Sunteți pe pagina 1din 4

MOARA CU NOROC de Ioan Slavici

1. Incadrarea contextuala a operei Nuvela este o specie a genului epic de dimensiuni medii, cu un conflict concentrat si cu atentia indreptata asupra evolutiei unui personaj. In nuvela psihologica este analizat procesul de integrare a individului patriarhal in modernitate si efectele dramatice asupra vietii sale interioare. Conflictele vizeaza nivelul existential al personajului, nu numai nivelul social sau sentimental. Este descoperita complexitatea sufletelor simple (tarani, hangii, jandarmi). emele predilecte sunt frica, o!sesia, starile onirice, iu!irea. Ioan Slavici face parte, alaturi de " Eminescu, I # Caragiale si Ion Creanga, din seria clasicilor literaturii romane. raditia nuvelisticii, a romanului si a memorialisticii romanesti are in Ioan Slavici un reper solid. In general, temele autorului sunt preluate din viata satului transilvanean, unde evolueaza de la idilism la perspectiva realista. $aca %opa anda, Scormon, #a crucea din sat si &ura satului sunt nuvele cu un pronuntat caracter idilic, "oara cu noroc si %adureanca ofera o imagine realista asupra satului. Nuvela a aparut in '((). Ca viziune este dominata de * dimensiuni+ realismul psihologic si clasicismul. Slavici isi propune sa exploreze o lume care si,a pierdut echili!rul patriarhal. ransfigurarea acestei vieti este facuta cu mijloacele prozei realiste, punandu, se mare pret pe o!iectivitate. Scrierea s,a impus la prima lectura ca o constructie solida, riguros structurata, in care formula realista insoteste analiza psihologica. 2. Semnificatia titlului itlul suporta o du!la interpretare+ pe de o parte, hanul construit pe locul unei mori, avand conotatia unui spatiu aflat su! influenta fortelor nefaste, fiind indusa astfel ideea locului dia!olizat de moara parasita- pe de alta parte este o sintagma ce contine o antifraza, ea fiind folosita in sens contrar adevaratului inteles. %t cititor, titlul acesta nu este altceva decat o asteptare frustranta. .m!ele interpretari valideaza titlul ca motiv anticipativ. 3. Tema operei Slavici e un moralist si de aceea tema nuvelei o constituie procesul de dezumanizare, ca rezultat al dorintei de im!ogatire si repercusiunile pe care setea de im!ogatire le are asupra omului, determinandu,i destinul. Nuvela este structurata pe capitole, are o compozitie de tip clasic si este unitara, cu actiune gradata si cu un deznodamant dramatic. Succesiunea momentelor su!iectului dezvaluie psihologii complexe si contureaza o lume cladita pe forta !anului, lipsita de onestitate, o lume in care administratia si justitia sunt corupte, un mediu social nociv. /anul este vazut ca un sim!ol al existentei materiale, care are un ascendent fata de cea spirituala, astfel trecandu,se in anormalitate. 4. Su iectul Su!iectul respecta rigorile clasice ale naratiunii, plasand in centru un eprsonaj a carui evolutie va fi urmarita pe parcursul actiunii. Expozitiunea consta in prezentarea situatiei economice, familiale si sociale a lui &hita. Nemultumit de saracia pe care tre!uia sa o

infrunte zilnic, &hita nu asculta sfatul soacrei sale si hotaraste sa ia in arenda pentru cativa ani carciuma de la "oara cu noroc pentru a se face ,,om cu stare0. 1n timp afacerile prospera, incat seara, dupa o zi de munca, se aduna toata familia si numara cu satisfactie !anii adunati peste zi. Echili!rul familiei se distruge in momentul aparitiei lui #ica Samadaul, seful porcarilor de prin partea locurilor. .cest episod reprezinta intriga actiunii, deoarece va declansa un intreg sir de fapte, ce vor avea ca efect degradarea morala a eroului. Constientizand faptul ca a,l infrunta pe #ica inseamna a renunta la toata agoniseala de pana atunci, &hita accepta targul cu acesta si,i devine complice. Este muntumit in momentul in care #ica il rasplateste cu 2 porci pe care ii primeste !ucuros, desi isi da seama ca sunt furati. reptat, incepe sa il mustre constiinta, nestiind cum sa impace dorinta de a ramane om cinstit cu tentatia !anului. Se inchide in sine, indepartandu,se de .na si de familie, face compromisuri, pana cand ajunge a nu se mai recunoaste pe sine. $egradarea morala culmineaza cu juramantul stram! la procesul intentat lui #ica, su! acuzatia de crima si jaf. &hita il sustine, spunand ca nu a parasit "oara cu noroc in noaptea crimei. 3rand sa se salveze, il da in vileag pe #ica lui %intea, jandarmul, si el fost samadau si dusman de moartea al lui #ica. %un impreuna la cale un plan de raz!unare si ii intind o cursa lui #ica, pentru a,l prinde cu dovezile jafului asupra lui. Cel care va cadea in cursa mai intai va fi insusi &hita, care o ucide pe .na din gelozie, fiind dupa aceea si el omorat de 4aut, omul lui #ica. %unctul culminant consemneaza moartea lui #ica, acesta recurgand la suicid pentru a nu cadea in mainile jandarmului. Slujitorii samadaului dau foc "orii cu noroc, unde ard si trupurile celor doi soti. $eznodamantul o aduce din nou in centrul atentiei pe !atrana care, contempland dezastrul, pune totul pe seama destinului+ ,,Se vede ca au lasat ferestrele deschise, zise ea intr,un tarziu. Simteam eu ca nu are sa iasa !ine, dar asa le,a fost dat5...0. .ctiunea nuvelei este plasata in spatiul campiei aradene, in lumea crescatorilor de porci, iar timpul derularii ei este relativ scurt, fara a fi insa delimitat cu precizie. $esi atinge aproape dimensiunile unui roman, opera isi pastreaza statutul de nuvela, prin conflictul concentrat prin existenta unui singur plan narativ si prin numarul mic de personaje implicate. !. Con"tructia per"ona#elor Nuvela s,a impus in literatura romana in primul rand prin arta contruirii personajelor. %ersonajele lui Slavici nu sunt doar intruchipari schematice ale unor trasaturi umane incadra!ile in tipologii rigide, ci structuri via!ile, veridice, rotunde, dezvaluind toate componentele fiintei umane. $in acest punct de vedere, Slavici se dovedeste a fi un scriitor fara prejudecati estetice, care nu impune eroilor o comportare dictata de considerente exterioare, ci ii lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti. %ersonajele sunt astfel rezultatul propriilor fapte, ganduri si atitudini, ca si al conditiilor sociale ale momentului. Sunt individualitati dinamice, care se transforma permanent, chair daca nu fac decat sa implineasca un destin. .ccentul la Slavici nu este pus pe portrerul fizic, ci pe portretul moral, psihologic, alcatuit, de o!icei, din contraste, din porniri contradictorii. In centrul nuvelei se afla $%ita, personaj care concentreaza in devenirea sa intreaga pro!lematica a nuvelei, aflata sun semnul unei idei etice, a!il mascate de autor. .sa cum o!serva Eugen odoran, ,,intreaga actiune a nuvelei e construita pe aceasta dilema tragica

si tragica este evolutia ei spre deznodamant din treapta in treapta, in caracterul unui personaj care altfel mereu, neputandu,se decide, este totusi activ in pregatirea solutiilor, fiind el insusi, in conditiile date, izvorul faptelor sale prin care se pregateste catastrofa finala...0. personajul se a!ate, asadar, de la norma normala enuntata la inceputul nuvelei si, de aceea, va evolua inevita!il spre un sfarsit tragic. .pasat de grijile unei vieti grele, &hita va incerca sa iasa din conditia sa precara, iluzionandu,se ca o va putea face pe cale cinstita. 6otarat sa nu o implice si pe .na in tre!urile sale necurate, se instraineaza treptat de ea, devenind ursuz si intunecat, pierzandu,se omenia si caracterul volu!il de la inceputul casniciei. reptat, sotia si copiii lui devin victime ale nehotararii si ale setei sale de im!ogatire. &hita isi gaseste mereu scuze, punandu,si comportarea echivoca pe seama sla!iciunii sale si a fatalitatii destinului. %ra!usirea morala a personajului devine inevita!ila. .na, impinsa in !ratele lui #ica, intr,o ultima incercare de eli!erare de su! tirania acestuia, va fi victima furiei si geloziei lui &hita. 7inalul nuvelei este previzi!il, deoarece &hita a stra!atut pana la capat procesul dezumanizarii. In ciuda comportarii sale, eroul nu,si perde niciodata luciditatea, ceea ce sporeste dramatismul starilor pe care eroul le traverseaza. %ersonajul este construit cu o!iectivitate, dezvaluindu,se ca un suflet complex, sfasiat intre porniri contradictorii. %as cu pas, scriitorul demonteaza mecanismul sau sufletesc si il dezvaluie in toata amploarea sa tragica. Eroul devine o victima a societatii care dispretuieste saracia, dar si a imensului sau orgoliu. Caracterizarea personajului se face in primul rand indirect, prin fapte, vor!e, relatii, atitudini, dar si direct, prin monolog interior, in forma autocaracterizatii+ ,,Ei5 Ce sa,mi fac8 isi zise &hita in cele din urma. .sa m,a lasat $umnezeu5 Ce sa,mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea8 Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are o cocoasa in spinare850. Su! semnul altor coordonate se inscrie Ana, fire sensi!ila si delicata, ,,prea !landa0 pentru o lume atat de dinamica. Ea asista neputincioasa la pra!usirea lui &hita si nu poate intelege ce l,a indepartat de ea. Nesansa eroinei se afla in refuzul lui &hita de a se marturisi si in incapacitatea ei de a intui, dincolo de masca, dragostea pe care i,o poarta inca sotul ei. %rinsa in jocul insinuant al aparentelor, .na pacatuieste din orgoliu ranit. Slavici se dovedeste a fi un !un cunoscator al psihologiei feminine, in o!servarea procesului prin care iu!irea dintre .na si &hita este inlocuita treptat de dispret, asa cum rezulta din declaratia pe care i,o face lui #ica+ ,, u esti om, #ica, iar &hita nu e decat muiere in haine !ar!atesti, !a chiar mai rau decat asa0. .stfel, .na, prin complexitatea trairilor, devine un personaj memora!il. $e o cu totul alta structura morala, portretizat si el cu minutiozitate de psiholog, este &ica Samadaul, stapanul ilegal al drumurilor de la "oara cu noroc. El face parte din categoria firilor malefice, care actioneaza in afara legii, im!ogatindu,se prin jaf si talharie si exercitand o influenta nefasta asupra celor din jurul lui. traind intr,o lume !ulversata de tendinte de parvenire si acaparare a puterii prin frauda, #ica Samadaul stie sa se adapteze vremurilor, fiind in complicitate cu cei mari. #ipsit de credinta in $umnezeu, !atjocorind tot ceea ce inseamna traditie si respect fata de om, #ica actioneaza doar in scopul de a se im!ogati, de a,si supune oamenii din jur si de a,si impune vointa prin forta. %rimitivismul, impulsivitatea si furia il imping la fapte incalifica!ile, dezvaluind firea sa violenta si lipsa de caracter. 4elevant este portretul lui #ica, facut din perspectia .nei, impresionata si infricosata totodata de infatisarea lui, de autoritatea si siguranta pe care le

degaja. In afara de caracterizarea directa, in constituirea portretului sau moral intervine si caracterizarea indirecta, constand in primul rand in faptele si vor!ele personajului, care ne dezvaluie un om lipsit de profunzime, hotarat sa,si duca la !un sfarsit planurile. Este un erou romantic, prin caracterul exceptional, manifestat in imprejurari atipice, prin forta cu care intervine in destinul oamenilor si le schim!a in mod fundamental viata. 4ealizate in maniera realista, impunandu,se prin complexitatea vietii lor interioare si un comportament exterior tipic naturilor voluntare, dar ezitante, personajele lui Slavici raman in nuvelistica romaneasca unele dintre caracterele magistral conturate. '. Arta narati(a Compozitia este clasica, solida, iar viziunea naratoriala o!iectiva, detasata, avand ca marca stilistico gramaticala distincta persoana a III,a, la care se face povestirea. 3ocea naratorului se doreste egala, uniforma, ,,fara inflexiuni care sa tradeze o atitudine explicita fata de intamplarile relatate, indiferent de natura lor. Naratiunea este deseori inlocuita cu dialogul, conceput ca o succesiune de replici scurte, tensionate, in acord cu starea sufleteasca a personajelor. %e langa functia de dramatizare a actiunii, dialogul este si o modalitate de caracterizare a personajelor si de reliefare a opticii acestora asupra evenimentelor. $escrierea este prezenta in toate formele sale, de la prezentarea o!iectelor, a interioarelor, a vestimentatiei, pana la portrete si descrieri de cadru si atmosfera. 4etine atentia fragmentul in care este descris locul unde este plasara moara. .ceasta secventa descriptiva are rolul nu numai de a plasa in spatiu actiunea nuvelei, ci si de a anticipa prin sugestii sim!olice (,,...%e dealul de la dreapta stau razlete ramasitele inca nestarpite ale unei alte paduri, radacini iesite din pamant si tocmai sus, la culme, un trunchi inalt, pe jumatate ars, cu crengile uscate, loc de popas pentru cor!ii ce se lasa croncanind de la deal inspre campie...0) evolutia si deznodamantul tragic al personajelor. ). Conclu*ii Slavici a!ordeaza, in scrierea nuvelei, o viziune realista, o!iectiva, care urmareste indeaproape ritmul vietii. Este un scriitor care elimina efuziunile lirice, descriptivul, mutand accentul pe o prezentare cruda a realitatii, fara comentarii auctoriale. 7ara sa urmareasca o!tinerea unor efecte stilistice spectaculoase, Slavici impune, printr,un stil propriu, caracterizat prin so!rietate, oralitatea discreta, cu o fraza care urmareste, in general, ritmul vor!irii. .sadar, ,,"oara cu noroc0 e o nuvela solida, cu su!iect de roman, care reprezinta un moment de referinta pentru proza noastra.