Sunteți pe pagina 1din 8

5.MIJLOACE DE REDUCERE A EMISIILOR POLUANTE LA M.A.S. 1.

Arhitectura camerei de ardere:


Modalitati de formare si stratificare a amestecului: - ghidarea cu peretele; - ghidaera cu aerul; - ghidarea jetului: injectie centrala pentru a evita umezirea peretilor cilindrilor, si folosirea unui piston cu cupa pentru a genera amestecul stratificat.

2. Distributia 3. Recircu area !a"e #r de e$acuare EG este un sistem care permite reintroducerea gazelor rezultate in urma arderii inapoi in galeria de admisie. !cest procedeu conduce la scaderea semnificativa a emisiilor de "o# deoarece reduce cele doua elemente care stau la $aza producerii acestuia. %rin reintroducerea gazelor arse in admisie, o parte din o#igenul necesar arderii este inlocuit cu gaze arse, ceea ce conduce la scaderea cantitatii de o#igen in e#ces. &n plus, gazele arse a$sor$ o parte din caldura generata in urma arderii , se reduce temperatura ma#ima pe ciclu. ecircularea gazelor arse in galeria de admisie nu se face continuu in timpul functionarii motorului, ci E'( comanda supapa EG pentru a permite gazelor arse sa intre in admisie. EG reduce semnificativ cantitatea de "o#, dar daca gazele de evacuare sunt introduse e#cesiv in admisie, poate avea un impact asupra cresterii emisiilor de '), *'. (tilizarea EG se face in domeniul sarcinilor partiale ale motorului si la turatii mici simedii, domenii in care o#igenul este in e#ces. +. React#r termic Este un sistem utilizat in scopul o#idarii CO si %C din gazele de ardere. %rincipiu de functionare: mentine gazele cat mai mult timp la temperaturi ridicate, la care reactiile de o#idare se pot produce. 'onstructie: Este realizat dintr,o manta cilidrica din ta$la izolata sau neizolata,- materialul folosit fiind anticoroziv si rezistent la o$oseala termica., dupa cum este plasat mai departe sau mai aproape de motor, in care se introduce un tu$ din otel refractar cu continut foarte ridicat de "i. !cest tu$ functioneaza la temperaturi de /00,100 grade '. !sigurarea acestor temperaturi inalte a creat pro$leme constructive, care au condus la renuntarea folosirii sistemului. 1. React#r cata itic R# : !re loc o#idarea CO si %C& si reducerea NO, iar pentru realizarea acestor reactii este nevoie de: - temperaturi de 300,210 grade '; - e#istenta o#igenului; - e#istenta elementelor catalitice: platina, rhodiu, paladiu. C#'structie: reactorul catalitic este compus din 3 parti: - suport ceramic, din cordierit, care prezinta 32 canale 4cm2 - strat intermediar cu promotori -pamanturi rare. - strat catalitic cu platina, rhodiu, paladiu.

Pri'ci(iu de )u'cti#'are: eactiile de o#idare si4sau de reducere pot avea loc cu ajutorul unor su$stante chimice promotoare -pamanturi rare.. !ctiunea catalizatorilor se $azeaza pe proprietatea acestora de a reduce su$stantial pragul energetic pentru declansarea reactiilor de o#idare si reducere, si de a accelera viteza de reactie a acestor procese. !stfel, temperatura necesara pentru producerea acestor reactii se reduce semnificativ. &nceputul acestor reactii este precedat de adsor$tia su$stantelor o#ida$ile si a o#igenului de catre centrele catalitic active, la care se sla$esc legaturile chimice din molecula su$stantei nocive.!stfel, se reduce considera$il energia de activare necesara reactiei. &n cadrul procesului de cataliza, un rol deose$it il joaca transportul de materie la si de la centrele active ale catalizatorului. &ntregul proces are loc in trei etape principale: ,adsor$tia; ,reactia chimica; ,desor$tia. %rincipalii parametri care influenteaza gradul de conversie sunt: - coeficientul de e#ces de aer; - temperatura gaselor arse; - de$itul gazelor arse raportat la volumul catalizatorului. 3. S#'da ambda Este instalata in sistemul de evacuare si masoara in permanenta continutul de o#igen al gazelor arse, avand ca principal scop reducerea emisiilor poluante la M!5. !ceasta functioneaza optim la temperaturi mai mari de 300 grade ', cand materialul poros de la interior din 6r)2 devine permea$il la ionii e o#igen. !tunci cand motorul este rece, sonda e ste incalzita cu o rezistenta din interiorul ei, apoi temperatura ridicata este mentinuta de gazele ce evacuare. 5onda lam$da realizeaza un supercontrol al sistemului de injectie, printr,un reglaj foarte fin al dozajului, cat mai aproape de valoarea 1, acolo unde eficienta catalizatorului este ma#ima. &n interiorul senzorului are loc o reactie chimica prin care se genereaza o tensiune electrica, care apoi este transmisa catre E'( care interpreteaza valorile si concluzioneaza daca amestecul e sarac sau $ogat. &n cazul amestecurilor sarace, tensiunea in senzor este de 100 m7, iar la amestecuri $ogate, tensiunea creste la 200 m7. %entru amestecul stoechimetric, tensiunea senzorului scade $rusc de la o valoare la cealalta. 5e pot monta 2 senzori, unul in amonte si unul in aval de catalizator, unul pentru optimizarea amestecului , si unul pentru verificarea eficientei.

8. Cata i"at#ru cu st#care de N#* !cesta com$ina trei componente active: un catalizator de o#idare -platina., un a$sor$ant -$ariu. , un catalizator de reducere -rodiu.. 'erinta: com$usti$il fara sulf 'atalizatorul cu stocare de "o# stocheaza emisiile de "o# in timpul functionarii la cu amestecuri sarace, iar atunci cand este saturata capacitatea a$sor$antului, sistemul se regenereaza in timpul functionarii motorului cu un amestec $ogat.

"o# se reduce la azot prin intermediul catalizatorului. 2. Recircu area !a"e #r di' carter

+.ORI,INEA POLUAN-ILOR DIN ,A.ELE DE E/ACUARE ALE M.A.C.

%utem discuta de + zone: - I .#'a amestecuri #r (re)#rmate i') amabi e - II .#'a 'uc eu ui 0etu ui - III .#'a amestecuri #r (re)#rmate 'ei') amabi e - I/ .#'a $eci'1 (erete ui 2.ORI,INEA %I,ROCAR3URILOR: CAU.E : - 6ona amestecurilor preformate neinflama$ile - 6ona vecin9 peretelui - 'oada jetului - %ostinjectia :a M!', hidrocar$urile se pot grupa ;n dou9 categorii: - hidrocar$uri care provin direct din gazele de ardere - cele care rezult9 din transformarea com$usti$ilului ;n timpul ardererii. Pre"e'4a hidr#carburi #r originare din com$usti$ilul ini<ial poate fi atri$uit9 mai multor cauze generale: - 'ompozi<ia local9 e#cesiv de $ogat9 sau e#cesiv de s9rac9 a amestecului, care nu poate sus<ine reac<ia de autoparindere =i cea de propagare a fl9c9rii.

E#isten<a unor zone de amestec care prezint9 un raport mare suprafa<9,volum, determin>nd pierderi e#agerate de c9ldur9. !ceste condi<ii apar datorit9 neomogenit9<ii amestecului din camera de ardere a motorului.

'antitatea relativ9 de com$usti$il din "#'a amestecuri #r (re)#rmate 'ei') amabi e depinde de: - propor<ia de com$usti$il injectat ;n perioada de ;nt>rziere la declan=area arderii - de viteza de amestecare. !stfel, daca au loc reactii de o#idare partiala,rezulta: - *' - pero#izi - ') M9rirea ;nt>rzierii va coduce la tendin<a de cre5tere a emisii #r de %IDROCAR3URI. Modificarea caracteristicilor sistemului de injec<ie, cu reducerea cantit9<ii de com$usti$il injectat ;n perioada ;nt>rzierii la autoaprindere apare ca un mijloc de reducere a emisiilor de hidrocar$uri. 5,au o$<inut reduceri de peste 10? a emisiilor de hidrocar$uri prin metoda reducerii vitezei medii de injec<ie. I' "#'a (erete ui, conditiile de amestecare sunt improprii, astfel ca apar: - *'; - @("&"G&"E; - compusi o#igenati. ) alt9 surs9 de hidrocar$uri este com$usti$ilul de a c#ada 0etu ui, ;n special com$usi$ilul introdus la finele injec<iei prin (#sti'0ec4ie. !ceasta este caracterizata de o pulverizare grosolana, si in lipsa o#igenului, va conduce la nearderea acestuia =i trecerea lui direct ;n gazele de evacuare, determinand aparitia de %C si 6UNIN,INE.

7.6ORMAREA O8I.ILOR DE A.OT CAU.E: - 6ona amestecurilor preformate inflama$ile 6ona nucleului jetului

Mecanismul cinetic al form9rii de ")# ;n motorul Aiesel este controlat de procesele specifice ale form9rii amestecului =i arderii, care determin9 varia<ii mari ;n timp =i spa<iu a temperaturii =i concentra<iei de o#igen. &n "#'a amestecuri #r (re)#rmate i') amabi e si in "#'a 'uc eu ui 0etu ui, e#ista - o#igen - timp suficient - temperaturi ridicate, ce conduc la )#rmarea N#* .
La (eri)eria "#'ei amestecuri #r (re)#rmate inflama$ile apar primele nuclee de flacara, iar

flacara se e#tinde spre interior.


I' "#'a 'uc eu ui 0etu ui, com$usti$ilul este in stare lichida, iar arderea este difuziv,tur$ulenta.

&n faza arderii difuzive amestecurile sunt mai apropiate de raportul stoichiometric. !mestecarea tur$ulent9 modific9 concentra<ia local9 =i viteza de formare a amestecului de azot. :a sarcini mici si mijlocii, in aceasta zona e#ista o#igen si temperaturi ridicate, ducand la )#rmarea de N#*9 :a sarcini mari, este lipsa de o#igen si astfel apar: - funinginea - *' - compusii de o#idare :.6UNIN,INEA: ) &G&"E!: ,@ormarea compusilor intermediari; ,@ormarea particulelor de funingine; ,!glomerarea particulelor de funingine pana la 1micrometru @uninginea apare prin dehidrogenarea si agregarea *'. @!'B) &: - zona peretelui - coada jetului - postinjectia 7.INFLUENE ASUPRA GENEZEI POLUANILOR DIN GAZELE DE EVACUARE ALE M.A.C. 1. Temperatura initiala T0: T0 creste, creste temperatura pe ciclu, se inrautateste formarea amestecullui cresc CO si HC creste intensitatea fumului La pornirea la rece, T0 e scazuta fum alb si miros intepator. 2. %resiunea initiala p0: p0 creste scad ') si *'; p0 creste, deci B0 creste "o# creste. Aaca se face racirea intermediara, scade B0 si scad "o# p0 scade are loc inrautatirea amestecului cresc ') si *'

3. 'oeficientul de e#ces de aer: :)'!:: !mestec $ogat cresc ') si *' pentru da arderea este partiala !meste sarac cresc ') si aldehidele si scad "o# G:)C!:: )data cu saracirea amestecului, scad "o#, '), *' si intensitatea fumului. (n amestec $ogat inseamna lipsa de o#igen arderea incompleta creste ') +. 5arcina

)data cu cresterea sarcinii, scad *', ') si intensitatea fumului si cresc "o#. 1. !vansul la injectie: avans prea mic arderea se deplaseaza in destindere temperatura in cilindru scade scad "o#, dar cresc *' :a cresterea avansului, scad *', si cresc "o# si particulele. ;.Mi0 #ace de reducere a emisii #r (# ua'te a MAC 2. Reducerea a$a'su ui a i'0ectie cu crestere (resiu'ii de i'0ectie si reducerea diametru ui #ri)icii #r i'0ect#ru ui Ast)e & se scurtea"a durata $a(#ri"arii& $a(#ri"area de$i'e mai c#m( eta si se )#rmea"a 'uc ee de ) acara mai r#buste. La MAC su(raa ime'tate& scaderea a$a'su ui a i'0ectie este imitata de 'ecesitatea (r#te0arii turbi'ei im(#tri$a su(rai'ca "irii. 7. Retratarea m#t#ru ui care duce a scaderea i'te'sitatii )umu ui cu ++ < si a mir#su ui cu := < :. 6umi!area >. I'0ectia (i #t: se i'0ectea"a 25 < di' d#"a cu >5 !rade RAC i'ai'tea i'0ectiei (ri'ci(a e& re"u ta'd # scadere a N#* cu 75<& iar %C rama' c#'sta'te 5. Recircu area !a"e #r de e$acuare Acestea su't i'tr#duse i' !a eria de admisie deci scade c#'ti'utu de #*i!e' di' camera de ardere scade tem(eratura i' ci i'dru& scad N#* si cresc %C si i'te'sitatea )umu ui. +.Uti i"area )i tre #r de )u'i'!i'e @iltrul de particule retine particule si anume pe cele de funingine evacuata de motoarele diesel. &n consecinta filtrul de particule tre$uie curatat periodic pentru a pastra performantele motorului. 'uratarea filtrului poate fi realizata printr,un proces prin care funinginea acumulata este incinerata la temperaturi ridicate -peste 300D'. fiind transformata in cenusa si eliminata din sistemul de evacuare. Re!e'erarea )i tru ui (#ate )i: ?acti$a @sim( aA& a tem(eraturi de 5==?+== !rade C ?(asi$a @cu cata i"at#rA ?aditi$ata: cu aditi$i i' m#t#ri'a ca ma'!a'& cu(ru& )ier& a tem(eraturi de 7== !rade C Re!e'erarea acti$a: 5istemul de regenerare activa a filtrului de particule este declansat de senzorii care determina nivelul de incarcare cu funingine a filtrului. 'uratarea se produce prin ajustarea injectiei de car$urant in vederea cresterii temperaturii gazelor arse evacuate la o valoare care sa permita arderea funinginii depuse

Aurata unui astfel de ciclu de curatare este de cca. 10 minute.

Re!e'erarea (asi$a: %rocesul de regenerare pasiva se produce la deplasari mai lungi, in mediul e#traur$an, cand temperatura gazelor arse evacuate este mai ridicata. !cest tip de sistem poate integra un convertor catalitic de o#idare pozitionat in apropierea motorului, unde gazele evacuate au o temperatura suficient de ridicata pentru a permite arderea funinginii. &n situatia deplasarilor in mediul ur$an sau pe distante scurte este posi$il ca procesul de regenerare sa nu se finalizeze corespunzator, ceea ce conduce la infundarea filtrului de particule Re!e'erarea aditi$ata: Aispozitivul de dozare are propriul rezervor si cu ajutorul unei pompe de injectie dozeaza in mod automat in rezervorul de car$urant cantitatea de aditiv necesara regenerarii periodice a filtrului de particule A%@. !cest mod de regenerare activa se $azeaza pe aditivarea car$urantului in vederea scaderii temperaturii de ardere a particulelor de funingine. !ditivul este stocat intr,un rezervor separat si este amestecat in mod automat cu car$urantul in momentul alimentarii. 5istemul necesita reumplerea periodica. Re!e'erarea se mai (#ate )ace si (ri' i'$ersarea se'su ui de cur!ere a !a"e #r ((ri' )i tru Materia e e (e'tru )i tru trebuie sa i'de( i'easca urmat#are e criterii: - e)icie'ta reti'erii (articu e #r9 - caderea de (resiu'e9 - re"iste'ta a s#c termic si #b#sea a a s# icitari termice - re"iste'ta a s# icitari meca'ice - (#"ibi itatea de re!e'erare - c#st B.Masurarea 'i$e u ui N#* emise de MAI 2. A'a i"#ru de !a"e cu abs#rbtie i' i')rar#su 'edis(ersi$ - D#me'iu de masura: 2=((m ...2=< - Tim( de ras(u's: =&5 s - Re"# utie: 2= ((m 7. A'a i"#r de %C cu i#'i"are i' ) acara de %7 - D#me'iu de masura: 2...2== === ((m - Tim( de ras(u's: =&5 s - Re"# utie: 2 ((m :. A'a i"#are de N#* cu chemi umi'isce'ta - D#me'iu de masura: =&2...2= === ((m - Tim( de ras(u's: =&5 ...2 s - Re"# utie: =&2...2 ((m >. 6ummetre Se ba"ea"a (e a(recierea i'te'sitatii )umu ui emis de u' MAC (ri':

masurarea !radu ui de i''e!rire a u'ei hartii )i tru a trecerea u'ui $# um (re e$at di' !a"e e de e$acuare - masurarea tra's(are'tei u'ei c# #a'e de !a"e (re e$ate di'tea$a de esa(ame't A(recierea de'sitatii )umu ui se )ace (ri': - #(acitate - c#e)icie'tu de abs#rbtie C Dm?2E O(eratii: - i'ca "irea m#t#ru ui T ichid racireF;= !rade C& Tu eiF G= !rade C - (ur0area (ri' : acce erari e'er!ice i' !# & a sistemu ui de eacuare - i'tr#ducerea s#'dei de (re e$are ce (uti' := cm i' tea$a de esa(ame't - acce erarea i' !# a m#t#ru ui a'a a turatia ma*ima imitata de re!u at#r 5. Cic u Eur#(a %rima parte a ciclului modeleaz9 condi<iile de trafic dintr,un ora= european -ciclul ur$an. =i este format dintr,un element de ciclu cu durata de 1/1 s -vma#E10 Fm4h cu o vitez9 medie de 12.8 Fm 4h, parcurgere a unui echivalent de 1,013 Fm, cu sta<ionare 31? din timp.; acest ciclu este reprodus de + ori. %relevarea ;ncepe la pornirea de la rece a motorului. %artea a doua a ciclului are durata de +00s =i modeleaz9 deplasarea interur$an9 -vma#E120 Fm4h, viteza medie 32,3 Fm4h, parcurs echivalent de 3.811 Fm.. (n ciclu complet se o$<ine din repetarea de + ori a ciclului ur$an =i un ciclu interur$an. Gn general aceste m9sur9tori se desf9=oar9 pe un stand cu role cu ac<ionare automat9 =i nu pe o pist9 de ;ncerc9ri. Gazele de ardere prelevate sunt diluate cu aer =i apoi sunt trecute prin un schim$9tor de c9ldur9 pentru a fi r9cite ;n scopul ;nghe<9rii reac<iilor chimice.