Gandirea proces cognitiv superior

Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare si integrare a informatiei despre lumea externa si despre noi insine. Prin ea se realizeaza saltul calitativ al activitatii de cunoastere de la particular, accidental la general, esential, necesar, de la simpla constatare a obiectului la interpretarea si explicarea lui legic-cauzala. Definirea gandirii Gandirea este procesul psihic de reflectare mijlocita si generalizat-abstracta (sub forma notiunilor, judecatilor si rationamentelor) a insusirilor comune, esentiale si necesare ale obiectelor si a relatiilor legice, cauzale dintre ele. Caracterizarea gandirii Caracterul mijlocit al gandirii gandirea nu opereaza direct asupra realitatii, ci asupra informatiei furnizate de perceptii si de reprezentari. esfasurarea ei presupune totdeauna fie o informatie care se extrage, in prezent, in cadrul contactului senzorial cu obiectul, fie o informatie extrasa din tezaurul memoriei. Caracterul general-abstract al gandirii evidentierea mintala a insusirilor esentiale a obiectelor si fenomenelor, neluandu-se !n consideratie !nsusirile neesentiale, !n activitatea cognitiv" a omului apar situatii c#nd omul nu poate face analiza, sinteza, comparatie $i astfel el apeleaz" la abstractizare. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme . %n aceasta acceptiune, gandirea se apropie de inteligenta. &nalizand inteligenta, psihologul elvetian, 'ean Piaget, a incercat sa determine caracterul innascut sau dimpotriva, dobandit, in timp, al acesteia desfasurand cercetari in domeniul psihologiei copilului. & concluzionat ca inteligenta se dezvolta treptat, in anumite conditii de interactiune cu lumea obiectelor si a persoanelor apropiate. (l a teoretizat dezvoltarea stadiala a inteligentei. Teoria inteligentelor multiple %n anii )*+, psihologul american, ,o-ard Gardner, dezvolta aceasta teorie conform careia noi avem mai multe inteligente, diferite intre ele, cu dezvoltare proprie, care impreuna se imbina, dand o matrice a inteligentelor unei persoane. .oate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogati personalitatea. Gandirea se organizeaza ca un sistem multifazic - spre deosebire de perceptie, care este strict legata de prezent, gandirea se intinde pe toate cele trei coordonate temporale/ prezent, trecut si viitor. (a realizeaza o permanenta corelare intre diversele momente si stari ale obiectului/ foloseste informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui0 integreaza informatii despre trecutul si prezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. Rolul central al gandirii in sistemul psihicului uman gandirea actioneaza ca un adevarat mecanism de comanda, de control asupra celorlalte procese psihice, modelandu-le in concordanta cu anumite criterii logice obiective, adica ii confera dimensiunea rationalitatii. Structura psihologica interna a gandirii &stfel, din punct de vedere structural, gandirea poate fi definita, pe rand, ca/ - sistem de notiuni, de judecati sau de rationamente latura de continut! - sistem de operatii latura relationala! - sistem de produse latura operatorie a procesului!" upa '. P. Guilford, gandirea este structurata in trei componente/ 1. operatii #!$ evaluare, gandire convergenta, gandire divergenta, memorie si cognitie sau cunoastere 2. continuturi %!$ comportamental, semantic, simbolic si figural 3. produse &)/ unitati, c1ase, relatii, sisteme, transformari si implicatii, rezultand o structura multifactoriala a gandirii.

Guilford a evidentiat patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii/ 1. fle'ibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme, a unui obiect) 2. fluiditatea sau cursivitatea (densitatea ideilor, a opiniilor, solutiilor in unitatea de timp0 este opusa vascozitatii gandirii)0 3. originalitatea (gradul de noutate si ineditul produselor si al strategiilor)0 4. elaborarea (gradul de completitudine si de elaborare a produselor gandirii) (atura de continut a gandirii 5nitatea informationala de baza a gandirii este notiunea" (a este un construct mintal care include insusiri si proprietati comune esentiale si necesare ale obiectelor si ale fenomenelor. 6pre deosebire de perceptie si de reprezentare, care exprima o relatie de asemanare cu obiectul reflectat, notiunea propriu-zisa, nefiind imagine, nu se aseamana cu obiectul. 7iind un integrator categorial, notiunea este totdeauna generala, situandu-se la grade diferite de generalitate (exemplu/ & 8 privighetoare, 9 8 pasare, : 8 animal, 8 fiinta). Prin factura ei, notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. Clasificarea notiunilor Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii si ale necesitatii pot fi/ - empirice - sunt limitate, saracacioase in continut, rigide sau labile, dar puternic individualizate din punct de vedere cognitiv, actional si afectiv, inscrise intr-o logica naturala, inductiva, dar neimplinita sub aspect deductiv - stiintifice - cuprind insusirile esentiale ale obiectelor si ale fenomenelor, reflectand legitatile realitatii, permitand intrarea in posesia definitiilor Dupa natura insusirilor pe care le reflecta pot fi/ - concrete - mai apropiate de concret, dar niciodata reductibile la concretul singular, deoarece notiunile se situeaza la un anumit grad de abstractizare abstracte - pierd orice legatura cu imaginile, ramanand in minte numai ideea )udecata este o structura informationala mai complexa, care reflecta obiectul in relatie cu alte obiecte. Rationamentul este o operatie a gandirii si o structura discursiva si ierarhizata, in care gandirea porneste de la anumite date (judecati, propozitii, premise) si ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). (atura relationala a gandirii :omponenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de actiuni si procedee mintale de transformare a informatiei si a notiunilor, in vederea obtinerii unor cunostinte noi sau a rezolvarii de probleme. 6e pot distinge doua tipuri de operatii/ . 1. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii) 2. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). ;peratiile fundamentale sunt/ 1. analiza - este o operatie de descompunere, in minte, a unui obiect in elementele sale componente si de apreciere a semnificatiei fiecarui element in cadrul intregului 2. sinteza - consta in reconstituirea, in minte, a unui obiect, intreg, din elementele sau insusirile sale, date izolat 3. comparatia - presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor si deosebirilor esentiale ale obiectelor si fenomenelor pe baza unui criteriu 4. abstractizarea - este o operatie de selectie ce consta in relevarea si retinerea unor insusiri sau relatii si eliminarea sau lasarea <in afara< a altora, considerate neesentiale si accidentale =. generalizarea - procesul mintal de grupare a obiectelor $i fenomenelor !n grupe, eviden>iind o calitate specific" a lor (de ex./ mese, scaune, flori, fructe, legume etc.) ?. concretizarea individualizarea! - este o operatie de aplicare a notiunilor, principiilor si a legilor generale in analiza, in interpretarea si explicarea realului, in diversitatea laturilor si formelor sale particulare

(atura operatorie a gandirii *ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de constientizare de catre om a lumii in care traieste. (a este nucleul tare al activitatii de cunoastere in plan individual, de ea depinzand eficienta desfasurarii ulterioare a celorlalte faze - interpretarea, explicarea si teoretizarea. @ealizarea ei se bazeaza pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezvalui semnificatia datelor noi. 6e poate realiza/ - spontan, dintr-o data si treptat, in timp sau - discursiv" %ntelegand diferite obiecte, fapte si fenomene, stabilim acel vast sistem organizat de legaturi care contribuie la formarea memoriei semantice, la formarea de retele semantice, la sistemul ierarhizat al notiunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii si solutionarea de probleme complexe. Tipologia gandirii :a proces, gandirea se realizeaza intr-o multitudine de forme, putandu-se face urmatoarele diferente/ +e baza raportului analitic-sintetic, se delimiteaza tipul de gandire/ - analitic predomina analiza, prin centrarea pe detalii, pe disocieri succesive, operand in profunzimea lucrurilor - sintetic - predomina sinteza, concentrarea facandu-se pe ansamblu cu subestimarea detaliilor, surprinzand generalul si universalul din lucruri +e baza raportului dintre concret intuitiv! si abstract formal! , se delimiteaza tipul de gandire/ - intuitiv-concret - predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ai a situatiilor concrete, intuitive, bazandu-se permanent pe imagini sau scheme figurale (perceptii, reprezentari) - abstract-formal - predomina capacitatea de a opera in sfera constructiilor teoretice pure, a structurilor logico-simbolice, desprinse de orice suport intuitiv, imagistic. *n functie de tipul de gandire dominant, se delimiteaza tipul de gandire/ - divergent - lasa libera imaginatia, intuitia sa multiplice ipotezele si solutiile, fiind vorba de creativitate - convergent - urmeaza o linie deja trasata, recurgand la solutii model incarcate de logica. &partenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic, cat si educational, prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obisnuit inca din copilarie pana la maturitate.