Sunteți pe pagina 1din 7

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI FACULTATEA DE INGINERIE I MANAGEMENT N ELECTRONICA I TELECOMUNICATII CATEDRA TELECOMUNICAII

Dare de seam La lucrarea de laborator 1


a d!s"!# !$a %Pr&'e"'!a I$(&rma'!e!% Tema: Identificarea Biometrica

A efectuat st.gr.TLC

A verificat Conf.dr.

Ciobanu M.

C)!*!$+ ,-./

Dezvoltarea si perfectionarea sistemelor de achizitie si prelucrare a informatiei au dus la modernizarea clasicelor sisteme de acces. Astfel, n ultimul timp, sistemele de securitate bazate pe tehnologii biometrice se prezinta ca o alternativa viabila, cu un cost redus, la sistemele bazate pe cartele magnetice, coduri de bare sau parole. !e poate spune ca noile sisteme au dus la definirea unei alte clase de securitate, superioara fata de cea asigurata de sistemele traditionale.

I$'r&d+"ere
"n momentul de fata, tehnologiile biometrice au la baza identificatori fiziologici #amprenta digitala, geometria palmelor, structura retinei, configuratia AD$% si identificatori comportamentali #timbrul vocal, dinamica scrisului, dinamica apasarii tastelor% ce permit identificarea absoluta a unei persoane.

&ig.1.1 'iometria fiziolocica si comportamentala (n sistemele de acces bazate pe analiza amprentei digitale, procesul de formare a imaginii se bazeaza pe holografia digitala si utilizeaza un scanner electro)optic performant sau capacitiv care citeste amprenta n mod tridimensional si creeaza un sablon electronic unic ce poate fi memorat ntr)o memorie statica, dinamica sau pe suport magnetic. *lterior, sablonul poate fi comparat cu o imagine noua, reala a unei amprente digitale, pentru stabilirea identitatii unei persoane. !istemele biometrice sunt de+a larg utilizate, printre principalii beneficiari aflandu)se ,-$TA./$ ) Crisis Command Center #!*A%, 0hite 1ouse )0ashington #!*A%, *.!. $av2 #!*A%, 'an3 of -ngland #Anglia%, !iemens A. #.ermania %, centrala nucleara de la 'runsbuttel #.ermania%, aeroportul din &ran3furt #.ermania%, Armaguard #Australia %, 'osch #1ungar2%, Login #1ungar2% etc. ,roiectate ca o unitate independenta care poate memora si verifica amprentele digitale ale utilizatorilor, sistemele biometrice pastreaza lista evenimentelor din sistem si se poate interconecta cu alte unitati de acelasi tip, n cadrul unei retele tip multi)punct #cladiri inteligente%, care pot contine pe langa aceste sisteme biometrice si camere de luat vederi, senzori de miscare, de fum, de alarma.

Notiuni de biometrie
*tilizarea biometriei pentru identificarea si autentificarea subiectilor umani a nceput sa ofere cateva avanta+e unice fata de metodele traditionale. $umai autentificarea biometrica se bazeaza pe identificarea unei anumite parti intrinseci a fiintei umane. !istemele bazate pe cartele magnetice, coduri de bare sau chei fizice pot fi pierdute, furate sau multiplicate. ,arolele pot fi uitate, sparte sau observate intentionat sau neintentionat de o alta persoana. *itarea parolelor sau pierderea 4smart ) cardurilor4 nseamna o pierdere de timp pretios pentru administratorii de retea si utilizatori. 'iometria poate fi integrata in orice aplicatie care necesita securitate, accesul controlului, identificarea si verificarea utilizatorilor. !ecuritatea oferita de biometrie poate fi asistata de chei, parole, coduri ,"$, astfel ncat validarea accesului depinde de nsasi persoana care o cere, nu de ceea ce stie, sau ceea ce are, ci de ceea ce este. De retinut ca resursele securitatii biometrice se bazeaza pe persoana care le utilizeaza, eliminand efectiv riscul care era asociat vechii tehnologii, in acelasi timp oferind un nivel mult mai nalt de securitate care convine atat utilizatorilor cat si administratorilor de sistem.

T!#+r! de 0!&me'r!e
5 amprenta digitala a degetului. !istemul e bazat pe un senzor optic sau capacitiv, care transmite imaginea captata catre microcontroler sau catre ,C in functie de sistemul in care este implementat.

5 geometria mainii. *n senzor optic scaneaza ntreaga palma a utili zatorului, care are un dispozitiv mecanic dotat cu senzori de pro6imitate in care trebuie introdusa mana. 5 iris7retina. !i aici un senzor optic scaneaza irisul sau retina memorand imaginea obtinuta intr)o memorie dinamica sau statica.

5 imaginea fetei. !canarea se face cu senzori optici sau de temperatura. "maginea captata este geometrizata 8D si retinuta. 5 recunoasterea voci. !e face analiza spectrala a vocii utilizatorului , iar daca spectrul de frecventa este identic cu cel memorat, accesul este desavarsit. 5 semnatura digitala. Aceasta poate fi memorata pe o cartela si comparata cu semnatura utilizatorului in momentul dinaintea accesului. 5 presiunea cu care este apasata o tasta.

Cea mai sigura metoda o reprezinta e6tragerea de A$D si analiza acestuia,dar fiind si cea mai costisitoare metoda nu este cea mai elocventa.Astfel amprenta digitala a degetului ramane cea mai plauzibila metoda biometrica .

S!s'em de re"+$&as'ere a am#re$'e!


Amprentele au fost una dintre cele mai vechi metode folosite pentru identificarea persoanelor care au comis o infraciune grav9. (n 1:;<, !ir -d=ard 1enr2 a petrecut muli ani descriind amprentele digitale de la mai multe persoane i a descoperit c9 e6ist9 > moduri principale de clasificare a modelelor de amprente digitale ) arc, bucla, spirala si compus9.

&ig.1.? Modurile principale de clasificare a modelelor de amprente digitale Aceste puncte caracteristice e6trase din imaginea amprentei sunt e6trem de dese, ceea ce e6plica de ce amprenta este cel mai des utilizata in identificarea umana. -6ista cam @< de puncte masurabile unice pentru fiecare amprenta, iar fiecare punct are @ caracteristici unice ) mai mult decat necesar pentru a stabili identitatea. Daca am dori o securitate ma6ima si am scana cele 1< degete ale mainilor am obtine >;<< de puncte independente pentru o singura persoana, ceea ce este mai mult decat necesar. -6ista doua tehnologii importante utilizate pentru senzorii de amprenta digitalaA optica si capacitiva. !enzorii optici necesita o sursa de lumina care este refractata printr)o prisma. Degetul este plasat pe o suprafata denumita 4platen4 #placuta%. !ursa lumineaza amprenta degetului, iar imaginea este capturata. La senzorii capacitivi nu mai este necesar dispozitivul optic. Aici degetul se plaseaza pe chip, iar 4suisurile4 si 4vaile4 amprentei creeaza capacitati diferite intre piele si chip. Acesta captureaza imaginea amprentei masurand tensiunea acestor capacitati. !enzorii capacitivi trebuie sa aiba o suprafata similara cu cea a degetului, ceea ce duce la o suprafata relativ mare care ridica costurile senzorului. Anumite firme pentru a reduce costul senzorului micsoreaza suprafata capacitiva, astfel ncat utilizatorul trebuie sa)si pozitioneze foarte precis degetul pe suprafata pentru a se putea obtine o captura optima. Aceste cerinte pentru o buna pozitionare a amprentei fac senzorul mai greu de utilizat in instalatiile ne ngri+ite. / alta problema pentru chipurile mai nguste este ca datele utilizate la verificarea amprentei sunt mai putine decat la cele cu suprafata mai mare,

facand sistemul de securitate sa fie mai putin robust per ansamblu. !enzorii capacitivi sunt de asemenea susceptibili la zgomot, inclusiv zgomotul de B< 1z de la retea cules de utilizator, precum si zgomotul intern al senzorului. Descarcarea electrostatica, sarea de la transpiratie pot perturba captura imaginii de la senzor. Anumiti senzorii capacitivi au de asemenea dificultati la citirea degetelor uscate.

A1a$'a2e e am#re$'e! d!3!'a e4


5 amprentele sunt unice si ele sunt destul de comple6e pentru a asigura o imagine clara pentru verificarea identificariiC 5 daca se doreste cresterea nivelului de securitate, se pot nregistra doua, trei sau chiar pana la zece amprente. &iecare amprenta are caracteristici uniceC 5 scanarea unei amprente este rapida, sub o secunda, deci convine utilizatorilorC 5 utilizatorul trebuie sa interactioneze cu scanerul, plasandu)si degetul pe el pentru a obtine o citire biometrica. "nteractiunea directa dintre utilizator si senzor este cea mai e6acta cale de a obtine o citire biometrica si este unul dintre motivele principale pentru care scanarea amprentei a castigat piata securitatiiC 5 senzorul capacitiv poate fi usor miniaturizat si poate fi produs pe scara larga, reducand foarte mult costurile.

Am#re$'a D!3!'a a

Lonestar LS-838

L!):8: este format din dou9 p9riA amprenta cu terminalul -M card de pro6imitate i de amprenta timp cu soft=are de management. Terminalul este de tip stand)alone i -M card de ? n 1, amprentarea sau scanarea se nregistreaza de zi cu zi sosirea anga+atului i orele lui de plecare. !oft=are)ul este proiectat pentru a citi +urnalul de prezen9 a terminalului, pentru a calcula orele lucrate, i pentru a genera diferite tipuri de rapoarte statistice. (n teorie, soft=are)ul nu stabilete o limit9 a

num9rului de utilizatori. Aparatul retine mai mult de 1.<<< de anga+ai. soft=are)ul aparatului Lone!tar L!):8: este cel mai simplu de utilizat n pia9 la timp.

Caracteristicile software-ului:
Data de salarizare calculate a anga+atilor Asigurarea politicii salariale coerente Monitorizarea participarea anga+atilor Calcularea i mentinerea orelor suplimentare *rmareste vacanta i timp de lipsa ,rogrameaza ora anga+atului Drotun+irea automata de timp Decupera rapida a datelor istorice "mprima date de salarizare

Proprietatile LS-838
Unghiul de plasare a degetului Rata de respingere Rata de acces gresit Timpul de indentificare Modul de indentificare Modul de operare Modul de $erificare &apacitatea amprentelor &apacitatea utili)atorilor &apacitatea tran)actiilor &ommunicatie USB Flash Drive ,nterfata de acces ume printat "unet incorporat %limentare 1: 45 o < 0.01% < 0.0001% < 1s ! 1:1

"tand#alone %mprenta '(000 1(000 50(000 U"* !T&+!,+ Da %ccess &ontrol ! -iegand .a .a .&5/

+rotectie 0".

< 151$

C&$" +5!e4 !istemele de identificare bazate pe biometrie sunt blocuri importante n simplificarea interactiunii cu multimea de sisteme digitale si dispozitive care continua sa creasca. !unt foarte importante n sisteme ca banci electronice, vanzari on)line, fara de care acestea nu ar putea prospera. Acesta este motivul pentru care lideri ai industriei de calculatoare, ca 'ill .ates, au spus ca industria biometrica este cea mai importanta industrie atat n prezent cat si peste urmatorii trei ani.