Cum ne afecteaza radiatiile electromagnetice?

APRILIE 25, 2012 LIGIA P P

D-l Colteanu Tudor, inginer IT, a avut bunavointa sa ne puna la dispozitie informatii complexe despre efectele radiatiilor din jurul nostru si ii multumim pentru tot efortul de a pune impreuna acest material. Din pacate efectele nocive sunt recunoscute in toate tarile si deja exista petitii internationale care pot fi semnate si care explica nocivitatea acestor radiatii. Puteti citi si semna petitia chiar aici. Puteti de asemenea vedea unvideo in care se face o masuratoare a radiatiilor electromagnetice intr-un parc de copii. Din pacate valori sunt mult peste limita normala de ! "#m. Daca inca va mai amagiti ca telefoanele mobile nu ne afecteaza, ascultati video-ul de mai jos publicat pe internet pe $% aprilie, $&!$. Undele electromagnetice sau radiaia electromagnetic sunt fenomene fizice n general naturale, care constau dintr-un cmp electric i unul magnetic n acelai spaiu, i care se genereaz unul pe altul pe msur ce se propag. Cum reu!im !a !ca"am de radiatiile electromagnetice "ericuloa!e din ca!a V-ati intrebat vreodata despre lumea high-tech in care traim, in care multe lucruri functioneaza fara fir si computerizat? Oare ce mai urmeaza sa apara in urmatorii ani si care sa-l folosim la fel de des cum utilizam mobilul? e e!emplu, stiati ca a aparut "ull #od$ %can, un dispozitiv cu rezonanta magnetica, ce costa doar &'( de dolari, prin care se pot afla toate bolile unei persoane printr-o simpla scanare cu raze ) a corpului? *e de alta parte, cat de sigure sunt radiatiile electromagnetice din mediul incon+urator? ,at de mult rau fac ele celulelor umane? ,at rau produc oare ele? -a cate radiatii suntem e!pusi zilnic, fiind incon+urati de atatea aparate ce produc radiatie electromagnetica? .u va aduceti aminte ca, atunci cand erati copii, adultii va spuneau sa nu stati prea aproape de televizor? /otivul era ca televizorul, asemenea calculatorului, emite tot felul de radiatii electromagnetice, inclusiv microunde, unde radio, ultraviolete, raze ), raze infrarosii, campuri electrice si magnetice de frecventa +oasa. ar adevarul este ca cel mai periculos este sa stati in spatele televizorului, pe unde marea ma+oritate a radiatiilor pot iesi. 0nsa, calculatorul sau televizorul nu constituie singura sursa de radiatii electromagnetice din casele si birourile dvs. ,onform lui -ucinda 1rant, autoarea cartii 2%tatia de radiatii3, orice tip de radiatii, in mod particular lumina soarelui si razele ), pot duce la aparitia unor activitati mari a radicalilor liberi. 4adicalii liberi sunt fragmente de molecule neechilibrate ce apar in corp, prin respiratie normala si procesele digestive. Oamenii de stiinta au descoperit ca un e!ces al radicalilor liberi in trupul uman poate duce la deteriorarea imunitatii si a celulelor, ceea ce are ca efect imbatranirea, bolile de inima, cancerul, precum si alte boli degenerative. Unele vitamine si minerale clasificate ca antio!idanti diminueaza activitatea radicalilor liberi 5i prote+eaza celulele de imbatranire prematura. *rintre antio!idanti putem enumera6 vitamina , 7continuta in patrun+el in catitatea cea mai mare, germeni si vlastari etc8, vitamina 9 7in seminte si nuci8 , beta caroten 7morcovi8 si seleniu. 9!ista mai multe cai prin care noi suntem e!pusi radiatiilor electromagnetice, inclusiv din cordoanele de alimentare ale aparatelor electrocasnice. -ucinda 1rant, un e!pert in domeniu scrie urmatoarele6 2:paratele noastre electrocasnice folosesc pentru alimentare curent alternativ 7:,8. ar, trupurile noastre produc curent continuu 7 ,8, ce poate fi masurat in creierul uman. 9lectroencefalograful 79918 masoara campul electric; tehnologia dispune de un dispozitiv denumit %<U0 7superconducting =uantum interference devices8, adica dispozitive de superconductori cu interferenta cuantica8 ce poate detecta micul camp magnetic al creierului. ,ampurile magnetice mai puternice si mai inalte ale aparatelor electrocasnice intra in interferenta cu electricitatea mult mai scazuta a corpurilor noastre. ,ampurile magnetice pot induce campuri electrice slabe in conductori electrici > corpurile noastre fiind conductori. :cest proces, denumit inductie, este unul din modalitatile prin care asemenea campuri pot afecta chimia trupului.3 9nergia electrica creeaza electricitate statica si un mediu crescut de incarcare ion-pozitiva, care nu face bine sanatatii umane. .oi trebuie sa echilibram mediul nostru prin adaugarea unei

ionizari pozitive, lucru care ne va face sa ne simtim mai bine si sa limitam actiunea ionilor pozitivi. e asemenea, si chimicalele de la copiatoare, echipamente electronice, plastice etc. pot contribui la o sanatate precara a noastra.

Cum ne "utem "rote#a?

*rin mai multe metode, printre care putem aminti6 - 4educerea e!punerii fata de sursele electromagnetice neesentiale; - "olosirea ecranelor de protectie amplasate in fata monitoarelor; - 9!ercitii pentru reducerea stresului 7tai chi sau ai?ido8; - ,onsumul de fructe si vegetale 7in special cele care contin antio!idanti8; - "olosirea de electronice si electrocasnice care utilizeaza baterii, intrucat bateriile produc un camp electromagnetic foarte slab. *entru reincarcarea bateriilor este indicat a se folosi energie solara in loc de energie electrica. - 0ntrucat radiatia electromagnetica scade odata cu distanta, va puteti prote+a tinandu-va la distanta fata de emitatorii cei mai puternici ai campurilor electromagnetice. :stfel se recomanda ca6 becurile fluorescente sa se afle la cel putin @ metri distanta fata de dvs, frigiderele la cel putin A,( metri distanta, televizoarele si calculatoarele la cel putin A metru distanta, incalzitoarele electrice la cel putin A metru distanta. - %e recomanda ca atat timp cat nu le folositi, sa scoateti din priza toate dispozitivele electronice si electrocasnice. e e!emplu, noaptea puteti deconecta toate aparatele, cu e!ceptia frigiderului. - *lasati langa calculator sau televizor anumite dispozitive de protectie impotriva radiatiilor, ca si cristalele sau orgoni 7de e!emplu O41O.00 :-/99:8. O41O.00 :-/99: sunt mai mult decat simple bi+uterii, simple amulete sau talismane. ,reate pe baza descoperilor doctorului Bilhelm 4eich si a principiilor orgonice formulate de catre acesta si alti numerosi cercetatori care i-au calcat pe urme, orgonii :lmeea contin cipsuri metalice, un fir de cupru curbat sub forma de moneda, un cristal sau mai multe pietricele de cristal de stanca, toate incorporate intr-o cantitate suficienta de rasina sintetica, pentru a forma orgonul perfect. 9lementele fieroase inglobate in rasina orgonilor sunt cele care colecteaza vibratiile nocive si radiatiile electromagnetice periculoase. *entru mai multe detalii si comenzi, vizitati site-ul O41O.0 :-/99:. -a fel de bune mai sunt i cristalele naturale pure.

/suri de protecCie mpotriva radiaCiilor negative6 direcCia de dormire nord- sud 5i mrea+a b? 4adiaCii electromagnetice neionizate > e!punere ubicuitara ,ercetatorii Universitatii din Ohio, %U:, au descoperit cum functioneaza enzima responsabila cu repararea tesuturilor afectate de radiatii. ,a sa fie pe intelesul tuturor, cand vorbim de tesuturi afectate de radiatii, vorbim despre arsurile de soare si aceasta descoperire ar putea duce la o crema sau o lotiune de corp capabila nu doar sa atenueze dar sa repare tesutul afectat. 4azele ultraviolete ale soarelui penetreaza pielea si afecteaza structura : ., ducand la acea roseata a pielii 7deoarece corpul incearca sa repare acea zona pompand sange in ea8 si la distrugerea ei 7atunci cand ne co+im8. /ulte plante si chiar si unele animale produc natural o enzima numita fotoliza care este capabila sa repare zonele afectate de radiatii insa omul nu este atat de norocos. .orocul nostru este ca avem capacitatea de a ne adapta si de a crea artificial acele procese care pentru alte vietati sunt naturale. ,ercetatorii au folosit un laser special pentru a fotografia la viteza foarte mare procesul de lucru al fotolizei 7vorbim de e!puneri de a trilioana parte a unei secunde8 pentru a vedea la nivel molecular deplasarile electronilor. 4adiatiile UV lovesc atomii din legaturile : ., cauzandu-i sa formeze legaturi accidentale cu alti atomi din +urul lor. :ceste legaturi pot cauza erori cand sirurile de : . se multiplica, cauzand mutatii sau chiar cancer. 9nzima reuseste sa contracareze acest efect atacand cu electroni acele legaturi accidentale, spargandu-le si permitand sirurilor : . sa se formeze normal. $"ectrul electromagnetic Dn funcie de frecvena sau lungimea de und cu care radiaia se repet n timp, respectiv n spaiu, undele electromagnetice se pot manifesta n diverse forme. %pectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la frecvenele +oase spre cele nalte 6 radiaiile 7undele8 radio, microunde, radiaii infraroii, radiaii luminoase, radiaii ultraviolete, radiaii ) 74Entgen8, radiaii 2F3 7gamma > liter greac8.

Undele radio se folosesc i pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicaii prin satelit i telefonie mobil, cu frecvene de la civa ?ilohertzi pn la civa gigahertzi 7A1Gz H AI' Gz8. Dn anumite aplicaii speciale ns domeniul de frecvene poate fi mult e!tins. :stfel, n comunicaiile cu submarinele se folosesc uneori frecvene de doar civa hertz, iar n comunicaiile digitale fr fir sau n radioastronomie frecvenele pot fi de ordinul sutelor de

gigahertzi. Uniunea 0nternaional a Jelecomunicaiilor, forul care reglementeaz telecomunicaiile prin unde radio, stabilete prin convenie limita superioar a frecvenei undelor radio la K.III 1Gz. *entru transmisii radio i JV se definesc benzile 6 Unde lungi6 A(K ?Gz > @&' ?Gz Unde medii6 (KA ?Gz > A.L@I ?Gz Unde scurte6 @.KAI ?Gz > @(.M@I ?Gz Unde ultrascurte6 MM /Gz > AIM /Gz Jeleviziune 6 #anda 0 7canalele @-L86 (N /Gz > MM /Gz #anda 000 7canalele &-AK86 A&N /Gz > @AL /Gz #enzile 0V i V 7canalele AN-L'86 N&I /Gz > MIL /Gz /icroundele sunt folosite att n comunicaii ct i n cuptorul cu microunde, care se bazeaz pe absorbia relativ puternic a radiaiilor de aceast frecven n ap i materiile vegetale i animale. /icroundele sunt unde Gertziene a cror lungime este cuprins ntre A mm 7KII 1Gz8 i A m 7I,K 1Gz8. :plicaiile microundelor prezint interes n legtur cu propagarea acestora prin liniile de transmisie i prin ghidurile de und, precum i cu rezonatoarele electromagnetice, care nlocuiesc circuitele rezonante clasice. 9!ist o varietate de dispozitive i elemente de circuit specifice sistemelor cu microunde6 dispozitive pasive 7cuploare directive, divizoare de putere, filtre de diverse tipuri8 i dispozitive active 7tuburi electronice speciale, tranzistoare, diode speciale8. Undele milimetrice se folosesc de e!emplu n astronomie i medicin. Undele milimetrice cuprind spectrul undelor acustice 7herCiene8 cu lungimi de und cuprinse ntre A-AI mm > frecvenC ultranalt 7KI-KII 1Gz8 5i fac parte din energiile neionizante. :ceste energii de origine solar, cosmic fiind intens absorbite de vaporii de ap 5i o!igen molecular 7O@, G@O, .@8, ptrund n atmosfera terestr ntr-o cantitate foarte mic, n funcCie de condiCiile atmosferice. Dns spaCiul interplanetar este poluat de multiple surse artificiale care genereaz acest spectru de unde. Undele terahertziene au nceput abia de curnd s fie cercetate i folosite n aplicaii practice. Undele teraherziene 7A JGz H AIA@Gz8, denumite de asemenea 2unde submilimetrice3 si 2raze J3 72J-ra$s3, n limba englez8, sunt definite ca undele electromagnetice ce aparCin domeniului de frecvenCOlungime de und de la I.A JGz 7KIII Pm8 la AI JGz 7KI Pm8. :lCi autori se refer la undele terahertziene ca la undele electromagnetice care se ntind de la I.K JGz 7AIII Pm8 la K JGz 7AII Pm8. :cestea sunt doua dintre cele mai comune definiCii ale domeniului de frecvenCOlungime de und ale undelor terahertziene. 4adiaCia eletromagnetic cu frecvenCa Q HA JGz are o lungime de und R H KII Pm, un numr de und S H KK.K cm-A, 5i o energie fotonic 9 H N.AN meV. Dn consecinC, fiecare dintre cele dou domenii de frecvenC menCionate mai sus corespund la dou domenii de lungime de und, numr de und i energie fotonic. ,onform acestor definiCii, radiaCia terahertzian aparCine Tbre5ei terahertziene3 7Tterahertz gap3, n limba englez8, care este localizat ntre domeniile de frecvenCaOlungime de und ale microundelor i undelor infraro5ii din spectrul electromagnetic. omeniul undelor terahertziene se mai denume5te astfel ntruct n trecut tehnologia pentru generarea i detectarea undelor terahertziene nu a fost dezvoltat n mod egal cu tehnologiile de+a disponibile pentru domeniile de und 5i lungime de und ale microundelor i undelor infraro5ii. 4adiaia 7lumina8 infraroie este foarte util n analize fizico-chimice prin spectroscopie. e asemenea ea se mai utilizeaz pentru transmiterea de date fr fir dar la distane mici, aa cum este cazul la aproape toate telecomenzile pentru televizoare i alte aparate casnice. -umina vizibil este cel mai la ndemn e!emplu de unde electromagnetice. 4adiaia n infrarou 7048 este o radiaie electromagnetic a crei lungime de und este mai lung dect cea a luminii vizibile 7NII-&II nm8, dar mai scurt dect cea a radiaiei terahertz 7AII Um > A mm8 i a microundelor 7V KIIII Um8. 4adiaia 7lumina8 ultraviolet este responsabil pentru bronzarea pielii. 4azele ultraviolete numite i raze UV sunt radiaii electromagnetice cu o lungime de und mai mic dect

radiaiaiile luminii percepute de ochiul omenesc. 4azele 4Entgen 7H radiaia )8 au o lungime de und i mai mic. enumirea de Tultraviolet3 provine de la culoarea violet din spectrul luminii albe, care are o lungime de und nvecinat, doar ceva mai mare.

-umina natural de la %oare conine printre altele i raze ultraviolete. 9!punerea intens la raze UV, fie naturale, fie artificiale, duneaz corpului omenesc. 4azele ) 7sau 4Entgen8 sunt folosite de mult vreme n medicin pentru vizualizarea organelor interne. 4adiaia 7razele8 ) sau radiaia 7razele8 4Entgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre I,A i AII W 7XngstrEm8. 9le prezint urmtoarele proprieti6 n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice; produc fluorescena unor substane 7emisie de lumin8; 9!emple de substane fluorescente6 silicat de zinc, sulfurY de cadmiu, sulfurY de zinc, care emit lumina galbenverzuie; sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de e!emplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare 7de e!emplu6 plumb8. *uterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec; ionizeazY gazele prin care trec. .umYrul de ioni produi indic intensitatea radiaiilor. *e aceast proprietate se bazeazY funcionarea detectoarelor de radiaii; au aciune fiziologicY, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om. *e aceast proprietate se bazeazY folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave. 4azele gamma se produc adesea n reacii nucleare. 4adiaia sau razele gamma 7gamma desemneaz litera greceasc F8 sunt unde electromagnetice de frecvene foarte mari produse de interaciuni ntre particule subatomice, cum ar fi la dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea i anihilarea unei perechi electron > pozitron. -a trecerea printr-un mediu mai mult sau mai puin absorbant, radiaiile F sufer o atenuare datorit proceselor de mprtiere i a celor de absorbie conform unor legi fizice. 4azele gamma interactioneaz cu materia prin care trec prin urmtoarele mecanisme 6 9fectul fotoelectric, 9fectul ,ompton i *roducerea de perechi. Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de Tecuaiile lui /a!Zell3 i apoi descoperite e!perimental de Geinrich Gertz. Variaia unui cmp electric produce un cmp magnetic variabil, cruia i transfer n acelai timp i energia. -a rndul ei, energia cmpului magnetic variabil creat, genereaz un cmp electric care preia aceast energie. Dn acest fel energia iniial este transformat alternativ i permanent dintr-o form 7electric n magnetic i invers8 n cealalt, iar procesul se repet ducnd la propagarea acestui cuplu de cmpuri. Jrebuie totui subliniat c e!ist n procesul menionat i pierderi de energie 7amortizri8 ce nsoesc fenomenul. 4adiaia electromagnetic, indiferent de frecven, prezint urmtoarele proprieti 6

0nterferena6 reprezint fenomenul de suprapunere a dou sau mai multe unde care se ntlnesc ntr-un punct din spaiu. 4efle!ie6 reprezint fenomen n fizic de ntoarcere a undelor electromagnetice. 4efracie6 reprezint schimbarea direciei de propagare a unei unde din cauza schimbrii vitezei de propagare, la interfaa dintre dou medii sau la gradientul local al proprietilor mediului n care se propag. ,el mai uor de observat e!emplu este n cazul luminii, atunci cnd aceasta trece dintr-un mediu transparent 7aer, ap, sticl etc.8 n altul. Jotui fenomenul se petrece cu toate undele, inclusiv cu cele sonore. :bsorbie6 reprezint captarea radiaiilor. ifracie6 const n esen, ocolirea de ctre lumin a obstacolelor cnd dimensiunile acestora sunt comparabile, ca ordin de mrime, cu lungimea de und a radiaiilor folosite. 4adiaia electromagnetic are o natur dual6 pe de-o parte, ea se comport n anumite procese ca un flu! de particule 7fotoni8, de e!emplu la emisie, absorbie, i n general n fenomene cu o e!tensie temporal i spaial mic. *e de alt parte, n propagare i alte fenomene e!tinse pe durate i distane mari, radiaia electromagnetic are proprieti de und.

C%t de "ericuloa!e !unt a"aratele electrice i electronice din #urul no!tru? ,impurile electromagnetice 79/"8, emise de toate aparatele electrice, electronice si electrocasnice pe care le detinem in casa, ne pot dauna sanatatii. aca detineti un 1aussmetru, puteti sa va convingeti singuri ca fiecare aparat emite radiatii electromagnetice de diferite intensitati. Unitatea de masura a densitatii flu!ului magnetic este 1auss-ul 7,arl "riedrich 1auss, latinizat ,arolo "riderico 1auss, 7n.KI aprilie A&&&, #raunschZeig > d. @K februarie AM((, 1Ettingen8 a fost un matematician, fizician i astronom german celebru pentru lucrrile despre integralele multiple, magnetism i sistemul de uniti care-i poart numele8. %e considera ca radiatiile cuprinse intre I,( si @ mili1aussi 7m18, nu sint periculoase pentru sanatatea noastra. I,( reprezinta de fapt valoarea magnetismului natural al planetei. Jot ce depaseste valoarea de @ m1 devine periculos. Jrebuie avut in vedere faptul ca toate aparatele emit un camp 9/" puternic in interiorul lor. Valoarea intensitatii radiatiilor scade semnificativ in raport cu distanta. in acest motiv unele aparate, care intra in contact cu pielea in momentul functionarii, ne pot afecta direct si puternic 7aparate de ras electrice, epilatoare electrice, vibratoare, mobile 7n special cele performante8, etc8 iar altele ne pot afecta mai putin, deoarece functioneaza la distanta de noi 7tv, dvd pla$er, etc8. ,um am spus, puteti masura dumneavoastra insiva valorile acestor radiatii 9/". aca nu aveti posibilitatea sau rabdarea necesara, va e!punem aici rezultatele obtinute de alti curiosi. %a incepem cu calculatorul, pentru ca tot va aflati in fata lui. Un monitor ,4J 7tub, clasic8 emite un cimp de @-( m1 la o distanta de KI cm si [ @ m1 la o distanta de LI cm. :sadar, este bine sa stam la cel putin o +umatate de metru distanta de un asemenea monitor. Un monitor -, emite un cimp de sub @ m1 atit la KI cm cit si la LI cm.

:lte valori mai pe scurt6 - Ventilatorul de racire al procesorului H L m1 la distanta de ( cm. - *rocesorul H \ &I m1 cnd lucreaz i e solicitat.

- #o!a audio cu butonul de alimentare emite un cimp de @ > K m1 la KI cm, cu butonul pe O"" si N > ( m1 cu butonul pe O., la aceeasi distanta. - /ouse-ul, [ @ m1 la contact 7adica la atingere, avind in vedere ca sintem mai tot timpul in contact cu el8 - -, laptop H [ @ m1, la LIcm - %ub laptop H [ @ m1, in general, dar in zona procesorului H \ &I m1, cind acesta lucreaza sau cind functioneaza ventilatorul. :sadar, nu este prea indicat sa tinem laptopul in poala timp indelungat. :lte aparate - "rigider, in fata, la KI cm H K > ( m1. - ,uptor cu microunde. 0n fata, la KI cm, in timpul functionarii H NI > (I m1. Jot in fata, la KI cm, scos din priza H N > ( m1. - /asina de tuns electrica. \ &I m1, atit la contactul cu capul de taiere cit si la miner. - *eriuta de dinti electrica. [ @ m1 la cap. N > ( m1 la contact, la mi+locul corpului periutei. NI > (I m1, la contact, in zona in care este tinuta in mina. - Uscator de par de A@II B, ( > AI m1 la A( cm de calea de iesire a aerului, \ &I m1, la miner. - 4adio cu ceas, A( cm H [ @ m1. 0n zona adaptorului :,O ,, A( cm H KI > NI m1 si KI cm H @ > K m1. - ,eas de mina, [ @ m1, la contact. - Jelecomenzi 7JV, V , aer conditionat]8, [ @m1. - Jub fluorescent, 4otund de @I B, @,( cm H NI > (I m1, A( cm H @ > K m1. Jub drept de @I B, A( cm H K > N m1, KI cm H [ @ m1. - *rize, de perete sau de prelungitor, fara nici un stecher introdus, [ @ m1. ,u stecher introdus si cu aparat in functiune, A( cm H K > N m1, \ &I m1, la contactul cu priza si cablurile de alimentare. - Jelevizor, diagonala de (@ cm, LI cm H N > ( m1. - /asina de spalat, in fata, KI cm H N > ( m1. - Jelefoane mobile6 telefon cu baterie, activat dar nu si utilizatOdeschis \ &I m1, la contact 7valoarea cea mai mare in zona antenei interne8. :sadar, un telefon mobil este periculos daca il tinem in buzunare strimte. "oarte curios, un telefon ,U #:J940: %,O:%: emite un cimp de K > (I m1, valoarea mai mare in zona antenei. O baterie scoasa emite doar @ > K m1. e retinut ca la acest tip de aparate mai se adauga radiatiile de radiofrecventa si cele ale microundelor. Valorile e!puse aici sint orientative si nu stricte. 9le pot fi in realitate fie mai mici, fie mai mari. ,oncluzia ar fi ca trebuie sa evitam sa folosim prea des si prea mult timp aparate pe care le punem in contact cu corpul nostru. %a ne gindim cit de mult folosesc unii telefoanele mobile zilnic^ 9ste de presupus ca un telefon, un aparat de ras electric sau un vibrator sint mai periculoase deoarece intra in contact cu zone sensibile ale corpului, in comparatie cu un depilator electric, care intra in contact cu miinile sau picioarele. 0n rest, e bine sa stam la o distanta de cel putin (I cm de aparatele aflate in functiune prin casa. "irmele de componente 0J lucreaz la acest punct la aceast problem a radiaiilor i piesele scoase mai recent au sczut emisia de radiaii i vibraii. ar nu tiu e!act ct i cum pe fiecare component sau tip. Oricum dac le ndeprtai de dvs. au mai puin efect, mai puin tastatura i mausul, sau laptopul, pentru c lucrm cu ele direct. in cte am auzit mobilele i antenele lor de emisie ne radiaz mai mult ca un *,, aa c stai mai puin la calculator i ndeprtai 7ct v las cablurile8 unitatea central de picioare. Jehnologii actuale6 telefonia mobila si necesitatea protectiei utilizatorului la radiatia emisa. Dn anii din urma, in numeroase reviste de specialitate au aparut articole care atrag atentia asupra nocivitatii utilizarii intense a telefoanelor celulare. aca in A''( semnalele de avertizare abia fusesera date, in A''' numeroase tari vest europene 7in care e!ista colective de cercetare in probleme de bioelectromagnetica8 au consacrat proiecte de cercetare sponsorizate de agentii guvernamentale sau de firme producatoare de telefoane celulare, care urmaresc sa depisteze gradul de nocivitate al iradierii utilizatorilor cu cmpul de radiofrecventaOmicrounde emis de telefonul mobil in timpul functionarii.

%pre e!emplu, firma /otorola sponsorizeaza si supervizeaza in prezent cel mai mare program de cercetare din lume, privind telefoanele celulare si implicatiile asupra sanatatii. oua sunt elementele telefoniei mobile care pun probleme de iradiere cu radiatie neionizanta6 transmitatoarele statiilor de baza si respectiv aparatul telefonic. Jransmitatoarele statiilor de baza opereaza in banda ML'-M'N /Gz iar telefoanele portabile si cele celulare transmit in banda de M@N-MN' /Gz 7in %.U.:.8, si respectiv 'II si AMII /Gz in 9uropa. Dn zona turnurilor 7cu inaltimi intre NL > M@ m8 unde se instaleaza antena statiei de baza, in cazul in care se opereaza simultan pe AL canale, valoarea ma!ima a componentei electrice a cmpului electromagnetic este cuprinsa intre I.A > I.M VOm. :a c .U v luai terenuri i case n zona acestor turnuri i nici a celor electrice de nalt tensiune. 0ar Tafaceritii3 care se bucur c iau bani de la proprietarii de antene, pentru c i leau pus pe terenul lor, .U or s se bucure prea mult timp de avuie i nici copii lor nu o s mai apuce. :a c mai bine modest i sntos dect bogat i bolnav 7sau cel puin gndii-v la copii8. Dn anii _MI telefoanele mobile operau in sistem analog pe frecventele de N(I sau 'II /Gz 7./J8, iar incepnd din A''@ a fost introdus sistemul digital 71%/8, care in 9uropa s-a e!tins puternic incepnd cu anul A''N. Jelefoanele ./J au unda purtatoare continua; cele care lucreaza pe N(I /Gz au in genere o putere de iesire ma!ima de A.( B, iar cele care lucreaza pe 'II /Gz au puterea ma!ima de A B 7unele modele mai vechi care utilizeaza sistemul ./J au o putere ma!ima de iesire de L B8. Dn sistemul 1%/ informatia este transmisa in impulsuri cu o frecventa de repetitie de @A& Gz. -ungimea impulsului si frecventa de repetitie conduc la un ciclu de lucru de AOM. *uterea ma!ima de iesire este de @ B, ceea ce implica o valoare ma!ima a puterii medii de I.@( B. "recventa de repetitie a impulsurilor devine @ Gz atunci cnd utilizatorul este in postura de simplu receptor al mesa+ului telefonic. aca durata emisiei 7cnd utilizatorul vorbeste8 este egala cu durata receptiei, aceasta face ca puterea de iesire sa devina +umatate din cea ma!ima. *uterea de iesire este reglata insa si de statia de baza, de la valoarea ma!ima de @ B, pna la un minimum de @I mB, in cazul in care utilizatorul se gaseste foarte aproape de aceasta. Jelefoanele celulare emit la distanta de ( cm de antena 7puterea variabila intre L-LII mB8 un cmp avnd componenta electrica cuprinsa intre '.N > 'N VOm si componenta magnetica intre NANAI m:Om. Jelefoanele celulare au un design diferit, unele avnd antena dipolara, altele helicoidala. 4ata specifica de absorbtie 7%:48, masurata in BO?g, a fost determinata e!perimental pentru cteva telefoane, si s-a gasit ca aceasta are valori cuprinse intre I.KBO?g si A.K BO?g > fiind normalizata la o putere standard de iesire de I.@( B. intre telefoanele nominalizate ca avnd cele mai ridicate valori ale %:4 7si deci care iradiaza cel mai puternic utilizatorul8, amintim6 .o?ia @AAI, /otorola M@II si 9ricsson KK&. Unele firme constructoare si-au reevaluat in ultima vreme pozitia, in sensul proiectarii si fabricarii unor modele de telefoane cu radiatie redusa. "irma Gagenu? 71ermania8 este in prezent cap de lista, urmata de firmele Gitachi si /itsubishi, care s-au consacrat in directia modificarii tehnologiei in favoarea diminuarii iradierii utilizatorului. Dn tabelul de mai +os sunt date valorile ratei specifice de absorbtie a energiei cmpului la nivelul capului uman, valori mediate pe AI g de tesut, in cazul utilizarii diverselor tipuri de telefoane celulare 6

*roducatorO/odel nr. Gagenu? 1lobal Gand$ /otorola %tar Jac %on$ ,/- )AIII .o?ia MAI0 /otorola dALI %on$ ,/ -aA 9ricsson 1"&MM 9ricsson 1GLMM *anasonic 9# 1(II %harp J< 1&II *hilips 1enie .o?ia ALAA *hilips iga :scom :!ento #osch /-,O/ 'IL :scom 9listo

Jipul antenei`

%:4 masurata 7BO?g8; putere intrare antena H I.@( mB

%:4 estimata 7BO?g8; *utere intrare antena H I.L B;

i d d h d d h h d d d h h d d h

I.@M I.KK I.NA I.&K I.MA I.MM I.'A I.'( I.'M A.IA A.I( A.IL A.IL A.@( A.K@ A.KK

I.& I.M A A.& A.' @.A @.@ @.K @.K @.N @.( @.( @.( K K.@ K.@

` Jipul antenei6 i H ncorporata; d H dipolar; h H heli!. Dn figura A este reprezentat nivelul %:4 pentru trei tipuri de antena care utileaza telefoanele Gagenu?. intre acestea, modelul 1lobalGand$, cu o antena incorporata speciala, asa numita antena " > inversata planara, este modelul cel mai performant, din punctul de vedere al protectiei individuale la iradiere, prezentnd cea mai mica valoare a %:4. "ig. A. 4ata specifica de absorbtie 7%:4, in BO?g8 indusa de telefonul celular Gagenu?, in diverse modele constructive. Valoarea limita ma!im acceptabila a %:4, mediata pe A g de tesut, stabilita prin standardul american :.%0,este de A.L BO?g. :ne!a standardului german de protectie la e!punerea in cmpuri de radiatie electromagnetica neionizanta 7 0. IMNM, partea a @-a > A''A8 face recomandari privitoare la utilizarea telefoanelor

celulare; sunt date distantele minime de siguranta intre utilizator si terminalul telefonic, asa cum deriva ele din valoarea mediata spatial a %:4 de @ BO?g, stabilita in standard, astfel 6 *uterea de emisie a telefonului @ I B N I c m ( I ( c m ( c m c m M c m & c m

A "recventa de lucru I.( B B

@ B

N B

( B @ I

M B

N N(I /Gz analog I cm c m -

c m @ (

( MII /Gz analog c m I 'II /Gz digital c m K AMII /Gz digital I c m K c m

c m

upa cum se observa din tabel, in functie de puterea de emisie a telefonului, utilizarea lui in imediata pro!imitate a urechiiOcapului nu este recomandata in unele cazuri, radiatia produsa de el conducnd la depasirea valorilor de siguranta 7nepericuloase8 ale ratei specifice de absorbtie. Dncepnd din A''( acuzele unor utilizatori ai telefoanelor mobile 1%/ s-au facut auzite oficial. 9i se plngeau de diverse simptome specifice, banuind ca acestea sunt legate de radiatia emisa de telefoanele lor. *rintre simptome se aflau6 durerile de cap, stari de disconfort, senzatii de caldura > in spatele, in +urul sau in ureche, dificultati de concentrare, probleme cu memoria, etc. Organele cele mai vizate de iradierea 7locala8 cu microunde de la telefoanele celulare sunt6 creierul, ochii si urechile. ,unostintele actuale privind efectele e!punerii in cmpuri slabe de microunde asupra starii de sanatate sunt inca foarte reduse, motiv pentru care recent au demarat studii de caz si studii epidemiologice in mai multe tari europene, cu scopul de a clarifica problema nocivitatii telefoanelor celulare. Un studiu epidemiologic de referinta a fost de+a finalizat in %candinavia. Dn acest studiu au fost angrenati LK&' utilizatori 1%/ si (LAK utilizatori ./J din %uedia, si respectiv cte @(II de utilizatori din fiecare categorie, din .orvegia. %tatistica efectuata este e!trem de ampla si riguroasa. 4ezultatele studiului nu sunt insa concludente. ,eea ce se poate spune este ca telefoanele ./J induc chiar intr-o mai mare masura diverse simptome specifice 7senzatia de caldura in zona urechii, dureri de cap, oboseala8. %tudii de o mai mica anvergura au fost realizate in 1ermania 7in A''L si A''M8, sponsorizate fiind de eutsche Jele?om. Dn studiul din A''L au fost observate modificari statistice semnificative in

ceea ce priveste perioada necesara subiectilor sa adoarma si in ceea ce priveste durata aparitiei miscarii rapide a ochilor, dupa adormire. Dn medie, cei A@ voluntari au adormit cu K minute 7@@.Nb8 mai rapid cnd au fost e!pusi radiatiei emise de telefonul celular 1%/ si respectiv au fost necesare A( minute 7cu A&.&b mai putin timp dect in cazul neiradierii8 pentru a intra in faza de somn insotit de miscari oculare rapide. Dn studiul din A'MM au fost urmarite aceleasi efecte, dar doza de iradiere a fost redusa. 4ezultatele au scazut si ele proportional. *na in prezent e!ista un mare numar de studii efectuate pe un numar relativ restrns de voluntari, studii care au urmarit sa evidentieze efectele neurofiziologice ale iradierii datorate utilizarii telefoanelor celulare. :cestea au urmarit sa reveleze6 modificari evidentiabile electroencefalografic, modificari ale functiilor cognitive, modificari ale circulatiei cerebrale si perturbarea somnului. *e ansamblu, rezultatele obtinute sunt inca neconcludente. Dn momentul de fata se apreciaza ca studiile care urmaresc evidentierea unor efecte specifice 7nontermice8 ale iradierii cu microunde emise de telefoanele celulare trebuie continuate, caci efectele care apar pot fi cumulative sau trzii, acestea putnd sa depinda de sensibilitatea individuala, in acest sens fiind de urmarit efectele manifestate la copii, in comparatie cu efectele manifestate la adulti. Dn paralel cu astfel de studii, de o deosebita importanta sunt lucrarile care urmaresc analiza evaluarii cmpului electromagnetic absorbit in modele de cap uman care sunt iradiate cu cmpuri de microunde similare celor emise de telefoanele celulare 7dozimetria numerica8. Un astfel de studiu a fost efectuat pe modele de cap uman obtinute prin imagistica de rezonanta magnetica nucleara, cu rezolutie milimetrica 7rezolutie A.M&( mm pe cele doua a!e ale planului orizontal, si rezolutie de K mm pe a!a verticala8. *e astfel de modele s-a aplicat ulterior metoda dozimetrica numerica " J care a condus la calculul distributiei %:4 pe modelul de cap uman al unui adult si a doi copii de vrste diferite. 0radierea s-a facut pe frecventele de MK( /Gz si respectiv A'II /Gz, cu telefonul in pozitie verticala, dar si inclinat la KIc fata de verticala, fata de pozitia capului. %-a studiat de asemenea dependenta %:4 de lungimea antenei ce echipeaza telefonul 7fiind utilizate antene monopol cu lungimea de l ON si respectiv de Kl OM8, ct si dependenta distributiei %:4 de proprietatile dielectrice ale tesuturilor din care era constituit modelul. 4ezultatele studiului arata ca absorbtia electromagnetica 7%:48 in capul uman este mai redusa in cazul utilizarii antenei Kl OM dect in cazul utilizarii antenei l ON, pentru ambele frecvente 7sunt de preferat deci antenele mai lungi8. *entru frecventa de MK( /Gz, %:4 prezinta valori mai scazute daca antena l ON este rotita la KIc fata de verticala, dar pentru frecventa de A'II /Gz efectul este invers. %e mai constata ca penetrarea cmpului electromagnetic este mai mare in modelele de cap uman ale copiilor, practic crescnd pe masura ce dimensiunile capului se micsoreaza. :stfel de rezultate sunt e!trem de valoroase, intruct rezultatele lor contribuie la proiectarea unor telefoane celulare cu radiatie redusa, si pot indica modul cel mai eficace de utilizare al telefonului, din punctul de vedere al prote+arii la iradiere. ,teva dintre regulile de baza de care trebuie sa tina cont utilizatorii telefoanelor celulare, pentru reducerea e!punerii la iradiere, sunt6 - Utilizarea ct mai rara a telefoanelor celulare, cu limitarea duratei convorbirii si a numarului de convorbiri; - 9vitarea utilizarii telefonului celular in interiorul cladirilor, unde acestea trebuie sa emita semnale mai puternice; - :ntena trebuie e!tinsa complet in timpul convorbirilor; - Jelefonul trebuie purtat departe de corp, deoarece el radiaza chiar si in modul de lucru standb$. $ur!e de radia&ii noci'e 4adiaCii electromagnetice tehnopatogene6 :cestea cuprind radiaCiile concentrate n anumite locuri ale activitCii economice a omului6 construirea metroului, amena+area minelor, a e!cavaCiilor miniere, pomparea petrolului, a gazului din cavitCile subterane, n toate surse energetice 5i de radiaCii create de om, n timpul funcCionrii crora, ntotdeauna, este prezent 5i o component patogen substanCial. Dn rndul vechilor surse de poluare a mediului ncon+urtor, de+a cunoscute, intr 6

liniile de nalt tensiune transportul electric6 tramvai, troleibus, metro, tren, etc. autovehicule6 alternatorul motorului, cabla+ toate tipurile de aparate electrice cabla+ul electric n cldiri 5i altele. Dn aceast list s-au adugat 5i cele noi, mult mai periculoase surse de radiaCie electromagnetic patogen. telefoane mobile radiotelefoane antene 1%/ computere personale televizoare instalaCiile de radiolocaCie sisteme de telecomunicaCii sisteme Zireless6 internet, etc. aparate de copiat cuptoare cu microunde frigidere grile electrice fiere de calcat calorifere electrice veioze instalatii 4oentgen aparate de fizioterapie instalaCii dentare cu ultrasunete si altele. ,mpul bioinformaCional al omului in punct de vedere medico-biologic, omul reprezint un sistem comple! cu un cmp de torsiune strict individual, care cuprinde inclusiv datele privind starea de sntate 5i codurile genetice : .. ,omple!itatea cmpului de torsiune al omului este determinat de un numr uria5 de substanCe chimice d surse primare de radiaCii de torsiune din organismul acestuia, de caracterul comple! al repartiCiei n spaCiu a acestor substanCe n corp, de dinamica comple! a transformrilor biochimice n procesul vieCii 5i activitCii. 0nfluenta nociva a campului de torsiune de stanga %ub acCiunea cmpului de torsiune stng, celulele organismului sunt supuse unor anumite modificri structurale 5i fiziologice, drept rezultat6 dereglarea sistemului nervos 5i cardiovascular, sistemului imunitar 5i hormonal etc. %e formeaz defecte de comunicare n schimbul de informaCii, dezintegrarea legturilor structurale reciproce, prezente iniCial n modelul genetic al omului. *rocesele de antibiorezonanC aprute n acest cadru deregleaz rezonanCa absolut armonioas ntre niveluri 5i duc la o serie de mbolnviri serioase 5i greu tratabile. Dntr-un asemenea spaCiu informaCional polarizat n stnga, la toate organismele vii se produce miniminizarea treptat a energiei atomilor 5i electronilor, ceea ce conduce la ncetinirea tuturor proceselor biochimice. ,a urmare a acestui fapt, apar unele dereglri cunoscute n organismul uman, care depind de intensitatea acCiunii cmpului de torsiune 5i a duratei contactului cu acesta. ,onfirmari medicale Oamenii de 5tiinC au acumulat de+a o mas critic de cercetri 5i e!perimente efectuate care confirm faptele influenCei negative 5i e!trem de periculoase a cmpului de torsiune din stng asupra organismului uman. e e!emplu, cercetri privind acCiunea cmpului de torsiune asupra sngelui au fost efectuate n octombrie A''L la ,entrul de Jehnologii 9nergoinformaCionale din cadrul 0nstitutului de %tat pentru /ecanic "in 5i Optic din %an?t-*etersburg. :naliza datelor obCinute a demonstrat c dintre indicatorii analizei clinice a sngelui, cel mai sensibil faC de radiaCiile de torsiune este indicatorul vitezei de sedimentare a eritrocitelor 7V%98.

Valorile V%9 s-au modificat, n comparaCie cu cele de fond, de patru-cinci ori, n funcCie de parametrii de iradiere. *entru cercetrile ulterioare a fost utilizat numai indicatorul V%9 ca cel mai informativ, adic indicatorul V%9 poate fi folosit pentru nregistrarea 5i aprecierea proprietCii radiaCiei de torsiune. /rirea V%9 pn la K(-NI mmOh a confirmat acCiunea nefavorabil a cmpurilor de torsiune stnga asupra organismului uman. Radiatiile electrote(nice :par prin acCiunea a mai multor aparate tehnice, care se utilizeaz n domenii diferite. *ot fi divizate n mai multe grupuri6 A8 .90O.0a:J9 > curentul electric, 9-9,J4O.0,:, @8 0O.0a:J9 >U. 9-9 :-": 7nucelul de helium8 > U. 9-9 #9J: 7electroni8, .9UJ4O.0 7celule electrizate8 > U. 9-9 ) 5i 1:/: 7energia 9/8. K8 V0#4:e00 /9,:.0,9 > lucrul la ma5ini masive de transport, vibraCiile ultraviolete ale ma5inilor 5i aparatelor cu defect. 4adiaCiile neionizate, n timpurile noastre, prezint o problem aparte. Utilizarea tehnologiei moderne nu este posibil fr ntrebuinCarea curentului electric 5i a sistemului electromagnetic de unde cu intensitate nalt. Dn industrie sunt numeroase aparate electrotehnice, de la electrocentrale, pn la aparatele de uz casnic. :ceast mrea+ de +oas intensitate, strne5te electricitatea cmpurilor magnetice 5i prin ea se elibereaz gaze electromagnetice care polueaz mediul ambiant. fi aparatele electronice elimin astfel de gaze. ,elularele, aparatele tv 5i radio, radarele, aparatele tehnice utilizate n domeniul militar, pentru transmiterea informaCiilor, emiCtorii transmit unde electromagnetice de nalt intensitate, pe care noi nu le putem simCi. :zi, cmpurile electromagnetice ale tehnologiei mobile, cu prile+ul emiterii undelor electromagnetice, sunt de la AI pn la AII de ori mai mari, n comparaCie cu emiCtorii radio > televiziuni. *rocesul de dezvoltarea a tehnologiei n domeniul comunicaCiei este ntr-o cre5tere permanent, a5adar pe lng telefoanele mobile, e!ist 5i telefoane fr fir, agende electronice, reCeaua de calculatoare, care transmit informaCii datorita emiCtorilor. Dn orice gospodrie e!ist telefoane fr fir care emit unde electromagnetice, chiar 5i atunci cnd nu le ntrebuinCm. :stfel de radiaCii elelctrmagnetice, a cror intensitate se mre5te pe zi ce trece 5i dep5e5te limita normal, pot avea consecinCe duntoare asupra noastr, provocnd strii de nervozitate, probleme de concentrare, dureri de cap, insomnii, vitalitate redus, pierdere n greutate 5i probleme psihice. Joate acestea sunt probleme specifice unei strii de electro > stres. *rin studiile epidemologice 5i cercetrile e!perimentale s-a a+uns la concluzia c undele cmpurilor electromagnetice ne afecteaz grav sntatea, chiar 5i atunci cnd se afl n limitele permise. 49e9:U: 1-O#:-g : -U0 h:40 4eCeaua global a lui hari a primit denumirea dup cercettorul r. /anfred hari. %e ntinde pe diagonal, n direcCia .ord> %ud. eprtarea dintre cele dou f5ii apropiate este de K,( m, n timp ce lCimea acestora este de I,( m. : treia parte din viaCa noastr o petrecem dormind. Uneori ne trezim n timpul somnului, dormim ru, avem dificultCi cu prile+ul concentrrii, simCi nelini5te ] sau, simpul zis, calitatea dormitului nostru, nu este cea dorit ^^ ,onsiderm c acestea ni se ntmpl din cauza lipsei de timp, a comportrii partenerului, a oboselii din timpul serviciului] Dns cercetrile confirm c efectele cele mai grave asupra sntCii apar datorita radiaCiei negative. atorita acestor e!puneri, consecinCele se mresc din an n an. ,ursurile de ap 5i punctele energetice, n locul n care se suprapun, mai devreme sau mai tarziu, aduc pn la slbirea organismului. :cesta devine imun la boli 5i pot apare chiar bolile canceroase. :stfel de locuri pot fi descoperite prin radiestezie. #.*loh n cartea sa, T4adiaCii subterane > factorul bolilor 5i a cancerului3 menCioneaz6 T"iinCele umane, animalele 5i plantele au factorul su primar de radiaCii, care le slbe5te organismul5i astfel devine sensibil la boli3. 49e9:U: 1-O#:-g : -U0 G:4J/:. ,nd omul tulbur cursul natural al naturii, aceasta se apr prin radiaCii patogene 5i emiterea acestora. 9!emplele caracterisitce sunt nodurile denumite dup dr. 9rnest Gartman, medic din 9berbah, care a cercetat amnunCit 5i a dovedit teoria bolilor cancerogene. :cestea sunt punctele

n care se suprapun liniile magnetice ale *mntului. :cestea repartizat adecvat, prezint 4eCeaua global care emite energiea magnetic a *mntului. Omul, prin construcCii neadecvate, prin acumularea a unui numr mare de aparate elctortehnice 5i electornice n locul n care trie5te, poate sa strneasc suprapunerea acestui nod, cu alte izvoare de energie patogen 5i astfel nodul devine cancerogen. r. Gartman a dovedit aceasta n mai mult de @I.III de e!perienCe ale sale > nodul lui Gartman > apa subteran >radiaCia tehnic, iar teorema lui a fost recunoscut la diferite simpozioane din domeniul medicinii. :ceast teorem sun n felul urmtor6 -ocul n care a dormit un om bolnav de cancer, prezint cel mai duntor punct geopatologic, n care nimeni nu are voie s stea timp ndelungat, sau s doarm. ac acest loc nu se neutralizeaz, dup ni5te ani, cu siguranC va deveni din nou cancerogen. Dn urm cu mulCi ani, chine+ii au avut cuno5tinCe bogate referitoare la punctele geopatogene 5i nodurile telurice, care azi sunt denumite nodurile lui Gartman. Dn ,hina aceste puncte au fost denumite figurativ Tpoarta demonilor3,deoarece acCiunea lor patogena era aidoma unor demoni rutcio5i, care tulbur soarta oamenilor, fr ca ace5tia s observe. 0n A'N&, 0nstitutul francez de 4adioestezie a publicat cartea doctorului *ere T4adiaCii cosmico > telurice3 > razele lui *ere, topografia lor planetar, relaCia lor faC de oameni, animale, plante, dar mai ales faC de cancer. ac observm emisfera *mntului 5i schiCa acestuia, mrea+a liniilor zmislite de geografi spre a stabili mai u5or locaCiile, lungimea 5i lCimea, 5i dac nlocuim aceasta cu gratiile perfecte vibrante prin care circul curenCii telurici, vom obCine 4eCeaua sau /ra+a lui *ere. r. *ere, ca specialist n domeniu, n pofida numeroaselor e!perienCe pe mare 5i uscat, a declarat c emisfera pmnteasc, n direcCia .ord > %ud 5i 9st >Vest, este periculoas din aspectul radiaCiilor cosmico >telurice. Jermenul T/rea+a lui *ere3 nu prezint doar gratiile la suprafaCa pmntului, ci 5i tranformarea trodimenzionala atmosferei, de parciar fi TpereCi invizibili3 pe pmnt. ,u prile+ul descoperiri 4eCelei lui *ere, :. e #izal a consemnat6 T educerile lui :nri /azei 5i a lui dr. -arvarone, laolalt cu e!perienCele lui dr. *ere, ne-au oferit posibilitatea de a descoperi mai de-aproape natura razelor electrice 5i magnetice. :stfel de raze nu sunt duntoare n forma lor iniCial, dar e!istanumite puncte pe pmnt, n care se suprapun 5i devin duntoare. /erit s le acordm o atenCie deosebit, avnd n vedere faptul s sunt puternice, dar 5i foarte duntoare, deoarece prin modularea frecvenCelor vibraCionale, atac celulele din organism. /ai trziu, prin studiile 5tinCifice, cercettorii, dar mai ales r. 9rnest Gartman, unul dintre iniCiatorii disciplinei > geobiologie, au descoperit c graCiile pmnte5ti sunt cu mult mai comple!e, dect cum erau prezentate n desenul lui dr. *ere 5i de aceea a fost denumit 4eCeaua lui Gartman > mrea+a geomagnetic compus din linii care apar din pmnt n poziCie vertical. 4eCeaua lui Gartman a fcut un pas nainte n ceea ce prive5te radiaCia cosmico-teluric. 0nginerul 5i radiosteziologul 4. e -afore a dat o definiCie precis razelor lui *ere6 TDn orice caz > moartea vibreaz, cu frecvenCii de intensitate, sub form de o simfonie patetic, sau o emisiune de radio. Oare, aceasta nu-i tragic?3 /eridianele magnetice din 4eCeaua lui Gartman se afl n direcCia .ord > %ud, iar magneCi comparativi n direcCia 9st > Vest. /eridianele sunt la departarea de @,( m 5i au grosimea cuprins ntre @A > @( cm. "ormeaz pereCii invizibili, care ptrund prin toate obstacolele 7pmnt, cldiri8 deoarece sunt formaCi din energie 5i nu din materie. -inile telurice din 4eCeaua lui Gartman se suprapun reciproc, stabilind astfel nodurile care prezint punctele geopatogene 5i se numesc .odurile lui Gartman. %unt patogene deoarece pe verticala acestor puncte se formuleaz valuri care sunt agresive 5i insistente. Oamenii mai sensibili au nceput s Cin cont de aceasta, atunci cnd au simCit unele schimbri, fr ca s-5i dea seama de unde apar. :stfel c au cutat diferite metode de protecCie. ,ndva, acestea au fost casele construite din paie, sau alte materiale naturale 5i sa Cinut cont de locaCia pe care erau construite. atorita e!punerii radiaCilor negative, din an n an, consecinCele se ma+oreaz. ,ursurile de ap 5i nodurile energetice n locurile n care dormim, mai devreme sau mai trziu provoac boli, aduc pn la slbirea organismului, care devine imun la boli, dar mai ales pot provoca boli cancerogene. :stfel de locuri le putem descoperi doar cu aparatele de radiestezie. 4adiatiile negative se impart in6 1eopatogena> razele geo-vibraCionale sunt raze duntoare, a crui surs se afl sub pmnt. :pariCia lor poate s provoace tulburri grave n straturile pmntului.

in acest grup fac parte6 a8 4adiaCiile cursurilor apelor subterane, b8 4adiaCii din domeniul mineritului, c8 4adiaCii n urma sprilor geologice 5i d8 4adiaCii obCinute prin dizolvarea materilor organice. 4: 0:e00-9 ,O%/0,96 ,a rezultata al intreacCiunii dintre forCele cosmice cu gravitaCia pmntului5i cmpurile magnetice, apar reCele cosmice de radiaCii. -iniile acestor reCele cosmice nu sunt duntoare n forma lor iniCial, ns e!ist posibilitatea ca asupra lor s acCioneze radiaCii de alt gen, formnd astfel noduri. 4adiaCiile cosmice formeaz reCele6 a8 reCeaua global a lui Gartman 7direcCia s-+ @m, i > z @,( m H @A cm8, b8. reCeaua global a lui hari 7direcCia sO+ > + Oz K,( m H (I cm8. )ecani!mul de actiune al radiatiilor negati'e : treia parte din viaC, oamenii o petrec dormind. eseori, ne trezim n timpul nopCii, dormim ru, avem dificultCii de concentrare, suntem nelini5tiCi, sau pe scurt6 somul nostru nu are calitatea dorit. ,ercetrile 5tiinCifce 5i alternative ne indic asupra radiaCiilor duntoare 7negative8 asupra sntCii. Jotul n +urul nostru iradiaz^ 4azele a+ung din ,osmos, de pe *mnt, din ora5e 5i desigur, din noi. Unele raze sunt sntoase, utile, ne asigur o viaC normal, pe cnd altele pot avea consecinCe fatale.Jrim n lumea care eman raze^ fi se pune ntrebare, ce sunt n fond, radiaCiile? 4adiaCiile, undele] prezint ceva invizibil, dar n acela5i timp, ngrozitor. % nu uitm c trim n vremea energiei atomice 7.agasa?i, Gero5ima, ,ernobil] 8. .enorocirea de la ,ernobil ne arat ct de puCin timp este necesar ca s se a+ung pn la o catastrof de proporCii, provocat prin intermediul radiaCiilor negative. ,orpul uman poart n sine numeroase raze negative 7micro > undele, raze de intensitatea nalt, raze de +oas intensitate, undele crainene, pulsul8. *rin radiaCiia pe care o eman, omul influenCeaz asupra celor din +urul su. *rofesorul *op prezint corpul uman ca un izvor universal de radiaCie. Orice organism viu, d 5i prime5te energia radiaCilor. ,ele mai noi cercetri arat c orice celul,indiferent dac aparCine omului, animalelor, sau plantelor >radiaz^ Urmrind microcosmorul, putem trage concluzia c totul ce ne ncon+oar depinde de radiaCii 5i acCioneaz asupra lor. 4adiaCile pentru toate fiinCele umane e %oarele > elei!irul vieCii, n caz c omul, prin comportamentul su nenCelept, nu face ca s slbeasc efectul acestora. rept dovad sunt gropile din nveli5ul de ozon care apara datorita acCionrii nechibzuite a omului. .u trebuie ns s uitm c nveli5ul de ozon, ne apr de raze negative. "actorii biologici care acCioneaz asupra organismului nostru sunt6 temperatura, umiditatea aerului, presiunea, energia radiaCiilor, greutatea, mi5crile mecanice, ioni din aer, cmpurile electro > magnetice ete. :proape toCi dintre ace5ti factori apar ca urmare a radiaCiilor. Unele radiaCii ne sunt cunoscute 5i cu ele ne ntlnim permanent 7de e!6 cldura, lumina8, iar celalalte radiaCii provocate de cmpurile magnetice ale *mntului, le primim fr ca s fim con5tienCi de aceasta. .u avem simCuri dezvoltate care s ne indice supra pericolului. *osibilitatea de a se orienta n cmpul magnetic al *mntului o au psrile, pe5ti] Dntre oameni, n ultimul timp apar prea multe cazuri adevrate, dar 5i neadevrate depre radiaCii. e aceea este necesar s aflm care-i adevrul 5i s studiem amnuCit acest domeniu. 4adiaCiile negative acCioneaz asupra organismului uman 5i irit funcCionare celulelor, provocnd astfel diferite boli. .u e!ist ncpre n care trim, dormim, sau muncim 5i s nu fie e!pus radiaCilor. Dn continuare, v prezentm mecanismul de acCiune a acestora6 Orice schimbare oscilatoare n organism, afecteaz n mod direct sistemul nervos. %e 5tie c sistemul nervos este vegetativ5i este reglat de echilibrul dintre simpaticus 5i parasipaticus. Dn caz c organismul recunoa5te pericolul de frecvenCe duntoare, n sistemul nervos se activeaz vegitativul simpaticus, ca un fel de semnal de alaram. Dn caz c acestea se abat asupra presiunii sanguien 5i a inimii, organismul poate s se acomodeze factorilor din e!terior. :stfel se poate accelera 5i circulaCia.

:ctivitatea simpaticului o putem simCi atunci cnd ne iritm 5i o comparm cu o reacCie optimal. :ceasta depinde n mare msur 5i de sensibilitatea omului. ac-i e!cludem pe oamenii sensibili, reacCia spontan a sistemului nerevos apare sub influenCa undelor, care pot fi acceptate de corpul nostru. *rin ntrebuinCarea aparatelor tehnice moderne, este posibil s cuprindem 5i cel mai mic parametru a strii de stres din organism. :ctivarea parasimpaticului poate fi obiectiv 5i subiectiv. Dn sitauCii de pericol se activeaz n acela5i timp 5i simpaticusul 5i parasimpaticusul. :stfel se accelereaz btiile inimii 5i respiraCia, ca urmri a reacCiei simpaticusului, iar conscinCele n urma activrii parasimpaticusului pot fi6 strile de greaC. 9ste mai puCin cunocut c n urma strilor de stres, se petrec 5i schimbri n corpul nostru. ,nd corpul simte influemCele insuportabile, ncearc prin procesele electrofizice s se prote+eze. :ceasta este vizibil dac observm rezistenCa pielii. :stfel se mre5te nivelul glandelor endocrine, 5i este posibilmsurarea acestora. ,apacitatea electric de acCionare este legat n mod direct cu simpaticul, care activeaz ntreg corpul. Dn procesul cercetrilor acestea au fost comparate electro-stresuri. ,u ct sunt mai accelerate btile inimii, cu att poate fi prelungit 5i reacCia total. ,ercetrile arat cu btile inimii, cu prile+ul schimbrilor de scurtdurat 5i sub influnenCa factorilor din e!terior, reacCioneazmai slab. ,ercetrile ndelungate confirm totu5i c btile inimii se ma+oreaz, datorit schimbrilor constate. 0nfluneCa cmpurilor magnetice negative la fel pot afecta funcCionarea inimii. :vnd n vederea structura biologic a cmpurilor magnetice cu influenC negativ, putem observa c ace5tia sunt divizaCi n dou grupuri6 *rima grup acCioneaz asupra inimii 5i provoac accelare btilor inimii, sub influnenCa cmpurilor negative, iar cea de-a doua acCioneaz asupra frecvenCei cardiace. :mbele grupuri provoac stri de stres asupra organismului sntos, care acCionnd pe timp ndelungat, pot mri riscul de apariCie a diferitor boli. *e la +umtatea anilor MIj cercetrile din domeniul tehnicii moderne au nceput s se bazeze pe tema variabilitCii anginoase 7btile inimii, V%"8, precum un fenomen diagnostic de importanC ma+or. V%" se bazeaz pe +ocul comun dintre simpaticusul 5i parasimpaticusul sistemului nervos. e aceea are o influenC total asupra organelor interioare 5i a iritaCilor din e!terior. V%" nu poate s cad direct sub comanda total a unei personalitCi, dar i poate servi drept msurpentru a stabili rezistenCa corpului, de e!. prin efortul fizic. Con!ecintele radiatiilor negati'e a!u"ra fiintei umane Utilizarea telefoanelor celulare conduce la apariCia distoniei neurocirculatorii, adic la dezechilibrarea activitCii electrofizice a celulelor creierului, ceea ce, n continuare, n mod cu totul real va conduce sau la aritmie cardiac sau la dezechilibru hormonal, adic la pierderea potenCei la brbaCi 5i la dismenoree la femei 5i, n final, va conduce la procese tumorale. Dn raportul 0nstitutului de ,ercetare pentru /edicina /uncii se poate citi6 2-a ora actual e!ist un numr mare de diferite dispozitive tehnice care eman n mediul ncon+urtor radiaCia electromagnetic neionizant] -egat de acest fapt, n multe regiuni, tensiunea sumar a cmpurilor electromagnetice a crescut n comparaCie cu fondul natural cu N-A( ordine^3. 7O4 0.9 H *rincipiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii, lege proprie naturii8. *otrivit datelor cercettorilor din %U:, ,anada, %pania 5i %uedia, la ma+oritatea femeilor care lucreaz la computer n perioada de sarcin, ftul se dezvolt anormal, cu defecte n dezvoltarea creierului. *robabilitatea de avort spontan cre5te pn la MIb. %-a stabilit faptul c radiaCia anomalic a banilor d bancnotelor de hrtie, un pachet de bani ce conCine @I de bancnote are n +urul su cmpuri fine care acCioneaz e!trem de negativ asupra cmpului biologic al omului, iar acest lucru se produce cu o intensitate similar radiaCiei monitoarelor de calculator. 4adiaCia patogen a banilor poart urmele energetice ale aspiraCiilor psihoemoCionale ale oamenilor, prin minile crora ace5tia au trecut, deformnd cmpurile fizice fine ale noilor posesori. .e putem imagina n ce stare se afl oamenii care lucreaz cu bani6 n trezorerii, bnci, casierii, magazine.

9!punerea la undele de electro-distribuCie, precum sunt calculatoarele, paturile electrice, radarele, plapumele electrice, aparatele JV 5i rata specific de absorpCie a acestora, las urmri grave asupra sntCii, datorita cmpurilor electromagnetice puternice 79/"8. Dn ultimii ani, consecinCele grave ale acestora, devin tot mai vizibile. eosebit de periculoase sunt cmpurile magnetice de nalt tensiune 0J, cuprins ntre (I-LI Gz, sistemele radar de +oas tensiune, precum 5i frecvenCele sistemelor de comunicare, care au o tensiune e!trem de +oas. Dn cele ce urmeaz o s v prezentm concluziile ce apar ca rezultat a numeroasleor cercetrii 5tiinCifice, care o s v indice asupra urmtoarelor6 - e!punerea la radiaCii electromagnetice neionizate este ubicuitara - alturi de e!punrea profesional se adaug e!punerea neprofesional - riscul mbolnvirii de leucemie acut, care se termin cu deces, a persoanelor care lucreaz n domeniul electronic, se mre5te @,L ori. fansa ca oamenii care sunt e!pu5i radiaCiilor electromagnetice neionizate de a se mbolnvi de cancerul mduvei osoase 5i a limfocitei, este & ! mai mare, iar posibilitatea de a se mbolnvi de tumoarea glandei tiroide, cre5te de N !. 4iscul de a se mbolnvi de cancer, la persoanele tinere cu vrsta cuprins ntre @I > KI de ani, este de ((b. Dn +ur de AI > A( b de copii care se mbolnvesc de tumoare, au fost e!pu5i razelor electromagnetice emise de aparatele de uz casnic. ,opii care triesc n apropierea transmiCtorilor de nalt tensiune, sunt e!pu5i bolilor cu ( b mai mult, n comparaCie cu copii care nu se afl n aceste zone. Un numr nsemnat de na5teri premature se datoreaz razelor emise din plapumele electrice 5i a paturilor cu ap, nclzit electric, pe timp de iarn. ,mpul electromagnetic de N(Gz, cu capacitatea de AII mJ strne5te formarea rapid a trigliceridelor, iar drept consecinC apar probleme cordiale. AIIb dintre femeile a cror serviciu se desf5oar n faCa aparatelor tv 5i a monitoarelor, nasc nainte de termen, n comparaCie cu femeile care n-au lucrat niciodat la astfel de locuri de munc. Dn acest scop, a fost cercetat o grup de A('K de femei. epresia clinic 5i crimele, la fel apar ca consecinCe a e!punerii la radiaCii. %ub influenCa radiaCiilor tehnice 5i cosmice, i a e!punerii tensiunii pozitive se provoac activitatea celulelor canceroase, mrindu-se tensiunea arterial 5i datorita acestora apar semne anginoase. 9!punerea la tensiuni negative provaoc inflamaCii, strii depresive, oboseli, lips de energie, precum 5i hipofuncCiunea organelor e!puse. 7sursa6 .ational 4adiological *rotection #oardO:nglia8 9!punerea ndelungat la radiaCii negative ne deregleaz sistemul biologic 5i aceasta duce la apariCia diferitor boli psiho > fizice. 0nfulenCa radiaCiilor negative asupra perosoanelor a cror sistem imunitar este mai slbit, poate avea consecinCe fatale. ,ele mai periclitate locuri pentru sntatea omului, sunt patul 5i postul de munc, deoarece n acele locrui ne reCinem cel mai mult. :vnd n vedere faptul c nu ne sunt vizibile n mod direct, o s v atragem atenCia asupra unora dintre acestea 6 -: *O%JU- 9 /U.,g 6 sentiment dezagreabil, respiraCie ngreunat, nervozitate, moarte rapid, dureri de cap, aritmie, oscilri a presiunii sanguine, necesitatea de a consuma cafea, Cigri 5i tablete spre a ne menCine, necesitatea de a ne ridica de la locul de munc din motive ine!plicabile 5i de a5 cuta loc de refugiu n altparte, n cazul persoanelor mai sensibile apar ameCeli, iar uneori 5i pierderea con5tinCei, vomitri dese. /erg la serviciu rela!aCi, dar se ntorc obosiCi 5i agitaCi. D. J0/*U- %O/.U-U0 6 %omnul nelini5tit 5i cu ntreruperi, respiraCie ngreunat, o stare de oboseal nainte de a merge la culcare 5i nicidecum nu pot adormi, se trezesc mai obosiCi dect nainte de a merge la culcare, simt ncordri 5i frig n mini 5i picioare, amorCeli, ncordri, tulburri a sistemului cardiac, oscilri a presiunii sanguine. ,O.%9,0.e9-9 .91:J0V9 : 4: 0:e00-O4 19O*:JO19.9 6 ,aracterisitca de baz a radiaCiilor geopatogene este c posed unde de frecvenC, de +oas tensiune, care n celulele organismelor vii, provoac scimbri a potenCialului membranelor, astfel nct le polarizeaz 5i hiperpolarizeaza. 9!punerea ndelungat a organismelor la radiaCii geopatogene, pot provoca tulburri grave, care aduc pn la schimbarea structurii electromagnetice n snge. Dn astfel de locuri este mrit procentul de electricitate, care poate aduce pna la apariCia strilor de depresie,

agresivitate, a durerilor de cap, a problemelor cardiace 5.a.m.d. .ivelul undelor vibrante de +oas tensiune, afecteazovarele 5i celulele sanguine, preucm 5i mduva n oase. ,O.%9,0.e9-9 .91:J0V9 :-9 4: 0:e00-O4 J9G.0,9 f0 ,O%/0,96 ,aracteristicele de baza ale acestor radiaCii sunt c fac parte din grupul frecvenCelor de nalt tensiune, cu un procent ridicat de electromagnetism. /a+oritatea radiaCilor tehnice, la care nc nu 5tim s ne adaptm, au fost create de oameni n ultimii AII de ani. Dn celulele e!puse la undele de frecvaC vibraCionale de nalttensiune, apar tulburri electromagnetice. atorita actiunii intermoleculare, se a+unge pn la distrugerea amino >acizilor 5i a grsimilor. atorita faptului c grasimile n mare msur se afl n celulele sistemului nervos, se a+unge pn la dizolvarea a acestora 5i a distrugerea celulelor. ,onsecinCele sunt6 agitaCia, pierderea memoriei, depresia, problemele psihice. 7sursa6 .ational 4adiological *rotection #oardO:nglia8