Sunteți pe pagina 1din 7

DETERMINAREA VISCOZITATII PRODUSELOR PETROLIERE

Viscozitatea unui fluid reprezinta frecarea interna a acestuia, adica frecarea care ia nastere cand moleculele fluidului se deplaseaza unele in raport cu celelalte, sub influenta unei forte exterioare. Marimea viscozitatii poate fi exprimata in unitati dinamice, cinematice sau conventionale. Viscozitatea cinematica se poate calcula impartind viscozitatea dinamica a fluidului la densitatea lui, ambele determinate la aceleasi temperatura si presiune. Viscozitatile dinamica si cinematica reprezinta caracteristici fizice bine determinate, care, ca si alte marimi fizice, pot fi folosite in diferite formule de calcul. In cazul in care viscozitatea se foloseste pentru caracterizarea practica a unor produse petroliere, aceasta se exprima deseori in unitati conventionale. In functie de aparatele care se utilizeaza pentru determinarea ei, viscozitatea conventionala se rxprima in diferite unitati. Dintre acestea, cele mai raspandite sunt: gradul Engler, scunde Redwood, scunde a!bolt, "arbe! etc. Viscozitatea exprimata in grade Engler #oE$ se foloseste in special in Europa, si reprexinta raportul dintre timpul de scurgere a %&& ml produs, la temperatura de lucru, si timpul de scurgere a %&& ml apa distilata, la temperatura de %&o'. In cazul uleiurilor minerale, viscozitatea reprezinta una dintre cele mai importante proprietati, deoarece de ea dipinde procesul de ungere a masinilor si motoarelor, randamentul lor, intensitatea uzurii, durata de utilizare etc. ( mare importanta in realizarea normala a procesului de ungere alegerea corecta a viscozitatii uleiului folosit, in functie de conditiile de functionare a masinii sau a motorului respectiv. De expemplu, in cazul motoarelor cu turatie mare, daca se foloseste un ulei cu viscozitatea mai mare decat cea necesara, randamentul motorului va scadea din cauza cresterii pierderilor prin frecare. Calculul viscozitatii amestecurilor de ulei Deoarece viscozitatea produselor petroliere nu este o proprietate aditiva ea nu se poate calcula ca o medie aritmetica. Din aceasta cauza au fost elaborate o serie de formule si grafice,

care insa nu dau decat rezultate aproximative si sunt valabile in special pentru amestecuri alcatiute din componente apropiate ca proprietati sau care se iau in amestec in proportii aproximativ egale. ( metoda utilizata foarte mult este cea care foloseste graficul logartmic, in care variatia viscozitatii cu temperatura este reprezentata printr)o dreapta. 'u a*utorul acestui grafic se pot rezolva doua feluri de probleme care se pun in practica: ) calculul viscozitatii uleiului care rezulta prin amestecarea a doua uleiuri + si " in anumite proportii, cele doua uleiuri avand vascozitatii diferite la aceiasi temperatura, ) calculul proportiei in care trebuie amestecate doua uleiuri + si " cu viscozitati cunoscute, pentru a obtine un ulei cu o viscozitate dorita. e va nota totdeauna uleiul cu viscozitatea mai mica cu + iar cel cu viscozitatea mai mare cu ". Metode e!tru determi!area viscozitatii -entru determinarea viscozitatii lic.idelor se folosesc viscozimetre care, dupa principiul de functionare, se impart in trei grupe. Viscozimetre capilare, bazate pe curgerea fluidelor, care masoara viscozitatea prin tuburi capilare. /a baza determinarii viscozitatii cu aceste aparate sta legea lui -oiseuille, dupa care valoarea viscozitatii absolute a unui lic.id este data de relatia: 0 1 2 r3 p 4 5 6V l In care: 0 este viscozitatea dinamica, in p 7 presiunea sub care curge fluidul, in d!n5cm% r 7 raza tubului capilar, in cm V 7 volumul de lic.id care a curs prin tubul capilar, in cm% l 7 lungimea tubului capilar, in cm 4 ) timpul de curgere, in s 8rebuie mentionat ca la aceste viscozimetre, curgerea prin tubul capilar trebuie sa fie o curgere laminara, deoarece numai in acest caz este valabila legea lui -oiseuille, si pentru acest motiv, in functie de viscizitatea fluidului caruia i se masoara viscozitatea trebuie sa se aleaga capilara corespunzatoare. Dintre aparatele care functioneaza pe acest principiu se mentioneaza viscozimetrele 9bbelo.de):olde, ;ens<e, Vogel)(ssag, (stvald)-inc.evici etc.

DETERMINAREA V"SCOZIT#$II RELATIVE CU A%UTORUL V"SCOZIMETRULUI OST&ALD -rincipiul metodei consta in masurarea timpului de scurgere a lic.idului de cercetat si a lic.idului etalon intre doua repere ale capilarei, la o anumita temperatura, mentinuta riguros constanta. Modul de lucru In aparatul perfect curat su uscat se iuntroduce lic.idul de cercetat. /ic.idul se introduce in bula rezervor, cu a*utorul unei pipete, astfel incit la toate determinarile sa se ia exact acelasi volum. e introduce aparatul intr)un termostat, si dupa ce s)a obtinut temperatura constanta la care se face determinarea, se aspira lic.idul in ramura cu capilara, pina deasupra reperului circular si se masoara timpul de scurgerea lic.idului intre cele doua repere. e fac citeva citiri si se repeta determinarea masurind timpul de scurgere pentru un lic.id etalon cu viscozitatea si densitatea cunoscute. In timpul determinarilor, aparatul trebuie sa fie asezat perfect vertical. -entru a nu obtine rezultate eronate, determinarile pentru lic.idul etalon si pentru lic.idul de cercetat trebuie executate in conditii identice. Viscozitatea relativa a lic.idului se calculeaza cu relatia: =l 1 0l50e 1 tl>?l5#te> ?e$ in care: =l este viscozitatea relativa a lic.idului cercetat, 0l, 0e sunt viscozitatea dinamica a lic.idului si a etalonului, tl, te 7 timpul de scurgere pentru lic.id, respectiv pentru etalon, ?l, ?e 7 densitatea lic.idul<ui cercetat si alic.idului etalon la temperatura de lucru. V@scozimetru (stwald #A) capilarB, % 7 bulB rezervor, C 7 prelungirea tubularB a bulei rezervor, 3 7 g@tuitura, D 7 reper circular, E 7 ramura largB, F 7 bulB rezervor, 6 7 porGiunea curbatB a tubului v@scozimetric$ Viscozimetre cu curgerea prin orificii, la care viscozitatea se exprima in mod conventional prin raportul dintre timpul de scurgere a unei anumite cantitati de lic.id la o temperatura oarecare si

timpul de scurgere a aceluiasi cantitati de apa la %& o' #cazul viscozimetrului Engler$ sau numai prin masurarea timpului de scurgere a unei anumite cantitati de lic.d prin orificiul aparatului respectiv #ca in cazul viscozimetrelor Redwood si a!bolt$. Deoarece viscozitatile determinate cu aceste aparate sunt marimi conventionale, ele nu au un sens fizic, si nu pot fi folosite in calculele de proiectare putand fi folosite numai pentru caracterizarea practica a anumitor produse. /a determinarea viscozitatii conventionale cu aceste aparate pot aparea o serie de erori din urmatoarele cauze: ) la viscozitati mici, curgerea prin orificiu este turbulenta, ) in timpul curgerii lic.idului din aparat, acesta trebuie sa invinga tensiunea superficiala, care fiind diferita pentru diferite lic.ide va duce la o rezistenta suplimentara, care micsoreaza presiunea coloanei de lic.id sub actiunea careia are loc curgerea, fapt care nu este luat in consideratie in calculul viscozitatii, ) aparatele conventionale nu permit determinarea viscozitatilor la temperaturi foarte *oase sau foarte inalte, ) intre viscozitatea exprimata in unitati conventionale si unitati absolute exista numai corelatii aproximative, care in cazul viscozitatilor mici dau erori foarte mari, ) ma*oritatea metodelor pentru caracterizarea variatiei viscozitatii in functie de temperatura se bazeaza pe unitati absolute de viscozitate, iar in cazul in care se dispune de valori ale viscozitatii in unitati conventionale este necesara transformarea acesteia in unitati de viscozitate absoluta, introducand astfel erori mari in calcule. In cazul determinarii viscozitatii cu aparate bazate pe curgerea prin tuburi capilare trebuie sa se tina seama de o serie de factori care pot introduce erori daca nu se fac corectiile corespunzatoare si anume: ) corectia constantei viscozimetrului #H$ in functie de temperatura se face in cazul in care aparatul este folosit pentru determinarea viscozitatii la alta temperatura decat aceea la care a fost determinata constanta H la etalonarea aparatului. Relatiile pentru calculul variatiei constantei cu temperatura sunt indicate la fiecare tip de viscozimetru. ) corelatia constantei viscozimetrului in functie de acceleratia caderii libere, se face atunci cand viscozimetrul este folosit intr)o localitate in care acceleratia caderii libere este diferita de locul unde a fost etalonat.

'orectia se face cu relatia: H% 1 HA g% 5 gA In care : HA este constanta viscozimetrului in conditiile de calibrare, H% 7 constanta viscozimetrului in conditiile de utilizare, gA 7 acceleratia caderii libere in conditiile de calibrare, g% 7 acceleratia caderii libere in conditiile de utilizare. ) corectia datorita energiei cinetice se aplica viscozitatii calculata dupa relatia lui -oiseuille, datorita faptului ca la iesirea din capilara in care se determina viscozitatea, lic.idul respectiv are inca o anumita viteza, deci contine inca energie cinetica, ) se alege un viscozimetru curat, in care timpul de scurgere a produsului sa fie mai mare decat %&& s si maximum C& min, si se umple cu produs in modul indicat in instructiunile de folosire a viscozimetrului, ) se fixeaza viscozimetrul in baie in pozitie perfect verticala astfel incat nivelul produsului din viscozimetru, in cazul in care se gaseste la inaltimea maxima, sa fie cu circa %& mm sub nivelul lic.idului din baie, se mentine viscozimetrul in baie pana ce produsul din el ia aceiasi temperatura ca lic.idul din baie #de obicei A&)%& min, fiind functie de temperatura determinarii$, ) se aspira cu a*utorul unei pompe produsul in bula de masurare, astfel incat nivelul produsului sa fie cu circa D mm mai sus de reperul de masurare. Dupa ce se indeparteaza sursa de aspiratie se masoara timpul necesar #cu o precizie de &,A s $ pentru ca meniscul produsului sa treaca de la primul reper pana la cel de al doilea reper. e repeta operatia de cel putin trei ori, iar diferentele intre timpii obtinuti nu depasesc valorile indicate in prospectul aparatului, pentru calculul viscozitatii cinematice se ia media aritmetica a timpilor obtinuti. Rezultatele obtinute la doua probe paralele efectuate de acelasi operatoe nu trebuie sa difere cu mai mult decat &,CD I fata de media rezultatelor, iar in cazul in care determinarile sunt facute de doua laboratoare diferite, diferenta admisa nu trebuie sa fie mai mare decat &,FI. DETERMINAREA VISCOZITATII CINEMATICE 'CON(ORM SR ISO )*+,-.++./ Pri!ci iu

Determinarea timpului de curgere libera aunui volum de lic.id dat prin capilara calibrata a unui viscozimetru sub o presiune a lic.idului reproductibila si la o temperatura controlata ciu precizie. Viscozitatea cinematica este produsul dintre timpul de curgere masurat si constanta de etalonare a viscozimetrului. Dome!iu de a licare 'u viscozimetrul cu nivel suspendat se determina viscozitatii cinematice cuprinse intre A 7 A&&&& c t, pentru substante lic.ide c.imice pure sau pentru solutii sau produse petroliere. A aratura ) viscozimetrul capilar confectionat din sticla Jena speciala pentru instrumente de precizie. e compune din urmatoarele parti: tuburile +, ", ', rezervorul D cu doua repere de nivel EA si E%, bula calibrata cu doua repere ;A si ;%, aceste doua repere determina cantitatea de lic.id care urmeaza a fi scursa, precum si nivelul .idrostatic mi*lociu #.$, bula K, capilara :, legata cu capatul inferior de partea superioara a bulei I in forma de calota. -e aceasta calota se scurge lic.idul din capilara sub forma unei pelicule subtiuri. 'apilara trebuie sa aiba diametrul interior egal pe toata lungimea ei cu o toleranta de &,&D mm si fara asperitati interioare. -entru acoperirea intregului domeniu de viscozitati sunt necesare capilare de diferite dimensiuni. ) ) ) ) tativ pentru fixarea capilarelor, "aie termostatata , 8ermometre, 'ronometru cu diviziuni de &,% s.

Pre0atirea determi!arii -rodusul de cercetat se filtreaza printr)o sita cu oc.iuri de &,C mm. Intreaga aparatura va fi bine curatata cu solventi, iar acestia indepartati prin suflare cu aer liber de praf. e aduce baia la temperatura la care trebuie facuta determinarea. A&&& s. E1ectuarea determi!arii e alege capilara pentru executarea determinarii dupa viscozitatea asteptata, astfel ca scurgerea sa nu dureze mai mult de

-rodusul se introduce in bula D pina la un nivel cuprins intre reperele EA, E%. e introduce viscozimetrul in pozitie verticala iar in tubul ' se introduce un termometru. De indata ce acesta arata aceeasi tempoeratura ca si termometrul din baie, ceea ce se intimpla in generala dupa AD)%& min, si se mentine aceasta valoare constanta timp de D min, se incepe determinarea. ;olosind un tub de cauciuc montat la capatul tubului " si astupind cu degetul tubul +, se umple prin aspiratie tubul " cu proba pina ce nivelul lic.idului a a*uns la reperul superior al bulei ;. e desface legatura tubului de cauciuc cu viscozimetrul si dupa aceasta se destupa tubul +. In bula I patrunde aer, se rupe coloana de lic.id la capatul inferior al capilarei, formandu)se nivelul suspendat totdeauna in acelasi loc, oricare ar fi lic.idul introdus, cu conditia ca lic.idul sa ude sticla, iar lic.idul sa curga. e masoara timpul, in secunde, in care meniscul lic.idului coboara de la reperul ;A la reperul ;%. Calcul Viscozitatea cinematica se determina cu formula: L 1 <>t -entru cazul in care timpul de scurgere a fost mai mic de C&& s, se repeta determinarea cu o alta capilara mai fina. Valoarea constantei < trebuie verificata periodic, prin masurarea timpului de curgere a apei distilate, a carei viscozitate #la temperatura respectiva$ se poate citi din tabelele de constante fizice.