Sunteți pe pagina 1din 113

SUCCESIUNI CURS 1

Materia pe care o dezbatem in acest semestru este materia succesiunilor sau mai exact succesiuni si liberalitati. Cand se pune problema sa apelam la normele de dr succesoral? Atunci cand o pers izica decedeaza! se pune problema cine preia calitatea de subiect pasi" al patrimonilui care a ramas dupa pers decedata! deci intotdeauna succesiunea presupune o pers izica care a decedat si a ramas un patrimoniu. Aici cand spunem ca ramane un patrimoniu! "a ro# sa iti atenti pt ca se poate intampla ca pers decedata sa nu lase decat elemente pasi"e! si in acest caz! notiunea de patrimoniu se re era la ansamblul drepturilor si obli#atiilor unei persoane indi erent care este raportul intre partea acti"a si partea pasi"a. Se poate intampla ca partea acti"a sa ie mai mare! deci mostenirea sa ie acti"a! deci pe plus!sau se poate intampla sa ie pe minus sau la zero!adica sa ie in ec$ilibru cele % elemente. &rin urmare a nu se con unda ptrimoniul cu bunurile si drepturile care ac parte din acesta! cu elementele componente care pot i elemente de acti"'drepturile! sau elemente de pasi"' obli#atiile. &rin urmare "a ro# sa retineti ca si o pers care nu detine niciun bun sau care lasa numai datorii! poate i o pers care sa lase o succesiune. &oate a"ea mostenitori le#ali care "or mosteni daca accepta mostenirea! sau daca nu are mostenitori le#ali sau nu au acceptat mostenirea! se pune problema unei mosteniri "acante! deci Statul mosteneste in ultima instanta. A nu se intele#e ca Statul "a plati datoriile unei ast el de persoane. ( sa "edem ca Statul care preia mostenirea "acanta! "a raspunde de pasi" doar in limita acti"ului! sau mai mult decat atat! sub NCC! c$iar si mostenitorii nu raspund decat in limita acti"ului. Sub re#imul )CC era posibil ca o pers sa mosteneasca!si sa mosteneasca numai pasi"! deci sa ie obli#ata la plata pasi"ului dincolo de limita elementelor de acti". Asta se intampla cand se accepta mostenirea pur si simplu! si sub )CC se putea accepta mostenirea sub bene iciu de in"entar! adica se acea in"entar si se determina care este partea de bunuri care ac parte din mostenire! care ac parte din patrimoniul personal! si se acopereau elem de pasi" cu cele de acti" din patrimoniul lasat de de unct! dar cand acceptarea se acea pur si simplu! deci nu sub bene iciu de in"entar! in acea situatie se putea intampla si se mai poate intampla *succesiunile desc$ise inainte de intrarea i "i#oare a NCC+ ca mostenitorul sa ie obli#at sa plateasca pasiul si cu bunurile proprii. ,eci in esenta discutam despre problemele succesorale cand o pers izica decedeaza si se pune problema cine preia acel patrimoniu. )a ro# sa retineti ca in cazul in care inceteaza o pers -uridica! nu se pun ast el de probleme! ci exista dispozitii speciale care re#lementeaza in ce conditii si cum se transmit elem patrimoniale ale pers -uridica care isi inceteaza iinta! deci succesiunile pri"esc doar persoanele izice. Asta din punctul de "edere ai lui de cuius! cel despre a carui mostenire este "orba. ( sa "edem ca este posibil ca pers -uridice sa mosteneasca pers izice decedate! dar acest lucru doar prin le#ate! adica prin intermediu mostenirii testamentare. Mostenitorii le#ali sunt rudele de unctului si sotul supra"ietuitor! dei bene iciar al unei succesiuni poate i si o pers -uridica. ,pd" terminolo#ic trebuie sa acem urmatoarele precizari. &rin succesiune sau mostenire se poate intele#e o modalitate de transmtere a proprietatii si in acest sens trb sa a"em in "edere art 1../ NCC care supune0 1proprietatea se poate dobandi prin con"entii sau mostenire le#ala sau testamentara2deci iata ca notiunea de mostenire sau succesiune sunt sinonime! si pot desemna un mod de transmitere a proprietatii. Intr'o alta acceptiune poate i "orba de obiectul transmisiunii succesorale!adica ce se transmite ca urmare a decesului unei persoane! si aici se "orbeste despre transmiterea mostenirii!deci obiectul transmisiunii poate i desemnat cu termenul de succesiune sau mostenire.

In ceea ce pri"este elurile mostenirii! la art ../ din NCC se spune ca exista o succesiune le#ala sau una testamentara. In )CC era re#lementata si o a3a orma! si anume mostenirea contractuala! sau donatia de bunuri "iitoare. Autorii NCC au eliminat aceasta re#lementare! care in alte sisteme de drept este t dez"oltata * sist #erman!american+ dar le#iuitorul nostru pornind de la premisa ca in practica nu a ost utilizata aceasta institutie a eliminat'o. Caracterele transmiunii succesorale0 1. Transmisiunile succesorale sunt transmisiuni mortis causa ' prin urmare cauza oricarei mosteniri este decesul unei pers izice. 4a art 5.6 NCC se spune ca mostenirea unei pers se desc$ide in mom decesului acesteia. Nu este cea mai ericita ormulare! in )CC art /.1 spuneai mai simplu ca succesiunile se desc$id prin moarte! deci se spunea exact moti"ul7cauza desc$iderii mosternirii!pe cand in ormularea actuala intele#em ca este "ba despre momentul cand se desc$ide mostenirea si nu despre cauza desc$iderii acesteia!desi implicit putem deduce acest lucru. %. Caracterul universal al transmisiunii succesorale adica spre deosebire de actele -uridice intre "ii! unde nu este posibil ca o pers sa isi instraineze intre#ul patrimoniu * daca o pers detine 188 de bunuri! poate sa le instraineze pe toate bun cu bun prin di erite contracte! dar asta nu inseamna ca si'a instrainat patrimoniul!care este o c$estiune "irtuala+. &rin urmare a nu con unda patrimoniul cu elem sale componente. &rin succesiune se pot transmite patrimonii in intre#ul lor!cote parti din patrimoniile respecti"e!dar si bunuri pri"ite indi"idual!ca ut sin#uli! prin le#ate particulare! dar caracteristica si ceea ce distin#e transmisiunile succesorale de transmisiunile prin acte in "ii este aptul ca intotdeauna implica o transmisiune de patrimoniu! c$iar si pers care nu detin elemente acti"e in patrimoniul lor "or i mostenite in ultima instanta de stat!care preia mostenirea "acanta!c$iar daca ea este #olita de continut. Nu se poate a-un#e la o situatie in care o pers sa decedeze si sa nu existe un mostenitor cu "ocatie la uni"ersalitate. &roblemele le#ate de mostenirea "acanta se pun atunci cand exista elemente de acti" sau de pasi" care trb rezol"ate *ex0 daca o pers inc$eie in timpul "ietii o promisiune de "anzare! decedeaza si nu lasa mostenitori le#ali sau testamentari! statul preia mostenirea "acanta si trebuie sa execute obli#atiile asumate de de unct in timpul "ietii+. deci aceasta caracteristica se re era la succesiuni care pri"esc uni"ersalitati de drept!deci patrimonii. A nu se con unda uni"ersalitatile de drept cu uni"ersalitatile de apt' ??? 3. Transmisiunile succesorale au un caracter unitar ' bunurile care ac parte din patrimoniul succesoaral se transmit la mostenitori in principiu dupa aceleasi re#uli. A nu se con unda ideea ca una si aceeasi mostenire poate i transmisa in parte in temeiul re#ulilor mostenirii le#ale* de ilda cel decedat a lasat un iu!el este mostenitor rezer"atar!si are dreptul la -umatate din mostenire care se transmite cu titlul de mostenire le#ala9 dar daca aceeasi persoana a acut un testament in a"oarea unui tert in pri"inta cotitatii disponibile'le#at uni"ersal!in acea ipoteza!unul si acelasi patrimoniu se transmite dupa re#ulile mostenirii le#ale pt iu si dupa re#ulile mostenirii testamentare pt tert!deci nu la asta se re era re#ula unitatii transmisiunii succesorale! ci se re era la aptul ca sist de drept modern spre deosebire de sist de drept eudale! nu contin re#uli di erite ca principiu in pri"inta bunurilr lasate de de unct. In sist de dr eudale! in pri"inta nobililor existau asa numitele bunuri nobile0 terenuri si constructii care se transmiteau din tata in iu si nu puteau i instrainate! si cate#oria asa numitelor bunuri ac$izite!adica dobandite de de unct in timpul "ietii si care puteau instraintate sau transmise pe cale succesorala cum "roia el!si cele % cate# de bunuri erau re#lem de re#uli -uridice di erite. In sist de dr modern s'au eliminat aceste di erente. Exista unele exceptii de la principiul unitatii transmisiunii succesorale0 de pilda exista re#lem cum sunt cele din art 5/6 NCC care se re era la bunurile mobile dobandite de sot in timpul casatoriei si la

darurile de nunta. Aceste bunuri se cu"in sotului supra"ietuitor daca "ine la mostenire cu alti mostenitori decat cei din clasa 1. Mai exista posibilitatea ca in situatia in care existau succesiuni cu elem de extraneitate *cand o pers deceda si lasa bunuri in mai multe tari+ !re#ula pana nu demult era ca in pri"inta imobilelor!succesiunile respecti"e erau #u"ernate iecare de re#ulile de la locul unde se a la imobilul. In dr modern!precum si in NCC!unde a"em o pre"edere la art %:33! %:36*1+se spune 1...2deci de pilda sa domicilieze in ;ranta si sa ale#a le#ea romana iind cetatean roman sau in"ers !deci astea sunt principiile0 le#ea de la domiciliu daca nu a pre"azut alt el! si daca a pre"azut si a ales le#ea nationala!se "a aplica le#ea nationala !aoi "in dispoz art %:3: *%+ care spun0 1.....2 deci este posibil ca unul si acelasi patrim succesoral sa se transmita in parte dupa o le#e0 le#ea nationala sau le#ea domiciliului de unctului! si in parte dupa le#ea nationala aplicabila Romaniei!dar asta doar atunci cand este "orba despre o mostenire "acanta si re#ulile aplicabile mostenirii ac trimitere la una din aceste le#i. ,eci si aceasta este un exemplu de dero#are de la caracterul transmisiunii unitare al patrim succesoral. Mai exista ast el de exceptii care decur# din art %/ din le#ea nr 1167155: re eritoare la locuinte. In esenta acest text re#lem cine si in ce conditii preia dr de locatiune in cazul decesului locatarului. In principiu contractul de locatiune inceteaza la decesul locatarului!dar cand este "orba despre locuinte!acest text de le#e instituie anumite re#uli care dero#a de la dr comun * spre ex daca cel care a ost titulatul contr de locatiune si a decedat!a locuit impreuna cu parintii! parintii au un dr al lor de a prelua si a duce mai departe contr de locatiune! si c$iar daca cel decedat a lasat un iu care este mostenitor din clasa 1 si care inlatura de la mostenire pe mostenitorii din clasa a%a cum este cazul parintilor!deci alta dero#are de la dispoz de dr comun. Mai exista o dero#are care se re era la transmisiunea succesorala a bunurilor care reprezinta amintiri de amilie. Aici este "ba de bunuri care au le#atura cu istoria amiliei respecti"e *scrisori!decoratii+ si care se transmit din #eneratie in #eneratie. In )CC aceasta pb nu era re#lem! in dr rancez s'au constituit anumite re#uli!in esenta ast el de bunuri erau mai intai suspuse unor re#uli dero#atorii in pri"inta parta-ului! deci nu puteau i atribuite decat unui membru de amilie. Ulterior practica si doctrina au acceptat ca poate i "ba si de re#uli care trec dincolo de re#ulile aplicabile parta-ului! considerand ca este "ba de re#uli care pri"esc transmisiunea succesorala. Iata ca dr nostru a preluat aceste idei si a re#lem aceste probleme la art 1161!116% NCC. In esenta!cand exista ast el de bunuri!ele nu pot i parta-ate ca principiu decat prin acordul unanim al partilor! iar cand nu se realizeaza acest acord sau partile nu doresc sa parta-eze aceste bunuri! ele "or i atribuite in depozit *deci pt pastrare+ unuia sau altuia dintre mostenitori pe care il considera coindi"izarii cel mai potri"it!sau cand partile nu se intele#! celui ales de instanta de -udecata. Cel care este numit depozitar poate sa re"endice aceste bunuri daca se a la in posesia tertilor!dar ceea ce trebuie retinut este ca el nu poate sa dispuna de ele! deci este un simplu depozitar! trb sa asi#ure si celorlalti accesul la bunurile respecti"e! deci in esenta in pri"inta acestor bunuri exista re#uli speciale! detaliate la articolele 116%!116% NCC.

DESCHIDEREA MOSTENIRII Cauza deschiderii mostenirii este decesul unei pers izice' art 5.6 NCC.

A nu se con unda desc$iderea mostenirii care are drept cauza decesul unei pers izice!cu desc$iderea procedurii succesorale!care este o procedura necontencioasa care se des asoara in ata notarului public!si in conditiile in care partile nu se contrazic *nu exista contencios+ se elibereaza certi icatul de mostenitor. Intotdeauna aceasta procedura este declansata ulterior desc$iderii mostenirii!deci ulterior decesului de unctului. Nu se poate pune pb desc$iderii procedurii succesorale inaintea decesului!si se poate intampla ca dezbaterea succesiunii sa se aca la 1!%!sau 18 ani de la data desc$iderii mostenirii. &rin urmare a nu se con unda desc$iderea mostenirii cu desc$iderea procedurii succesorale. &rin urmare retinem0 cauza desc$iderii mostenirii nu poate i decat moartea unei pers izice. Exista cazuri cand o pers izica dispare!si exista o procedura de declarare -udecatoreasca a mortii. ,aca este declarata disparuta nu se poate pune pb desc$iderii mostenirii!insa daca este declarata moarta prin $ot -udecatoreasca atunci se pune pb desc$derii mostenirii!si momentul desc$iderii este acela al decesului !stabilit prin $ot -ud!data care poate i recti icata daca se probeaza o alta data dupa data $ot -udecatoresti. In ceea ce pri"este data deschiderii mostenirii!este aceea a decesului persoanei izice. ,ata desc$iderii mostenirii are importanta deoarece0 in raport cu aceasta data se stabilesc normele -uridice aplicabile mostenirii *de ex in le#ea de aplicare a NCC!se pre"ede expres ca mostenirile desc$ise inainte de data intrarii in "i#oare a CC "or i #u"ernate de re#ulile CC de la 1<:6! deci principiul in materie succesorala este ca mostenrile sunt #u"ernate de le#ea in "i#oare la data desc$iderii mostenirii+ in unctie de aceasta data se stabilesc persoanele care au dreptul la mostenire *o sa "edem ca una din conditiile pt a putea mostenii ie mostenirea le#ala! ie cea testamentara!este aceea ca cel care mosteneste!daca este pers izica! sa existe!sa ie in "iata sau sa ie conceput daca este "ba despre un copil nenascut la data desc$iderii mostenirii+ aceasta este data la care retroacti"eaza acceptarea mostenirii. Intotdeauna are loc decesul!exista un termen pre"azut de le#e care la ora actuala este de 1 an!inainte era de : luni! in care mostenitorii care au "ocatie la mostenire au posibilitatea de a opta intre a accepta sau a renunta la mostenire. Cand are loc acceptarea!e ectele acesteia se produc de la data desc$iderii mostenirii!deci e ectele sunt retroacti"e. Niciun moment patrimoniul succesoral nu "a ramane ara stapan. In raport cu aceasta data se stabileste componenta masei succesorale. &atrimoniul de unctului este acela de la data desc$iderii mostenirii Aceasta este data de la care se naste intre mostenitori starea de indi"iziune daca sunt % sau mai multi mostenitori care au "ocatie la uni"ersalitate sau la cote parti din uni"ersalitate. ,eci iata ca data desc$iderii mostenirii are importanta din multiple puncte de "edere In le#atura cu data mortii care "om "edea ca are importanta in ceea ce pri"este capacitatea succesorala!"reau sa "a spun cate"a cu"inte in le#atura cu institutia comoriantilor. Exista un text in decretul 31715.6 pri"itor la pers izice si -uridice care spunea in esenta ca atunci cand intre % persoane intre care exista "ocatie succesorala care poate i reciproca sau doar unilaterala *adica doar dintr'o parte!nu si din cealalta 0 spre ex daca % rati decedeaza impreuna! exista "ocatie reciproca!dar se poate intampla ca un rate sa decedeze impreuna cu un alt rate! si unul dintre ei sa ie necasatorit si sa nu aibe copii!si celalalt sa aibe copii. In aceasta situatie el "a i mostenit de copii!nu poate i mostenit de celalalt rate+! decedeaza intr'o impre-urare in care nu se poate stabili cu certitudine care a decedat mai intai si care a decedat ulterior! si atunci se prezuma ca au decedat in acelasi moment. Consecinta practica este ca

nu se puteau mosteni!pt ca conditia practica pt a putea mosteni! este ca cel care mosteneste sa i supra"ietuit si o ractiune de secunda celui pe care il mosteneste. ,eci daca decesul a"ea loc in acelasi moment! ei nu se puteau mosteni unul pe celalalt! ci iecare era mostenit de mostenitorii lui le#ali sau testamentari. Si aici in le#atura cu aceasta re#lem au "enit unii autori printre care si pro ;rancis ,eac si a spus ca exista comorienta si at cand % pers decedeaza in locuri di erite!dar intr'un inter"al de timp de o ora!o zi. Noi am obiectat si am spus ca in aceasta situatie!nu e "ba de comorienta! deoarece in aceasta situatie !in care decedeaza % pers intre care exista "ocatie succesorala in % locuri di erite problema care se pune nu este aceea de a prezuma cand s'a produs decesul unuia sau al celuilalt! ci problema este ca acela care reclama dr la mostenire sa do"edeasca ca a supra"ietuit celuilalt. ,aca nu poate ace aceasta do"ada! nu "a primi drepturi succesorale!deci nu e intereseaza comorienta. &rin de initie comorienta su#ereaza ca au murit impreuna. NCC nu mai "beste despre aceasta prezumtie! dar spune in art 5./!dupa ce in alin spune ca 0 1o persoana poate mostenii daca exista la mom desc$iderii mostenirii! apoi "ine la alin % si spune 0 1daca in cazul mortii mai multor pers nu se poate stabili ca una a supra"ietuit alteia!acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta2. )in autorii care au inceput sa comenteze NCC si spun ca aici este rezol"ata pb cu comorienta in spiritul celor sustinute de pro ,eac. Mie mi se pare ca este cu totul alce"a0 aici spune care sunt consecintele atunci cand nu se poate do"edi care a supra"ietuit celuilalt!si consecintele sunt cele care erau si inainte. &roblema este urmatoarea0 in dr nostru!in aceasta pri"inta exista re#lem din art %1 din decretul 31715.6 si s'a sustinut de pro ,eac ca in situatia in care un tata decedeaza impreuna cu iul lui! desi re#ula care decur#e din situatia din comorienta este aceea ca niciunul nu poate mosteni pe celalalt!deci nici iul nu poate mosteni pe tata!in aceasta situatie a spus pro ,eac! ar i nedrept sa nu poata mosteni pe tata prin reprezentare copii iului decedat impreuna cu tatal in situatie cu comorienta. Suntem de acord ca este nedreapta solutia. ,r rancez dupa ce a instituit re#ula comorientei! "enea cu un alineat si spunea ca daca un descendent decedeaza impreuna cu un ascendent in situatie de comorienta! descendentii acelui descendent il pot mosteni pe ascendent prin reprezentare. ,eci a"em re#ula si apoi exceptia. Cu toate ca e situatie de comorienta deci in mod normal nu se pot mosteni! din ratiuni de ec$itate textul permitea acest lucru. In dr nostru nu exista un asemenea text! si nu a ost introdus nici in NCC! deci problema ramane ca si inainte. In loc sa rezol"e problema! caci bine a sesizat pro ,eac! ca ar i ost normal ca descendentii descendentului sa poata mosteni pe ascendent prin reprezentare! deci sa se aca o dero#are de la re#ula ca cei care decedeaza in acelasi moment nu pot sa se mosteneasca unii pe altii si nici mostenitorii lor sa ii mosteneasca prin reprezentare! cu toate acestea din ratiunile e"idente!lucrul acesta este posibil. =rebuie sa ai un text care sa pre"ada acest lucru. Era mai simplu sa spui clar! daca tot ai copiat din dr rancez!sa copiezi pana la capat. Asa lucrurile au ramas neclare! si unii comentatori spun ca in continuare comorienta este re#lem in dr nostru in textul citat! si este sin#urul care are le#atura cu aceasta problema! insa acest text nu "beste despre comorienta ci despre posibilitatea sau imposibilitatea de a do"edi ca unul a supra"ietuit celuilalt. ,eci cand iul decedeaza impreuna cu tatal! "or exista aceleasi probleme ca si inainte! pt ca indi erent cat de ec$itabil ar i ca descendentii descendentului sa poata sa il mosteneasca pe bunic impreuna cu descendentii altor ii care au supra"ietuit bunicului! daca nu ai instituit acest caz prin le#e! solutia este inaplicabila dpd" le#al. Locul deschiderii mostenirii care are importanta din multiple puncte de "edere *din punctul de "edere al le#ii aplicabile!al notarulului competent sa rezol"e procedura succesorala notariala!din punctul de "edere al competentei teritoriale a instantelor c$emate sa solutioneze liti#iile succesorale+ este in principiu acela al ultimului domiciiliu al celui decedat. Si aici au existat discutii cum se do"edeste

dimiciliul!daca este acela din actele de identitate sau poate i si altul. Aici trb sa a"em in "edere dispoz art 5.6 *%+ NCC care spune0 1mostenirea se desc$ide la ultimul domiciliu al de unctului2!deci re#ula este aceasta! si apoi teza a%a spune0 1do"ada ultimului domiciliu se ace cu certi icatul de deces sau cu $ot -ud declarati"a de moarte prezumata.2 Retinem ca re#ula este ca mostenirea se desc$ide la ultimul domiciliu al de unctului. A nu se con unda ultimul domiciliu cu ultima locuinta a de unctului. Se poate a la in excursie la 4ondra si sa moara acolo! iar locul desc$iderii mostenirii nu este 4ondra! ci acela al domiciliului!care este locul in care o pers locuieste in mod constant sau isi des asoara principalele acti"itati.

C(N,I=II4E CERU=E ,E 4E>E &EN=RU A &U=EA M(S=ENII 1. &ersoana care mosteneste sa aiba capacitate succesorala %. &ersoana respecti"a sa nu ie intr'o situatie de nedemnitate 3. Acea persoana sa aiba "ocatie sau c$emare la mostenire

1 Ca!acitatea succesorala sau de a mosteni Art 5./ *1+ NCC in esenta spune ca o pers poate mosteni daca exista la mom desc$iderii mostenirii. Nu speci ica daca o pers -uridica sau izica! si apoi spune ca dispoz art 3: care se re era la copilul conceput dar nenascut! art .3 care se re era la pers disparuta! si art %8< care se re era la pers -uridice!raman aplicabile. Aici trebuie sa retinem ca atunci cand este "orba despre o pers izica care mosteneste o alta persoana! acea persoana izica pt a putea mosteni! trebuie sa existe la mom desc$iderii mostenirii! sau sa i ost conceputa! daca este "orba despre un copil nenascut dar conceput la data desc$iderii mostenirii. In pri"inta pers -uridice! acestea in principiu trb sa aiba existenta -uridica le#ala! adica sa aiba un act de in iintare *contract! act administrati"! le#ea! etc+ si sa ie inscrise in re#istrul corespunzator re eritor la pers -uridice respecti"e! dar asa cum rezulta din dispoz art %8< NCC la care ace trimitere art 5./*1+ teza a%a! rezulta ca prin exceptie de la pre"ederile art %8.*3+ si daca prin le#e nu se dispune alt el! orice pers -uridica poate primi liberalitati in conditiile dreptului comun! de la data actului de in iintare! sau! in cazul undatiilor testamentare! de la data desc$iderii mostenirii. ,eci se dero#a de la re#ula ca o pers -uridica are existenta le#ala din toate punctele de "edere!nu de la mom actului de in iintare! ci de la mom inre#istrarii in re#istrul special. In pri"inta mostenirilor este su icient sa existe actul de in iintare! si are dreptul de a mosteni c$iar daca bunurile care re"in prin mostenire nu sunt necesare pt a lua iinta! asa cum cerea )CC. ,eci in esenta retinem ca o persoana! pt a putea mosteni! trb sa existe la mom desc$iderii mostenirii! deci cand e "ba de pers izice! trebuie ca cel care mosteneste sa i supra"ietuit oricat de putin celuilalt! pt ca alt el se aplica dispoz de la art 5./*%+ !cand nu se poate stabili ordinea deceselor!atunci dpd" -uridic inseamna ca cel care reclama mostenirea nu do"edeste una din cele 3 conditii necesare a i indeplinite pt a putea mostenii! deci nu ace do"ada ca are capacitate succesorala. In aceasta situatie! din acest moti" nu se pot mosteni pers respecti"e! si acest lucru se intampla ie daca au decedat in situatie de comorienta! ie daca au decedat in locuri di erite. ,eci nu are importanta acest lucru!important este daca cel care reclama mostenirea! poate sa do"edeasca sau nu! ca a supra"ietuit celui pe care "rea sa il mosteneasca.

,eci retinem0 prima conditie pt a putea mosteni este aceea de a a"ea capacitate succesorala!ceea ce inseamna ca pers respecti"a trb sa existe! cu di erente intre pers izice si -uridice! si cu precizarile acute anterior. " #ersoana care mosteneste sa nu $ie intr%o situatie de nedemnitate sau nevrednicie Institutia era re#lementata si in )CC! si in esenta era "orba!si este "orba si acum cu unele di erente! despre o sanctiune. Nedemnitatea este o sanctiune sau o pedeapsa ci"ila care consta in decaderea in temeiul le#ii din dreptul de a mostenii. Sub re#imul )CC cand erau intrunite conditiile cerute de le#e pt nedemnitate! aceasta nu putea i inlaturata in niciun el! deci nici cel despre a carui mostenire este "orba! nu putea sa il ierte pe nedemn. In NCC poate sa ie iertat c$iar daca este "orba despre o nedemnitate de drept! pt ca in NCC! spre deosebire de )CC unde exista o sin#ura nedemnitate care era de drept si de care nu putea i iertat nedemnul c$iar daca "roia de cuius! in NCC exista % eluri de nedemnitate0 una de drept si una -udiciara. 4e#iuitorul s'a inspirat aici din CC ?uebec art :%8!:%1. CC ;rances art /%/!/%/. In esenta nedemnitatea presupune sa"arsirea unor apte reprobabile la adresa de unctului sau la adresa memoriei acestuia. Sub re#imul )CC existau re#lem 3 cazuri de nedemnitate0 &ersoana condamnata pt des asurarea unei acti"itati de ucidere a de unctului comisa cu intentie. &oate i si doar tentati"a! conteeaza intentia de a suprima "iata de unctului. ( acuzatie care putea sa atra#a pedeapsa cu moartea * in )CC se numea acuzatia capitala+. Aceasta dispoz a ost introdusa in CC ;rancez in timpul re"olutiei ranceze! cand! daca "roiai sa mostenesti pe cine"a! il denuntai pe cel pe care "roiai sa il mostenesti la tribunalul re"olutionar! aia il #$ilotinau pe loc si tu il mosteneai. &t a pre"eni ast el de posibilitati! s'a re#lementat aceasta situatie. Cand era "orba despre in-urii #ra"e sau oarte #ra"e la adresa memoriei de unctului In NCC lucrurile sunt re#lementate in elul urmator. Ati retinut ca exista % eluri de nedemnitate0 una de drept si una -udecatoreasca. NEDEMNITATEA DE DRE#T Cazurile de nedemnitate de drept sunt re#lem la art 5.< *1+ ! care! spre deosebire de )CC! re#lem % asemnea cazuri0 Cand un succesibil este condamnat penal pt sa"arsirea unei in ract cu intentia de a'l ucide pe cel care lasa mostenirea. Acest caz este identic cu primul caz din )CC Cand un succesibil este condamnat pt sa"arsirea inainte de desc$iderea mostenirii! a unei in ractiuni cu intentia de a'l ucide pe un alt succesibil *deci nu pe de cuius+ care daca mostenirea ar i ost desc$isa la data sa"arsirii aptei! ar i inalturat sau ar i restrans "ocatia la mostenire a aptuitorului. Spre exemplu e ratele lui! si pt a mosteni sin#ur!comite ast el de acte. In aceasta situatie este un caz de nedemnitate de drept. Aceasta situatie nu exista in )CC In ceea ce pri"este primul dintre aceste cazuri!cu exceptia aptului ca se aplica si mostenirii testamentare! deci aici a"em o di erenta importanta ata de re#lem anterioara! care pre"edea nedemnitatea doar in le#atura cu mostenirea le#ala! in NCC acest caz de nedemnitate pri"este si mostenirea testamentara! deopotri"a cu cea le#ala. (bser"am ca este identic cu cel pre"azut la art :.. pct 1 din )CC. In esenta trb sa ie indeplinite 3 conditii0

Succesibilul sa i sa"arsit contra celui care lasa mostenirea! cu intentie directa! o apta *care poate i o actiune sau inactiune+ care sa intruneasca cerintele laturii obiecti"e a uneia dintre in ract contra "ietii! indi erent daca in ract s'a consumat sau a ramas in stadiul de tentati"a Succesibilului sa ii ie imputabila dpd" penal actiunea sau inactiunea respecti"a! pt ca daca este de ex lipsit de discernamant! nu poate i declarat nedemn Sa i sur"enit o $otarare -udecatoreasca ie de condamnare pt aptele respecti"a! ie daca pers respecti"a nu poate i condamnata pt ca a decedat inainte de a sur"eni condamnarea! ie a inter"enit amnistia sau prescriptia extincti"a a aptei!sa i sur"enit o $otarare -udecatoreasca ci"ila care sa constate aceste situatii. Sub imperiul re#lem anterioare!daca nu sur"enea condamnarea penala a celui "ino"at de sa"arsirea unor asemnea apte! nu putea sur"eni nedemnitatea. S'au constatat in practica destul situatii in care o pers ucidea cu intentie! de pilda cum a ost intr'o speta in care sotul a ucis'o pe sotie si apoi s'a sinucis imediat si el. In aceasta situatie! in re#lem anterioara care consuna cu cea din dr rancez! sotul o mostenea pe sotie! inlaturand rudele de san#e ale sotiei! pt ca nu era intrunita conditia sa i sur"enit o condamnare penala. Aceasta situatie a ost criticata in dr rancez si s'a i"it o ast el de situatie si in dr nostru0 sotul a ucis sotia! a mostenit! si a transmis ce a mostenit de la sotie! la mostenitorii lui le#ali. Mostenitorii sotiei au insistat in dr intern si li s'a respins actiunea. S'au adresat Curtii Europene a ,repturilor (mului! si aici au primit casti# de cauza * Melcea si Mazare impotri"a R(+. In esenta in aceasta cauza! Curtea a dat casti# de cauza reclamantilor pe temeiul art < din CE,(. Ceea ce trb sa retinem este ca! de-a inainte de a intra in "i#oare NCC! aceasta re#lementare din art :.. pct 1 )CC era problematica dpdc al CE,(! si aceasta modi icare in NCC este bine"enita. Cel de'al doilea caz de nedemnitate de drept! se re era la situatia la care succesibilul a comis actiuni similare cu cele de la cazul anterior! nu impotri"a lui de cuius! ci impotri"a altui mostenitor. In le#atura cu re#imul -uridic al acestei nedemnitati de drept! potri"it art 5.<*3+! aceasta poate i constatata oricand! deci nu este supusa prespcriptiei extinctie! poate i constatata la cererea oricarei persoane interesate! sau c$iar din o iciu iind in"ocata de instanta de -udecata sau de notarul public in ata caruia se des asoara procedura succesorala notariala necontencioasa. ,eci re#imul -uridic este al imprescriptibilitatii si al posibilitatii de a putea i in"ocata de orice pers interesata 0 un comostenitor! un mostenitor subsec"ent! un creditor al unui mostenitor pe calea act oblice! deci orice pers care poate -usti ica un interes! sau c$iar de bene iciarul unei liberalitati * un le#atar care ar i trebuit sa suporte reductiunea daca nu opera liberalitatea sau un donatar care a ost #rati icat in timpul "ietii si care ar i trebuit si el sa suporte reductiunea! depasindu'se limitele cotitatii disponibile+. Ceea ce trb sa remarcam este aptul ca spre deosebire de nedemnitatea re#lem la art /.. )CC care nu putea i inalturata in niciun el!con orm dispoz art 5:1*1+ teza 1 din NCC! e ectele nedemnitatii de drept! si a celei -udiciare! pot i inalturate expres prin testament sau prin act autentic notarial! de cel care lasa mostenirea. Aceasta presupune ca cel care lasa mostenirea! nu a decedat. =extul rancez precizeaza mai lo#ic! ca acest lucru se poate realiza printr'o declaratie expresa de "ointa in orma testamentara! pt ca testamentul poate i autentic dar si olo#ra ! si ar i lo#ic ca acest lucru sa se poata ace prin orice orma de testament. 4e#iuitorului roman i s'a parut ca nu. Art 5:1*1+ teza a%a NCC "ine cu precizarea ca ara o declaratie expresa! nu constituie inlaturarea e ectelor nedemnitatii!le#atul lasat nedemnului dupa sa"arsirea aptei care atra#e nedemnitatea. ,eci in lumina acestui text!sur"in aptele care atra# nedemnitatea! si ulterior acelor apte!

care in mod normal ar atra#e nedemnitatea de drept!cel despre a carui mostenire discutam! ace un le#at in a"oarea aceleiasi persoane. =extul din codul ci"il roman! nu ace nicio di erenta! si zice ca poate i "orba despre orice le#at. Eu cred ca lucrurile stau di erit. ,aca este "orba despre un le#at particular!textul are ratiune pt ca le#atul particular nu con era "ocatie decat la bunul respecti"! nu la patrimoniu! dar cand de pilda de cuius ace un le#at uni"ersal sau cu tilu uni"ersal!care con era "ocatie primul la intre#ul patrimoniu! iar mostenirea le#ala con era "ocatie tot la intre#ul patrimoniu. ,eci daca dupa ce a sa"arsit aptele de nedemnitate care ar i putut i sanctionate! "ine dispunatorul si spune ca in ciuda aptelor sa"arsite! eu ii dau "ocatie la uni"ersalitate!deci ceea ce a"ea in temeiul le#ii ii dau in temeiul testamentului! si le#ea nu ma impiedica sa ac lucrul asta! nu insemna implicit ca l'am iertat? ,eci desi textul nu ace distinctie! eu cred ca trebuie acuta aceasta distinctie! si CC ;rancez ace aceasta distinctie. ,aca tot copiem macar sa copiem cinstit 0++++ NEDEMNITATEA &'DICIARA Conditiile nedemnitatii -udiciare sunt pre"azute la art 5.5 NCC. Aici alin 1 spune ca poate i declarata nedemna! celalalt text 5.< spune ca este de drept nedemna de a mosteni! deci este clar ca opereaza in temeiul le#ii. Con orm art 5.5*1+ poate i declarata nedemna de a mosteni0 &ersoana condamnata penal pt sa"arsirea cu intentie impotri"a celui care lasa mostenirea! a unor apte #ra"e de "iolenta izica sau morala! sau! dupa caz! a unor apte care au a"ut ca urmare moartea "ictimei. ,eci aici este "orba de in ractiuni care pot duce la moartea lui de ciuius! dar cu praeterintentie nu cu intentie directa ca la cazurile de la art 5.< Cand o persoana care cu rea credinta a ascuns! a alterat!a distrus sau a alsi icat testamentul de unctului &ersoana care prin dol sau "iolenta l'a impiedicat pe cel care lasa mostenirea! sa intocmeasca! sa modi ce sau sa re"oce testamentul. ,eci in aceste cazuri! este "orba despre o nedemnitate -udiciare! care asa cum rezulta din alin urmatoare ale aceluiasi texr de le#e! poate i solicitata in principiu in termen de un an! care cur#e de la di erite momente cum "edeti ca rezulta din alin *3+!*6+ si *.+. ,eci ast el de cazuri de nedemnitate nu unctioneaza de drept! ci trebuie sa ie solicitate! si "edeti ca textul spune 1sub sanctiunea decaderii de orice succesibil2! aici obser"am ca exista o di erenta ata de art 5.< unde orice pers interesata putea solicita acest lucru. Aici au copiat din CC ?uebec! dar ne intrebam! pt ca notiunea de succesibil e mai restransa decat cea de orice persoana interesata! daca nu ar i ost mai rational sa se permita oricarei persoana interesata. 3. E(istenta unei vocatii succesorale Aceasta inseamna sa te c$eme la mostenire ie le#ea in cazul mostenirii le#ale! ie "ointa dispunatorului in cazul mostenirii testamentare. Asta este "ocatia succesorala. @@@ &t data "iitoare0 ,e"olutiunea le#ala a mostenirii! pa# :%'116

I DE)OL'TI'NEA LE*ALA A MOSTENIRII

+TRANSMITEREA MOSTENIRII IN TEMEI'L LE*II,

Mostenirea se transmite in temeiul le#ii atunci cand de ciuius nu a acut dispozitii testamentare. El e liber sa aca sau sa nu aca! prin urmare impoteza de baza este aceea cand de ciuius nu ace nici o dispozitie testamentara. Se poate intampla ca de unctul sa i acut dispozitii testamentare dar acestea sa nu ie "alabile! si in aceasta ipoteza mostenirea este le#ala. Si in ine se poate intampla ca una si aceeasi mostenire in parte sa ie le#ala! si in parte sa ie testamentara. ,e pida daca cel care a decedat lasa un iu! care este mostenitor rezer"atar cum "om "edea mai tarziu! mostenitorii rezer"atari printre care se #asesc si copii de unctului! primesc de la le#e o anumita cota c$iar daca de unctul a zis altce"a. In ipoteza aceasta deci cand de unctul lasa un iu!rezer"a este de A din mostenire. ,aca de unctul in timpul "ietii a acut dispozitii testamentare care se inscriu in limitele cotitatii disponibile sau a spus de pilda ca il ex$eredeaza in intre#ime pe iul sau ! acesta iind rezer"atar!le#ea ii con era dreptul la o -umatate din mostenire!si acest drept la rezer"a este unul care se intemeiaza pe mostenirea le#ala! deci in aceasta parte a mostenirii! c$emarea celui care a supra"ietuit de unctului este in temeiul le#ii! primeste rezer"a de A! si cealalta parte a mostenirii care este cotitatea disponibila! poate sa ie de erita ie direct unor alte persoane! ie ele mostenitori sau nu! prin dispozitii testamentare. ,eci intr'o ast el de ipoteza! in exemplul dat! in pri"inta cotei de A din mostenire care este a erenta rezer"ei! mostenirea este le#ala! iar in pri"inta celeilalte cote de A mostenirea este testamentara. ,eci uite ca este posibil ca una si aceeasi mostenire sa se tran ere in parte in temeiul le#ii si in parte in temeiul testamentului. Ceea ce mai trb sa retinem si ceea ce este important!este aptul ca dispoz r eritoare la mostenirea le#ala sunt supleti"e! deci se aplica atunci cand de unctul nu a dispus alt el. )edeti ca exista unele re#uli care il contran# in anumite situatii pe dispunator * cand este "orba de mostenitorii rezer"atari+ dar principiul este ca mostenirea le#ala intra in unctiune cu titlul de norme supleti"e! cand testatorul nu a uzat de posibilitatea de a dispune prin testament. In ceea ce pri"este studiul problemelor le#ate de de"olutiunea le#ala! trb mai intai sa "edem care sunt criteriile si s era persoanelor pe care le#ea le c$eama la mostenire. In esenta!din acest punct de "edere ceea ce trb sa retinem este ca mostenirea le#ala se cu"ine rudelor de unctului! adica pers cu care are le#aturi de san#e! si in plus! si sotului supra"ietuitor. &rin urmare putem spune ca mostenirea le#ala se cu"ine amiliei de unctului! dar din acest punct de "edere! terminolo#ic! notiunea de amilie are un intele# mai lar# in limba-ul obisnuit. In notiunea de amilie! in limba-ul obisnuit! se includ si a inii *#inerele! cumnatii+ care nu sunt rude de san#e! si in pri"inta carora nu exista drepturi de mostenire le#ala. ,repturi de mostenire le#ala au doar rudele de san#e! prin urmare nora !#inerele !cumnatii! nu au "ocatie succesorala in temeiul le#ii. Asa cum stiti rudenia poate i una ireasca deci rudenia de san#e sau una ci"ila! cand are loc o adoptie. In cazul adoptiei! persoana adoptata primeste statutul identic unei rude de san#e!deci bene iciaza de drepturi de mostenire le#ala! dar! in masura in care dobandeste aceste drepturi!pierde drepturile respecti"e in pri"inta rudelor de san#e. Aici nu e cazul sa intram in amanunte. Acum si#ur ca amiliie pot i mai mult sau mai putin numeroase! si din dorinta de a nu se pul"eriza a"erile in parti in irme! le#iuitorul a instituit anumite re#uli ale#and dintre rudele de unctului numai pe unele! pe cele mai apropiate in #rad de rudenie cu de unctul! deci nu toate rudele acestuia.

10

&otri"it art 5:3 alin 1 NCC ! mostenirea se cu"ine in ordinea si dupa re#ulile stabilite in titlul din care ace parte acest text de le#e! sotului supra"ietuitor si rudelor de unctului! si anume0 descendentilor! ascendentilor si colateralilor acestuia dupa caz. Asa cum "om "edea! sotul supra"ietuitor are "ocatie la mostenirea le#ala a de unctului indi erent de persoanele care "in la mostenire! in timp ce rudele de san#e ale de unctului pot "eni la mostenirea le#ala a acestuia doar in ordinea celor 6 clase pre"azute de le#e. ,eci retinem ca le#iuitorul #rupeaza rudele de san#e ale de unctului in 6 clase de mostenitori! prin urmare nu toate rudele de san#e ale de unctului "in la mostenire! si c$iar daca exista rude in toate cele 6 clase! exista o anumita ordine!o pre erinta de c$emare a acestora la mostenire! si din acest punct de "edere exista 3 principii sau re#uli de baza! care re#lementeaza re#ulile dupa care rudele de unctului sunt c$emate la mostenire. Ceea ce trb sa spunem este ca re#lem din NCC este aproape identica in aceasta pri"inta cu re#lem din )CC.

&rincipiile care re#lementeaza acesta problema sunt urmatoarele0 1. &rincipiul prioritatii sau al c$emarii la mostenire in ordinea claselor de mostenitori %. &rincipiul proximitatii #radului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa 3. &rincipiul impartirii pe capete sau in parti e#ale! intre rudele din aceeasi clasa si cu acelasi #rad de rudenie cu de unctul ( sa "edem ca la iecare din aceste principii sau re#uli exista si unele exceptii sau dero#ari! care sunt stabilite in mod expres de le#e. Sa le luam pe rand 0

1 #rinci!iul !rioritatii sau al chemarii la mostenire in ordinea claselor de mostenitori &otri"it dispoz art 5:6 alin 1 NCC! rudele de unctului "in la mostenire in ordinea claselor de mostenitori stabilite de acelasi text de le#e! deci iata ca principiul este enuntat in mod expres de NCC. Sotul supra"ietuitor nu ace parte din niciuna din cele 6 clase! dar retineti ca "ine la mostenire in concurs cu iecare din acestea! si drepturile lui di era in unctie de clasa de mostenitori cu care "ine in concurs. In ceea ce pri"este cele 6 clase de mostenitori! este "orba despre o ordine de pre erinta stabilita de le#iuitor!in unctie de presupusa apropiere sau a ectiune a de unctului ata de cei c$emati de le#e la mostenire. Clasele de mostenitori sunt urmatoarele0 Clasa 1 sau clasa descendentilor0 include pe copii de unctului si aici o sa "edem ca se poate mosteni la in init! deci nu exista o restrictie le#ala! sa zicem pana la #radul % sau #radul 3! ci principiul este ca mostenitorii din clasa 1 pot "eni la mostenire indi erent de #radul de rudenie cu de unctul! dar si#ur ca din cauze naturale exista restrictiile cunoscute0 poti sa mostenesti ca stranepot pe strabunic! dar mai #reu! cu totul t rar. Clasa a"a0 include pe ascendentii !rivile-iati *parintii de unctului+ si !e colateralii !rivile-iati * ratii si surorile+ sau descendentii acestoara !ana la -radul . inclusiv ! deci pana la stranepot de rate. ,eci aici exista o clasa compozita0 cuprinde % cate#orii de mostenitori

11

Clasa a/a sau a ascendentilor ordinari0 include bunicii! strabunicii! stra'strabunicii! la in init. Clasa a.a sau a colateralilor ordinari 0 include rudele in linie colaterala! altii decat colateralii pri"ile#iati care sunt inclusi in clasa a%a. &rin urmare aici sunt inclusi unc$ii si matusile! "erii primari! ratii si surorile bunicilor. Atunci cand exista mostenitori care ac parte din clase di erite! potri"it principiului care #u"erneaza materia mostenirii le#ale! exista aceasta ordine de mostenire in ordinea celor 6 clase de mostenitori! prin urmare daca exista sa spune mostenitori in clasa 1 *un iu al de unctului+! mostenitori in clasa a%a *parintii si ratii de unctului+ in clasa a3a si in clasa a6a! atunci descendentul! adica mostenitorul din clasa 1 ii inlatura de la mostenire pe toti ceilalti. ,aca nu exista mostenitori in clasa 1! si exista in clasa a%a! ei ii inlatura pe cei din clasele subsec"ente. ,eci acesta este principiul prioritatii clasei de mostenitori. In le#atura cu acest principiu au existat anumite discutii le#ate de situatia in care cel care a decedat a acut o dispozitie prin care a ex$eredat pe unul sau mai multi mostenitori le#ali. Exemplu0 are un iu si din unele moti"e il ex$eredeaza dar ara a institui in mod iresc le#atari! ara a ace le#ate care sa consume cotitatea disponibila! ci spune doar atat0 il ex$eredez pe iul meu. In aceasta ipoteza! dispozitia de ex$eredare ace ca acel iu sa nu poata primi cu titlu de mostenire le#ala!si#ur ca testamentara nu poate i "orba. In aceasta ipoteza iu primeste A din mostenire! adica rezer"a. Intrebarea care s'a pus! a ost ce se intampla cu celalata -umatate din mostenire. In aceasta pri"inta! in dr clasic rancez si in dr nostru clasic! s'a sustinut ca a"em de a ace cu o instituire indirecta de le#atar. ,e pilda daca cel care a decedat a lasat un iu pe care l'a ex$eredat si a lasat % parinti! in aceasta ipoteza! in aceasta conceptie clasica a dr rancez si roman! se considera ca prin ex$eredarea expresa a iului! au ost implicit instituiti cu titlul de mostenitori testamentari! parintii de unctului. Aceasta teza a ost combatuta de pro ;.,eaB care a sustinut ca intr'un asemenea caz! mostenirea care re"ine parintilor este una le#ala! nu una testamentara prin instituire indirecta! prin urmare iata ca in aceasta conceptie! principiul prioritatii clasei de mostenitori! ar comporta aceasta exceptie! in care la mostenire ar putea intr'o ast el de ipoteza! sa "ina % clase in acelasi timp * in exemplu0 descendentul! mostenitor din clasa 1! si parintii care sunt mostenitori din clasa a%a+

NCC pre"ede la art 5:6 alin % urmatoarele0 1,aca in urma dezmostenirii rudele de unctului din clasa cea mai apropiata nu pot cule#e intrea#a mostenire! atunci partea ramasa se atribuie rudelor din clasa subsec"enta care indeplinesc conditiile pt a putea mosteni.2 Cei care au comentat de-a acest text au spus0 iata conceptia pro ,eaB si'a primit consacrarea le#islati"a!deci! cu alte cu"inte! ca nu ar mai incapea discutie in le#atura cu posibilitatea ca in ipoteza examinata! % clase de mostenitori sa "ina in acelasi timp la mostenire. Si#ur ca la prima "edere s'ar putea sustine lucrul acesta! pt ca art 5:6 "edeti ca are titlul mar#inal C&rincipiile #enerale ale de"olutiunii le#ale a mosteniriiC si am putea zice ca da! este "orba de mostenirea le#ala! si stiind ca autorii NCC au "rut c$iar asta sa aca! am putea spune ca nu mai e nimic de comentat. ,ar daca ne apucam sa citim alte cate"a texte si sa ne mai #andim la anumite probleme despre care "om "orbi putin mai incolo! "edem ca lucrurile nu sunt deloc clare! ci dimpotri"a.

12

)a ro# sa cititi art 18/. alin . NCC! care este un text care spune care sunt e ectele ex$eredarii. In primele 6 alineate spune cui si cat se transmite la cei care bene iciaza de dispozitiile de ex$eredare! si "ine la acest tulburator alin . si ne spune ca nu pot pro ita de ex$eredarile despre care "orbesc alineatele anterioare! persoanele incapabile de a primi le#ate. &ai daca este "orba de persoane care sunt in incapacitate de a primi le#ate! atunci inseamna ca ex$eredarile respecti"e nu dau dreptul la o mostenire le#ala! ci dau dreptul la o mostenire testamentara implicita! deci de-a incepem sa im tulburati si sa "edem ca nu e asa de limpede cum si'au ima#inat unii. Mai departe! la art 1858 NCC !acest text re#lementeaza ceea ce se numeste cotitatea disponibila speciala a sotului supra"ietuitor cand "ine la mostenire in concurs cu descendenti care nu sunt comuni cu cel care a decedat! deci! cu alte cu"inte! cu copii ai de unctului! si sotul supra"ietuitor nu este parinte al acestor copii. )om discuta cu alta ocazie despre acest text care "om "edea ca nu are niciun rost dar pana una alta il a"em aici! si acest text "orbeste cat de poate de limpede despre o cotitate disponibila! ie ea si speciala. Ceea ce trb sa retinem acum este ca in acest caz! cand sotul supra"ietuitor "ine la mostenire cu copii de unctului * ara a i si copii lui+! pt a'i prote-a pe copii impotri"a in luentei pe care sotul supra"ietuitor ar i putut'o a"ea asupra sotului decedat! atunci le#iuitorul a re#lementat restricti" dreptul sotului supra"ietuitor de a primi liberalitati. Intr'o ast el de ipoteza "om "edea ca sotul supra"ietuitor nu poate bene icia de liberalitati acute de sotul decedat in limitele cotitatii disponibile ordinare. 4uam un caz concret ca sa intele#eti mai bine0 decedeaza de cuius! lasa un iu sa zicem dintr'o casatorie anterioara! si un sot anterior! si a dispus ex$eredarea iului. In aceasta ipoteza! iul! mostenitor rezer"atar! are dreptul! o sa "edem ca nu numai la -umatate! pt ca daca "ine si sotul supra"ietuitor are dreptul si sotul supra"ietuitor la 17< din mostenire! si descendentul are dreptul la 37< din mostenire! adica la -umatate din trei s erturi din mostenire. Rezer"a la ora actuala este de -umatate din drepturile de mostenire le#ala! si "om "edea ca la mostenirea le#ala!descendentii indi erent de numarul lor! in concurs cu sotul supra"ietuitor au dreptul la D din mostenire! si sotul la E ! deci iata ca rezer"a descendentului este e 37< si a sotului de 17<. Cotitatea disponibila ordinara! obisnuita! ar i in acest caz de A din mostenire. Acest text! 1858 din NCC! spune ca sotul supra"ietuitor nu poate bene icia de intrea#a cotitatea disponibila! ci are dreptul cel mult la un s ert din mostenire! deci in exemplul dat nu ar putea sa bene icieze de donatii si le#ate decat pt o -umatate din cotitatea disponibila! adica in limita unui s ert din mostenire! si mai ramane acea parte de un s ert care se transmite con orm re#ulilor pre"azute la acest art 1858. Asta este in esenta re#lementarea re eritoare la cotitatea disponibila speciala a sotului supra"ietuitor in concurs cu descendentii de unctului! si "ine alin 3 si spune ca dispozitiile alineatelor anterioare care re#lementeaza cotitatea disponibila speciala! se aplica in mod corespunzator atunci cand descendentul a ost dezmostenit direct!iar de aceasta dezmostenire ar pro ita sotul direct supra"ietuitor. &ai daca titlul mar#inal este cotitatea disponibila ar insemna ca ceea ce i se cu"ine sotului! i se cu"ine cu titlu de liberalitate! nu cu titlu de mostenire le#ala! deci iata inca un text care "ine in contradictie cu art 5:6 alin % NCC. In ine! un alt ar#ument sau o alta problema care ar putea tulbura sustinerea celor care spun ca ar putea "eni la mostenirea le#ala a unei persoane decedate!% clase in acelasi timp! in ipoteza examinata este acela ca exista situatii in care! sa luam un exemplu concret0 decedeaza de cuius! lasa descendent!deci un copil dintr'o le#atura anterioara! lasa pe sotul supra"ietuitor si % parinti. &arintii!o sa "edem! sunt mostenitori rezer"atari. In aceasta ipoteza! daca am impartasi teza care noua nu ni se pare in re#ula!deci aceea ca ar putea "eni in acelasi timp % clase de mostenitori le#ali la mostenire! in aceasta ipoteza ar insemna ca a"em o data rezer"a descendentului si a sotului supra"ietuitor care insumata

13

inseamna -umatate din mostenire! si dat iind ca potri"it dispoz le#ale pe care nu le'au amendat autorii NCC si parintii sunt mostenitori rezer"atari! si o sa "edem ca acestia cand "in amandoi la mostenire! au dreptul la o -umatate din mostenire! deci rezer"a ar i de E! atunci se pune problema ce acem cu rezer"a lor. In aceasta ipoteza nu mai exista cotitatea disponibila de 17% de care ar putea dispune dispunatorul? Ar trebui sa respecte si rezer"a descendentului! si rezer"a sotului supra"ietuitor! si rezer"a parintilor? Incurcatura este per ecta! deci credem ca cu toate ca le#iuitorul si'a dorit sa implementeze teza pro ,eaB! nu a reusit acest lucru. Cel putin la ora actuala! asa cum arata textele! nu putem sa a"em decat rezer"e serioase in le#atura cu aceasta teza. &roblema ramane desc$isa! si mie mi se pare ca a ost complicata mai mult decat era inainte cand nu exista dispozitie expresa! ori acum exista aceste texte si principii care se bat cap in cap! si ne ericitii de noi care trb sa #asim o lo#ica si nu reusim sa o #asim! ne "om adresa le#iuitorului pe care il "om intreba si il "om ru#a sa ne spuna ce a #andit. )a las pe dumnea"oastra sa a lati raspunsul si sa mi'l spuneti si mie 0++

%. #rinci!iul !ro(imitatii -radului de rudenie cu de$unctul in interiorul aceleiasi clase ,eci primul principiu di erenteaza clasele de mostenitori intre ele! a"and prioritate clasele in ordinea stabilita de le#e! si al doilea principiu care are aplicatie dupa ce s'a stabilit clasa de mostenitori care "ine la mostenire! este acela care spune ca au prioritate la mostenire! rudele in #rad de rudenie mai apropiata cu de unctul. Asta pt ca se poate intampla de pilda ca cel care a decedat sa lase un iu! ruda de #radul 1! doi nepoti copii ai iului! si 3 stranepoti. =oti acestia sunt mostenitori in clasa 1. &otri"it acestui principiu! enuntat expres la art 5:6 alin 3 NCC! descendentul de #radul 1! in exemplul dat iul! inlatura de la mostenire pe mostenitorii de #radul % si 3 de rudenie cu de unctul! si asa mai departe. ,e exemplu sa zicem ca exista un nepot al de unctului care "ine la mostenire! si exista si stranepoti si stra'stranepoti! nepotul ii inlatura pe ceilalti! deci principiul opereaza in acest sens. In interiorul aceleiasi clase! rudele in #rad de rudenie mai apropiat! le inlatura pe rudele in #rad de rudenie mai indepartat. ,e la acest principiu exista exceptii. Existau si sub re#imul )CC! si exista si in prezent. Mai intai! este "orba despre exceptia care rezulta din dispoz art 5/: NCC! care se re era la clasa a%a de mostenitori! unde sunt inclusi ascendentii pri"ile#iati si colateralii pri"ile#iati. &arintii sunt rude de #radul 1 cu de unctul! ratii si surorile sunt rude de #radul %! nepotii sunt de #radul 3! si stranepotii sunt de #radul 6. In acest caz! prin exceptie de la principiul proximitatii #radului de rudenie! acestia "in impreuna la mostenire. Aici le#ea pre"edea si pre"ede exceptia ca "in impreuna la mostenire! cu alte cu"inte! parintii nu ii inlatura pe rati! si nici c$iar pe stranepotii de rate!deci "in impreuna la mostenite. ( alta exceptie este aceea care decur#e din re#lementarile re eritoare la reprezentarea succesorala. In esenta!este "orba despre acea posibilitate pe care o con era le#ea anumitor cate#orii de mostenitori si anume descendentilor de unctului si descendentilor ratilor si surorilor! de a urca in locul si #radul unui ascendent predecedat sau nedemn! deci care nu poate "eni el la mostenire. &ot urca in locul si #radul lui! descendentii lui! si speculeaza mostenirea in locul acestuia! dar nu pt cel predecedat sau nedemn! ci pt ei. ,eci in aceasta ipoteza! o ruda in #rad mai indepartat cu de unctul! poate urca in locul si #radul in care se ace mostenirea. Exemplu0 sa presupunem ca de unctul a a"ut % ii0 A si F. A este in "iata la data

14

desc$iderii mostenirii! si F a decedat si are la randul lui un iu F1. ,aca s'ar aplica principiul proximitatii #radului de rudenie ara nici un el de nuantare! dat iind ca in "iata la data desc$iderii mostenirii este doar A! ar trebui sa il inlature de la mostenire pe nepotul de iu al de unctului care este ruda de #radul %! ori potri"it acestei institutii a reprezentarii lucrurile se petrec in elul urmator0 A "a primi A din mostenire! F1 urca in locul si #radul lui F si cule#e partea din mostenire care ii re"inea acestuia daca ar i ost in "iata sau nu ar i ost nedemn! prin urmare "a primi A din mostenire! pt ca i se da posibilitatea de catre le#e! sa urce in locul si #radul ascendentului lui. ,eci iata ca atunci cand unctioneaza institutia reprezentarii!o ruda de #radul %!in exemplul dat!dar care poate i si de #radul 3 sau 6! daca poate sa urce in locul si #radul celui predecedat pe care il reprezinta! mosteneste alaturi de aceasta ruda care este de #radul 1. ,eci o a%a exceptie de la principiul proximitatii #radului de rudenie! este aceasta care decur#e din re#lementarea le#ala a institutiei reprezentarii succesorale.

/ #rinci!iul im!artirii !e ca!ete sau in !arti e-ale a mostenirii0 intre rudele din aceeasi clasa si cu acelasi -rad de rudenie cu de$unctul ,e exemplu daca la mostenire "or "eni 3 ii ai de unctului! "or imparti intre ei in 3 parti e#ale! deci 173! 173! 173. ,aca "in % rati! "or imparti intre ei in parti e#ale! daca "in % parinti! la el. ,eci acesta este principiul potri"it caruia intre rudele din aceeasi clasa si cu acelasi #rad de rudenia! mostenirea se imparte in parti e#ale. Si de la acest principiu exista % exceptii. Mai intai este "orba de situatia cand mostenirea se imparte pe linii. Aceasta se intampla cand "in la mostenire rati si surori care sunt din parinti di eriti! deci care nu au comun decat unul dintre parinti. Cei care au comuni ambii parinti sunt rati buni! cei care au comun doar tatal sunt rati consan#eni! cei care au comuna doar mama sunt rati uterini. In aceasta ipoteza! asa cum rezulta din dispoz art 5<1 alin 3!6 NCC! mostenirea se imparte pe linii0 pe linia materna! si pe linia paterna! si iecare din aceste cate#orii de rati si surori *si#ur ca poate i "orba si despre descendentii lor+! "or mosteni numai in linia la care au dreptul. Exemplu0 cel care a decedat a lasat un rate uterin! unul bun si unul consan#en. In aceasta ipoteza! mostenirea impartindu'se pe linii! insemna ca cei 3 "or putea mostenii ie in linia materna! ie in inia paterna! ie in ambele! cum este cazul ratelui bun. ,eci in exemplul dat!mai intai se imparte mostenirea in %! -umatatea materna! -umatatea paterna. In linia materna exista ratele uterin si ratele bun! prin urmare inseamna ca -umatatea materna se imparte in % parti e#ale! deci E primeste ratele uterin! E ratele bun. In linia paterna! ratele consan#en "ine la mostenire cu ratele bun. ;ratele bun primeste E si ratele consan#en E. ,eci ratele bun "a mosteni E pe linia materna G E pe linia paterna deci A! pe cand ceilalti rati "or mosteni E iecare adica un s ert din mostenire. ,eci exista aceasta situatie cand mostenirea se imparte pe linii! ast el incat c$iar in exemplul dat! rude in #rad de rudenie e#al cu de unctul! cule#e parti care nu sunt e#ale din mostenire. ( a%a exceptie este aceea care decur#e tot din institutia reprezentarii succesorale! si rezulta ca este posibil ca rude de acelasi #rad de rudenie cu de unctul dar acand parte din tulpini di erite! sa mosteneasca parti care nu sunt e#ale unele cu altele. Exemplu0 o persoana decedeaza! si lasa % ii 0 A!F care sunt predecedati! si A a a"ut un iu A1! si F a a"ut % ii0 F1!F%. In aceasta ipoteza se aplica institutia reprezentarii si cei 3 nu mostenesc din nume propriu * caz in care ar mosteni 173 iecare! lucru care s'ar putea intampla daca A si F ar i renuntatori! dar daca sunt nedemni sau predecedati opereaza reprezentarea+! ci urca in locul si #radul ascendentului predecedat! deci -umatatea care i'ar i re"enit lui A! ii "a re"eni in intre#ime lui A1 deci A ! pe cand -umatatea care ar i re"enit lui F! se imparte in %

15

parti e#ale intre F1 si F%! si iecare "a primi cate E . ,eci intr'o ast el de ipoteza! rude care ac parte din aceeasi clasa de mostenitori si a"and acelasi #rad de rudenie! primesc parti di erite din mostenire! nu e#ale. Acestea sunt cele 3 principii sau re#uli de baza care selecteaza mostenitorii le#ali si exceptiile a erente. Ati retinut ca sotul supra"ietuitor nu ace parte din nici o clasa de mostenitori! si asa cum "om "edea! are drepturi care di era in unctie de clasa cu care "ine la mostenire! deci primeste cote di erite de mostenire in unctie de casa cu care "ine in concurs. ,eci sotul supra"ietuitor nu este supus acestor re#uli! numai rudele de san#e ale de unctului

RE#RE1ENTAREA S'CCESORALA

Rezulta din dispozitiile exprese ale art 5:. NCC. In )CC lucrurile stateau la el Este "orba de o institutie care permite unui descendent al de unctului *si o sa "edem ca este "orba doar de anumiti descendenti! adica copii de unctului si descendentii ratilor si surorilor+ in #rad de rudenie mai indepartata cu de unctul! sa urce in locul si in #radul unui ascendent care nu poate mosteni el ! ie pt ca este predecedat *a murit inainte si nu are capacitate succesorala+ ie pt ca este nedemn. =rebuie sa stiti ca in dr rancez! ultima re#lementare care dateaza din %88:! este in sensul ca de institutia reprezentarii pot bene icia descendentii la care se re era le#ea! si in ipoteza renuntarii la mostenire a ascendentilor. 4e#iuitorul roman a copiat modelul din %881! cand nu era introdusa aceasta re#lementare! dar nu exista nici o ratiune pt care sa excludem aceasta posibilitate! insa la ora actuala asta este situatia si o luam ca atare c$iar daca nu are ratiune. Cand auziti reprezentare! "a #anditi la mandatar! la reprezentantii le#ali *tutore si parinti+! care inc$eie acte -uridice in numele si pe seama mandantului!sau a celor ocrotiti. )a ro# sa retineti ca in cazul reprezentarii succesorale nu este "orba de asa ce"a! doar suna la el. ,in punct de "edere al continutului!di erentele sunt esentiale. In cazul reprezentarii succesorale! in primul rand nu este "orba de inc$eierea unor acte -uridice in numele si pe seama cui"a! si in al doilea rand! cei care "in la mostenire prin reprezentare *reprezentanti+ cule# mostenirea nu in numele celui pe care il reprezinta! ci in nume propriu. 4e#ea le permite sa urce in locul si #radul ascendentului predecedat sau nedemn! dar mostenesc in numele lor propriu. &rin urmare a nu se con unda institutia reprezentarii succesorale! cu reprezentarea mandantului de catre mandatar. ,eci ati "azut! aici a"eti un exemplu! o situatie cand opereaza reprezentarea. Reprezentarea! atunci cand mostenirea este acceptata! opereaza direct. Nu poate sa "ina un mostenitor care s'ar incadra in institutia reprezentarii! sa spuna ca accepta mostenirea dar nu "rea sa opereze reprezentarea. Ceea ce este important de retinut! este aptul ca reprezentarea opereaza si in ipoteza in care ambii antecesori nu pot "eni la mostenire! ie pt ca sunt nedemni ie pt ca au predecedat! dar se poate intampla o situatie in care de pilda sa existe % ii ai de unctului! unul in "iata si unul predecedat. A "a

16

primi A din mostenire! si F1!F% iecare cate E. ,eci acestia urca in locul si #radul lui ,. Alta situatie este cand antecesorii in #rad de rudenie mai apropiat cu de unctul! sunt ie predecedati ie nedemni amandoi! situatie in care toti cei 3 urca in locul si #radu acestora. &rin urmare reprezentarea opereaza si cand la mostenire "in mostenitori in #rad de rudenie di erita! cat si in situatia in care "in mostenitori de acelasi #rad! dar iindca opereaza reprezentarea! mostenesc la acest ni"el@@@ * Aici a scris exemplu pe tabla si nu am putut sa imi dau seama exact la ce se re era +. Ceea ce mai trb sa retinem este aptul ca reprezentarea are un domeniu restrans. Ati retinut ca nu opereaza decat in cazul decendentilor*mostenitori din clasa 1+ si in cazul descendentilor ratilor si surorilor *clasa a%a+! deci in niciuna dintre celelalte clase nu unctioneaza institutia reprezentarii! si nici in cazul sotului supra"ietuitor. ,eci nu poate "eni o ruda a sotului sa spuna 0 mostenesc prin reprezentare. Sa "edem mai concret cum unctioneaza aceasta institutia! prima data in cazul descendentilor in linie dreapta *mostenitorilor din clasa 1+! si apoi in cazul descendentilor in linie colaterala.

In cazul descendentilor in linie drea!ta! nu exista restrictie in pri"inta #radului de rudenie pana la care se poate mosteni prin reprezentare. Sa luam un exemplu 0 o persoana decedeaza! lasa doi ii0 A si F !care est predecedat si care a a"ut un iu F1 care este si el predecedat! si care a a"ut si el un iu F% care este in "iata la data desc$iderii mostenirii ! si in iecare din aceste pozitii sunt intrunite conditiile reprezentarii. ,eci si F si F1 sunt ie predecedati! ie nedemni. In aceasta ipoteza! F% poate sa urce prima data in locul si #radul lui F1! si apoi in locul lui F! si speculeaza mostenirea la acest ni"el. Este posibil in linie dreapta! la in init sa se mosteneasca prin reprezentare! deci oricat de indepartat ar i descendentul care intruneste conditiile reprezentarii! el poate urca in locul si #radul celui predecedat.

In cazul descendentilor in linie colaterala insa! unde nu se poate mosteni decat pana la #radul 6 inclusi"! nu poate mosteni prin reprezentare decat cel mult stranepotul de rate al de unctului. Stra' stranepotul de rate este de-a in a ara s erei rudelor care pot "eni la mostenire in linie colaterala! deci in cazul acestora nu se mai poate aplica aceasta institutie a reprezentarii. Ceea ce trebuie sa retinem! este ca mostenitorii in #rad de rudenie mai indepartata! pot urca in locul si #radul ascendentului pe care il reprezinta! doar daca conditiile reprezentarii sunt intrunite la iecare ni"el. In exemplul nostru daca F1 este renuntator! atunci mostenirea re"ine lui A. Nu mai sunt intrunite conditiile reprezentarii! nu poate urca in locul si #radul lui F! si con orm principiului proximitatii #radului de rudenie! A il indeparteaza de la mostenire pe F%. &rin urmare! reprezentarea nu poate opera prin omiterea unui #rad. =rebuie sa ie indeplinite conditiile in iecare #rad in care urca un descendent in #rad de rudenie mai indepartata. ;aptul ca in cazul in care! cum este cazul aici! reprezentarea opereaza si in situatia in care la mostenire "in mostenitori in acelasi #rad de rudenie! are importanta si in situatia in care c$iar daca ar i cate % in iecare tulpina. ,eci daca A ar a"ea % descendenti 0A1!A% si F ar a"ea % descenendeti F1 si F%! ar mosteni toti cate E din mostenire ca si cand ar "eni la mostenire in nume propriu. =otusi aptul ca "in la mostenire prin reprezentare! are si alte consecinte importante si anume0 in ipoteza in care! dar iind aptul ca se mosteneste prin reprezentare si mostenirea se imparte in 6 parti e#ale intre A1!A%!F1!F%! sa presupunem ca A% renunta la mostenire. In aceasta ipoteza! de partea lui A% din mostenire poate pro ita doar A1! adica doar descenendetul din

17

aceeasi tulpina cu el! nu si ceilalti. ,aca cei 6 ar "eni la mostenire in nume propriu! aptul ca unul a renuntat la mostenire! ar pro ita celorlalti 3 in parti e#ale. ,e asemenea! atunci cand sunt intrunite conditiile reprezentarii! cei care "in la mostenire prin reprezentare! sunt obli#ati sa raporteze la mostenire donatiile primite de ascendentul lor de la de unct in timpul "ietii! lucru care nu s'ar intampla daca ar "eni la mostenire in nume propriu. ,eci exista consecinte importante care descur# din institutia reprezentarii! c$iar si in ipoteza in care cei care mostenesc primesc parti e#ale din mostenire! ca in exemplul de mai sus. In cazul reprezentarii descendentilor colateralilor pri"ile#iati! principiile sunt aceleasi ca in cazul descendentilor din clasa 1! dar aici mai trebuie precizat aptul ca atunci cand sunt intrunite conditiile impartirii mostenirii pe linii *adica cand exista rati si surori din parinti di eriti+! cei care "in la mostenire prin reprezentare! nu pot sa bene icieze decat de partea pe care cel reprezentat ar i primit'o daca ar i putut el mosteni. &rin urmare daca e un rate consan#en! reprezentantul "a primi doar partea care se cu"ine unui asemenea rate. Asta si#ur cu exceptia cazului cand cel care a decedat lasa % parinti si un sin#ur rate care este consan#en. Aici! dupa cum "om "edea! nu se mai pune problema impartirii mostenirii pe linii!care se intampla doar atunci cand "in e ecti" la mostenire rati si surori din parinti di eriti. In exemplul dat! ratele c$iar daca este consan#en! primeste toata partea care s'ar i cu"enit ratior si surorilor! adica in exemplul dat -umatate din mostenire.

CONDITIILE CARE TRE2'IE SA 3IE INTR'NITE #T A O#ERA RE#RE1ENTAREA

In primul rand trebuie sa ie "orba despre persoane carora li se aplica dispoz le#ale re eritoare la reprezentare! deci descendenti din clasa 1 sau si sa ie intrunite conditiile cerute de dispozitiile le#ale!adica sa ie "orba despre un ascendent predecedat * la art 5:/! si art 5:. se pre"ede lucrul acesta+ sau sa ie un ascendent nedemn. ,eci nu poate opera reprezentarea in cazul renuntarii la mostenire. Aici exista o di erenta ata de re#lementarea anterioara. In dr clasic rancez! in dr nostru! in codul ci"il Napoleon si in codul ci"il de la 15:6! reprezentarea nu putea opera decat atunci cand cel care era reprezentat era predecedat! deci nedemnul nu putea i reprezentat. S'a remediat aceasta de icienta! dar la noi a mai ramas de icienta cu renuntatorul! care ar i trebuit si el sa poata i reprezentat. ( alta conditie care trebuie indeplinita de catre reprezentant! este aceea ca el sa aiba "ocatie proprie la mostenirea de unctului. ,aca de pilda este nedemn ata de de unct! cel care ar i intrunit alt el conditiile reprezentarii! nu poate mosteni prin reprezentare. Aici "a ro# sa iti atenti0 se poate intampla sa ie nedemn sau sa i renuntat la mostenirea celui pe care il reprezinta. Aici reprezentarea unctioneaza! pt ca el urca in locul si #radul celui pe care il reprezinta dar mosteneste in nume propriu! deci el trb sa aiba "ocatie proprie ata de de unct! nu si ata de cel pe care il reprezinta! deci "a ro# sa iti atenti la aceste probleme.

18

In persoana reprezentatului! si acesta trb sa i a"ut aptitudinea de a'l i putut mosteni pe de unct!deci daca nu are "ocatie! nu poate mosteni. In ipoteza in care este nedemn! acum se poate mosteni pt ca pre"ede le#ea. In ceea ce pri"este e ectele reprezentarii! in prezent ele sunt pre"azute la art 5:< NCC. In esenta! cand sunt intrunite conditiile reprezentarii! mostenirea se imparte pe tulpini! adica in atatea parti cati mostenitori in #rad de rudenie mai apropiata cu de unctul exista. ,eci cate persoane sunt reprezentare de cei care indeplinesc conditiile cerute de le#e. ,eci e ectul principl al reprezentarii este acela al impartirii mostenirii pe tulpini. S'a pus intrebarea daca reprezentarea poate opera si atunci cand exista o sin#ura tulpina 0 o pers decedeaza! de unctul are un sin#ur iu A care este predecedat! exista % nepoti A1 si A%. A% este si el predecedat si exista iul lui! A3. In aceasta ipoteza poate opera reprezentarea pt ca reprezentarea opereaza si atunci cand sunt subtulpini. 4a primul ni"el nu ar i putut i "orba de reprezentare! dar A3 poate urca in locul si #radul lui A% si apoi in locul lui A si sa mosteneasca. In ceea ce pri"este clasele de mostenitori! am "azut ce componenta au iecare si cum se aplica cele 3 principii ale mostenirii le#ale. Unele probleme se pun in cadrul clasei a%a de mostenitori unde sunt inclusi parintii! ratii si surorile si descendentii acestora pana la #radul 6 inclusi". Intr'o ast el de ipoteza a"em re#lem speciale la art 5/: si urmatoarele din NCC! si aici solutiile di era dupa cum la mostenire "ine si sotul supra"ietuitor in concurs si cu parintii si cu ratii si surorile! sau "in numai cu parintii ! sau "in parintii sin#uri! sau numai ratii si surorile si descendentii lui sin#uri. Cand la mostenire "ine sotul supra"ietuitor in concurs atat cu ascenedentii pri"ile#iati cat si cu colateralii pri"ile#iati! spune art 5// alin 1! ca! cota parintilor si a ratilor si surorilor este de %73 din mostenire! prin urmare cota sotului este de 173. Cand la mostenire "in ambii parinti in concurs cu rati si surori indi erent de numarul acestora! partea cu"enita clasei a%a de mostenitori se imparte in parti e#ale! intre parinti pe de'o parte si rati si surori pe de alta parte Cand la mostenire "ine un sin#ur parinte in concurs cu rati si surori! partea cu"enita clasei a%a re"ine in proportie de E parintelui! si in proportie de D ratilor si surorilor. Cand la mostenire "ine sotul supra"ietuitor in concurs ori numai cu parintii ori numai cu ratii si surorile! partea cu"enita sotului este de A si cea cu"enita parintilor sau ratiilor si surorilor dupa caz! tot de A .

In ceea ce pri"este clasele a3a si a6a! a ascendentilor si colateralilor ordinari! se aplica re#ulile cunoscute.

DRE#T'RILE SOT'L'I S'#RA)IET'ITOR IN CADR'L

19

MOSTENIRII LE*ALE

Ceea ce trb sa stim este aptul ca in orma initiala a C.CI) de la 1<:6! sotul supra"ietuitor a"ea drepturi t restranse. In acea re#lem!in orma ei initiala! rudele de unctului puteau mosteni pana la #radul 1% inclusi"! deci sotul supra"ietuitor "enea la mostenire in cazuri cu totul si cu totul exceptional! numai in cazul "adu"ei sarace s'au mai acordat unele drepturi. Mai apoi prin le#ea 31571566 s'au acordat drepturi si sotului supra"ietuitor! drepturi pe care in esenta le re#asim si in re#lem din NCC. In esenta! sotul supra"ietuitor se bucura la ora actuala de 3 cate#orii de drepturi cu titlul de mostenire le#ala. a+ Are un drept la o anumita cota parte din mostenire! cota care di era in unctie de clasa de mostenitori cu care "ine in concurs b+ Are un drept special de mostenire asupra mobilierului si obiectelor apartinand #ospodariei casnice c+ In anumite conditii are un drept de abitatie temporara in pri"inta locuintei care a apartinut sotului de unct.

a, Cota le-ala care se cuvine sotului su!ravietuitor in concurs cu clasele de mostenitori Aceste cote sunt pre"azute in prezernt la art 5/% NCC si este "orba de urmatoarele cote0 E din mostenire atunci cand "ine in concurs cu descendentii de unctului! deci cu mostenitorii din clasa 1! indi erent de nr acestora. In re#lem anterioara existau anumite di erente! cel putin in pri"inta rezer"ei!descendentii a"eau anumite cote de mostenire pe rezer"a in unctie de numarul lor. In prezent lucrurile s'au simpli icat! deci retinem ca in concurs cu clasa 1! sotul supra"ietuitor are dreptul la un s ert din mostenire 173 din mostenire atunci cand "ine la mostenire in concurs cu mostenitorii din clasa a%a 0 ascendentii pri"ile#iati si colateralii pri"ile#iati impreuna A din mostenire atunci cand "ine la mostenire in concurs ie cu ascendentii pri"ile#iati ie cu colateralii pri"ile#iati D din mostenire cand "ine in concurs cu mostenitorii din clasele 3 si 6 Intrea#a mostenirea atunci cand este sin#urul mostenitor le#al! deci cand nu exista mostenitori acceptati in niciuna dintre cele 6 clase

4, Dre!tul s!ecial de mostenire al sotului su!ravietuitor asu!ra mo4ilierului si a o4iectelor de uz casnic In re#lementarea anterioara textul suna putin di erit! se re erea la mobilele si obiectele apartinand #ospodariei casnice si se mai re erea si la darurile de nunta. Acum au disparut darurile de nunta! si

20

"edeti ca in pri"inta bunurilor spune mobilierul si obiecteze de uz casnic. Este "reo di erenta ata de re#lem anterioara care se re erea la bunurile mobile apartinand #ospodariei? Existau anumite discutii! deci cate#oria bunurilor mobile! in enuntul le#ii 31571566 era mai lar#a decat enuntul art 5/6 NCC care "orbeste despre mobilierul si obiectele de uz casnic. Atunci inseamna ca lucrurile sunt t clare0 bicicletele! tablourile sau alte obiecte care nu sunt mobilier casnic! nu pot intra in aceasta cate#orie de drepturi. Ceea ce trb sa retinem este ca sotul supra"ietuitor bene iciaza de acest dr special de mostenire! doar atunci cand "ine la mostenire in concurs cu alti mostenitori decat cei din clasa 1. ,eci cand la mostenire "in descendentii de unctului! indi erent de #radul de rudenie al acestora cu cel decedat! in acea ipoteza nu subzista acest dr special de mostenire! ci numai cand "ine in concurs ie cu clasa a%a! ie cu clasa a3a! ie cu clasa a6a. ,e asemenea! mai trb retinut aptul ca acest dr special de mostenire unctioneaza atunci cand sotul decedat nu a dispus de bunurile respecti"e in timpul "ietii. &rin donatii ar putea dispune de ele doar daca sunt bunuri proprii pt ca daca ar i comune ar trebui sa aiba si acordul celuilalt sot. In ipoteza in care a dispus de ele in cazurile in care poate dispune!atunci nu mai unctioneaza acest dr special de mostenire al sotului supra"ietuitor! ci s'ar putea pune doar problema depasirii limitelor maxime ale cotitatii disponibile! si atunci se pune problema reductiunii acelor liberalitati! deci o alta problema!nu problema existentei acestui dr special de mostenire. ,eci retinem ca acest drept unctioneaza doar daca sotul decedat nu a dispus prin liberalitati de acele bunuri. ,eci discutam despre actele de dispozitie prin liberalitati nu prin acte cu titlu oneror pt ca o sa "edem ca acelea nu au nici o rele"anta dpd" al dreptului succesoral. Ceea ce mai trb sa retinem este aptul ca in ipotezele in care subzista acest dr special de mostenire! nu are importanta "aloarea sau proportia pe care o reprezinta aceste bunuri din mostenirea lasata de de unct. ,eci daca sunt intrunite conditiile le#ii si "ine la mostenire sa zicem sotul supra"ietuiror in concurs cu ratii si surorile de unctului! c$iar daca au ramas doar bunuri din aceasta cate#orie! daca de unctul nu a dispus de ele! aceste bunuri re"in doar sotului supra"ietuitor! putandu'se intampla ca ratii si surorile sa nu primeasca nimic. ,eci e posibil ca aceste bunuri sa reprezinte intrea#a masa succesorala si ceilalti sa nu primeasca nimic. Art 5/6 spune ca este "orba despre bunuri care au ost a ectate olosintei comune a sotilor!deci iata o conditie importanta. Aici trebuie retinut aptul ca atunci cand este "orba despre bunuri care izic sunt mobilier sau obiecte care apartin #ospodariei casnice! dar au ost ac$izitionate in scop de tezaurizare *inainte de <5 se putea intampla! pt ca nu putea a-un#e cine si cand "roia sa ri#idere!tele"izoare sau la mobile! ci cand a"eai o cunostiinta puteai obtine sa zicem 18 ri#idere si aia reprezenta o in"estitie9 cum sunt acum actiunile la societatile comerciale! inainte era in"estitie sa ai ri#idere sau tele"izoare! pt ca ceilalti cumparau la suprapret+! deci nu pt a i olosit in #ospodaria casnica! desi prin natura lor intra in cate#oria la care se re era art 5/6! se mai cere intrunita si o a%a conditie! aceea ca ele sa i ost a ectate pt olosinta in #ospodaria casnica! nu in alte scopuri. ,eci "a ro# sa retinei! ceea ce era "alabil in )CC este "alabil si in NCC deci trb sa ie intrunita aceasta conditie. In prezent! re"enind la acel drept la o cota parte din mostenire! spre deosebire de re#lem anterioara!cea din le#ea 31571566 care nu preciza din ce parte a mostenirii se prele"a cota sotului supra"ietuitor! acolo au existat anumite discutii. Acum lucrurile sunt clare0 toate cotele 0 si ale sotului supra"ietuitor si ale celorlalti mostenitori le#ali! se determina in unctie cu un sistem de re erinta unic! adica patrimoniul succesoral! deci nu mai subzista acele probleme.

21

In pri"inta darurilor de nunta! "edeti ca art 5/6 nu mai spune nimic! deci acestea nu mai intra sub incidenta re#lementarii acestui drept special de mostenire. Si#ur ca daca darurile de nunta sunt bunuri din aceasta cate#orie 0 mobile! ri#ider! =)! atunci intra in aceasta cate#orie dar pt ca intra in cate#oria la care se re era art 5/6! nu pt ca sunt daruri de nunta. ,eci aceasta cate# de bunuri a darurilor de nunta nu mai exista si deci nu mai da drepturi speciale sotului supra"ietuitor. In le#atura cu natura acestui drept la mostenire! anterior au existat discutii. &ana la un moment dat s'a spus ca e "orba despre un drept care decur#e dintr'o instituire indirecta! deci ca s'ar i cu"enit cu titlul de le#at prezumat! pe urma s'a sustinut si aceasta parere a ost impartasita in mod corect si de autorii NCC! ca este "orba despre un drept de mostenire le#ala. ,aca ar i ost "orba despre un drept de mostenire testamentara!atunci s'ar i pus probleme le#ate de pilda de respectarea limitelor cotitatii disponibile! si ar i ost supuse aceste bunuri reductiunii! ori in re#lem actuala nu mai sunt supuse! intrucat acele discutii au cazut! deci retinem ca acest drept este cu"enit sotului supra"ietuitor cu titlul de mostenire le#ala.

c, Dre!tul de a4itatie tem!orara al sotului su!ravietuitor Este re#lem la art 5/3 NCC. 4a alin 1 se spune ca sotul supra"ietuitor care nu este titular al niciunui dr real de a olosi o alta locuinta corespunzatoare ne"oilor sale! bene iciaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit! pana la data desc$iderii mostenirii! daca aceasta casa ace parte din bunurile mostenirii! deci daca a apartinut cel putin in parte celui decedat. S'a transat si problema daca acest drept este cu titlu #ratuit sau nu. In re#lem anterioara le#ea nu preciza! acum precizeaza ca este scordat sotului supra"ietuitor cu titlu #ratuit. Inainte nepre"azand le#ea acest lucru! si#ur ca liberalitatile nu se prezuma! si potri"it acestui principiu! s'ar i tras concluzia ca este acordat cu titlu oneros! deci ca mostenitorii care ar trebui sa suporte aceste drept special al sotului supra"ietuitor! ar a"ea dreptul sa ie indemnizati. In re#lem actuala nu au acest drept. Ceea ce mai trb sa retinem! "edeti ca textul "beste despre un drept de abitatie deci tra#em concluzia ca este "orba despre un drept real! asemanator cu dr de abitatie din dr comun. &otri"it re#lem din art 5/3! "edeti ca acest drept se precizeaza la alin % ca este #ratuit! inalienabil si insesizabil! deci cu alte cu"inte sotul supra"ietuitor trb sa utilizeze personal acest drept. ,e asemenea "a ro# sa retineti ca este un drept temporar!deci nu este un drept care se acorda pt totdeauna! ci este un dr temporar care se acorda! spune textul! pana la parta-! dar nu mai putin de 1 an de la data desc$iderii mostenirii. Exceptie ace cazul in care sotul supra"ietuitor ace imprudenta sa se recasatoreasca! pt ca atunci pierde dreptul. ,aca are interes sa pastreze dreptul! atunci trb sa amane casatoria. Ceea ce mai trb sa retinem este ca ceilalti mostenitori pot sa ceara restran#erea acestui drept daca el este exorbitant pt ne"oile sotului. ,e exemplu daca este o "ila cu .8 camere! pot "eni mostenitorii sa ceara restran#erea dreptului sotului supra"ietuitor! insa restran#erea di era in unctie de ni"elul de "iata al sotilor. ,aca ni"elul este t ridicat! "a i restrans de ex la 18 camere din .8. ,aca sunt mai putine camere! poate i restrans si la una sin#ura. Se mai poate intampla ca mostenitorii sa ii o ere sotului in sc$imbul utilizarii bunului care ace parte din mostenire!o alta locuinta! si acolo instanta apreciaza daca ceea ce i se o era este corespunzator sau nu.

22

,reptul inceteaza in principiu la data parta-ului. Cand se produce parta-ul! bunul se atribuie unuia sau altuia dintre mostenitori! poate c$iar sotului supra"ietuitor! si atunci de"enind proprietar pe intre#ul bun nu mai are ne"oie de dr de abitatie. ,reptul mai inceteaza prin recasatorirea sotului supra"ietuitor! prin consolidare! cand de"ine proprietar ca urmare a parta-ului! sau cand abuzand de olosinta bunului! inter"ine instanta de -udecata la cererea celorlalti mostenitori! si dispune incetarea dreptului.

,eci! in cadrul re#lem actuale! sotul supra"ietuitor bene iciaza *ca si sub re#imul le#ii 31571566 care a ost in "i#oare pana la data intrarii in "i#oare a NCC' 1 oct %811+ de 3 cate# de drepturi 0 'o cota de mostenire care di era in unctie de clasa de mostenitori cu care "ine in concurs 'un drept special de abitatie 'un drept special asupra mobilierului si obiectelor apartinand #ospodariei casnice

Asa cum "om "edea cand "om discuta despre rezer"a si despre cotitate disponibila! "eti "edea ca sotul supra"ietuitor este un mostenitor rezer"atar! asa cum era si sub re#imul le#ii 315. 4a ora actuala spre deosebire se re#lem anterioara este si un mostenitor sezinar! adica care poate prelua posesia mostenirii c$iar de la data desc$iderii mostenirii ara a i ne"oie sa ie pus in posesie.

DRE#T'L STAT'L'I AS'#RA MOSTENIRILOR )ACANTE

Cand se intampla ca cel care decedeaza sa nu lase nici mostenitori le#ali! nici testamentari! in acea ipoteza mostenirea este "acanta. Si in "ec$e re#lem si in actuala re#lem pe care o #asim in prezent de la art 113.'1168 NCC! in caz de "acanta succesorala! mostenirea se cu"ine Statului. Acum precizeaza NCC la art 1135 ca de mostenirile "acante bene iciaza comuna! orasul sau dupa caz municipiul in raza caruia se #asesc bunurile respeci"e la data desc$iderii mostenirii. Este posibil ca o mostenire sa ie "acanta doar in parte. Sa existe sa zicem un le#at cu titlu uni"ersal! prin care de unctul i'a lasat lui H! -umatate din mostenire! si pt restul de -umatate sa nu existe nici mostenitori le#ali nici testamentari! si a"em mostenire "acanta in pri"inta acelei cote de A. In le#atura cu dreptul Statului asupra mostenirilor "acante au existat discutii in literatura de specialitate! discutii care s'au re lectat in solutiile di erite le#islati"e. Intr'o conceptie s'a considerat ca Statul bene iciaza de aceasta mostenire "acanta cu titlu de mostenire! ceea ce inseamna ca ar putea i ex$eredat ca orice alt mostenitor al de unctului! si atunci daca exista numai o dispozitie de ex$eredare ara o instituire directa de mostenitor si nu exista nici mostenitor le#al si nici testamentar lucrurile ar i #ra"e. In acest caz bunul ar i ara stapan si s'ar naste lupte! iecare ar zice ca "rea sa dobandeasca bunul prin ocupatiune! lucru care nu e de dorit! si atunci exista alta teorie! aceea a su"eranitatii! care spune in

23

esenta ca Statul nu poate i dezmostenit. Acest lucru il spune in mod expres NCC! care spune ca dispozitiile testamentare care ar contine o ast el de pre"edere! sunt considerate nescrise. Retineti0 atunci cand le#ea spune ca o anumita dispozitie ie ea contractuala ie ea testamentara este considerata nescrisa! nu este ne"oie de o actiune in -ustitie! nici macar in constatare. (ricine poate in"oca aptul ca este nescrisa! deci si notarul care este con runtat cu o ast el de situatie si care nu e parte la mostenire poate cere sa se constate ca mostenirea este "acanta! si cei care ar putea in"oca anumite drepturi! deci posibilitatile de actiune in cazul in care le#ea considera nescrisa o ast el de pre"edere sunt mai extinse decat cele posibile in cazul in care este "orba despre o simpla nulitate. Mostenirea "acanta se transmite Statului atat acti" cat si pasi". &rin urmare daca exista o promisiune de "anzare cu pri"ire la un imobil care ace parte din mostenire! acuta de catre de unct in mod "alabil in timpul "ietii! si daca mostenirea este "acanta! preluata de oras! comuna sau municipiu! in aceasta ipoteza Statul este obli#at sa execute in limita acti"ului. Sa zicem ca daca de pilda lasat datorii de 188.888 euro ! nu se poate accepta ca Statul sa scoata din bu#et banii si sa plateasca datoriile de unctului. ,eci in limita acti"ului! Statul ca bene iciar al mostenirii "acante "a i tinut sa plateasca pasi"ul mostenirii. Sunt anumite dispoz in art 113: NCC in le#atura cu administrarea patrimoniului care intra in componenta mostenirii "acante pana la momentul la care aceasta este declarata. Notarul poate numi potri"i acestui text un curator care sa #estioneze a acerile pana se lamuresc problemele. 4a art 113/ exista o dispoz potri"it careia daca a trecut 1 an si : luni de la data desc$iderii mostenirii si nu s'au prezentat nici un el de mostenitori care sa o re"endice! atunci se poate declansa procedura de declarare a "acantei succesorale. =ermenul este corelat cu termenul de prescriptie al dreptului de a accepta sau de a renunta la mostenire care in prezent este de 1 an9 anterior era de : luni. &rin urmare daca a trecut acest inter"al de timp si nimeni nu se prezinta! mostenirea poate i declarata "acanta. ,ar c$iar daca o mostenire a ost declarata "acanta si ulterior se prezinta mostenitor! acesta trb sa demonstreze inclusi" ca a acceptat mostenirea in termenul pre"azut de le#e. Si#ur! "a intrebati cum ar putea in"oca la 3 ani de la data desc$iderii mostenirii!ca a acceptat mostenirea. Se poate intampla!o sa "edem prin exceptie! ca termenul de prescriptie nu cur#e de pilda cand exista un testament ascuns si apare doar la 3 ani de la data desc$iderii mostenirii. In acea ipoteza! termenul de optiune succesorala cur#e de la data descoperirii testamentului! nu de la data desc$iderii mostenirii. ,eci este posibil sa se i"easca ast el de situatii! si intr'o ast el de ipoteza! mostenitorul sau mostenitorii care au un titlu de mostenire ie le#ala ie testamentara! pot sa introduca o actiune in petitie de ereditate! re"endicand mostenirea respecti"a! si#ur daca mai exista un interes pt aceasta. ,e"olutiune le#ala I c$emare in temeiul le#ii la mostenire. ,e citit0 studiul publicat in re"ista romana de dr pri"at nr 6 din %88< care se re era la liberalitati ca specie a actelor -uridice. SUCCESIUNI ' CURS 3 16.83.%813

II DE)OL'TI'NEA TESTAMENTARA A MOSTENIRII

24

4iberalitati specie a actelor -uridice Ceea ce trebuie sa retinem inca de la bun inceput este ca atunci cand o persoana izica decedeaza! deci se pune problema mostenirii acesteia! intr'o ast el de situatie! indi erent ca este "orba despre mostenirea le#ala! ori despre cea testamentara! patrimoniul care se ia in considerare la stabilirea drepturilor succesorale este alcatuit0 pe de'o parte! din drepturile si obli#atiile care exista la data desc$iderii mostenirii in patrimoniul lui decuius! iar pe de alta parte! icti"! se reunesc la acest patrimoniu si liberalitatile acute de de unct de'a lun#ul "ietii. &rin urmare! dat iind aptul ca asa cum o sa "edem! prin liberalitati se intele# donatiile si le#atele! iar donatiile stim ca sunt acte -uridice intre "ii! deci sunt contracte! prin urmare iata ca atunci cand se pune problema succesiunii trebuie sa luam in considerare si tot ceea ce a donat de unctul de'a lun#ul "ietii sale. &rin urmare! iata ca liberalitatile! indi erent ca e "orba de donatie sau de le#at *acolo nu mai incape nicio discutie+!dar si donatiile care sunt contracte! indi erent de momentul cand au ost acute *c$iar sa zicem in copilarie! la . ani+ se iau in considerare atunci cand acea persoana decedeaza. 4iberalitatile au un drept comun care se aplica atat le#atelor! cat si donatiilor.

LI2ERALITATILE

4iberalitatile o cate#orie a actelor cu titlu #ratuit9 actele cu titlu #ratuit reprezinta o cate#orie mai lar#a! ce include liberalitatile si actele dezinteresate IJ di erenta intre acestea doua este ca actele dezinteresate nu presupun niciodata o insaracire! pe cand liberalitatile presupun o insaracire a dispunatorului! iar pe de alta parte! o imbo#atire! ara contraec$i"alent! adica animus testandi sau animus donandi in a"oarea celui #rati icat. 4iberalitatile sunt re#lementate unitar! la el ca in )CC. In cate#oria actelor dezinteresate poate intra un mandat cu titlu #ratuit. 4a art. 5<6 alin *1+ se stipuleaza ca Kliberalitatea este actul -uridic prin care o persoana dispune cu titlu #ratuit de bunurile sale in tot sau in parte in a"oarea unei alte persoane2. Se intele#e despre ce este "orba? Lice...2dispune2! "a dau un exemplu! o persoana imprumuta cu titlu #ratuit autoturismul sau unui prieten9 este liberalitate? NU@@@ E corect cand zice Kdispune cu titlu #ratuit2? E corect cum spune codul! pentru ca trebuie sa intele#em actul de dispozitie in sensul sau strict te$nic! -uridic. ,upa cum stiti! dreptul de proprietate implica 3 elemente0 uzul! olosinta si dispozitia. ,reptul de dispozitie inseamna dreptul de a instraina bunul! deci cand textul spune ca e "orba de acte prin care se dispune cu titlu #ratuit! implicit trebuie sa intele#em ca e "orba de acte -uridice translati"e de proprietate! desi in limba-ul comun! act de dispozitie ar i acela cand cine"a pune cu titlu #ratuit la dispozitia unui prieten un bun! intele#ere care "om "edea ca nu e liberalitate! ci e un act dezinteresat. &rin urmare aceasta de initie pe care o da NCC liberalitatilor e una corecta. Aceleasi re#uli le re#aseam si in )CC! principiul era acelasi.

25

4a art. 5<6 al. *%+ se precizeaza ca KNu se pot ace liberalitati decat prin donatie sau prin le#at cuprins in testament29 dispozitii similare existau si in )CC9 aici trebuie sa retinem ca despre liberalitati nu putem discuta ca principiu decat atunci cand a"em de'a ace cu o donatie! ie cu un le#at.

Sa mer#em la art. 333 din NCC! clauza de !reci!ut! spune la alin *1+ ca Kprin con"entie matriomoniala! se poate stipula ca sotul supra"ietuitor sa preia ara plata! inainte de parta-ul mostenirii! unul sau mai multe din bunurile mostenirii! detinute in de"alamasie sau in copropritate. Clauza de preciput poate i stipulata in bene iciul iecaruia dintre soti sau in bene iciul unuia dintre ei2. Al. % Kclauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor! ci numai reductiunii.2 Acest text de le#e este inspirat din Codul Ci"il ;rancez! dar acolo lucrurile stau putin di erit! pentru ca la art. 1.1: din C. Ci". ;rancez! se precizeaza ca preciputul nu este o donatie! nici ca orma! nici ca ond! ci e o con"entie de maria- intre si intre asociati! prin urmare! in mod expres! exclude aceste acte din cate#oria actelor care reprezinta liberalitati. Aici "edem ca spre deosebire de C. Ci". ;rancez! le#iuitorul roman a adoptat o alta pozitie si anume ca! in toate situatiile! dat iind ca sunt supuse reductiunii *si o sa "edem ca reductiunii nu pot i supuse decat liberalitatile! adica ori donatiile ori le#atele+ nu putem tra#e decat concluzia ca ar i "orba de donatii. Aici exista di erite pareri9 de ex o autoare din Re"ista Romana de ,rept &ri"at :7%811 spune ca nu e nici donatie! nici act cu titlu oneros! deci ca nu e nimic! dar atunci ne intrebam de ce e supusa reductiunii? Cum ar putea i supus reductiunii un act care nu este liberalitate? Aici nu am #asit explicatii! nu reusesc sa intele# subtilitatea acestei institutii. In orice caz! trebuie sa stiti! *si ne re erim iar la dr rancez+ ca acesta clauza de preciput *acolo exista practica -uridicara+ intr' ade"ar nu in toate situatiile! ast el de intele#eri intre soti reprezinta acte de liberalitate9 se pot inc$eia ast el de acte *deci prin care se con era unuia sau ambilor soti dreptul de a prelua inainte de partaanumite bunuri+! dar pot i intemeiate pe alte moti"e decat intentia de a #rati ica si tocmai din acest moti"! le#iuitorul rancez precizeaza in mod expres ca nu este "orba de donatii9 si#ur ca isi ia masuri de si#uranta! si mai exista un alt text! art.1.%: din C. Ci". ;rancez! care spune ca in ipoteza in care! o ast el de clauza sau contract de preciput este inc$eiat in a"oarea unui sot! celalalt decedeaza! iar la data decesului "in la mostenirea celui decedat copii care nu sunt comuni cu sotul supra"ituitor! numai si numai in acea ipoteza! copii dintr'o alta le#atura a sotului decedat! au un anumit drept de a cere intr'o anumita proportie reductiunea! deci incadrarea preciputului in limitele cotitatii disponibile! dar in rest nu. ,eci le#iuitorul nostru nu stiu ce a crezut el ca este! dar in orice caz! daca a spus ca e un act -uridic supus reductiunii nu putem tra#e decat concluzia ca este o liberalitate si de aceea trebuia sa ie enumerata aici ca o a 3'a cate#orie a liberalitatilor *pe lan#a donatie si le#at! ar mai exista si preciputul+.Si#ur ca problema acesta cu preciputul e o problema care tine de re#imurile matrimoniale! dar acestea sunt in stransa le#atura cu dreptul succesoral. Ceea ce trebuie sa retinem@@@ este esential ca liberalitatile! cel putin ca principiu! nu pot i acute decat prin donatii sau le#ate! ramanand acesta problema cu preciputul care nu o transam noi astazi.

&rin urmare! retinem ca liberalitatile pot sa imbrace ie orma donatiei *adica a unui act -uridic intre "ii+! ie a unui le#at care trebuie sa ie inclus intr'un testament inc$eiat in una din ormele pre"azute de le#e.

26

In esenta! asa cum de-a stiti! liberalitatile presupun un act prin care! cine"a trans era unei alte persoane drepturi cu continut patrimonial! ara a obtine a"anta-e9 asta ca principiu! pentru ca o sa "edem ca exista si cate#oria liberalitatilor cu sarcini. NU orice act cu titlu #ratuit este o liberalitate@@@ ,eci pentru a putea discuta despre liberalitati! trebuie sa existe acest trans er de drepturi! precum si intentia de a #rati ica. ,e asemenea! trebuie retinut aptul ca prin traditie! liberalitatile sunt pri"ite de le#iuitor cu o oarecare neincredere! caci nu e iresc sa dai si sa nu primesti nimic in sc$imb. ,in acesta cauza si din cauza ca pot sa atin#a drepturile mostenitorilor le#ali rezer"atari! le#iuitorul si'a luat anumite masuri de pre"edere! iar acestea constau in % cate#orii de masuri0 1. &e de o parte! spre deosebire de actele -uridice intre "ii! care sunt #u"ernate de principiul consensualismului! aici in cazul liberalitatilor *donatii si le#ate+ principiul este cel opus! adica cel al solemnitatii *deci aceste acte -uridice "om "edea ca sunt acte solemne+. %. Iar pe de alta pare! pentru a prote-a drepturile mostenitorilor le#ali rezer"atari! o sa "edem ca exista norme le#ale *art 185: la care de-a am acut re erire+ care permit rezer"atarilor ca in anumite conditii sa solicite reductiunea liberalitatilor excesi"e! adica acelea care depasesc limita maxima a cotitatii disponibile! pentru a asi#ura rezer"a succesorala.

@@@)a ro# sa retineti @@@ 0 liberalitatile sunt in#radite de aceste norme le#ale si ca atare au un re#im -urdic aparte de actele -uridice inc$eiate intre "ii@@@

,esi#ur ca! teoretic! lucrurile par simple! dar in practica lucrurile sunt mai complicate. S'ar putea sustine ca a"em de'a ace cu o liberalitate! cand s'a inc$eiat un contract autentic de donatie sau cand s'a acut un testament si s'au instituit le#ate9 acest criteriu pur ormal insa nu e ezabil! adica nu poate i utilizat! pentru ca exista cazuri in care sub denumirea de Kdonatie2 se ascunde in realitate un act cu titlu oneros! sau in"ers0 cand sub denumirea de K"anzare2 sa zicem ! se ascunde o donatie. Stiti ca am pomenit la materia contractelor ca atunci cand de pilda! pretul este icti"! poate i "orba despre o donatie daca se do"edeste intentia de a #rati ica din partea asa'zisului "anzator.Ce problema se pune daca contractul e intitulat K"anzare2 si se do"edeste ca nu e ? RECA4I;ICAREA@@@,eci e posibila recali icarea unui act -uridic daca se do"edeste ca el nu este ceea ce rezulta din denumirea pe care o are9 ceea ce conteaza in esenta este "ointa reala a partilor @ Care ar i criteriile care ne'ar putea a-uta sa distin#em o liberalitate de actele -uridice care nu sunt liberalitati?

In acesta pri"inta! )A R(> SA RE=INE=I! ca liberalitatile sunt puse in e"identa de intrunirea cumulati"a a % cerinte0 1. #e de o !arte0 o cerinta de ordin material0 acel trans$er de dre!turi cu continut !atrimonial! care este $acut $ara contraechivalent * ,ar "a spuneam ca cele % criterii trebuie intrunite simultan! pentru ca exista cazuri in care poate exista o disproportie intre presatiile partilor9 de pilda se inc$eie un contract! care e intitulat de parti

27

K"anzare2 si c$iar "anzare au "rut partile sa ie! dar se poate demonstra ca in realitate pretul este mult mai mic decat cel real9 intr'o ast el de situatie s'ar putea pune in discutie existenta unui pret derizoriu IJ anularea contractului sau poate i "orba despre o leziune9 sau daca nu sunt intrunite conditiile leziunii! "a amintiti acolo ca disproportia trebuie sa ie de peste -umatate din "aloarea bunului! deci daca e numai de un s ert! acea disproportie ar putea i explicata prin existenta unui intentii de a #rati ica.,aca nu se poate demonstra aceasta intentie! in ipoteza in care ne iind intrunite conditiile nici ale pretului derizoriu ! nici ale leziunii !contractul de "anzare ramane "alabil.Se "a pune problema recali icarii doar daca se demonstreaza intentia de a #rati ica! deci intentia "anzatorului de a incasa un pret mai mic decat cel real! si ca lucrul asta l'a acut pt a'l ace pe celalalt sa bene icieze de di erenta aceea de pret.,ar daca nu se do"edeste acest lucru! contractul ramane de "anzare! cu titlul oneros! deci care nu ne intereseaza la materia succesiunilor.,ar acest exemplu demonstreaza ca simplul apt ca exista o disproportie intre prestatii si ca unul tra#e anumite bene icii din contractul inc$eiat nu demonstreaza automat ca este "orba despre o donatie@ Ci mai trebuie intrunita si cea de'a doua conditie! simultan@@@+

%. Sa e(iste intentia de a -rati$ica. ;ara aceasta NU exista liberalitate. Si principiul este ca partea care este interesata! trebuie sa aca do"ada acestui lucru.Cine ar putea i interesat sa do"edeasca aceasta intentie! deci implicit ca este "b despre o liberalitate?Rezer"atarii! care ar putea cere reductiunea! dar si in"ers s'ar putea! ca donatarul care nu a primit bunul inca! sa ceara sa i se predea in"ocand existenta donatiei si sa ceara predarea in temeiul contractului inc$eiat. Si si#ur ca iind "orba despre un contract solemn! in principiu ar trebui sa do"edeasca ca s'a inc$eiat actul in orma autentica. Se poate intampla ca actul sa se i inc$iat in orma autentica! dar sa nu se i acut predarea! iar donatarul sa ceara predarea9 in acesta ipoteza! daca partile au simulat actul! i'au zis donatie! dar de apt era "anzare! cel interesat! adica instrainatorul! poate sa do"edeasca acest lucru. ,eci pentru a i "orba de liberalitati! si retineti ca lucrul asta sau a irmatia e "alabila! atat cu re erire la donatii! cat si la le#ate! este ne"oie de intentia de a #rati ica. Nu poate exista un le#at care sa nu aiba la baza intentia de a #rati ica.=ot asa nici donatia nu poate exista. In dreptul rancez au existat anumite discutii! si o anumita e"olutie a practicii -udiciare! in le#atura cu situtiile in care! de pilda! parintii! care au %'3 sau mai multi copii! din anumite moti"e! traiesc impreuna cu unul din copii. Cand decedeaza parintii! de multe ori se naste o cearta intre copii9 cei care nu au bene iciat de locuinta #ratuita! spun ca a ost o liberalitate aptul ca celalalt a bene iciat cu titlu #ratuit de olosinta bunului! a"and totusi o "aloare patrimoniala semni icati"a. ( mare parte a doctrinei si practicii! au admis ideea ca in acesta ipoteza este "orba de liberalitati care pot i supuse raportului donatiilor.Nu toti autorii sunt de acord0 altii spun ca ar i "orba despre un comodat. E discutabila problema aici@@@ Ceea ce tre4uie sa retinem0 e ca !entru a cali$ica un act 5uridic ca $iind li4eralitate0 avem nevoie nea!arat de a decela e(istenta celor " elemente6 unul material0 dezechili4rul 7 unul da si nu !rimeste nimic0 !recum si intentia de a -rati$ica.

Stim oarte bine ca exista si donatii! cat si le#ate cu sarcini! dar discutia este "alabila mai ales in cazul donatiilor cu sarcini0 de pilda! in acesta ipoteza! o persoana A doneaza lui F un imobil cu

28

sarcina ca F sa intretina un parinte in "arsta al donatorului! C. S'a pus problema ce natura -uridica are actul acesta! e un contract sinala#matic sau unilateral? Unii au zis ca e un contract unilateral sinala#matic 0++! era "orba c$iar de autori seriosi! nu e de #luma ar#umentul iind ca exista obli#atii reciproce9 deci are obli#atii si donatorul sa transmita imobilul! are obli#atii si donatarul! sa il intretina pe C! parintele in "arsta.E corecta ar#umentarea?NU@@@pt ca ar trebui sa existe si interdependenta. In exemplul dat exista acea interdependenta? &entru ca sa zicem ca "aloare imobilului e de 188.888 si intretinerea il costa pe F o suma in ima! putem spune ca sunt obli# interdependente? NU exista raport de interdependenta@@@ Alti autori au spus ca in exemplul dat! cand e "orba de sarcini e"aluabile in bani! cum e cazul intretinerii! in aceasta ipoteza am a"ea de'a ace in limita sarcinii cu un contract sinala#matic! iar pe de alta parte! am a"ea de'a ace cu o liberalitate. Nici acesta teza nu e una potri"ita! pentru ca intr'un ast el de caz! ceea ce conteaza este elementul principal! daca primeaza elementul de liberalitate! a instrainat imobilul si ceea ce presteaza celalalt in contul sarcinii e ce"a in im ata de prestatia dispunatorului! in acea situatie nu putem "orbi pe de o parte despre un contract sinala#matic in limita sarcinii si pe de alta parte! de un contract unilateral9 miza discutiei era aceea ca nu ar putea i supuse rezolutiunii decat contractele sinala#matice9 dar in conditiile in care NCC precizeaza la art. 18%8! art.18%/! art 18%5 ca rezolutiunea poate i obtinuta si in cazul neindeplinirii sarcinilor! atunci nu mai e ne"oie de aceste discutii ca sa putem sa zicem ca poate i rezolutionat si un contract de donatie cu sarcini ne spune direct le#iuitorul. Se poate intampla sa se do"edeasca ca sarcina are o pondere mai mare decat prestatia celui care zice ca e donator.Ce se intampla in acea ipoteza?Recali icam contractul@@@Si ce ar putea sa rezulte ca este?(ri ca e "b despre un contract sinala#matic! ori ca e "orba despre o liberalitate in sens in"ers9 de pilda! daca de cealalta parte prestatia este mult mai "aloroasa atunci poate i "orba despre o donatie in sens in"ers9 doar ca o intretinere NU e o donatie. Aceea e o obli#atie de a ace care comporta o alta discutie. ,iscutia o putem purta doar daca sarcina consta in trans erul proprietatii unui bun.,eci de la caz la caz! insa trebuie sa a"em in "edere care sunt criteriile.

Cum se ace proba intentiei de a #rati ica? ,e pilda! daca se inc$eie un contract intre A si F! care nu sunt nici rude! nici prieteni si se do"edeste ca pretul stipulat in contract e mai mic decat pretul normal! in aceasta ipoteza! neexistand nicio relatie intre cele doua persoane! nu se poate decela nicio proba care sa demonstreze ca ar i "orba despre o liberalitate9 daca insa! cel care a instrainat e bunicul! iar celalalt nepotul! si exista aceasta di erenta! in acesta situatie se poate prezuma ca relatia a ecti"a dintre cei doi ace sa ie "orba de o donatie.,eci de la caz la caz se poate demonstra ca este "orba despre un act cu titlu #ratuit sau ca este un act cu titlu oneros. Mai exista si alte situatii! cand de pilda0 o persoana a acut un trans er bancar din contul sau in contul altuia! iar dupa un timp a "enit si a spus sa'i restituie imprumutul! iar celalalt a re uzat! spunand ca e donatie. Sau poate i "orba de un exemplu in care cine"a preda un bun mobil unei alte persoane9 tot asa ! dupa un timp! "ine cel care a predat posesia bunului si ii spune celui la care se a la bunul sa'i restituie bunul! ca doar i l'a imprumutat. In ast el de spete! instantele ranceze au spus ca exista o prezumtie de liberalitate9 dar mie mi s'a parut de la inceput oarte discutabila acesta teza! pentru ca noi stim ca intentia de a #rati ica trebuie do"edita. Si#ur ca poate exista o prezumtie de liberalitate cand sunt relatii a ecti"e intre cele doua parti! dar cand sunt persoane intre care nu se poate demonstra ca exista o relatie a ecti"a! nu cred ca se poate "b de liberalitate. Si spuneam mai demult ca in aceasta

29

ipoteza nu e "orba practic despre o prezumtie de donatie *ca asta ne cam deran-eaza+! ci ar putea i "orba despre o c$estiune de probatiune.Reclamantul! deci cel care a "irat suma sa zicem si cere restituirea! dupa re#ulile de probatiune ar trebui sa aca el do"ada ca a imprumutat suma ! nu o poate ace IJ ramane suma acolo. Acesta problema s'a rezol"at in NCC! pentru ca a"em distinctia intre obiectul contractului *operatiunea -uridica! care trebuie sa ie determinata art 1%%. alin % NCC + si obiectul obli#atiei *poate i determinat sau determinabil+9 "edeti ca obiectul contractului nu poate i decat determinat! nu si determinabil9 atunci inseamna ca in ast el de ipoteze ca acelea din exemplele de mai sus! cel care cere restituirea sumei de bani sau a bunului mobil care l'a predat celuilalt ! poate in"oca nulitatea operatiunii pe moti" ca obiectul contractului nu este determinat IJ solutia iind mult mai buna decat cea a"ansata in dr rancez. )A R(> SA RE=INE=I@@@ acesta idee care rezulta din dispozitiile art. 1%%. al. *%+ din NCC si care este corecta! in situatia in care obiectul contractului nu este determinat *si in exemplul dat nu e determinat! nu se stie daca e liberalitate! sau e altce"a+! operatiunea este nula! iar cel care a imprumutat isi obtine bunul sau suma de bani pe temeiul imbo#atirii ara -usta cauza.

Mai exista! trebuie sa stiti! in le#atura cu liberalitatile! cazuri care au comportat discutii in literatura si practica -udiciara.Este "orba despre0 Actele de executare a obligatiilor naturale. (bli#atiile naturale I este "orba despre drepturi care nu au actiune! iar in cazul in care obli#atia e executata de buna'"oie ea ramane bine'executata! sau daca s'a an#a-at cel care nu e -uridic obli#at! atunci acesta ramane obli#at! deci se poate cere executarea acelei obli#atii.Si exista cazul acesta special al mostenitorilor! care desi ar putea in"oca nulitatea unor liberalitati pentru lipsa indeplinirii conditiilor de orma ' de pilda se inc$eie un testament "erbal *"om "edea ca le#ea impune ie orma autentica! ie sa ie inc$eiat sub orma unui testament olo#ra sau pri"ile#iat ' si nu sunt indeplinite aceste conditii+! si in ast el de cazuri si in re#lmentarea anterioara! art 1<:/ alin *3+ )CC! dar si NCC in art. 1818! pre"ede ca intr'o ast el de ipoteza mostenitorii in a"oarea carora sunt instituite ormalitatile ad solemnitatem! ca sa le prote-eze interesele! pot daca doresc sa execute de buna"oie sau sa isi asume obli#atia de a executa si acea obli#atie e "alabila9 deci se poate intampla ca un testament care in principiu este nul! pentru ca e "erbal! sa ie "alabil. &oate i "orba si despre o donatie care nu a ost inc$eiata in orma autentica! dar mostenitorii! in temeiul acestui articol! pot recunoaste ca "alabile acea donatie! deci le pot executa de buna"oie. &roblema care este oarte importanta si pe care "a ro# sa o RE=INE=I@@@ In le#atura cu aceasta ipoteza! deci cand mostenitorii executa! este0 din ce patrimoniu se transmite obiectul liberalitatii?Cand e donatie! si#ur ca din patrimoniul dispunatorului.,ar cand e le#at?,in patrimoniul mostenitorului care executa obli#atia sau din patrimoniul dispunatorului care nu a respectat conditiile de orma?Au existat discutii! si in inal s'a impus teza ca intr'o ast el de ipoteza bunul trece direct din patrimoniul dispunatorului! in patrimoniul celui #rati icat@@@ ,eci in niciun moment nu trece prin patrimoniul mostenitorilor9 deci nu ar putea "eni de pilda mostenitorii mostenitorilor sa zica 0 suntem rezer"atari ! sa se reduca liberalitatea.E o liberalitate! dar asta este doar o executare a "ointei dispunatorului.,eci cu alte cu"inte se dau e ecte -uridice "ointei dispunatorului! care dupa principiile de baza ar i ne"alabila! dar din moti"ele expuse pot primi e ecte -uridice prin "ointa mostenitorilor.

30

Ati retinut cum putem distin#e liberalitatile de alte acte -uridice si aptul ca liberalitatile in luentaza direct drepturile de mostenire.

CONDITIILE DE )ALIDITATE ALE LI2ERALITATILOR *deci a"em in "edere atat donatiile ! cat si le#atele+0

1 Consimtamantul In cazul in care e "orba de o donatie! este un act -uridic intre "ii! trebuie sa indeplinesca conditiile care trebuie sa ie intrunite in oricare contract dpd" al consimtamantului. ' in ceea ce pri"este conditiile de forma! e un act solemn! dar retineti ca exista si exceptii! si anume0 donatiile de#$izate! donatiile indirecte si darul manual. ' trebuie sa ie exprimat in ormele pre"azute de le#e! si#ur ca iind "orba de un consimtamant! trebuie sa indeplinesca conditiile din orice act -uridic *serios! liber si exprimat in cunostinta de cauza+! adica sa nu ie a ectat de "icii de consimtamant *adica sa nu subziste conditiile unei erori esentiale! "reo orma de dol sau "iolenta9 despre leziune aici nu putem discuta deoarece ati retinut aceasta pri"este doar actele cu titlu oneros+. ' asa cum rezulta din dispozitiile art. 1%86 din NCC! consimtamantul trebuie sa ie dat in cunostinta de cauza! asta inseamna ca trebuie sa ie in ormat. ' potri"it art. 1%8. din NCC! persoana care isi da consimtamantul sa nu ie intr'o insanitate de spirit! adica o persoana care nu isi da seama de ceea ce ace *a consumat dro#uri+. ,aca cine"a inc$eie un act de liberalitate in acesta situatie !se poate cere anularea actului! ie ca e "orba de le#at! ie ca e "orba de donatie. In )CC nu exista o dispozitie expresa in acest sens! dar doctrina recunostea aceasta insanitate de spirit. In materie de liberalitati exista consacrate % orme de dol. Si#ur ca orice orma de dol poate i exercitata in materie de liberalitati! dar in materie de donatii si le#ate! s'au conturat doua ca iind importante0 sugestia si captatia. Sunt orme de in luentare rauduloasa a consimtamantului! de pilda daca persoane interesate il izoleaza pe donator de rudele apropiate si ii instaleaza ura impotri"a rudelor si se poate demnstra acest lucru! e "orba despre o captatie sau poate i "orba de o sugestie in cazul in care cine"a zice 0 K iul meu e nimerit sa te in#ri-easca! sa ii lasi a"erea...2 deci poate i "orba si de su#estie9 dar in esenta! iind "orba despre dol! dolul ce presupune? Anumite manopere prin care este indus in eroare! intr'o orma sau alta cel care inc$eie actul -uridic si orice orma de ast el de manopere sunt sanctionate cu anularea actului -uridic respecti".

" Ca!acitatea

31

Aici a"em la art. 5</ din NCC care se re era la capacitatea de olosinta.Ce este capacitatea de olosinta si ce orma de capacitate mai exista? Cap. de olosinta se re era la aptitudinea7inaptitudinea de a inc$eia anumite acte -uridice din anumite ratiuni! iar capacitatea7incapacitatea de exercitiu! inseamna aptitudinea7inaptitudinea de a inc$eia acte -uridice sin#ur! neasistat. In ceea ce pri"este capacitatea de folosinta! acesta e re#lementata la art. 5</! iar la alin. *1+ spune Korice persoana poate ace si primi liberalitati! cu respectarea re#ulilor pri"ind capacitatea2! deci si din punctul de "edere al dispunatorului si din punct de "edere al bene iciarului! re#ula este capacitatea9 asta insemana ca atunci cand se in"oca o incapacitate! trebuie sa se indice texul de le#e care nu poate i decat expres! deci nu exista incapacitati de olosinta care sa ie instituite prin interepretare! numai prin textele de le#e. 4a alin. *%+ se precizeaza conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati! deci e "orba de capacitatea dispunatorului! respecti" a donatorului sau a testatorului! Ktrebuie indeplinite la data la care dispunatorul isi exprima consimtatmantul2! respecti" cand e "orba despre donatie ' la momentul emiterii o ertei! iar in cazul testamentului ' la momentul intocmirii acestuia! deci in raport cu acest moment "om aprecia indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor de capacitate. NU ne "om uita de pilda la momentul desc$iderii mostenirii! caci la acest moment ne "om raporta doar atunci cand ar i "orba despre dispozitiile re eritoare la obiectul liberalitatii! daca de pilda se ace un testament la un moment la care le#ea nu permitea ca prin testament sa se dispuna de anumite bunuri! cum a ost cazul inainte de 15<5! 4e#ile .< si .5 din 15/6 nu permiteau instrainarea prin acte -uridice! nici intre "ii! nici prin le#ate! dar sunt situatii in care s'a inc$eiat testamentul in acea perioada! iar mostenirea s'a desc$is dupa 15<5! cand textele respecti"e au ost abro#ate. In acesta ipoteza! desi in raport cu momentul inc$eierii testamentului el ar i ost nul! daca am a"ea in "edere dispozitiile art. : din NCC care se re era la rezol"area con lictelor de le#i in timp! aici zice la alin. *3+! Kactele -uridice nule! anulabile sau a ectate de alte cauze de ine icacitate la data intrarii in "i#oare a le#ii noi sunt supuse dispozitiilor le#ii "ec$i! neputand i considerate "alabile ori dupa caz e icace! potri"it dispozitiilor le#ii noi2! FA ,A@ In exemplul dat! daca s'a acut testamentul la un moment in care le#ea interzicea acest lucru! erau in "i#oare le#ile .< si .5! iar mostenirea s'a desc$is dupa 15<5! adica dupa ce s'au abor#at acele texte! le#atul este "alabil pentru ca obiectul se analizeaza in raport de momentul desc$iderii mostenirii! nu cand s'a intocmit actul. Re"enind la c$estiunile de capacitate! "edeti ca in pri"inta capacitatii de olosinta de a dispune prin liberalitati! conditiile se "eri ica in raport cu momentul cand isi exprima consimtamantul dispunatorul. Aici va rog sa fiti atenti!!!! cand e "orba despre o donatie! se poate intampla ca intre o erta si acceptare sau mai bine zis primirea! in ormarea! donatorului despre acceptare! sa treaca un anumit timp! dar din punctul de "edere al conditiilor de capacitate ne re erim la momentul cand s'a emis o erta. 4a alin. *3+! se spune! K conditia capacitatii de a primi o donatie trebuie indeplinita la data la care donatarul! accepta donatia2! deci din punctul de "edere al bene iciarului unei donatii! momentul la care ne raportam pentru a a la daca sunt indeplinite conditiile de capacitatate7incapacitate e acela al acceptarii. In ine! la alin. *6+! se spune! Kconditia capacitatii de a primi un le#at! trebuie indeplinita la data desc$iderii mosteniri testatorului2! e corect! asa trebuie sa ie.

32

4a art. 5<<! sub denumirea! Klipsa capacitatii depline de exercitiu a dispunatorului2! la alin. *1+ se spune! Kcel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa! nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati cu exceptia cazurilor pre"azute de le#e2. Intrebarea este0 ce incapacitate este acesta! a minorilor sau interzisilor? )a ro# sa retineti ca este "orba despre lipsa capacitatii de exercitiu care atra#e incapacitatea de olosinta! deci este "orba despre o incapacitate de olosinta. Aici nu poate i "orba despre o incapacitate de exercitiu! pentru ca este limpede! textul e oarte clar! minorul sau interzisul -udecatoresc! nu poate inc$eia libaralitati@@@ ,eci nu poate "eni parintele in numele copilului sa inc$eie liberalitati! aici totusi exista o exceptie! trebuie sa a"em in "edere dispozitiile art. 1/. din NCC! care spune ca!2 in anumite conditii! cel care este tutore poate ace liberalitati in numele interzisului -udecatoresc! in a"oarea rudelor acestuia2 ' deci aici este un caz cu totul de exceptie! dar in rest! ideea este ca persoanele care nu au capacitate de exercitiu *minorii si interzisii -udecatoresti+ nu pot ace nici donatii! nici testamente *testamente pot! sa zica unde sa ie inmormantati daca "or de exemplu+! dar nu pot ace le#ate si in acesta ipoteza este "orba de o incapacitate de olosinta! deci le#iutorul din ratiuni care cred ca sunt destul de limpezi! interzice acestei cate#orii de persoane sa inc$eie ast el de acte. In re#lementarea anterioara lucrurile stateau putin di erit! in sensul ca minorii sub 1: ani erau in situatia de incapacitate! deci nu putea ace liberalitati nici personal! nici prin reprezentant! iar la testament o sa "edem este exclusa ideea de a inc$eia un ast el de act -uridic prin reprezentant! este un act strict personal! care nu poate i inc$eiat decat de catre dispunator. In re#elementarea anteriora! incapacitatea a ecta minorii sub 1: ani! iar minorii intre 1: si 1< ani! a"eau o capacitate limitata de a dispune prin liberalitati! adica de -umatate de ceea ce ar i putut dispune ca ma-or! aici "edeti ca s'a inlaturat aceasta! si pe buna dreptate! deci in cazul minorilor pana la 1< ani acestia sunt in incapacitate de olosinta. Si#ur ca exista cazul minorilor carora li se poate recunoste o capacitate de exercitiu anticipata! incepand de la "arsta de 1: ani! li se recunoaste minorilor prin instanta de tutela o ast el de capacitate! in acest caz! deci dobandind capacitatea de exercitiu! poate sa dispuna9 deci e un caz de exceptie! dar decur#e din pre"ederea expresa a le#ii! dar respecta principiul de la alin. *1+ art. 5<< si anume ca Kpersoanle care au capacitatea de exercitiu pot sa aca liberaliati.2 4a alin. *%+ se spune ca! Ksub sanctiunea nulitatii realti"e! nici c$iar dupa dobandirea capacitatii de exercitiu depline! persoana nu poate dispune prin liberalitati! in olosul celui care a a"ut calitatea de reprezentant! ori ocrotitor le#al al sau! inainte de a se preda socotelile tutelei2. Aici! din moti" ca! atata timp cat tutela nu a incetat! e posibil ca cel care exercita tutela sa exercite o anumita in luenta asupra celui pe care il tuteleaza! si atunci c$iar daca a implinit "arsta ma-oratului! dar inca nu s'au predat socotelile tutelei! deci n'a incetat din punct de "edere le#al tutela! exista in continuare aceasta incapacitate pana la momentul in care se predau socotelile tutelei! cand dobandeste capacitatea deplina.

Sanctiunea nerespectarii acestei incapacitati! deci daca un minor sa zicem ace o donatie *mai #reu de ima#inat pentru ca trebuie sa mear#a la notar! dar poate ace un dar manual+ este nulitatea relativa! pentru ca interesul prote-at e unul pri"at.

33

4a art. 5<5 se "orbeste despre desemnarea bene iciarului liberalitatii! aici textul dupa cum "edeti se re era la le#ate! "om discuta inte#ral despre acesta problema cand "om discuta despre le#ate! nu e cazul acum! aici.

4a art. 558! sub denumirea de Kincapacitati speciale2! se spune la alin. *1+! Ksunt anulabile liberalitatile acute! medicilor! armacistilor sau altor persoane in perioada in care in mod direct sau indirect! ii acordau in#ri-iri de specialitate dispunatorului! pentru boala care este cauza a decesului2. Si in re#lementarea anterioara! putin di erit de re#lementarea actuala! era re#lemnatata incapacitatea medicilor! armacistilor si a preotilor de a primi liberalitati de cei pe care i'au asistat in cursul ultimei boli de care acestia au decedat. Aici despre ce el de incapacitate este "orba? Aici este "orba despre o incapacitate de olosinta doar relati"a! pentru ca ' si aici este "orba despre o incapacitate de a primi! nu de a dispune9 cea a minorilor era de a dispune9 minorii pot primi liberalitati? ,a! dar in anumite conditii *daca au sub 16 ani pot primi prin reprezentant in numele lor+ IJ de acolo e incapacitatea de exercitiu de a accepta liberalitatea.@@@,eci a nu se con unda cu incapacitatea de a dispune@@@Aici in cazul medicilor! armacistilor! si "edeti ca textul se re era si Kla alte persoane2 *la cine s'ar putea re eri? asistenta medicala! "ecin care il in#ri-ea pe perioada cat era muribund! maseur+ si "edeti conditia este ca sa i ost in le#atura cu dispunatorul! pe perioada ultimei boli de care acesta a decedat. ,aca e "orba de o alta perioada! a racit o persoana sa zicem! si are 38 de ani! iar pe urma se "indeca! aici nu mai poate i "orba despre ast el de incapacitate deci c$iar daca a ost acuta liberalitatea in a"oarea medicului sau armacistului! nu are nicio importanta dpd" -uridic. ,e ce credeti ca trebuie sa ie intrunita acesta conditie! ca sa ie "orba despre Kpe perioada ultimei boli de care acea persoana a decedat2? e "orba despre o situatie oarte #ra"a *conditii izice si mai ales psi$ice+! persoana e susceptibila de a i in luentata! si pentru a inlatura aceste posibilitati! atunci le#iuitorul a instituit acesta incapacitate. ,eci "edeti ca in re#lementarea NCC se adau#a medicilor! armacistilor si preotilor *la care se re era alin. *3+ + si alte persoane! care intr'o orma sau alta asi#ura asistenta persoanelor respecti"e. 4a alin. *%+ se pre"ede ca sunt exceptate de la aceste incapacitati! liberalitatile acute sotului! rudelor in linie dreapta! sau colateralilor pri"le#iati IJ deci c$iar daca una din aceste persoane! care sunt ie sotul! ie rudele! ori colateralii pri"ile#iati! c$iar daca sunt medici! armacisti! in acesta situatie! nu mai unctioneaza incapacitatea si liberalitatea e "alabila. Aici se poate presupune ca nu starea de slabiciune determina acea persoana sa aca liberalitatea! ci le#atura a ecti"a. 4a lit. b+! se re era la Kliberalitatile acute altor rude! pana la al 6'lea #rad inclusi"! daca la data liberalitatii! dispunatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali pri"ile#iati2! ratiunile sunt identice. 4a alin. *6+! art. 558! se spune ca Kdaca dispunatorul a decedat din cauza bolii! termenul de prescriptie al dreptului la actiunile in anulare cur#e de la data la care mostenitorii au luat cunostinta despre existenta liberalitatii2. Se poate intampla sa apara un testament care a stat ascuns! nu se poate accepta ideea ca a curs termenul de prescriptie! atata timp cat nu se stie despre existenta acestuia! deci textul e rational. 4a alin. *.+ se spune ca Kdaca dispunatorul s'a restabilit! le#atul de"ine "alabil! iar actiunea in anularea donatiei poate i introdusa in termen de 3 ani de la data la care dispunatorul s'a restabilit2. Ce spuneti de aceasta pre"edere? ,eci o persoana ace un le#at in a"oarea unui medic! in perioada in

34

care e bolna"a! si pe urma isi re"ine ' deci nu poate i "orba de ipoteza de la alin. *1+! pentru ca acolo se re era cand decedeaza! aici nu e "orba de nicio incapacitate! deci nu stiu de ce "orbeste codul despre asa ce"a! e cat se poate de "alabil@ e "orba de o ipoteza ridicola! care nu are niciun inteles. Ipoteza de incapacitate subzista cand o persoana bolna"a! care decedeaza de boala in cursul careia ace liberalitatea! ace acest lucru! deci atunci subzista incapacitatea! deci cand nu ne a lam in acesta ipoteza! nu a"em ce discuta despre incapacitate. *c$iar si in cazul donatiei+ .,eci nu a"em cum sa luam in considerare dispoz alin *.+ art 558@@@

4a art. 551! sub denumirea de Kincapacitati speciale in materia le#atelor2! se spune ca Ksunt anulabile le#atele in a"oarea notarului public care a autenti icat testamentul2. ,e ce credeti ca e anulabil? &entru ca poate abuza de pozitia pe care o are! mai ales in dreptul nostru! care spre deosebire de dreptul rancez unde le#ea impune ca testamentul autentic sa ie inc$eiat! ie de doi notari! ie de un notar si de % martori! la noi poate i inc$eiat testamentul si de un sin#ur notar. Si#ur ca NCC pre"ede ca pot i desemnati si martori! asta numai daca "rea dispunatorul9 dar daca e atat de inconstient incat nu ii nominalizeaza si se incredinteaza cu totul notarului! s'ar putea intampla lucruri care sa ie in a"oarea notarului si atunci e iresc ca le#iuitorul sa ie pre"azator aici si sa pre"ada ca intr'o ast el de ipoteza notarul este unul in stare de incapacitate! caci el instrumenteaza actul! are interesele lui! liberalitatea e acuta in a"oarea lui! deci putem sa a"em seriose banuieli ca ce"a in nere#ula s'a intamplat. 4a lit. b+ e "orba de Kinterpretul care a participat la procedura de autenti icare a testamentului2 ' si aici poate i "orba despre o in luentare! caci daca e "orba de interpret! inseamna ca se traduce testamentul dintr'o limba in alta! ratiunile sunt identice cu cele din cazul notarului. ,e asemenea! martorului care a participat! a#entilor instrumentatori in cazul testamentelor pri"ile#iate! comandantul unitatii militare sau primarul orasului care e in carantina! exista anumite orme de testamente pri"ile#iate! care din moti"e oarte bine stabilite *epidemie! razboi+! testamentele asemanatoare celor autentice se inc$eie in ata altor autoritati decat notarul public! din moti"ul ca se poate intampla ca un oras iind in stare de asediu sa nu aiba notari. In ine! la lit. e+! e "orba de incapacitatea persoanelor care au acordat in mod le#al asistenta -uridica la redactarea testamentului! deci ca si la notar! poate i "orba de un a"ocat! sau o alta persoana care are *sau zice ca are+ pre#atire -uridica. &ersoana aceea trebuie sa aiba diploma de -urist ca sa ie in stare de incapacitate sau nu e ne"oie de asa ce"a? NU e ne"oie de o diploma de -urist@@@ &oate sa ie si persoana care se da drept -urist. ,aca unul se da drept specialist! acela iind bolna"! mai poate ele sa "eri ice conditiile? Cam #reu. Se poate intampla sa ie un -urist cu diploma! sau ara! pentru ca nu se re era la calitatea le#ala sau la exercitarea pro esiei! e "orba de asistenta -uridica. Cum sunt acei Kmedici2 care ac pe "racii.

Intrebare0 incapacitatea medicilor si a armacistilor! practic! incapacitatea lor se apreciaza in raport cu data desc$iderii! ma ro#! dupa ce moare dispunatorul? &ai numai dupa ce moare! ca daca nu a murit! nu putem discuta despre aceasta incapacitate! deci trebuie sa moara! iar conditia urmatoare e sa i murit de boala in perioada careia una din aceste persoane acorda asistenta celui care a acut actul de dispozitie! aici e "orba de conditii cumulati"e.

35

Intrebare0 exceptiile pre"azute la alin. *%+ lit. a+ si b+ care se re era la armacisti! preoti si alte persoane! se aplica si in pri"inta celorlalte persoane! deci la care se re era art. 551? ,A! pentru ca ratiunea care unctioneaza acolo! unctioneaza si aici. ,aca de pilda! notarul public e sotul! sau iul! si a acut liberalitatea! exista moti"e sa a"em banuieli? Ratiunile care subzista la art. 558! subzista si in acest caz. ,aca e medic sa ie! daca e notar sa nu existe nicio incapacitate! e lipsit de ratiune.

S'2STIT'TIILE 3IDEICOMISARE

Se re era la liberalitati in #eneral! deci se aplica atat donatiilor! cat si testamentelor. 4a art. 553 ne spune ca Kdispozitia prin care o persoana! denumita instituit! este insarcinata sa administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalitatii si sa le transmita unui tert! denumit substituit! desemnat de dispunator! nu produce e ecte decat in cazul in care este perimIsa de le#e.2 S'a inteles ce"a? Nu prea@ @@@Retineti@@@ despre substitutia ideicomisara discutam in situatia in care dispunatorul ,! ace o liberalitate0 o donatie sau un le#at in a"oarea lui A sa spunem! si instituie in sarcina acestuia obli#atia sa pastreze bunul! si sa il transmita lui F care e substituitul si care "a bene icia de bunul respecti" la moartea lui A. ,eci e "orba despre % transmisiuni succesi"e care au acelasi obiect! la doua persoane di erite. Sub re#imul )CC! ast el de substitutii erau interzise@ In alte sisteme de drept! cum a ost codul ci"il Napoleon! acolo c$iar daca principiul era ca substitutiile ideicomisare sunt pro$ibite! prin exceptie acest lucru era permis pana la ultima modi icare a codului in %88:! erau permise in a"oarea descendentilor! in a"oarea ratilor si surorilor in situatia in care dispunatorul nu a"ea copii! iar atunci se putea dispune in a"oarea ratelui sau surorii cu obli#atia de a pastra si remite nepotului de rate7sora. 4ucrurile s'au sc$imbat in dr. ;rancez unde enuntul era similar art. 553 din NCC! acum principiul e ca substitutiile ideicomisare sunt permise. NCC ce ace? Copiaza textul din codul rancez care era "alabil inainte de %88: cand princpiul era ca substitutiile erau interzise si ca prin exceptie in codul rancez in anumite situatii erau permise! uitand ca art. 556 spune ca substitutiile ideicomisare! sunt permise ca re#ula@ Atunci care mai sunt exceptiile? =extul de la art. 553 nu are nici o ratiune@@@ =rebuia sa incepa re#lementarea ara a explica ce e substitutia ideicomisara *ca tot nu am inteles+ si sa inceapa cu art. 556 unde rezulta mai clar! ca o liberalitate poate i #re"ata de o sarcina! care consta in obli#atia instituitului! deci a primului #rati icat! donatar sau le#atar! de a administra bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite la decesul sau! substituitului desemnat de dispunator. ,eci textul de principiu e acesta! la ora actuala! sub NCC! substitutiile ideicomisare sunt permise! in orice situatii@ &roblema e ca textul "orbeste aici de dreptul de a administra! deci instituitul ar i unul care administreaza bunul! ori "a ro# sa retineti ca instituitul e proprietarul bunului! nu este administratorul acesteia. Administratorul cine e? E unul care pune in "aloare bunul.(ri instituitul este proprietar.Si#ur ca are acesta sarcina! adica obli#atia de a nu instraina! dar se poate intampla ca daca nu au ost indeplinite conditii de publicitate! iind "orba de un bun mobil sa zicem! el sa nu respecte interdictia! sa instraineze bunul! iar in acesta situatie! e "orba de un act de dispozitie *nu de administrare+! tertul de buna credinta ramane proprietar al bunului.,eci de"ine mai intai proprietar instituitul! iar la moartea

36

acestuia *si aici "a ro# sa iti atenti@@@@+ obiectul liberalitatii intra in proprietatea substituitului! adica a celui de'al %'lea #rati icat! dar primeste substituitul liberalitatea de la instituit sau de la dispunator direct? ,e la ,IS&UNA=(R@ 4ucrul acesta este important@@@

4a art. 55. alin *1+ a incercat le#iuitorul sa explice ce"a si zice ca Ksarcina pre"azuta la art. 556 produce e ecte numai cu pri"ire la bunurile care au constituit obiectul liberalitatii si care la data decesului instituitului pot i identi icate si se a la in patrimoniul sau.2 Aici cred ca mai cinstit era sa se copieze dispozitiile din C. Ci". ;rancez care au re#lementat acesta problema si unde se spune mult mai clar ca e "orba despre unul si acelasi obiect9 nu are nicio rele"anta c$estia asta cu instituirea.

4a art. 55: alin. *%+ se spune asa Ksubstituitul dobandeste bunurile care constituie obiectul liberalitatii ca e ect al "ointei dispunatorului2! dar nu precizeaza de la cine primeste subsitituitul bunurile respecti"e! "a ro# sa retineti@@@ &rimeste de la dispunator! caci prin de initie substitutia ideicomisara inseamna o dubla dispozitie in a"oarea a % persoane di erite0 prima produce e ecte c$iar de la data desc$iderii mostenirii ' e "orba de liberalitatea acuta in a"oarea instituitului! pe urma de"ine e icienta cea de'a %'a acuta in a"oarea substituitului! deci cel de'al %'lea #rati icat! dar bunul intra in patrimoniul substituitului tot din patrimoniul dispunatorului! deci nu din patrimoniul instituitului. Si#ur ca acesta are obli#atia de a pastra si remite si "a ro# sa retineti ca pe perioada in care instituitul este in "iata! deci este proprietarul acelui bun! ne a lam in situatia in care bunul este #ra"at de o obli#atie de a nu instraina! deci e "orba de o clauza de inalienabilitate! deci se aplica dispozitiile corespunzatoare re eritoare la clauza de inalienabilitate. ,eci cand nu se respecta aceste dispozitii! se aplica sanctiunile pre"azute aici.

Urmeaza ca data "iitoare sa mai spunem cate"a lucruri despre substitutia ideicomisara! despre liberalitatile reziduale! despre donatiile sub orma darului manual! cele de#$izate si indirecte. RR,& nr. :7%88< si 37%885@@@

SUCCESIUNI' CURS 6 %8.83.%813

,in punct de "edere al dreptului de optiune succesorala trebuie exercitat de catre substituit ! cand decedeaza substituitul sau cand decedeaza dispunatorul? Retineti880 pt ca nu se transmite de la instituit IJ transmisiunea opereaza in "irtutea "ointei dispunatorului! prin urmare si substituitul trebuie sa accepte mostenirea in termen de 1 an de la data decesului dispunatorului ! nu a instituitului@@@@;;; IM&(R=AN=@@@ In ceea ce pri"este incapacitatile de a dispune respecti" de a primi prin liberalitati exista texte speciale in C.C! este o sectiune speciala! care se re era la capacitatea in materie de liberalitati. )reau sa

37

"a atra# atentia asupra urmatorului text de le#e art 1% alin % din NCC care spune asa0 1 Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dac este insolvabil *poate a"ea datorii neplatite9 nu sunt atatia care iau credite de la banci de milioane! nu platesc datoriile si ac liberalitati? deci situatia e posibila in practica+. Nu din punct de "edere asa material! sa zicem! exista posibilitatea de a ace liberalitati! ci din punct de "edere -uridic! dar sa "edem ce inseamna lucrul asta. =rebuie sa stiti ca inca din dr roman era cunoscut un principiu! ada#iu! care spunea in esenta ca 1nimeni nu poate ace liberalitati daca nu si'a indeplinit obli#atiile2 ' principiu cu "aloare #enerala. Sub re#imul )CC anterior principiul acesta a"ea e ecte doar in ipoteza in care se desc$idea mostenirea "enea le#atarul si cerea sa ie trimis in posesie si in aceasta ipoteza creditorii puteau inter"eni si sa spuna nu! pana nu platesti datoriile nu primesti le#atul! sau daca se executa le#atul puteau cere sa ie despa#ubiti si ramanea le#atarul! daca ramanea cu ce"a! dupa ce creditorii erau despa#ubiti. Cate#oric ca este un text de protectie pt creditori! dar problema pe care "reau sa o pun este0 daca a"em de a ace aici sau nu cu o incapacitate. *In cazul minorilor e "orba tot de o restran#ere a drepturilor! ca "ine NCC si spune0 minorii nu pot ace liberalitati. E o restran#ere a capacitatii de olosinta.+ Retineti88 e "orba despre o incapacitate! de olosinta! care unctioneaza in ce conditii? IJ daca este insol"abil. ,ar se pune urmatoarea ipoteza0 este insol"abil cand ace liberalitatea si dupa de"ine sol"abil! ce se intampla in aceasta ipoteza? Retineti88 iind "orba de o incapacitate de olosinta este sanctionat cu nulitatea relati"a! ii prote-eaza pe creditori! nu este "orba de un interes #eneral! aici nu a"em cum sa decelam un interes #eneral care ar i prote-at! e un interes al creditorilor. ,ar "a ro# sa retineti *desi nu zice expres! dar asta ar trebui sa ie interpretarea lui rationala+ ca nu poate "eni un creditor sa in"oce nulitatea relati"a a liberalitatii pe moti" ca exista insol"abilitatea la data actului *de pilda cand s'a acut donatia+! daca intre timp nu mai subzista conditiile respecti"e. Aici nu mai exista ratiune pt ai prote-a pe creditori! prin urmare intr'o ast el de ipoteza practic creditorul care ar reclama nu -usti ica un interes si stim ca orice actiune in -ustitie trebuie sa se intemeieze pe un interes actual al reclamantului. Ar i o liberalitate sub conditie? Nu este conditie pt ca important este momentul cand se ace liberalitatea. ,ar daca este "orba despre un le#at! are importanta momentul cand se ace testamentul care contine le#atul respecti"? Nu! are importanta momentul desc$iderii mostenirii! deci in raport cu momentul desc$iderii mostenirii pot "eni creditorii sa in"oce aceasta incapacitate a dispunatorului. ,eci "edeti ca pot i incapacitati pe care le luam in considerare nu in raport cu momentul in care s'a intocmit actul *cum e de pilda in cazul minorului0 acolo nu ne raportam la data desc$iderii mostenirii9 daca un minor a acut un testament prin care a instituit le#ate! daca el decedeaza dupa ce a implinit "arsta ma-oratului nu se acopera nulitatea+. Retineti88 exista si o incapacitate care decur#e din dispozitiile art 1% alin *%+ din NCC! pe care nu o re#asim la titlul re eritor la liberalitati! dar analizand textul concluzia la care a-un#em este ca e "orba de o incapacitate de olosinta! care prote-eaza un interes pri"at! ast el incat sanctiunea este nulitatea relati"a.

LI2ERALITATILE RE1ID'ALE 4a substitutia ideicomisara am retinut ca sub re#imul )CC aceasta era pro$ibita! deci era interzisa. NCC a re"izuit aceasta conceptie si principiul la ora actuala este ca se pot ace substitutii

38

ideicomisare! dar numai la un sin#ur #rad 0instituit'substituit9 nu se poate ace de pilda o liberalitate la a 3a! a 6a #eneratie! sa zica 0 1cand eu mor sa re"ina bunul lui A! pe urma lui F! pe urma lui C! si pe urma lui ,2! intr'o ast el de ipoteza de la al 3 lea act de dispozitie de-a nu mai a"em de a ace cu un act -uridic "alabil. In ceea ce pri"este liberalitatile reziduale sau le#atul de ramasite cum ii mai spunea sau de rezidua cum era numit in dr roman! consta asa cum rezulta din dspozitiile art 1881 NCC * Dispuntorul poate stipula ca substituitul s fie gratificat cu ceea ce rmne, la data decesului instituitului, din donaiile sau legatele fcute n favoarea acestuia din urm! intr'o liberalitate acuta in a"oarea unei anumite persoane ' sa spunem in a"oarea lui A! iar obiectul liberalitatii il constituie 3 autoturisme IJ a"em de a ace cu liberalitate reziduala atunci cand dispunatorul zice0 1las cele 3 autoturisme lui A! iar in ipoteza in care la data decesului sau se mai a la in patrimoniul sau unul sau % sau 3 autoturisme! acestea sa re"ina lui F2! deci numai in ipoteza in care bunurile mai exista in patrimoniul instituitului. )edeti ca spre deosebire de substitutia ideicomisara unde ati retinut ca instituitul are obli#atia de pastra * deci nu are dreptul sa instraineze! de aceea spuneam ca exista o indisponibilizare a bunurilor care ormeaza obiectul liberalitatii respecti"e in patrimoniul instituitului! acestea transmitandu'se automat in patrimoniul substituitului la data decesului instituitului+! aici in cazul liberalitatilor reziduale! instituitul poate sa instraineze bunurile! cel putin prin acte cu titlu oneros!deci prin acte cu titlu oneros poate sa instraineze9 prin acte cu titlu #ratuit in nu poate sa instraineze pre"ede in mod expres NCC. ,e ce credeti ca are "oie sa aca ast el de acte cu titlu oneros si nu are "oie sa aca cu titlu #ratuit? ;iind "orba despre o liberalitate pe care ne punem intrebarea daca ar putea sa o aca instituitul! aceasta posibilitate ar contrazice de a respecta "ointa dispunatorului! el a zis0 1ii transmit bunurile respecti"e cu titlul de liberalitate! nu'l obli# sa le pastreze in patrimoniu2 ' dar se re era doar la actele cu titlu oneros nu si la cele cu titlu #ratuit! care ar contra"eni "ointei dispunatorului. 4a art 1883 alin *1+ 1Instituitul nu poate dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul unei liberaliti reziduale. In timp ce la alin *%+ se spune ca 1 Dispuntorul poate interzice instituitului s dispun de bunuri prin donaie2! din aceasta rezulta ca poate sa'l lase sa ac donatie! dar in niciun caz le#ate! deci prin dispozitii testamentare nu poate sa dispuna! prin donatie insa poate sa'i lase posibilitatea de a dispune. In teza a %a se spune ca 1 "u toate acestea, atunci cnd este mo#tenitor rezervatar al dispuntorului, instituitul pstreaz posibilitatea de a dispune prin acte ntre vii sau pentru cauz de moarte de bunurile care au constituit obiectul donaiilor imputate asupra rezervei sale succesorale$ ,in aceasta rezulta ca atunci cand instituitul este un mostenitor rezer"atar! poate i si sotul supra"ietuitor sau parintii! deci are dreptul la rezer"a! drepturile lui de rezer"a sunt intan#ibile. &rin urmare in limitele rezer"ei el poate dispune de bunuri c$iar si prin testament si prin donatie si c$iar daca dispunatorul a zis ca nu are "oie sa aca nimic! asta pt ca are dreptul la rezer"a inte#rala si ne#re"ata de nicio obli#atie sau de nicio sarcina! si numai ceea ce depaseste limitele rezer"ei! in aceea masura are aceste obli#atii care sunt de principiu in cazul liberalitatilor reziduale. Ati retinut8 Spre deosebire de )CC care nu re#lementa nici aceste liberalitati si in literatura de specialitate unii autori spuneau ca sunt "alabile! iar altii ca nu sunt "alabile! acum aceste lucruri sunt clare0 sunt "alabile si ast el de liberalitati! in conditiile pe care le'am analizat.

39

)edeti ca mai urmeaza dupa liberalitatile reziduale o sectiune care se re era la re"izuirea conditiilor si sarcinilor. Aici ceea ce trebuie spus este ca liberalitatile! asa cum stiti! pot sa ie #re"ate de sarcini sau de conditii! deci de anumite obli#atii care sunt puse de dispunator in sarcina celui #rati icat. Spre deosebire de )CC! iata ca in NCC inspirandu'se le#iuitorul nostru din alte re#lementari mai moderne! a instituit posibilitatea ca in anumite conditii care sunt precizate aici de la art 188: la 188<! sarcinile si conditiile instituite de dispunator sa poata i re"izuite sau c$iar inlaturate! daca sunt intrunite conditiile pre"azute in mod expres! asupra carora nu insist aici.

DONATIA Ati retinut ca liberalitatile pot i acute prin % cate#orii de acte -uridice.Art 5<6 alin % precizeaza in mod expres ca Nu se pot face liberaliti dect prin donaie sau prin legat cuprins n testament$ . Art urmator! 5<.! de ineste donatia ca iind contractul prin care, cu intenia de a gratifica, o parte, numit donator, dispune n mod irevocabil de un bun n favoarea celeilalte pri, numit donatar$ ! ar mai i trebuit sa spuna ca asta trebuie sa accepte. Nu poti i #rati icat daca nu "rei! e un drept al bene iciarului liberalitatii de a re uza. &ractic cand e "orba despre donatie! care e un act -uridic intre "ii! atunci nu se inc$eie contractul9 cand este "orba despre le#ate! in acea ipoteza daca renunta la mostenire le#atarul atunci este considerat strain de mostenire si si#ur ca nu "a primi obiectul le#atului. Retinem886 ,onatia este un contract! adica un act -uridic intre "ii. Ceea ce mai trebuie retinut in le#atura cu donatia si aceasta rezulta din art 1811 alin *1+ NCC! *dispozitie similara exista si in )CC art <13+0 1Donaia se nc%eie prin nscris autentic, sub sanciunea nulitii absolute$ IJ este un act solemn. 4a donatie! spre deosebire de celelalte contracte care sunt #u"ernate de principiul consensualismului! contractul nu este "alabil ca principiu decat daca este inc$eiat in orma solemna! adica printr'un act notarial. ,onatia este un act solemn@ ;iind "orba despre o liberalitate si#ur ca este "orba si de un contract intuitu personae unde conteaza persoana sau calitatile personale ale celui #rati icat cu consecintele pe care le cunoasteti. Exista cazuri in practica in care se inc$eie donatia in orma autentica! adica se respect conditiile ad solemnitatem si dintr'un moti" sau altul nu se pre"ad alte elemente! de pilda ca e supusa unei conditii sau unui termen! unor modalitati! numai se spune ca e a ectata de modalitati! dar nu se spune care. Intr'o speta solutionata de Casatia ranceza situatia a ost c$iar asta0 s'a inc$eiat donatia in orma autentica! s'a acut mentiune despre existenta unor modalitati! care nu au ost incluse in cuprinsul contractului inc$eiat in orma solemna! ci intr'un act sub semnatura pri"ata! semnat de ambele parti. Solutia a ost de anulare a donatiei in intre#ul ei! deci nu numai a actului acut sub semnatura pri"ata ci si a donatiei principale. ,eci si elementele principale si elementele secundare! iind "orba despre conditii cerute ad solemnitatem! trebuie sa ie respectate intocmai. Aici ri#oarea este la ordinea zilei. >anditi'"a0 se poate ca prin -ocul modalitatilor respecti"e sa se contra"ina altor principii care #u"erneaza donatia si atunci aceasta posibilitate trebuie sa ie eliminata. &rincipiul este ca trebuie sa ie mentionate in mod expres! cu atat mai mult cu cat in sistemele de drept moderne liberalitatile! deci si donatiile! trebuie sa ie publicate

40

in anumite re#istre speciale pentru ca persoanele interesate *pot i interesati creditorii care pot in"oca nulitatea relati"a! daca ala a acut donatii cand el era in stare de insol"abilitate! deci nu'si executa obli#atiile9 mostenitorii le#ali rezer"atari +9 exista un sistem de publicitate si in NCC se pre"ede asa ce"a! toate elementele trebuie sa ie transparente pt a putea i la dispozitia celor interesati. &rincipiul este ca toate elementele contractului de donatie! indi erent ca este "orba despre cele care sunt principale *obiectul! cauza! etc+ sau cele care sunt secundare *modalitatile+ trebuie sa ie incluse in actul notarial@ Acesta este principiul! pentru ca la alin *%+ art 1811 se precizeaza in mod expres! lucrul care nu era acut in )CC! si anume Nu sunt supuse dispoziiei alin$ &'! * ormei autentice+ donaiile indirecte, cele deg%izate #i darurile manuale$. &rincipiul este ca donatia este un act solemn si ca exista aceste 3 exceptii de la principiul solemnitatii@ 4a art 181% se precizeaza ca (n scop de informare a persoanelor care )ustific existena unui interes legitim, notarul care autentific un contract de donaie are obligaia s nscrie de ndat acest contract n registrul naional notarial, inut n format electronic, potrivit legii$ Dispoziiile n materie de carte funciar rmn aplicabile$. ,eci donatiile sunt supuse publicitatii! indi erent de obiectul lor! deci nu soar daca este "orba de imobile! ci de orice bun. Ca principiu! in cazul donatiilor acestea trebuie sa intruneasca conditiile de ond! despre care am discutat! ceea ce am spus la liberalitati in #eneral si#ur ca este "alabil si pt donatie. )a amintiti cand am "orbit despre contractele speciale in #eneral si mai ales despre contractul de "anzare am analizat si mecanismul de ormare al contractului! respecti" o erta si acceptarea. &rincipiul in NCC in materie de o erta si acceptare este ca o erta poate i retractata pana a-un#e! daca e cu termen este obli#atorie pt o ertant din momentul in care a-un#e la destinatar! iar in ceea ce pri"este o erta ara termen in principiu are un termen! termenul rezonabil! in mod normal trebuia sa ie si ea obli#atorie! dar nu este pentru ca autorii NCC au nuantat aici in conditiile pe care le stiti. ,ar in ceea ce pri"este ormarea contractului de donatie la art 1813 NCC a"em dispozitii precise care spun urmatoarele alin *1+ 1*ferta de donaie poate fi revocat ct timp ofertantul nu a luat cuno#tin de acceptarea destinatarului$ Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptrii$ IJ este "orba despre o exceptie de la dreptul comun.In dreptul comun acceptarea produce e ecte *deci se ormeaza contractul+! din momentul in care acceptarea a-un#e la destinatar! indi erent daca acesta a luat sau nu la cunostinta. Aici lucrurile stau cu totul alt el0 nu numai ca trebuie sa a-un#a la o ertant! ci trebuie sa si ia cunostinta. In conditiile in care I se permite o ertantului! donatorului! sa spuna 1 a a-uns la mine! data postei este asta! dar eu nu am luat la cunostinta din nu stiu ce moti"e2! ii dau posibilitatea sa se raz#andeasca IJ nu e posibil asa ce"a@@@@ Se poate -uca o ertantul! donatorul! cum "rea el! nu "ad nicio ratiune! dimpotri"a mi se pare ca este un text care duce la consecinte #ra"e! mai ales ca "edeti ca precizeaza pe urma ca 0 incapacitatea ori decesul o ertantului atra#e caducitatea acceptarii. In dreptul comun! cel putin in cazul o ertei cu termen! decesul sau incapacitatea o ertantului nu au niciun el de consecinta 9 la el ar i trebuit sa ie si aici unde este "orba c$iar de momentul in care se ormeaza contractul. In ceea ce'l pri"este pe destinatarul o ertei la alin *%+ se pre"ede ca 1 *ferta nu mai poate fi acceptat dup decesul destinatarului ei$! deci daca s'a trimis o erta! a a-uns la destinatar si din nu stiu ce moti"e acesta nu a apucat sa zica daca accepta sau nu! nu pot "eni mostenitorii lui! ai destinatarului!

41

sa zica acceptam noi in locul lui. E intuitu personae! deci nu poate decat destinatarul sa accepte sau nu. 1+o#tenitorii destinatarului pot ns comunica acceptarea fcut de acesta$. Acceptarea poate i acuta si tacit sau intr'o alta orma decat orma autentica? NU@ Acceptarea! ca si principiu! trebuie acuta in aceiasi orma ca si o erta! pt ca este "orba despre un act solemn. 4a alin *3+ si *6+ este "orba despre donatiile acute in a"oarea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exrcitiu restransa. De retinut8 Aceste probleme le#ate de c$estiunea o ertei si acceptarii@@@ Ati retinut ca prin de initie donatia este act prin care donatorul transmite ce"a in a"oarea donatarului in mod ire"ocabil! asta inseamna ca nu se poate raz#andi! pt ca daca intr'o orma sau alta isi asi#ura posibilitatea de a relua ceea ce a dat contra"ine unui principiu esential in materie de donatie! si anume ca donatia nu poate i re"ocata in mod unilateral@ &oate i re"ocata pt in#ratitudine sau pt neindeplinirea sarcinilor! dar spre deosebire de le#at care poate i re"ocat oricand de dispunator pana la momentul decesului! donatia care este un contract! rodul a %a "ointe! nu poate i re"ocata unilateral! deci nu se poate raz#andi donatorul. In sensul acesta sunt eloc"ente dispozitiile art 181. NCC care se re era tocmai la acest principiu al ire"ocabilitatii si precizeaza ca Donaia nu este valabil atunci cnd cuprinde clauze ce permit donatorului s o revoce prin voina sa$ 2! iar la alin *%+ ne exempli ica Astfel, este lovit de nulitate absolut donaia care, a! este afectat de o condiie a crei realizare depinde exclusiv de voina donatorului.de pilda daca asta zice 1iti donez daca "reau2! in aceasta ipoteza inseamna ca nu a "rut sa doneze! deci e nula donatia.

b! impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le.ar contracta n viitor, dac valoarea maxim a acestora nu este determinat n contractul de donaie' poate oarte bine de pilda sa aca o donatie de 1888 de euro! iar apoi sa aca datorii de 18 888 de euro IJ atunci nu mai e o donatie! il obli#a cu titlu de sarcina sa zica 1iti donez 1888 de euro cu sarcina de a'mi plati toate datoriile pe care le "oi a"ea la data decesului2. &ractic poate re"eni asupra donatiei! deci e iresc sa nu ie "alabila o ast el de dispozitie.

c! confer donatorului dreptul de a denuna unilateral contractul'in materie de "anzare de pilda se pot insera in contract clause de denuntare de ambele parti sau numai in a"oare uneia dintre parti! aceste clauze aici sunt "alabile! iar in materie de donatie nu! pt ca ar insemna ca contra"ene principiului ire"ocabilitatii! aici nu mai poate i loc de denuntare.

d! permite donatorului s dispun n viitor de bunul donat, c%iar dac donatorul moare fr s fi dispus de acel bun$ Dac dreptul de a dispune vizeaz doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereaz numai n privina acestei pri$2

42

'daca intr'o orma sau alta isi rezer"a dr de a dispune de bun incontinuare dupa data actului de donatie inseamna ca se contra"ine acestui principiu.

Sa a"eti in "edere si precizarile de la art 181:. Sunt "alabile in sc$imb donatiile care de pildaz0 se ace donatia sub conditia rezolutorie ca donatarul sa decedeze inaintea donatorului IJ in aceasta ipoteza o clauza prin care se stipuleaza ca obiectul donatiei se reintoarce la donator este "alabila. ,e ce credeti ca este "alabila! si ca nu se contrazice principiului?&entru ca nu prin "ointa donatorului are loc re"ocarea! ci prin e"enimentul "iitor si nesi#ur! conditie*moartea+! deci e "orba despre o donatie sub conditie. Se pot ace donatii sub conditie! pt ca aceste sunt e"enimente care nu depend de "ointa dispunatorului! depind de $azard! si in aceasta ipoteza si#ur ca ele sunt "alabile. In le#atura cu principiul ire"ocabilitatii donatiilor trebuie sa a"em in "edere si unele texte le#ale care re#lementeaza intr'o anuminta maniera probleme care tin de aceasta materie a liberalitatilor! de pilda la art 33 din 4e#ea nr 13:7155. pri"ind asi#urarile si reasi#urarile care se re era la asi#urarile de "iata. Asi#urarile de "iata I in esenta este "orba despre un contract prin care asi#uratul se obli#a sa plateasca periodic o anumita suma de bani! stipulandu'se in contract ca atunci cand "a deceda asi#uratul sumele respecti"e "or re"eni anumitor persoane. Aceasta persoana care bene iciaza de asi#urarea de "iata respecti"a poate i stabilita ie prin acte intre "ii * se inc$eie contractul de asi#urare se stipuleaza in el con orm art 33 din 4e#ea 13:7155. ca asi#uratul are dreptul sa desemneze pe bene iciarul acestuia pe durata executarii contractului+9 in ipoteza in care desemnarea se ace nu printr'o dispozitie testamentara! se poate ace si in elul asta! si atunci daca e dispozitie testamentara! testamentul iind esentialmente re"ocabil! oricand se poate raz#andi asi#uratul si sa zica ca 1bene iciarul este altcine"a2! in sc$imb atunci cand desemneaza bene iciarul printr'un act in timpul "ietii sale si bene iciarul semneaza contractul ! ce se intampla?nu ar mai trebui sa poata sa'l re"oce asa ar trebui sa ie@@@@ *un autor important spune ca in aceasta ipoteza am a"ea de a ace cu o dero#are de la principiul ire"ocabilitatii donatiei! a irmatia este complet eronata+9 ,aca potri"it dispozitiilor codului ci"il anterior si a codului ci"il actual liberalitatile nu se pot ace decat ie prin donatie! ie prin le#ate si atunci cand sunt acute prin acte -uridice intre "ii nu poate i "orba decat despre donatie! si donatia iind prin esenta ei ire"ocabila! atunci inseamna ca nu poate asi#uratul sa re"oce! sa se raz#andeasca! sa spuna ca bene iciarul este altul. Aici "a ro# sa retineti ca mecanismul prin care bene iciarul dobandeste drepturile rescpecti"e este acela al unei stipulatii in a"oare unui tert. ,aca bene iciarul a la ca a ost desemnat si apuca sa accepte donatia in timpul "ietii asi#uratului atunci este ire"ocabila! nu mai poate i re"ocata. ,aca insa nu a apucat sa accepte atunci este re"ocabila! deci atata timp cat nu a acceptat bene iciarul nu e "orba despre donatie! nu s'a inc$eiat inca donatia@ Cand a accepta s'a inc$eiat donatia. Si#ur ca asi#uratul poate ace altce"a! poate sa rascumpere polita IJ are posibilitatea! si asta i'o da le#ea si se include in contract! de a nu duce contractul pana la s arsit9 de pilda a inc$eiat initial contractul pe 18 ani! a desemnat bene iciarul! ala a semnat deci e bene iciarul donatiei! si in temeiul clauzei care'I da dreptul asi#uratului sa renunte la contract! sa rascumpe polita! in aceasta ipoteza nu poate bene iciarul sa spuna 1domnuleM du contractul pana la s arsit ca eu sunt bene iciarul 1. ,reptul lui nu este actual aici! dreptul lui de"ine actual cand decedeaza dispunatorul si prin contract la care la care a ac$iesat si bene iciarul s'a con erit posibilitatea asi#uratului de a rascumpara polita! deci acolo este "orba despre altce"a. Nu se poate pune semnul e#alitatii intre rascumpararea politei de asi#urare de "iata si re"ocarea donatiei! sunt lucruri complet di erite@ Se poate a-un#e ca prin rascumpararea politei bene iciarul sa nu a-un#a sa primeasca obiectul donatiei! lucrul acesta este "alabil! dar atata timp cat nu a a"ut loc

43

rascumpararea si bene iciarul a acceptat donatia nu se accepta din punct de "edere -uridic ca dispunatorul sa zica nu'l mai "reau pe A! il "reau pe F bene iciar. ,eci contrar opiniei exprimate in literatura de specialitate! "a ro# sa retineti ca acest principiu care este important in materie de donatie! principiul ire"ocabilitatii impiedica solutia contrara9 c$iar daca textul art 33 din 4e#ea 13:7155. ar lasa sa se intelea#a ca ar putea re"eni9 textul este unul care se re era la asi#urari! iar asi#urarile sunt o materie! iar liberalitatile cu totul alta materie. ( pre"edere interesanta din NCC este aceea de la art 1816 'promisiunea de donatie' in )CC nu era re#lementata aceasta problema. Alin *1+ /ub sanciunea nulitii absolute, promisiunea de donaie este supus formei autentice suntem de acord cu principiul acesta! daca actul este solemn asa trebuia sa ie si in alte materii. Alin *%+ (n caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donaie nu confer beneficiarului dect dreptul de a pretinde daune.interese ec%ivalente cu c%eltuielile pe care le.a fcut #i avanta)ele pe care le.a acordat terilor n considerarea promisiunii$ . Sa zicem se ace promisiunea! se ace orma autentica! A ii spune lui F01o sa'ti donez masina mea2 ! si sa spunem ca in "ederea inc$eierii contractului de donatie bene iciarul ia a"ionul de la NeN OorB si "ine la Fucuresti sa ia masina si cand a-un#e acolo ala spune nu mai "reau. In aceasta ipoteza c$eltuielile acute de donatar sunt supuse restituirii9 i'a cauzat un pre-udiciu prin aptul ca nu si'a respectat promisiunea. )edeti ca din textul acesta nu rezulta posibilitatea pronuntarii unei $otarari care sa tina loc unui act autentic si e bine asa. ,ar ne spune alta 1ne#$iobie2 si anume a"anta-ele pe care le'a acordat! de pilda aceeasi ipoteza0 A ii promite lui F ca'I doneaza autoturismul lui! nu'l doneaza si donatarul ericit inc$eie un contract cu C in care'I "inde masina cutare si C ii plateste pretul! ar i "orba despre asemenea a"anta-e pe care le'ar putea obtine con orm acestui tex de le#e donatarul pt ca promitentul nu si'a respectat promisiunea. ,upa ce domnul pro esor a acut pePa S$erlocB Qolmes a obser"at ca e "orba despre un text copiat! dar din ne icire nu cum trebuie din codul ci"il ?uebec! art 1<1% 1 promisiunea nu con era bene iciarului promisiunii dreptul de a reclama de la promitent in lipsa din partea acestuia de a' si indeplini promisiunea de daune interese ec$i"alente celor pe care le'a acut donatarul cand s'a bazat pe aptul ca I s'a acut promisiunea sau sa se ie despa#ubit cu a"anta-ele pe care bene iciarul le'a concedat! adica le'a acordat2 IJ nu spune ca tertilor! si "ine Min Rustitiei din ?uebec si ne exempli ica despre ce este "orba0 este "orba despre acea situatie in care de pilda! parintele ii promite copilului ca o sa'I doneze casa si ii spune ca pana atunci sa sape el #radina in iecare an! sa semene si sa aca toate treburile prin #ospodarie9 se apuca copilul si "reo . ani tot lucreaza! in aceasta ipoteza are dreptul sa obtina reparatii pt ca sunt reparatii pe care le'a obtinut nu un tert! cum spune NCC nostru aiurea! ci a"anta-ele pe care le'a obtinut donatorul de pe urma promisiunii! deci este "orba despre cu totul altce"a. Cred ca sunteti cu totul de acord ca daca obtinut donatorul a"anta-e de pe urma promisiunii determinandu'l pe ne ericitul donatar sa aca anumite prestatii in contul a ceea ce obtine este un lucru acceptabil! pe cand cu totul altce"a este asa cum spune art 1816 alin *%+! sa ie obli#at donatorul sa'l despa#ubeasca pe donatar cu a"anta-ele pe care le'a acordat unui tert! deci este ca si cand ar i obtinut bunul si l'a instrainat! ori el nu l'a obtinut. Aici reparatiile astea se acorda cu titlul de raspundere delictuala! iar la raspunderea delictuala poti sa raspunzi doar pt pre-udiciul e ecti" su erit si pre"izibil! deci nu poti sa raspunzi pt orice. Se apuca donatarul si ace promisiuni! inc$eie contracte cu tertul! si el nu are bunul inca in patrimoniul sau si din dispozitiile art 1816 rezulta implicit ca donatorul se poate raz#andi! deci nu rezulta din textul acesta ca e obli#at si daca nu o ace "ine instanta si pronunta $otararea! deci cu alte cu"inte pt donatar nu e si#ur ca "a dobandi bunul! dar in ipoteza in care pro itand de promisiune donatarul ace anumite c$eltuieli! su era anumite pre-udicii atunci aceste pre-udicii sunt puse in sarcina donatorului. Nu se poate a-un#e la concluzia la care au a-uns autorii NCC ca daca de

44

pilda s'a instrainat blana ursului din padure! donatarul a inc$eiat cu un tert un contract promitandu'I acestuia! a"anta-ul respecti" trebuie sa'l respecte donatorul! deci cu alte cu"inte sa'I dea contra ec$i"alentul bunului! ceea ce este cu totul si cu totul anormal. Art 1811 alin *3+ pre"ede 10unurile mobile care constituie obiectul donaiei trebuie enumerate #i evaluate ntr.un nscris, c%iar sub semntur privat, sub sanciunea nulitii absolute a donaiei$ . ( dispozitie similara exista si in )CC! este "orba despre ceea ce se numeste 1actul estimati"2! care trebuie realizat in situatia in care obiectul donatiei il constituie bunurile mobile. Sanctiunea sub care este instituit acest text de le#e este nulitatea absoluta. ,eci "edeti daca nu este respectata aceasta ormalitate care a ost instituita pt a asi#ura pe de'o parte ire"ocabilitatea donatiei! sa se stie exact care sunt bunurile care ormeaza obiectul donatiei! si pe de alta parte pentru a a"ea elemente precise la care sa se poata re eri partile interesate atunci cand se pune problema raportului donatiei si a reductiunii. Retineti8886 sanctiunea este nulitatea absoluta. Anterior le#ea nu pre"edea expres care era sanctiunea si unii spuneau una! altii spunea alta! dar acuma lucrurile sunt clare! sanctiunea este nulitatea absoluta. &roblema care se pune insa este dat iind aptul ca acest text urmeaza intai la alin 1 principiul ca donatia este un act solemn! apoi alin % exceptiile de la principiul ca donatia este un act solemn 0 atunci cand este "orba de donatia sub orma darului manual! donatia indirecta! sau donatia de#izata! problema care se pune este daca statul acesta estimati" trebuie sa ie intocmit cand e "orba despre donatiile inc$eiate in orma autentica sau si atunci cand e "orba despre donatiile care se inscriu in exceptie?0 dar manual! donatie indirecta sau donatie de#$izata. Sub re#imul )CC re#lementarea se re erea doar la donatiile inc$eiate in orma autentica9 la donatiile de#$izate nici nu poate i "orba de asa ce"a deoarece acolo e "orba despre aparenta unui act cu titlu oneros si in secret se inc$eie un act cu titlu #ratuit! deci acolo prin insasi ratiunea de#$izarii se exclude posibilitatea ca partile sa inc$eie un act estimati"9 sau si la donatia indirecta caracteristica este ca nu mai a"em de'a ace cu o simulatie! cu o ascundere! a"em de'a ace cu un act care ie este cu titlu oneros si in parte este cu titlu #ratuit! ie a"em de'a ace cu un act care este neutru in principiu *ex0 remiterea de datorie+ dar care poate i si cu titlu oneros si cu tiltu #ratuit9 or aici! in cazul donatiei indirecte! daca partile pre"ad prin actul pe care'l inc$eie ca este "orba despre o donatie! atunci nu mai este "orba de o donatie indirecta! este "orba despre o donatie care nu respecta ormele pre"azute de le#e! deci e lo"ita de nulitate absoluta. Cel putin in cazul donatiilor de#$izate si donatiilor indirecte textul acesta de la alin *3+ nu cred ca se poate aplica! am putea discuta la donatia sub orma darului manual. Ramane aceasta neclaritate in le#atura cu s era de aplicare. Ati retinut ca exista 3 exceptii de la re#ula ormei autentice a donatiei! si anume cele pre"azute la art 1811 alin % NCC0 donatiile indirecte! donatiile de#$izate si darurile manuale. Sub re#imul )CC desi practica -udiciara si doctrina recunostea aceste exceptii ! iata ca in NCC se pre"ede in mod expres. 1) DARUL MANUAL In esenta darul manual asa cum rezulta din dispozitiile art 1811 alin *6+ are ca obiect 0unurile mobile corporale cu o valoare de pn la 12$333 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepia cazurilor prevzute de lege$ Darul manual se nc%eie valabil prin acordul de voine al prilor, nsoit de tradiiunea bunului$ . ,eci trebuie sa ie intrunite % conditii0 pe de o parte acordul de "ointa! iar pe de alta parte traditiunea bunului. ,e'a lun#ul timpului! intr'ade"ar cel putin la inceputuri s'a considerat ca obiect al darului manual il pot constitui doar bunurile mobile corporale! deoarece in conceptia clasica! de la romani si pana prin sec 15! se considera ca nu pot i transmise de la o persoana la alta doar bunurile cormporale nu si bunurile incorporale! ulterior insa si in ultimul timp aceasta conceptie este oarte

45

raspandita pot orma obiect al actelor -uridice si drepturile incorporale. &roblema este aici la darul manual trebuie sa ie "orba despre o predare a bunului si si#ur ca principiu7 ca re#ula doar bunurile corporale pot i predate de la mana la mana. =rebuie sa stiti insa ca in practica -udiciara si in doctrina pana la intrarea in "i#oare a NCC s'a admis ca pot orma obiect al darurilor manuale si bunuri care sunt incorporale. ,e pilda! s'a recunoscut ca este "orba despre un dar manual cand o pers transmite din contul sau bancar in contul unei alte persoane cu intentia de a #rati ica o suma de bani9 in lumina alin *6+ aici nu am mai a"ea o donatie sub orma darului manual! pt ca in aceasta ipoteza nu putem "orbi de bun mobil corporal *s'a modi icat paradi#ma? nu stim! mai bine nu spunea! bunuri mobile trebuia sa spuna si sa ne lase pe noi sa stim pt ca "'am spus ca in timp s'a constituit o doctrina! s'au acceptat niste lucruri! iar acum lucrurile s'au bul"ersat+. Nici pana acum nu se admitea de pilda ca poate orma obiect al darului manual o creanta! de pilda0 A se an#a-eaza ata de F sa'I aca o lucrare si ii cedeaza creanta respecti"a unui tert! aici nu poate i "orba despre un dar manual pt ca nu se poate preda ser"iciul respecti" de la mana la mana! trebuie sa inter"ina debitorul sa execute lucrarea! etc IJ o ast el de cesiune nu poate i acuta decat prin mecanismul cesiunii de creanta! care este altce"a decat o cesiune de bunuri mobile cosiderate ca iind corporale. )or i probleme cu interpretarea acestui text! pt ca daca se interpreteaza strict in litera lui atunci ceea ce s'a admis unanim pana acum in practica -udiciara si in doctrina nu mai poate i admis si "'am dat exemplul cu transmisiunea dr de creanta! adica trans erul dintr'un cont in altul s'a admis ca poate orma obiectul unui dar manual9 aici ar#umenatarea a ost aceea ca in aceasta ipoteza ceea ce se transmite nu este dreptul de creanta ci suma de bani9 si#ur ca suma de bani poate i data izic *parintele ii da iului 1po tim 18 888 euro! a ce "rei cu ei2..ce ericire..+ sau poate i "orba despre un trans er din acesta in cont. Atunci un trans er in cont nu mai e donatie? ,upa NCC nu ar mai i. Ar trebui sa interpretam sinta#ma aceasta 1bunuri mobile corporale2 intr'un inteles mai lar#! deci nu in intelesul oarte izic al notiunii! deci sa admitem ca prin bunuri mobile corporale se intele# si bunurile care sunt incorporale! dar care sunt susceptibile de a i transmise de la unul la altul9 cum este cazul de ex si situatia in care este "orba despre o S.C. cu actiuni care sunt dematerializate! nu sunt pe suport de $artie sau un alt auport material! ci sunt inscrise numai in cont! intr'un cont se scrie cine sunt titularii de actiuni! cate actiuni are cutare! cate actiuni are cutare IJ intr'o ast el de ipoteza s'a admis ca se pot transmite de la o persoana care la un moment dat detine un nr de actiuni la o ast el de societate la o alta persoana! considerandu'se ca o ast el de predare! transmisiune de la mana la mana! are loc la momentul la care se ace mentiunea in re#istrul societatii sau in re#istrele care sunt tinute de alte institutii! ca titularul actiunilor dematerializate nu mai este A! ci este F. S'a admis ca poate i "orba despre o donatie sub orma darului manual. Am putea sa spunem ca de acum inainte o ast el de transmisiune nu mai este o donatie sub orma darului manual? Nu cred ca am a"ea ar#umente sa spunem ca nu. ,eci textul acesta care spune ca e "orba despre bunuri mobile corporale trebuie nuantat! cred ca trebuie sa admitem ceea ce s'a admis pana acum! cred ca asta ar trebui sa ie interpretarea rationala si nu sa spunem ca daca nu e bunul material atunci nu poate orma obiectul unei ast el de donatii pe moti" ca nu se poate ace predarea. Asta nu inseamna insa ca s'ar putea sustine! mer#and mai departe decat s'a mers pana acum! ca obiect al darului manual il pot constitui si creantele.Nu pot sa'l constituie asa cum s' a retinut. Ceea ce di era ata de ceea ce se sustinea sub re#imul )CC este aptul ca potri"it alin *6+ art 18110 bunurile care pot orma obiect al darului manual nu pot depasi "aloarea de %..888 lei9 anterior "aloarea putea i nelimitata. Si#ur ca aici exista ar#umente0 la ora actuala bunurile mobile pot sa aiba "alori imensea0 actiunile! titlurile! metale pretioase! etc. ,eci "aloarea bunurilor mobile poate i enorma si atunci ar exista ar#umente! se poate accepta aceasta idee ca atunci cand "aloarea este mai mare decat

46

aceasta suma atunci trebuie respectata conditia ormei autentice! pt ca daca se doneaza sub aceasta orma sa zicem o suma de 388 888 lei! in aceasta ipoteza depasindu'se limita maxima pre"azuta de textul de le#e in"ocat daca nu este in orma autentica este nul! deci ca donatie nu produce e ecte. Interpretarea trebuie sa ie oarte stricta. Aici ratiuni exista pt aceasta limitare. Ati retinut ca pt a i "orba de un dar manual trebuie sa subziste % conditii0 sa existe acordul de "ointa al partilor si sa se i predat bunul! sa se i acut traditiunea! intr'o orma sau alta *la titlurile dematerializate traditiunea se poate considera ca iind acuta prin mentiunea acuta in cont! sau cand este "orba despre transmisiunea sau trans erul unei sume de bani dintr'un cont in altul mentiunile pe care le ace banca in conturile respecti"e tin locul de aceasta remitere materiala a bunului+. ,ECI! nu poate i "orba despre o donatie sub orma darului manual daca nu decelam un acord de "ointa in sensul de a ace o donatie! trebuie do"edita intentia de a #rati ica.Si in al doilea rand! nu e su iecient sa existe un acord! c$iar daca sa zicem a ost inclus intr'un act sub semnatura pri"ata9 daca s'a acut un ast el de act si nu s'a predat bunul poate a"ea "aloarea -uridica a unei promisiuni si se aplica dispozitiile art 1816! deci nu se poate a-un#e la obli#area la donatie! dar poate i obli#at donatorul care nu'si indeplineste promisiunea sa raspunda ata de donatar. Intrebarea este daca este "orba despre un act consensual sau nu? Este un contract real si contractul real ce el de contract este?e un contract solemn! deci aici remiterea bunului tine de esenta! deci e "orba despre o solemnitate. @@@A nu se con unda obligatia de predare care decur#e dintr'un contract *de pilda se inc$eie un contract de "anzare si predarea este amanata la un alt moment decat acela al realizarii acordului de "ointa! in aceasta ipoteza cumparatorul daca "anzatorul nu'si indeplineste obli#atia poate "eni sa spuna 1te dau in -udecata sa te obli#e instanta sa'mi dai bunul2+9 aici este "orba despre executarea contractului "alabil inc$eiat. Aici la donatia sub forma darului manual daca s'a realizat acordul de "ointa! dar nu s'a predat bunul! nu s'a acut traditiunea! nu poate "eni donatarul sa zica 2cer executarea contractului2 pt ca nu s'a inc$eiat contractul9 contractul nu e inc$eiat decat atunci cand s'a acut remiterea bunului! pana in acel moment nu este "orba decat despre o promisiune care are alt re#im -uridic! deci nu poate i constrans donatorul sa execute propriu'zis donatia! ci poate i obli#at doar la daune interese@@@@ Se poate intampla de pilda! a ost cazul intr'o speta solutionata de instantele din tara noastra! ca o persoana i'a spus altei persoana ca 1tabloul asta de >ri#orescu este al tau2! dar a ramas la el9 dupa un timp a "enit cel care a ost #rati icat si i'a cerut tabloul! iar el spune ca nu I l'a dat9 instantele noastre au zis ca e "alabila donatia. )a ro# sa retineti ca nu este "alabila deloc! in aceasta ipoteza nu s'a acut traditiunea. ,ar putea ramane bunul intr'o alta ormula -uridica la donator?daca se demonstra ca a existat acordul de "ointa si s'a e ectuat traditiunea !a zis 1uite e al tau2! dar ramane la mine cu titlu de depozit! in aceasta ipoteza este "alabila! deci i se pot recunoaste e ecte -uridice. ,ar in"ers! daca sa zicem cel care ar urma sa bene icieze de liberalitate este in posesia bunului cu titlu precar! este comodatar! a primit o masina ca sa o oloseasca cu titlu #ratuit9 in aceasta ipoteza sa zicem ca se intele#e cu proprietarul bunului sa pastreze bunul cu titlu de donatie! dar bunul este de-a la el9 sunt realizate elementele donatiei sub orma darului manual? Sa ne erim de interpretarile strict literale ale textelor! problema este daca sunt intrunite conditiile! indi erent in ce ordine! *e cu titlu precar! dar nu pot partile sa inter"erteasca titlul? Ex0 la posesie poti sa ii locatar si dupa sa te comporti ca proprietar9 se recunoasc e ecte -uridice cand are loc inter"ertirea titlului de posesie! cand din precar te comporti ca proprietar! are

47

e ecte din punctul de "edere al uzucapiunii9 nu ar i aceiasi ratiune si aici?+. Nu trebuie oarte ormal interpretat totul ca a-un#em la absurd! nu trebuie sa "ina donatorul din strainatate sa impin#a mai incolo bunul pt a i donatie! este indea-uns sa se intelea#a prin tele on spre ex 1tine'l cu titlu de donatie! ia'l la tine! #ata de azi esti donatar! deci proprietarul bunului2. ,eci in aceasta ipoteza daca se demonstreaza ca exista stapanirea bunului si acordul de "ointa! sunt indeplinite conditiile pt a i "orba despre o donatie sub orma darului manual. ,at iind aptul ca obiectul trebuie sa'l constituie bunuri care sa poate i supuse traditiunii! c$iar si atunci cand este "orba despre bunuri dematerializare! nu pot orma obiect al donatiei sub orma darului manual de pilda cote parti indi"iza! nu poti sa transmiti 1domnule am cota 173 din bunul asta! ti'o transmit tie cu titlu de dar manual29 cum s'ar putea preda cota! cum s'ar putea ace traditiunea la cota?@ Nu se admite ca poate orma obiectul donatiei sub orma darului manual. Se admite insa ca darul manual poate i insotit de con"entii accesorii prin care partile sa pre"ada de pilda ca dispunatorul isi mentine uzu ructul! sau ca transmite nuda proprietate la donator! urmand ca proprietatea sa se intre#easca cand decedeaza dispunatorul! care bene iciaza de uzu ruct9 sau sa se spuna in"ers0 se transmite uzu ructul! nuda proprietate ramane la dispunator! deci se recunosc ca "alabile ast el de con"entii9 si#ur ca la inceput au existat discutii! ca s'a spus ca nu poti sa aci traditiunea uzu ructului! altii mai intelepti au zis ca nu se poate transmite uzu ructul! pt ca este imaterial! dar se poate transmite bunul si sa retin prin con"entia respecti"a nuda proprietatea! sau in"ers uzu ructul9 deci ast el de con"entii exista si sunt recunoscute de practica -udiciara si de doctrina. Si pe "iitor se "or mentine aceste principii. Ceea ce mai trebuie retinut este aptul ca traditiunea7transmiterea7predarea bunului trebuie sa ie e ecti"a! sa nu ie doar iluzorie. Si#ur ca se poate intampla ca traditiunea sa se aca prin intermediul unui mandatar! de pilda0 A sa'i spuna lui F 1 ia autoturismul acesta! i'l predai lui C! i'l transmit cu titlu de donatie2. In aceasta ipoteza se pune intrebarea cand s'a inc$eiat contractul! cand s'a predat autoturismul lui C sau cand a la A potri"it acestui text 1813! ca C a primit bunul si a ost de acord? &otri"it acestui text nu ar i inc$eiat contractul pana nu zice dispunatorul 1 am a lat ca ala a acceptat2. Ce ne'ar permite sa instituim o asemenea exceptie? Asta ar insemna sa aducem o in-urie celor care au re#lementat asa cum au re#lementat asa cum au re#lementat9 aici trebuia sa se pre"ada! normal era intr'ade"ar bunul simt! sa spunem daca ala a zis la mandatar 1du'i bunul la ala2 si ala zice 1da2! la momentul respecti" s'a ormat contractul! adica produce e ecte donatia sub orma darului manual. &t ca alt el inseamna ca in timpul 1 0 dispunatorul ii zice mandatarului ia bunul si du'l la cel #rati icat! ala sa'l preia si dupa sa "ina donatorul si sa zica 1eu nu am a lat aptul ca tu ai primit bunul si ca ai ost de acord cu donatia! deci da' mi bunul inapoi2! adica pana la momentul acela este re"ocabila IJ ceea ce este cu totul inacceptabil@@@ *trebuie re"izuit codul+. =rebuie sa mai retinem ca traditiunea trebuie sa ie actuala si de initi"a. ,eci principiul iind ca donatiile sunt ire"ocabile nu trebuie sa'si asi#ure intr'o orma sau alta dispunatorul posibilitatea de a relua bunul@@@,e pilda! au ost cazuri in care a zis dispunatorul 1iti donez tie continutul casetei cutare unde sunt diamante! titluri de comert etc!2 dar isi pastreaza el c$eia! inseamna ca poate "eni oricand sa desc$ida. Sa "edem daca atunci practica -udiciara nu a admis ca in aceasta ipoteza ar i "orba despre o donatie "alabila sub orma darului manual cu moti"area ca poate dispunatorul sa reia bunul.,ar daca ne #andim la textul de la art 1811 alin *6+ care spune ca bunurile mobile care ormeaza obiiectul darului manual pot i transmise in orma asta si la alin *3+ spune ca trebuie sa se ace actul estimati"9 deci exemplul iind ca dispunatorul zice 1continutul casetei asteia este al tau cu titlu de donatie2 si ace un act estimati"0 sunt atatea bunuri! atatea diamante! atatea titluri! "aloreaza atata9 dar daca si'a pastrat c$eia

48

inseamna ca nu a a"ut loc traditiunea ! dar nu e "orba despre un abuz.,aca i'a dat c$eia si dupa a subtilizat'o e "orba despre un abuz! in acest caz s'a inc$eiat contractul "alabil! proprietatea este la donatar si ca celalalt a urat! trecem in domeniul penalului.

Alt exemplu0 transmite o suma de bani din contul lui in contul bene iciarului rezer"andu'si dreptul! pastrandu'si posibilitatea de a a"ea acces la cont! de a retra#e si el din cand in cand anumite sume de acolo IJ aici nu s'a acut o predare e ecti"a. Alt exemplu0 A ii trans era din contul lui o suma de bani lui F! 18 888 de lei! si isi pastreaza calitatea de imputernicit! deci are dreptul de a intra in cont si de a ace operatii IJ in ipoteza aceasta retineti el este un mandatar si mandatarul are obli#atia de a da socoteala9 deci in aceasta situatie accesul la cont nu'i da posibilitatea celui care are imputernicirea sa oloseasca sumele pt el! trebuie sa'i dea socoteala mandantului! care este cel #rati icat! desi exista practica -udiciara c$iar si in ;ranta care spune ca in aceasta ipoteza nu s'a inc$eiat in mod "alabil! mie mi se pare ca s'a inc$eiat in mod cat se poate de "alabil pt ca este un mandat! mandatarul este un imputernicit! nu poate ace ce "rea el9 daca scoate sumele si le oloseste in interesul propriu raspunde pe temeiul contractului de mandat! dar in aceasta ipoteza donatia s'a realizat! cel care a de"enit titularul contului este donatar si cel care si'a pastrat posibilitatea de ace operatiuni pe cont! dar in numele si pe seama donatarului! trebuie sa dea socoteala! deci sunt intrunite conditiile pentru a retine ca este "orba despre o donatie inc$eiata in mod "alabil. Alt exemplu0 o persoana care urma sa participe la batalia de la Saterloo a transmis printr'o scrisoare * e un caz autentic+ unui amic din ;ranta printr'un plic un numar de actiuni! sume de bani si a spus in elul urmator0 1urmeaza sa intru in batalie! iti transmit bunurile astea! daca supra"ietuiesc mi le dai inapoi! daca mor sunt ale tale2 si a murit la Saterloo. &roblema e0 daca in aceasta ipoteza s'a inc$eiat un contract de donatie sub orma darului manual "alabil sau nu? &t ca s'a nascut un liti#iu intre cel care a primit bunurile respecti"e si mostenitorii dispunatorului. In aceasta ipoteza destinatarul bunurilor respecti"e nu de"enea proprietar decat sub conditia suspensi"a ca dispunatorul sa decedeze! asta insemna ca daca nu deceda bunurile trebuiau sa ie restituite! dar transmisiunea a ost de initi"a dar sub conditie. ,eci este posibil ca o donatie sub orma darului manual sa ie a ectata de o conditie9 tot asa poate i a ectata si de un termen. )edeti cat de di"erse pot situatiile in care este sau nu este "orba despre darul manual! deci trebuie sa im oarte atenti la conditiile care trebuie intrunite si daca intr'un caz sau altul putem retine ca sunt intrunite sau nu. Retineti@@@0 trebuie sa existe acordul de "ointa si trebuie sa existe traditiunea@ Si#ur ca! din punct de "edere probatoriu pot exista probleme. Sa zicem o persoana primeste o suma de bani in cont! i'o trans era A lui F in cont! si dupa o "reme "ine A si spune da'mi inapoi suma respecti"a ca ti'am dat'o cu titlu de imprumut. In aceasta situatie practic nu se poate ace o proba certa cu ce titlu i'a dat'o0 de imprumut sau de liberalitate? ,r rancez in ipoteza aceasta spune ca unctioneaza o prezumtie de donatie in a"oarea celui care a primit bunul. In primul rand! daca nu se poate proba asa ce"a prezumtia nu mai poate i retinuta! simplul apt ca ala a primit bunurile. ,eci ipoteza este ca s'a trasnmis suma de bani dintr'un cont in altul! au ost de acord partile! dar nu se stie in ceea ce a constat acordul 0 donatie! imprumut. In aceasta situatie a"em o dispozitie expresa in NCC! art 1%%. alin *%+! care ace distinctia! si pe buna dreptate! intre obiectul obligatiei ' care poate i determinat sau determinabil! deci pot exista elemente cu a-utorul carora sa se stabileasca in "iitor! dar cand este "orba despre obiectul

49

contractului ' care consta in operatiunea -uridica insasi IJ trebuie sa ie determinat ! sanctiunea iind nulitatatea absoluta! daca nu e determinat. ,eci daca'i nulitatea absoluta atunci abia se poate in"oca imbo#atirea ara -usta cauza! deci reclamantul poate obtine casti# de cauza pe acest temei! in"ocand nulitatea operatiunii poate sa zica instantei considerati'o cum "reti! nu'i determinata IJ nul absolut! deci imbo#atire ara -usta cauza! deci po"estea cu prezumtia de liberalitate nu unctioneaza. Este important textul acesta! a"and o importanta decisi"a intr'o anumita situatie@@@@ Ati retinut in esenta ca una dintre exceptiile de la orma autentica este donatia sub forma darului manual care trebuie sa intruneasca conditiile pe care le'am expus.

2) DONATIILE DEGHIZATE In pri"inta acestora codul nu precizeaza! dar exista doctrina! exista -urisprudenta constituita anterior.In esenta este "orba despre pe de o parte un act aparent! care nu este o donatie! de pilda este o "anzare! si se poate demonstra prin probe ca desi aparenta este de "anzare in realitate contractul este o donatie ! iind intrunite conditiile pe care le stiti. In ipoteza in care de#$izarea nu s'a acut in scopuri ilicite e "alabila! deci poate sa produca e ecte -uridice.,eci donatia deg%izata presupune un act aparent care este cu titlu oneros si un act ascuns care este donatia! deci e "orba despre un act simulat! asta este donatia de#$izata. In situatia in care de pilda ceea ce se simuleaza este persoana donatarului! de pilda se spune0 este #rati icat H! dar in realitate a ost #rati icat O IJ in aceasta ipoteza nu a"em de'a ace cu o donatie de#$izata! deorece este o simulatie prin interpunere de persoane si asta nu se con unda cu donatia de#$izata@@@@ 4a donatia de#$izata prin de initie trebuie sa a"em de'a ace cu un act aparent care e cu titlu oneros! si cu un act ascuns! care poate i do"edit cum?in conditiile dreptului comun aplicabil simulatiei. &rincipiul este ca intre parti se do"edeste prin inscris! ca principiu! si exista exceptiile cunoscute0 daca exista un inceput de proba scrisa! daca intre parti exista anumite relatii de apropiere atunci poate i do"edit prin orice mi-loc de proba.

) DONATIILE INDIRE!TE Aici nu mai a"em de'a ace cu un act simulat *deci nu mai exista un act aparent care nu e real si un act ascuns care este liberalitatea+! ci a"em de'a ace cu un act care poate i tratat si ca oneros ' de pilda o "anzare in care pretul pt care se ace transmiterea prorpietatii este mai mic decat pretul real! dar ara a i lezionar sau derizoriu! si in aceasta ipoteza! si#ur ca actul poate i o "anzare din anuminte moti"e0 din nestiinta! ca asa a "rut el! a "rut sa "anda repede ! poate ramane o "anzare. ,ar se poate demonstra! cu probe! ca aceasta di erenta de "aloare! in exemplul0 dat a acceptat "anzatorul sa primeasca o suma mai mica cu titlu de pret in intentia de a #rati ica pe cumparator. )edeti ca aici nu mai a"em de'a ace cu un act simulat! a"em de'a ace cu un act care e "alabil ca atare! ca "anzare in exemplul dat. Se cere sa nu rezulte din actul respecti" ca ar i ost "orba de donatie0 daca de pilda comit partile imprudent sau si spun ca di erenta de pret este o donatie ' daca actul e inc$eiat in orma autentica e "alabil! s'a respectat conditia art 1811! daca nu atunci nu e "alabil! e nul pt ca nu s'a indeplinit conditia de orma. ,eci la donatia indirecta nu rezulta din actul insusi ca este "orba despre o liberalitate@

50

&oate i "orba si despre un act neutru! cum este de pilda actul remitere de datorii! renuntare la o creanta! sa zicem A are o creanta ata de F si ace o remitere de datorie! renunta la datoria respecti"a! spunem ca actul este neutru! ca renuntarea respecti"a sa ie in contul unei datorii pe care el o are ata de celalalt si atunci a operat o stin#ere a obli#atiilor reciproce prin compensatie. ,ar poate i "orba despre o renuntare care sa se poata demonstra ca este acuta cu intentia de a #rati ica ' in realitate suma este datorata dar pt ca "rea sa'l #rati ice pe celalalt! in aceasta ipoteza poate i "orba despre o donatie indirecta. =ot o donatie indirecta poate i in situatia in care parintele de pilda ac$ita o datorie a iului9 iul are o datorie si tatal are #andul bun sa'I plateasca iului IJ in aceasta ipoteza a"em de'a ace cu o donatie indirecta *nu este dar manual pt ca nu i'a dat lui banii IJ nu exista traditiunea+ pt ca a a"ut loc o #rati icare! prin plata datorie respecti"e s'a creat un a"anta- in patrimoniul iului! se stin#e datoria respecti"a! deci are un casti# si in mod corelati" tatal are o pierdere! deci iata cum se poate realiza o donatie indirecta de aceasta maniera. =rebuie sa retinem ca donatiile indirecte reprezinta o cate#orie reziduala! adica reprezinta acea donatie care nu este nici donatie solemna! nici dar manual ! nici donatie de#$izata! dar totusi este o liberalitate. ,eci in ipoteza in care nu putem incadra in niciuna dintre celelalte orme ale donatiei! atunci a"em de'a ace cu o donatie indirecta. SUCCESIUNI'CURS . %/.83.%813

TESTAMENT'L

)a amintiti ca saptamanile trecute am "orbit dspre liberalitati in #eneral! ca specie a actelor -uridice. Ati retinut ca in dreptul nostru liberalitati se pot ace doar prin donatii si le#ate sau testamente. Am discutat despre donatii! ati "azut ca e "orba despre un act -uridic! in principiu este "orba despre un contract solemn! si exista cele 3 exceptii cand donatia este "alabila ara indeplinirea conditiei inc$eierii prin act notarial autentic! si anume cazul darului manual! a donatiei deg%izate si a donatiei indirecte. Astazi trecem sa dicutam despre testament! cel de'al doilea act -uridic prin intermediul caruia se pot realiza liberalitati! deci trecem la de"olutiunea testamentara a mostenirii. Ati retinut din primele cursuri ca mostenirea se poate de eri! adica transmite! ie prin le#e! ie prin testament! atunci cand cel care a decedat a lasat dispozitii testamentare. Ati retinut ca re#lementarile le#ale re eritoare la mostenirea le#ala sunt supleti"e! adica se aplica cand nu exista dispozitii testamentare si ca orice persoana izica poate ace liberalitati prin testamente. Sa "edem cum si in ce conditii.

51

Mostenirea testamentara nu exclude posibilitatea ca aceasta sa se de ere in parte si prin le#e! deci e posibil ca una si aceeasi mostenire in parte sa ie le#ala si in parte testamentara. ,e pilda! daca cel care a decedat are un iu! mostenitor rezer"atar! si a lasat un le#at uni"ersal in a"oarea unui tert! in aceasta ipoteza! pentru -umatate din mostenire! partea re"enind iului cu titlu de rezer"a! mostenirea este le#ala! iar pentru cealalta parte! este testamentara IJ e posibil ca o mostenire sa se de ere si prin le#e si prin testament. Si#ur ca in situatia in care nu exista mostenitori rezer"atari! atunci cel care a decedat a putut sa dispuna prin le#ate de intrea#a mostenire! deci intrea#a mostenire sa ie testamentara.

Testamentul este un act -uridic! deci un act care se intemeiaza pe o mani estare de "ointa. Mai intai "om ace o prezentare #enerala a testamentului! ca act -uridic! sa "edem care sunt trasaturile lui -uridice! iar pe urma analizam concret iecare din ormele testamentare! caci exista mai multe orme de testamente.

De$initie6 art <8% )CC0 1act re"ocabil! prin care testatorul dispune pentru timpul incetarii sale din "iata de tot sau o parte din a"utul sau2. Aceasta de initie a ost criticata de unii doctrinari pe moti" ca ar i con undat testamentul! care ar i un act -uridic cadru! care poate contine si le#ate! dar si alte mani estari de "ointa! cu le#atul! care este actul -uridic speci ic prin care se transmit mortis causa bunuri sau parti din patrimoniul celui decedat. Art 1836 NCC0 1act unilateral! personal si re"ocabil! prin care o persoana! numita testator! dispune *"edeti ca autorii NCC au ocolit problema! n'au mai zis cu pri"ire la ce dispune+ in una din ormele cerute de le#e pentru timpul cand nu "a mai i in "iata2.

4a art 183. insa! "ine NCC si spune ca se poate dispune prin testament! acandu'se dispozitii la patrimoniul succesoral sau bunurile succesorale! spune textul0 desemnarea directa sau indirecta a le#atarilor! dar mai precizeaza ca alaturi de aceste dispozitii! care se re era la bunuri! sau c$iar si in lipsa unor asemenea dispozitii! testamentul poate sa contina dispozitii re eritoare la parta-! re"ocarea dispozitiilor testamentare anterioare! dezmosteniri! numirea de executori testamentari! sarcini impuse le#atarilor sau mostenitorilor le#ali! si alte dispozitii care produc e ecte dupa decesul testatorului. ,aca analizam enumerarea continuta in acest text de le#e! "edem ca totusi nu putem "orbi despre testament decat daca exista si dispozitii cu pri"ire la bunuri! iar aceasta! si#ur! nu i#noram aptul ca prin testament pot i acute si dispozitii care nu au le#atura cu bunurile sau cu patrimoniul lui de cu-us. ,e pilda! se pot dona or#ane sau se poate ace recunoastere unui copil nascut in a ara casatoriei. E posibil ca o persoana sa lase un act! caruia sa ii zica testament! prin care sa aca doar recunoasterea unui copil nascut in a ara casatoriei! iar atunci problema este daca actul respecti" este un testament sau nu. Ne #andim mai intai ce e mostenirea testamentara! deci cand "orbim despre o mostenire testamentara! si implicit despre testament0 atunci cand cel care a decedat! in ideea de a dispune alt el decat spun normele re eritoare la mostenire! ace acte de dispozitie cu pri"ire la bunurile sale.

52

IJ asa cum au spus unii autori! nu credem ca pot exista testamente! in ade"aratul sens al cu"antului! decat atunci cand exista si acte de dispozitie cu pri"ire la bunuri.

In exemplul acela cu actul prin care cel decedat a acut recunoasterea unui copil din a ara casatoriei si in a ara de asta! nu a mai acut nicio dispozitie! numai prin extensie sau intr'un inteles mai lar# putem sa ii spunem actului respecti" testament! pentru ca in realitate acel act nu "a i supus conditiilor de "aliditate ale unui testament "eritabil! care contine dispozitii re eritoare la bunuri! nu e supus reductiunii! ba! mai mult decat atat! potri"it dispozitiile art 61: alin 3 NCC! spre deosebire de testament! care prin de initie ati "azut ca este un act revocabil! recunoasterea unui copil nascut in a ara casatoriei este irevocabil! deci contrazice esenta testamentului! care e un act re"ocabil.

IJ =estamentul este un act -uridic prin care! intr'o orma sau alta! se ac dispozitii cu pri"ire la bunurile celui decedat! si si#ur ca aceste dispozitii pot i de di erite eluri0 le#ate! instituiri directe sau indirecte de le#atari! instituiri de sarcini pentru mostenitorii le#atari sau testamentari! instituirea de executori testamentari samd. Cred ca nu putem "orbi despre testament decat daca exista ast el de dispozitii.

Caracterele 5uridice ale testamentului +se desprind din de initia data de art 1836 NCC+

a, act 5uridic unilateral si !ersonal Spre deosebire de donatie! care ati retinut ca este un contract! adica un acord de "ointe! aici este "orba despre un act unilateral! adica despre o mani estare unilaterala de "ointa care produce e ecte la data decesului dispunatorului. Si#ur ca si in cazul mostenirii testamentare! cand a acut de unctul le#ate! bene iciarii nu sunt obli#ati sa le primeasca! ei au dreptul de a opta intre acceptarea mostenirii si dobandirea obiectului le#atelor sau renuntarea la ea. Atunci cand renunta! sunt considerati straini de mostenire! deci nu au niciun drept! iar bunurile re"in mostenitorilor subsec"enti sau comostenitorilor. In ipoteza in care se accepta le#atul sau le#atele! exista o mani estare de "ointa din partea celui #rati icat! dar retineti! aceasta mani estare de "ointa nu ace ca actul -uridic prin care se transmite proprietatea de la cel decedat la le#atar sa de"ina contract! deci este acceptare! care inseamna in esenta insusirea calitatii de mostenitor! iar ca urmare a acestei insusiri de calitati de mostenitor! cu e ecte de la

53

data desc$iderii mostenirii! deci nu de la data acceptarii! proprietatea bunurilor sau a cotei parti sau a intre#ului patrimoniu se transmite la le#atar! ca e ect a mani estarii de "ointa a dispunatorului IJ testamentul este esentialmente un act -uridic unilateral! c$iar daca le#atarul trebuie sa aca acceptarea pentru a dobandi proprietatea bunurilor care ormeaza obiectul le#atelor. In acelasi timp! testamentul este si un act esentialmente personal. Spre deosebire de contracte! care stiti ca pot i inc$eiate! in a ara de casatorie! pot i inc$eiate si prin mandatari! testamentele nu pot fi inc%eiate decat personal IJ e exclusa posibilitatea de a se inc$eia testamente prin mandatari.

4, act 5uridic solemn Asa cum rezulta din dispozitiile art 1836! care da de initia testamentului! este un act care trebuie sa imbrace ad "aliditatem una din ormele cerute de le#e! ceea ce inseamna ca testamentul e supus anumitor solemnitati! deci nu e posibil sa se dispuna mortis causa alt el decat in ormele anume pre"azute de le#e. =estamentul e un act solemn c$iar si atunci cand e "orba despre un testament olo#ra ! si acesta trebuie sa imbrace un anumit tipar. )a puteti intreba de ce in cazul actelor -uridice intre "ii re#ula este a consensualismului! iar in cazul testamentului! re#ula e in"ersa! a caracterului solemn. Raspunsul este ca in primul caz! cand e "orba despre acte -uridice intre "ii de ormatie bi sau multilaterala! acordul de "ointa este un apt social! partile se controleaza reciproc! poate i do"edit actul! se pot rezol"a problemele le#ate de acesta. Cand e "orba despre acte -uridice mortis causa! daca prin ipoteza s'ar admite ca acestea sa ie "alabile ara a i obli#atorie indeplinirea unor solemnitati! a anumitor tipare sau orme! disucutiile ar i nes arsite in le#atura cu ceea ce a dorit de unctul. Si asa! in conditiile in care toate ormele de testamente sunt orme scrise! exista discutii cu pri"ire la interpretarea acestora! "a dati seamna ce discutii ar i daca ar i "alabile mani estarile de "ointa consensuale! sa zicem! ara in#radiri in pri"inta ormei. In cazul acestor acte nu se poate ixa cat de cat continutul sau "ointa reala a dispunatorului decat daca se instituie aceste ormalitati! deci aceasta e principala ratiune a instituirii acestor ormalitati. &e de alta parte! este si un mi-loc de protectie al consimtamantului dispunatorului! cu #andul sa se concentreze sa indeplineasca ormalitatile! daca e "orba de un testament autentic sa se duca la notar! daca e "orba de un testament olo#ra sa se #andeasca bine ce scrie9 e un mi-loc de a'l determina sa ie mai atent si sa aca dispozitii bine #andite.

c, act de dis!ozitie cu titlu -ratuit &rin testament se ac liberalitati! acte cu titlu #ratuit. Asta insa nu exclude posibilitatea ca prin testament le#atele sa ie #re"ate de sarcini sau sa ie #re"ate de sarcini partile mostenitorilor le#ali. ,e pilda! sa zicem ca cel care a decedat a lasat un rate si! cu titlu de sarcina! sa aca ce"a in a"oarea cui"a

54

IJ pot i instituite sarcini si pentru mostenitorii le#ali! nu numai pentru mostenitorii testamentari9 asta nu contrazice caracterul de act de dispozitie cu titlu #ratuit. In sistemele de drept moderne! spre deosebire de dreptul roman! unde prin mostenirea testamentara se instituiau erezi! adica se desemnau mostenitori care a"eau "ocatie la intrea#a mostenire! este posibil sa se instituie le#atari si cu pri"ire la un sin#ur bun din patrimoniul celui decedat! deci nu e neaparat necesar sa aiba loc o instituire de le#atar! adica con erirea unei "ocatii la uni"ersalitate in a"oarea unuia sau altuia dintre mostenitorii testamentari.

d, act 5uridic mortis causa Asta inseamna ca el produce e ecte doar de la data decesului dispunatorului. &ana la acel moment! c$iar daca exista persoane instituite ca le#atari! acelea nu au niciun drept asupra mostenirii! nu pot lua nici masuri de conser"are. C$iar daca e "orba de mostenitori rezer"atari! cat timp dispunatorul este in "iata! oricat de rezer"atari sunt ei si indi erent de numarul lor! acestia nu pot solicita niciun el de masura! nici macar conser"atorie! cu pri"ire la bunurile lui de cu-us. =estamentul intotdeauna produce e ecte doar de la data decesului dispunatorului. Atunci! si#ur! daca se "a constata ca s'au incalcat limitele cotitatii disponibile! deci s'a incalcat rezer"a! in acea ipoteza sur"in sanctiunile speci ice0 reductiune. &ana atunci nu e posibil sa inter"ina mostenitorii! solicitand anumite drepturi pe care le "or dobandi doar cand decedeaza de cu-us.

e, act revoca4il Spre deosebire de donatie! care este in principiu! ire"ocabila! cu anumite exceptii *donatiile intre soti pot i re"ocate prin $otarare -udecatoreasca in caz de neindeplinirea sarcinilor sau in#ratitudine+ dar in principiu sunt ire"ocabile! nu poate "eni donatorul sa zica ca doneaza si dupa sa se raz#andeasca! testamentul este un act esentialmente re"ocabil! ceea ce inseamna ca pe toata durata "ietii sale! testatorul poate sa se raz#andeasca ori de cate ori "rea. &oate sa aca 18 testamente pe zi! daca "rea. Ceea ce conteaza e ultima "ointa a dispunatorului. In rest! orice mani estare de "ointa e un drept discretionar al dispunatorului! deci poate sa dispuna cum "rea. Nu exista posibilitatea ca! de pilda! sa se poata in"oca! ulterior decesului lui de cu-us! aptul ca ar i re"ocat un testament in mod abuzi". Este "orba despre un drept care nu e susceptibil de abuz! ast el incat testatorul poate oricand sa re"ina si sa dispuna alt el decat a dispus printr'un act anterior. IJ este un drept cu totul discretionar. Ceea ce mai trebuie sa retinem este o c$estiune de ordine publica! adica caracterul re"ocabil al testamentului! ast el incat nu sunt "alabile actele prin care! de exemplu! testatorul spune in testament0 1 ac testamentul asta astazi si ma obli# sa nu'l mai re"oc niciodata! pana la data decesului2. ( ast el de dispozitie e nula absolut.

55

=ot ast el si un acord de "ointe prin care testatorul ar zice! in intele#ere cu mostenitorii rezer"atari0 1ma an#a-ez sa nu ac nicio liberalitate mortis causa2. ( ast el de intele#ere o sa "edem ca este un pact asupra unei succesiuni nedesc$ise! care este lo"ita de nulitate absoluta. (rice ast el de restrictie nu poate i introdusa prin "ointa dispunatorului! iind o dispozitie de ordine publica IJ testamentul este esentialmente re"ocabil! putand oricand sa ie modi icat de catre dispunator.

Conditiile de $orma in materie de testamente *"orbim tot despre testamente in #eneral! inca nu am trecut sa discutam despre di"ersele orme de testamente+

Ratiunea ormalismului e explicata de-a! e "orba despre0 necesitatea de a'l determina pe dispunator sa se #andeasca bine cand ace actul de dispozitie. necesitatea de a se conser"a o proba scrisa in le#atura cu "ointa reala a dispunatorului. interesele mostenitorilor le#ali sau a patrimoniului amilial! interes prin care se -usti ica instituirea acestor solemnitati.

Ce trebuie retinut mai intai este aptul ca toate ormele de testamente sunt orme scrise! deci nu exista posibilitatea sa se dispuna in mod le#al printr'o mani estare de "ointa "erbala! c$iar inre#istrata prin mi-loacele moderne "ideo sau audio! dar ast el de mani estari de "ointa nu sunt "alabile. =otusi! in anumite conditii! testamentele care nu intrunesc conditiile de orma pot i executate de buna "oie de mostenitorii le#ali. E "orba de con irmare! despre care "om "orbi mai incolo. IJ ca principiu! toate ormele de testamente sunt orme scrise. )a reamintesc dispozitiile art 5<6 al % NCC0 1nu se pot ace liberalitati decat prin donatie sau prin le#at cuprins in testament2. Asa cum rezulta din dispozitiile NCC pe care le "om analiza mai incolo! exista! pe de'o parte $orme testamentare ordinare sau o4isnuite *aici o sa "edem ca e "orba despre testamentul olograf si testamentul autentic+! exista apoi $orme testamentare !rivile-iate *inc$eiate in conditii speciale! re#lementate la art 186/ NCC+ si exista $orme testamentare sim!li$icate *re eritoare la sumele de bani si "alorile depozitate la institutiile specializate! re#lementare #asita la art 1865 NCC+. =oate aceste orme testamentare o sa "edem ca sunt orme scrise! nu sunt "alabile testamentele sau mani estarile de "ointa acute in a ara acestor orme pre"azute in mod expres de le#e.

56

In ipoteza in care o persoana "rea sa aca un act de dispozitie mortis causa si o alta persoana interesata il impiedica pe cel care "rea sa aca testamentul sa inc$eie testamentul in una din ormele pre"azute de le#e! c$iar daca s'ar admite proba! dar practic! nu se admite! deoarece toate testamentele trebuie sa ie inc$eiate in scris! dar daca prin ipoteza s'ar admite posibilitatea sa se do"edeasca ca o anumita persoana a "rut sa dispuna in a"oarea cui"a prin testament! dar nu l'a lasat altcine"a! in aceasta ipoteza nu se poate a-un#e la concluzia ca s'ar putea recunoaste o dispozitie testamentara! impiedicata prin "iolenta practic. Intr'o ast el de ipoteza! s'ar putea pune problema unei raspunderi delictuale! care sa stea la temeiul an#a-arii unei raspunderi a celui care a comis delictul! pre-udiciindu'l pe cel care ar i ost #rati icat! dar nu se poate pune problema ca in "reo ipoteza sa se do"edeasca testamentul care nu a ost inc$eiat din moti"ele expuse.

#ro4a testamentului

;iind "orba despre un act care trebuie sa ie inc$eiat in orma scrisa! la art 183/ al 1 NCC se precizeaza ca0 1orice persoana care pretinde un drept ce se intemeiaza pe un testament trebuie sa do"edeasca existenta si continutul lui! in una din ormele pre"azute de le#e2. IJ cel care pretinde ca e le#atar! indi erent despre ce le#at e "orba! trebuie sa aca do"ada testamentului! deci ca cel decedat a lasat un testament. Alta este situatia cand de cu-us a acut un testament si acesta a disparut din moti"e mai presus de "ointa lui! a ost distrus de cine"a interesat sau a pierit dintr'un caz de orta ma-ora sau caz ortuit! "om "edea mai incolo. Retinem0 =estamentul trebuie sa ie do"edit de le#atar. In principiu! do"ada se ace cu ori#inalul! ie cu testamentul olo#ra in ori#inal! ie cu testamentul autentic! unde proba e mai usoara. ,aca au disparut toate exemplarele! in a ara de cel care e la notar! se poate lua un duplicat de la notar oricand.

In practica au ost situatii in care! din anumite moti"e! persoane interesate! care erau le#atari! au in"ocat testamente in pri"inta carora nu detineau actul ori#inal. ,e pilda! intr'o speta! au prezentat o copie la indi#o. In aceasta ipoteza! daca partea interesata! mostenitorii le#ali! se opun! nu poate i luata in considerare o ast el de proba IJ proba trebuie sa ie acuta cu ori#inalul. Si#ur ca mostenitorii le#ali pot sa nu se opuna! deci sa accepte ca acela e testamentul si sa ii dea curs. In aceasta ipoteza! e posibil ca acel testament sa ie recunoscut ca "alabil si sa produca e ecte! dar daca nu se prezinta ori#inalul si nici nu se ace do"ada ca testamentul a existat si a pierit din moti"e mai presus de "ointa dispunatorului! in acea ipoteza le#atarul nu isi poate "alori ica dreptul.

57

In ipotezele in care testamentul a existat! a ost inc$eiat in una din ormele pre"azute de le#e! dar ulterior intocmirii lui "alabile! se pierde sau este distrus! c$iar si sub re#imul )CC se recunoastea posibilitatea do"edirii testamentului daca acesta a pierit din moti"e mai presus de "ointa dispunatorului sau prin apta unui tert. In aceste conditii! era posibila do"ada cu alte mi-loace de proba! c$iar si cu martori. In NCC! art 183/ al % precizeaza cu pri"ire la testament ca 0 1daca acesta a disparut printr' un caz ortuit sau de orta ma-ora sau prin apta unui tert! ie dupa moartea testatorului! ie in timpul "ietii sale! insa ara ca acesta sa ii i cunoscut disparitia! "alabilitatea ormei si cuprinsul testamentului "or putea i do"edite prin orice mi-loc de proba2. Iata ca si in NCC! ipoteza in care testamentul a ost inc$eiat in conditiile le#ii si acesta a disparut printr'un caz de orta ma-ora! caz ortuit sau prin apta unui tert! do"ada existentei si a "alabilitatii lui poate i stabilita prin orice mi-loc de proba.

Ati retinut ca sunt % ipoteze0 ie dispare testamentul dupa data decesului dispunatorului *ex0 a ost intocmit testamentul! a decedat dispunatorul! testamentul piere intr'un incendiu dupa data decesului+9 in aceasta ipoteza! poate i do"edit aptul ca a existat! care a ost continutul lui si ca a pierit in incendiul respecti". Se poate intampla insa! si textul are in "edere aceasta ipoteza! ca testamentul sa dispara in timpul "ietii dispunatorului! insa el nu a la acest lucru *ex0 a sur"enit incendiul si el nu stie ca s'a produs sau ca a ost distrus+9 in aceasta ipoteza exista posibilitatea do"edirii testamentului prin orice mi-loc de proba.

Cel care pretinde ca e le#atar! deci cel care are interesul sa in"oce testamentul in aceste conditii si nu poate datorita aptului ca a pierit trebuie sa do"edeasca mai intai ca testamentul a existat si ca a ost "alabil. Asta inseamna sa do"edeasca ca de cu-us a lasat un testament si ca a indeplinit una din ormele pre"azuite de le#e pentru testament0 olo#ra ! autentic *in acest caz! lucrurile sunt clare! nu se pune aceste probleme! deoarece un exemplar ramane la notar tot timpul+. Mai trebuie sa do"edeasca ca testamentul a disparut din moti"e independente de "ointa testatorului *pentru ca alt el! de ex0 daca testatorul l'a distrus el! "om "edea ca ala e un caz de re"ocare a testamentului! deci e o mani estare de "ointa implicita in sensul re"ocarii testamentului+. ,iscutam despre ipoteza pe care o a"em in "edere! aceea ca testamentul a existat si a disparut din moti"e mai presus de "ointa testatorului! atunci trebuie sa se do"edeasca acest element0 disparitia testamentului ara ca testatorul sa doreasca acest lucru. In ine! cel care pretinde trebuie sa do"edeasca continutul testamentului! ca el este le#atar. Alt el! daca do"edeste numai ca a existat un testament! dar nu do"edeste continutul! nu poate i "alori icat niciun drept. Nu poate spune reclamantul in aceasta ipoteza0 1 iind in relatii de prietenie7rudenie! e e"ident ca mi'a lasat ce"a2! nu s'ar putea accepta ast el de sustinere IJ cel care pretinde trebuie sa dovedeasca concret despre ce dispozitie era vorba! caci daca nu poate ace aceasta do"ada sau do"ezile sunt indoielnice! adica pot i interpretate si intr'un sens si in altul *de ex0 se do"edeste ca dispunatorul a

58

acut un testament! a lasat ce"a inclusi" reclamantului! dar nu se poate stabili ce+!in aceasta ipoteza nu se poate "alori ica acel testament! deci trebuie sa do"edeasca in concret ce i'a lasat.

In practica -udiciara si in doctrina s'a recunoscut insa ca in ipoteza in care se do"edeste ca o persoana interesata! de ex un mostenitor le#al! este cea care a distrus testamentul! se poate recunoaste! printr'o prezumtie -udecatoreasca! ca a existata un testament in a"oarea reclamantului! iar cel care a distrus testamentul trebuie sa aca el do"ada ca nu a existat o dispozitie in a"oarea reclamantului. )edeti ca trebuie acute aceste probe pentru a se suplini disparitia testamentului din moti"e mai presus de "ointa testatorului.

&rincipiu0 le#atarul trebuie sa do"edeasca testamentul cu prezentarea actului ori#inal. E posibil sa prezinte numai copii! cu conditia ca cei interesati sa nu protesteze! deci sa nu in"oce aptul ca nu s'a prezentat ori#inalul. ,aca testamentul a disparut din moti"e mai presus de "ointa dispunatorului se poate admite do"ada acestuia cu orice mi-loc de proba in conditiile examinate.

#ROHI2ITIA TESTAMENTELOR RECI#ROCE SA' CON&'NCTI)E

Art 183: NCC interzice sub sanctiunea nulitatii absolute testamentul reciproc sau con-uncti" *e acelasi lucru+. Este "orba despre testamentul prin care % sau mai multe persoane dispun prin acelasi testament! una in a"oarea celeilalte sau in a"oarea unui tert. ,e pilda! pe aceeasi oaie de $artie! in acelasi act! A ace un testament in a"oarea lui F zicand0 1in caz de deces! las a"erea mea lui F2. In acelasi act! F ace un testament in a"oarea lui A! zicand0 1in caz de deces! las a"erea mea lui A2. Este "orba despre un testament prin care cei % isi lasa unul altuia a"erea. &oate i "orba despre un testament in care A si F lasa iecare ceea ce "a lasa la data decesului lui C si semneaza impreuna actul respecti". &ro$ibitia a existat si sub )CC! art <.:'<./ interziceau si ele aceste orme de testamente. In practica -udiciara si in doctrina! de'a lun#ul timpului! a existat o contro"ersa in le#atura cu aceasta interdictie. Unii au sustinut ca! dat iind aptul ca in aceste ipoteze prin de initie % sau mai multe persoane testeaza iecare in a"oarea celeilalte sau in a"oarea unui tert! ar i "orba despre incalcarea unei conditii de ond! pentru ca nu ar mai i "orba despre testament act unilateral! ci de contract! iind acte de "ointa reciproce. Altii au spus ca in aceasta ipoteza e "orba despre o interdictie care se re era la conditiile care tin de orma testamentului! nu de ondul acestuia. Si#ur ca asupra acestor c$estiuni discutiile au durat mult! dar daca mer#em la lucrarile pre#atitoare ale Codului ci"il Napoleon! unde sunt multe "olume de lucrari pre#atitoare! spre deosebire de NCC! care nu are nicio lucrare pre#atitoare! unul

59

din autorii lui a explicat de ce s'a introdus in Codul Napoleon interdictia testamentelor con-uncti"e0 intr' o ast el de ipoteza! daca s'ar spune ca actul respecti" e contract! s'ar contra"eni re#ulii de baza in materie de testament! potri"it careia e un act unilateral. ,aca s'ar spune ca e numai o conditie de orma s'ar putea ca unul sau altul dintre cei % sau mai multi! cand ii con"ine! iind "orba despre testament! sa isi re"oce actul lui! inselandu'l pe celalalt. Sin#ura solutie rezonabila e interzicerea acestei orme de testament. C$iar de la inceput s'a zis ca actul nu de"ine contract! ramane tot re"ocabil! dar l'au interzis din cauza posibilitatii de a insela unul pe altul! ceea ce ar i neonest.

Concluzie0 e "orba despre o cerinta care pri"este orma testamentului. Im!ortanta distinctiei0 daca e "orba doar de o conditie de orma! exista sisteme le#islati"e! cum e cazul dreptului #erman sau nor"e#ian! care recunosc ca "alabile testamentele reciproce! cum a ost cazul intr'o speta! care a ost solutionata de o instanta din Romania0 s'a inc$eiat un ast el de testament in >ermania! cei care au inc$eiat testamentul erau romani si au cerut "alori icarea testamentului in Romania. ;iind "orba despre o conditie de orma! in ,reptul International &ri"at! este #u"ernata de re#ula locus re#it actum! adica actul e #u"ernat in pri"inta re#ulilor de orma de re#ulile de la locul unde se inc$eie acesta! in exemplul dat! in >ermania. =estamentul respecti" a putut i "alori icat in Romania. ,aca era "orba despre o conditie de ond! nu ar i putut i "alori icat.

Retinem0 recunoastem daca un testament e reciproc sau nu! nu numai dupa cum am putea crede la prima "edere! ca orice testament inc$eiat de % sau mai multe persoane! pe aceeasi oaie de $artie! reprezinta un testament reciproc. Se poate intampla ca! de pilda! cum a ost cazul celor persecutati de comunism! care nu a"eau la dispozitie decat un petic de $artie oarte mic! sa aca % sau 3 dispozitii testamentare pe aceeasi oaie de $artie. ,ar daca dispozitiile respecti"e sunt independente! deci a ace dispozitiile cum "rea el! apoi semneaza si dateaza! iar F ace si el dispozitiile si semneaza si dateaza! in aceasta ipoteza a"em de'a ace cu % testamente independente! nu au le#atura unul cu celalalt! deci nu sunt testamente reciproce. ,aca insa pe aceeasi oaie de $artie A si F ac dispozitii care sunt comune si semneaza impreuna! e "orba despre un testament reciproc sau con-ucti". =rebuie sa ie si o unitate intelectuala in ceea ce pri"este esenta sau continutul dispozitiilor testamentare pentru ca acestea sa ie incluse in cate#oria testamentelor reciproce.

Sa nu credeti ca nu sunt "alabile testamentele prin care % persoane dispun una in a"oarea celeilalte. ,e ex0 A poate sa aca un testament in a"oarea lui F si F sa aca unul in a"oarea lui A. ,aca dispozitiile respecti"e sunt independente! c$iar daca sunt pe aceeasi oaie de $artie! ele sunt "alabile. Numai cand sunt contopite si dispozitiile depind de ambele semnaturi! numai atunci e "orba despre ast el de testamente.

#rinci!iu0 testamentele reciproce sau con-uncti"e sunt interzise! iind sanctionate cu nulitatea absoluta! in ipoteza in care s'a incalcat interdictia.

60

,aca A si F testeaza prin acelasi act in a"oarea lui C! atunci e un testament reciproc! se incadreaza in de initia data de le#e. In practica exista situatii in care! din di"erse moti"e! de ex0 testamentul acut de A este acut in a"oarea lui F! iind semnat si de F. In aceasta situatie! daca actul respecti" este un testament! adica un act unilateral! semnatura lui F pe testamentulo lui A nu are niciun e ect. Nu se poate sustine ca ar i "orba despre un testament reciproc. Se poate intampla ca A dispune in a"oarea lui F! semneaza si F! dar daca rezulta din cuprinsul actului ca nu e "orba despre un act unilateral! ci despre un act de "ointa intre A si F prin care A consimte sa ii lase lui F si F consimte sa primeasca la data cand decedeaza A un anumit bun! atunci este "orba despre un contract. ;iind un pact care pri"este o succesiune nedesc$isa! este a ectat de nulitate absoluta. =rebuie analizat continutul actului.

Ideea principala este ca e posibil ca un testament acut de o persoana in a"oarea alteia! din di"erse moti"e! mai ales din nestiinta! sa ie semnat si de le#atar! deci de bene iciarul le#atului. Asta nu in luenteaza cu nimic "alabilitatea testamentului! daca sunt indeplinite si celelalte conditii.

Sanctiunea neres!ectarii cerintelor de $orma

;iind "orba despre cerinte ad "aliditatem! asa cum rezulta din dispozitiile articolelor 1861 *se re era la testamentul olo#ra + si 1%6% *se re era la contracte! in #eneral! iind "alabil pentru orice act -uridic+! sanctiunea e nulitatea absoluta. Si in NCC! ca si in )CC! potri"it art 1919 NCC! in situatia in care se ac dispozitii testamentare si nu se respecta conditiile de orma! actul poate i con irmat! de mostenitorii le#ali! care pot aduce la indeplinire "ointa. Art 1818 NCC contine o ciudatenie! "orbeste despre nerespectarea conditiilor de orma si de ond! deci ca ar putea i acoperite si nulitatile absolute in pri"inta ondului. Aici a"em rezer"e! daca interpretam ad literam articolul asta! poate i "orba despre un testament care are un obiect ilicit. 4asa! de ex! prin testament! 18 B# de mari-uana. In situatia asta pot mostenitorii sa acopere nulitatea? Ma indoiesc. =rebuie sa im atenti la ce spune codul! putem sa patim lucruri care nu ne con"in.

3ORMELE TESTAMENTARE RE*LEMENTATE DE NCC

61

NCC a inlaturat testamentul mistic si secret. Se poate intampla in practica sa i acut cine"a un testament mistic! desi trebuie sa stiti ca au ost oarte rare cazurile in care in dreptul nostru s' au inc$eiat asemenea testamente! desi in alte sisteme de drept sunt olosite pe scara lar#a! de aceea le#iuitorul le'a si inlaturat! simpli icand lucrurile. Ati retinut ca exista 3 cate#orii! 3 orme de testamente0 testamentele ordinare sau obisnuite! testamente pri"ile#iate! care sunt inc$eiate in conditii speciale despre care "om "orbi mai incolo si exista anumite orme de testamente simpli icate care se re era la depozitele bancare sau la depunerile de bani.

A. Testamentele ordinare sau o4isnuite Art 1868 NCC0 pot i olo#ra e sau autentice.

1 Testamentul olo-ra$

Art 1861NCC0 e acela care este scris in intre#ime! datat si semnat de mana testatorului. ( sa "edem de ce impune le#ea aceasta conditie. ,esi e "orba despre un act sub semnatura pri"ata! acesta e un act solemn! nu e un act sub semnatura pri"ata oarecare! scrierea de mana testatorului este o conditie de "aliditate a acestui testament. In practica e oarte raspandit pentru ca prezinta incontestabile a"anta-e0 poate i pastrat secret! nu trebuie sa intrebi pe nimeni! dar si#ur ca daca nu ai cunostinte de specialitate! poti #resi! e bine sa te mai consulti cu unii si altii. Si#ur ca are si deza"anta-e0 poate i distrus! testamentul olo#ra iind de obicei intr'un sin#ur exemplar! cei interesati! daca pun mana pe el si nu a la le#atarii! mostenirea "a i le#ala! sau poate i contestata scrierea! e su icient ca mostenitorii le#ali sa spuna ca nu recunosc scrierea sau semnatura. In acea ipoteza le#atarul e cel care trebuie sa do"edeasca ca scrierea sau semnatura e a lui de cu-us.

Cerintele !e care tre4uie sa le intruneasca testamentul olo-ra$6 trebuie sa ie scris in intre#ime de catre testator *art 1861 NCC+. =estamentul trebuie scris in intre#ime de testator pentru a'i da amprenta personala a scrisului iecarei persoane. ,aca! de pilda! ar i scris la calculator si doar s'ar semna de catre testator! s'ar putea ca si continutul actului sa ie altce"a! alsi icandu'se continutul! de aceea le#ea impune ca aceasta orma de testament sa intruneasca aceasta cerinta. =estatorul poate scrie cum "rea el! c$iar si ci rat daca stie! numai sa poate i desci rata scrierea. Cei carora li se adreseaza testamentul trebuie sa poata sa stie despre ce e "orba.

62

&oate sa ie un testament olo#ra ie ca este un inscris autonom! care are ca si continut numai dispozitiile testamentare! sau poate i "orba despre ast el de dispozitii incluse intr'o scrisoare! de ex trimite o ultima scrisoare testatorul! in care ace si o dispozitie testamentara. ,aca semneaza si dateaza poate i luata in considerare ca si testament olo#ra . Se poate scrie pe orice0 piatra! nisip! pereti etc. cu orice0 cui! pix etc! cerinta esentiala iind sa ie scris de catre testator. &oate scrie si cu litere de tipar! nu imprimate mecanic! ci scrie de el cu mana! pot i recunoscute la expertiza #ra olo#ica. In practica -udiciara si in doctrina s'a pus intrebarea ce se intampla in ipoteza in care testatorul este asistat de o alta persoana. In practica sunt multe asemenea situatii! pentru ca de multe ori cei care testeaza ac lucrul acesta in ultima clipa. ,e ex0 are 58 de ani! nu mai "ede bine! cere a-utorul cui"a sa ii puna mana pe o $artie pe care sa scrie. Un ast el de a-utor nu in luenteaza "ali itatea testamentului. Se poate intampla insa ca a-utorul sa ia mana celui care e pe moarte si sa scrie cum "rea el! dar problema se pune ca nu e scrierea dispunatorului! daca mana e olosita ca instrument. Intr'o ast el de ipoteza testamentul nu e "alabil. In prima ipoteza! cand testatorul e a-utat de o terta persoana! in principiu "aliditatea testamentului nu e a ectata de un ast el de a-utor! insa daca se do"edeste ca persoana care a dispus era intr'o asemenea stare de slabiciune incat practic "ointa ei nu mai conta! ci ceea ce ii soptea cel care l'a a-utat! testamentul iar nu e "alabil! se poate pune problema lipsei consimtamantului! e o mani estare de "ointa a altei persoane decat dispunatorul. In esenta! cel care scrie trebuie sa isi exprime propria lui "ointa in continutul actului respecti". Se poate intampla ca dispunatorul sa isi exprime "ointa proprie! dar urmand un anumit model! nu stie cum ar trebui redactat un testament si are in ata testamentul unei alte persoane. In aceasta ipoteza! aptul ca se inspira din alt testament nu e oarte #ra"! numai daca il copiaza si se demonstreaza ca in ceea ce a scris dispunatorul nu e "ointa lui si nu stia ce ace. ,aca o persoana care nu stie sa scrie se apuca se deseneze literele! adica "ede un testament si incepe sa deseneze inconstient! testamentul nu este "alabil. Intr'o ast el de ipoteza e su icient sa se do"edeasca ca testatorul nu stia sa scrie. =estamentul olo#ra poate i intocmit in mod "alabil numai de persoanele care stiu sa scrie! pentru ca trebuie sa reprezinte "ointa lor. Exista testamente in care sunt anumite inter"entii0 adau#iri! stersaturi sau o scriere straina! mai scrie cine"a ce"a in testamentul respecti". ,aca inter"entia e a testatorului! trebuie acuta distinctia daca scrierea e anterioara semnarii si datarii sau ulterioara. ,aca e o stersatura! am sters ce"a si am scris altce"a deasupra! se presupune ca ster#erea a ost acuta inainte de intocmirea testamentului. ,aca insa se do"edeste ca dispunatorul a sters anumite cu"inte care reprezinta dispozitii testamentare! lucru pe care l'a acut ulterior intocmirii testamentului! dispozitiile adau#ate nu sunt "alabile! deoarece sunt noi dispozitii testamentare! care! pentru a i "alabile! trebuie sa ie semnate si datate! adica sa intruneasca din nou conditiile de "alabilitate ale testamentului. Acestea se numesc condicii! adica adaosuri la un testament anterior. ,aca inter"entia e anterioara! nu a ecteaza "aliditatea testamentului. Cand inter"entia consta intr'o scriere straina! daca se demonstreaza ca scrierea straina se re era la patrimoniul

63

dispunatorului si ca a ost acuta odata cu intocmirea testamentului! testamentul nu e "alabil! pentru ca nu reprezinta "ointa dispunatorului! deci conditia ca testamentul sa ie scris in intre#ime de testator. ,aca cine"a! din nu stiu ce moti"e! ace adau#iri dupa ce a ost intocmit testamentul! scrierea straina nu are niciun el de e ect! nu are le#atura cu dispozitiile testamentare! nu in luenteaza "aliditatea dispozitiilor testamentare! ast el incat acestea raman "alabile. ,aca sunt parti care sunt scrise la calculator! c$iar daca sunt pre"ederi #enerale *de ex0 eu! dispun etc+ care nu sunt cu pri"ire la bunuri! testamentul nu e "alabil! trebuie sa ie scris de la cap la coada de dispunator! tocmai pentru a "eri ica autenti itatea. Scrierea de mana e o solemnitate! nu e o c$estiune ad probationem.

Data testamentului olo-ra$6 &rincipiul este ca aceasta trebuie sa ie scrisa de testator cu mana. Spre desebire de scriere si semnatura! lucrurile sunt mai nuantate. Ratiunile pentru care codul impune ca testamentul olo#ra sa mentioneze data la care a ost intrunit0 in unctie de data respecti"a! se "eri ica daca cel care a acut actul de dispozitie a"ea capacitatea de a dispune la momentul cand a intocmit testamentul. Se poate stabili in unctie de data respecti"a daca e actul de ultima "ointa al testatorului *testamentul iind un act esentialmente re"ocabil! cel care conteaza e ultimul. Se poate insa intampla ca dispozitiile din mai multe testamente succesi"e sa poata i aduse la indeplinire impreuna! dar in situatia in care ele se contrazic! ultima "ointa este cea din ultimul testament+. In unctie de data respecti"a se poate "eri ica daca s'au exercitat manopere de captatie si su#estie asupra dispunatorului. In raport cu data respecti"a se poate interpreta "ointa dispunatorului *a"and in "edere cand s'au acut dispozitiile testamentare se pot tra#e concluzii cu pri"ire la ce a dorit dispunatorul+. ,e pilda! am a"ut o speta in care dispunatorul care era un a"ocat a acut un testament prin 15:8! cand aproape toate bunurile lui usesera preluate de stat prin nationalizare. Cand a acut dispozitiile testamentare! a spus0 Klas toate constructiile mele! acute pe terenurile sotiei! nepotului cutare2. A murit la cati"a ani dupa ce a acut testamentul. 4a 15<5! cand s'a pus problema restituirii bunurilor imobile con iscate ilicit s'a pus intrebarea daca imobilele care urmau sa ie restituite mostenitorului se cu"in nepotului care a ost #rati icat cu toate imobilele pe care le a"ea a"ocatul respecti" la momentul cand a acut testamentul sau si imobilele care au ost sau se cu"eneau a i restituite. 4ucrul acesta s'a apreciat raportandu'se la "ointa dispunatorului din momentul intocmirii testamentului. In mod -usti icat! instantele au a-uns la concluzia ca! in raport cu momentul respecti"! cand omul iind con"ins ca alte imobile nu mai are! pe celelalte luandu'le statul! rezulta implicit ca dorinta testatorului a ost ca rudele sotiei sa nu primeasca niciun el de bun! imobilele i'au ost acordate nepotului. ,eci uite cum data in care s'a intocmit testamentul poate sa a-ute la interpretarea "ointei dispunatorului. ,ata trebuie sa contina anul! luna si ziua. Se poate intampla sa contina si ora! omul iind ne$otarat! a acut 3 testamente in acea zi! dimineata! la pranz si seara. Si ora poate sa aiba insemnatate! in ast el de ipoteze.

64

4ocul unde e pusa data0 data poate i pusa oriunde! la inceputul actului! la mi-locul lui! dar trebuie sa rezulte ca data respecti"a are le#atura cu testamentul. ,aca nu are le#atura cu testamentul! nu sunt indeplinite cerintele pre"azute de le#e. ,aca un testament nu e datat! in principiu acesta nu e "alabil! iind "orba de o nulitate absoluta. )a spuneam insa ca practica -udiciara si doctrina! pornind de la cele 3 ratiuni pentru care s'a instituit aceasta ormalitate! au adus anumite a-ustari ri#iditatii re#ulilor in materie. Ast el! au ost cazuri in care au existat testamente cu data incompleta. ,e ex! un testament care era scris pe o carte postala care circula in ;ranta intre zona ocupata si zona libera in timpul celui de'al doilea Razboi Mondial! era cu data de 6 noiembrie! ara sa precizeze anul. ,aca s'ar i aplicat ri#id re#ula! testamentul ar i trebuit sa ie nul absolut9 instantele insa au zis ca e "alabil pentru ca s'a putut stabili! pe de'o parte! ca acele carti postale au circulat intre cele % zone doar timp de 3 ani *1568! 1561! 156%+ si ca dispunatorul a stat in una din cele % zone in 156%9 prin aceasta! s'a completat mentiunea T6 noiembrieP cu anul T156%P! considerandu'se ca testamentul e "alabil. In dreptul nostru0 un artist care era internat la spital a scris o carte postala! acand dispozitii testamentare din care rezulta ca se a la cu % sau 3 zile inainte de o inter"entie c$irur#icala serioasa din care a si decedat! nu s'a #andit la conditiile de "aliditate ale testamentului !ci a zis doar Kmarti29 instantele si aici au completat! deoarece rezulta din elementele intrinseci ca e "orba despre zilele premer#atoare operatiei si exista si data postei pe plic IJ s'a putut stabili despre ce Kmarti2 era "orba. In ;ranta! o doamna care a $otarat sa se sinucida! a zis asa0 Kadio Albert! iti dau tot ce imi apartine29 a semnat! insa nu era trecuta nicio data9 s'a stiut exact cand s'a sinucis! iar dispozitia era clar acuta cu cate"a momente inainte de sinucidere! deci dispozitia a putut i completata cu data. IJ ri#orile ormalismului sunt atenuate pentru moti"ul ca se poate stabili! pornind de la dispozitii intrinseci! care sunt cuprinse in testament! completate cu elemente de proba exterioare testamentului9 in spetele respecti"e s'a putut stabili care a ost data exacta la care s'a intocmit testamentul. Exista si situatii in care s'a considerat ca data e indi erenta! a"and in "edere moti"ele pentru care le#iuitorul a instituit aceasta ormalitate. ,e pilda! intr'o $otarare! Casatia ranceza a decis ca e "alabil un testament a carui data era incompleta! intrucat nu continea ziua intocmirii lui! ci numai luna si anul! deoarece a spus ca nu e important sa se stabileasca exact in care zi din luna l'a intocmit! din moment ce a ost do"edit ca toata luna aceea testatorul a ost in stare de a ace dispozitii testamentare! deci nu a ost in stare de incapacitate! si nu a acut un alt testament! deci nu se punea problema re"ocarii. Ulterior! a"and in "edere acelasi rationament! intr'o alta speta din %88/! in care era un testament care continea numai anul! pornind de la aptul ca in anul respecti" testatorul a ost in stare de capacitate si nu a acut un alt testament! s'a recunoscut "alabilitatea testementului. &ornind de la ast el de rationamente! practica -udiciara si doctrina au admis ca e "alabil si testamentul care nu contine nicio data! daca poate i reconstituita partial aceasta data! pornind de la elementele care rezulta din cuprinsul testamentului.

65

Ex0 speta in care testamentul a ost lasat de de unct9 din cuprinsul lui si din probe! a rezultat ca la data de %1 decembire 15<6 testatorul a a lat ca la %< decembrie "a i supus unui control iscal9 lucrurile erau #ra"e! iar omul s'a sinucis la %. decembrie9 a acut dispozitii testamentare in acest inter"al! dar nu a datat9 din cuprinsul testamentului rezulta insa ca l'a acut dupa data la care a a lat de existenta controlului! si in aceasta ipoteza s'a admis ca data poate i reconstituita! deci in perioada %1'%. decembrie nu a ost in stare de incapacitate si nu a re"ocat testamentul! deci concluzia a ost ca data este irele"anta! oricare data din acest inter"al iind "alabila IJ s'au recunoscut e ectele testamentului. ,aca data este inexacta sau alsa0 daca e alsa! indi erent din ce moti"e a ost declarata alsa de testator! ie ca a dorit sa ascunda aptul ca era in incapacitate de a dispune! ie ca nu! daca s'a do"edit ca data e alsa! testamentul e nul. ,aca data e inexacta! din #reseala a pus o alta data decat cea reala! se admite reconstituirea! in conditiile precizate anterior.

Semnatura0 trebuie sa ie acuta cu mana de testator! nu e su icient sa puna para a sau amprenta! acestea nu pot i luate in considerare. &oate i una obisnuita sau una pe care o oloseste doar pentru testamentul respecti". Sin#ura cerinta este sa se poate do"edi ca e a dispunatorului! in situatia in care aceasta este contestata de cei interesati. Semnatura! desi in mod normal se pune la s arsit! pentru ca asta inseamna ca cel care a intocmit actul si'a insusit continutul lui! totusi! din anumite moti"e si in anumite situatii! poate i in orice parte a actului. Nu se poate sustine ca nu e "alabil actul daca semnatura e la inceput. Intr'o ast el de ipoteza insa e di icil sa se probeze ca semnatura respecti"a are le#atura cu continutul! dar daca se do"edeste acest lucru! locul semnaturii nu are rele"anta. Se poate intampla ca semnatura sa ie pusa pe un anumit plic si in plic sa ie introduse dispozitiile testamentare! care nu contin semnatura. Aici lucrurile se rezol"a in unctie de aptul daca se poate do"edi ca semnatura de pe plic are o le#atura certa cu continutul. ,e pilda! daca exista dispozitii testamentare introduse intr'un plic care are semnatura dispunatorului pe el! dar plicul e desc$is! nu se poate stabili cu certitudine ca semnatura de pe plic are le#atura cu continutul. ,aca insa e "orba de un testament introdus intr'un plic si#ilat! care e depus la un notar in depozit! atunci e clar ca exista le#atura intre semnatura de pe plic si continutul lui! ast el incat acest act e "alabil. Semnatura semni ica ca dispozitiile respecti"e nu reprezinta un simplu proiect. Se poate intampla ca dispunatorul sa aca unul sau mai mult proiecte! dar daca nu le'a semnat! inseamna ca nu si' a insusit continutul.

Art 19." NCC *ca si in )CC in art <<%+0 sunt instituite anumite formalitati care se indeplinesc de notar atunci cand exista un testament olograf$ Alin 16 inainte de a i executat! testamentul olo#ra se "a prezenta unui notar public spre a i "izat spre nesc$imbare! deci sa nu ie inlocuit.

66

Alin "6 in cadrul procedurii succesorale! notarul public procedeaza in conditiile le#ii speciale! le#ea care re#lementeaza acti"itatea notariala! la desc$iderea si "alidarea! adica constatarea "aliditatii testamentului olo#ra ! si il depune in dosarul succesoral. ,esc$iderea testamentului si starea in care se #aseste se constata prin proces "erbal. Sub re#imul anterior *art <<% )CC+! concluzia la care s'a a-uns a ost ca ormalitatile similare! daca nu erau respectate! nu atra#eau ne"aliditatea testamentului. ,e pilda! daca un testament este "alori icat direct in -ustitie! ara a se trece prin procedura notariala! asta nu a ecteaza "aliditatea. IJ in mod normal se "a proceda con orm acestor dispozitii! insa daca dintr'un moti" sau altul! mai exact daca nu se intele# mostenitorii cu le#atarii si se adreseaza direct instantei! testamentul poate i "alori icat direct in instanta! nu se poate in"oca ne"aliditatea testamentului olo#ra pentru ca nu s'au respectat ormalitatile respecit"e.

3orta !ro4anta a testamentului olo-ra$6 ,esi acesta este un act solemn! in principiu! el este #re"at de aptul ca e un act sub semnatura pri"ata! ca atare mostenitorii interesati pot contesta scrierea! semnatura sau data! ipoteze in care le#atarii trebuie sa do"edeasca ca scrierea e a testatorului! ca el a semnat si datat! deci ca acel testament indeplineste conditiile cerute de le#e. Exista discutii in le#atura cu testamentul olo#ra scris! datat si semnat de testator si atestat de a"ocat in pri"inta identitatii testatorului! a continutului si a datei! con orm dispozitiilor art 3 lit c din 4e#ea .17155. pri"itoare la or#anizarea a"ocaturii. In literatura de specialitate s'a a irmat ca un testament olo#ra atestat de a"ocat in conditiile art 3 lit c! ar ace proba ca si un act autentic! deci pana la inscrierea in als! nu pana la proba contrara. In cazul testamentului olo#ra ! daca se administreaza proba contrara! aceasta are "alabilitate. In cazul testamentelor autentice! asa cum "om "edea! cel putin in pri"inta elementelor controlate direct de notar! testamentul are orta probanta pana la inscrierea in als! deci o orta probanta mai mare. In ceea ce ne pri"este! nu impartasim aceasta teza *ca testamentul olo#ra atestat are "aloare probanta pana la inscrierea in als+ pentru ca! prin de initie! actele autentice sunt acte indeplinite de anumiti a#enti imputernici de stat. ,e ex0 notarii! carora le'a dele#at statul puterea de a autenti ica actele! din aceasta dele#are de putere rezulta orta lor. In cazul a"ocatilor nu e "orba despre o ast el de dele#are! deci cred ca cel putin in pri"inta continutului! orta probanta e doar pana la proba contrara! nu pana la inscrierea in als! nu poate i identi icat actul semnat de a"ocat cu actul autentic. In dreptul rancez problemele astea sunt oarte amplu dezbatute! in dreptul nostru nu prea sunt! insa nu cred ca putem pune semnul e#alitatii intre testamentul olo#ra atestat si testamentul autentic. )a amintiti ca si sub re#imul )CC! dar si in NCC! actele -uridice sub semnatura pri"ata nu sunt credibile in pri"inta momentului in care au ost intocmite decat atunci cand data de"ine certa in una din modalitatile pre"azute de le#e *art %/< NC&C re#lementeaza mai amplu decat ostul articol 11<% )CC+! data respecti"a ace credinta pana la proba contrara! deci nu e necesar sa de"ina certa. E credibila prin ea insasi! dar poate i combatuta! demonstrandu'se cu proba contrara ca e o data alsa! ie inainte! ie dupa data care este mentionata acolo.

67

" Testamentul autentic

Art 19./ NCC0 este autentic acela care este autenti icat de un notar public sau de o alta persoana in"estita cu autoritate publica de catre stat! potri"it le#i. Rezulta clar din acest text de le#e ca testamentul de"ine autentic! deci are orta corespunzatoare! cand exista aceasta in"estire din partea autoritatilor statului a anumitor persoane! cum e cazul notarilor. ,ispozitiile din NCC re eritoare la ormalitatile care trebuie indeplinite cu ocazia autenti icarii acestor testamente se completeaza cu dispozitiile corespunzatoare din 4e#ea 3:7155. pri"ind notarii publici si acti"itatea notariala. Avanta5ele testamentului autentic0 acesta poate i combatut mai #reu decat unul olo#ra . ,e asemenea! cel care ace un testament autentic poate bene icia de s aturile si indrumarile notarului! care are obli#atia pro esionala de a atra#e atentia asupra unor elemente. =otodata! acesta nu poate i alsi icat! deoarece un exemplar este la notar. Dezavanta5ele testamentului autentic0 este mai constisitor! se a la mai usor despre el si se poate i"i un scandal in amilia dispunatorului. 3ormalitatile0 art 1866'186. NCC. ,aca sub re#imul )CC autenti icarea era acuta de catre un notar! in dreptul rancez! re#ulile sunt mai ri#uroase0 poate i acuta de un notar si de % martori sau de % notari! pentru a se asi#ura ideea ca testamentul reprezinta "ointa dispunatorului si nu a notarului. S'au acut pasi in aceasta directie! pentru ca din dispozitiile art 1863 rezulta ca testatorul poate cere ca la autenti icare sa participe % martori! dar acest lucru nu e obli#atoriu. Cred ca ar trebui sa ie obli#atoriu! pentru ca trebuie sa existe un anumit control! pentru ca notarii pot sa'si aca interesele lor! nu ale dispunatorului. ,aca e unul sin#ur! poate #resi! daca ar i %! se pot controla reciproc. 3orta !ro4anta a testamentului autentic , art 143 N"5"0 inscrisul autentic ace deplina do"ada ata de orice persoana pana la declararea sa in als cu pri"ire la constatarile acute personal de catre cel care a autenti icat inscrisul in conditiile le#ii. ,e pilda! data testamentului autentic nu poate i combatuta decat cu inscrierea in als. ,e asemenea! locul unde s'a intocmit testamentul! pecetea din testamentul autentic. Alin 10 declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic ac do"ada pana la proba contrara! atat intre parti! cat si ata de orice alte persoane. ,e pilda! la testamentul autentic! la declaratia testatorului se spune0 Klas imobilul H care este proprietatea mea2! puterea do"editoare este doar pana la proba contrara! nu constituie titlu de proprietate care sa poata i impus tertilor! ci se poate administra proba ca bunul respecti" nu apartine dispunatorului si nu putea sa dispuna de acesta. ,e citit0 principalele dispozitii testamentare! le#atele! ine icacitatea le#atelor' pa# %1.'%6/ G dispozitiile din NCC.

SUCCESIUNI'CURS :

68

,ata trecuta am "orbit despre ormele testamentare. Am "azut ca exista 3 cate#orii de testamente in dr nostru0 testamentele pri"ile#iate! testamentele ordinare si o orma de testamente simpli icate. Am discutata despre testamentul olo#ra si testamentul autentic *astea sunt testamente ordinare+. =estamentele pri"ile#iate sunt re#lementate in NCC la art 186/. Este "orba despre situatii speciale in care nu se pot inc$eia in conditiile dreptului comun testamente! e "orba de situatii de razboi! de bolna"i care sunt internati in spital! de cei care se a la in timpul unei calatorii pe mare sau in timpul unei calatorii cu aerona"e! s.a.m.d. Nu ridica probleme deosebite aceasta re#lementare. In esenta ceea ce trebuie sa retinem este ca trebuie respectate ormalitatile care sunt pre"azute in mod expres in acest text de le#e si ceea ce mai trebuie sa retinem este aptul ca aceste testamente au doar o "aloare temporara! deci nu sunt acute pt totdeauna! ci au "alabilitate timp de 1. zile de la data in care a incetat situatia in care ele au ost intocmite. In ceea ce pri"este testamentul 7testamentele in orma simpli icata! este "orba despre ceea ce si inainte exista! si anume exista posibilitatea ca prin clauze stipulate in contractele de depuneri bancare sa se dispuna in a"oare unor persoane care erau indicate de deponenti. Asa ce"a este re#lementat si in art 1865 din NCC.

Re-ulile de inter!retare a testamentelor

In )CC nu existau re#uli speciale in aceasta materie! dar practica -udiciara si doctrina au constituit un set de re#uli. In esenta este "orba despre re#ula ca atunci cand este un testament care este interpretabil! deci cand nu rezulta clar din cuprinsul sau despre ce este "orba *adica poate i interpretat si in sensul ca nu produce e ecte! si in sensul ca produce+! interpretarea se "a ace in sensul ca produce e ecte. In ceea ce pri"este insa intiderea obli#atiilor celor care sunt tinuti la executarea le#atelor! aici interpretarea este in sensul ca se interpreteaza in a"oarea celor care trebuie sa execute acele obli#atii! re#ula care era "alabila si in materie contractuala. ,e asemenea era conturata re#ula ca interpretarea se ace pornind de la ceea ce este in cuprinsul testamentului! deci nu era posibil sa se aca interpretarea i#norandu'se ceea ce este in cuprinsul testamentului! ast el incat ceea ce rezulta din probe care erau cu totul exterioare dispozitiilor testamentare nu puteau i luate in considerare. NCC a concretizat aceste idei! ele sunt identic re#asite in art 1835 NCC. Aceleasi re#uli sunt "alabile! dar de aceasta data a"em pre"ederi exprese.

69

#RINCI#ALELE DIS#O1ITII TESTAMENTARE

CONTIN'T'L TESTAMENT'L'I

Ati retinut atunci cand am discutat despre de initia testamentului! ca cel putin in opinia noastra! nu putem "orbi despre testament daca nu exista le#ate! deci instituiri de le#atar. &rin urmare principalele dispozitii testamentare sunt cele re eritoare la le#ate. Ati "azut ca testamentul prin de initie este un act prin care dispunatorul ace acte de dispozitie cu pri"ire la patrimoniul sau! sau la unele bunuri din cuprinsul acestuia. si#ur mai pot i incluse si alte dispozitii testamentare! dar nu ne intereseaza acum. ,eci din punctul de "edere al le#atelor trebuie sa retinem ca exista 3 cate#orii de le#ate si dupa obiectul lor! asa cum rezulta din art 18.6 alin 1 NCC! le#atele pot i0 uni"ersale! cu titlu uni"ersal sau particulare *cu titlu particular+! asa erau si in re#lementarea anterioara! dar o sa "edem ca continutul! cel putin in anumite pri"inte! este modi icat.

1. Le-atul universal art 18.. NCC' 16egatul universal este dispoziia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane vocaie la ntreaga mo#tenire 2. =extul este asemanator cu ceea ce spunea si )CC. Ceea ce trebuie sa retinem e ca e "orba doar despre "ocatia sau c$emarea la intrea#a mostenire si nu despre toate bunurile din mostenire. A nu se con unda "ocatia7posibilitatea7aptitudinea de a dobandi intre#ul patrimoniu succesoral cu toate bunurile succesorale@ E posibil ca un le#atar uni"ersal! care potri"it art 18.. NCC are "ocatie la uni"ersalitate! sa nu primeasca nimic din mostenire! pt ca e posibil ca dispunatorul sa aca si le#ate particulare sau le#ate cu titlu uni"ersal care sa consume bene iciul7 olosul de care se poate bucura e ecti" le#atarul! ast el incat se poate intampla ca le#atarul uni"ersal sa nu aiba niciun olos. Sub re#lementarea anterioara putea sa aiba c$iar ponoase! pt ca era tinut la plata datoriilor succesiunii *in principiu trebuia sa plateasca toate datoriile si sarcinile mostenirii+! si daca nu a a"ut prudenta sa i acceptat mostenirea sub bene iciul de in"entar atunci era tinut la plalta acestora si cu bunurile personale. In NCC care limiteaza raspunderea mostenitorilor uni"ersali sau cu titlu uni"ersal la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii doar in limita bunurilor mostenirii *deci s'a eliminat acea di erenta intre acceptarea sub bene iciu de in"entar si acceptare pura si simpla+! principiul este ca toate acceptarile sunt! desi textul nu mai spune acum! sub bene iciu de in"entar! dar spunand ca nu pot i tinuti mostenitorii cu c$emare la uni"ersalitate sau la o cota parte din uni"ersalitate decat cu bunurile mostenirii la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii! atunci implicit este "orba despre asa ce"a. A nu se con unda "ocatia cu olosul e ecti"@ =rebuie sa retinem! si lucrul acesta este deosebit de important! ca le#atarii uni"ersali au doar "ocatia la patrimoniu! pe cand le#atarii particulari dobandesc c$iar proprietatea bunurilor. Ast el incat daca patrimoniul celui care a acut testamentul e alcatuit din % autoturisme si 3 imobile! a lasat un le#atar uni"ersal A! si a acut le#ate particulare cu

70

pri"ire la iecare din cele . bunuri din patrimoniu sau! atunci le#atarul uni"ersal e le#atar uni"ersal! are "oactie la uni"ersaltate! dar nu are niciun olos. Atunci ma intrebati 1si care e business'ul lui?2. ,aca unul din cele . le#ate din exemplul nostru este ine icace *renunta7este incapacitate de a primi7 e nedemn 7a de"enit caduc dintr'un moti" sau altul le#atul!.etc+ atunci obiectul acelui le#at ii re"ine le#atarului uni"ersal. ,e asemenea e posibil! tot cu re erire la exemplul pe care "i l'am dat! sa se descopere dupa desc$iderii mostenirii ca mai are inca un bun in patrimoniul de unctul! de care nu a stiut si cu pri"ire la care nu a acut le#at particular! si acel bun re"ine le#atarului uni"ersal. 4e#atul uni"ersal este un el de aspirator! care atra#e toate drepturile care ar putea intra pe orice cale in patrimoniul sucesoral! si#ur ca inainte de a i impartit la mostenitori! sau de a da posibilitatea acestuia sa dobandeasca obiectul le#atelor particulare care dintr'un moti" sau altul sunt ine icace! deci aceasta este esenta le#atului uni"ersal. Se poate intampla ca dispunatorul sa aca acte de dispozitie indi"iduale cu pri"ire la iecare din bunurile sale! ne re erim la exemplul cu cele . bunuri *% autoturisme si 3 imobile+ 0 dispune in a"oarea lui A cu pri"ire la un autoturism! in a"oarea lui F cu celalalt autoturism si asa mai departe! deci cu iecare din aceste bunuri in mod indi"idual. Sau in a"oarea uneia si aceleiasi persoane dar tot prin dispozitii particulare! zice0 autoturismul cutare sa re"ina lui A! autoturismul cutare tot lui A! imobilul cutare sa re"ina tot lui A! deci sa consume toate bunurile care sunt in patrimoniul lui. Intr'o ast el de ipoteza! desi A care este bene iciarul acelor dispozitii testamentare este un le#atar particular! deci are dreptul de a primi sau dobandeste proprietatea iecaruia din cele . bunuri! asta nu inseamna ca este le#atar uni"ersal. Ast el incat daca sa zicem cu pri"ire la unul din bunurile acestea le#atul este ine icace! acel le#at nu'I re"ine lui! pt ca el nu are "ocatia la uni"ersalitate! ci re"ine mostenitorilor le#ali daca exista! unui alt le#atar uni"ersal desemnat de dispunator sau in ultima instanta Statului daca mostenirea ar i "acanta. ,eci iata ca le#atul uni"ersal este cel care con era doar "ocatie si nu proprietatea e ecti"a asupra bunurilor acand parte din patrimoniul succesoral. Se pune problema cum recunoastem practic daca intr'o situatie sau alta a"em de'a ace cu un le#at uni"ersal sau nu. Si#ur ca daca testatorul a"ea cunostinta sau a ost bine indrumat poate spune el 1institui ca le#atar uni"ersal pe H2 *reamintesc0 e posibil ca testamentul sa spuna 1cutare este le#atar uni"ersal2! dar din continutul dispozitiilor sa rezulte ca este executor testamentar! daca zice ca e le#atar uni"ersal si dupa zice 1e obli#at sa predea lui A bunul cutare! lui F bunul cutare2! ar putea i "orba doar despre un executor testamentar. =estamentele nu se interpreteaza dupa litera lor! dupa sensul propriu al cu"intelor! ci dupa "ointa testatorului! dupa esenta lor. ,eci se poate intampla ca o dispozitie testamentara sa sune exact asa 2ca e le#atar uni"ersal2! dar in realitate sa nu ie. E "alabila si ipoteza in"ersa0 sa'i zica executor testamentar unei anumite persoane! dar din continutul dispozitiilor testamentare sa rezulte ca e le#atar uni"ersal! deci ca i s'a con erit "ocatia! si c$iar asa sa si ie. Mai pot i utilizate si alte ormule 1institui erede2! asta inseamna ca ii da "ocatie la intrea#a mostenire. Exista insa si unele situatii mai aparte! de pilda cand spune dispunatorul 1las lui cutare toate bunurile mele mobile si imobile2. In aceasta ipoteza le#atul este uni"ersal! pt ca asa cum rezulta din dispozitiile art .3: NCC! si existau si dispozitii similar si in )CC! bunurile se impart dupa natura lor in bunuri mobile si imobile. ,aca bunurile pot i mobile ori imobile! atunci daca a dispus de toate bunurile mobile si de toate bunurile imobile inseamna ca i'a con erit celui desemnat "ocatie la intrea#a mostenire.

71

&oate i "orba despre un le#at care are ca obiect nuda proprietate a tuturor bunurilor succesorale. Nuda proprietate este un dezmembramant al proprietatii! prin care asa cum ne spune denumirea 1dezmembramant2! proprietatii ii lipseste unul din cele 3 atribute ale sale! adica dispozitia este con erita unei anumite persoane! dar uzul si ructus'ul sunt con erite uneia sa unor altor persoane. In ipoteza in care se instituie printr'o dispozitie testamentara un le#at care are ca obiect nuda proprietate a intre#ii mosteniri! le#atul este uni"ersal! pt ca iind "orba despre nuda proprietate inseamna ca la un moment dat uzu ructul se "a stin#e si atunci nuda proprietate se "a reintre#i de"enind proprietate deplina. Acest drept are aptitudinea de a con eri o "ocatie la toate drepturile asupra bunurilor succesorale! deci este un le#at uni"ersal. 4e#atul cotitatii disponibile este si el un le#at uni"ersal. Cotitatea disponibila este o cota parte din mostenire. ,aca lasa sa zicem cel decedat unui iu! care e mostenitor rezer"atar! care are o rezer"a de A din mostenire! cealalta cota de A este cotitatea disponibila. Atunci "a puteti intreba in mod le#itim 1daca e o "ocatie la cotitatea disponibila care in exemplul dat este de A ! de ce este uni"ersal le#atul si nu este cu titlu uni"ersal *care o sa "edem ca ala se re era la o cota parte din mostenire+?2. ,eci cotitatea disponibila ii re"ine doar in acea cota parte! in exemplul dat de A le#atarului! doar daca rezer"atarul "ine la mostenire. ,ar daca rezer"atarul este nedemn sau renunta la mostenire sau nu cere reductiunea! in aceasta ipoteza e posibil ca cel care este instituit ca le#atar al intre#ii cotitati disponibile sa primeasca intre#ul patrimoniu succesoral. Aici trebuie acuta precizarea ca trebuie sa im oarte atenti la continutul dispozitiillor testamentare. ,aca de pilda dispunatorul zice ca a acut un testament inainte de intrarea in "i#oare a NCC! cand cotele de rezer"a erau di erite de cele de acuma! prin numarul descendentilor *daca a"eau 3 sau mai multi copii rezer"a era de D din mostenire+!dispunatorul zice printr'o dispozitie testamentara ca lasa lui H E din mostenire! cotitatea disponibila de E! in aceasta ipoteza pot i acute interpretari0 daca rezulta ca s'a #andit doar la cota respecti"a atunci e "orba despre un le#at cu titlu uni"ersal si nu de un le#at uni"ersal pt ca con era "ocatie doar la acea cota parte! dar daca ar rezulta ca i'a con erit "ocatia la cotitatea disponibila indi erent de dimensiunea acesteia atunci e un le#at uni"ersal. ,e asemenea este un le#at uni"ersal acela care se re era la surplusul 7prisosul7 restul bunurilor ramase dupa plata le#atelor particulare si plata le#atelor cu titlu uni"ersal. ,e ce este considerat uni"ersal un ast el de le#at? ,eci daca este un le#atar uni"ersal si / le#atari particulari! daca unul din le#atele particulare este ine icace el re"ine celui care este instituit le#atar al surplusului. ,eci un le#at al surplusului con era "ocatie la intrea#a mostenire! ast el incat daca unul sau altul dintre le#ate nu e "alabil! adica este ine icace atunci bene iciaza de el le#atarul surplusului! deci are aptitudinea de a dobandi intrea#a mostenire. Ceea ce mai trebuie sa spunem in le#atura cu le#atul uni"ersal este aceea ca prin testament e posibil ca dispunatorul sa pre"ada ca in partea ce re"ine acestuia din mostenire sa ie incluse anumite bunuri! deci sa ac un soi de parta- inainte de mostenire! ast el incat intr'o ast el de situatie cand zice 1le#atarului meu uni"ersal2 *care in principiu stim ca are "ocatie la uni"ersalitate+ sa'i re"ina urmatoarele bunuri din mostenire0 autoturismul cutare! imobilul cutare si cutare! in aceasta ipoteza bunurile mentionate de testator re"in direct in proprietate acelui le#atar. In aceasta ipoteza bunurile acelea sunt atribuite direct le#atarului! si#ur cu conditia sa nu se depaseasca limita maxima a cotitatii disponibile! caz in care daca se solicita reductiunea "a opera reductiunea le#atului uni"ersal care incalca limitele cotitatii disponibile. Intr'o ast el de ipoteza! daca spun ca le#atarului meu uni"ersal ii las autoturismul cutare! imobilul cutare! respecti"ele bunuri ar putea i considerate le#ate particulare si sunt

72

"alabile. ,eci sunt "alabile dispozitiile testamentare prin care de pilda il instituie pe A sa zicem ca le#atar uni"ersal si cu titlul de le#at particular sa'i lase bunurile cutare si cutare. Intr'o ast el de ipoteza cel care este ast el desemnat dobandeste pe de o parte acea "ocatie speci ica la intrea#a mostenire care caracterizeaza le#atele uni"ersale si pe de alta parte primeste direct proprietatea bunurilor care ormeaza obiectul le#atelor particulare! deci pot i combinate. Atunci se aplica re#ulile de interpretare0 in primul rand in sensul sa produca e ecte si a doua re#ula este ca se interpreteaza in a"oare celor care sunt tinuti la plata le#atelor si care este ipoteza cea mai a"orabila pt acestia! aia se aplica. E posibil sa ie desemnati ca le#atari uni"ersali %! 3 sau mai multi mostenitori! deci asta demonstreaza in plus ca le#atul uni"ersal nu con era proprietatea intre#ii mosteniri. ,aca prin de initie textul care spune ce este le#atul uni"ersal spune ca pot i instituiti %! 3 sau mai multi le#atari cu titlu uni"ersal! asta inseamna ca pot "eni la mostenire %! 3 sau mai multi le#atari cu titlu uni"ersal! ast el incat in aceasta ipoteza este exclus sa primeasca intrea#a mostenire! ci iecare primeste doar o parte din mostenire. ,oar daca le#atul unuia este ine icace atunci bene iceaza celalalt.

%. Le-atul cu titlu universal ' re#lementarea din NCC nu mai este identica cu cea din )CC. Sub re#imul )CC se considera ca este le#at cu titlu uni"ersal cel care con era "ocatie la o cota parte aritmetica din intrea#a mostenire * A ! 173 ! E ! etc. +! acela care con era "ocatie la toate bunurile imobile sau la o cota parte aritmetica din acestea ori la toate bunurile mobile sau la o cota parte aritmetica din acestea. Existau anumite discutii in le#atura cu le#atul uzu ructului intre#ii mosteniri sau a unei cote parti din intrea#a mostenire si aici unii ziceau ca ast el de le#ate sunt particulare! altii ziceau ca sunt le#ate cu titlu uni"ersal ! deci si atunci cand uzu ructul este al intre#ii mosteniri. NCC ' art 18.: alin 1 1legatul cu titlu universal este dispoziia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane vocaie la o fraciune a mo#tenirii 2. Aceeasi precizare ca si la le#atele uni"ersale o ace art 18.: alin 1. Alin % 15rin fraciune a mo#tenirii se nelege, a! fie proprietatea unei cote.pri din aceasta *era "alabil si sub re#imul )CC+ 9 b! fie un dezmembrmnt al proprietii asupra totalitii sau a unei cote.pri din mo#tenirec! fie proprietatea sau un dezmembrmnt asupra totalitii ori asupra unei cote.pri din universalitatea bunurilor determinate dup natura sau proveniena lor *dispozitie luata din Codul ?uebec art /33+2 9 A"and in "edere enumerarile de la art 18.: alin % si a"and in "edere si pre"ederile de la art 18./ NCC! care asa cum spunea si )CC zice0 1*rice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular2! "a ro# sa retineti aceasta re#ula care este importanta0 orice le#at care nu este uni"ersal! deci care nu con era "ocatie la uni"ersalitate sau care nu se include in una din cate#oriile pre"azute la art 18.: din NCC este un le#at particular. Rezulta ca dispozitiile le#ale re eritoare la le#atele uni"ersale si la cele cu titlu uni"ersal sunt speciale! deci se interpreteaza strict si cand nu ne putem incadra acolo putem a-un#em la concluzia ca este "orba despre un le#at particular.

73

Ati "azut ca sunt 3 cate#orii de ractiuni din mostenire! dupa cum zice codul la lit *a+0 cand e "orba despre proprietatea unei cote parti din aceasta. E limpede 0 17%! 173! orice cota! sau 18U sau 1.U si astea sunt cote din mostenire. ,aca instituirea se re era la ast el de cote atunci le#atul este cu titlu uni"ersal. 4a lit *b+ zice ca este un dezmembramant al proprietatii asupra totalitatii sau a unei cote'parti din mostenire. ,aca e dezmembramant! mi'ati spus ca si nuda proprietate e dezmembramant! ori am zis ca le#atul nudei proprietati a intre#ii mosteniri e un le#at uni"ersal ori aici imi "orbeste despre dezmembramantul intre#ii proprietati 9 nu ar i o contradictie! pt ca l'am putea include si acolo si acolo? ,aca "a #anditi lo#ic' daca nuda proprietate asa cum am aratat con era "ocatie la uni"ersalitate inseamna ca despre asta nu poate i "orba aici! e "orba despre celelalte dezmembraminte! deductia este pe cale lo#ica. A"em si anumite surprize! iata ce citim intr'o lucrare de re erinta *o lucrare oarte serioasa! nu in sensul asta de re erinta ci in sensul ca din ea se "a da examenul la INM+. ,upa ce copiaza dispozitiile de la alin % art 18.:! deci enumerand inclusi" dezmembramintele dreptului de proprietate cu pri"ire la intrea#a mostenire sau o cota parte! "ine autorul respecti" si a irma putin mai -os 1in situatia in care uzu ructul poarta asupra intre#ului patrimoniu succesoral sau asupra unei ractiuni din acesta! le#atul uzu ructului este cu titlu particular2! deci daca dati examen la INM trebuie sa spuneti aceasta ne#$iobie. &ai uzu ructul nu e dezmembramant al proprietatii? &ai daca este enumerat expres si indiscutabil printre cele 3 cate#orii de le#ate cu titlu uni"ersal! atunci mai putem spune ce se spunea inainte de intrarea in "i#oare a NCC? &utem daca nu ne #andim. ,ezmembramantul e si uzu ruct printre altele0 nuda proprietate! ser"itute! super icie etc. A irmatia de mai sus este undamental eronata! prin urmare le#atul uzu ructului intre#ii mosteniri sau a unei cote parti din mostenire asa cum suna dispozitiile din NCC sunt le#ate cu titlu uni"ersal! deci nu mai putem spune asa cum spuneau unii inainte ca sunt particulare. Exista anumite probleme de cali icare a unor le#ate! si mai ales litera *c+. )a spun urmatoarea ipoteza0 dupa natura lor sau pro"enienta lor ar putea zice dispunatorul 1toate bunurile pe care le'am primit de la mama sunt date lui H2! le#atul e cu titlu uni"ersal sau nu? Cititi cum suna art 18.: alin % lit *c+! sa nu cadem in capcana si sa credem ca orice le#at care are ca obiect sa zicem un #rup de bunuri ar i un le#at cu titlu uni"ersal! pt ca accentul trebuie sa cada pe cu"antul 1proprietatii2 sau TPa unei cote parti din uni"ersalitate2! deci trebuie sa ie "orba despre o uni"ersalitate. Art 31 alin 1' principiul0 toate bunurile! drepturile si obli#atiile ac parte din patrimoniul unei persoane si iecare persoana are un patrimoniu. Alin %' prin exceptie0 acel patrimoniu care in principiu este unic! este susceptibil de di"iziune in conditiile le#ii 9 deci nu se poate ace di"iziune oricum! ci numai in conditiile le#ii! si sunt % cate#orii desemnate expres0 patrimoniul iduciar si patrimoniul de a ectatiune constand in bunurile pro esionale *de pilda daca un medic isi ace un cabinet sau un notar! a"ocat etc! bunurile care sunt a ectate acestui scop constituie un patrimoniu de a ectatiune+. ,eci iata ca si in dreptul nostru teoria asta mai noua a patrimoniilor de a ectatiune este consacrata in mod expres. Acum le#ati dispozitiile din art 18.: alin % lit *c+ si art 31. Numai patrimoniile de a ectatiune se includ! de ex un le#at de #enul 1las toate bunurile ce le'am olosit in pro esia mea de a"ocat copilului meu 1! "a ro# sa retineti numai ast el de patrimonii sau cote parti din ele pot constitui obiect al le#atului cu titlu uni"ersal! nu si uni"ersalitatile de apt. In literatura noastra de specialitate de-a unii au a irmat! au dat de exemplu cu re erire la textul pe care il analizam! art 18.: alin % lit *c+ 0 ondul de comert. NU@ )a ro# sa retineti ca ondul de

74

comert nu este o uni"ersalitate de drept! deci nu se inscrie in exceptiile la care ace re erire art 31 NCC! ci este doar o uni"ersalitate de apt! care poate i alcatuit din elemente cu continut patrimonial! cum sunt de pilda0 mar urile! dr de locatiune7 olosinta a unui imobil! dr la o anumita marca7 irma! dr de proprietate intelectuala! clientela etc si dpd" al naturii -uridice! c$iar daca din el ac parte bunuri corporale cum sunt mar urile sau alte materiale! concluzia la care s'a a-uns este ca ondul de comert este un bun mobil incorporal! asta este natura lui -uridica. &rin urmare un le#at care are ca obiect un ond de comert sau cota parte dintr'un ond de comert este un le#at particular! pt ca nu se inscrie in cate#oria le#atelor uni"ersale si nici in cate#oria le#atelor cu titlu uni"ersal! desi asa cum este ormulat textul de la lit *c+ alin % art 18.: putem i bul"ersati. =extul din Codul ?uebec dupa care s'a copiat este mai precis si spune ca sunt le#ate cu titlu uni"ersal cele care se re era la proprietatea sau la un dezmembramant al acestui drept asupra totalitatii sau asupra unei cote parti din uni"ersalitatea imobilelor sau a mobilelor *cum era si in )CC si este si acum pt ca putem a-un#e la aceasta concluzie+! a bunurilor proprii *e "orba de bunurile proprii ale sotilor! ca au bunurile comune daca sunt in re#im de comunitate! iar daca nu sunt in re#im de comunitate au iecare bunurile proprii+ sau bunurilor comune sau ac$izite sau a bunurilor corporale sau incorporale. ,eci se enunta expres anumite patrimonii de a ectatiune0 bunurile proprii! bunurile comune! bunurile ac$izite! astea sunt patrimonii de a ectatiune! la ast el de bunuri se re era C? si la el ar i trebui sa ac si codul nostru! dar maniera in care a ost ormulat "a da nastere cel putin un timp la di erite opinii. )a ro# sa retineti 6 trebuie sa ie "orba ie de un le#at care are ca obiect o cota parte din uni"ersalitatea patrimoniu succesoral *17%! 1716 etc+'lit *a+! sa ie "orba despre un dezmembramant al intre#ii proprietati a mostenirii sau a unei cote parti a mostenirii'lit *b+! si la lit *c+ este "orba despre le#atele care au ca obiect patrimonii de a ectatiune sau cote parti din ast el de patrimonii in sensul dispozitiilor art 31 NCC. &utem cadea in capcana sa spunem ca orice #rupare a bunurilor acuta de dispunator 1bunurile mele din Clu- 7 cartile din biblioteca nu stiu care2 e le#at cu titlu uni"ersal. NU@ C$iar daca este "orba despre o uni"ersalitate! dar aia este una de apt! acolo nu poate i "orba despre le#at cu titlu uni"ersal. ;ondul de comert'pasi"ul nu ace parte din uni"ersalitatea respecti"!ci ac parte numai elementele de acti"! deci nu e "orba despre un patrimoniu propriu'zis! ori la le#atul cu titlu uni"ersal! cel care este instituit le#atar este obli#at si la plata pasi"ului! ori daca s'ar ace un le#at cu pri"ire la un ond de comert! pasi"ul nu se transmite cu ondul de comert ci ramane in patrimoniul mostenirii! deci nu poate i "orba despre ast el de le#at ca iind unul cu titlu uni"ersal.

Studiind eu textul acesta am identi icat in -ur de 5 cate#orii de le#ate cu titlu uni"ersal 0 ' le#atul proprietatii unei cote parti din intrea#a mostenire! inclusi" a nudei proprietati. )a ro# sa iti atenti@ 4e#atul nudei proprietati a intre#ii mosteniri este un le#at uni"ersal! iar le#atul nudei proprietati a unei cote parti din mostenire este un le#at cu titlu uni"ersal ' le#atul unui dezmembramant a proprietatii sau a unei cote parti din proprietate ' le#atul proprietatii! inclusi" a nudei proprietati re eritor la bunurile imobile ' le#atul unei cote parti din totalitatea proprietatii! inclusi" a nudei proprietati a bunurilor mobile ale mostenirii

75

' le#atul unui dezmembramant etc. In le#atura cu ondul de comert am stabilit ca acesta nu poate constitui obiect al unui le#at cu titlu particular. Se mai pune problema daca e un le#at cu titlu uni"ersal sau cu titlu particular! le#atul care are ca obiect o succesiune nelic$idata primita de dispunator. Spre ex iul lui A! F! il mosteneste pe tatal lui! si inainte de a lic$ida mostenirea *plata datoriilor si sarcinilor+ o include intr'un testament si spune 1las patrimoniul meu mostenit de la tatal meu lui C2. Ce el de le#at e? Uni"ersal nu e ca nu con era "ocatia la uni"ersalitate! nici nu are rost sa discutam. Art 31 alin % spune 1si alte cazuri pre"azute de le#e2! nu ar i si acesta un ast el de caz? Nu spune codul pe la "anzare ca se poate instraina o succesiune? Spune. Nu stim ca o ast el de succesiune contine si elemente de pasi" si elemente de acti"? Stim. Atunci nu putem tra#e concluzia ca e "orba despre alte bunuri pre"azute de le#e! si#ur implicit! nu explicit? Nu spune nicaieri codul ca le#atul unei ast el de mosteniri e un le#at cu titlu uni"ersal! dar cunoscand criteriile! nu putem a-un#e la concluzia ca e un ast el de le#at? Nici nu trebuie sa ie speci icat! dar daca intrunesc criteriile! nu e un patrimoniu de a ectatiune? &otri"it art 1816 cei care au "ocatie la mostenire nu sunt tinuti la plata decat in limita bunurilor care ac parte din mostenire! deci orice acceptare a mostenirii este sub bene iciu de in"entar! asta inseamna ca e izolat patrimoniul respecti" de restul patrimoniului dispunatorului! atunci nu indeplineste caracteristicile unui patrimoniu de a ectatiune? Il intrunste! deci e un patrimoniu de a ectatiune desi nu'l enunta le#ea dar aplicand criteriile de identi icare concluzia este ca este un patrimoniu de a ectatiune. Am "azut care sunt elementele care caracterizeaza le#atele uni"ersale! care sunt cele care caracterizeaza le#atele cu titlu uni"ersal si trecem acum sa discutam despre le#atele particulare.

3. Le-atul !articular. &otri"it dispozitiilor NCC art 18./! este "orba despre o cate#orie reziduala! adica ceea ce ramane dupa ce stabilim daca le#atele sunt uni"ersale sau cu titlu uni"ersal. =ot ceea ce nu este le#at uni"ersal sau le#at cu titlu uni"ersal! dupa criteriile pe care le'am "azut! este le#at particular. (biectul le#atelor particulare e orice0 bun corporal! incorporal! bun mobil! imobil! drept de creanta! orice drept cu continut patrimonial poate orma obiectul unui le#at particular. Ati retinut de asemenea ca nu orice #rupare de bunuri! de pilda! toate imobilele din Romania! daca dispune de ele o persoana! NU alcatuiesc obiectul unui le#at uni"ersal. C$iar si in ipoteza in care e clar ca nu mai are alte imobile decat in Romania? ,ar daca de pilda o persoana zice 1las lui A toate bunurile din momentul inc$eierii testamentului! din ziua testamentului2 ar putea i incluse si bunuri despre care el nu stie! spre ex bunuri mostenite si de care la momentul actului nu stie ca e mostenitor! am spus ca dispune de toate bunurile! nu de patrimoniu! deci de pasi" nu a dispus! e le#at particular. Retineti 0 un le#at al tuturor bunurilor dispunatorului din momentul testamentului este un le#at particular. Restul e problema de probatiune! sa se do"edeasca ce bunuri erau in patrimoniul lui in momentul respecti". Nu e un act de dispozitie cu pri"ire la un patrimoniu sau la o ractiune din patrimoniu! care ar trebui sa contina si

76

acti"ul si pasi"ul! deci se aplica art 18./! este le#at particular. Sa nu "a lasati indusi in eroare de "olumul obiectului le#atului! poate i enorma "aloarea unui le#at particular! se poate intampla ca un le#atar uni"ersal sa nu primeasca nimic si sa primeasca le#atarii particulari sau un sin#ur le#atar particular sa primeasca toate bunurile. Intinderea7 "aloarea7numarul bunurilor nu conteaza! conteaza criteriile care caracterizeaza aceste 3 cate#orii de le#ate. (rice alt le#at care nu este inclus in cate#oria celor uni"ersal sau cu titlu uni"ersal sunt le#ate particulare. Spre deosebire de le#atele uni"ersal si le#atele cu titlu uni"ersal care con era doar "ocatie! unele la intre#ul patrimoniu! altele la cote parti sau mai bine zis ractiuni! cum spune art 18.:! in cazul le#atelor particulare se dobandeste direct proprietatea bunului! si#ur cu conditia sa ie acceptat le#atul. Fene iciarul are dreptul sa opteze intre a primi sau nu le#atul. ,aca il primeste! cu e ecte de la data desc$iderii mostenirii e proprietar pe bunele respecti"e. (rice le#at particular con era direct proprietatea! ast el incat se deduce din partea care ar re"eni le#atarilor uni"ersali sau cu titlu uni"ersal sau din partea mostenitorilor le#ali! in limitele cotitatii disponibile. E posibil sa ie instituite mai multe cate#orii de le#ate. Una si aceeasi persoana dispunatoare poate lasa si le#ate uni"ersale! si cu titlu uni"ersal si le#ate particulare. E posibil de asemenea sa ie instituite aceleasi persoane cu % cate#orii de le#ate! ex0 o persoana sa ie le#atar uni"ersal! si le#atar particular cu pri"ire la anumite bunuri. Una si aceeasi persoana poate i in acelasi timp le#atar uni"ersal si le#atar cu titlu uni"ersal? Exista o -urisprudenta in dreptul nostru in sensul ca s'ar putea! dar este o aberatie! ori ai "ocatie la intre#! ori ai "ocatie la o cota parte! nu exista o alta posibilitate. ,eci e "orba de % le#ate care in esenta con era acelasi drept. ( "ocati"e la intre#! e mai #enerala! si alta doar la o ractiune! mai restransa! dar una si aceeasi persoana nu poate i in acelasi timp si le#atar uni"ersal si le#atar cu titlu uni"ersal 9 le#atar particular poate.&oate i si le#atar uni"ersal si le#atar particular si poate i si le#atar cu titlu uni"ersal si le#atar particular.

Desemnarea 4ene$iciarilor le-atelor

Este de principiu ca nu poate exista le#at "alabil ara ca persoana #rati icata sa ie desemnata! iind nul le#atul care nu are desemnat le#atarul. Actul de desemnare a le#atarului esteun act personal si trebuie sa ie acuta desemnarea de testator!nu de alta persoana. Acesta este principiu! dar exista anumite discutii despre le#atul cu acultate de ale#ere! si le#atul secret.

A. Le-atul cu $acultate de ale-ere! asa cum rezulta din art 5<5 al 1 NCC sub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul trebuie sa il determine pe beneficiarul liberalitatii, ori cel putin sa prevada criteriile pe baza carora acest beneficiar sa poata fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte )uridice2.

77

&rin urmare exista un text expres din care rezulta! asa cum rezulta si din dispozitiile )CC! ca persoana le#atarului trebuie sa ie stabilita de testator. ,in acest text de le#e rezulta ca desemnarea poate i acuta direct 0 1las le#at lui A! sau lui F2! sau poate stabili numai criteriile pe baza carora "a i determinata persoana le#atarului dupa data desc$iderii mostenirii! de pilda 0 1las le#atul intre#ii mele a"eri! persoanei care o "a in#i-ii pe sotia mea bolna"a2. In aceasta ipoteza nu e desemnat le#atarul prin indicarea directa a numelui! dar e indicata modalitatea in care se "a stabilii ulterior! si aceasta modalitate trebuie sa ie stabilita de catre dispunator! nu de catre altcine"a. Intr'o speta! in care dispunatorul a zis 0 1 ex$eredez pe mostenitorii mei le#ali2! erau nerezer"atari! a lasat un le#at particular concubinei sale! si a spus apoi 0 1incredintez notarului meu H! misiunea de a #rati ica pe cine doreste acesta! asi#urand pe toata lumea ca am deplina incredere in el2. Acest le#at a ost considerat nul! pt ca dreptul care trebuia exercitat direct de catre dispunator in modalitatile pre"azute de le#ea ost dele#at in a"oarea notarului! in care a"ea deplina incredere. ,pd" le#al! pt ca testamentul e act solemn *trebuie sa intruneasca strict conditiile pre"azute de le#e+! o ast el de dispozitie testamentara a ost considerata nula. &oate i insa persoana le#atarului doar determinabila asa cum am aratat. Anumite e"olutii au cunoscut practica -udiciara si doctrina in le#atura cu dispozitiile testamentare de bine acere! de pilda acute in a"oarea saracilor! sau a persoanelor de a"orizate. Aici "a amintiti ca se pun probleme si de capacitate sau de incapacitate. ,eci trebuie! pt a a"ea capacitatea de a primi o liberalitate! persoana respecti"a sa existe sau sa ie cel putin conceputa la data desc$iderii mostenirii! si iata ca trebuie sa ie si determinata intr'o maniera oarecare. Si au existat si exista in practica dispozitii testamentare acute in a"oarea saracilor! sa zicem. ( ast el de dispozitie testamentara este "alabila? ,octrina si practica -udiciara au acceptat ca intr'o ast el de ipoteza le#atul este "alabil. Exista c$iar o dispozitie expresa in )CC art <11! in care se zicea ca le#atul acut in a"oarea saracilor este "alabil. ,e ce sa nu mai ie "alabil acum? Si#ur ca criteriile pe care le discutam noi aici sunt "alabile ca si principiu! dar la un le#at care este dat saracilor putem determina care sunt saracii aceia. Aici se aplica norme supleti"e! se considera ca se re era la saracii din acea localitate de unde e dispunatorul 9 daca nu se poate stabili localitatea dispunatorului pt ca are mai multe sedii! se considera ca e "orba de saracii din intrea#a tara *ii re"ine ministerului de resort sa accepte aceste le#ate si sa le distribuie saracilor+. E posibil sa se desemneze o anumita cate#orie de persoane carora sa li se atribuie un le#at! iind "alabil le#atul cu incredintarea puterii unei anumite persoane de a desemna concret care sunt saracii in exemplul dat! care "or bene icia de obiectul le#atului respecti"' mandat de repartizare. A nu se con unda mandatul din speta cu notarul. ,ispunatorul i'a dat practic un mandat de a ace acte de dispozitie! ceea ce nu este "alabil! cu mandatul de repartizare a obiectului le#atului. ,eci e considerat "alabil le#atul prin care se spune! de exemplu0 speta rezol"ata de casatia ranceza unde dispunatorul a spus 1institui ca le#atar uni"ersal pe nepotul meu H! si le#atarul meu uni"ersal e insarcinat la momentul cu"enit sa aca cate o dota oarte onorabila! iicelor sale *nepotul a"ea % iice9 dispozitia era le#atar uni"ersal nepotul! cu sarcina de a ace dote oarte onorabile iicelor lui +. Nu ixez eu suma aceasta pt a nu'l deran-a pe nepot! dar iicele acestuia sa se bucure de o parte insemnata din patrimoniul lui.2 Solutii0 *Curtea de Casatie ;ranceza+

78

I ciclu procesual0 instantele au spus ca este "orba despre un le#at uni"ersal in a"oarea nepotului! si % le#ate cu titlu uni"ersal in a"oarea iicelor nepotului! deci stranepoatelor. S'a casat cu trimitere. II ciclu procesual0 le#at uni"ersal si % le#ate particulare! in a"oarea icelor. III ciclu procesual0 nepotul e sin#urul le#atar uni"ersal! si ca iicele lui sunt si ele le#atare uni"ersale. I) ciclu procesual0 le#atare uni"ersale sunt doar iicele.

Mie mi se pare ca e "orba de un le#at uni"ersal! c$iar daca dispunatorul a zis ca o parte oarte imortanta sa re"ina iicelor cu titlu de dota. In ar#umentarea acestei solutii! comentatorul printre altele spune! pornind de la dispozitia care spune ca stranepoatele trebuie sa aiba o mare parte din patrimoniul succesoral! si spune el ca acestea nu pot i le#ate particulare. ,eci nu intinderea "alorii dispozitiilor testamentare in raport cu "aloarea totala a patrimoniului succesoral decide daca este "orba despre un le#at uni"ersal sau cu titlu uni"ersal! ci conteaza continutul dispozitiilor. ,eci in esenta mie mi se pare! si#ur ca sunt discutabile dispozitiile astea testamentare! ca idea de a li se da e ecte mi se pare normala! nu trebuie interpretat oarte ri#id aici. Eu cred ca e "orba de un le#at uni"ersal acut in a"oarea nepotului! cu mandat de repartizare in a"oarea iicelor sale. ,aca nu respecta "ointa dispunatorului se poate pune problema ca nu a indeplinit obli#atiile care i'au ost puse in sarcina! deoarece acestea sunt sarcini ale le#atului sau. &arti importante din a"era lui nu inseamna toata a"erea! deci nu se pune problema ca nepotul nu ar primi nimic! deci ce"a ii poate re"eni si lui! ba mai mult daca unul dintre cele % le#ate este ine icace *ex0 predeceda una din stranepoatele de unctului+ primea dota doar cea care a mai ramas. Retineti 6 mandatul de repartizare a obiectului le#atului este "alabil! cu conditia ca dispunatorul sa i stabilit cine sunt persoanele #rati icate! dupa criteriile pre"azute de le#e.

F. Le-atul secret !prin care dispunatorul zice 1am comunicat lui H! persoana de incredere! cine este bene iciarul le#atului si acesta "a transmite obiectul le#atului celui desemnat de mine2! in aceasta ipoteza le#atul e NU4 pt ca nu rezulta din testament! si trebuie sa rezulte! care sunt criteriile de identi icare a bene iciarului le#atului. In practica -udiciara si in doctrina ranceza se ace di erenta intre le#atul secret care este considerat ne"alabil si le#atul cu sarcini secrete care spun ei ca ar i "alabil. Mie mi se pare ca nu este "alabil nici acesta! pt ca daca sarcina secreta consta in transmiterea unui le#at 0 1ii las lui A imobilul cutare! cu sarcina secreta de a'i transmite cui"a o suma2! in aceasta ipoteza putem spune ca e "alabil le#atul acesta? E "orba de un le#at cu sarcini secrete! dar tot e "orba despre un le#at secret. In ipoteza in care le#atul secret este un le#at! pt ca sarcina poate sa constea intr'un ser"iciu #ratuit! iar aici ar putea i "alabila! spre ex sa'l duca in iecare an la Marea Nea#ra intr'un concediu! acesta nu este un le#at! asta este o sarcina secreta care ar putea i "alabila. ,ar cand este "orba despre un obiect care este le#at in sine atunci e un le#at secret si e la el de ne"alabil ca si celalalt.

79

In ceea ce pri"este desemnarea le-atarului! acesta poate i desemnat direct *ii spun numele sau zic 1medicul satului2 daca este unul sin#ur! dar daca intre momentul in care ace testamentul si momentul desc$iderii mostenirii se sc$imba 18 medici! este medicul din momentul desc$iderii mostenirii! iar iind un act mortis cauza conteaza situatia de la data desc$iderii mostenirii+ sau indirect. Exista situatii in practica in care nu e desemnat deloc sau su icient de clar bene iciarul le#atului! spre ex intr'o speta o doamna a $otarat sa se sinucida si a scris la repezeala 1iti cer iertare si iti dau tot! acesta este ultimul testament2 semnat si datat! dar nu a spus cui! deci putea i oricine. ,eci in aceasta ipoteza s'a considerat ca nu este "alabil testamentul. In dreptul nostru este o speta cu o doamna care a"ea o pisicuta la care tinea oarte mult si a zis ca lasa a"erea ei! care era un biet apartament! persoanei care "a a"ea #ri-a de pisicuta ei. In inal casatia noastra a zis ca nu'i "alabil le#atul. ,octrina! ,eaB au spus ca nu'i determinata persoana le#atarului si ca le#atul e acut in a"oarea pisicii! in#ri-irea pisicii e sarcina le#atului! obiectul e a"erea! apartamentul si bene iciarul le#atului este orice persoana care in#ri-este pisica. In aceasta ipoteza criteriul de stabilire a persoanei bene iciarului era stabilit prin le#at! le#atului trebuia sa i se dea e ecte! iind cat se poate de le#al.

Ine$icacitatea le-atelor

Ati retinut ca prin de initie testamentul este un act esentialmente re"ocabil! asta inseamna ca oricand ca testatorul poate re"eni! si e considerat acesta un drept discretionar. Uneori in practica se intampla lucruri cum am "azut intr'o speta0 unul a acut un testament in a"oarea concubinei si i'a aratat testamentul! dar in aceeasi zi i'a trimis o scrisoare notarului si i'a zis ca re"oca testamentul. Aici s'a pus problema daca nu a exercitat abuzi" dreptul de a re"oca le#atul9 aici practic rezulta ca nu a a"ut dorinta de a ace le#atul! ca a ost o inselatorie! din acest moti" nu era aici "alabila nici prima dispozitie pt ca nu a"ea intentia de a #rati ica! era in mod als exprimat consimtamantul! lipsea animus testandi! deci trebuia declarant nul pe moti"ul asta9 nu sa se discute daca putea i re"ocat sau nu. Si#ur ca re"ocarea a sur"enit ulterior! intai a acut testament si i l'a aratat concubinei si peste o ora a acut re"ocarea9 succesiunea in timp ne'ar i dus la ideea de analiza a actului de re"ocare9 mie mi se pare ca trebuia analizat primul act! pt ca lipsea "ointa de a ace liberalitatea! deci era nul pe acest moti".

80

Retineti 0 &rincipiul este ca re"ocarea este un act discretionar! deci poate i exercitat oricand de dispunator pana in momentul decesului. Re"ocarea poate i acuta in mod expres sau tacit! si exista posibilitaea de a re"eni asupra re"ocarii! deci exista posibilitatea retractarii re"ocarii! pt ca daca re"ocarea e posibila oricand! retractarea re"ocarii e si ea posibila. &rincipiul iind acela al re"ocabilitatii ara nicio limita! poate i exercitat oricand si ori de cate ori. Se poate intampla ca retractarea re"ocarii sa puna in discutie problema daca prin retractarea re"ocarii produce e ecte primul testament sau nu! dar asta depinde de la caz la caz. ,aca spre exemplu ai re"ocat implicit rupand testamentul! distru#andu'l! atunci nu mai putem spune ca poate produce e ecte. In ceea ce pri"este re"ocarea expresa! re#lementata la art 18.1 NCC! "a ro# sa retineti ca este "orba despre un act solemn si potri"it acestui text ea poate i acuta ie printr'un testament ulterior! ie printr'un act autentic! deci alt el de act autentic decat testamentul. ,eci trebuie respectate ormele testamentare. &oate i acuta re"ocarea prin orice orma! deci daca am acut un testament olo#ra il pot re"oca printr'unul autentic sau in"ers! nu exista nicio restrictie din acest punct de "edere. &oate i "orba si de anulari de #enul 0 pe un testament olo#ra scrie dispunatorul anulat! semneaza si dateaza. ,aca nu semneaza si nu dateaza e "alabil? Nu! pt ca trebuie sa intruneasca toate conditiile de "aliditatea ale testamentului olo#ra ! in exemplul dat. ,ar daca pune mentiunea TPanulatPP pe un testament autentic! semneaza si dateaza? E un alt testament! e "alabil deci e re"ocat! deci conditia este sa se indeplineasca conditiile de orma re eritoare la testament. In ceea ce pri"este re"ocarea tacita sau implicita alaturi de re"ocarea expresa! re"ocarea tacita era re#lementata si in )CC! si in practica exista ast el de situatii. Ceea ce trebuie sa retinem este ca re"ocarea tacita nu poate inter"eni decat in cazurile strict pre"azute de le#e. ,eci si re"ocarea tacita e un act solemn pt ca nu poate i acuta decat in conditiile strict pre"azute de le#e. ,eci nu se poate spune de pilda! daca A ace un testament in a"oarea sotiei si pe urma inainte de a deceda di"orteaza! nu se poate "eni sa se spuna ca daca au di"ortat si sunt in relatii proaste inseamna ca a re"ocat implicit testamentul. Sau daca unul a acut un testament si spune ca'l #rati ica pe cutare cu imobilul cutare cu conditia sa nu se casatoreasca cu o persoana! in aceasta ipoteza c$iar daca "ine la nunta respecti"ului nu inseamna ca nu e re"ocabil! deci ramane re"ocabil testamentul! nu inseamna o re"ocare a dispozitiei testamentare initiale.

Conditiile in care o!ereaza revocarea tacita 4a art 18.% alin 3 teza I se spune0 1 7estamentul ulterior nu l revoc pe cel anterior dect n msura n care conine dispoziii contrare sau incompatibile cu acesta 2. Incompatibilitatea si contrarietatea erau re#lementate si in )CC ca moti"e de re"ocare tacita. Au existat anumite discutii in doctrina cu sensul notiunilor 1contrarietate2! 1incompatibilitate2. Unii au zis ca e acelasi lucru! altii au zis ca nu! in inal NCC a mentinut cel putin dpd" terminolo#ic aceasta di erenta. In esenta retineti ca % testamente sunt contrare in cazul in care se ace o dispozitie prin care il instituie pe A le#atar uni"ersal! si pe urma printr'un alt testament il instituie pe F le#atar uni"ersal! si nu rezulta clar daca prin instituirea lui F l'a re"ocat pe A sau a dorit ca la mostenire sa "ina ambii cu titlu de le#atari uni"ersali. ,eci in loc

81

de interpretare aici si in unctie de situatia din iecare speta concreta! instanta poate aprecia daca exista re"ocare sau nu. In cazul incompatibilitatii lucrurile sunt mai clare! acolo poate i "orba despre o incompatibilitate de ordin izic! material. ,e pilda printr'o dispozitie zice 1il iert de datorie pe debitorul meu H2 si printr' un testament ulterior dispune de creanta respecti"a in a"oarea unui tert. In aceasta ipoteza rezulta ca a re"enit asupra dispozitiei initiale! deci nu pot i aduse la indeplinire impreuna. &oate i "orba si de o incompatibilitate -uridica intre cele % dispozitii testamentare! cum e de pilda0 il instituie pe unu le#atar uni"ersal printr'un testament! si prin unul ulterior zice ca e doar cu titlu uni"ersal! deci l'a re"ocat pe primul le#at si i'a dat doar calitatea de le#atar cu titlu uni"ersal. A ost o speta in dreptul nostru! =ribunalul S) a ost c$emat sa solutioneze! unul a acut % testamente per ect identice! unul olo#ra si unul autentic! si pe urma l'a re"ocat pe cel olo#ra in conditiile le#ii si s'a pus problema daca in aceasta ipoteza nu e "orba despre o re"ocare implicita si a testamentului autentic. Instantele au spus ca nu! pt ca nu se poate prezuma pe moti"ele pe care "i le'am spus si re"ocarea tacita este un act solemn! deci nu se poate ace decat in cazurile si conditiile pre"azute de le#e. Ramanand un testament nere"ocat in conditiile le#ii! ala produce e ecte.Si#ur ca un comentator a zis ca nu ! daca continutul era identic inseamna ca s'a #andit sa'l re"oce si pe celalalt! dar nu mer#e aici cu po"esti de #enul asta! aici lucrurile sunt oarte stricte si oarte clare. ,eci daca nu a re"ocat in una din ormele pre"azute de le#e atunci cel care nu a ost re"ocat ramane sa produca e ecte. ,eci acolo nu'i "orba de incompatibilitate sau contrarietate! acolo e "orba de principiul ca re"ocarea! c$iar tacita! deci implicita trebuie sa respecte strict ormele pre"azute de le#e. Un alt caz de re"ocare tacita este instrainarea obiectului le#atului acuta intentionat. ,aca se executa silit imobilul care ormeaza obiectul le#atului! atunci nu e "orba despre o re"ocare si daca prin ipoteza bunul reintra in patrimoniul dispunatorului! le#atul produce e ecte. ,ar cand bunul este instrainat! de pilda obiectul le#atului este un autoturism si din nu stiu ce moti"e testatorul "inde autoturismul in timpul "ietii printr'un contract inc$eiat cu un tert! in aceasta ipoteza implicit rezulta ca testamentul! adica dispozitia testamentara anterioara a ost re"ocata. =rebuie sa ie "orba insa de le#ate particulare! numai astea pot i re"ocate de o asemenea maniera! cum a ost cazul intr'o speta solutionata de catre Curtea de Apel Clu- in care o persoana era le#atar uni"ersal si pe urma printr'un act inc$eiat in timpul "ietii unul din imobilele acand parte din patrimoniul dispunatorului a ost instrainat printr'un contract de intretinere. In aceasta ipoteza! aceasta instrainare n'are nicio rele"anta din punctul de "edere al le#atului uni"ersal! pt ca acela e un le#at la uni"ersalitate! deci con era "ocatie la uni"ersalitate. E posibil c$iar prin le#ate particulare sa i dispus de bunul respecti" si tot "alabil ramanea le#atul uni"ersal! deci "ocatia nu a ost retrasa. =rebuie sa ie "orba despre un testament care intr'un el sau altul re"oca "ocatia la uni"ersalitate! deci a ecteaza "ocatia la uni"ersalitate! instrainarea bunului nu inseamna asa ce"a in ipoteza data. Re"ocarea trebuie acuta cu intentie. ,e asemenea "aloreaza re"ocarea implicita si distru#erea "oluntara a obiectului le#atului. ,aca de pilda obiectul le#atului il constituie un tablou si se ener"eaza din nu stiu ce moti"e dispunatorul si'l ace pra ! in aceasta ipoteza si#ur ca nu se mai poate aduce la indeplinire! nu mai exista izic bunul! ast el incat uria respecti"a ec$i"aleaza re"ocare! dar tot despre le#at particular trebuie sa ie "orba. ,aca il

82

distru#e partial ramane sa produca e ecte. (rice ramane din obiect e "alabil transmis la le#atarul respecti". ,e asemenea este re#lementata si situatia distru#erii "oluntare a testamentului si aici se pre"ede la art 18.% alin 1 ca 0 17estatorul poate revoca testamentul olograf #i prin distrugerea, ruperea sau #tergerea sa$ 8tergerea unei dispoziii a testamentului olograf de ctre testator implic revocarea acelei dispoziii$ +odificrile realizate prin #tergere se semneaz de ctre testator 2. ,istru#erea! ruperea! ster#erea sunt apte materiale din care tra# concluzia ca a re"ocat testamentul! atunci de ce trebuie sa semnez distru#erea? E o c$estie oarte simpatica! care "a ace "al"a in lumea re"ocarii testamentelor! nu au niciun rost. Retractarea re"ocarii poate i acuta! pre"ede in mod expres NCC la art 18.3! ceea ce era "alabil in pri"inta asta sub re#imul )CC este "alabil si sub re#imul NCC.

&t data "iitoare "om discuta in continuare despre ine icacitatea le#atelor si anume despre re"ocarea -udecatoreasca si despre caducitate! apoi despre exeredare si executiunea testamentara de la p# %6/ la %<%.

SUCCESIUNI' CURS / 18.86.%813

)a amintiti ca data trecuta discutam despre re"ocarea le#atelor. Ati retinut ca testamentul iind un act esentialmente re"ocabil oricand poate dispunatorul sa re"ina asupra unei dispozitii anterioare si ati "azut ca exista mai multe posibilitati de a ace re"ocarea0 poate i expresa sau tacita. Astazi! "om discuta despre re"ocarea -udecatoreasca a le#atelor! prin $otarare -udecatoreasca. Sub re#imul )CC! nedemnitatea! era doar in materia mostenirii le#ale si opera de drept! nu putea sa ie iertat nedemnul de catre de cuius! lucru care in prezent este posibil. In prezent stiti ca sub re#imul NCC! exista % orme de nedemnitate! cea de drept si nedemnitatea -udecatoreasca si in ambele cazuri! nedemnitatea pri"este atat mostenirea le#ala! cat si cea testamentara. ,eci e posibil ca sub re#imul NCC sa ie declarati nedemni si mostenitorii testamentari! lucru care inainte nu era posibil. Si#ur ca atunci se pune intrebarea0 cand si de ce discutam despre re"ocare -udecatoreasca daca pentru apte de nedemnitate poate i declarat ca atare si un mostenitor testamentar? Exista ratiuni pentru aceasta! existau si anterior cand re#lementarea di erea! dar exista si la ora actuala si anume! in cazul le#atelor cu sarcini! si in cazul in care sur"in apte de in#ratitudine ale celui #rati icat ata de dispunator. Ambele cate#orii presupun actiuni sau inactiuni ale le#atarului care se des asoara dupa data desc$iderii mostenirii. Ceea ce se intampla pana la momentul decesului nu are importanta din punct de "edere al le#atelor! pentru ca dispunatorul poate sa re"oce indi erent de moti" sau c$iar daca nu are un moti" poate sa re"oce. ,aca nu ii place ce"a in comportamentul celui #rati icat poate sa se raz#andeasca sau c$iar daca nu are nimic

83

sa ii reproseze tot poate sa re"oce. &rin urmare! RE=INEM ca exista % situatii in care poate sur"eni re"ocarea -udecatoreasca a le#atelor0 1. &e de'o parte este "orba despre re"ocare pentru neindeplinirea sarcinilor %. &e de alta parte este "orba despre re"ocarea pentru in#ratitudine

I" RE#O!AREA $ENTRU NEINDE$LINIREA %AR!INILOR

,eci e "orba de re"ocare -udecatoreasca! in consecinta e ne"oie de o $otarare -udecatoreasca. Acesta re"ocare! deci cea pentru neindeplinirea sarcinilor este re#lementata la art. 18:5 al. 1 din NCC! text de le#e potri"it caruia0 2&oate i ceruta in cazul neindeplinirii ara -usti icare a sarcinilor instituite de testator! insa prin exceptie! poate i "orba de re"ocarea -udecatoreasca si in cazul neindeplinirii ortuite a sarcinii! dar numai daca potri"it "ointei testatorului! e icacitatea le#atului este conditionata de executarea sarcinii2. Atunci cand un le#atar este #rati icat cu un le#at! iar le#atul este cu sarcini! le#atarul are posibilitatea ie de a renunta! daca nu ii con"in sarcinile! poate i se par prea oneroase! poate sa renunte la le#at. Si#ur ca nu se poate pune problema re"ocarii pentru neindeplinirea sarcinilor! pentru ca intr'o ast el de situatie! e "orba de un caz de caducitate *neacceptarea le#atului e un caz de caducitate+. ,aca insa le#atarul! accepta le#atul! atunci indi erent de sursele pe care le are! el trebuie sa aduca la indeplinire sarcinile respecti"e! sarcinile sunt obli#atorii pentru le#atar. RE=INEM0 Sarcinile sunt obli#atorii pentru le#atar de la momentul desc$iderii mostenirii@@@ Exista cazuri in practica in care testatorul zice0 K4as le#atul cutare lui H! cu credinta ca ma "a in#ri-i pana la moarte si ma "a in#ropa dupa datina.2 In acesta situatie e "orba despre un le#at cu sarcini sau nu? E un moti" care l'a acut sa aca acest lucru! poata si tina si de cauza! dar poate i si o conditie...sub conditia ca sa aca treaba respecti"a! deci un e"eniment "iitor si nesi#ur de care depinde. ,aca nu intruneste asteptarile dispunatorului ar putea i si o cauza alsa! o prezentare alsa! "edeti ca el spune ac treaba asta iind con"ins ca el "a ace asa! iar pe urma se demonstreaza ca nu e asa. RE=INEM0 Sarcina nu are e icienta! nu poate i impusa cu e ecte decat de la data desc$iderii mostenirii! c$iar daca ii aduce la cunostinta testatorul le#atarului! K"ezi ca ti'am acut le#atul si m'am #andit la treaba asta2! sarcina tot nu este obli#atorie. Si#ur ca daca nu se realizeaza ceea ce si'a ima#inat ca se "a intampla! testatorul poate discuta daca e lipsa de cauza! cauza alsa! conditie rezoltorie s.a.m.d. RE=INEM0 &roblema re"ocarii le#atelor pentru neindeplinirea sarcinilor! se pune atunci cand este "orba despre neexecutarea unor sarcini propriu'zise! adica care au e icienta -uridica! iar nu atunci cand e "orba de simple ru#aminti! de exemplu il ro# pe le#atar sa aca nu stiu ce! dar ara sa dea orta -uridica acelei dorinte a lui. ,eci sarcina! trebuie sa aiba "aloare -uridica si nu are decat atunci cand an#a-amentul dispunatorului! adica a testatorului e erm in acest sens! nu cand lasa posibilitati de a nu executa. )edeti ca potri"it NCC! exista % cate#orii de re"ocari -udecatoresti pentru neindeplinirea sarcinilor0 1. una se re era la nein&e'(inirea fara )*stificare a sarcinii

84

%. cealalta se re era la nein&e'(inirea fort*ita a sarcinii

1 In cazul nein&e'(inirii fara )*stificare a sarcinii ! deci dat iind aptul ca textul de le#e pre"ede ca numai atunci cand neexecutarea este ara -usti icare! numai atunci se poate solicita re"ocarea! inseamna ca nu orice neexecutare a sarcinii este susceptibila sa atra#a re"ocare -udecatoreasca a le#atelor. Ce "a su#ereaza neexecutarea ara -usti icare? Ce"a care tine de culpa le#atarului! ce"a imputabil lui! deci ara a a"ea temei -uridic! deci nu subiecti"! nu isi indeplineste obli#atiile. Abia atunci se poate pune problema re"ocarii pentru neindeplinirea sarcinii ara -usti icare. In acest caz de re"ocare a le#atelor! ca si sub )CC! "a ro# sa RE=INE=I ca instanta de -udecata c$emata sa solutioneze cererea si in acest caz instanta de -udecata este ea cea care dispune re"ocare! inseamna ca are un drept de apreciere daca moti"ele sunt su icient de #ra"e pentru a se dispune re"ocarea. ,e pilda o simpla intarziere in executare! nu poate i de obicei un moti" de re"ocare. ,ar daca de pilda! testatorul zice prin testament Kinstitui le#atul cutare! cu obli#atia pentru le#atar de a executa pana la termenul cutare! iind obli#atorie executarea la acel termen.2 In acea situatie! termenul e esential! deci nu poate "eni le#atarul sa spuna Knu e atat de #ra"! mai lasati'ma o saptamana.2 ,aca se intampla acest lucru! instanta constata si neexecutarea e ara -usti icare intr'o ast el de situatie! cand instanta -udeca o ast el de actiune "a tine seama si de ponderea sarcinii "iza"i de obiectul le#atului. ,aca e o c$estie cu totul neinsemnata! sarcina e ce"a derizoriu! nu "a putea dispune instanta re"ocarea pentru acest moti"! insa instanta poate sa dea un termen de #ratie atunci cand nu exista stipulat un termen esential de catre dispunator. RE=INEM0 Instanta de la caz la caz! "a analiza daca e cazul sau nu sa dispuna re"ocarea pentru neindeplinirea sarcinii! e "orba despre o neexecutare a unei obli#atii pe care si'a asumat'o le#atarul prin acceptarea le#atului. Nu isi executa! atunci sur"ine re"ocarea! care in acest caz se ace prin $otarare -udecatoreasca.

" In cazul revocarii 'entr* nein&e'(inirea fort*ita a sarcinii ! nu mai e "orba despre o neindeplinire culpabila a obli#atiilor care decur# din sarcina instituita de testator! ci este "orba despre o alta situatie. Sub re#imul )CC! acesta orma de re"ocare nu era re#lementata! dar existau unele opinii in practica -udiciara si in doctrina! sustinandu'se cel putin de catre unii! ca ar putea i re"ocat un le#at pentru neindeplinirea sarcinilor c$iar si atunci cand neindeplinirea sarcinii ar i imputabila le#atarului! in ipoteza in care s'ar putea demonstra ca exista o le#atura intre "ointa testatorului de a institui le#atul si indeplinirea sarcinii. Iata ca in NCC! se pre"ede expres la art.18:5 al.1 teza II! Kca neindeplinirea ortuita a sarcinii * ortuita inseamna ca e independent de "ointa le#atarului! poate i orta ma-ora! caz ortuit sau apta tertului+! numai daca potri"it "ointei testatorului! e icacitatea le#atului este conditionata de executarea sarcinii. ,eci nu in toate situatiile in care sur"ine o cauza straina care duce la neexecutarea sarcinii se poate pune problema re"ocarii -udecatoresti pentru neindeplinirea acestora! numai in situatia in care rezulta! asa cum spune textul ca e icacitatea le#atului a ost conditionata de executarea sarcinii! deci % conditii trebuie sa ie intrunite0 sa apara o cauza straina care sa duca la neexecutarea sarcinii.

85

sa ie o le#atura intre neexecutarea sarcinii si "ointa dispunatorului.

In acesta ipoteza mai poate instanta -udecatoreasca sa aprecieze? &arca nu ar i prea lo#ic sa se introduca acest caz de re"ocare la re"ocarea -udecatoreasca! cum ar putea i caracterizata din punct de "edere -uridic dispozitia prin care testatorul spune Kdaca nu indeplineste sarcina asta indi erent de moti"e! le#atul este re"ocat2? &act comisoriu nu ar putea i pentru ca inseamna ca ar trebui sa a"em un contract! dar aici a"em de'a ace cu un act unilateral. Ar putea i un e"eniment "iitor si nesi#ur'conditie rezolutorie? ,aca ii conditie rezolutorie! atunci ar mai putea i limitata in timp! caci asa cum o sa "edem! re"ocarea pentru neindeplinirea sarcinilor! in ambele orme! poate i in"ocata doar un termen de 1 an@ Conditia rezolutorie duce la des iintarea contractului! dar daca nu s'a introdus actiunea! atunci se rein iinteaza le#atul sau cum e? Cred ca aici e "orba practic de o conditie rezolutorie! nu despre un moti" de re"ocare -udecatoreasca! aici instanta nu are dreptul sa aprecieze! ci cel mult sa constate! pe de' o parte ca "ointa dispunatorului a ost in consonanta cu cerintele textului! si pe de alta parte ca a sur"enit un moti" mai presus de "ointa le#atarului! care a dus la neexecutarea sarcinii. In acesta ipoteza! cred ca trebuia sa se retina ca automat le#atul de"enea ine icace pentru ca era "orba de un le#at sub conditie rezolutorie! orice alta conditie rezolutorie ar institui le#atarul! ar duce la aceste consecinte. ,e ce in cazul cand e "orba despre sarcina! nu ar duce la acelasi consecinte?'retoric. ,eci cred ca aici ar trebui le#iuitorul sa mai re lecteze asupra acestei probleme. RE=INEM0 Situatia de le#e lata! ca re#lementarea este in sensul ca e "orba despre o re"ocare -udecatoreasca si ca poate i in"ocata in termen de un 1an. In principiu de la data cand trebuia executata sarcina! dar o sa "edem ca e incomplet. Neindeplinirea sarcinilor la termen de catre le#atar! in ipoteza in care nu are cunostinta despre existenta acestora! de pilda testamentul a ost depus nu stiu unde si nu s'a stiut despre existenta lui! in acea situatie! se intampla...de pilda testatorul a zis! Klas le#atul asta cu sarcina de a ac$ita c$eltuielile de inmormantare2 si a la le#atarul la : luni de la data desc$iderii mostenirii despre existenta le#atului! despre sarcina si nu o mai poate indeplini. Ce se intampla in acesta ipoteza? Re"ocam sau nu re"ocam? ,eci intr'o ast el de ipoteza nu se re"oca le#atul pentru ca nu e imputabila neexecutarea le#atarului! dar el nu "a scapa de sarcina! iind obli#at sa indemnizeze persoana sau persoanele care au a"anasat c$eltuielile de inmormantare. ,eci asta trebuie sa ie solutia! nu sa scape de initi" daca nu a executat la momentul la care a zis testatorul. Este posibil ca testatorul sa pre"ada prin testament ca in cazul in care nu se indeplinesc sarcinile sa nu poata i solicitata re"ocarea pentru neindeplinirea sarcinii! ci numai executarea silita e "alabila o ast el de dispozitie? ,A@ ,eci intr'o ast el de ipoteza nu se "a re"oca le#atul ci se "a proceda la executarea silita si daca nu se poate ace executarea silita! atunci nu ar i intrunite conditiile celui de' al % caz de re"ocare? =otusi! s'ar putea sustine! bine! a spus dispunatorul treaba asta! dar subintele#and ca se "a executa totusi! dar cand nu se poate excuta din moti"e mai presus de "ointa le#atarului! atunci cred ca se poate cere re"ocarea pe temeiul art. 18:5 al. 1 teza II! pentru ca e "orba de o neexecutare mai presus de "ointa lui.

II" RE#O!AREA $ENTRU INGRATITUDINE

86

&oate i solicitata si in cazul donatiilor! care stiti oarte bine ca si acestea sunt liberalitati. 4a art. 18%6 din NCC sunt re#lementate cazurile de re"ocare a donatiilor pentru neindeplinirea sarcinilor. In "reme ce donatiile pot i re"ocate pentru 3 moti"e! le#atele nu pot i re"ocate pentru in#ratitudine decat pentru % moti"e! care corespund cu primele % moti"e care se re era la re"ocare donatiilor! si anume asa cum rezulta din dispozitiile art. 18:5 al. % din NCC! deci care se re era la le#ate0 a, 9daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l.a instiintat$ Moti"ul acesta de re"ocare pentru in#ratitudine este identic cu primul moti" aplicabil si in materie de donatii. 4)" 9daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau in)urii fata de testator, ori in)urii grave fata de memoria testatorului si aici! in a ara de in-uriile #ra"e la adresa testatorului! moti"ele corespund cu cele de la donatie. 4a donatie exista si un al 3'lea moti"! si anume cand le#atarul nu acorda intretinere testatorului care a a-uns in ne"oie dupa ce s'a acut in a"oarea lui liberalitatea. ,e ce credeti ca acest caz de re"ocare nu a ost re#lementat si in materie de le#ate? ,eci nu are ne"oie de re"ocare -udecatoreasca! cum are ne"oie donatorul! caci donatia iind contract nu poate i re"ocata unilateral! deci in principiu e ire"ocabila! in cazul le#atului! iind un act esentialmente re"ocabil! nu are decat testatorul sa'si re"oce le#atul! dar si#ur ca nu pre"ede le#ea expres acest caz! dar ar putea "eni mostenitorii sa zica Kdomnule! a a-uns in ne"oie dispunatorul! nu l'a a-utat! re"ocati le#atul.2 ,aca pot cere pentru apte penale! cruzimi sau in-urii...asta nu ar i o cruzime sa il lase pe ala ara resurse cand are ne"oie? Eu cred ca s'ar incadra aici. ,eci c$estia asta cu pre"ede sau nu pre"ede le#ea trebuie oarte nuantata! pentru ca desi le#ea nu pre"ede! se poate intampla ca dispunatorul sa nu aiba timp la dispozitie sau sa nu poata! e atat de bolna" ca el nu are #andul testamentului! el e tot cu #andul la inmormantare! nu se #andeste sa'si rezol"e problemele patrimoniale. In acesta ipoteza! nu ar i iresc sa li se dea mostenitorilor posibilitatea de a solicita re"ocarea? &entru ca acel comportament! c$iar daca nu exista obli#atii -uridice in momentul acela! dar daca comportamentul e reprobabil! e normal din punct de "edere moral ca acela sa se bucure de le#at? Nu "a impun punctul meu de "edere! dar mi se pare ca s'ar putea interpreta si in sensul asta. Re erindu'ne strict la ce pre"ede le#ea! "edeti ca sunt % cazuri de in#ratitudine! deci daca le#atarul a atentat la "iata testatorului! nu se suprapune peste cazul de nedemnitate? NU@ &entru ca la nedemnitate trebuie sa existe o condamnare si pentru ca nu se re era doar la "iata lui! ci si a unor persoane apropiate * poate i oricine0 concubin! un amic! orice persoana care se demonstreaza ca a ost oarte apropiat de dispunator! nu numai rudele +. In codul ci"il italian! lucrurile sunt oarte clare! nedemnitate opereaza numai pentru mostenitorii le#ali si acelasi cazuri sunt de in#ratitudine pentru mostenitorii testamentari! dar le#iuitorul nostru a amestecat lucrurile! ast el incat ne sileste sa acem e orturi si sa "edem cand e "orba de una si cand de alta. Nedemnitatea presupune in principiu condamnarea! aici poate i "orba cine constata atentatul? E discutabil! nu stim cine! dar cred ca tot instanta penala. ,ar c$estiunea asta Kaltii doresc sa atenteze! dar nu l'a instiintat2! sa zicem ca nu i'a spus testatorului! dar s'a dus la or#anele de politie si le'a spus lor. &ot "eni mostenitorii sa zica ca nu i'a spus testatorului! ci politiei si in acest caz nu e in re#ula? =rebuie sa pri"im in spiritul le#ii! inter"entia e mult mai buna in cazul in care spune politiei! caci acestia pot lua masurile de ri#oare ara sa'l sperie pe testator. ,ar cazul al %'lea! apte penale! cruzimi sau in-urii #ra"e ata de testator? ;apte penale! e "orba de acele apte care sunt contra persoanei0 lo"iri! "atamari9 in cazul cruzimilor! daca ii omoara cainele la care tinea oarte mult! ar putea i o cruzime! pentru ca in acest caz cruzime nu inseamna numai sa'l toace

87

si sa'l aca c$i tele 0++! ci si orice apta care cauzeaza su erinte morale. Cand e "orba despre in-urii! zice Kesti un $ot! esti un bandit2! acestea pot i in-urii care duc la re"ocare si "edeti ca in cazul le#atelor! in-uriile pot i adresate si memoriei testatorului! deci daca zice rele despre testator! ori dupa ce acesta a decedat! e moti" de re"ocare! deci trebuie sa se abtina le#atarul de la ast el de conduite. Aceste cazuri de re"ocare pentru in#ratitudine sunt re#lementate limitati" de le#e deci nu pot i extinse la alte cazuri! dar "edeti ca la unele dintre ele se pot ace discutii daca intra sau nu in notiunile la care se re era codul. Sa "edem care e re#imul -uridic al actiunilor in re"ocare pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru in#ratitudine.

ACTI'NILE IN RE)OCARE #T NEINDE#LINIREA SARCINILOR SI #T IN*RATIT'DINE

I" A!TIUNEA IN RE#O!ARE $ENTRU NEINDE$LINIREA %AR!INILOR

Sa "edem cine poate sa solicite re"ocarea e in principiu la dispozitia persoanelor care pot -usti ica un interes le#at de ine icacitatea dispozitiei testamentare! iar acestia pot i mostenitorii le#ali! le#atarii uni"ersali! le#atarii cu titlu uni"ersal! ba c$iar le#atarii cu titlu particular! daca e un le#at con-uncti" si daca le#atul de"ine ine icace pentru unul din cei doi #rati icati cu "ocatie la intre#ul bun! atunci si#ur ca si acesta -usti ica un interes. In ine! pot si creditorii acestor persoane pe cale oblica sa in"oce neideplinirea sarcinii! in sc$imb nu pot -usti ica un ast el de interes! deci nu pot cere re"ocarea! bene iciarii sarcinii! daca de plida! sarcina era sa intretina o terta persoana care nu are "ocatie la mostenire! nici le#ala! nici testamentara! acea persoana nu poate cere decat executarea. Se excepteaza cazul in care tertul bene iciar e si mostenitor! caci in acesta situatie ar putea -usti ica un interes in acest sens. In "reme ce actiunea in re"ocare e supusa prescrptiei extincti"e in termen de un an! asa cum rezulta din dispozitiile art. 5/8 din NCC! actiunea pentru executarea silita a sarcinilor se prescrie in termenul #eneral de prescriptie de 3 ani pre"azut la art. %.1/ in NCC.

88

Contra cui se poate in"oca acesta re"ocare? contra le#atarului tinut la executarea sarcinilor! dar si contra mostenitorilor acestuia daca le#atarul decedeaza dupa ce actiunea a ost introdusa sau daca a decedat inainte de implinirea termenului de 1 an pentru a solicita re"ocarea in instanta. ,eci principiul este ca re"ocarea se solicita contra le#atarului! dar in cazurile in care am spus se poate exercita si impotri"a mostenitorilor! pentru ca acestia bene iciaza intr'un el sau altul de le#at si e normal sa suporte consecintele.

II" A!TIUNEA IN RE#O!ARE $ENTRU INGRATITUDINE

Cine o poate in"oca? poate i in"ocata de mostenitori! deci cei care ar putea bene icia de ine icacitatea le#atului pentru acest moti"! mostenitorii le#ali! le#atarii obli#ati la plata le#atelor! cole#atarii bene iciari al unui le#at con-uncti"! executorii testamentari! care trebuie sa aduca la indeplinire ultima "ointa! in sc$imb! creditorii acestor persoane nu mai pot in"oca acest lucru pentru ca actiunea este una strict personala. Actiunea poate i exercitata pe cale directa! cei indreptatiti solicita re"ocarea ata de le#atarul care nu si'a indeplinit obli#atia de #ratitudine ata de dispunator! dar poate i exercitata si pe cale recon"entionala! in ipoteza in care sunt parati mostenitorii le#atarului! li se cere executarea le#atului si atunci pe cale de aparare! in"oca pe cale recon"entionala! re"ocarea pentru acest moti". Contra cui se poate exercita acesta actiune? in ceea ce pri"este persoana contra caruia se poate exercita aceasta actiune in re"ocare! se admitea sub re#imul )CC ca acesta nu putea i decat le#atarul care a comis in#ratitudinea! iar nu si mostenitorii acestuia! solutia se -usti ica prin aptul ca acesta re"ocare e o pedeapsa ci"ila! care e persoanal si se indreapta impotri"a celui "ino"at. Art. 18%6 al. % din NCC care se re era la re"ocarea donatiei pentru in#ratitudine! pentru ca in pri"inta le#atelor nu a"em o pre"ede expresa! dar acest text care se aplica la dontie este mai explicit precizand ca actiunea in re"ocare pentru in#ratitudine poate i exercitata numai contra donatarului! deci a bene iciarului liberalitatii si pe urma precizeaza textul ca daca Kdonatarul moare dupa introducerea actiunii! acesta poate i continuata impotri"a mostenitorilor2! re#ulile desprinse din acest text de le#e sunt aplicabile mutatis mutandis si in cazul le#atelor! deci poate i continuata actiune impotri"a mostenitorilor daca a ost introdusa inainte. In ceea ce pri"este termenul de exercitare a actiunii in re"ocare pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru in#ratitudine! potri"it dispozitiilor art. 18/8 din NCC! Kdreptul la actiune in re"ocarea -udecatoreasca a le#atului se prescrie in termen de un 1 an de la data la care mostenitorul a cunoscut apta de in#ratitudine! sau dupa caz! de la data la care sarcina trebuie executata.2 In le#atura cu ultima parte a acestui articol! se mai cere intrunita si o alta conditie pe care textul nu o pre"ede si anume! sa cunoasca dispozitia testamentara si existenta sarcinii! pentru ca daca nu cunoaste nu are cum sa cur#a termenul. ;iind "orba despre un termen de prescriptie inseamna ca poate i intrerupt sau suspendat. In ceea ce pri"este momentul in care poate sa cur#a acest termen! "'am spus in le#atura cu sarcina! trebuie sa cur#a in principiu din momentul cand nu e executata! pentru ca atunci se stie ca nu indeplineste sarcina! dar trebuie sa stie despre le#at si despre existenta sarcinii respecti"e.

89

In le#atura cu re"ocarea pentru in#ratitudine sunt cate"a probleme. Sub re#imul )CC se considera ca acesta re"ocare! nu putea i ceruta decat daca testatorul nu l'a iertat pe cel "ino"at! iertare care atunci cand era in"ocata! trebuia do"edita de catre le#atar! caci el a"ea interesul sa aca acesta do"ada. In caz de atentat la "iata testatorului! delicte! cruzimi sau in-urii #ra"e! iertarea era prezumtia daca testatorul lasa sa treaca un an de la data sa"arsirii aptelor si nu isi re"oca le#atul! aici stiti oarte bine ca testatorul nu are ne"oie sa ceara instantei re"ocarea! caci poate sa il re"oce sin#ur! dar daca lasa sa treaca termenul acesta de 1 an ara ca acesta sa re"oce le#atul! in acesta situatie se prezuma ca l'a iertat! mostenitorii nu mai puteau introduce actiunea respecti"a. ( situatie care are le#atura cu acesta problema a ost aceea daca intre momentul cand s'au sa"arsit aptele de in#ratitudine si momentul decesului! acesta a ost intr'o situatie in care nu a"ea discernamant! cu alte cu"ine era pus sub interdictie si nu putea sa'si re"oce sin#ur testamentul. Ce se intampla intr'o ast el de ipoteza? Aici si#ur ca daca a trecut termenul ala de 1 an nu se mai putea spune ca l'a iertat! iind inconstient testatorul nu putea ace acest lucru. Casatia ranceza a a-uns la o concluzie aprobata si de doctrina! ca intr'o ast el de situatie termenul cur#e pentru mostenitori de la data cand a la despre existenta aptelor respecti"e! deci nu de la data desc$iderii mostenirii! desi se poate sa coincida aceste % momente! dar se poate sa a le despre ele la o alta data! ulterioara si atunci! si#ur ca nu li se poate cere sa introduca actiunea cand nu stiau despre existenta aptelor de in#ratitudine. Mer#and si mai departe! doctrina si -urisprudenta! si'a pus problema ce se intampla in ipoteza in care s'au sa"arsit aptele de in#ratitudine! nu s'a indeplinit termenul de 1 an! iar testatorul decedeaza. Intrebarea care s'a pus! a ost! ce termen au la dispozitie mostenitorii in acesta ipoteza? ,i erenta care a mai ramas pana la un an! in care testatorul l'ar i putut ierta daca nu actiona! sau un alt termen intre# de 1 an. Concluzia la care s'a a-uns a ost ca au la dispozitie un an intre#! asta spre deosebire de dontie! unde donatorul nu poate obtine sin#ur re"ocarea! ci trebuie sa o ceara -ustitiei! ast el ca impotri"a lui cur#e termenul de prescriptie din momentul cand ia cunostinta de actele de in#ratitudine! in timp ce ata de testator! nu cur#e nicio actiune! pentru ca el poate sa'si re"oce sin#ur! iar atunci pentru acest moti"! s'a admis ca mostenitorii au la dispozitie un termen de un an intre#. Se pune intrebarea! pentru ca NCC nu pre"ede expres nimic in acesta pri"inta! daca lucrurile stau asa cum a stabilit doctrina si -urisprudenta anterior? &rimii comentatori ai NCC spun ca iertarea le#atarului in#rat de catre testator! ar i exclusa in maniera tacita in care era admisa anterior! adica sa lase sa cur#a termenul de 1 an de la data comiterii actelor de in#ratitudine! sin#ura posibilitate de iertare! spun acesti autori! iind in acesta optica! re acerea testamentului in ceea ce il pri"este pe le#atar! dupa comiterea aptei de in#ratitudine! solutie care spun autorii! ramane discutabila. Acestia sustin! ca ce a ost anterior! nu mai e "alabil! deci daca testatorul lasa sa cur#a termenul de 1 an! asta nu ar a"ea nicio semni icatie! cu consecinta ca mostenitorii pot introduce actiunea. Se mai sustine ca nu ar putea i iertat decat prin re acerea testamentului! dar c$iar ei spun ca solutia e discutabila. Sin#urul ar#ument adus in spri-inul acestei teze e acela ca art. 18/8 nu ace nicio di erenta! pre"azand doar ca actiunea in re"ocare -udecatoreasca a le#atului! se prescrie in termen de 1 an de la data la care mostenitorul a cunoscut apte de in#ratitudine. ,eci ca lucrurile ar i oarte simple! deci ca daca textul pre"ede treaba asta! atunci nu poate i "orba de iertare! pai nici inainte nu pre"edea si totusi doctrina si -urisprudenta s'au straduit sa #aseasca solutii. Acest ar#ument de text noua nu ni se pare decisi"@@@ Mai intai! textul nu pre"ede ca termenul de prescriptie ar cur#e numai de la data cand mostenitorii au cunoscut apte de in#ratitudine! si#ur ca e o situatie care se intampla de obicei...de obicei atunci cur#e! dar nu spune textul ca numai de

90

atunci! ci spune principiul. Apoi! asa cum am "azut practica -udiciara a retinut de-a in mod intemeiat! ca pentru ca acest termen de prescriptie sa inceapa sa cur#a nu e su icient ca acela indreptatit sa introduca actiunea in re"ocare! sa i luat cunostinta de actul de in#ratitudine! ci si sa i stiut ca a ost #rati icat prin testament! caci alt el nu are ratiune. Solutia se impune si in prezent! caci daca acela in drept sa in"oce re"ocarea stie doar de aptele de in#ratitudine! dar nu stie despre le#at! si#ur ca am a-un#e in domeniul absurdului daca i'am pretinde sa introduca actiunea cand nu stie despre existenta liberalitatii.

In ceea ce pri"este pretinsa imposibilitate de iertare a le#atarului "ino"at prin nere"ocarea le#atului de catre testator in interiorul termenului de 1 an! aceasta nu poate i acceptata din mai multe puncte de "edere0 1. daca testatorul poate sa'l ierte pe le#atar c$iar daca a sa"arsit o apta care poate atra#e c$iar si nedemnitatea de drept! si aceea poate i iertata * art. 5:1din NCC pre"ede acesta posibilitate+! cu atat mai mult poate i acceptata iertarea in cazul in#ratitudinii! caci aptele de in#ratitudine sunt mai putin #ra"e decat cele care atra# nedemnitatea. %. daca re"ocarea testamentului expresa sau tacita! e un act solemn! asa cum am "azut! care nu poate i acuta decat in cazurile si conditiile anume pre"azute de le#e! renuntarea la re"ocare nu e nicidecum un asemenea act! ast el in masura in care re"ocarea nu a sur"enit! testamentul ramane sa produca e ecte! iind cu totul exclusa necesitatea unei asa zise re aceri a testamentului! cum sustin autorii de care "'am spus. 3. in materie de donatii! le#iuitorul a ost mai coerent si mai explicit! acesta explicand art. 18%6 al. 3 Kcererea de re"ocare *se re era la donatii! dar ar#umentele sunt "alabile si la le#ate+ nu poate i introdusa de mostenitorii donatorului! cu exceptia in care donatorul a decedat in termenul pre"azut la alin.1 *termenul de 1 an+ ara sa i iertat pe donatar.2 ,eci posiblitatea iertarii e exprimata expres in materie de donatie! de ce nu ar i posibila si in materie de le#ate. Spune in continuare textul! Kmostenitorii pot introduce actiuni in re"ocare in termen de 1 an de la data mortii donatorului! daca acesta a decedat ara sa i cunoscut cauza de re"ocare.2 Mi se pare ca ceea ce este "alabil in materie de donatii! e "alabil si in materie de le#ate. Concluzia este ca poate sur"eni iertarea in conditiile in care a acceptat practica -udiciara si doctrina anterior intrarii in "i#oare a NCC si ca se aplica solutiile acelea! ne iind in contradictie cu dispozitiile NCC.

E+E!TELE RE#O!ARII $ENTRU NEINDE$LINIREA %AR!INILOR %AU $ENTRU INGRATITUDINE

Se "or aplica prin asemanare! pentru ca NCC nu pre"ede in mod expres! dispozitiile art. 18%.! 18%: si 18%5 aplicabile in materie de re"ocare a donatiilor! acolo le#iuitorul este mai explicit! precum si dispozitiile art. 1:3. si urm. din NCC! aplicabile in materie de restituire de prestatii in #eneral! mai

91

exact cand sur"ine o ast el de re"ocare! restituirea obiectului le#atului se "a ace in natura! in masura in care acest lucru este posibil! iar in cazul in care nu e posibil! restituirea se ace prin ec$i"alent. In pri"inta ructelor bunurilor care ormeaza obiectul le#atului! acestea sunt datorate de le#atarul "ino"at! de la momentul cand s'a solicitat re"ocarea. ,e ce credeti ca de la acest moment? pentru ca de"ine de rea credinta si nu poate sa pastreze ructele. In pri"inta tertilor care au dobandit dreptul cu titlu oneros! de proprietate sau alte drepturi reale! inclusi" #arantii reale de la le#atar! acestia "or pastra acele drepturi in masura in care s'au respectat ormele de publicitate daca e "orba de imobile sau daca sunt dobanditori de buna'credinta in cazul mobilelor. 5er a contrario, dobanditorii cu titlu #ratuit! deci "orbim despre terti! ne iind la adapost de obli#atia de a restitui bunul. ,e ce credeti ca ata de acestia nu operaza principiile celelalte? deci in cazul lor e "orba despre pierderea unei posibilitati de a se imbo#ati! dar spre deosebire de cei care cer re"ocarea e "orba despre o insaracire ara temei. ,e aceea! acestia nu sunt prote-ati.

!ADU!ITATEA un alt moti" de ine icacitate a le#atelor

Ati retinut ca si nulitatea! si re"ocarea sunt moti"e de ine icacitate! deci si caducitatea intra in aceasi cate#orie. Atunci intrebarea care se pune este0 cum di erentiem cele 3 cate#orii de ine icacitate a le#atelor? In ceea ce pri"este nulitatea, indeplinirea conditiilor de ond si orma atra# sanctiunea nulitatii. In ceea ce pri"este caducitatea, presupune le#ate "alabil inc$eiate! deci care nu sunt nule si sunt alte moti"e despre care "om discuta mai incolo. In ceea ce pri"este revocarea! poate sur"eni in situatia in care s'a inc$eiat un testament "alabil si dispunatorul se raz#andeste expres sau tacit sau poate i "orba despre re"ocarea -udecatoreasca! in cazurile si condtiile pre"azute de le#e.

In cazul caducitatii e "orba despre alte moti"e! enumerate in mod expres la art. 18/1 din NCC! aici e "orba de0

1 #redecesul le-atarului la art. 18/1 lit. a+ se spune! Kle#atul de"ine caduc cand le#atarul nu mai este in "iata la desc$iderea mostenirii2! e normal. Nu mai poate produce e ecte le#atul pentru ca nu mai are capacitate succesorala! "edeti ca textul "orbeste despre le#atarul care nu mai e in "iata la momentul desc$iderii mostenirii. Se re era doar la persoanele izice? Stiut iind ca persoanele -uridice nu mor! se des iinteaza! ce se intampla cand o persoana -uridica care a ost #rati icata! nu mai are existenta din punct de "edere le#al la momentul desc$iderii mostenirii? )edeti ca textele sunt imper ecte! deci trebuie sa acceptam si e cat se poate de limpede ca si in acest caz tot despre caducitate este "orba desi nu ne putem inscrie in litera acestui text.

92

" Inca!acitatea le-atarului de a !rimi le-atul la data deschiderii mostenirii aici incepem sa a"em probleme! pentru ca daca ne uitam la exemplele care au ost date in literatura de specialitate care a aparut de-a! o sa "edeti ce obser"am. Ast el! unii autori spun ca ar i "orba! de cazul persoanelor -uridice! care au incetat sa mai existe dupa moartea testatorului! acestia sunt clasicii dupa care "eti da examnul la INM. ,eci ipoteza este dupa cum rezulta din ce spune domnul asta! ca se desc$ide mostenirea si ulterior! sa zicem la 1 luna! persoana -uridica e des iintata. El spune ca acesta e caz de caducitate pentru incapacitatea persoanei -uridice de a primi le#atul. E asa? ,e ce nu e asa? Mostenitorii la data desc$iderii mostenirii ei au primit de-a le#atul! aptul ca ca s'a des iintat ulterior! asta nu mai are nicio rele"anta. ,eci o a irmatie din ciclul KComentatorii spun lucruri trasnite.2 Al %'lea exemplu! altii spun ca ar i "orba incapacitatea medicilor! preotilor si armacistilor...aici e caz de nulitate! deci niciun exemplu nu e bun! alt exemplu nu am #asit. Atunci la ce se re era acest caz de caducitate? Cei care sunt declarati incapabil -udecatoreste! nu pot primi le#ate? Fa da@ Cazul care s'ar incadra in acest text ar i ca se ace le#atul! obiectul ar i un teren! iar la data la care se desc$ide mostenirea! le#atarul e strain! rezident intr'o tara care nu ace parte din U.E.! deci nu are capacitatea de a dobandi! la o ast el de ipoteza s'ar putea re eri textul! nicidecum la cele care au ost enuntate de autorii la care am acut re erire. Cei disparuti? Au capacitate si in unctie de data care "a i stabilita prin $otarare -udecatoreasca ca iind cea a mortii! daca data e anterioara desc$iderii mostenirii! atunci e caduc le#atul! daca e ulterioara! au mostenit si au transmis mai departe mostenitorilor lor.

/ 4a lit. c+ art. 18/1! e "orba de situatia in care le-atarul este nedemn si in acesta situatie! le#atul a ost "alabil inc$eiat! deci nu e a ectat de "reun moti" de nulitate! dar la momentul cand se desc$ide mostenirea! le#atarul este nedemn! deci nu poate mosteni. Este iresc ca le#atul respecti" sa nu produca niciun e ect. . 4a lit. d+ art. 18/1! cazul le-atarului care renunta la le-at. &rincipiul este ca le#atarul are dreptul de optiune! de a accepta sau renunta la le#at. ,aca accepta! primeste le#atul cu e ectele pe care le cunoasteti! dar daca renunta! e "orba despre caducitatea le#atului in ceea ce il pri"este.

: 4a lit. e+ art. 18/1! le-atarul decedeaza inaintea inde!linirii conditiei sus!ensive care a$ecteaza le-atul. Acest text! di era de re#lementarea anterioara. Sub re#imul )CC re#ula era ca o ast el de ipoteza! ace ca le#atul sa ie caduc. Aici "edeti ca spune ca le#atarul decedeaza inaintea indeplinirii conditiei suspensi"e ce a ecteaza le#atul! numai daca aceasta a"ea un caracter pur personal! deci numai in acea situatie era caduc le#atul! alt el nu este caduc. ,e pilda! le#atul a ost instituit sub conditia suspensi"a ca le#atarul sa'si inalizeze studiile uni"ersitare! dar sa zicem ca decedeaza inainte de a se indeplini conditita. In acesta ipoteza! le#atul este caduc! caci e limpede ca nu se mai poate indeplni conditia! pe cand in celelalte situatii! produce e ecte daca se indeplineste conditia. Aici re#lementarea di era de ceea ce era "alabil anterior.

93

888 A nu se con$unda le-atul su4 conditie sus!ensiva0 cu le-atul su4 termen sus!ensiv888 ,i erenta este ca e amanata numai executarea! deci daca este "orba despre un le#at a ectat de un termen suspensi"! de pilda! le#atul este plata unei sume de bani si termenul este 3 luni de la data desc$iderii mostenirii! in aceasta ipoteza! le#atul produce e ecte! e "alabil! nu se pune problema caducitatii lui! numai executarea e amanata! la momentul implinirii termenului. In cazul le#atului sub conditie rezolutorie! el produce e ecte ca un le#at pur si simplu! dar "a i des iintat daca se indeplineste conditia! deci sa nu con undam cu situatia in care e "orba de un le#at sub conditie suspensi"a.

; 4a lit. + art. 18/1 este "orba despre cazul de caducitate re eritor la !ieirea lucrului le-at in tim!ul vietii testatorului! precizeaza textul ca e "orba de o ast el de caducitate in situatia in care e "orba despre un bun care ormeaza obiectul unui le#at cu titlu particular! care piere in totalitate din moti"e care nu tin de "ointa testatorului! in timpul "ietii acestuia sau inaintea implinirii conditiei suspensi"e care a ecteaza le#atul. &rin urmare! in ipoteza in care e "orba de un le#at uni"ersal sau cu titlu uni"ersal! daca piere in aceste conditii un bun care ace parte din patrimoniul dispunatorului! acea pieire nu in luenteaza le#atul! deci le#atul ramane sa produca e ecte! caci acolo e "orba despre "ocatie la patrimoniu sau la o ractiune din acesta. Numai cand este le#at cu titlu particular! poate i "orba despre le#ate care au orice obiect! un bun corporal! dar si le#ate care au ca obiect care ar putea pieri! un bun incorporal! de exemplu! o creanta! deci poate i "orba despre o prescriptie sau o compensatie! deci si o creanta poate sa piara. &ieirea trebuie sa sur"ina din alte moti"e care nu tin de "ointa dispunatorului! pentru ca daca il distru#e testatorul e caz de re"ocare! caz de re"ocare tacita. ,eci pieirea trebuie sa ie totala! caci daca e partiala! le#atul produce e ecte@ Acestea sunt cazurile de caducitate enumerate de art. 18/1! "edeti ca acel caz care a ost su#erat de unii autori si care se re era la disparitia cauzei testamentului! exista ast el de situatii! insa nu a ost re#lementat de le#e. )edeti discutiile in curs! eu cred ca ar i trebuit re#lementat si acest caz! pentru ca exista situatii in care se poate pune problema re"ocarii pentru acest moti". Exemplele care sunt date in curs cred ca "a "or lamuri despre ce este "orba.

In ceea ce pri"este destinatia bunurilor care au ormat obiectul le#atelor ine icace! problema care se pune! dupa ce am discutat de cazurile de ine icacitate! este ce se intampla cu obiectul le#atelor! cine se bucura de aceste probleme? ,eci principiul este ca de ine icacitatea le#atelor se bucura cei care sunt tinuti la plata le#atelor! iar acestia pot i mostenitorii le#ali! de pilda daca exista un iu al de unctului si un le#atar uni"ersal! le#atul uni"ersal e ine icace! in acesta ipoteza pro ita mostenitorul le#al! dar poate pro ita un le#atar uni"ersal! de pilda! daca persoana decedeaza! lasa le#at uni"ersal in a"oarea lui A si un le#at cu titlu uni"ersal in a"oarea lui F! in aceasta ipoteza! ine icacitatea le#atului cu titlu uni"ersal pro ita le#atarului uni"ersal! dar in"ers! pro ita celor care sunt tinuti la plata le#atului uni"ersal! care pot i mostenitorii le#ali sau statul daca mostenirea este "acanta. &rincipiul este ca de ine icacitatea le#atelor pro ita cei care sunt tinuti la plata acestora. Exceptie de la acesta re#ula0 Aceea a le#atelor con-ucti"e. Art. 18:. al. 1 din NCC! spune ca Kle#atul cu titlu particular este prezumat a i con-uncti" atunci cand testatorul a lasat prin acelasi testament! un bun determinat indi"idual sau #eneric! mai multor le#atari cu titlu particulari! ara a preciza partea iecaruia.2 ,e pilda! lasa imobilul lui A! F! si C. In acesta ipoteza! toti 3 au "ocatie la

94

intre#ul bun. E o problema! pentru ca "edeti! textul spune prin acelasi testament! e o conditie asta care nu poate i ocolita? Nu se pot lasa le#ate con-uncti"e? Cand am "orbit despre incompatiblitate si contrarietate tocmai acesta era exemplul ca sunt % testamente succesi"e si nu se stie exact daca cel de'al %'lea prin care acorda "ocatie la intre#ul bun! care ormeaza obiectul unui le#at particular anterior! a re"ocat total le#atul dinainte sau i'a con erit si acestuia "ocatie la intre#. ,eci in po ida textului care spune prin acelasi testament! pot i testament succesi"e! conditia este insa! sa rezulte ca se con era o ast el de "ocatie. ,eci e "orba despre le#ate particulare care pot sa aiba ca obiect bunuri indi"idual determinate sau bunuri de #en! nu conteaza! dar important este sa o ere "ocatie la intre#ul bun la % sau mai multe persoane. Intr'o ast el de ipoteza! daca in exemplul cu 3 le#atari care au "ocatie la un bun imobil! daca le#atul este ine icace ata de unul! sa zicem ata de A! de ine icacitatea respecti"a nu "or bene icia mostenitorii le#ali care sa zicem ca trebuie sa execute le#atul! ci "a pro ita celorlalti doi care in loc de 173 si 173! "or cule#e 17% si 17%! deci este o exceptie de la re#ula ca de ine icacitatea le#atelor pro ita cei care sunt tinuti la plata le#atelor! deci e "orba despre le#atele con-uncti"e! dar sa "edem cand e "orba despre le#ate uni"ersale! exista acesta con-uncti"itate? ,e ce nu? ,eci nu "ointa dispunatorului da acolo "ocatie la intre# ci natura le#atului! deci nu e "orba despre o exceptie. Ati "azut ca au existat anumite discutii in literatura de specialitate! in esenta! nu se con unda dreptul de acrescamant care e speci ic le#atelor con-uncti"e! deci care au ca obiect bunuri indi"idual determinate sau bunuri de #en! iind "orba despre le#ate particulare! cu "ocatia la intre# sau la o ractiune din mostenire pe care o con era le#atele uni"ersale sau cu titlu uni"ersal. Ceea ce mai trebuie spus despre acest drept de acrescamant este aptul ca el este obli#atoriu din momentul in care le#atarii au acceptat mostenirea! este imparabil e ectul pe care il pre"ede le#ea! deci "ocatia la intre#. Nu poti accepta le#atul si sa zici ca nu "rei sa bene iciezi de acrescamant! e obli#atoriu. ,aca nu "rei sa bene iciezi cu niciun pret! trebuie sa renunti la le#at. DE1MOSTENIREA +E<HEREDAREA,

Ati retinut ca printre actele care pot orma obiectul testamentelor sunt si dezmostenirile care sunt enumerate in mod expres in NCC! dar in )CC dezmostenirea nu era re#lementata in mod expres! dar acum bene iciaza de art. 18/6'18/:. Cu toate acestea! deci ara texte si sub )CC s'a recunoscut existenta si e ectele unor ast el de dispozitii testamentare. In esenta este "orba despre o dispozitie prin care testatorul inlatura de la mostenire! mai precis de la emolumentul mostenirii! pe anumiti mostenitori le#ali. ,eci mostenitorii le#ali pot i inlaturati de la bene iciul mostenirii prin "ointa dispunatorului. Si#ur ca atunci cand e "orba despre dezmostenirea mostenitorilor le#ali rezer"atari! acestia nu pot i dezmosteniti in ceea ce pri"este rezer"a! doar in ceea ce pri"este cotitatea disponibilia! pentru ca de acesta testatorul poate dispune cum "rea el sau sa il indeparteze pe mostenitorul le#al rezer"atar de la dreptul de a mosteni acea parte din succesiune! dar cand e "orba de mostenitori le#ali care nu sunt rezer"atari! cum e cazul ratilor si descendentilor acestora! mostenitorii din clasele 3 si 6! acestia pot i dezmosteniti in totalitate! deci pot i inlaturati de la mostenire in totalitate.

95

RE=INEM0 &rin dezmostenire! mostenitorii le#ali nu isi pierd titlul de mostenire sau "ocatia la mostenire! pentru ca "ocatia ramane! dar pierd emolumentul. &rin aptul ca "ocatia ramane! "or putea de pilda sa ceara constatarea nulitatii dispozitiei de dezmostenire! pot sa ceara in"entarul! sa ia masuri conser"atorii sau c$iar pot i pusi in situatia de a ace plata le#atelor desi nu bene iciaza de nimic din mostenire. ,eci nu pierd "ocatia la mostenire! ci emolumentul mostenirii@@@

,ezmostenirea poate i totala sau partiala. 7otala poate i din punct de "edere al mostenitorilor! de pilda zice Kii dezmostenesc pe toti mostenitorii mei le#ali2! poate sa o aca daca nu sunt rezer"atari! pentru ca daca sunt rezer"atari! numai in parte. &oate i totala si din punctul de "edere al bunurilor! deci poate sa zica in pri"inta tuturor bunurilor. &oate i si partiala! adica sa dezmostenesca! doar anumiti mostenitori sau sa zica0 dezmostenesc pe acela doar in pri"inta bunului H. ,upa cum a ecteaza pe mostenitori! ara a se lua in considerare comportamentul acestora sau in"ers! cu luarea in considerare a comportamentului acestora! ex$eredarea poate i erma sau cu titlu de clauza penala! de pedeapsa.

DEZMO%TENIREA +ERMA

E acea dezmostenire! ara a lua in considerare conduita mostenitorilor dupa data desc$iderii mostenirii. Acesta poate i acuta ie prin instituirea de le#atari! ie ara instituirea de le#atari.

1 Dezmostenirea $erma cu instituirea de le-atari

Asa cum rezulta din dispozitiile art. 18/6 al. % din NCC! Kdezmostenirea este directa atunci cand testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a unuia sau mai multor mostenitori le#ali si indirecta atunci cand testatorul instituie unul sau mai multi le#atari.2 ,e re#ula! trebuie sa stiti ca dezmostenirea erma rezulta in situatia in care se instituie de plida! un le#atar uni"ersal! daca zice K institui pe H le#atar uni"ersal2 si lasa numai rati sau surori! inseamna ca i'a dezmostenit pe acestia! con erind "ocatie le#atarului la intrea#a mostenire. In acest caz! dezmostenirea este implicita sau tacita ca nu zice Kex$eredez pe ratii mei2! zice doar Kinstitui ca le#atar uni"ersal pe H2. &oate i "orba si de instituirea lui H ca le#atar uni"ersal! dar zicand Kex$eredez pe ratii si surorile mele2! e ectele sunt aceleasi.

96

Se pune intrebarea! ce se intampla in ipoteza in care dispozitia de dezmostenire este caduca! deci se inscrie in unul din cazurile pre"azute la art. 18/1! deci este lipsita de e ecte. Intrebarea care s'a pus si se pune si in prezent este daca acea ine icacitate a ecteaza sau nu dispozitia de dezmostenire? ,in acest punct de "edere s'a acut di erenta intre situatia in care testatorul a dorit inainte de toate sa #rati ice pe le#atar si nu sa'i dezmosteneasca pe mostenitorii sa le#ali! situatie in care dispozitia de dezmostenire nu mai produce e ecte! dar in situatia in care rezulta din probe ca a dorit limpede sa ex$eredeze pe mostenitorii le#ali! in acea ipoteza! atunci "a bene icia statul. Cum "a bene icia? ,eci daca ar exista o dispozitie prin care testatorul zice de pilda! Kdezmostenesc pe toti mostenitorii mei le#ali si statul2! ce se intampla? Intr'o ast el de ipoteza! dispozitia impotri"a statului nu este "alabila! deci contra"ine ordinii publice. ,eci intr'o ast el de ipoteza! ata de ceilalti mostenitori produce e ecte! dar ata de stat! nu.

" Dezmostenirea $erma $ara instituirea de le-atari

Acesta poate i totala sau partiala. &oate sa zica0 Kinlatur pe ratele meu de la mostenire in totalitate2! deci nu'i da niciun drept de mostenire! insa poate i si partiala! cand instituie le#ate cu titlu particular! iar in masura in care a instituit acele le#ate! inseamna ca a acut dezmosteniri.

DEZMO%TENIREA !U TITLU DE !LAUZA $ENALA"

Aceea prin care sanctioneaza pe mostenitorii care intr'o orma sau alta se opun la aducerea la indeplinire a dispozitiilor de ultima "ointa ale testatorului. Intr'o ast el de ipoteza! principiul este ca e "alabila o ast el de clauza! dar numai in masura in care ce doreste testatorul sa impuna mostenitorilor e ce"a ce nu contra"ine normelor imperati"e! ordinii publice sau bunelor mora"uri. ,e pilda! nu poate zice Kii dezmostenesc pe mostenitorii le#ali care "or cere reductiunea donatiilor2. Nu e "alabila o ast el de dispozitie.

@@@ RE=INEM0 ,ispozitiile art. 18/. care se re era la e ectele dezmostenirilor! la primele 6 aliniate spun ce se intampla in anumite ipoteze. Importante sunt pre"ederile alin. . care spune ca dispoziiile pre"azute la alin. 1'6! nu pot pro ita persoanelor incapabile de a primi le#ate! deci discutia pe care am a"ut'o atunci cand am discutat despre posibilitatea sau imposibilitatea a % clase de mostenitori sa "ina in acelasi timp la mostenire! "edeti ca e contrazisa de acest text de le#e. ,e pilda! daca il dezmosteneste pe iu care e mostenitor rezer"atar! acesta are dreptul la -umatate si sa zicem ca are un rate care ii mostenitor din clasa a %'a! dar nu spune ca il institui pe rate mostenitor! zice doar il ex$redez pe iu. In acesta ipoteza! exista un text in partea re eritoare la mostenirea le#ala! in care zice ca "ine la mostenire! mostenitorul din clasa subsec"enta! dar intrebarea era si este cu ce titlu "ine? Cu titlu de mostenitor le#al sau mostenitor testamentar? =extul acesta! "oit sau ne"oit spune ca trebuie sa indeplineasca conditiile de

97

a i mostenitor testamentar! deci inseamna ca este le#atar! caci alt el ce ratiune ar i putut exista sa ie mostenitor le#al! dar sa se ceara sa intruneasca conditiile de la mostenitori testamentari. Eu nu "ad nicio ratiune@ ,eci ratele care "ine in acesta ipoteza eu cred ca e mostenitor testamentar! se olosesc re#ulile de la mostenirea le#ala! dar temeiul in care el "ine la mostenire! e cea testamentara! nu le#ala. C$iar NCC spune ca le#atarii pot i instituiti direct sau indirect.

Urmeaza0 ,iscutam despre limitele dreptului de a dispune prin acte -uridice mortis causa! despre pro$ibirea pactelor asupra succesiunilor nedesc$ise si despre rezer"a succesorala. &#. %<5'3%6 din curs.

SUCCESIUNI' CURS < 1/.86.%813

Au mai ramas de spus cate"a cu"inte de data trecuta despre executiunea testamentara. In esenta! executiunea testamentara consta intr'un mandat prin care de cu-us imputerniceste in timpul "ietii pe o persoana sau mai multe persoane in care are incredere sa aduca la indeplinire ultimele sale dorinte. In aceasta pri"inta la art 18// si urmatoarele! in NCC exista pre"ederi concrete spre deosebire de )CC unde existau % executiuni testamentare0 una cu sezina si una ara sezina. Sezina se re erea la detentia materiala a bunurilor mobile! deci executorul cu sezina a"ea dreptul de a prelua detentia bunurilor mobile in "ederea ac$itarii datoriilor mostenirii *adica a plati le#atele si creantele care aceau parte din pasi"ul mostenirii+! pe cand cel ara sezina nu a"ea dreptul sa preia aceste bunuri. In NCC exista o sin#ura orma de executie! nu are rost sa intram in detalii! cititi ca sa iti in ormati! ca sa stiti in mare despre ce este "orba ! nu sunt c$estiuni t di erite de cele re eritoare la mandat ina ara de aptul ca executiunea testamentara produce e ecte dupa data decesului celui care a dat imputernicirea! spre deosebire de mandat care produce e ecte in timpul "ietii mandantului.

4IMI=E4E ,RE&=U4UI ,E A ,IS&UNE &RIN AC=E4E RURI,ICE M(R=IS CAUSA

&rincipiul si in NCC si in )CC este acela al libertatii de a dispune de bunurile sale! si in acest sens exista texte care spun exact acest lucru! in NCC in partea re eritoare la bunuri. Ceea ce mai trebuie sa retinem este aptul ca aceste limite! adica libertatea de a dispune este in principiu! si mai exista si exceptii. In aceasta pri"inta! le#at de materia succesiunilor exista % cate#orii de limitari ale dreptului de a dispune prin actele -uridice mortis causa. Mai intai sunt interzise ca si sub re#imul )CC! actele re eritoare la mostenirile nedesc$ise! si pe de alta parte dispozitiile le#ale re eritoare la rezer"a succesorala.

98

1 Interdictia actelor asu!ra mostenirilor nedeschise

)a amintiti ca atunci cand am discutat despre contractul de "anzare! spuneam ca exista posibilitatea ca o persoana care a mostenit pe cine"a! sa instraineze mostenirea ca atare! deci ca patrimoniu! inainte de a'l lic$ida. In acest sens exista dispozitii exprese la art 1/6/!1/.6 NCC. ,eci iata ca patrimoniile succesorale pot i instrainate prin acte -uridice intre "ii. Si#ur ca ne'am putea #andi ca ar putea i "alabile si actele prin care o persoana! sa zicem A! sa inc$eie cu F! in timpul "ietii un act prin care sa zica Kma obli# sa iti trans er contra platii unei sume de bani! tot patrimoniul meu de la data decesului29 ast el de acte sunt interzise si o sa "edem ratiunile pt care se intampla acest lucru. ,eci trebuie sa existe limitari care sa ie pre"azute prin le#e! care sa in#radeasca libertatea dreptului de a dispune! si ast el de limitari exista in NCC. ,ispozitiile art. 5.: care spune ca Kdaca prin le#e nu se pre"ede alt el! sunt lo"ite de nulitate absoluta actele -uridice a"and ca obiect drepturi e"entuale asupra unei mosteniri nedesc$ise inca! precum0 actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta inainte de desc$iderea ei! ori actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor drepturi care s'ar putea dobandi la data desc$iderii mostenirii2. Aceasta institutie a interdictiei pactelor asupra succesiunilor nedesc$ise! cum era numita institutia in limba-ul )CC! in NCC nu ii mai spune Kpacte2 pt ca notiunea de pact ne'ar duce cu #andul ca ar i "orba de contracte! deci de acorduri de "ointa9 poate i "orba si de acorduri de "ointa! caci si art. 5.: NCC "orbeste de acte prin care se promite instrainarea! deci acolo ar i "orba de un acord de "ointa! dar poate i "orba si de acte unilaterale! nu numai de pacte si de aceea s'a renuntat la notiunea de Kpacte asupra succesiunilor nedesc$ise2care era consacrata si s'a adoptat o notiune mai potri"ita si anume aceea de Kacte asupra mostenirilor nedesc$ise2. Aceasta institutie a pro$ibitiei sau a interdictiilor unor asemenea acte isi au undamentul inca din dr roman! s'au perpetuat de'a lun#ul timpului! mai ales in dr rancez si in sistemele de drept care s'au inspirat din aceasta! si a a-uns institutia pana in zilele noastre cand iata ca a"em incluse in NCC si dispozitii re eritoare la o ast el de interdictie. C$estiunile de istoric le a"eti in cursul din %883. In ceea ce pri"este undamentele interdictiei! s'au a irmat tot elul de teorii. Unii au spus ca ar i imoral sa se aca ast el de acte! altii au spus ca s'ar incalca principiul e#alitatii succesorilor! altii au spus ca ar i necesara prote-area contra abuzului celor care inc$eie actele cu cel care ar dispune de mostenirea lui! si asa mai departe. Cert este ca dincolo de moti"arile astea! institutia exista. Ceea ce trebuie sa stim insa este aptul ca nu in toate sistemele de drept ast el de acte sunt interzise. ,e pilda in dr #erman! in dr american! in dr tarilor scandina"e! in dr el"etian! ast el de pacte sunt permise de le#e! deci nu sunt interzise! si ca ast el de intele#eri nu sunt imorale rezulta si dintr'o re#lementare europeana recenta si anume re#ulamentul :.87%81% al &arlamentului European si al Consiliului adoptat la / iunie %81% dar care "a produce e ecte doar cu incepere din 1/ au#ust %81.. Re#ulamentul asta se re era la mai multe c$estiuni0 la competenta! la le#e aplicabila! recunoasterea si aplicarea deciziilor precum si acceptarea si executarea actelor autentice in materie succesorala si crearea unui certi icat succesoral european! dar printre altele! la art 3 din acest re#ulament! se de ineste pactul asupra succesiunilor nedesc$ise si este de init in elul urmator 0 Kun acord inclusi" inclus intr'un testament mutual! adica con-uncti"! care con era! modi ica sau retra#e! cu sau ara contraprestatie! dreptul in succesiunea "iitoare

99

a uneia sau mai multor persoane! parti ale pactului2. ( sa "edeti cei care "eti i curiosi si "a "eti uita pe re#ulament! la art. %. se spune printre altele ca partile pot sa'si alea#a le#ea aplicabila. ,eci cetatenii UE daca le con"ine un alt sistem le#islati"! de pilda cel #erman! pot sa isi alea#a le#islatia respecti"a si sa inc$eie un ast el de pact. Nu stiu daca era momentul ca le#iuitorul nostru sa perpetueze interdictia! dar s' a mentinut pe linia anterioara ast el incat re#lementarea exista! ea este criticata c$iar si in dr rancez de unii autori! dar cert este ca interdictia exista si in dr rancez si in dr nostru si trebuie sa ne ocupam de ea.

RE=INEM0 Aceasta interdictie sau mai bine zis sanctiune aplicabila care "om "edea ca este nulitatea absoluta! nu este atrasa de atitudinea subiecti"a a celui sau a celor care inc$eie actul acesta. Asta inseamna ca si daca inc$eie actul in cunostiinta de cauza si daca nu! sanctiunea tot sur"ine! deci este o sanctiune aplicata obiecti". Este su icient sa se constate ca sunt indeplinite conditiile le#ale din care rezulta ce este actul asupra unei succesiuni nedesc$ise pt a se aplica sanctiunea! indi erent care a ost pozitia subiecti"a a partilor. Exemplul cel mai eloc"ent este acela cand se inc$eie un ast el de act! o persoana este disparuta! apoi este declarata -udecatoreste moarta! iar data mortii este inainte sau dupa data cand s'a inc$eiat actul respecti" si in unctie de asta exista sau nu pact asupra succesiunii "iitoare. ,eci este o sanctiune obiecti"a.

Mai intai sa "edem ce are in "edere le#iuitorul cand spune 2actele cu pri"ire la succesiunile nedesc$ise2. In re#lementarea anterioara! le#ea "orbea de pact asupra unei succesiuni nedesc$ise! si cu toate astea! deci c$iar daca textul din )CC art. 5:. alin %! olosea acest termen! totusi practica -udiciara si doctrina au a-uns in mod unanim la concluzia ca pot i si acte -uridice unilaterale. ,eci o persoana! de pilda iul lui A! daca in timpul "ietii lui A zicea ca se obli#a sa renunte la mostenire cand "a deceda tatal sau! era un ast el de pact. ,eci notiunea de pact nu era inteleasa nu in sensul restrans de contract ci in sensul de act -uridic! putand i "orba si de un act -uridic unilateral. Si#ur ca si in NCC lucrurile stau la el! deci poate i "orba despre orice act! si ati retinut din de initia pe care o da art. 5.: NCC ca poate i "orba atat de acte -uridice bi sau multilaterale cat si de acte -uridice unilaterale. ,eci prima c$estiune pe care trebuia sa o lamurim este aceea ce se intele#e prin acte.

A %'a conditie! se cere ca actul respecti" sa se re ere la o succesiune nedesc$isa! adica la patrimoniul unei persoane care inca este in "iata. Ast el de acte pot a"ea ca obiect ie intre#ul patrimoniu al celui care inca nu a decedat! ie o cota parte din acesta! ie un anumit bun care inca ace parte din patrimoniul persoanei respecti"e! si din punctul de "edere al actelor despre care discutam! nu are niciun el de importanta daca ar putea actul respecti" sa a ecteze sau nu rezer"a succesorala. ,eci c$estiunile care tin de rezer"a nu au nicio rele"anta dpd" al actelor pe care le discutam. &oate i "orba de asemenea atat de succesiune le#ala cat si de succesiune testamentara. ,e asemenea poate i "orba de succesiunea unei persoane care participa la inc$eierea actului! de pilda0 A se intele#e cu F ca la decesul lui A! el sa ii lase prin testament intre#ul lui patrimoniu. Acesta este o situatie! dar poate i "orba si de situatia in care in discutie este patrimoniul unui tert! de pilda0 iul lui A! F! inc$eie cu C un act si zice ca ii "inde bunurile pe care o sa le mosteneasca de la tatal sau. ,eci este "orba tot de ast el de acte care pri"esc succesiunile nedesc$ise.

100

RE=INE=I0 &oate i "orba despre acte care au ca obiect dispozitia directa asupra patrimoniului sau asupra bunurilor *"anzare! sc$imb!donatie! etc+! sau o dispozitie indirecta! de pilda sa renunte la dreptul de a cere reductiunea sau la dreptul de a cere raportul donatiilor. Este indi erent daca succesiunea la care se re era actul este determinata *de ex succesiunea lui H+ sau se re era la toate mostenirile pe care le "a primi cel care inc$eie actul respecti".

( a 3'a conditie care se cere a i intrunita si este deosebit de importanta! este aceea ca actul sa con ere doar drepturi e"entuale! si lucrul acesta ati "azul ca rezulta din dispozitiile art. 5.: care spune ca trebuie sa ie "orba despre acte -uridice a"and ca obiect drepturi e"entuale. Si#ur ca ne putem intreba si c$iar suntem obli#ati sa ne intrebam! ce sunt drepturile acestea e"entuale la care se re era textul? &rincipiul este ca pana la data decesului! orice persoana se bucura de dreptul de a dispune liber de bunurile sale! dar acest drept de a dispune de bunurile sale sau de patrimoniul sau prin testament! este inalienabil prin acte -uridice! deci libertatea nu presupune si dreptul de a zice de pilda0 inc$ei actul acesta si ma obli# ca pana la data decesului sa nu mai ac nicio dispozitie testamentara. Un ast el de act este nul absolut pt ca contra"ine ordinii publice! deoarece libertatea de a lasa prin testament care unctoneaza pana la data decesului este o c$estiune care tine de ordinea publica! deci nu poti sa te obli#i sa nu mai aci testament! deci ar i nul un ast el de act. ,e asemenea! drepturile care ac parte din patrimoniul unei persoane sunt intan#ibile prin actele -uridice inc$eiate de terti. &otri"it art. 1%<8 NCC0 Kcontractul produce e ecte numai intre parti daca prin le#e nu se pre"ede alt el2. ,aca de pilda de cu-us s'ar an#a-a in timpul "ietii printr'un contract ata de un tert sa'i lase mostenire un bun din patrimoniul sau! dreptul respecti" este unul e"entual. ,e ce dreptul respecti" este unul e"entual? &t ca daca am considera "alabil actul respecti"! ar insemna ca si'ar instraina libertatea de a ace testament! si lucrul asta nu este posibil. Asta inseamna ca libertatea respecti"a ramane c$iar daca el s'a an#a-at in elul asta IJ dreptul este doar e"entual! si poate sa se raz#andeasca de cu-us in asa el incat actul sa nu aiba niciun e ect. ,e asemenea se poate intampla! c$iar daca nu re"ine asupra dispozitiei testatorul! si nu cere nimeni constatarea nulitatii! sa i instrainat bunul9 libertatea de a dispune de bun ramane! ast el incat un ast el de act este unul care con era doar drepturi e"entuale! nu drepturi actuale. Este "orba asadar despre un drept "irtual pe care s'ar putea sa il dobandeasca! sau s'ar putea sa nu il dobandeasca. In cazul actului inc$eiat de terte persoane! ara participarea celui despre a carui mostenire este "orba! lucrurile sunt si mai e"idente decat in cazul precedent! intrucat titularul patrimoniului ne iind parte la actul respecti"! el nu are nicio obli#atie. Ca atare el poate sa aca ce "rea cu patrimoniul! cu bunul sau cu cota parte din patrimoniu! cu pri"ire la care % sau mai multe persoane s'au inteles ara participarea lui. ,eci si in aceasta situatie e limpede ca e "orba despre drepturi e"entuale! care nu au substanta -uridica! titularul patrimoniului in pri"inta caruia s'a inc$eiat actul respecti"! nea"and nicio obli#atie.

Sa "edem cate"a ipoteze practice care ilustreaza principiul aceasta ca sunt sanctionate actele care con era doar drepturi e"entuale. Constituie de exemplu acte interzise! con"entiile prin care se sporesc datoriile succesiunii! cum este cazul atunci cand se pre"ede ca restituirea unui imprumut contractat de decu-us in timpul "ietii este stipulat a se restitui din ceea ce el "a lasa la data desc$iderii

101

mostenirii. ,e ce este "orba in aceasta situatie de drepturi e"entuale cum a $otarat instanta care a -udecat liti#iul asta? ,eoarece cu toate ca a inc$eiat actul respecti"! el este liber sa isi instraineze toate bunurile! si ar i posibil ca la data desc$iderii mostenirii sa nu existe niciun bun! deci in mod e"ident este "orba despre un drept e"entual7"irtual7nesi#ur in ceea ce pri"este continutul lui. Alta ar i insa situatia! cum ar i intr'o speta in care s'a inc$eiat tot un contract de imprumut! s'a stabilit un termen de rambursare post mortem! deci dupa data decesului imprumutatului! dar in speta impumutul a ost #arantat cu o ipoteca. In aceasta situatie de ce este "orba de un drept actual si nu e"entual ca in prima situatie? &t ca c$iar din timpul "ietii celui imprumutat! dreptul s'a nascut! e o #arantie reala aplicata pe imobilul cutare! ast el incat in aceasta situatie! orice ar ace titularul dreptului de proprietate nu poate scapa de ipoteca! ina ara de plata creantei. ,eci daca nu o plateste! creditorul poate urmarii ipoteca! deci aici dreptul nu este unul e"entual! ci actual. ,e asemenea s'a considerat ca este "orba despre un act pe care le#ea il interzice! o recunoastere de datorie prin care autorul recunoasterii de datorie a stipulat ca aceasta "a reprezenta "aloric a .'a parte din bunurile care se "or a la in posesia lui la data decesului. ,eci a zis ca recunoaste datoria si ca datoria respecti"a este 17. din bunurile pe care l "oi lasa la data desc$iderii mostenirii. Aceasta este o c$estiune luctuanta. &oate sa lase 17. din zero! ca daca a "andut toate bunurile atunci dreptul este #olit de continut! deci este un act care intra sub incidenta interdictiei le#ale. Intr'o speta care a ost solutionata de Casatia ;ranceza! aceasta a considerat ca nu constituie un act de natura celor interzise de le#e! actul prin care mostenitorii *care erau ii lui de cu-us+ inaintea desc$iderii mostenirii s'au inteles ca darurile manuale pe care le'au primit iecare dintre ei de la parintele lor! sa ie raportate la succesiune nu la "aloarea nominala asa cum pre"edea si pre"ede si la ora actuala Codul Ci"il! ci indexat la "aloarea de la data desc$iderii mostenirii. ,eci Casatia ;ranceza a considerat ca in aceasta ipoteza nu se incalca interdictia le#ala! deci ca nu este un act care pri"este o succesiune nedesc$isa. ,octrina insa a criticat aceasta solutie! pe moti" ca iind "orba despre donatii care erau supuse raportului! asa cum "om "edea cand "om discuta despre institutia raportului! raportul ce este in esenta? Raportul este o obli#atie care re"ine anumitor cate#orii de mostenitori *descendenti si sotului supra"ietuitor+ de a aduce la masa succesorala! donatiile pe care le'au primit in timpul "ietii de unctului! ara scutire de raport. ,eci de a le aduce inapoi si a le imparti intre ei. ,e pilda daca de unctul are % ii0 A si F si in timpul "ietii a acut o donatie ara scutire de raport in a"oarea lui A! i'a donat un imobil de 18888 euro! raportul donatiei il obli#a pe A sa aduca imobilul cu e ecte de la data desc$iderii mostenirii. Imobilul care a ormat obiectul donatiei si care intre momentul inc$eierii donatiei si momentul desc$iderii mostenirii a ost proprietatea lui A! in momentul decesului lui de cu-us de"ine din proprietatea lui A 'J proprietatea lui A si F. ,eci donatia re"ine la mostenire si se imparte potri"it cotelor de mostenire le#ala! intre cei intre care subzista obli#atia de raport. ,onatia stim ca este ire"ocabila!deci nu se poate re"eni asupra ei! dar asupra raportului dispunatorul poate re"eni. ,eci poate ace o donatie care la momentul cand o ace este una nescutita de raport! si ulterior sa zica! ca e scutita de raport. In aceasta ipoteza donatia din raportabila de"ine neraportabila. ( sa "edem ca sunt consecinte practice0 nu se mai imputa pe rezer"a celui #rati icat ci se imputa pe cotitatea disponibila! este de initi"a! nu se mai des inteaza ca in exemplul dat anterior!etc. (ri doctrina a"and in "edere aceste re#uli aplicabile in materie de raport a spus0 si in situatia din speta s'au inteles astia si ar parea ec$itabil si rezonabil! ce ne deran-eaza daca astia s'au inteles ca raportul nu se "a ace la "aloarea nominala ci se "a ace la "aloarea de la data desc$iderii mostenirii? e treaba lor. ,ar dpd" al institutiei raportului! dat iind aptul ca dispunatorul poate re"eni si sa spuna ca nu mai e scutita de raport! adica e o donatie de initi"a!

102

deci sa o trans orme intr'o donatie de initi"a! atunci actul respecti" pierde substanta pe care o a"ea! deci nu mai este un drept actual ci doar unul e"entual! si e"entualitatea consta in mentinerea donatiei ca raportabila pana la data desc$iderii mostenirii. ,ar de cu-us nu este obli#at sa mentina lucrul asta! deci exista posibilitatea ca el sa re"ina si sa spuna ca nu este supusa raportului! deci ca este de initi"a. ,eci a"and in "edere aceste ar#umente care sunt t serioase! iata ca aceasta decizie a Casatiei ;ranceze nu este corecta! este criticabila.

,e asemenea mai trebuie subliniat aptul ca nu orice act care poarta asupra unor drepturi succesorale "iitoare incalca interdictia pre"azuta la art. 5.: NCC. Ast el tot in practica -udiciara ranceza *"a dau exemple de acolo pt ca la noi nu exista+! intr'o decizie a Casatiei ;ranceze era "orba despre un act prin care o persoana s'a obli#at ata de o alta persoana sa'i cedeze toate actiunile la o anumita societate pe care le "a dobandi in "iitor! indi erent de modul de dobandire si se spunea0 succesiune! donatie! le#at sau orice alt mod de dobandire. In aceasta speta desi la prima "edere am i tentati sa zicem ca e "orba despre un act care incalca pro$ibitia actelor asupra succesiunilor nedesc$ise! totusi solutia corecta a ost ca actul este "alabil! si explicatia in esenta a ost aceea ca in cazul respecti"! acele exempli icari ca dobandirea poate a"ea loc prin succesiune! le#at! donatie sau orice alt mod de dobandire nu tinteste dero#ari de la re#ulile de transmisiune a mostenirii ci sunt doar exempli icari demonstrand aptul ca s'a inc$eiat un contract sub conditie suspensi"a. ,eci asta reprezinta conditie suspensi"a! ast el incat daca "a dobandi prin succesiune! prin contract sau prin orice alt mod de dobandire! drepturi asupra actiunilor societatii respecti"e! cel care s'a obli#at este obli#at ata de cealalta persoana sa ii transmita drepturile respecti"e. ,eci sa nu cadem in capcana sa credem ca orice act -uridic care se re era de o maniera sau alta la o succesiune este un act care intra sub incidenta nulitatii absolute * sanctiunea speci ica pt actele care incalca pro$ibitia+. ,eci "edeti cat de important este sa stabilim daca intr'un caz sau altul! obiectul actului il constituie doar drepturi e"entuale sau doar drepturi actuale

=rebuie sa mai spunem cate"a cu"inte si despre moartea lui de cu-us! ca modalitate a actelor -uridice si raportul acesteia cu actele interzise de le#e *pro$ibite+. Si#ur ca in mod necesar! orice act le#at de moartea lui de cu-us este un act care intr'o orma sau alta este le#at de decesul acelei persoane! dar aptul acesta ca actul are le#atura cu decesul unei persoane nu inseamna automat ca e "orba de un act ce intra sub incidenta interdictiei le#ale. ,e pilda daca se inc$eie un contract de "anzare care are ca obiect un imobil si se stipuleaza in cuprinsul sau care e imobilul! care e pretul! deci toate elementele de "aliditate cunoscute! si se stipuleaza ca proprietatea se transmite de la "anzator la cumparator la momentul decesului "anzatorului! e "alabil actul sau e lo"it de nulitate? ,eci drepturile in acest caz! sunt cat se poate de actuale! nu poate re"eni unilateral "anzatorul! se amana doar executarea. Iata asadar ca pot i acte le#ate de decesul unei persoane dar care sa nu intre sub incidenta interdictiei de care discutam.

,e asemenea poate i "orba despre actele care contin clauze de acrescamant sau clauze de tontina sau tontiniere despre care am mai "orbit. ,eci sunt acte care in esenta constau in dobandirea unui

103

bun de % sau mai multe persoane! si se stipuleaza in cuprinsul actului ca bunul "a re"eni in intre#ime! deci proprietatea intre#ului bun "a re"eni in intre#ime celui care "a supra"ietui celuilalt sau celorlalti. Un timp actele astea au ost considerate ca iind in contradictie cu interdictia actelor asupra succesiunilor nedesc$ise! considerandu'se ca mecanismul de transmitere a proprietatii ar i unul succesoral. ,e pilda A si F dobandesc un imobil cu o ast el de clauza! si un timp s'a considerat ca F dobandeste prin succesiune de la A. Apoi s'a spus si s'a demonstrat si lucrul asta este e"ident la ora actuala! ca in cazul unor ast el de acte -uridice! intre momentul inc$eierii actului si momentul decesului unuia *luam exemplul cel mai simplu0 % contractanti+! bunul este in olosinta comuna dar inca nu se stie cine este proprietarul lui. ,aca A decezeaza! in aceasta ipoteza! se considera ca el! care a decedat mai intai a dobandit dreptul sub conditie rezolutorie! iar celalalt sub conditie suspensi"a! ast el incat cu e ecte de la data inc$eierii actului! in exemplul dat! F este sin#urul proprietar. ,eci mecanismul de transmitere este acela al unui act sub conditie! iar nu succesoral. F nu dobandeste prin succesiune niciun drept de la A! ci dobandeste in temeiul actului care contine aceste % conditii0 una rezolutorie pt cel care decedeaza mai intai! si una suspensi"a pt celalalt. ,eci iata ca actele -uridice care intr'un el sau altul au le#etura cu decesul unei persoane! nu sunt toate acte care contra"in interdictiei actelor re eritoare la succesiunile nedesc$ise.

In ceea ce pri"este sanctiunea! este nulitatea absoluta! pre"ede in mod expres art 5.: NCC! si pre"edea si art 5:. alin % )CC.

In le#atura cu re acerea actului0 Nu este posibila con irmarea actului de catre mostenitori insa este posibila ceea ce se numeste in doctrina si -urisprudenta re acerea actului! adica mostenitorii sa execute actul c$iar nul iind in raport cu momentul cand s'a inc$eiat! si ei sa aduca la indeplinire prin "ointa lor! dar e ectele se produc din momentul mani estarii de "ointa a mostenitorilor. ,eci mani estarea de "ointa a mostenitorilor produce e ecte! nu actul care era ne"alabil! si bunul se transmite din patrimoniul lor. )edeti ca aceasta institutie re#lementata in NCC! si#ur ca e mai bine de init actul! a"em elementele care ne contureaza despre ce acte -urudice este "orba! dar in linii mari re#lementarea consuna cu ceea ce era "alabil si in )CC.

In ceea ce pri"este intinderea nulitatii! aceasta poate i totala *sa a ecteze actul in intre#ul lui+ daca esenta actului e ce"a care intra sub incidenta acestei interdictii sau poate i "orba numai despre o anumita clauza a actului dar care este atat de importanta incat ara clauza respecti"a actul nu poate sa existe! atunci des iintarea are loc in totalitate. Se poate intampla insa sa ie a ectata numai o clauza care poate i detasata de restul clauzelor care pot sa produca e ecte! caz in care nulitatea "a i partiala! deci nu totala.

=rebuie sa "a mai spun in cate"a cu"inte! ca exista anumite acte -uridice care desi prin continutul lor ar contra"eni interdictiei re eritoare la actele care pri"esc succesiunile nedesc$ise! totusi

104

prin exceptie din anumite considerente sunt "alabile! si pot i enumerate in acest context0 donatia parta*in#aduita si de )CC art /5.! dar si de art 11:1 NCC+9 de asemenea sunt "alabile si clauzele societare in societatile ci"ile si de persoane in care se admite in caz de deces al unuia dintre actionari sau societari continuarea societatii cu mostenitorii! sau renuntarea anticipata la dreptul de a cere reductiunea unei liberalitati consimtita de de cu-us potri"it dispozitiilor art <6. )CC si art 1851 alin 6 NCC. Este "orba despre actele de instrainare cu titlu oneros prin care se ace instrainarea contra unei rente "ia#ere cu rezer"a dreptului de uzu ruct sau contra unei intretineri. =extele le#ale de care "'am "orbit prezuma ca actele respecti"e desi in aparenta sunt acte cu titlu oneros! sunt donatii! dar mostenitorii interesati pot in timpul "ietii dispunatorului sa con irme realitatea actelor respecti"e! deci ca sunt acte cu titlu oneros! ceea ce inseamna ca au renuntat la dreptul de a cere reductiunea. ,eci aici le#ea ace o dero#are de la interdictia despre care "a "orbeam.

" Rezerva succesorala

Si in )CC si in NCC se re#lementeaza rezer"a succesorala. In esenta este "orba despre anumiti mostenitori si anume despre descendenti! despre ascendentii privilegiati *parinti+ si sotul supravietuitor, carora le#ea le con era c$iar si contra "ointei dispunatorului! o anumita cota parte din mostenire. Sistemul de re#lementare di era putin in NCC ata de )CC. In )CC de pilda la art. <61 care se re erea la descendenti! re#lementarea suna in elul urmator0 9in situatia in care dispunatorul lasa un copil, cotitatea disponibila nu poate depasi o )umatate din mostenire$ ,eci nu spunea cat e rezer"a! ci spunea cat e limita maxima a cotitatii disponibile. Asta insemna implicit ca putea sa dispuna prin liberalitati! sa nu consume intrea#a cotitate disponibila! si atunci tot ceea ce nu era act de dispozitie cu titlu de liberalitate intra in mostenirea le#ala si se transmitea mostenitorilor. In NCC re#lementarea di era pt ca NCC spune care este rezer"a mostenitorilor si anume la art. 18<< se spune ca 9rezerva este de )umatate din drepturile de mostenire legala ale celor care sunt mostenitori rezervatari . Si#ur ca aceasta re#lementare din NCC este superioara celei din )CC din acest punct de "edere! pt ca daca "a uitati in cursurile de dinainte de intrarea in "i#oare a NCC! deci cele care analizau rezer"a si cotitatea disponibila! "eti "edea ca erau "reo 6 sau . sisteme de calcul pt ca erau probleme in le#atura cu corelarea rezer"ei sotului supra"ietuitor cu rezer"a celorlalti mostenitori. =oate po"estile astea au cazut acum! si#ur ca mai pot a"ea un interes pt ca daca mostenirea s'a desc$is inainte de 1 oct %811! adica inainte de intrarea in "i#oare a NCC! se aplica )CC si trebuie sa "edeti care e sistemul de calcul! dar acum nu mai pierd "remea cu cele . sisteme de calcul. Spunand NCC ca rezer"a este de -umatate din drepturile de mostenire le#ala! lucrurile sunt transate si rezol"ate deci nu exista probleme din acest punct de "edere.

Art. 18<: NCC care este inspirat din dispozitiile art. 51% alin 1 Codul Ci"il ;rancez! spune ca 9rezerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul

105

in virtutea legii c%iar impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati sau dezmosteniri$ Se impun a ace cel putin % obser"atii cu pri"ire la textul de le#e enuntat. &rima0 textul se re era la rezer"a succesorala ca iind o parte din bunurile mostenirii. Ast el ormulat textul! ne duce cu #andul la ideea ca mostenirea este alcatuita doar din ceea ce lasa de unctul la data decesului! deci drepturile si bunurile care ac parte din patrimoniul lui la data decesului! ori asa cum o sa "edem! se iau in calcul si donatiile acute de de unct dealun#ul intre#ii sale "ieti! cel putin pt calcul! si nu doar pt calcul deoarece daca donatiile sunt cele care depasesc cotitatea disponibila! sunt supuse reductiunii. Ceea ce este supus reductiunii este adus in masa succesorala. ,eci a nu cadea in #reseala de a crede ca bunurile mostenirii la care ace re erire textul s'ar re eri numai la bunurile pe care le lasa de unctul la data decesului. &oate i "orba cel putin pt calcul si de donatii! si cu atat mai mult atunci cand ele sunt supuse reductiunii. A doua obser"atie0 textul art. 51% alin 1 din CC ;rancez din care s'a inspirat le#iuitorul nostru! este mai exact si intr'o alta pri"inta! precizand! si spune textul acesta! ca este partea bunurilor si drepturilor succesorale carora le#ea le asi#ura de"olutiunea libera de sarcini. Este importanta aceasta precizare! pt ca si in dreptul nostru c$iar daca textul nu pre"ede in mod expres! rezer"a nu poate i #re"ata de sarcini! deci trebuie transmisa libera. Nu poate de pilda sa spuna dispunatorul0 las bunurile la cutare si la cutare si ii obli# pe rezer"atari sa plateasca ei le#atele! sau las rezer"a mostenitorilor rezer"atari si constitui un drept de uzu ruct. ,eci re#lementarea din dreptul rancez! ca rezer"a se transmite libera de sarcini! este t importanta.

In ceea ce pri"este cotitatea disponibila! de initia data de NCC la art. 18<5! inspirata de art. 51% alin % CC ;rancez spune ca aceasta este 9partea din bunurile mostenirii care nu este rezervata prin lege si de care defunctul putea dispune in mod neingradit prin liberalitati. Ceea ce trebuie sa retinem si e t important este aptul ca aceste cote *o sa "edem care sunt0 de rezer"a si de cotitate disponibila+ sunt calculate in raport cu patrimoniul de unctului care "a spuneam ca include si donatiile cel putin pt calcul "aloric! se raporteaza la patrimoniul de unctului de la data desc$iderii mosteniirii. &rin urmare nu exista sa zicem! o imposibilitate dpd" al de unctului de a inc$eia liberalitati in timpul "ietii iind obli#at sa'si calculeze in iecare moment care este rezer"a! care este cotitatea disponibila. In timpul "ietii de cu-us poate ace cate liberalitati "rea! c$iar sa dispuna de intre#ul patrimoniu! si calculul si stabilirea cotelor se ace in raport cu situatia de la data desc$iderii mostenirii! deci nu e "orba despre o indisponibilizare desi in dreptul nostru unii autori "orbesc despre o indisponibilizare a bunurilor care ar trebui sa asi#ure rezer"a succesorala. Nu e "orba despre nicio indisponibilizare! poate sa instraineze bunurile c$iar prin liberalitati daca "rea de cu-us! numai ca liberalitatile respecti"e daca se demonstreaza ca depasesc limitele cotitatii disponibile! si se solicita reductiunea! "or i supuse reductiunii. ,eci nu exista o indisponibilizare in patrimoniul dispunatorului care sa ie obli#at sa respecte cotele de rezer"a in iecare moment al "ietii lui pana la data decesului.

RE=INEM0 ,oar actele de liberalitate in luenteaza drepturile de mostenire! si nu si actele de instrainare cu titlu oneros. ,e ce? &t ca in cazul actelor cu titlu oneros! in temeiul subro#atiei reale! ceea ce se primeste in sc$imbul instrainarii! adica pretul! intra in patrimoniul dispunatorului! deci nu e cazul sa in luenteze. Si#ur ca se poate intampla ca un act sa ie simulat! in aparenta sa ie "anzare si in

106

realitate sa ie donatie. Acolo se aplica re#ulile de la simulatie! se poate do"edi ca e "orba despre o "anzare care este icti"a! ca in realitate este donatie! si atunci actul respecti" este supus re#ulilor re eriitoare la liberalitati. RE=INEM @@@ 0 ,ispozitiile le#ale re eritoare la rezer"a dau dreptul rezer"atarilor sa primeasca o anumita cota parte din mostenire c$iar daca de unctul a acut anumite acte prin care a incalcat cota respecti"a.

In )CC de pilda in cazul descendentilor! rezer"a era di erita in unctie de numarul descendentilor care "eneau la mostenire. ,aca de pilda "enea un copil! rezer"a era de 17%! daca "eneau % copii rezer"a era de 173! daca "eneau 3 sau mai multi rezer"a era de 376 . Numai ca re#lementarea era in"ersa0 codul spunea care e limita maxima a cotitatii disponibile! rezer"a rezultand implicit. &otri"it NCC rezer"a este de -umatate din drepturile de mostenire le#ala! si asa cum o sa "edem! in cazul descendentilor rezer"a a scazut drastic. ,aca erau %! 3 sau mai multi mostenitori! rezer"a a-un#ea la 376. Acum a-un#e la cel mult 17% din mostenire incluzandu'l si pe sotul supra"ietuitor. In le#atura cu istoricul institutiei cititi din curs.

In ceea ce pri"este caracterele -enerale ale rezervei! ceea ce trebuie sa retinem este ca rezer"a este o parte a succesiunii care se transmite potri"it re#ulilor de la mostenirea le#ala. Si#ur ca se poate intampla ca de pilda cel care a decedat sa lase sa zicem un iu! rezer"a iului este de -umatate din drepturile de mostenire le#ala! deci e de -umatate din mostenire! si sa spunem ca tatal lui a acut liberalitati in proportie de 176 din mostenire. In aceasta situatie! 176 se transmite la cei care au ost #rati icati prin liberalitati *le#ate sau donatii acute in timpul "ietii+! iar restul de 376 se transmite cu titlul de mostenire le#ala la iu. ,eci intotdeauna partea care este rezer"a sau partea de care nu a dispus de cu-us prin liberalitati! c$iar daca nu incalca cotitatea disponibila! se de era mostenitorilor le#ali potri"it re#ulilor de la mostenirea le#ala. ,eci este o parte a mostenirii care se de era con orm le#ii. ( alta caracteristica este aceea ca este de ordine publica. Aici "a ro# sa iti atenti0 dispozitiile le#ale re eritoare la rezer"a sunt de ordine publica pt de cu-us. Asta inseamna ca nu poate el sa zica0 Kle#ea spune ca rezer"atarii sunt0 descendentii! parintii si sotul supra"ietuitor! eu "reau sa ie si bunicul rezer"atar2. Nu are decat sa ii aca donatii sau le#ate bunicului! dar nu poate sa il institutie rezer"atar. ,e asemenea nu poate sa spuna 02eu "reau ca rezer"a sa ie mai mica decat rezer"a pre"azuta de le#e2. In acest sens dispozitiile le#ale re eritoare la rezer"a sunt de ordine publica. Nu sunt insa la el pt rezer"atari. ( sa "edem! rezer"atarii nu sunt obli#ati sa isi "alori ice drepturile re eritoare la rezer"a. &ot sa renunte la mostenire c$iar daca sunt rezer"atari! sau pot sa accepte mostenirea si sa nu solicite reductiunea desi ar a"ea dreptul sa o aca. ,eci pt ei dispozitiile le#ale re eritoare la rezer"a sunt acultati! drepturi! nu obli#atii. (bli#atii exista doar pt cel care dispune. ( discutie exista de-a in le#atura cu caracterul colecti" sau indi"idual al rezer"ei. C$estiunea asta era extrem de importanta sub )CC pt ca unii sustineau ca rezer"a sotului supra"ietuitor care a ost instituita mult dupa intrarea in "i#oare a Codului Ci"il de la 1<:6 si anume prin le#ea 31571566! deci rezer"a pre"azuta de art. % din le#ea 315 se considera de catre unii ca ar i indi"iduala! plus ca s'ar i atribuit sotului supra"ietuitor indi"idual si ca era colecti"a rezer"a numai pt ceilalti

107

mostenitori! deci pt cei la care se re erea )CC. ,aca era asa! ar i insemnat si lucrul asta era de neexplicat! ca partea din mostenire care se de erea rezer"atarilor potri"it dispozitiilor le#ale re eritoare la mostenirea le#ala! daca se accepta ideea asta ca rezer"a sotului supra"ietuitor este indi"iduala! atunci cota pe care o primea sotul supra"ietuitor din mostenire de pilda in concurs cu descendentii! nu mai era de 176 din mostenire cum era potri"it le#ii ci era alta cota! ceea ce nu putea sa ie explicat. ,aca era mostenire le#ala si toata lumea zicea ca e mostenire le#ala! atunci daca erau mai multi rezer"atari! sotul supra"ietuitor si copii care "eneau la mostenire! atunci partea aia rezer"ata a mostenirii trebuia sa le re"ina in cotele de mostenire le#ala! adica 176 sotul supra"ietuitor si 376 copilul sau copii. (ri daca spuneam si spuneau unii ca rezer"a sotului este indi"iduala! atunci nu consunau cotele de mostenire le#ala cu ceea ce primeau sotul si copii. ,e aceea am criticat acea solutie si am sustinut ca si rezer"a sotului e tot colecti"a! deci trebuia sa acem un arti iciu ca sa stabilim care e rezer"a #lobala a mostenirii! si pe partea aia de rezer"a #lobala atribuiam sotului si copilului sau copiilor cotele de mostenire pre"azute de le#e0 176 pt sot si 376 pt copii.

,aca a"em in "edere NCC! si anume dispozitiile art. 18<<! aici textul spune asa0 9rezerva succesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este de )umatate din cota succesorala care in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor i s.ar fi cuvenit ca mostenitor legal . ,eci rezer"a succesorala a iecarui mostenitor rezer"atar. Asta ne'ar duce cu #andul la ideea ca ar i indi"iduala! si unii autori au si sustinut lucrul asta! cu ar#umentul ca desi se aplica in indi"iziune rezer"atarilor! se calculeaza in unctie de iecare mostenitor rezer"atar care "ine e ecti" la mostenire. Ar#umentul nu sta in picioare pt ca "'am spus! de pilda daca la mostenire "ine un iu al de unctului! rezer"a este de 17%! tot asa cum este daca "in 18 ii ai de unctului. Atunci putem spune ca este indi"iduala? Ar conta cat primeste iecare indi"idual? Nu conteaza. Conteaza care este rezer"a #lobala! si pe urma in cadrul rezer"ei #lobale atribuim indi"idual cum spune textul asta. ,eci eu cred ca nu este indi"iduala rezer"a! ci cred ca este colecti"a! deci se stabileste pt toti si mai ales ca este colecti"a o demonstreaza aptul ca se aplica in indi"iziune mostenitorilor rezer"atari. ,eci partea din patrimoniu! de pilda daca la mostenire "ine sotul supra"ietuitor cu un iu al de unctului si un le#atar uni"ersal! in aceasta ipoteza rezer"a #lobala este de 17% din mostenire *la care au dreptul sotul supra"ietuitor si descendentul+ si din rezer"a respecti"a de 17% din mostenire! sotul are dreptul la 176 din 17% deci la 17<! si copilul are dreptul la 376 din 17% adica 37<. &rin urmare "edeti ca rezer"a e colecti"a! si atunci pt partea aia de mostenire! 17% din mostenire!care in exemplul dat este rezer"a! sotul supra"ietuitor si descendentul sunt coindi"izari in cotele de 17< din mostenire sotul! 37< din mostenire copilul. Restul re"ine le#atarului uni"ersal care primeste toata cotitatea disponibila.

( alta caracteristica a rezer"ei este ca cel putin in principiu! ea este datorata in natura! si pre"ede art. 185/ alin % NCC ca intre#irea rezer"ei ca urmare a reductiunii se realizeaza in natura. &rincipiul este susceptibil de exceptii pt ca daca de unctul respecta cotele de rezer"a si de cotitate disponibila! poate sa aca direct atribuiri de bunuri. Sa zicem ca lasa rezer"atarilor dreptul doar la o suma de bani ec$i"alenta partii din mostenire care le re"ine cu titlu de rezer"a! si restul bunurilor le con era in natura celorlalti mostenitori care sunt testamentari.

108

Sa "edem mai precis care sunt mostenitorii rezer"atari. Ati "azut ca si potri"it )CC si potri"it NCC! descendentii sunt rezervatari. ,i erenta "'am spus0 art <61 )CC spunea in esenta ca nu e posibil ca cotitatea disponibila sa depaseasca 17% din mostenire cand la mostenire "ine un sin#ur descendent! nu poate depasi 173 din mostenire cand sunt % descendenti! si nu poate depasi 176 din mostenire cand "in la mostenire 3 sau mai multi copii. ,eci daca spune ca nu poate depasi cotitatea disponibila atata IJ ca rezer"a este de 0 17%! %73 !376 . In NCC lucrurile s'au simpli icat t tare! si descendentii indi erent de numarul lor au dreptul la -umatate din ceea ce ar i dreptul ca mostenitori le#ali. ,eci daca "ine un descendent! are dreptul la -umatate din mostenire! daca "in % tot -umatate din mostenire! daca "in 3! samd.

In ceea ce pri"este pe ascendentii !rivile-iati *parintii de unctului+ erau rezer"atari si in )CC si sunt rezer"atari si in NCC. In ceea ce pri"este cuantumul rezer"ei! si acestora li se aplica dispozitiile art. 18<< NCC! deci au dreptul la -umatate din ceea ce ar i a"ut dreptul ca mostenitori le#ali! mai exact potri"it art. 18<< combinat cu art. 5/< lit *a+ care stabileste drepturile de mostenire le#ala! rezer"a ascendentilor pri"ile#iati este de0 17< din mostenire cand "ine la mostenire un sin#ur parinte. ,eci rezer"a parintilor di era in unctie de aptul daca la mostenire "ine unul sau ambii parinti. Cand la mostenire "in doi parinti! rezer"a este de 176 ! dupa cum rezulta din combinarea art. 18<< si art. 5/< *b+ NCC.

Cand parintii de unctului "in la mostenire impreuna cu colateralii pri"ile#iati! "a amintiti! ascendentii pri"ile#iati ac parte din clasa a%a impreuna cu colateralii pri"ile#iati *care nu sunt rezer"atari+! acestia din urma adica colateralii pri"ile#iati pot i dezmosteniti prin liberalitati in intre#ime! lucru care nu se poate intampla cu parintii. ,eci aici trebuie sa im putin atenti. Se pune problema ce se intampla in ipoteza in care de pilda dispunatorul lasa un rate! un parinte si un le#atar uni"ersal! cum se imparte mostenirea? In aceasta ipoteza ratele este ex$eredat implicit! tacit! prin instituirea le#atarului uni"ersal el a ost dezmostenit! dar in pri"inta parintelui care in exemplul dat are dreptul la o rezer"a de 17< din mostenire! aceasta dezmostenire nu produce e ecte in pri"inta rezer"ei lui. ,eci parintele "a primi 17< din mostenire si le#atarul uni"ersal "a primi /7< din mostenire. Se pune intrebarea ce se intampla in ipoteza in care dezmostenirea nu este totala! ci doar partiala? ,eci se pune intrebarea daca suporta proportional si parintele si colateralul pri"ile#iat dezmostenirea! sau o suporta numai colateralul pri"ile#iat? In principiu! "a ro# sa retineti! ambii trebuie sa suporte dezmostenirea! si#ur cu conditia obli#atorie ca parintele sa primeasca cel putin cota de rezer"a le#ala! pt ca daca nu primeste!atunci s'ar putea intampla ca ratele sa primeasca mai putin decat are dreptul mostenirea le#ala! datorita aptului ca rezer"a se impune in ata dreptului de mostenitor le#al nerezer"atar al ratelui de unctului.

In ceea ce il pri"este pe sotul su!ravietuitor! potri"it dispozitiilor art. 18</ NCC care enumera mostenitorii rezer"atari! si acesta este rezer"atar asa cum era si sub re#imul re#lementarii

109

anterioare! nu a )CC pt ca drepturile de mostenire ale sotului supra"ietuitor au ost instituite prin le#ea 31571566. ,repturile pe care le a"ea sotul potri"it acestei re#lementari sunt identice cu cele pe care le are potri"it dispozitiei art. 5/% NCC! si "a amintiti ca dat iind aptul ca in mostenirea le#ala! cotele la care a"ea dreptul sotul supra"ietuitor erau di erite in unctie de clasa de mostenitori cu care "enea in concurs! lucrurile stau la el si in prezent.

,eci "a ro# sa retineti ca rezer"a sotului supra"ietuitor este de0 17< din mostenire cand "ine in concurs cu descendentii! indi erent de numarul acestora 17: din mostenire cand "ine in concurs atat cu ascendentii pri"ile#iati cat si cu colateralii pri"ile#iati 176 din mostenire cand "ine ori numai cu ascendentii pri"ile#iati ori numai cu colateralii pri"ile#iati 37< din mostenire cand "ine cu mostenitorii din clasele 3 si 6 17% din mostenire cand "ine in concurs cu terti care au ost #rati icati prin donatii sau le#ate.

,eci cotele de rezer"a ale sotului supra"ietuitor sunt identice cu cele pre"azute in le#ea 31571566. Aici trebuie sa im atenti pt ca daca de pilda sotul supra"ietuitor "ine la mostenire impreuna cu un rate al de unctului sa zicem! atunci rezer"a sotului este de 17:. ,ar se poate intampla cum a ost cazul in unele spete! ca ratele sa ie #rati icat cu un le#at uni"ersal! si sa aiba interesul sa zica0 eu "reau sa "in la mostenire ca le#atar nu ca mostenitor le#al. In acea ipoteza care este rezer"a sotului supra"ietuitor? 176 sau 17:? ,eci trebuie sa "ina e ecti" la mostenirea le#ala si colateralul pri"ile#iat pt ca sa primeasca cota de 17:. ,aca nu "ine ca mostenitor le#al ci "ine doar ca le#atar! atunci nu e intrunita conditia le#ii! deci cota sotului "a i de 176 din mostenire. Aici exista anumite di"er#ente in literatura de specialitate desi mie mi se par lucrulile destul de clare. Ca sa spui ca "ine in concurs cu clasa nu stiu care! trebuie sa "ina aia e ecti" la mostenirea le#ala! pt ca daca nu "in la mostenirea le#ala si "in numai la mostenirea testamentara! nu e intrunita conditia ceruta de le#e.

In ceea ce pri"este corelatia dintre dispozitiile re eritoare la rezer"a sotului supra"ietuitor si dispozitiile speciale ale art . din le#ea 31571566 respecti" art 5/6 NCC! care se re era la dreptul la mostenire in concurs cu alti mostenitori decat cei din clasa 1 si care se re era la mobilierul si obiectele de uz casnic! in )CC erau si darurile de nunta! acum nu mai sunt. Si problema este ce se intampla in ipoteza in care sotul supra"ietuitor "ine in concurs cu ascendentii pri"ile#iati care sunt si ei rezer"atari? Se pune intrebarea daca ast el de bunuri! deci obiectele care intra sub incidenta art. 5/6 NCC! se iau sau nu in considerare la stabilirea drepturilor succesorale. A"and in "edere aptul ca in concurs cu ascendentii pri"ile#iati dreptul acesta unctioneaza din plin! numai cu descendentii nu unctioneaza! daca

110

cel decedat nu a dispus prin liberalitati de bunurile respecti"e! atunci nu se iau in calcul. Asta inseamna ca cel putin teoretic! daca exista ast el de bunuri! este posibil ca toate sa re"ina sotului supra"ietuitor! in temeiul dreptului special pre"azut de art. 5/6! parintii ne iind in drept sa spuna0 noi a"em dreptul la rezer"a! sa primim si noi cota de rezer"a. ,aca insa cel decedat a dispus de bunurile respecti"e! atunci ies de sub incidenta dispozitiei speciale de la art 5/6 si se iau in calcul pt stabilirea drepturilor de rezer"a si de cotitate disponibila. Mai exista si aceasta dispozitie speciala care exista si in )CC si exista si in NCC care se re era la cotitatea disponibila speciala a sotului supra"ietuitor in concurs cu alti descenendenti decat cei comuni. )CC in art. 565 spunea 2copii din alt marita#iu! din alta casatorie2! dar practica -udiciara si doctrina! dupa intrarea in "i#oare a Codului ;amiliei din 1<.6 au recunoscut ca nu are importanta daca sunt nascuti copii respecti"i din casatorie sau din a ara casatoriei! important era daca sunt comuni cu sotul decedat sau daca nu sunt. In esenta era "orba despre o dispozitie le#ala de esenta miso#ina la ori#ini! care "edeti ca de pe "remea lui Mic$elle ,obital care in 1..< ca si cancelar a dat un edict contra "adu"elor care se recasatoreau si aceau liberalitati in a"oarea sotilor! in detrimentul copiilor din prima casatorie! si ca sa combata aceasta po"este! prin edictul respecti" din 1..< reluat de le#iuitorul nostru si la ora actula! desi rancezii l'au abandonat de mult! in esenta sa "edem ce spunea art. 535 )CC si sa "edem ce spune NCC. Art 535 )CC spunea asa 0 Kbarbatul sau emeia care a"and copii dintr'un alt marita#iu! adica dintr'o alta casatorie! "a trece in al doilea sau subsec"ent marita#iu! nu "a putea darui sotului din urma decat o parte e#ala cu partea le#itima a copilului ce a luat mai putin! si ara ca nici intr' un caz donatia sa treaca peste cuartul bunurilor2. Suna ca o pasareasca 0+++ si NCC suna si mai pasareste. Art 1858 NCC zice la alin 10 9liberalitatile neraportabile facute sotului supravietuitor care vine la mostenire in concurs cu alti descendenti decat cei comuni nu pot despasi un sfert din mostenire, si nici partea descendentului care a primit cel mai putin. RE=INE=I 0 c$estia asta cu partea copilului care a luat cel mai putin se re era la situatia in care la mostenire "in %! 3 sau mai multi copii! si pe unii dintre acestia i'a #rati icat de unctul cu liberalitati si pe altii nu. ,eci astia din urma "or primii doar rezer"a! situatie in care sotul supra"ietuitor nu poate primi cu titlu de liberalitate *adica donatii si le#ate+ decat cel mult cat a primit copilul care nu a primit liberalitati! si a%a limita este in orice caz nu mai mult de un s ert din bunurile mostenirii. ,eci cand "in la mostenire %! 3 sau mai multi copii! e posibil ca aceasta cotitate disponibila speciala a sotului supra"ietuitor sa ie mai mica de 176 din mostenire! pt ca daca "in de pilda 3 copii ai de unctului! indi erent daca sunt toti din alta le#atura a celui decedat sau numai unul dintre ei! situatie in care s'ar aplica dispozitiile art. 1858! deci cand "in 3 copii cat ar primii acestia din mostenire? &ai daca "in 3! rezer"a lor este de 17% din mostenire impartit la 3! adica 17: din mostenire. Si daca "ine si sotul supra" care are si el rezer"a de 17< si aia se inscrie tot in limita aia de 17% din mostenire de rezer"a #lobala! atunci astia primesc mai putin decat 176 ast el incat sotul supra"ietuitor "a putea primi cu titlu de liberalitate mai putin de 176 din mostenire. ,eci 176 din mostenire este limita maxima a cotitatii disponibile pe care o poate primi sotul supra"ietuitor in ipoteza in care "ine in concurs la mostenire cu copii care nu sunt comuni cu sotul decedat. Noi am criticat si dispozitiile art. 535! mi se pare lipsit de orice sens. Adica poate sa #rati ice dispunatorul pe "ecin! pe cine "rea el! numai pe sotul supra"ietuitor nu! si acum ati "azut ca de pilda atunci cand la mostenire "ine sotul supra"ietuitor si descendentii! rezer"a este de 17% si cotitatea disponibila este de 17%! deci sotul supra"ietuitor nu ar putea primi cu titlu de liberalitate decat cel mult 176 din mostenire. Si#ur ar putea primi rezer"a care este de 17< G 176 din

111

mostenire! si ar mai ramane 176 din cotitatea disponibila care in niciun caz nu o poate primi el! si o sa "edem la ce consecinte absurde se a-un#e aplicand dispozitiile art. 1858. Ceea ce trebuie sa precizam mai intai este ce se intele#e prin liberalitati neraportabile? )edeti ca "orbeste art. 1858 de liberalitati neraportabile. Sunt autori! comentatori ai NCC care au zis ca liberalitatile neraportabile despre care "orbeste art. 1858 sunt cele la care se re era art. 11.8 NCC! care spune ca0 9nu sunt supuse raportului, donatiile pe care defunctul le.a facut cu scutire de raport, donatiile deg%izate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse cu exceptia cazului in care se dovedeste ca cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decat scutirea de raport, darurile obisnuite, donatiile remuneratorii$$$ &ai darurile obisnuite si donatiile remuneratorii sunt liberalitati propriu'zise? ,eci poti sa pui in discutie? ,e pilda ai dat cadou un spraV la ziua nu stiu cui. Lici 0 raporteaza spraVul ca uite! intra in cate#oria de la art 1<.8? Ce"a mai absurd nu se poate. RE=INE=I @@@0 nu e "orba despre liberalitatile la care se re era art 11.8 care "orbeste despre liberalitatile scutite de raport care este un lucru! si liberalitatile preciputare sau de initi"e care sunt un alt lucru. ,eci art 1858 alin 1 se re era la liberalitatile preciputare sau de initi"e si la nimic altce"a. ,eci nu la spraVuri! ele nu sunt supuse acestor dispozitii din art 1858.

In lumina dispozitiilor art 1858 alin 1 NCC! daca sotul supra"ietuitor "ine in concurs la mostenire impreuna cu 6 sau mai multi copii! si aici "a ro# sa iti atenti! a"and in "edere criteriile care stabilesc la cat are dreptul sotul cu titlu de liberalitati! ar primi cu titlu de rezer"a si cotitate disponibila speciala! mai putin decat cota de mostenire le#ala care ar i de 176. ,eci "edeti la ce absurditate s'ar a-un#e. ,eci daca "ine in concurs cu 6 sau mai multi copii si atunci rezer"a se imparte la 6 copii! deci de-a suntem mai putin de 17< adunat cu 17< cat are rezer"a sotului supra"ietuitor! e mai putin de 176 cat e cota de mostenire le#ala. E normal ca daca ai ost #rati icat prin liberalitati! sa primesti mai putin decat cota de mostenire le#ala? &ai liberalitatile de ce se ac? Ca sa primesti mai mult decat cota de mostenire le#la! nu sa primesti mai putin.

,e asemenea! daca a"em in "edere dispozitiile art 1858 alin %! potri"it acestui text de le#e0 9daca defunctul nu a dispus prin liberalitati de diferenta dintre cotitatea disponibila stabilita potrivit art '3:; alin ' *deci cotitatea disponibila ordinara+ si cotitatea disponibila speciala *exemplul cu sotul supra"ietuitor! un descendent! si sa zicem un le#atar cu titlu uni"ersal pt un s ert din mostenire! in aceasta ipoteza cotitatea disponibila ordinara este de cat? Este de -umatate! este un le#at cu titlu particular! deci nu a consumat toata cotitatea disponibila !, in aceasta ipoteza spune textul, diferenta revine descendentilor2. ,eci in ipoteza in care de pilda0 sotul supra"ietuitor a ost #rati icat cu un le#at uni"ersal si "ine in concurs cu un ast el de copil! la cat are dreptul sotul supra"ietuitor? ,eci cu titlu de rezer"a are dreptul la 17<! descendentul are dreptul la 37< ca e rezer"atar! cotitatea disponibila ordinara este de -umatate din mostenire! aplicandu'se dispozitiile art 1858 nu poate primi mai mult de 176 din mostenire. ,eci ramane din cotitatea disponibila ordinara! 176. &otri"it acestui text de le#e! deci art 1858 alin % NCC! partea respecti"a! deci 176 din cotitatea disponibila ordinara la care nu are acces sotul supra"ietuitor pt ca a a-uns la limita maxima a cotitatii disponibile speciale! ii re"ine descendentului. &ai nu a ost ex$eredat! dezmostenit? Nu mai respectam "ointa dispunatorului? Si in aceasta ipoteza ima#inati"a ca partea respecti"a din mostenire! bine articolul spune ca ar re"eni descendentului!dar cat

112

de cat mai lo#ic ar i sa spuna ca re"ine mostenitorilor din clasele 3 si 6. Ar i ost mai lo#ic decat sa spui ca re"ine celui care a ost ex$eredat. A"and in "edere dispozitiile art 5/6 alin % NCC! ar i primit "ocatie mostenitorii din clasele 3 si 6. Si asta ar i ost absurd! adica nu ii pot da sotului supra"ietuitor dar pot sa ii dau strabunicului din clasa a3a sau nu stiu carui "ar din clasa a6a? Si absurditatea este si mai per ecta pt ca la alin 3 se spune ca0 9 dispozitiile alin ' si 1 se aplica in mod corespunzator, adica partea respectiva revine descendentilor c%iar si cand au fost ex%eredati expres2. Nu mai e nimic de comentat! ramane doar sa luam act de aceste dispozitii le#ale care nu se re#asesc si nu se "or re#asi niciodata intr'un cod ci"il normal.

Ramane sa "orbim data "iitoare despre calculul rezer"ei! si al cotitatii disponibile si despre reductiunea liberalitatilor excesi"e! deci de la pa# 3%6'3::.

113