itul secolului al @l@-lea decalajul devine dramatic: accelerarea sc)im/rilor politice ale Hrii este 0r!nat de critica tenace a Wunimii. "tatul /urg)e, a/ia 0ormat se clatin8 !n primul r!nd datorit opo,iHiei intelectualilor. (area ruptur are loc8 a?adar8 !ntre stat ?i cultur8 !ntre politic ?i cultural8 !ntre sincroni,area cu orice preH cu valorile occidentale ?i /alastul unui trecut !nc iu/it ?i respectat8 !ntre 0uga !nainte ?i 0uga !n trecut De?i con0lictul stat-cultur este destul de rsp!ndit !n perioada /urg)e, modern european8 cred c !n ceea ce prive?te 'om nia8 el s-a accentuat din cau,a intervalului e$trem de scurt 2apro$imativ cel de-al treilea s0ert din secolul al @l@-lea6 !n care au 0ost create statul ?i instituHiile sale. Aoi numi aceast discontinuitate8 marc!nd de 0apt o stare de cri, ce durea, !n 'om nia deja de un secol8 con0lictul !ntre un model socio-economic modern ?i un model cultural anacronic. #ceast cri, nu a e$istat !n !ndelungatul =v (ediu rom nesc tocmai datorit concordanHei dintre modelul socio-economic ?i cel cultural. :ultura rom n modern s-a nscut8 a?adar8 printr-o con?tienti,are urmat de o polari,are ideologic8 !n momentul !n care discontinuitatea vertical a celor dou culturi a 0ost /rusc accentuat de ctre discontinuitatea ori,ontal dintre lumea 0euZdal ?i lumea /urg)e, modern. #proape c s-ar putea spune c8 mai apoi8 !ntreaga cultur modern nu a 0ost dec!t cutarea unei noi unitHi care s reconcilie,e modelele socio-economice8 ideologice ?i artistice divergente. !n 0aHa multiplelor parado$uri ale o/iectului su de studiu8 su/iectul8 rom nistul8 nu mai pstrea, nici el o coerenH a/solut. !n primul r!nd8 e$ist 0oarte puHini oameni care s 0ie speciali?ti !n domeniul rom n ?i care8 !n a0ara graniHelor 'om niei8 s se ocupe doar de acest lucru. &entru cea mai mare parte dintre ei8 dac nu pentru toHi8 cercetrile asupra culturii rom ne s!nt du/late de o alt specialitate. Ko//S sau 4violon dXIngresF8 rom na nu s-a impus niciodat ca o specialitate su0icient8 nici mcar acelora dintre noi sau dintre predecesorii no?tri care iau consacrat !ntreaga lor energie ?i care i-au dedicat poate cele mai /une crHi. :are este motivul acestei e,itriP Br !ndoial8 din cau,a statutului !nc imprecis ori secundar pe care !l are rom na !n ierar)ia multor universitHi europene8 a numrului restr!ns de studenHi 2deci de cursuri6 interesaHi de rom n ?i a 0aptului c un rom nist are puHine ?anse s-?i c!?tige e$istenHa !n a0ara univerZsitHii. Dar8 dincolo de aceste o/servaHii de ordin 4practicF8 o !ntre/are di0icil persist: de ce nu a reu?it domeniul rom n s se impun !n con?tiinHa european p!n acumP ncep!nd cu romantismul8 istoria cultural european se a0l !ntr-un e0ort permanent de recuperare a valorilor uitate sau ignorate. O dat cu secolul al @l@-lea8 BranHa8 Lermania8 #nglia deveneau 4centrulF ideal care a/sor/ea8 printr-o mi?care centripet8 4peri0eriileF culturale ce ocupau8 de 0apt8 tot restul lumii. ;otu?i8 evaluarea o/iectelor culturale nu 0cea dec!t s respecte ierar)i,rile politice ale epocii. :on?tiinHa cultural modern8 adic post-ro- mantic8 a 0ost modelat de un sistem politic internaHional 0atalmente orientat spre marile puteri occidentale. &rioritHile ?i criteriile ei de valoare au 0ost produse de un Occident destul de limitat la r!ndu-i8 care a/ia dac avea ?tiinH de literatura contemZporan a "candinaviei8 de e$emplu8 a &ortugaliei ?i c)iar a "paniei sau a Italiei. :ariera8 la 0ortuna8 cutrul sau cutrui scriitor a depins nu de valoarea sa !n interiorul sistemului 1Q

cultural din care 0cea parte8 ci de cota acestui sistem8 ca !ntreg8 !n cadrul sistemului care !l recepta. I/sen8 DostoievsTi8 Inamuno8 BaulTner au 0ost ale?i8 este adevrat8 cu o justeHe remarca/il8 pentru c rspundeau nevoilor culturii 0rance,e din acea vreme. "-ar spune c orice proces de receptare cultural se supune8 pretutindeni ?i !ntotdeauna8 aceluia?i tipar ideologic. Ne!ndoielnic8 dar acest lucru nu 0ace dec!t s ne !ntreasc o/servaHia potrivit creia ierar)ia valorilor culturale !n =uropa a 0ost8 ?i mai este !nc8 strict dependent de ec)ili/rul 0orHelor politice. #lt0el spus8 cota unui o/iect cultural pe piaHa valorilor europene a 0ost !n 0uncHie de cota sistemului politic din care 0cea parte o/iectul respectiv pe piaHa politic internaHional. Or8 pentru a reveni la 'om nia8 aceast Har a avut ne?ansa de a-?i gsi 0orma politic modern a/ia !n cea de a doua jumtate a secolului al @l@-lea8 adic !n momentul !n care alte state ?i culturi8 deja mature8 reu?eau s ptrund pe aceast piaH. 9a s0!r?itul secolului al @l@-lea ?i !n perioada celor dou r,/oaie mondiale8 'om nia nu c!?tigase o pondere politic autonomJ dac a 0ost implicat !n rivalitHile politice ?i militare ale celor 4mariF8 a 0ost doar pentru c repre,enta un client util din punct de vedere strategic. !n plus8 valorile culturale pe care rom nii le-ar 0i putut e$porta la s0!r?itul secolului al @l@-lea ?i !nceputul secolul al @@-lea erau 0ie vetuste8 0ie deconcertante. =minescu a 0ost ultimul mare poet romantic european. 'e/reanu s-a a0irmat prea t!r,iu8 ca ?i .acovia8 !n sc)im/8 :amil &etrescu ?i Irmu,8 prea devreme. Aalul literar ruso0il ?i )ispano0il n-a 0ost urmat de unul rom no- 0il8 de?i rom nii se /ucurau de e$istenHa unor poeHi ca .acovia8 .laga8 #rg)e,i ?i .ar/u ?i de o du,in de esei?ti ?i pro,atori strluciHi. ;oate acestea pentru a conc)ide c !n secolele al @l@-lea ?i al @@-lea 'om nia a ratat momentul prielnic al a0irmrii sale culturale !n =uropa. Dar ar 0i prea simplu s aruncm vina8 dac e$ist vreuna8 doar pe situaHia cultural european. =?ecul se datorea,8 de asemenea8 structurii !ns?i a culturii rom ne ?i !mi permit s altur aceste o/servaHii celor e$primate anterior !n legtur cu parado$urile acestei culturi. =a a 0ost totdeauna greu de clasat8 prea di0erit 0aH de ceea ce trecea drept valoare !n acea vreme ?i era receptat ca atare !n Occident !n acela?i timp8 v,ut de departe ?i !n gra/8 peisajul su cultural prea ivit dintr-o dat8 prea dornic de a 0i !n pas cu moda8 prea amestecat ?i e$trem de marcat de propriul su trecut. !n plus8 de ce s n-o spunem8 'om nia nu a 0cut nimic s-?i e$porte valorile. #ceste inconZveniente n-au 0ost atenuate dec!t prin 4conte$tuali,areaF culturii rom ne !n studiile romanice ?i /alcanice8 care o mai 4domesZticeauF puHin. #ceasta este situaHia pe care tre/uie s o !n0runtm ast,i. #lt0el spus8 cercetrile noastre s-au constituit !n po0ida vsau !mpotriva acestei nepsri sau ignoranHe. Oric!t de riguroase ar 0i8 ele nu primesc8 de o/icei8 !n structura o/iectiv a !nvHm!ntului ?i a cercetrii 2cel puHin !n Occident68 dec!t statutul de )o//S sau de 4violon dXIngresF ?i aceasta se e$plic prin 0aptul c nici o/iectul studiilor noastre8 cultura rom n8 nu a cptat alt statut dec!t cel8 deloc de invidiat8 al unei culturi europene secundare. ;ocmai aceast imagine8 pe care o au alHii despre cultura rom n8 se regse?te8 de o manier mai mult sau mai puHin evident8 !n c)iar centrul activitHii noastre. Noi8 4rom ni?tiiF ne a0lm oarecum !n situaHia ingrat a unui /r/at jenat de comenZtariile prietenilor 0cute !n pre,enHa sa !n legtur cu 0emeia iu/it. =l nu accept ironiile8 0iindc !l vi,ea, ?i pe el8 dar nici nu !ndr,ne?te s o apere de team ca gestul su de iu/ire s nu sporeasc sarcasmele. #tunci8 singura soluHie este s-?i raHioZnali,e,e iu/irea8 s o0ere argumentele logice prin care aceasta s-ar putea impune celorlalHi drept singura alegere posi/il. &entru moment !ns8 rom nistul rm!ne s0!?iat !ntre dou atitudini contrare ce de0inesc parado$ul iu/irii lui. =l este c!nd 0oarte ironic8 c!nd 0oarte pasionat8 c!nd 0oarte distant8 c!nd 0oarte implicat O opHiune !ntre aceste puncte de vedere depinde adesea de apartenenHa sau neapartenenHa rom nistului la o/iectul su de studia #st0el8 mulHi romani?ti de origine rom n se simt datori s se justi0ice. #dmit criticile cu privire la structura ?i tipologia o/iectelor lor culturale8 dar nu ?i pe cele !n legtur cu valoarea acestora. =i resimt dureros aceast 4desacrali,areF8 0r s-?i dea seama c a apra prea mult poate 0ace uneori dovada unui comple$ de in0erioritate. ;ipul opus de rom nist se simte mai degra/ o/ligat a lansa unele ironii prevenitoare pe care8 din sl/iciune8 le !mparte cu pu/licul8 tem!ndu-se ca ceilalHi s nu-i vad prea repede tandreHea pe care o !ncearc pentru o/iectul su. Ironia !l salvea, ?i !l justi0ic totodat8 el !?i pstrea, distanHa pentru a rm!ne el !nsu?i8 pentru a nu 0i !ng)iHit de o/iect #lt0el spus8 acest rom nist accept ierar)ia cultural sta/ilit !n =uropa pentru a-?i regsi senintatea ?i8 poate8 pentru a se proteja !mZpotriva !ndoielilor cu privire la alegerea meseriei sale. !n am/ele ca,uri8 rom nistul risc s se identi0ice prea mult cu rolul pe care i 1-a con0erit Istoria8 rm!n!nd8 cu toate acestea8 !n a0ara ?tiinHei. :edea, c)emrii emoHionale8 contradictorii8 a o/iectului8 pentru c nu a reu?it s c!?tige autonomia pe care orice ?tiinH matur o presupune 0aH de o/iectul ?i pu/licul su. MtiinHa nu tre/uie nici 11

s justi0ice nici s acu,e. =a !?i o/serv8 !?i descoper o/iectul8 ?i !n acela?i timp !l construie?te. Imaginea pe care pu/licul ?i-o 0ormea, despre acest o/iect nu este dec!t un alt aspect al o/iectului !nsu?i. MtiinHa nu are nimic de a 0ace cu oportunitatea a0irmaHiilor sale8 ci doar cu adevrul lor. ;ravers!nd at!tea parado$uri8 discursul meu risc s devin cam sinuos. De 0apt8 cred c vom putea evita di0icultHile menZHionate numai privindu-le drept !n 0aH. Nu putem ie?i dintr-o situaHie parado$al dec!t 0ormul!nd-o limpede. 9a drept vor/ind8 parado$urile culturii rom ne ?i ale rom nistului nu s!nt !n mod necesar eterneJ dimpotriv8 mi se pare c8 !n ultima vreme8 ?anZsele de a modi0ica mcar nuanHele8 dac nu datele pro/lemei8 au devenit mai mari ca oric!nd. !n primul r!nd8 0r !ndoial c interesul pentru cultura rom n s-a de,voltat ca urmare a rolului politic pe care 'om nia !l joac ast,i8 c!nd !?i 0ace loc pe scena istoriei europene. 9im/a ?i literatura rom n8 'om nia !ns?i s!nt descoperite cu uimire de ,iari?ti8 de opinia pu/lic8 de studenHi8 de turi?ti8 care nu e,it s-?i e$prime impresiile8 deseori divergente. &e de alt parte8 !ntr-o epoc dominat de mass-media8 ,onele al/e nu-?i mai au locul pe )arta lumii. :ultura rom n !ncepe s 0ie cunosZcut ?i din motivul c toate o/iectele culturale tre/uie cunoscute. De asemenea8 descentrali,area cultural este un 0apt !mplinit Nu mai e$ist un centru al =uropei ?i =uropa !ns?i nu mai este centrul lumii. "c)im/urile mondiale aproape c au anulat ierarZ)iile presta/ilite. !n cadrul procesului acesta de modi0icare a ierar)iilor cultuZrale tradiHionale cultura rom n ar putea trage pro0it din c)iar aspectele ei parado$ale. Baptul de a repre,enta o cultur de rscruce devine o calitate !n momentul !n care 0rontierele se ?terg ?i !n care Occidentul descoper nu doar pitorescul ci ?i puterea de temut a Orientului. DiscontinuitHile mani0estate de cultura rom n ar putea 0i c)iar un punct de atracHie atunci c!nd s!nt semnalate diverse rupturi ?i tensiuni acHion!nd !n pro0un,imile continuitHilor culturale instituHionali,ate. &e de alt parte8 ar)aisZmul ei ar putea seduce pe cei care s!nt preocupaHi de 0ormele primare8 spontane ale e$presiei. Mi-apoi8 0aptul c este greu clasa- /il nu ar 0i o !ncurajare pentru cei care doresc s distrug clasi0icrile ?i discursurile autoritare venind de pretutindeni !n decursul vec)ilor ?i noilor r,/oaie ideologiceP Dar8 !nainte de toate8 dep?irea acestor parado$uri este o opHiune ce tre/uie s aparHin rom nistului !nsu?i. Aoi !ndr,ni s spun c rom nistul este dator 0aH de sine !nsu?i s ia un nou start8 s se construiasc pe sine ca specialist recunoscut de societate. &e vremea romanticilor se spunea c rom nul s-a nscut poet =ra8 de asemenea8 un mod de a admite c rom nul nu este un spirit critic !nnscut :ulturii rom ne i-au lipsit ?i !nc !i mai lipsesc8 poate8 spiritul critic8 puterea de a ela/ora concepte riguroase. Or8 mi se pare c o nou con?tienti,are a o/iectului !nseamn8 mai ales8 ela/orarea de noi concepte8 de0iniHii ?i structuri ale acestuia. &entru a sparge actualul statut nesatis0Zctor al rom nisticii - ?tiinH ce are ca scop studiul culturii rom ne - este8 !n egal msur8 nevoie de un e0ort teoretic ?i organi,atoric. In e0ort teoretic8 !n sensul c parado$urile e$istente acum !n atitudinea rom nistului ar disprea de la sine ca nesemni0icative. Mi un e0ort organi,atoric8 !n sensul c cercetarea de p!n acum8 !ntreprins de indivi,i i,olaHi8 intimidaHi ?i resemnaHi8 justi0ic!ndu-?i modestia prin lipsa de interes a pu/licului8 se dovede?te anacronic ?i nu !ndeajuns de e0icient. Demnitatea unei meserii se c!?tig8 printre altele8 prin organi,area muncii ?i prin curajul de a-i !n0runta greutHile. De/ut!nd printr-o discuHie despre parado$urile instalate !n i liiar centrul o/iectului ?i su/iectului acestei meserii8 sper s 0i semnalat 0aptul c revistei noastre nu-i vor lipsi nici !ndr,neala8 nici luciditatea !n e0orturile de a-?i limpe,i domeniul de activitate si de g!ndire.

Nicolae *anolescu ( !ate despre autor

18

Nicolae (anolescu8 nscut Nicolae #pol,an8 2n. -1 noiem/rie 1+3+8 ' mnicu A lcea8 jude ul A lcea6 este un critic i istoric literar rom n8 cronicar literar i pro0esor universitar8 mem/ru corespondent al #cademiei 'om ne 2din 1++16. # activat i ca politician dup 'evoluia din 1+8+. #m/asador al 'om niei la IN=":O i preedintele Iniunii "criitorilor din 'om nia 2pentru al doilea mandat6. =ste considerat !n general ca unul dintre cei mai importani critici literari rom ni din ultimele decenii.C1E Ina dintre cr ile sale 0undamentale este Istoria critic a literaturii rom ne8 aprut !n -<<8 !ntr-o ediie de0initiv8 respect nd8 !n linii mari8 0ormula clinescian de a/ordare critic. (anolescu este8 de asemenea8 directorul revistei 'om nia literar. #ctualmente este pro0esor consultant la :atedra de 9iteratur 'om n a Bacultii de 9itere8 I...

*ihail +o lniceanu
In pionier !n tot ce a 0cut8 nu doar !n programul Daciei literaret a 0ost ?i (i)ail *oglniceanu. &ro,a romantic a0l !n el c!teva capete de drum. :)iar mai !nainte de 184<8 anul a?teptat cu 0ric de #le$andrescu8 dar care s-a dovedit 0ast8 !l descoperim pe *oglniceanu cola/o- r!nd la pu/licaHiile lui #sac)i cu traduceri ?i prelucrri8 ca toat lumea. Iorga a avut dreptate s le numeasc 4strlucite pagini de pro, ironicF 21+838 voi. 18 p. -++68 de e$emplu8 pe acestea din #dunri dnHuitoare8 o adaptare8 cum s-a dovedit8 dup 0rance,ul Wac\ues 'ap)ael8 dar !n ce lim/ pitoreasc impeca/il : 4Mi cu o suvenire des0tcioas :XL g!nduri m uitam la rm?iHele strlucitei mele tualete din ,ioa trecut8 ce era !mpr?tiet !n mijlocul odii J ?ac?!rii cei ro?ii aruncaHi pe covor8 gal/inii papuci dormind pe vatr8 ca o rn!H ce se !ncl,e?te8 mnu?ele aninate !n coada unui i/ric8 cilicul cel glo/os rostogolit supt pat8 ?i taclitul8 a crui coad8 !n ,ioa trecut8 prin sco/or!rea sa p!n la pm!nt8 0cea mirarea tuturor /a/elor8 ?edea !nvluit pe un scaun. Nu ,ic nimic de 0ermeneaua cea ro?ie care8 aninat pe u?8 smna la cununele de pipru?i !ntinse !naintea casei unui /ulgar din Ku?iF 2Opere8 voi. 18 p. 346. Aerva comparaHiilor8 com/inaHia de cuvinte vec)i ?i noi. P3use pe lim/ !n modul degusttorilor de vin8 vor 0orma ?i de aici incolo particularitatea pro,ei lui *oglniceanu8 care are prea mult spirit critic ca s 0ie cu adevrat un scriitor8 dar a crui inteligenH literar ne des0at adesea ca o pur art a cuv!ntului. (iestria e vdit8 p!n la virtuo,itate8 !n Ilu,ii pierdute8 nuvel care !ncepe prin a imita glumeH procedeul /al,acian al intrrii !n su/iect 24!ntr-o sear de iarn sau de primvar8 ,u nu Hi-oi ?ti spune...F8 idem8 p. 4+68 modelul !nsu?i 0iind numit o pagin mai departe8 cci damele din salon 24a criia nu Hi oi 0ace descrierea8 mcar oric!t de la mode s 0ieF6 citesc 9a p)Ssio- logie du mariage deopotriv cu #l/ina rom neasc8 unde tocmai s-au tiprit Ilu,iile pierdute ale domnului A.#. :um se vede8 autorul se joac interte$tual8 ca pro,atorii tineri de ast,i8 dintre care unul a !mprumutat nu !nt mpltor8 titlul romanului neterminat din 18N<8 ;ainele inimei !n cadrul sc)iHat mai sus8 se introduce povestirea 4intiiui amor-8 rare are Xcaracter memorialistic8 0iind8 dup :um am !nvHat rom ne?te a iui Negru,,i8 a doua amintire din copilrie a unui scriitor rom n. *oglni- ceanu se dovede?te con?tient p!n !n v!r0ul ung)iilor de procedeele literare 0olosite. 4BaHa ei era rtund ?i al/ ca pu0ul unei le/edeF8 scrie el despre Niceta8 de care junele erou e !namorat. Dar adaug numaidec!t : 4:omparaHia e o/i?nuit8 dar mi-Hi ierta c alta mai poietic nu-mi vine su/t panF 2idem8 p. N16. 'e0erinHa livresc e locul ei : 4Dac a? 0i 9amartine sau Aictor Kugo8 tot n-a? 0i !n stare s v 0ac a descriere adevrat de acele /u,eF 2i/id6. :ompar!nd primul su /ilet de amor8 eroul8 care t ?i narator8 admite cu umor cX a recurs la 4toate comparaHiile lumii8 2la6 toate cuvintele te)nice de 0iloso0ie8 de retoric8 de geogra0ie8 de istorie8 p!n ?i de astronomieF 2idem8 p. N+6. "cena rende,-vous-ului o/Hinut cu ajutorul acestui g)iveci stilistic este savuroas prin naivitatea !ndoit cu cele mai )a,lii trimiteri literare. &asajul pare scris !n maniera 9udic a opt,eci?tilor : 49a ceasul )ot0!t8 c!nd intrai !n odaie8 s!ngele !mi clocotea8 vinele t!mplelor mi se !m0lase. "ocoteam c 0runtea a s mi se dis0ac. De emoHie nu puteam s m sprijin pe picioare J a?teptam cel !nti rende,- - vous din viaHa mea. XNiceta nu venise !nc. !n puHin !ns au,ii 0!?ietul roc)ii de mtas J cunoscui pasul. Inima-mi /tea a?a de tare8 !nc!t prea c vra s saie din loc J pusei m!na ca doar a? putea s-o stp!nesc. I?a se desc)ise ?i Niceta se art. #tunce nu mai ?tiui c] 0ace J mai mult din neputinH dec!t din voinH8 genunc)ile mi se !ndoir ?i picai dinaintea ei. :it Hinu aceasta nu ?tiu J at!t numai !mi aduc aminte c m tre,ii !n /raHele iu/itei mele. :u o e$presie 1+

nespus de 0ericire8 m uitam la 0rumo?ii ei oc)i8 HintiHi asupra mea. =a se plec ?i m srut pe 0runte ^ era cu un an mai mare dec!t mine ^ ?i cu m!na sa !mi da prul de pe cap !n lturi. In s0!r?it8 dup o contemplare mut de vro c!teva minute8 eu rostii aceste cuvinte ^ tot din !nt!mplrile 0iului lui Ilisie : _(a :alSpso`8 ?i ea8 cu un glas dulce ca ,e0irul primverei8 !miXrspunse : _(on ;elema\ue`. O R era o po,iHie cu totul 0lorei asc8 cci8 dup ;elema)8 cartea cea mai plcut pentru noi era Blori i. &storii lui !m/rcaHi !n straie de mtas8 cu peruci cu pudr8 purtind iarna ?i vara cununi de rosae centi0olia8 vor/ind !ntr-o lim/ mai corect dec!t a 0ilologilor no?tri8 pstoriHele lui cu roc)ie de ga, ?i de /lond8 cu ciu/oHele de prunel8 cu noduri de cordele cumprate de la (iculi de pe arunce8 povjauind ni?te miei cu o l!n mai de!icat dec!t matasa8 carii m!ncau numai livand8 rosmarin ?i se adpa numai cu ap de ro,e ?i de miile jleurs8 !mi prea oamenii cei mai 0ericiHi din lume. Dac n-a? 0i 0ost amore,ul Nicetei8 a? 0i dat tot !n lume ca s 0iu Nemorin8 amore,ul =stelii.F 2idem8 p. Q16. Irmarea acestei delicioase int!lniri e mai puHin amu,ant pentru erou8 dar e povestit de narator cu acela?i umor : Niceta trimite amore,ului o acadea !n 0orm de inim8 strpuns sim/olic de dou /olduri8 dovedind un gust de 4/cliH de pe &odul 9ungF8 ceea ce8 0ire?te8 nu poate !nt!r,ia s-i risipeasc acestuia tot entu,iasmul. 4Iat8 mesdames8 _ura am pierdut8 prin o ,a)aristic8 ilu,iile celui !nti amorF 2idem8 p. Q36. Nu mai puHin interesant ar 0i 0ost /al,acianul roman din 18N<8 !n care naratorul se ia totu?i mai !n serios8 voind pro/a/il a sugera d_ la titlu c inima are raHiunile ei pe care raHiunea nu le cunoa?te : daca este !ngduit o supo,iHie privitoare la continuarea nescris a romanului8 eu cred c "ti)escu8 /oierul /asara/ean a?a de candid !n ideile sala despre progres8 s-ar 0i !namorat 0atal de sora =lenei cea ideal8 coc)?ta 9aura8 sim/ol tocmai al decderii moravurilor pe care el o ve?teje?te !n at!t de aspre cuvinte. "ti)escu nu e altul dec!t provincialul ,ugrvit !n Bi,iologia din 18448 inspirat de Negru,,i. Dup o introducere cam pisloag8 adevratul !nceput al Bi,iologiei provincialului din Ia?i s-ar 0iF cuvenit s 0ie acesta : 4Deci !ncepem. "coateHi-v plriile ?i v !nc)inaHi. &rovincialul intr !n scen. Iat omul nostru. :e ne pas de unde vine8 s 0ie de departe sau de aproape8 de la mia,noapte sau de la mia,,i8 dintr-un t!rgu?or sau dintr-un ora?8 de la #dgiud sau de la Boc?eni8 de la LalaHi sau de la :otnar8 de la KerHa sau de la .!rlad8 el n-ar 0i8 nu este dec!t un provincial. Iat-1. "-1 lum !ndat dup ce simte cea !nti impresie. !ndat ce )ara/agiul sau surugiul i-a spus c se ,resc turnurilea8 !ntocmai ca patru 0esuri8 a mitropoliei8 provincialul !?i 0reac oc)ii8 !?i !ntinde vederea8 dac este !n cruH acoperit !?i scoate capul a0ar8 !ntocmai ca un pui de lstun din cui/ul su8 si se !nalt8 d!ndu-se cu totul priveli?tii...F 2idem8 p. 11^1-6. Nota/ile8 !n regim ludic8 nu 0r o anume grosolnie8 s!nt unele te$te scurte rmase de la *oglniceanu8 cum ar 0i &roorociile curioa,e pe anul 18448 destinate unui almana)8 !n stilul viitor /urlesc-a/surd il lui &ann sau (. Gamp)irescu ?i mai ales acelea parodice !ndreptate contra 0ostului su protector8 domnitorul (i)ail "turd,a8 !n care se 0olose?te tiparul imnului religios spre a se glori0ica nenorocirea 2Noul acatist6 ori acela al rugciunii ca s se e$prime )ula 2:re,ul moldovenilor6. Wocul de cuvinte e transparent8 4(i?elul domnF 0iind (i)a- il-dumne,eu 2ca s nu mai spun c 4(arg)ioala curvaF8 de la 4du)ul necurat al creia s-a ,mislit acesta8 se !nt!mpl s 0ie !ns?i Jna?a lui *oglniceanu6. :u totul alte sentimente nutrise odinioar scriitorul pentru "turd,a8 care-1 trimisese la studii !n "trintate pc c)eltuiala .b a8 !mpreun cu /ei,adelele. !ntr-o istorie critic a literaturii nu aceast ingratitudine 2justi0icat sau nu6 ne preocup8 ci !mprejurarea c8 de la 9uneville ?i de la .erlin8 t!nrul8 care avea la plecare doar 11 ani8 a trimis tatlui ?i surorilor sale un numr de scrisori demne de atenHie. Mi literatura epistolar are8 deci8 in *oglniceanu un precursor. #cesta scrisori ?: dou scurte jurnale de drum ce le succed repre,int8 dup opinia multor comentatori8 opera cea mai !mplinit literar a pro,atorului. Dac vom gsi !n ele puHine elemente estetice8 !n sensul strict8 cci *oglniceanu are palet srac ?i e prea sigur pe sine8 prea controlat8 ca s se lase vreodat !n voia instinctului creator8 nu e totu?i mai puHin adevrat c personajul pe care epistolele ne 0ac s-1 !ntre,rim este cu totul ?i cu totul uimitor. #vem a?adar e$presivitate !n msura !n care ni se permite accesul la o g!ndire ?i la un comportament8 c)iar daci intenHia artistic lipse?te. 4Benomenalul t!nrF8 cum 1-a numit primul editor al scrisorilor 2Kane?8 1+138 p. viii6 geniuF sau 4/tr!nul copil de la 9uneville ?i .erlinF8 cum i-au spus alHii8 este o com/inaHie de in0antilism ?i de !nHelepciune8 de sinceritate ?i de po,8 de candoare ?i de em0a, deli/erat. =i !?i adaptea, torjal ?i stilul !n 0uncHie de destinatarii epistolelor. BaH de surori8 e c!nd rs0Hat ?i copilros8 Xcinci s0tos8 ptruns de grij pentru educaHia lor. 9e cere s-i trimit reHe te cie pi -<

F:jituri8 poe,ii ?i cintece copiate Fdin reviste8 ca ?i tot soiul de noutHi din Har8 24car jXaime mieu$ Ies c)esos moldaves \ue Ies con0ituresF8 FediHia 1+138 p. -168 ,/t!ndu-se !n sc)im/ s le procure crHi 0ranHu,e?ti. 4Uuant pour #leco 20ratele mai mic68 le considerant comme militaire et comme en0ant8 je lui envoi 9es8 cris de &aris et 9e nouvel alp)a/et militaireF 2idem8 p. -16. "e scu,8 jumtate serios8 jumtate glumeH8 a nu putea s le vor/easc despre situaHia politic8 0iindc 4ie ne mXen mele pasF ?i nici despre teatru8 cci 4je nXS vais pasF 2idem8 p. --6. = o sgeat contra lui "turd,a8 care-i Hinea pe /ieHi pe scurt ?i departe de orice le-ar 0i putut inculca idei revoluHionare. Iar teatru romantic era o verita/il pepinier. (ult vreme8 va adopta o po,iHie diplomatic !n privinHa protectorului su8 a /ei,adelelor ?i a celorlalHi moldoveni a0laHi la studii. Mtia8 desigur8 ?i c scrisorile !i erau desc)ise. #re c!teodat un umor pince scrns rire: 49esF princes Aogoridi sont rctournes de Aienne ou de (unic8 car ils S ont ete8 parce \ue dans toute lX=urope ils nXont pas trouve une instruction \ui leur soit convena/le et des pro0esseurs \ui soient dignes de leur enseigner Ies sciencesF 2idem8 p. 1+6. Nu c)iar acela?i ton !l ar/orea, c!nd !i scrie lui (atei (illo8 prietenul rmas la Ia?i8 sau c!nd se pl!nge de tcerile lui epistolare : 4Dites #leco de demander (illo pour\uoi !l ne mXecrit pas J est-il devenu 0ier depuis \uXil a recu une montre du prince P UuXil lui d!se aussi \uXun ami vaut plus \uXune montre et \uXil ne doit pas mXou/lier pour une /agatelle8 moi \ui lXaime tan 2idem8 p. -46. Ironia este !ndulcit aici sentimental. BaH de ti : 2/- /aca68 registrul e de0erent. ;oate scrisorile ctre acesta sine !n rom ne?te ?i !ncep cu !ne!nttoarea 0ormul : 4:u 0iasc plecciune srut m!na dumitale8 /a/acF. In ele8 *oglniceanu ?tie s se pre,inte ca devo- Hiunea 0ilial !ntruc)ipat : 4:rede8 //ac8 c !n toat viaHa me voi urma- s0aturile cele /une care mi le 0aci prin scrisoarea me8 cci vd c s!nt pentru 0olosul meu8 ?i de-a pururea voi cuta a m 0ace vrednic de d-ta ?i de /untatea (riei "aleF 2idem8 p. 416. Intr ?i olecuH de ipocri,ie aici8 0iindc ?colarul are mereu /a cereri de parale a -0ace8 /a lmuriri a da !n privinHa comportrii lui pe meleaguri strine8 mai cu seam c la urec)ile domnitorului ajung p!re dintre cele mai ur!te8 ?i e nevoie de a-i c!?tiga /unvoinHa. :u o ingenuitate temeinic g!ndit8 viitorul r,vrtit se dovede?te capa/il a imita stilul vec)ii politeHi8 care va 0i plcut ?i tatlui ?i domnitorului. Belicit!ndu-1 pe-cel clint!i de un- an nou8 nu precupeHe?te nici o !ntorstur demodat de 0ra,8 nici un ar)aism sentimental8 spre a satis0ace gusturile ceremonioase ale //aci : 4De datoria unui 0iu recunosgtoriu este ca8 macar c este deprtat Fde printele su8 s-i scrie ?i s-i arate la !noirea anului precum ?i !n toate ,ilele vieHii sale8 supunerea8 cinstea ?i recuno?tinHa sa. Deci nu lipssc ?i eu a !mplini cea mai scump ?i mai iu/it mie datorie. Din cea mai 0raged a me copilrie8 am simHit ?i am primit 0acerile d-tale de /ine. Nu numai- c mi-ai dat viaH8 ?i mi-ai artat !nc ?i c)ipurile ?i mijloacele de a o !ntre/uinHa ?i de a o pitrece !n cinste ?i !n 0ericire. ;oate c)ipurile ?i toate trudiie Hi le-ai dat numai ca s m ve,i norocit ?i !nsmnat !ntre moldoveni. Nu crede8 dar8 prea scump mie printe8 c ai 0cut toate aceste pentru un nerecunosctoriu ?i pentru un nemulHmitor. Nu8 !n toat curgerea vieHii mele8 ?i la cel mai de pe urm minut8 voi cuta s m 0ac vrednic de purtrile de grij a domitale penHru mirHe8 cu /una me purtare ?i deapururea sara ?i dimineaHa voi /inecuvinta numele domitale ?i voi ruga pe prea milostivul Dumne,u ca s-Hi !ntoarc preHul at!tor 0aceri de /ine...F 2idem8 p. N46. cI1 in0ormea, regulat de locurile prin care trece8 descrie ora?ele8 monumentele8 o/iceiurile. !i !n0Hi?ea, pe larg programul de studiuJ care e teri/il de !ncrcat8 cum va 0i ?i al lui (aiorescu la ;)eresianum8 !ncep!nd la Q. dimineaHa ?i8 curg!Xnd8 cu o pau, de pr$n,8 p!n la 1 seara8 0r distracHii ?i c)iar 0r necesarele pentru sntate plim/ri8 la care pedagogul se opune din ordinul lui "tur,a8 ca s !mpuHine,e ast0el contactele8 ?colarilor. !i solicit la r!ndul lui tot soiul de in0ormaHii despre (oldova8 necesare8 la un moment dat8 redactrii unei istorii a .Hrii. :um "tur,a e speriat de ce va conHine ?i pretinde a o citi !nainte de tiprire8 *oglniceanu !l lini?te?te !ntr-o scrisoare din 18318 !n care tactul diplomatului de mai t!r,iu este deja evident : ur,eal ine$trica /il de 0ermitate.X ?i de garanHii calmante8 !n care istoricul in spe se arat pe cit de a/il !n 0orm8 pe at!t de intrata/il !n 0ond. Nu mai e junele ine$perimentat din primii ani. # !nvHat s cunoasc oamenii. De su/ noleiala 0iului iu/itor ?i a cetHeanului o/edient ies acum la iveal adevratele sentimente. :!nd a0l c (ria "a a decis a-1 trimite la .erlin8 dup consumarea perioadei 9uneville8 se mir ?i crede c 4nu ni va 0i /ineF8 dar nu cr!cne?te !nc : 4=u !ns8 cum mi-ai poroncit8 nu voi ,ice nimic J !Hi scriu numai de aceasta dumitaleF 2idem8 p. Q86. Deja o um/r de nesupunere !ntunec politeHea resignrii. Mtie c !i e o/ligat domnitorului8 dar nu se s0ie?te s a?tearn pe )!rtie o socoteal din care re,ult c suma c)eltuit se putea !njumtHi ?i 0olosi mai raHional8 prin eliminarea nesu0eritului pedagog care-i !nsoHea pe ?colari 24eu s!nt acum destul de /tr!n ca s ?tiu ce-i /inele ?i -1

ce-i rulF8 idem8 p. 1<-6 ?i prin trecerea de la ?coala o/?teasc 2din orgoliu ?i prudenH8 "tur,a !l Hinea8 ca pe /ei,adele8 la pro0esori particulari6. :!nd cu tiprirea istoriei lui8 iat-1 deodat e$trem de decis : 4Ori c m va opri8 sau c !mi va lsa voe de a tipri istoria mea ^ !i noti0ic el //aci8 nu cine ?tie ce nelini?tit de intenHiile domnitorului ^ am judecat 0r strmutare de a cere s m !ntorc !n (oldova !n viitoarea iarn J cci s!nt acum ostenit de a m vide pro/o,it pentru lucruri nevinovate. Mtiu 0oarte /ine c eu costisesc o mulHime de /ani ?i dumitale ?i (riei "ale J de aceia vreau s pun un s0!r?it la aceste c)eltuele. Areau s m )rnesc singur.F 2idem8 p. 1<N6. !n 0ine8 ridic!ndu-i-se din porunca lui "tur,a pa?aportul pentru &aris 2cci domnitorul nu dorea ou nici un c)ip s-?i vad protejatul ?i 0iii ajun?i !n capilala revoluHiei europene68 t!nrul8 care are acum -1 de ani8 !i scrie tatlui8 pe cel mai categoric ton cu putinH8 neclintita lui deci,ie de a nu se supune dec!t pentru moment8 urm!nd totu?i a pleca ulterior !n BranHa : 4De aceea !Hi scriu lmurit ?i nestrmutat : te ascult8 Hi-am 0cut dorinHa8 dar !n urm vreu s m duc la &aris J almintrele m giur pe oasele maieu-mea 2?i crede c voi Hine acest jurm!nt6 c !n veci nu mi-i mai vcclrJi ?i s 0ii rspun,tor dinaintea lui Dumne,u pentru toate nenorocirile in care voi cdea.F 2idem8 p. 1+<6. Din !nc)isoarea de la '!?ca8 unde e deHinut scurt vreme la !napoiere8 repet avertismentul8 pe un ton la 0el de revoltat8 din care nu at!t respectul 0ilial a disprut8 c!t e$presia acelei politeHi patriar)ale pe care ?colarul de la 9uneville o mai a0ecta !nc8 din dorinHa de a-?i mulHumi printele de mod vec)e. Din aceia?i ani 218448 184Q6 s!nt ?i cele dou jurnale de cltorie. *oglniceanu se numr printre cei dint!i cltori romantici. ;oat lumea cltore?te !n ab d:?ti ani ^ !n =uropa8 #sia8 #0rica ^ ?i !?i !nseamnea, impresiile : "tend)al !n (emoires un touriste 2183868 :)ateau/riand !n 9XItineraire de &aris Werusalem8 #l. Dumas !n Impressions de voSage8 Lustave Blau/ert8 (erimee8 Nerval ?i alHii8 inuniera/ili ca nisipul "a)arei. !nsemnrile din jurnalul viene, 2primul al lui *oglniceanu6 s!nt succinte8 precise ?i 0r e$presie plasticaO. Inele urmau pro/a/il a 0i de,voltate8 dup ce 0useser luate !n 0ug condeiului. *oglniceanu 0recventea, /i/liotecile8 teatrul8 /aletul. Nu o/serv natura8 ci cultura. 4Discordia dintre /iurg)erii ?i no/ilii #ustriei se poate /ine de0ina prin piesa lui Miler :a/ale ?i amorF8 scrie el 2Opere8 1+148 voi. 18 p. 4+<68 coment!nd reacHiile la pies ale slii. Istoricul se 0ace remarcat !n notele despre trsturile etnice 2toHi cltorii no?tri romantici le o/serv6 sau despre lipsa sracilor !n satele austriece. (ai mature s!nt Notes sur lX=spagne8 scrise tot !n rom ne?te8 cu puHine e$cepHii8 !n timpul unei cltorii la (adrid8 pe urmele8 dac pot spune a?a8 ale lui (erimee ?i "tend)al. =le au 0ost lsate !n mare neor!nduial8 nede0initivate - art!nd ca un talme?-/alme?. Dincolo8 ?i !n ele8 de pasajele eu caracter istoric 2evenimente8 anecdote8 legende68 gsim unele descrieri8 care adaug o pat plcut de culoare te$tului 24#ceste sate 0ormate de pietre ro?ii pe care le scoHi aprinse din 0ier/inHeala soarelui8 le ve,i toate str!nse8 !ncungiurate de ,iduri8 ca ?i c!nd morii le-ar !ncungiura !ncF idem8 p. N<16 sau imagini 0oarte 0ragede8 naturale ?i picturale deopotriv8 !nduio?ate de amintirea copilriei 24*ennst du das 9and >o die Gitronnen >ac)sen !ntre/am odat !n copilria mea P #cum o cunosc. #m v,ut Lranada Inc)ipuie?te-Hi o pdure !mprejurul unui ora?8 acoperit de 0rumosul ori,on meridional8 de acel al/astru pe care-1 ,re?ti numai !n ta/loelii lui 'a0ael. Mi !n acea pdure ve,i portocalul cu poamele sale de aur ?i 0lorile sale8 semnul virginitHii Lranadei8 cu s!m/urii si de ru/in8 care au 0rint armele morilor J palmierul8 !nalt aprtoare menit a apra de soare pe trector8 0alnicul ca surguciul unui sultanF8 idem8 p N186 Bra,a are pe alocuri acea neglijenH a/undent ?i e$presiv8 mmnunc)ind in0ormaHiile cele mai disparate ?i impresiile cele mai nea?teptate8 pe care n-o vom mai !nt!lni dec!t la Iorga8 cel totu?i a?a de deose/it temperamental de *oglniceanu : 4;oledo au pstrat un par0um de veacul de mijloc ce nu o gse?ti nicieri. ;oate celelalte ora?e8 !nsu?i Nurem/ergul8 ora?ul gotic al #lemaniei8 leagnul lui #l/ert Diirer8 a Iui Kans "aTs8 a lui &eter Bisc)er8 au luat natura veacului al *l@-lea. ;oledo8 de?i de,/rcat de so/oarele sale8 de capitulul su8 da turniile8 de cavalerii8 de romancierii 2P68 de procesiile sale8 au rmas !nc ora?ul gotic8 ora?ul mor par e$cellenceF 2idem8 p. N11^N1868 In 0ine8 *oglniceanu tre/uie considerat ?i unul din primii no?tri oratori parlamentari8 cu !ncepere din 18N18 ?i ne!ntrerupt p!n la moartea sa !n 18+18 dar cu deose/ire !n epoca lui :u,a8 !m/in!nd8 !ntr-un stil !n genere so/ru8 dar cu destule e$presii 0amiliare8 o mare putere de persuasiune8 datorat 0ranc)eHii sale neo/i?nuite ?i /ine strunitului su patetism8 ca ?i darului de a-?i 0ormula cu un umor sarcastic ideile. I/ri- leanu se arta entu,iasmat !n special de discursurile despre legea ruralc e drept8 mai mult !n pro/leme de conHinut. 4:rHile dlui 'adu 'osetti8 spunea el studenHilor ie?eni8 nu s!nt dec!t o justi0icare savant a acestor dou discursuri 2din 18Q-6F 2Opere8 voi. 88 p. -QQ6. Mi tot el semnala o 0oarte caracteristic argumentare !n Discursul cu privire la --

Inirea &rincipatelor rostit !n 18N1 !n #dunarea ad-)oc a (oldovei !n care pro/lema era s 0ie com/tut antiunionismul celui mai /ogat dintre /oierii moldoveni : 4Aiu acum la domnia lui marele logo0t ?i cavaler #lecu .al?. Domnia lui !n loc s vie a ne vor/i ca deputat al Hrii8 singurul titlu care ne d drit de a vor/i aici8 ne-a rostit opinia sa ca proprietariu de 8< <<< de 0lci pm!nt. (are avere8 0rumoas avere J nimene din noi nu o are. !ns este cineva care o are !n,ecit mai mare dec!t domnia lui deputatul de &utna. #cesta este un oarecine8 care se nume?te Har8 acea Har care o repre,entea, aceast #dunare. Domnul deputat ne ,ice c are 8< <<< de 0lci. =i /ine8 noi8 #dunarea8 avem mai mult c)iar dec!t 8<< <<< de 0lci8 cci !n0Ho?m HaraF 2Opere8 1+838 voi. III8 partea I8 p. 3-6. ;re/uie spus !n !nc)eiere c redusa ?i !n genere ignorata oper !n pro, a lui *oglniceanu a st!rnit ?i unele entu,iasme8 al lui N. :arHojan8 de pild8 care socotea c notele de cltorie ar 0i putut deveni8 !ntr-o redactare de0initiv8 4o culme pentru literatura epoceiF ?i rl Iui &erpessicius8 autorul unui 0rumos studiu cules !n Wurnal de Rei r. In acesta8 criticul vor/e?te de un 40oarte !n,estrat literator8 cruia I: si- toarele !i 0cuser parte de alese !nsu?iri de o/servaHie8 de un 0oarte su/stanHial )umor8 de o distilat ironie ?i de o _sirntimintalitate` 0pentru a 0olosi c)iar termenul su !n straiul lui de acum un veac6 atentF 2p. 886. "coH!nd sta0idele din co,onac8 dup metoda lui o/i?nuit8 &erpessicius relev c!teva /ijuterii ale pro,ei lui *oglniceanu8 din acelea p\ care lectorul neglijent le trece cu vederea : 0rumoasa =lena din ;ainele inimei are un oc)i al/astru ?i altul negru8 o ciudHenie asemntoare vdind Niceta din Ilu,ii pierdute8 ale crei spr!ncene negre se arcuiesc peste o perec)e de oc)i al/a?triJ totodat8 scriitorul ar 0i 0iind un maestru al picanteriei licenHioase #nd de0ine?te !n romanul su 0emeia prud ca8pe una 4a creia numai urec)ile8 rareori ?i oc)ii !i s!nt curateF. = drept a recunoa?te c nasul lui &entapolin nu d8 nici de ast dat8 gre? si c spiritul critic a?a de mani0est al lui *oglniceanu coe$ist cu unul8 secret8 de o natur pur artistic8 din pcate lsat en plant8 cu o e$presie drag Iui Odo/escu8 adic nede,voltat.

)rima poe,ie lirica

La raspintie de lumi. Intre Apus si Rasarit
nceputurile literaturii noastre artistice8 !n sensul modern al termenului8 au 0ost uneori legate de apariHia romantismului 2L. I/rileanu8 1+148 M. :ioculescu8 1+446. :eea ce pro/a/il a !mpiedicat luarea !n considerare8 pentru acest e$traordinar eveniment8 a epocii dintre 11818 data primelor poe,ii ale lui Ienc)iH Acrescu8 din Lramatic8 ?i 183<8 data de/utului lui :!rlova !n :urierul rom nesc8 a 0ost /i,arul ei amestec de nou ?i de vec)i8 de spirit de rena?tere ?i de spirit decadent. 4#ce?ti poeHi de !nceput s!nt8 priviHi de aproape8 ni?te adevraHi decadenHiF8 a0irm categoric &ompiliu =liade 21+8-8 p. -186. Iar N. Iorga8 su/liniind c8 !n raport cu mijlocul secolului anterior 2c!nd8 !ntre 113< ?i 11148 4o generaHie trece 0r ca noi s ?tim /ine ce s-a petrecut !n ad!ncul inimii acelor ce au compus-oF8 1+Q+8 II8 p. +68 avem !n jurul anului 18<< o puternic e0ervescenH intelectual 2lesne de remarcat !n numrul tot mai mare al operelor8 originale ?i traduse8 literare ?i de alte 0eluri8 !n apariHia ga,etelor ?i a unor instituHii culturale create pe msura unui pu/lic ce nu se putea imagina !nainte68 constat cu severitate c poe,ia care predomin acum este lipsit de vlag8 dulceag ?i minor8 nepermiH!n- du-ne s ne 0acem o 4!nalt ideeF despre simHirea autorilor ?i denot!nd un prost gust aproape general. :u toate acestea8 literatura propriu-,is ?cvSrt se ive?te8 0r nici o tran,iHie8 urm!nd !n modul cel mai 0iresc aceleia medievale. = destul s ne aruncm oc)ii asupra principalelor opere ca s vedem imediat c puHine mai seamn cu cele de odinioar: genurile ?i speciile s!nt8 deodat8 e$act acelea pe care le !nt!lnim p!n ast,i8 !n vreme ce unele din 0ormele !n vigoare !n secolele @AI-@AIII8 c,ute !n desuetudine8 a/ia !?i trag su0letul la peri0eria literar8 supravieHuind vdit epocii care le-a dat na?tere. :rui 0apt s se 0i datorat remarca/ilul 0enomen P Istoriogra0ia mai vec)e a accentuat pe ideea in0luenHei 0rance,e sau8 cu titlul lui :linescu8 a descoperirii Occidentului. O/iecHiile aduse8 cu deose/ire !n deceniile din urm8 acestui punct de vedere nu s!nt totdeauna convingtoare8 cci8 dac noi am avut destule contacte cu =uropa apusean ?i !nainte de secolul @AIII8 cum se susHine pe drept cuv!nt8 -3

aceasta nu scade cu nimic din importanHa redescoperirii ei la s0!r?itul aceluia?i secol ?i la !nceputul celui de dup el. =ra8 s nu uitm8 o alt =urop8 trecut ea !ns?i printr-o mare cri, de con?tiinH8 a crei acHiune se dovedea !n stare s primeneasc !ntreaga viaH din &rincipate8 nu doar c!teva din ideile de supra0aH. Inii dintre cei care cred c descoperirea Occidentului nu e$plic toate 0eno- iiieueie ae ia noi au propus totu?i s numim epoca aceasta epoca 9uminilor. Dar nici 9uminile8 pe orice cale ne-ar 0i atins8 nu e$plic dec!t o mic parte din aceste 0enomene ?i e8 apoi8 u?or de o/servat c aceia?i oameni traduc pe Aoltaire ?i imit pe neoanacreonticii greci8 au simpatie pentru !nnoirile 'evoluHiei 0rance,e ?i se Hin cu dinHii de modul de viaH 0eudal pe care l-au mo?tenit. :a s nu mai spun c 9uminile ne vin din acela?i Occident. :ontradicHiile comentatorilor le re0lect pe ale epocii !nse?i. :ele mai multe descrieri pe care le avem se arat uimite tocmai de contraste ?i8 !n primul r!nd8 de acela dintre 4/ar/arieF ?i 4civili,aHieF. #ici8 la u?a Orientului8 lumea de la 18<< trece !n oc)ii multora drept cel mai /un e$emplu pentru aceast polaritate social ?i su0leteasc. =ste evident c aceste contraste s!nt reale8 dar ele repre,int un e0ect8 nu o cau, ?i8 lu!ndu-ne oc)ii8 ameninH s ne !n?ele. Mi mai este un lucru8 care a trecut ca ?i neo/servat. " ne amintim de 0aimosul portret al lui :onac)i8 poetul pe care I/rileanu !l considera cel mai caracteristic al vremii 21+1+8 p. -Q468 0cut de :linescu !n Istorie : 4un &etrarca ras !n cap8 cu c)ip de 0aun oriental8 cu i?lic8 antereu ?i imineiF 21+8-8 p. +16. &ortretul clinescian conHine !n 0iligran un altul8 pe care-1 citim numai cu c!teva pagini !nainte ?i anume atunci c!nd autorul Istoriei citea, impresiile academicianului 0rance, "aint-(arc Li- rardin8 care 1-a !nt!lnit pe :onac)i8 /tr!n8 la Ia?i : un occidental caustic ?i sec8 purt!ndu-se dup moda oriental : 4:ette 0igure mo\ueuse et toute europeenne 0aisait avec son atitude8 son costume et son c)apelet oriental un singulier contrasteF8 scrie Lirardin 2apud :linescu8 p. 8N6. " notm deci c singularul contrast apare din perspectiva occidentalului8 care e oarecum surprins c omul !m/rcat at!t de /i,ar8 !ntins pe o canapea ?i !nv!rtind !n m!ini ?iragul de c)i)lim/ar8 ca pe ni?te mtnii8 poate 0i deopotriv de cultivat8 inteligent ?i diplomnt ca el vi,itatorul strin. "e ?tie c o impresie similar a produs Ienc)iH Acrescu la Aiena !n 118anturajului cancelarului *aunit, : 4O/i?nuiesc europenii s arate la aceste o semplicit ?i la oamenii ee-i vd !nt!i J ?i pe mine la aceast assem/le m descinsese damele ?i de /r!u pentru ca s-mi va, ?alulF8 scrie Ienc)iH !nsu?i !n Istoria preamiternicilnr !npraHi otomani8 pre0aH!nd discuHia plin de diplomatice su/tilitHi dintre el ?i cancelar. "e pare c de aici8 din ast0el de relatri8 care de o/icei aparHin unor occidentali !n trecere pe la noi8 au luat istoricii no?tri deprinderea de a judeca epoca prin contrastele ei violente. Dar ceea ce este cu adevrat caracteristic este8 tocmai dimpotriv8 amestecul ine$- 8 trica/il de particularitHi8 de #pus ?i de 'srit8 ?i nu simpla lor opo,iHie8 adic !nsu?irea la 0el de pro0und a dou serii di0erite de in0luenHe. Dincolo de spectacolul contrastelor8 descoperim . 0aHa du/l a societHii romanesti de la 18<<8 care nu prive?te pur ?i simplu spre Occident8 dup X cum nu-?i !ntoarce cu totul oc)ii de la Orient. =ra si greu s se comporte a?a8 c!t vreme se gsea !n mijlocul unor acHiuni ad0nc si insidios !ntreptrunse. De la &ompiliu =liade !n 18+8 la D. &opovici !n 1+4N8 toat lumea a vor/it despre du/la in0luenH8 greac ?i 0rance,8 pe care cultura rom n o su0erea8 !ncep!nd c)iar de la lim/ 2cea greac era ca ?i o0icial8 cea 0rance, o concura deja de la mijlocul secolului @AIII mai ales ca lim/ a culturii6. !ns mesajele care ne parveneau pe aceste ci8 ?i din am/ele direcHii8 erau 0oarte asemntoare = gre?it s vedem o opo,iHie !ntre 9uminism ?i Banariotism8 !ntre modelul 0rance, ?i cel grecesc : la 18<<8. tocmai similitudinea lor este 0rapant. (ai mult : nu e totdeauna sigur de unde vine noul. Bire?te8 !n linii mari8 el vine din #pus. :ultura greceasc se !nnoise ea !ns?i !n contact cu #pusul. Bana- I rioHii erau 4o clas de 0ormaHie recentF8 scrie :. ;). Dimaras 2l"Q80 R p. 13868 care se orientase treptat ?i de0initiv spre =uropa occidental. :!Hiva dintre domnitorii 0anarioHi ai &rincipatelor 'om ne se numr printre promotorii rena?terii literaturii grece?ti8 /unoar #le$andru (avrocordat8 iar alHii s!nt oameni instruiHi8 care aduc pentru copiii lor preceptori 0rance,i8 cum e ca,ul lui #le$andru Ipsilanti. BanarioHii constituie o 0ilier pentru ideile luministe8 pentru !ncurajarea naHionalismu- jui8 a uni0icrii lim/ii ?i a preHuirii 0olclorului. Demoticismul unui :atargR ajunge la noi prin intermediul lui KriXstopoulos8 care nu e doar 4noul #nacreonF8 dar are ?i c!teva 0oarte juste principii !n materie de literatur. &entru a sesi,a caracterul destul de con0u, al relaHiilor8 e destul s art privitor la latura negativ a in0luenHei lui Kristopoulos c 4versurile sale 0cute spre a 0ascina pe 0emeile din BanarF8 cum spune istoricul literaturii grece?ti 2p. -4168 s!nt la r!ndul lor imitate dup 4mica poe,ieF 0rance, din secolul @AIII8 cu par0umul ei lasciv de /udoar. #ceasta ptrunsese la noi ?i direct ?i constituie una din cau,ele relativului prost gust al epocii. Din e$emplul de mai sus se vede c #pusul a 0ost ?i coruptor8 nu doar stimulator8 dup cum 'sritul a repre,entat nu pur ?i simplu un model de imo/ilism8 ci ?i un 0ocar !nsemnat al unora din noile idei. Bapt este c elita intelectual de la .ucurgsti sau Ia?i8 !n pragul secolului @I@8 ?i !n primele -4

lui decenii8 poate 0i !nHeleas prin ceea ce are !n ea )i/rid ?i indisocia/il8 mai pro0und decit prin !n0Hi?area teatrului ei de contraste. =a !ns?i nu pare con?tient de vreo polaritate. N-are sentimentul c e s0i?iat. n oc)ii occidentarulor a aprut cu totul alt0el dec t se simHea ea pe sine. =ste n 0ond o lume organic8 de?i a0lat la o rscruce istoric . Dac e s gsim o contra,icere de care ea !ns?i s ai/ )a/ar8 aceasta e una singur ?i ceva mai vec)e !n partea noastr de continent8 cci o resim- Heau deja :ostin8 :antemir ?i "tolnicul8 ?i anume neputinHa de a tri ti)nit8 cu toat averea ?i cu toate rangurile8 din pricina insta/ilitHii politice. 4;i)na de care se /ucur /oierii este doar trupeasc8 su0letul lor I O este8 !n realitate8 mereu nelini?titF8 notea, &ompiliu =liade 21+8-8p Q16. :u aceast e$cepHie8 celelalte contradicHii s!nt 0oarte !n?eltoare ?i8 !n orice ca,8 e$terioare8 ?i nu pot 0i considerate ca /a, a e$amenului unei culturi. De alt0el8 c!nd8 destul de t!r,iu8 /oierii rom ni !?i vor lepda anteriurile8 i?licurile ?i imineii8 se va vedea c su/ aceste straie orientale se 0ormase deja un om nou8 capa/il s primeasc spiritul veacului @I@. Deocamdat8 !n primele lui decenii8 acest om nou. coe$ist pa?nic cu acela vec)i8 se simt am ndoi convena/il !n aceia?i piele8 ?i este mai cur nd mirat8 dup cum se e$prim Ienc)iH8 de simplicitatea occidentarilor8 care se uit le el ca la un /ar/ar. n de0initiv8 el ?tie despre #pus cu mult mai mult dec t ?tie #pusul despre el. vor/e?te numeroase lim/i8 are ?coala ra0inat a earigradului8 cu vicleniile ei 0r egal:su0lete?te8 este ra0inat de o lung convieHuire cu orientalii care au dat /u,na peste el8 cu toHi acei greci8 0anarioHi ori insulari8 care pre0er s triasc ?i s moar la .ucure?ti8 crora li se adaug turcii8 armenii8 evreii ?i alte seminHii J ?i nu se mai crede !ntr-o margine de lume8 !ntr-o 4Har nenorocitF8 cum se pl!ngeau !nainta?ii lui de la 11<<8 cci tot ce se creea, important !n rsrit sau !n #pus !i parvine relativ repede8 ideile ca ?i 0ormele J !n 0ine8 sta-nding-ul lui de viaH este ridicat8 /uctria cele/r8 distracHiile variate8 lu$ul e$or/itant ?i 4pitrecirile urie?eF8 cum va spune 'usso !n "tudie moldovan. Numai privind modul !n care trie?te din ung)iul lui propriu8 !i putem e$plica poe,ia8 care nu este mai puHin organic8 indi0erent de valoare8 dec!t !i este viaHa8 nicidecum apreciind-o8 la un loc cu moda ?i cu o/iceiurile8 prin prisma e$terioar a occidentalilor care !i calc Hara. :. ;). Dimaras citea, urmtoarea o/servaHie a lui #l. "uHu : 4&e malurile .os0orului8 !n s!nul moliciunii8 s-a nscut poe,ia Lreciei noastre moderneF 2p. -346. !n s!nul moliciunii8 pe malurile D!m/oviHei ?i ale .a)luiului8 sa nscut ?i poe,ia rom neasc a epocii moderne. = cu totul surprin,tor c ea nu a 0ost de0init niciodat p!n acum prin analogie cu acea 0orm de poe,ie cu care se aseamn cel mai /ine : lirica tru/adurilor. Nu !ncape !ndoial c. pe de o parte8 neoanacreontismul grec8 !n 0runte cu #t)anasios Kristopoulos8 cu macedoneanul "aTelarios8 d cu Ioannis Ailaras sau cu &salidas8 iar pe de alta8 tradiHia occidental8 cu Ovidiu ?i apoi cu toat poe,ia neoclasic din secolul @AIII8 au contat 0oarte mult !n /agajul emoHional ?i stilistic al autorilor no?tri. L. :linescu a insistat pe )ora- Hianism8 de?i )oraHian cu adevrat va 0i #le$andrescu !n =pistole ?i pe petrarc)ism8 care nu e totu?i de conceput !nainte de #sac)i. Ideea lui s-a impus !ns tuturor istoricilor8 cu e$cepHia lui D. &opovici 21+1-8 p. 41N6. N-ar 0i de adugat8 deci8 dec!t tru/adurismul 2asupra cruia voi insista mai jos6 ?i8 prin el8 aportul ara/8 ignorat p!n de cur!nd de me- dievi?tii !n?i?i. Dar poe,ia ara/ a 0ost un i,vor8 ast,i admis de toHi [speciali?tii8 al primei lirici europene din secolul @II8 ?i este interesant s redescoperim c!teva din atitudinile ?i motivele ei la primii no?tri lirici din secolul @I@ : iu/irea care ucide8 a poeHilor udriHi din Damascul secolelor AII-AIII8 care purtau numele 0emeilor adorate8 iu/irea ca sclavie8 lamentaHia ?i tortura sentimentului8 motivul oc)ilor ?i at!tea altele. " 0i avut :onac)i8 Ienc)iH ?i ceilalHi8 !n contact cum erau nu numai cu #pusul8 dar ?i cu 'sritul8 acces la acest 0ilon oriental pe o cale proprie 2literatura greceasc sau aceea turceasc6 P "au tot calea regal a liricii erotice occidentale !nceput de tru/aduri a constituit principala lor surs de alimentare P Nu este e$clus nici com/inarea lor. (odul !nsu?i de e$istenH al madrigali?tilor no?tri de la 18<< se !nrudea destul de clar cu acela al tru/adurilor. :a ?i ace?tia8 poeHii rom ni ai vremii erau mari seniori8 duc!nd o viaH de curte8 !n care 0emeile jucau un rol !nsemnat ?i crora li se dedica un 0el de cult 2sincer sau prete$t pentru o viril con0runtare8 asta nu sc)im/ cu nimic lucrurile6. =i !mpleteau aventurile cele mai triviale cu 0ineHurile cele mai nea?teptate. Mi veneau8 ca ?i tru/adurii8 dup o epoc de dogmatism religios8 cunosc!nd o eli/erare similar. 9ipsa de pudoare se asocia, cu un protocol 0oarte strict. "!nt8 ?i unii ?i alHii8 deopotriv 0ideli ?i disponi/ili8 ideali?ti ?i sen,uali. O/iecHia prin care D. &opovici a respins paralela sta/ilit de L. :linescu !ntre :onac)i ?i &etrarca ^ cel dint!i ar 0i un poligam8 !n vreme ce al doilea este sim/olul monogamiei ^1 ar putea 0i re!nnoit de unii ?i cu privire la analogia dintre poeHii rom ni de la 18<< ?i tru/aduri8 dar ar 0i s perpetum o vi,iune asupra tru/adurilor care8 circul!nd c!ndva8 nu mai e ast,i !mprt?it de nimeni. 4"-au spus multe a/surditHi !n legtur cu acest su/iectF8 o/serv K. I. (arrou 21+838 p. 1336 despre pretinsa castitate sau puritate a -N

tru/adurilor. Istoricul 0rance, citea, dou versuri care ar putea constitui un 0el de adagiu pentru noii ca ?i pentru vec)ii tru/aduri !n privinHa atitudinii lor 0aH de 0emeie : 4= pessa \uecs com puescXaver O "a donna et am lSeS ja,erF. "e o/serv ?i c un Don Wuan cum e :onac)i are !n Gulnia o iu/it de tipul prinHeselor la care visau !ntreaga viaH tru/adurii8 deci c el se consider !n 0ond un ;ristan8 cum spune =. "imion 21+8<8 p. 3<16. Mi s nu uitm nici o/iceiul de a lega versurile de mu,ic. &oeHii romani mergeau su/ 0erestrele iu/itelor !nsoHiHi de lutari ?i !?i compuneau versurile !n vederea c!ntrii lor. Nu erau doar ni?te !ndrgostiHi8 ci ni?te pro0esioni?ti ai liricii de dragoste8 care !?i !mprumutau adesea versurile unor prieteni 0r )ar poetic sau le scriau de-a dreptul pentru u,ul acestora. #?a proceda #lecu Acrescu. dac e s dm cre,are 0ratelui su Nicolae8 /ene0iciar al o/iceiului. O societate !n care noHiunea de iu/ire se asocia, at!t de intim cu aceea de poe,ie ?i de mu,ic nu mai e$istase !n =uropa din secolul @II. Iat-o re!nviat !n mediul rom nesc de la 18<<8 su/ c)ipul unui cavalerism oriental8 !n care doar ve?mintele ?i c!teva gesturi di0er. = drept c #lecu Acrescu ori :onac)i se poart mai des !n anteriu dec!t !n armur ?i mai rar pe cal dec!t !n trsur8 dar asta nu sc)im/ esenHialul. =i s!nt ni?te cavaleri ceva mai lene?i ?i mai lu$o?i. Dar vd iu/irea tot ca pe o vasalitate 2ei ,ic ro/ie6 ?i tot ca pe una din g)earele creia nu e$ist scpare. 4Uuar sens pieSs non puec viure8O ;ant ai pres de sXamor gran 0amF8 scrie Luillame al I@-lea8 duce de #cvitania8 !n cuvinte pe care le vom !nt!lni8 ?i nu o dat8 la poeHii no?tri. Iu/ita st !n iatac8 !n turn sau !n livad ?i a?teapt rva?ele !n versuri8 pline de galanterie ?i de preHio,itate8 !n care s-j 0ie c!ntate 0rumuseHea8 oc)ii8 m!inile8 trupul !ntreg8 de ctre ni?te tineri mai mult ori mai puHin plini de dorinH real8 dar care o slujesc prin vor/ele lor ca pe o ,eiH. 4Nu aveau8 pro/a/il8 nici su0letul prea artistic. =ra !n veacul de aur al eroticii 0r complicaHiiF8 a0irm &aul Gari0opol 21+118 p. 1<Q6 despre o/iceiul ,eiHelor cu pricina de a primi intermediul lutarilor. !n realitate8 scripca de la :onac)i sau luta lui Luillaume d#\uitaine se deose/esc doar prin aceea c primul n-o 0olosea el !nsu?i pe a lui. 9ipsa de complicaHie su0leteasc ce ar decurge de aici este complet 0als. L. :linescu a de0init !n &oe,ia 4realelorF literatura lui #lecu ?i :onac)i !n 0elul urmtor : 4=rotica de tipul acesta st pe o continu raportare a empiricului la meta0i,ic C...E. ;e)nica poe,iei este alunecarea continu ?i savant !ntre mistic ?i pro0anF 21+Q88 p. --Q6. ;ot acolo8 clasi0ic!nd oarecum con0u, tipurile de autori erotici !n idea li?ti ?i reali?ti8 a0irm c primii s!nt didactici8 pesimi?ti8 meliori?ti8 iar ultimii gnostici ?i meta0i,ici. :onac)i ar oscila !ntre aceste atitudini. = 0oarte adevrat c nu putem 0i tran?anHi cu privire la ace?ti poeHi : ei s!nt sen,uali8 este evidentJ dar s!nt ?i capa/ili de !nHelegere meta0i,ic a erosului J !n sens medieval8 ei s!nt ?i reali?ti8 ?i nominali?ti8 privind 0emeia c!nd categorial8 c!nd empiricJ s!nt8 apoi8 gata a e$perimenta toat esenHa iu/irii8 dar ?i ni?te didactici ai aparenHelor8 pe care ar dori s le corije,e J lamentaHiile lor8 0atalismul8 nu e$clud o anumit raHionalitate a sentimentului J !n 0ine8 luminismul lor e !n0iorat de /ri,a romantic. "aint-(arc Lirardin nu-i citise lui :onac)i versurile lascive ?i tot era uimit de sarcasmul lui moral 4dirige contre le viceF. &e de o parte8 a?adar8 0rivolitate8 joc8 mondenitate8 dorinH J pe de alta8 moralism8 visare ?i satir. "e vd /ine am/ele. Dar nu !n proporHie egal. #nali,!nd minuHios literatura epocii8 &aul :ornea 21+1-8 !ndeose/i p. 11 ?i urm.6 s-a !ndoit c etic)eta de clasicist i se poate aplica nesting)erit. #r 0i de 0apt un clasicism di0u, ?i incomplet8 !n care o sensi/ilitate din ce !n ce mai neclasic se 0olose?te !nc de modele clasice. 9a aceasta8 se adaug elementele preromantice. =8 desigur8 adevrat. !ntreag aceast sensi/ilitate pare a se mi?ca8 o dat cu epoca8 dac e s numim polii8 !ntre melancolia senin ?i clasic a :vartetului !n si /emol major ?i pasionalitatea romantic a celui !n do minor de .eet)oven. "e poate aduce !n sprijin ?i argumentul c primii no?tri poeHi s!nt prin e$celenH lirici ^ lamentaHiile lor indic o di,olvare a su0letului !n dio- nisianism ^ ?i c lirica nu e genul cel mai iu/it de ctre clasici. &aul :ornea contest opinia8 rsp!ndit c!ndva8 c acest clasicism8 c!t este8 ar 0i unul decadent. =l pre0er s vor/easc de manierism ?i de preHio,itate. (i se pare !ns acela?i lucru. ;ru/adurii no?tri s!nt ni?te pre- Hio?i ?i ni?te manieri?ti : mai ales #lecu Acrescu ?i t nrul :onac)i. Dar e$act !n sensul decderii spiritului clasic la nivelul 4marivaudageF- ului8 al idilicului rococo ?i al didacticismului mitologic. :um anume se amestec acestea cu sentimentalismul ?i cu naturismul de la 'ousseau ?i foung8 cu ideile luministe8 constituie secretul poeHilor !n?i?i8 reHeta lor de a 0i8 cum spune sugestiv &aul :ornea despre Acre?ti8 deopotriv eup)ui?ti ?i 0olclorici. "u/ raport temperamental-moral8 liricii dintre 1181 ?i 183< pot 0i grupaHi !n dou categorii. !n prima8 ar intra Acre?tii8 :onac)i ?i alHii mai mrunHi precum Ioan :antacu,ino8 Dimac)i8 .eldiman : ace?tia s!nt /oieri8 instruiHi8 su/tili8 ironici8 sen,uali8 cinici8 dar ideali,!nd 0emeia8 vicreHi peste poate !n madrigalele lor pe c!t de coc)ete8 pe at!t de neru?inate8 inspiraHi direct de poe,ia cult greceasc8 0rance, ?i engle,8 al crei lim/aj arti0icial !l ador8 c)iar dac nu se dau !n lturi s-1 presare cu e$presii luate din repertoriul lutresc al -Q

c!ntecului de lume. # doua categorie cuprinde pe (umuleanu8 #nton &ann8 ?i8 !naintea lor8 pe (atei (ilu J ace?tia s!nt t!rgoveHi ?i ma)alagii 2nu ?i (ilu68 autodidacHi8 cam grosolani8 cu principii morale mic-/urg)e,e8 dar cu lim/ vioaie ?i cu umor savuros8 ?tiind pe de rost idiomul omului de pe strad8 cruia8 direct ori nu8 i se ?i adresea,8 !ntocmai ca ?i contemporanul lor .eranger. 9ui I/rileanu 21+1+8 p. -8Q68 care a pornit de la idee regionalist8 aceste deose/iri i se par a caracteri,a opo,iHia dintre moldoveni ?i munteni8 ^ din care primii ar 0i egoi?ti ?i eliti?ti8 !n concepHia lor de cast8 iar ultimii altrui?ti ?i patrioHi8 ^ ceea ce nu se veri0ic8 0ire?te8 dec!t !n mic msur8 e$cepHiile 0iind numeroase ?i de o parte ?i de alta. .oierul Iancu8 mo?tenitorul Acre?tilor8 0ace legtura cu spiritul !nnoitor pa?optist8 !n vreme ce ma)alagiul &ann devine custodele vec)iului spirit8 de?i am!ndoi s!nt munteni8 iar (atei (ilu8 moldovean ?i /oierna? din secolul @AIII8 pare 0rate geamn cu mic/urg)e,ul de dincoace de munHi (umuleanu8 om al secolului @I@.

Biblio ra-ie$
Bibliografie electronic:
)ttp:OO>>>.spuse.roOromania-intre-orient-si-occidentO )ttp:OOarticole.0amous>)S.roOromaniagintregorientgsigoccidentO

Bibliografie critic:
Literatura romana -Ghid de pregatireBacaleaurat #urelia Nedelcu.#nisoara .urlea8(aria 9upu8Wanet &opoiu "orin #le$escu-Parado ul !oman8 Nicolae (anolescu-"storia critica a literaturi romane volumul I Negau Djuvara-!omania intre Orient si Occident -1

Au reali,at$
Cseh #mese $emeter !oland %erenc& #m'(e )ap*s +olt*n

-8