CARPATII ORIENTALI

Grupa Nordica (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)

1. POPULATIA
a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ), dar apar si densitati mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) in depresiunea Maramuresului majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar b. Structura nationala ca minoritati rromii si ucrainienii 2. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici si sate mijlocii in depresiunea Maramuresului - dupa structura sate risipite, dar apar si sate rasfirate in depresiunea Maramuresului si in regiunea muntilor vulcanici - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor si si cultura plantelor de climat mai racoros in depresiunea Maramuresului), functie forestiera, miniera si mixta b. Orasele - mici : Sighetu Marmatiei, Borsa, Campulung - Moldovenesc - foarte mici : Negresti - Oas, Cavnic, Baia - Sprie, Viseul de Sus, Vatra Dornei, Gura Humorului

3. RESURSELE a. Minereuri polimetalice : cupru, plumb, zinc, aur, argint industria metalurgica neferoasa b. Roci de constructie : andezite, sisturi cristaline industria materialelor de constructie c. Pirite cuprifere industria acidului sulfuric d. Mangan industria siderurgica e. Sare industria produselor clorosodice f. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei

Grupa centrala (Carpatii Moldo Transilvani)

1. POPULATIA prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ) a. Densitatea majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care b. Structura populatiei care apar ca minoritati rromii, secuii

2. ASEZARILE UMANE

a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mici, dar apar si mijlocii in depresiunile Ciuc si Giurgeului - dupa structura sate risipite, dar apar si sate rasfirate in depresiunile Ciuc, Giurgeu si in defileul Muresului b. Orasele - mici : Gheogheni, Miercurea Ciuc, Moinesti, Comanesti - foarte mici : Toplita, Borsec, Bicaz, Balan, Vlahita, Darmanesti Baile Tusnad

3. RESURSELE

a. Roci de constructie : andezite, sisturi cristaline, argile, calcare industria materialelor de constructie b. Carbuni : carbune brun industria energetic si a energiei electrice c. Ape minerale industria apelor minerale (alimentara) d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Hidroenergetice : Bistrita industria energiei electrice

Grupa sudica (Carpatii de Curbura)

1. POPULATIA
a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ), dar apar si valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) in depresiunea Brasovului si chiar peste 150 loc/ km 2 in imprejurimile orasului Brasov majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar b. Structura nationala ca minoritati rromii, sasii si secuii 2. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori - dupa structura sate mici si mijlocii, dar apar si sate mari in depresiunea Brasovului sate risipite in munti, rasfirate (estul depresiunii Brasovului, depresiunea Intorsurii Buzaului si muntii din sudul grupei), dar apar si sate adunate in Tara Barsei sate cu functie agricola, functie forestiera si mixta

- dupa functie b. Orasele - mari : Brasov - mijlocii : Sf. Gheorghe - mici : Targu Secuiesc, Sacele, Codlea, Zarnesti - foarte mici : Baraolt, Slanic Moldova, Covasna, Nehoiu, Rasnov, Intorsura Buzaului 3. RESURSELE a. Roci de constructie : calcare si conglomerate calcaroase industria materialelor de constructie (ciment, var) b. Ape minerale industria alimentara c. Carbuni industria energetic si a energiei electrice d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Hidroenergetice : Buzau industria energiei electrice

A. BRASOV pozitie geografica : in centrul tarii localizare : in depresiunea Brasovului din grupa sudica a Carpatilor Orientali geneza : Evul Mediu structura : complexa din punct de vedere economic : complex importanta (rangul) : cu importanta regional populatie : numarul de locuitori intre 100.000-350.000 industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - carnii - prelucrarea lanii - confectiilor si tricotajelor - incaltamintei - mobilei - liantilor (var) - farmaceutica si cosmetica - constructoare de masini - autocamioane - tractoare - avioane - rulmenti - aparate electrice si echipamente alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Brasov ; cel mai mare oras din Carpatii Romanesti ; important centru turistic, cultural, universitar ; este un important centru industrial si de transporturi feroviare si rutiere fiind situat pe sectorul comun al magistrarelor M2, M3, M4 si pe soseaua europeana E60

B. SF. GHEORGHE pozitie geografica : in centrul tarii localizare : in depresiunea Brasovului, din Carpatii Curburii, pe valea Oltului geneza : Evul Mediu structura : mai simpla din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industrial importanta populatie : 50.000 100.000 de locuitori industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - mobilei - constructiilor de masini : aparate electrice alte caracteristici : municipiu, resedinta de judet a judetului Covasna ; are importanta turistica, culturala si din punct de vedere al transporturilor este situate pe M4

CARPATII MERIDIONALI
Grupa Bucegi
1. POPULATIA a. Densitatea
prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ), intalnindu-se chiar si valori de 0.25 loc/ km 2 ) b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici - dupa structura sate risipite dar apar su sate rasfirate in Culoarul Rucar Bran - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor), forestiera si mixta b. Orasele foarte mici Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia (se afla pe limita dintre Carpatii Orientali si Mridionali) a. Roci de constructie : calcare, conglomerate calcaroase si sisturi cristaline Industria materialelor de constructie b. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei c. Hidroenergetice : Ialomita industria energiei electrice

2. ASEZARILE UMANE

3. RESURSELE

Grupa Fagaras
1. POPULATIA
a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ), dar apar chiar si valori foarte reduse de 0.25 loc/ km 2 b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii 2. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici - dupa structura sate risipite - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor), forestiera si mixta b. Orasele :

3. RESURSELE

a. Roci de constructie : sisturi cristaline, granite industria materialelor de constructie b. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei c. Hidroenergetica : Arges industria energiei electrice

Grupa Parang
1. POPULATIA
a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ), dar apar si valori foarte reduse de 0.25 loc/ km 2 b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii

2. ASEZARILE UMANE

a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici - dupa structura sate risipite - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor), forestiera si mixta b. Orasele - mici : Petrila - foarte mici : Brezoi industria materialelor de

3. RESURSELE a. Roci de constructie : sisturi cristaline

Constructie b. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei industria energiei electrice c. Hidroenergetice : Lotru, Sebes

Grupa Retezat - Godeanu

1. POPULATIA a. Densitatea
prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ), avand si valori foarte reduse de 0.25 loc/ km 2 ; apar si valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) si chiar mari (peste 150 loc/ km 2 ) in depresiunea Petrosani b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici - dupa structura sate risipite, dar apar si sate adunate in depresiunile Petrosani si Hateg ; dar si sate rasfirate in culoarul Timis Cerna - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, miniera si mixta b. Orasele - mijlocii : Petrosani - mici : Vulcan, Lupeni - foarte mici : Aninoasa, Uricani, Orsova, Baile Herculane, Otelul Rosu, Hateg, Calan

2. ASEZARILE UMANE

3. RESURSELE a. Huila industria energetica, energiei electrice, siderurgica b. Roci de constructie : calcare, sisturi cristaline industria materialelor de constructie c. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei d. Hidroenergetice : Raul Mare industria energiei electrice

A. PETROSANI Pozitie geografica : in partea central-sud-vestica a tarii Localizare : situat pe valea Jiului in depresiunea Petrosani din grupa Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali Geneza : epoca moderna si contemporana (in regiune miniera) Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatia : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - energetica (huila) - producerii de utilaj minier - producerii de utilaj pentru cariera Alte caracteristici : important centru industrial (minier) ; municipiu in judetul Hunedoara

10

CARPATII OCCIDENTALI
Grupa Banatului
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km 2 ), dar in zona culoarului Timis-Cerna, a culoarului Bistrei si in depresiunile intramontane apar di densitati mijlocii (50-100 loc/ km 2 ) b. Structura populatiei majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sarbii, croatii, svabii

B. ASEZARILE UMANE

sate mici si sate mijlocii in depresiunile intramontane - dupa structura sate risipite, dar apar si sate rasfirate in depresiunea Almajului, Caras-Ezeris si in alte regiuni joase ; in vestul masivului Poiana Rusca si pe culoarul Bistritei apar sate adunate - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, miniera si mixta b. Orasele - mijlocii : Resita, Hunedoara (pe limita cu Carpatii Meridionali) - mici : Caransebes (pe limita cu Carpatii Meridionali) - foarte mici : Moldova Noua, Anina, Bocsa

a. Satele - dupa numarul de locuitori

C. RESURSELE a. Roci de constructie : calcare, sisturi cristaline, marmura industria materialelor de constructie b. Minereuri complexe de cupru, plimb si zinc industria metalurgiei neferoase c. Huila industria siderurgica, energetica, energiei electrice d. Minereuri de fier industria siderurgica e. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei f. Hidroenergetice : Barzava industria energiei electrice

11

A. RESITA

Pozitie geografica : in sud-vestul tarii Localizare : pe Barzava, in depresinunea Caras-Ezeris , in muntii Banatului din Carpatii Occidentali Geneza : epoca moderna si contemporana ca oras in regiune industriala Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu caracter complex Populatia : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - constructiilor de masini : - vagoane - locomotive - utilaj energetic - chimica (prodise rezultate din distilarea lemnului) - textila (tricotaje si confectii) Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Caras-Ezeris ; este cel mai important centru industrial din muntii Banatului ; centru cu importanta turistica

B. HUNEDOARA

Pozitie geografica : in partea central-vestica Localizare : la contactul dintre masivul Poiana Rusca si culoarul Orastiei Geneza : epoca moderna si contemporana ca oras in regiune industriala Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - textila (tricotaje si confectii) - incaltamintei Alte caracteristici : oras cu fenomen de poluare accentuat ; cel mai important centru siderurgic aflat cel mai aproape de regiunile cu materii prime ; este singurul centru siderurgic cu combinat siderurgic ce se aprovizioneaza cu materie prima numai din tara ; este municipiu in judetul Hunedoara

12

Grupa Apuseni
A. POPULATIA
a. Densitatea este in general scazuta, avand valori mici de 0-50 loc/ km 2 dar se intalnesc si valori mijlocii de 50-100 loc/ km 2 , in regiunile cele mai joase b. Stuctura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici si mijlocii - dupa structura sate risipite (cranguri) , sate rasfirate si adunate in depresiunile golfuri - dupa functie sate cu functie agricola, miniera si mixta b. Orasele -mijlocii : Deva - foarte mici : Simeria, Zlatna, Baia de Aries, Abrud, Campeni, Brad, Beius, Stei, Nucet, Vascau, Sebis, Ineu, C. RESURSELE a. Minereuri complexe de cupru, plumb, zinc si minereuri auro-argintifere industria metalurgiei neferoase b. Bauxita industria metalurgiei neferoase (aluminiului : bauxita alumina aluminiu) c. Roci de constructie : sisturi cristaline, marmura, bazalte, granite industria materialelor de constructie d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Minereuri radioactive industria energiei electrice f. Carbuni industria energetic si a energiei electrice g. Hidroenergetice : Somesul Mic industria energiei electrice

13

A. DEVA Pozitie geografica : partea central-vestica a tarii Localizare : sudul grupei Apuseni, pe valea Muresului Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati predominante de servicii Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - energiei electrice - liantilor (ciment) - metalurgica neferoasa (cupru) - textile (tricotaje si confectii) - produselor lactate Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Hunedoara ; importanta turistica deoarece aici se afla vechea constructie a cetatii Sarmisegetuza Regia ; importanta culturala

14

A. POPULATIA a. Densitatea

DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

prezinta valori mici (0-50 loc/ km 2 ) pe suprafete reduse din Podisul Somesan si Campia Transilavniei ; prezinta densitati mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) si densitati mari (peste 150 loc/ km 2 ) pe valea Muresului, Vaile Tarnavelor si imprejurimile oraselor Cluj-Napoca, Sibiu, Fagaras, Targu Mures b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sasii si ungurii

B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii si mari - dupa structura predomina satele adunate (in sudul Transilvaniei satele sunt adunate -compacte) ; mai apar in zonele marginale din nord si est sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (cereale, pomicultura, viticultura), functie miniera, forestiera (in zonele mai inalte din est), balneo-climaterica, mixta b. Orasele - mari : Cluj-Napoca, Sibiu, Targu-Mures - mijlocii : Medias, Alba-Iulia, Turda, Bistrita - mici : Gherla, Dej, Campia Turzii, Aiud, Reghi, Odorheiu Secuiesc, Blaj, Sebes, Sighisoara, Tarnaveni, Fagaras - foarte mici : Targu Lapus, Beclean, Nasaud, Huedin, Ocna Mures, Teius, Ludus, Iernut, Copsa Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Agnita, Sovata, Rupea, Cristuru Secuiesc, Cisnadie, Talmaciu, Victoria C. RESURSELE a. Gaz metan industria energetica, energiei electrice, ingrasamintelor chimice (cu azot), petrochimica b. Sare industria produselor clorosodice c. Argile industria materialelor de constructie (ceramica) d. Argila alba : caolin industria materialelor de constructie (portelan) e. Nisipuri si pietrisuri industria materialelor de constructie (prefabricate din beton) f. Nisip cuartos industria materialelor de constructie (sticla) g. Paduri industria cherestelei, mobilei
15

A. CLUJ-NAPOCA Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in zona de contact dintre zona marginala a D.C.T. si Podisul Somesan, pe Somesul Mic Geneza : Antichitate (oras daco-roman) Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.00 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - pielariei si incaltamintei - marochinariei - farmaceutica si cosmetica - constructoare de masini - utilaje si agregate siderugice - masini - echipamente - turbine - motoare - conservelor de carne - produselor lactate - berii Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Cluj ; oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare oras din centrul tarii; important centru universitar, cultural, a fost pentru o perioada resedinta Voievodatului Transilvaniei ; are o importanta gradina botanica ; aici se afla Institutul de Speologie intemeiat de Emil Racovita ; situat pe soseaua europeana E60 si pe magistrala feroviara M3

16

B. TARGU-MURES Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in zona de contact dintre zona marginala si Podisul Tarnavelor pe raul Mures Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatia :100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - farmaceutica si cosmetica - ingrasamintelor chimice - mobilei - zaharului Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Mures ; important centru cultural ; are o importanta semnificativa la nivel regional ; este situat pe E60 C. SIBIU Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in zona de contact dintre depresiunea Sibiului si Podisul Tarnavelor, pe raul Cibin Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - carnii - laptelui - lanii - lemnului (rechizite scolare) Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Sibiu ; important centru cultural (muzeul Bruckental) ; oras cu importanta semnificativa la nivel regional ; centru universitar ; din punct de vedere arhitectural reliefeaza caracteristicile minoritatii sasesti ; este situat pe E81 si pe E68 dar si pe M2

17

D. BISTRITA Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in dealurile Bistritei din zona marginala a D.C.T. Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati industriale Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - lemnului Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Bistrita-Nasaut oras cu importanta turistica

E. TURDA Pozitie geografica :in centrul tarii Localizare : in capatul nordic a culoarului Alba-Iulia-Turda, in zona de contact dintre zona marginala si Campia Transilvaniei Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : mai simpla, oras linear Din punct de vedere economic : are o dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industii : - moraritului si panificatiei - produselor clorosodice - materialelor de constructie : ciment, sticla - chimica : fibre sintetice si artificiale Alte caracteristici : municipiu in judetul Cluj, situat pe E60

18

F. ALBA-IULIA Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in capatul sudic al culoarului Alba-Iulia-Turda, in zona marginala a D.C.T. Geneza : Antichitate ca oras daco-roman Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - produselor ceramice refractare - produselor din faianta si portelan Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Alba ; are o importanta turistica, istorica ; se afla pe E81

G. MEDIAS Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in Podisul Tarnavelor, pe Tarnava Mare Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvolare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industii : - moraritului si panificatiei - produselor de sticla - mijloacelor de transport (cisterne) Alte caracteristici : municipiu in judetul Sibiu ; are importanta culturala ; reliefeaza caracteristicile arhitecturale ale minoritatilor sasesti ; se afla pe M3

19

SUBCARPATII
Subcarpatii Moldovei
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta in general valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ), dar apar si densitati mari in depresiunea Cracau-Bistrita b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii - dupa structura sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (pomicultura, viticultura), miniera, forestiera, mixta b. Orasele - mari : Piatra Neamt - mijlocii : Onesti - mici : Targu Mures - foarte mici : Targu Ocna C. RESURSELE a. Petrol industria petrochimica, energica, energiei electrice b. Gaze asociate industria energetica, industria energiei electrice c. Sare industria clorosodica d. Roci de constructie industria materialelor de constructie (ceramica si prefabricate) e. Saruri de potasiu industria chimica (saruri cu potasiu) f. Paduri industria mobilei, cherestelei g. Hidroenergetice industria energiei electrice

20

A. PIATRA-NEAMT

Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : la contactul dintre Subcarpatii Moldovei si Carpatii Molda-Transilvani, pe raul Bistrita Geneza : Antichitate in perioada dacica Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - constructoare de masini utilaj forestier - chimica ingrasaminte cu azot, fire si fibre sintetice - usoara tricotaje Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Neamt ; are imporanta semnificativa la nivel regional ; importanta turistica si culturala

B. ONESTI Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in depresiunea Tazlau-Casin din Subcarpatii Moldovei, la varsarea Tazlaului in Trotus Geneza : Epoca moderna si comtemporana, dupa 1950 Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii :- moraritului si panificatiei - clorosodica - celulozei si hartiei - chimica Alte caracteristici : municipiu in judetul Bacau ; oras cu importanta turistica

21

Subcarpatii Curburii
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ), dar apar si densitati mari de peste 150 loc/ km 2 pe valea Prahovei si in regiunile mai joase b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii - dupa structura sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (pomicultura, viticultura) b. Orasele - mici Campina, Moreni - foarte mici Panciu, Odobesti, Valenii de Munte, Mizil, Urlati, Plopeni, Slanic, Comarnic, Breaza, Pucioasa C. RESURSELE a. Petrol industria energetica, petrochimica b. Sare industria clorosodica c. Carbuni : lignit industria energetica, energiei electrice d. Roci de constructie : gips, conglomerate calcaroase industria materialelor de constructie e. Paduri industria mobilei , cherestelei

22

Subcarpatii Getici
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta in general valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ), dar apar si regiuni cu densitati mari de peste 150loc/ km 2 in depresiunea Tg. Jiu si in imprejurimile orasului Ramnicu Valcea b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii, mari - dupa structura sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (pomicultura, viticulturala), foestiera, miniera, mixta b. Orasele - mari Ramnicu Valcea - mijlocii Targu Jiu - mici Campulung, Curtea de Arges - foarte mici Calimanesti , Olanesti, Ocnele Mari, Horezu, Novaci, Bumbesti-Jiu, Baile Govora C. RESURSELE a. Sare industria clorosodicelor b. Roci de constructie : conglomerate calcaroase, ciment industria materialelor de constructie c. Carbune : lignit industria energetica, energiei electrice d. Petrol industria petrochimica, energiei electrice e. Gaze asociate industria energetica f. Paduri industria cherestelei, mobilei

23

A. RAMNICU-VALCEA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Subcarpatii Getici, pe valea Oltului Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : complexa Din punct de vedere economica : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - ingrasamintelor chimice - laptelui - produselor clorosodice - cherestelei - mobilei - pielariei si incaltamintei Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Valcea ; are o importanta semnificativa la nivel regional ; este cel mai mare oras de pe valea Oltului ; are importanta turistica B. TARGU-JIU Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in depresiunea Tg. Jiu din Subcarpatii Getici, pe Jiu Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : complex Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - energetica - cherestelei - mobilei - materialelor de constructie : ciment - ceramica fina - constructoare de masini Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Gorj ; are importanta turistica si culturala

24

PODISURILE
Podisul Getic
A. POPULATIA a. Densitatea
prezinta valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) dar si densitati mari de peste 150 loc/ km 2 in regiunile mai dezvoltate industrial b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii si sarbii

B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori sate mijlocii si mari - dupa structura sate adunate-liniare - dupa functie sate cu functie agricola, miniera si mixta b. Orasele : - mici Mioveni, Filiasi, Dragasani, Motru - foarte mici Ticleni, Strehaia, Vanju Mare, Toploveni, Rovinari, Targu Carbunesti C. RESURSELE a. Lignit industria energetica, energiei electrice b. Petrol industria petrochimica, energetica c. Gaze asociate industria energetica, energiei electrice d. Roci de constructie : pietrisuri, nisipuri industria materialelor de de constructie (prefabricate din beton)

25

Podisul Mehedinti
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta valori mijlocii (50-150loc/ km 2 ) dar apar si densitati ridicate in regiunea orasului Drobeta Turnu Severin b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sarbii, croatii B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori sate mijlocii - dupa structura sate rasfirate, risipite spre Muntii Mehedinti - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, mixta b. Orasele : - mari Drobeta Turnu Severin - foarte mici Baia de Arama

C. RESURSELE

a. Roci de constructie : calcar, sisturi cristaline constructie b. Paduri industria cherestelei si mobilei

industria materialelor de

A. DROBETA TURNU SEVERIN

Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : la contactul dintre Podisul Mhhedinti, Podisul Getic si Lunca Dunarii Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : complexa, de tip dreptunghiular Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-350.000 locuitori Industii : - moraritului si panificatiei - cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - constructoare de masini - usoara : confectii - chimica : produse din cauciuc Alte caracteristici : municipiu reseinta de judet a judetului Mehedinti ; are importanta turistica ; este cel mai mare port pe Dunarea fluviala ; se afla pe E70 si pe M1

26

Podisul Moldovei
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta valori mijlocii dar apar si areale cu densitati mari (peste 150 loc/ km 2 ) in unele zone din Podisul Barladului si Campia Moldovei (imprejurimile oraselor Iasi, Botosani, Suceava Vaslui) b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, evreii

B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori sate mijlocii, mari - dupa structura sate adunate, adunat-liniare (in vestul Podisul Barladului) si rasfirate (in Podisul Sucevei) - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera (Podisul Sucevei), mixta b. Orasele : - mari Iasi, Suceava, Botosani, Bacau pe culoarul Siretului - mijlocii Roman pe culoarul Siretului, Vaslui, Barlad - mici Dorohoi, Falticeni, Radauti, Husi, Pascani pe culoarul Siretului - foarte mici Darabani, Saveni, Siret, Targu Frumos, Harlau, Negresti, Targu Buhor, Beresti

C. RESURSELE

a. Roci de constructie : nisipuri, pietrisuri, nisipuri cuartoase, argile industria materialelor de constructie b. Forestiere : Podisul Sucevei industria lemnului c. Gaze asociate : culoarul Siretului industria energetica, energiei electrice

27

A. IASI Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare : in Campia Jijiei Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica : tevi - farmaceutica - mobilei - poligrafica - petrochimica : fire si fibre sintetice, materiale plastice - usoara : tricotaje si matase artificiala Alte caracteristici : are importanta regionala fiind cel mia mare oras din Moldova; este al doilea oras din tara ca numar de locuitori ; municipiu resedinta de judet a judetului Iasi ; are cea mai veche universitate din tara ; inportant centru cultural si universitar ; este un important centru istoric fiind aproape 300 de ani capitala Moldovei ; aici functioneaza singura fabrica de antibiotice din tara ; se afla pe M6

28

B. SUCEAVA Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare : in Podisul Sucevei, pe raul Suceava Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - laptelui - carnii - usoara : tricotaje di tapitarii de in si canepa Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Suceava ; oras cu importanta semnificativa la nivel regional ; este un important centru cultural istoric si turistic ; se afla pe E85 si M5 C. BOTOSANI Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare :in zona de contact a Campiei Moldovei cu Podisul Sucevei Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - mobilei - textila : bumbac Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Botosani ; important centru cultural si turistic

29

D. BACAU

Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in culoarul Siretului, pe raul Bistrita (la locul de varsare a Bistritei in Siret) Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 200.000-300.000 locuitori Industrii: - moraritului si panificatiei - lemnului - cherestelei - celulozei si hartiei - laptelui - constructoare de masini - avioane - utilaj petrolier - berii Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Bacau ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este cel mai mare oras de pe culoarul Siretului ; important centru cultural si turistic ; se afla pe E85 si M5

E. ROMAN Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : pe culoarul Siretului la locul de varsare al Moldovei in SIret Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie :50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica : tevi - alimentara : zahar si lapte - materialelor de constructie : caramizi, tigla Alte caracteristici : centru cultural , turistic ; se afla pe E85 di M5

30

F. VASLUI

Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Podisul Barladului, pe raul Barlad Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - textila : confectii si bumbac - petrochimica : fire si fibre sintetice - mobilei Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Vaslui ; are importanta culturala si istorica ; se afla pe M6

G. BARLAD Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Podisul Barladului, pe raul Barlad Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini : rulmenti Alte caracteristici : centru cultural, turistic ; se afla pe M6

31

Podisul Dobrogei
A. POPULATIA
a. Densitate prezinta valori mici (0-50 loc/ km 2 ), mijlocii mai ales in nord si densitati mari in imprejurarea orasului Constanta si in zona litorala b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, bulgarii, tatarii, armenii(grecii) B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori mijlocii, mari, foarte mari - dupa structura adunate - dupa functie agricola, balneo-climaterica, mixta b. Orasele : - mari Constanta - mijlocii Tulcea - mici Cernavoda, Navodari, Mangalia, Medgidia - foarte mici Macin, Babadag, Basarabi, Ovidiu, Techirghiol, Eforie, Harsova, Negru-Voda C. RESURSELE a. Roci de constructie : granite, sisturi verzi, calcare, creta materialelor de constructie b. Pirite cuprifere industria acidului sulfuric industria

32

A. CONSTANTA

Pozitie geografica : in sud-estul tarii Localizare : in zona litorala a Podisului Dobrogei Geneza : Antichitate in perioada greaca Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - celulozei si hartiei - constructoare de masini nave maritime - mobilei - energetica - liantilor var - alimentara ulei vegetal, conserve de legume si peste - portuara Alte caracteristici : resedinta judetului Constanta ; oras cu importanta regionala fiind cel mai importanat oras din Podisul Dobrogei ; este Poarta maritima a tarii ; are cel mai mare santier naval din tara ; important centru cultural turistic, balneo-climateric ; se afla pe E60 si M8

B. TULCEA Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in zona de contact dintre dealurile Tulcei, lunca Dunarii si Delta Dunarii Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : caracter complex Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - alimentara conservelor de peste - metalurgiei neferoase - constructoare de masini nave fluviale Alte caracteristici : resedinta judetului Tulcea ; port la Dunarea maritima situat la intrarea in delta ; are importanta turistica ; situat pe E87

33

Dealurile de Vest
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta valori mijlocii dar apar si densitati mari in Depresiunea Baia Mare b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, slavii, sarbii, ungurii, slovacii,cehii

B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori mijlocii, mari - dupa structura adunate - dupa functie agricola, miniera, mixta b. Orasele : - mari Baia Mare - mijlocii Zalau - foarte mici Cehu Silvaniei, Simleul Silvaniei, Sein, Jibou, Upova Faget, Buzias, Oravita

C. RESURSELE
a. b. c. d.

Carbune : lignit industria energetica si energiei electrice Roci de constructie : nisipi, pietris industria materialelor de constructie Ape geotermale industria energetica Petrol industria petrochimica

34

A. BAIA MARE

Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : depresiunea Baia Mare din dealurile Silvaniei Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-3500.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - metalurgica neferoasa - constructoare de masini utilaj minier - mobilei - textila Alte caracteristici : resedinta judetului Maramures ; principalul centru al metalurgiei neferoase ; are importanta turistica, culturala ; se alfa pe M4

B. ZALAU Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : in dealurile Silvaniei, la contactul cu muntii Meses Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - metalurgiei neferoase tevi din otel - armaturi - usoara bumbac - electrotehnica - chimica prelucrarea cauciucului si maselor plastice Alte caracteristici : resedinta judetului Salaj ; are importanta culturala

35

Campia de Vest
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta densitati mijlocii (50-150 loc/ km 2 ), dar apar si areale cu densitati mari (peste 150 loc/ km 2 ) in imprejurimile oraselor Timisoara, Arad, Oradea si Satu Mare, dar si areale 2 cu densitati mici (0-50 loc/ km ) in Campia Timisului, Crisurilor si Carei b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, au alaturi de care apar ca minoritati svabii, rromii, ungurii, sarbii, croatii, cehii, slovacii B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori masi si foarte mari - dupa structura adunate - dupa functie agricola : cereale, canepa, sfecla de zahar, vita de vie ; balneo-climaterica, mixta b. Orasele : - mari Timisoara, Oradea, Arad, Satu Mare - mijlocii Lugoj - mici Carei, Salorita - foarte mici Tasnad, Marghita, Valea lui Mihai, Chisineu Cris, Paricota, Curtici, Nadlac, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta C. RESURSELE a. Roci de constructie industria materialelor de constructie b. Petrol industria petrochimica, energetica c. Gaze asociate industria energetica, energiei electrice d. Ape geotermale industria energetica

36

A. TIMISOARA

Pozitia geografica : in vestul tarii Localizare : este localizat in Campia Timisului din cadrul Campiei de Vest, fiind strabatut de raul canalizat Berga Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 300.000-350.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - farmaceutica - cosmetica - constructoare de masini utilaj agricol - lemnului rechizitelor scolare - matasii matase naturala - textila - lanii - pielariei si incaltamintei - marochinariei - chimica detergenti - zaharului Alte caracteristici : oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare din vestul tarii ;este municipiu resedinta de judet a judetului Timisoara ; este primul oras din tara cu tramvai elecrtic; este primul oras european cu iluminat public electric; are importanta culturala, turistica, universitara, istorica ; se alfa pe E70 si M1

37

B. ORADEA Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : in Campia Crisurilor din cadrul Campiei de Vest, fiind strabatut de Crisul Repede Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Populatie : 200.000-300.000 locuitori Din punct de vedere economic : complex Industrii : - moraritului si panificatiei - blanariei - farmaceutica - metalrurgica neferoasa alumina - chimica : coloranti, vopsele, mase plastice - textila - pielariei, incalataminte, marochinariei - alimentara laptelui, carnii, uleiului, zaharului, berii - constructoare de masini masini unelte Alte caracteristici : are importanta semnificativa la nivel regional ; este municipiu resedinta de judet a judetului Bihor ; este un important centru cultural, universitar, turistic si istoric ; are importanta balneo-climaterica ; aici functioneaza singura centrala geotermica din tara ; se afla pe E60 si M3 C. SATU MARE Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : in Campia Somesului din Campia de Vest, fiind strabatut de raul Somes Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - textila - constructoare de masini aparate de uz casnic, utilaj minier -chimica Alte caracteristci : are importanta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Satu Mare ; centru cultural, turistic ; se afla pe E81 si M4

38

D. ARAD Pozitie geografica : in vestul tarii Localizare: in Campia Aradului din Campia de Vest, strabatut de raul Mures Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini vagoane, masini unelte - lemnului - chimica ingrasamintelor - usoara textila, bumbacului, tricotajelor - zaharului Alte caracteristici : importamta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Arad ; important centru cultural turistic, istoric ; se afla pe E68 si M2 E. LUGOJ Pozitie geografica : in vestul tarii Localizare : in Campia Lugojului din Campia de Vest, pe raul Tmis Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : are o dezvoltare industriala importanta Industrii : - moraritului si panificatiei - matasei matase naturala - tricotajelor Alte caracteristici : municipiu in judetul Timisoara ; centru cultural si turistic ; se afla E70 si M1

39

Campia Romana
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta densitati mici (0-50 loc/ km 2 ) in Campia Baraganului si Braila, densitati mijlocii (100-150 loc/ km 2 ) in regiunea mai dezvoltata industrial cuprinsa intre orasele Bucuresti, Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Bacau si in imprejurimile oraselor Craiova, Galati, Braila, Focsani, Slatina b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati evreii, rromii, bulgarii, grecii si armenii B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori mari si foarte mari - dupa structura adunate - dupa functie sate cu funtie agricola, industriala, balneo-climaterica, mixta b. Orasele : - foarte mari Bucuresti - mari Craiova, Pitesti, Ploiesti, Galati, Braila, Buzau, Focsani - mijlocii Slatina, Targoviste, Slobozia, Giurgiu, Alexandria, Calarasi - mici Bailesti, Bals, Baicoi, Caracal, Corabia, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Oltenita, Fetesti, Tecuci, Ramnicu Sarat (la contactul cu Subcaratii Curburii) - foarte mici Segarcea, Piatra Olt, Draganesti Olt, Scornicesti, Costesti, Videle, Zimnicea, Gaesti, Titu, Bolentin-Vale, Mihailesti, Magurele, Budesti, Branesti, Fundulea, Buftea, Balotesti, Urziceni, Tandarei, Harsova, Insuratei, Faurei, Ianca, Marasesti

40

A. BUCURESTI

Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Vlasiei din sectorul central al Campiei Romane, fiind strabatut de raurile Dambovita in centru si Colentina in nord Geneza : Evul Mediu Structura :complexa Retea stradala : circulara si radiara Populatie : singurul oras din tara cu peste 2 milioane locuitori Din punct de vedere economic : are un caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini avioane - autobuze - masini unelte - textila - laptelui - carnii - lemnului - celulozei si hartiei - matasii - petrochimica - chimica coloranti - vopsele - medicamente - cosmetica - pielariei - incaltamintei si marochinariei - siderurgica fonta si otel - energetica - energiei electrice Alte caracteristici : este capitala Romaniei ; este singurul oras cu importanta nationala ; este singurul oras cu metrou ; este singurul oras cu 2 aeroporturi ; principalul oras cultural, universitar si de transport al tarii ; este un important centru turistic, comercial ; este cunoscut in perioada interbelica sub numele de Micul Paris ; zona periurbana se suprapune in general peste judetul Ilfov

41

B. CRAIOVA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Olteniei, in zona in care Jiul iese din Podisul Getic si patrunde in Campia Romana Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatia : 300.000-350.000 locuitori Din punci de vedere economic : are un caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - chimica ingrasaminte - energiei electrice - constructoare de masini autoturisme - locomotive - avioane - tractoare - masini agricole Alte caracteristici : oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare din Campia Olteniei ; municipiu resedinta de judet a judetului Dolj ; fosta resedinta a banilor ; important centru cultural, universitar, turistic, istoric ; se afla pe E70

42

C. PITESTI Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Pitestilor din sectorul central al Campiei Romane, in locul in care Argesul iese din Podisul Getic si intra in Campia Romana Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-150.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini autoturisme - chimica produse clorosodice - materiale plastice - fire si fibre sintetice - materialelor de constructii ceramica pentru constructii - caramida Alte caracteristici : importanta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Arges ; centru cultural si turistic ; este unul din capetele celei mai importante autostrazi romanesti , E70

D. PLOIESTI

Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Ploiestilor, din sectorul central al Campiei Romane, pe Valea Prahovei Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 200.000-300.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - petrochimica - energetica - textila - constructoare de masini utilaj petrolier - materialelor de constructii ceramica - ceramica fina si faianta Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Prahova ; are importanta regionala ; are o retea stradala circulara si radiara; este un important centru cultural si turistic ; se alfa pe E60 si M2, M3, M4, M5
43

E. BUZAU Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Buzaului din sectorul estic al Campiei Romane, pe raul Buzau Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : are un caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica sarma - laptelui - chimica - zaharului - uleiurilor vegetale - textila - materialelor de constructie sticla, oglinzi Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Buzau ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si turistic : se afla pe E85 si pe M5 si M6 F. FOCSANI Pozitie geografica : sudul tarii Localizare : in Campia Siretului Inferios si estul Campiei Romane, pe raul Milcov Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - alimentara industria de vinificatie - industria laptelui - usoara confectii Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Vrancea ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si istoric ;se afla pe E85 si pe M5 si M6

44

G. BRAILA

Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Campia Brailei, din estul Campiei Romane, pe Dunare Geneza :Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini nave - utilaje si echipament industrial - petrochimica - celulozei si hartiei - energetica - energiei electrice - lemnului - textila - materialelor de constructii azbociment - alimentara conserve Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Braila ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si turistic ; port pe Dunarea maritima ; se afla pe M7 ; retea stradala semicirculara

45

H. GALATI Pozitie geografica : estul tarii Localizare : in Lunca Dunarii / in Campia Galati din estul Campiei Romane, pe Dunare Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 300.000-350.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - energetica - lemnului - constructoare de masini nave - materialelor de constructie ceramica Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Galati ; are importanta regionala ; este centru cultural si turistic ; este cel mai mare port pe Dunarea maritima ; are cel mai mare santier naval pentru nave fluviale ; se afla pe M7 I. SALTINA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in sectorul central la Campiei Romane, pe valea Oltului Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : dezvoltare industriala importanta Industrii : - moraritului si panificatiei - aluminiului Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Olt ; centru cultural si turistic ; se fla pe E70

46

J. TARGOVISTE Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in sectorul central al Campiei Romane, pe raul Ialomita Geneza : Evul MEdiu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - textila Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Dambovita ; centru cultural, istoric si turistic K. SLOBOZIA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Baraganului, din estul Campiei Romane Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : oras cu diverse servicii Industrii : - moraritului si panificatiei - chimica ingrasamintelor azotoase - uleiurilor vegetale Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Ialomita ; este centru cultural si turistic ; se afla pe E60

47

L. Giurgiu Pozitie geografica : sudul tarii Localizare : in extremitatea sudica a Campiei Romane, pe Dunare Geneza : Epoca moderna si contemporana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitti de servicii Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini nave fluviale - chimica produse clorosodice Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Giurgiu ; este port pe Dunarea fluviala ; punct de frontiera rutiera si feroviara ; se alfa pe E85 M. ALEXANDRIA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Boianului din sectorul central al Campiei Romane, pe raul Vedea Geneza : Epoca moderna si contemporana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati de servicii Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini rulmenti Alte caracteristici :este municipiu resedinta de judet a judetului Teleorman ; centru cultural si turistic

48

N. CALARASI Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in extremitatea sudica a Campiei Romane, pe Dunare Geneza : Epoca moderna si contemporana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati industriale Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - celulozei si hartiei Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Calarasi ; port pe Dunarea fluviala ; centru turistic

49

Delta Dunarii
A. POPULATIA
a. Densitatea prezinta densitati mici (0-25 loc/ km 2 ) b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rusii, lipovenii B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori mici - dupa structura adunate - dupa functie sate cu functie piscicola, agricola in vestul Deltei (cultura cerealelor) b. Orasele : - un singur oras foarte mic Sulina, acesta fiind singurul din Delta C. RESURSELE a. Roci de constructie : nisipi, pietris industria materialelor de constructie b. Stuf industria celulozei si hartiei c. Piscicole industria conservelor de peste

50