Sunteți pe pagina 1din 16

Aplicaie pentru gestionarea unei agenii de turism

Student: Munteanu Alexandru

CUPRINS 1. Limbajul UML - prezentare general 2. Diagrame UML tipuri de diagrame 3. Prezentarea i descrierea aplica iei pentru gesti!narea unei agen ii de turism ". #eprezentarea acti$it il!r unei agen ii de turism cu ajut!rul limbajului UML

UML (The Unified Modeling Language)

Lim a!ul UML UML nu este un simplu limbaj de m!delare !rientat pe !biecte% ci &n prezent% este limbajul uni$ersal standard pentru dez$!ltat!rii s!'t(are din t!ata lumea. UML este succes!rul pr!priu-zis al cel!r mai bune trei limbaje de m!delare anteri!are !rientate pe !biecte )*!!c+% ,M-% ,,./0. UML se c!nstituie din unirea acest!r limbaje de m!delare si &n plus de ine ! e1presi$itate care ajut la rez!l$area pr!blemel!r de m!delare pe care $ec+ile limbaje nu ! a$eau. Limbajul de m!delare m!di'icat )UML - -+e Uni'ied M!deling Language0 !'er ar+itecturi de sisteme ce 'unc i!neaz pe analiza si pr!iectarea !biectel!r cu un limbaj c!respunzt!r pentru speci'icarea% $izualizarea% c!nstruirea si d!cumentarea arte'actel!r sistemel!r s!'t(are si de asemenea pentru m!delarea &n &ntreprinderi. UML este un limbaj de m!delare care !'er ! e1primare gra'ic a structurii si c!mp!rtamentului s!'t(are. Pentru aceast e1primare gra'ica se utilizeaz n!ta iile UML. 2!ta iile UML c!nstituie un element esen ial al limbajului pentru realizarea pr!priu-zis a m!delrii si anume partea reprezentrii gra'ice pe care se bazeaz !rice limbaj de m!delare. M!delarea &n acest limbaj se realizeaz prin c!mbinarea n!ta iil!r UML &n cadrul elementel!r principale ale acest!ra denumite diagrame.

n cadrul limbajului UML descoperim 9 tipuri de diagrame: diagrama cazurilor de utilizare diagrama de secven diagrama de colaborare, diagrama de clase )cea mai utilizata0 diagrama de stri diagrama de componente diagrama de construcie 3

diagrama de obiecte diagrama de activiti 3n cele ce urmeaz $!r 'i prezentate n!ta iile UML care $!r 'i grupate dup diagramele c!respunzt!are 'iecrei n!ta ii &n parte. 4naliza unei aplica ii implic realizarea mai mult!r categ!rii de m!dele% dintre care cele mai imp!rtante sunt5 Modelul de utilizare5 realizeaz m!delarea pr!blemel!r i a s!lu iil!r acest!ra &n maniera &n care le percepe utilizat!rul 'inal al aplica iei. Diagram as!ciat5 diagram de cazuri de utilizare Modelul structural5 se realizeaz pe baza analizei statice a pr!blemei i descrie pr!priet ile statice ale entit il!r care c!mpun d!meniul pr!blemei. Diagrame as!ciate5 diagram de module, diagram de clase Modelul comportamental5 pri$ete descrierea 'unc i!nalit il!r i a succesiunii &n timp a ac iunil!r realizate de entit ile d!meniului pr!blemei. Diagrame as!ciate5 diagrama (harta de stri, diagrama de colaborare, diagrama de interaciune "iagramele UML , diagrama !'er utilizat!rului un mijl!c de $izualizare si de mane$rare a elementel!r de M!delare. Maj!ritatea diagramel!r se prezint sub '!rma un!r gra'uri% c!mpuse din elemente si arce. Diagramele p!t arta ! parte sau t!ate caracteristicile elementel!r de m!delare% c!n'!rm ni$elului de detaliu util &n c!nte1tul unei diagrame date. Diagramele p!t grupa in'!rma ii interdependente% pentru a arta% de e1emplu caracteristicile m!tenite de ! clas. Diagramele UML sunt5 diagramele cazurilor de utilizare% care prezint 'unc iile sistemului din punct de $edere al utilizat!rului6 acestea sunt gra'uri de act!ri i cazuri de utilizare% a$7nd ca arce rela iile dintre ele5 as!cia iile &ntre act!ri i cazuri de utilizare% generalizarea &ntre act!ri% incluziunea% e1tinderea i generalizarea &ntre cazuri de utilizare6 "

diagrame de clas% care prezint structura static &n termeni de clase i as!cieri )rela ii06 diagramele de clase sunt gra'uri% a$7nd ca n!duri &n general clase% dar put7nd c!n ine i pac+ete% inter'e e sau c+iar !biecte% iar ca arce rela iile dintre aceste elemente. aceste diagrame sunt !rganizate &n pac+ete% ele put7nd depinde de alte pac+ete sau c!nstituind baza pentru c!nstruirea un!r pac+ete. , clas trebuie s aib un nume unic &n cadrul pac+etului din care 'ace parte% ea put7nd 'i re'erit sub '!rma NumePachet::NumeClas.

diagrame de colaborare% care sunt reprezentri spa iale ale !biectel!r% legturil!r si interac iunil!r6 diagramele din aceast categ!rie sunt !rganizate &n jurul r!luril!r jucate de !biecte &n cadrul unei interac iuni% cuprinz7nd ast'el i rela iile dintre !biecte6 e1ist d!u ni$eluri de reprezentare pentru diagramele de c!lab!rare5 ni$elul instan el!r diagrama de c!lab!rare la ni$elul instan el!r este un gra'% a$7nd ca n!duri !biectele participante la c!lab!rare i ca arce legturile dintre ele% &ns! ite de stimulii transmii prin intermediul acest!ra6 !biectele sunt reprezentate prin dreptung+iuri ce c!n in numele !biectului subliniat6 se p!ate prezenta i r!lul !biectului &n c!lab!rare% '!l!sind n!ta ia general5

NumeObiect Nume!olClasi"icator:NumeClasi"icator#.NumeClasi"icator$% ni$elul speci'ica iei diagrama de c!lab!rare la ni$elul r!luril!r este '!rmat din r!luri ale clasi'icril!r i ale as!cia iil!r dintre acetia% precum i din mesajele transmise &ntre ele6 r!lul unui clasi'icat!r se prezint &ntr-un dreptung+i% a$7nd un nume de tipul5 Nume!olClasi"icatir:NumeClasi"icator#.NumeClasi"icator$% diagrame de sec!en% care prezint temp!ral !biectele si interac iunile l!r6 diagramele din aceast categ!rie categ!rii cuprind !biectele care 'ac parte dint-! anumit c!lab!rare i descriu sec$en a de stimuli transmii &ntre !biecte &n cadrul unei interac iuni6 ele cuprind i ! dimensiune 8

temp!ral% de!arece 'iecrui !biect &i c!respunde ! linie de $ia % trasat $ertical sub dreptung+iul ce c!n ine numele !biectului6 timpul se scurge de sus &n j!s% iar stimulii sunt reprezenta i prin sge i etic+etate% de la linia de $ia a !biectului transmi t!r ctre linia de $ia a celui recept!r6 diagrame de componente% care prezint c!mp!nentele 'izice ale unei aplica ii6 c!mp!nentele p!t 'i e&ecutabile, biblioteci dinamice, tabele, "i'iere de cod surs, "i'iere de date, documente, elemente din modele orientate pe obiecte clasice6 durata de $ia a c!mp!nentel!r di'er% unele e1ist7nd numai &n timpul c!mpilrii% altele la editarea de legturi% iar altele la m!mentul rulrii6 diagramele de c!mp!nente sunt gra'uri de c!mp!nente i inter'e e ale acest!ra% interc!nectate prin rela ii de dependen % generalizare% as!cia ie% agregare i realizare6 diagrame de construcie% care prezint c!nstruc ia c!mp!nentel!r pe disp!ziti$ele +ard(are6 acestea sunt gra'uri de n!duri% &n interi!rul cr!ra se reprezint instan e ale c!mp!nentel!r% rezidente la m!mentul rulrii6 n!durile sunt '!l!site pentru a m!dela sup!rtul material al sistemului% ele 'iind elemente 'izice reprezent7nd resurse de prelucrare% precum pr!ces!are sau peri'erice6 reprezentarea UML se e'ectueaz printr-un cub tridimensi!nal% a$7nd &n interi!r numele tipului de n!d% sau numele subliniat al instan ei unui n!d6 rela ia &ntre n!duri este de as!cia ie6 diagrame de stri"tranziii% care prezint c!mp!rtamentul unei clase &n termeni de stri6 diagramele de stri au la baz d!u c!ncepte imp!rtante5 strile% ce caracterizeaz $al!ri sau seturi de $al!ri ale !biectel!r% i evenimentele% ce c!nstau din stimuli e1terni% ce ac i!neaz asupra !biectel!r i determin ! tranziie de la ! stare la alta6 diagrame de obiecte% care prezint !biectele si rela iile l!r% 'iind nite diagrame de c!lab!rare simpli'icate% 'r reprezentarea mesajel!r trimise &ntre !biecte6 !biectele sunt instan e ale clasel!r% caracterizate printr-un nume i $al!ri speci'ice atributel!r. ele se prezint &n UML &n m!d similar clasel!r% &n dreptung+iuri ce p!t a$ea unul sau d!u c!mpartimente. Primul c!mpartiment c!n ine numele !biectului i numele clasei% precedat 9

de :5;% ambele 'iind subliniate6 cel de-al d!ilea c!mpartiment c!n ine atributele% cu tipul l!r de date i $al!rile speci'ice !biectului. diagrame de acti!iti% care reprezint c!mp!rtamentul unei !pera ii &n termeni de ac iuni6 ele sunt cazuri particulare ale diagramel!r de stare% care nu descriu &nsa un 'lu1 de c!ntr!l bazat pe e$enimente% ci un pr!cedural% &n care t!ate sau maj!ritatea tranzi iil!r se e'ectueaz aut!mat% la terminarea ac iunil!r e'ectuate &n interi!rul stril!r6 diagramele de c!lab!rare &mpreun cu cele de sec$en se numesc diagrame de interaciune pe c7nd diagramele de stare mai sunt denumite maini cu stri 'inite% aut!mate% etc. #ela iile care se stabilesc &ntre d!u elemente din cadrul unei diagrame p!t 'i5 act!r'unc i!nalitate relaie de asociere act!ract!r relaie de generalizare 'unc i!nalitate'unc i!nalitate generalizare 'i de dependen !elaia de asociere m!deleaz ! c!municare &ntre elementele pe care le c!necteaz. 4ceste tip de rela ie apare &ntre un act!r i ! 'unc i!nalitatea sau &ntre d!u 'unc i!nalit i )trans'er de date% trimitere de mesaje sau date0. !elaia de generalizare se realizeaz &ntre elemente de acelai tip i m!deleaz situa ii &n care un element este un caz particular al unui alt element. /lementul particular m!tenete rela iile &n care este implicat elementul general. !elaia de dependen apare &ntre d!u 'unc i!nalit i i m!deleaz situa ii &n care ! 'unc i!nalitate '!l!sete c!mp!rtamentul de'init &n alt 'unc i!nalitate )include0 sau &n cazul &n care c!mp!rtamentul unei 'unc i!nalit i p!ate 'i e1tins ctre ! alt 'unc i!nalitate. relaie de asociere, de

<

Pre#entarea $i de%&rierea a'li&a(iei


4ceast aplica ie &i pr!pune gesti!narea unei agen ii de turism. 4ccesul se 'ace pe baza unei pr!ceduri de identi'icare. /1ist d!u tipuri de utilizat!ri5 clien ii agen iei de turism angaja ii agen iei de turism

4plica ia pune la disp!zi ia clien il!r ! m!dalitate de a $izualiza lista de !'erte turistice disp!nibile i p!sibilitatea de a selecta ! !'ert din lista respecti$. =lientul &i p!ate rezer$a ! destina ie &ns% dup alegerea destina iei >% el are p!sibilitatea sa se rzg7ndeasc. Pentru a alege ! alt !'ert% clientul trebuie s renun e la !'erta ini ial >. =lientul are p!sibilitatea de a pr!pune ! !'ert turistic. 3n acest sens% clientul trebuie s 'ac ! descriere a destina iei d!rite i s speci'ice &n ce categ!rie se &ncadreaz. 3n cadrul listei de categ!rii% 'iecare destina ie se &ncadreaz &ntr-! singur categ!rie e1istent. , !'ert de$ine $izibil in lista de pre uri numai dup ce a '!st apr!bat de ctre un angajat al agen iei. ,'ertele p!t 'ii listate t!ate sau p!t 'i grupate pe categ!rii. Lista de !'erte este dinamic% &n sensul c se p!ate m!di'ica pe parcursul unui an )p!t 'i intr!duse n!i !'erte &n list sau se p!t terge !'erte &n cazul &n care nu sunt alese de niciun client0. =lientul p!ate $izualiza !'ertele pe t!t parcursul anului. 4plica ia !'er p!sibilitatea angaja il!r de a $izualiza ce !'erte i-au ales clien ii% iar &n cazul unui anumit pr!dus% e1ist p!sibilitatea de a $edea de ctre cine a '!st ales. Destina ia este aleas dintr-! list &n care p!t 'i $zute t!ate circuitele care au '!st selectate de cel pu in un client. De!arece p!t e1ista '!arte multe destina ii% este necesar p!sibilitatea $izualizrii acest!ra grupate pe categ!rii. 4ngajatul are p!sibilitatea de a $edea care sunt destina iile pr!puse de ctre clien i% mai mult% el are dreptul de a apr!ba sau respinge ! ast'el de pr!punere. 3n m!mentul &n care ! destina ie este apr!bat% ea de$ine $izibil &n lista de circuite disp!nibile. 3n cazul respingerii unei destina ii% aceasta nu este tears imediat din baza de date% angajatul put7ndu-se rzg7ndi )&n cazul &n care c!nsider c destina ia pr!pus p!ate aduce un $enit c!nsistent agen iei0% urm7nd a ! accepta ulteri!r. ?

4plica ia trebuie s pun la disp!zi ia angajatului p!sibilitatea de a terge de'initi$ din baza de date un anumit circuit. 4ngajatul p!ate $edea lista tutur!r circuitel!r e1istente% lista sejururil!r alese de cel pu in un client i !'erta biletel!r de a$i!n. =!nturile create sunt gesti!nate de ctre angaja i. /i trebuie s aib p!sibilitatea crerii@editrii unui c!nt. Prin c!nceptul editare se &n elege p!sibilitatea m!di'icrii tutur!r in'!rma iil!r re'erit!are la un anumit client. -! i utilizat!rii trebuie s aib p!sibilitatea m!di'icrii par!lei pr!prii. Pentru rez!l$area situa iil!r &n care un anumit client &i uit par!la% angaja ii $!r a$ea dreptul s seteze@genereze par!le pentru 'iecare client. De 'iecare dat c7nd par!la unui utilizat!r este m!di'icat )de utilizat!rul i sau de ctre un angajat0% utilizat!rul $a 'i &ntiin at de acest lucru prin e-mail.

#iagrama de clase:

Se!ur )*++
2ume ar5 .tring ,ra5 .tring D!tel5 .tring Peri!ad sejur5 .tring -ari' cazare5 Enteger =!mpletareC.ejur)0 M!di'icareC.ejur)0 FtergereC.ejur)0 -iprireC.ejur)0

"e%tina(ii
2ume ar5 .tring Descriere ar5 .tring

,oteluri
2ume +!tel5 .tring L!calizare5 .tring .tructur de cazare5 .tring D!tri cam5 .tring .er$icii incluse5 .tring .er$icii cu plat5 .tring

=reareCDestina ii)0 .electeazCDestina ie)0

-fert. ilete a/ion


Har plecare5 .tring ,ra plecare5 .tring Har destina ie5 .tring ,ra destina ie5 .tring =!mpanie aerian5 .tring /scal5 .tring -ip bilet5 .tring Galabilitate billet5 .tring -ari'5 Enteger

Clien(i
2ume5 .tring =2P5 Enteger Data naterii5 Enteger 4dres5 .tring -ele'!n5 Enteger /-mail5 .tring Date re'erit!are la c!ntractul &nc+eiat5 .tring 4dugareC=lien i)0 FtergereC=lien i)0 =utareC=lien i)0 M!di'icareC=lien i)0

4dugareCD!teluri)0 GizualizareCD!teluri)0

Re#er/.ri on0line
2ume client5 .tring 2r. -ele'!n5 Enteger D!tel5 string .ta iune5 .tring Peri!ad5 Enteger -ip circuit5 .tring

/ditareC,'ert)0 4dugareC,'ert)0 -iprireC,'ert)0

GizualizareC#ezer$ri)0

Cir&uite )*++
-ip circuit5 .tring -ransp!rt5 .tring Durat5 .tring #ut5 .tring .er$icii incluse5 .tring Peri!ad5 Enteger Pre 5 Enteger Descriere5 .tring

Cir&uit
2ume5 .tring

Utili#ator
=!nt utilizat!r5 Enteger Par!l5 .tring =reareC=!nt)0 =reareCPar!l)0 L!gin)0

4dugareC=ircuit)0 FtergereC=ircuit)0

Eni ializare)0 GizualizareC=ircuite)0 Encrementare)0

1B

(iagrama )se Case principala

11

(iagrama )se Case client

12

(iagrama )se Case anga*at

13

(iagrama )se Case administrator

1"

(iagrama )se Case anga*at+

18

#iagrama de sec!ente

,ecventa de -.ogare/

,ecventa de -Modi"icare a unui client/

,ecventa de -,tergere a unui cirucit/

19