Sunteți pe pagina 1din 10

Tratatul de la Nisa

ncheiat la 11 decembrie 2000, reuniunea interguvernamental de la Nisa a avut ca scop, n special, examinarea unor probleme legate de viitoarea extindere a Uniunii prin aderarea statelor din centrul i estul Europei. Conferina interguvernamental din decembrie 2000 a deschis calea ncheierii unui acord al Consiliului European de la Nisa. Astfel, pe 26 februarie 2001, s-a ajuns la semnarea Tratatului de la Nisa de ctre efii de stat sau guvern ai statelor membre. Tratatul nu a intrat n vigoare dect dup cca. 2 ani, la 1 februarie 2003. Intrarea n vigoare a tratatului era posibil numai dup ratificarea sa de ctre statele membre, potrivit propriilor reglementri constituionale (pe cale parlamentar i/sau prin referendum). Procesul de ratificare a durat pn n octombrie 2002, cnd ultima ar care nu ratificase Tratatul de la Nisa, Irlanda, a organizat cel de-al doilea referendum care, spre deosebire de cel din cursul anului 2001, s-a ncheiat pozitiv. Tratatul a intrat astfel, n vigoare, ncepnd cu 1 februarie 2003. ntr-o scurt prezentare, negocierile de la Nisa au avut ca obiect urmtoarele domenii de o deosebit importan: - reforma Comisiei Europene s-a convenit ca statele mari s renune la cel de-al doilea comisar pn n anul 2005 n favoarea statelor nou primite, dar numrul comisarilor s nu depeasc 27 de membri; - redistribuirea voturilor n Consiliu s-a prevzut o nou scal de repartizare a voturilor de la 3 (Malta) la 29 (Germania, Marea Britanie, Fran a, Itlalia). Romniei i s-au repartizat 14 voturi, ceea ce va face s ocupe o poziie important n procesul de adoptare a deciziilor ; - extinderea votului majoritar n locul unanimitii, msur luat pentru a se evita blocajul procesului decizional ca u rmare a creterii numrului statelor membre ; - Parlamentul European. Conferina Interguvernamental a introdus o noua distribuire a locurilor n Parlamentul European, care are n vedere o Uniune de 27 de state membre.

- mbuntirea sistemului cooperrii intensificate (consolidate). Sistemul cooperrii intensificate a fost prevzut de Tratatul de la Amsterdam, intrat n vigoare n 1999, i a avut n vedere posibilitatea unui numr limitat de state de a avansa mai repede dect altele n anumite domenii. n cadrul summit-ului de la Nisa s-a vizat facilitarea acestei cooperri intensificate. Astfel, pentru a face mecanismul s fie mai operaional, Tratatul de la Nisa suprim posibilitatea prevzut n prezent de tratate pentru fiecare stat membru de a opune u n veto declanrii unei cooperri intensificate. Noul tratat fixeaz la 9 numrul maxim de state membre necesar pentru a instaura o cooperare intensificat i prevede posibilitatea instaurrii de cooperri intensificate n domeniul politicii externe i de securitate comun, mai puin n domeniul aprrii. El garanteaz c aceste cooperri se situeaz n cadrul Uniunii, c respect rolul instituiilor i permit statelor membre care nu particip imediat la cooperarea ntrit, s se alture ulterior . - Politica Extern i de Securitate Comun - art. 17 TUE dup modificrile Nisa) include toate aspecte referitoare la securitatea Uniunii incluznd i definirea progresiv a unei politici de aprare comun , care ar putea duce la o aprare comun dac astfel va decide Consiliul European. n acest caz, acesta va recomanda statelor membre adoptarea respectivei decizii n conformitate cu exigenele lor constituionale. Politica Uniunii n sensul noilor prevederi nu afecteaz caracterul specific al politicii de securitate i aprare a diferitelor state membre, respect obligaiile decurgnd din Tratatul Atlanticului de Nord pentru acele state care consider c aprarea lor comun se realizeaz prin NATO i este compatibil cu politica comun de securitate i aprare stabilit n acest cadru. Definirea progresiv a unei politici de aprare comun va fi sprijinit, n msura n care statele membre o vor considera adecvat, prin cooperarea acestora n sectorul producerii de armament. Aspecte la care se refer Tratatul incl ud misiunile umanitare i de salvare, misiunile de meninere a pcii i misiunile de gestionare a crizelor, ct i cele de restabilire a pcii. Dispoziiile introduse nu constituie un obstacol pentru dezvoltarea unei cooperri ntrite ntre dou sau mai multe state la nivel bilateral, n cadrul UEO sau a Alianei atlantice n msura n care aceast cooperare nu contravine prevederilor tratatului. - n domeniul drepturilor omului trebuie precizat c la Nisa a fost Carta a Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, cart ce fixeaz un ansamblu de drepturi civile, politice, economice i sociale ale cetenilor europeni, regrupate n ase categorii: demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetenie i justiie. Aceste drepturi sunt bazate pe drepturile i libertile fundamentale recunoscute de Convenia European a Drepturilor Omului i pe tradiiile constituionale ale

statelor Uniunii Europene . ns, spre deosebire de Convenia Consiliului Europei (CEDO) care se refera doar la drepturile politice i civile, Charta acoper domenii adiionale, cum ar fi dreptul la o buna administrare, drepturi sociale pentru muncitori, protecia datelor personale i bioetica. n plus Charta acoper acele drepturi politice ale cetenilor Uniuni Europene care prin definiie nu pot fi incluse n Convenie . Carta drepturilor fundamentale a dobndit valoare juridic obligatorie ncepnd cu 1 decembrie 2009, cnd a avut loc intrarea n vigoare a noului tratat comunitar Tratatul de reform de la Lisabona

Conform analitilor politici, marele nvingtor la Nisa a fost Germania, din rndul rilor membre, i Polonia dintre candidate. Lupta dintre Germania i Frana s-a ncheiat cu acceptul ca Frana s-i menin actuala paritate de voturi n Consiliul de Minitri, Germania primind, n schimb, recunoaterea importanei din punct de vedere demografic i, prin aceasta, implicit, recunoaterea c este uriaul Europei cu cele 82 milioane de locuitori. Acest lucru se rsfrnge n mod direct asupra numrului de deputai n Parlamentul European, dar i asupra ponderii voturilor. Potrivit Tratatului de la Nisa, majoritatea de care va fi nevoie n Consiliile de Minitri pentru adoptarea unor decizii va trebui s corespund unui procent de 62 % din numrul de locuitori ai celor 27 de membre ale UE, proporie dificil de atins fr cele 17 % ct revin Germaniei. Pe de alt parte, avnd o asemenea pondere, va fi suficient ca, la un moment dat, Germania s se alieze cu dou-trei ri mari pentru a bloca o decizie. De aceea, majoritatea observatorilor au apreciat c Tratatul de la Nisa favorizeaz statele mari ale UE. Dintre rile candidate, cea mai avantajat a fost Polonia, creia i s-au repartizat 27 de voturi, la fel ct a primit si Spania, sitund-o printre primele ase ri ale Europei. i celelalte ri candidate au fost mulumite, ntruct s-a precizat de cte voturi vor dispune, fiecare, n Consiliul de Minitri, de faptul c vor avea cte un comisar n Comisia European, precum i numrul de fotolii din Parlamentul European. In prima parte a Tratatului sunt cuprinse modificarile fundamentale, prima dintre ele vizand masurile si modalitatea de adoptare a acestor masuri in cazul in care s-ar constata ca exista din partea unui stat membru incalcari grave ale Tratatului Uniunii. Precizarile de mai sus s-au impus pornind de la experienta

austriaca, cand Uniunea nu avea o baza juridical formala pentru a condamna victoria si includerea inguvernul austriac a unor forte politice de extrema dreapta.Un alt domeniu delicat pe care l-a luat in considerare Tratatul de la Nisa, e cel referitor la politica externa si de aparare comuna. Pornind de la posibilitatea elaborarii progresive a unei politici de aparare comuna, ce poate conduce la o aparare comuna, noul articol 17 al Tratatului de baza precizeaza relatia dintre politica de aparare a Uniunii si specificitatile politicilor de aparare a unor state, respectand angajamentele statelor membre fata de NATO. Tratatul precizeaza stransa cooperare in domeniul juridic intre autoritatile competente ale statelor membre, inclusiv cooperarea in cadrul Cooperarii Juridice Europene (Eurojust), ceea ce va facilita accelerarea cooperarii intre ministerele competente si autoritatile juridice in statele membre. In partea a doua, Prevederi finale si tranzitori, se specifica faptul ca Tratatul se incheie pe o perioada nelimitata si intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni care urmeaza depunerii instrumentului de ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplineste aceasta formalitate. Tratatului ii sunt anexate patru protocoale referitoare la extinderea U.E., statutul Curtii de Justitie, consecintele financiare ale expirarii Tratatului CECO (2002, la 50 de ani de la infiintare), continutul articolului 67 de instituire a Comunitatii Europene La Consiliul de la Nisa s-a fixat ca obiectiv transformarea rapida a U.E. intr-o forta operationala. O decizie in acest sens va fi luata cat mai curand posibil in cursul anului 2001 si cel mai tarziu de Consiliul European de la Bruxelles. Aceasta decizie nu tine cont de ratificarea prezentului Tratat. Aici gasim exprimata intentia U.E. de a avea o forta militara integrata capabila deactiuni concrete. Cooperarile intensificate respecta: principiile, obiectivele, orientarile generale si coerenta PESC si deciziile luate in acest sens; competentele Comunitatii Europene coerenta intre ansamblul politicilor Uniunii si actiunea sa exterioara.

Textul Tratatului de la Nisa reia ideea celui de la Amsterdam, dar modifica si completeaza conditiile in care acestea trebuie sa se desfasoare. Ca urmare, cooperarea intermediara trebuie: sa tinda la favorizarea realizarii obiectivelor U.E. si Comunitatii, sa prezerve, sa serveasca si sa intareasca procesul de integrare. sa respecte tratatele si cadrul institutional unic al Uniunii sa respecte acquis-ul comunitar si celelalte masuri luate in baza dispozitiilor tratatelor sa ramana in limitele competentei Uniunii si ale Comunitatii Europene si sa nu aduca atingere domeniilor ce tin de competenta exclusiva a Comunitatii sa nu aduca atingere pietei interne, nici coeziunii economice si sociale sa nu constituie o piedica sau o discriminare in calea schimbarilor dintre statelemembre si sa nu provoace distorsiuni a concurentei dintre acestea sa reuneasca minimum opt state member sa respecte competentele, drepturile si obligatiile statelo membre neparticipante sa nu afecteze dispozitiile Protocolului ce integreaza acquis-ul Schengen in cadrulUE. sa fie deschisa spre toate statele member Cooperarea intensificata intra in rol numai daca se stabileste, in sanul Consiliului, ca obiectivele mentionate nu puteau fi atinse intr-un ragaz rezonabil si tinand cont dedispozitiile tratatului. Pentru a face mai operational mecanismul, tratatul suprima posibilitatea actuala a statelor membre de a opune dreptul lor de vot declansarii unei cooperari intensificate. Numarul minimal de state care trebuie sa participe este fixat la opt. Totodata, se prevede posibilitatea instaurarii cooperarilor intensificate in domeniul PESC, mai putin

indomeniul apararii. Se garanteaza ca aceste cooperari sesitueaza in cadrul UE, respecta rolul institutiilor si permit statelor membre care nu participa imediat la o cooperare intensificata sa adere in orice moment. Consiliul si Comisia asigura coerenta actiunilor intreprinse in concordanta cu politicile Uniunii si Comunitatii. Cooperarile intensificate au fost uneori criticate. Cel putin asa marturiseste Dialogul asupra Europei , lansat de Comisie la 15 februarie 2000, cu sprijinul PE. La intrebarea daca cetatenii UE erau favorabili cooperarilor intensificate, acestia le-au considerat utile in foarte multe domenii, ca: politica sociala monetara, fiscala, a mediului, culturala sau universitara, dar au fost sceptici in ceea cepriveste PESC si apararea. Au fost exprimate reticente fata de aparitia unui posibil directorat al unui grup de tari. Curtea de justitie Conferinta interguvernamentala din 2000 a cautat o solutie privind eficientizarea acestei institutii. Ca o consecinta, Tratatul de la Nisa prevede posibilitatea Curtii de acrea camere jurisdictionale specializate in anumite domenii specifice. Membrii camerelor jurisdictionale vor fi alesi, ca si in cazul Curtii si a Tribunalului de Prima Instanta, dintre persoane independente, avand capacitatea ceruta pentru functiile jurisdictionale. Ei sunt numiti de Consiliul de Ministri printr-o hotarare in unanimitate. Tratatul mentioneaza ca viitoare Curte de Justitie va putea statua in litigii legate de aplicarea actelor care se refera la proprietatea intelectuala. Si in acest caz, competentele Curtii sunt hotarate de Consiliu in unanimitate, pe baza propunerii Comisiei si consultarii PE. Curtea va fi formata dintr-un judecator al fiecarui stat membru. Ea se poate reuni in camere de 13 judecatori, fara a fi nevoie sa ii reuneasca pe toti judecatorii intr-o formatie deplina. In perspectiva largirii Uniunii,Tratatul de la Nisa a limitat numarul de membrii ai PE la 732 de deputati. El a prevazut in egala masura repartitia locurilor intre Statele Membre si tarile candidate. Deputatii tarilor candidate urmau sa participe la lucrarile PE din momentul adeziunii lor. Daca in randul Consiliului numarul voturilor a

fost impartit oarecum in functie de puterea economica si politica a statelor, incadrul PE regula este cea a numarului cetatenilor. Tratatul de la Nisa stabileste ca aceasta institutie va cuprinde un institutnational de fiecare stat. Numirea membrilor sai se va face de catre Consiliu, careva decide cu majoritate calificata iar mandatul lor va fi de 6 ani.Curtea va putea sa creeze camere pentru a adopta anumite categorii de rapoartesi avize. Pentru o mai buna cooperare intre aceasta institutie si statele member. Comitetul Regiunilor Noutatea adusa la Nisa consta in aceea ca pentru a realiza o mai buna legatura intre Comitet si colectivitatile pe care le reprezinta, este necesar ca membrii sai saaiba un mandat politic efectiv. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) dupa reforma propusala Nisa: modificarile referitoare la organizare Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta, fiecare in cadrul jurisdictiei proprii, asigura respectarea legii in interpretarea si aplicarea prezentului Tratat(art. 220 in noua redactare propusa in art. 2 din Tratatul de la Nisa). Curtea de Justitie era compusa, pana la ultima extindere a Uniunii Europene, din15 judecatori si 9 avocati generali. Tratatul de la Nisa a optat, in redactarea ce inlocuieste vechiul text al articolului 222, pentru un numar de numai opt avocati generali, care asista Curtea de Justitie, cu posibilitatea de a mari numarul lor lacererea expresa a Curtii si cu votul unanim al membrilor Consiliului. Abordarea economica O analiza din perspectiva economica a Tratatului de la Nisa scoate in evidenta faptul ca, in ciuda aspectelor preponderant politice si institutionale, el este, in egala masura un instrument al continuarii si intaririi integrarii economice. Pentru ca in noile conditii, UE sa poata functiona eficient la parametrii ceruti decresterea concurentei pe piata mondiala si pentru a-si putea mentine rolul de pol de putere in cadrul acesteia, a fost nevoie de o revizuire

a tratatelor anterioare, prin elaborarea unui act normativ care sa corespunda noilor conditii. Acesta a fost Tratatul de la Nisa, a carui aparitie a fost dictata de starea de fapt a UE. Astfel, prin art. 43 (e) se fac referiri la modificarile care pot sa intervina in cadrul pietei interne unice ca urmare a cresterii cooperarii dintre statele membre. Cresterea cooperarii e vazuta, prin prisma aceluiasi articol, drept o intensificare a relatiilor intre toate statele membre; in acest mod ea o poate determina deteriorarea mediului concurential format in timp. bariera sau un element de discriminare in comertul dintre statele membre si Art. 18 din acelasi Tratat aduce unele precizari cu privire la libera circulatiea fortei de munca si a capitalului, iar art. 100 stipuleaza principalele masuri siajutoare financiare care pot fi oferite unui stat comunitar in cazul in care acestase afla intr-o situatie economica nefavorabila, generata de cauze care nu pot ficontrolate. Un spatiu important din aceasta parte a tratatului se ocupa de modificarile care intervin in procesul de decizie cu privire la reprezentarea, in plan international, a Uniunii, in problemele economice si monetare. Prevederile dedicate politicii comerciale le completeaza pe cele legate deintroducerea monedei unice si de intarirea puterii de piata a acesteia. Partea din Tratat dedicata Politicii Comerciale Comune aduce nou faptulca, spre deosebire de tratatele anterioare, in care accentul a fost pus pereglementarea tranzactiilor cu bunuri tangibile si intr-o mai mica masura peservicii, in noul tratat, politicile comerciale traditionale sunt completate de principiul uniformizarii tratamentului comercial legat de drepturile de proprietate intelectuala, comertul cu servicii audio-vizuale si educationale sau privind securitatea sociala si sanatatea. CONVENIA PRIVIND VIITORUL EUROPEI A. Temei i obiective n conformitate cu Declaraia nr. 23 anexat la Tratatul de la Nisa, Consiliul European de la Laeken din 14 i 15 decembrie 2001 a hotrt s organizeze o convenie care s reuneasc principalele pri interesate n cadrul unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene. Aceasta avea ca obiective pregtirea viitoarei CIG ct mai transparent posibil i abordarea celor patru teme principale privind viitoarea evoluie a UE: o mai bun distribuire a competenelor, simplificarea instrumentelor de

aciune ale Uniunii, o democraie consolidat i mai mult transparen i eficacitate i elaborarea unei constituii pentru cetenii Europei. B. Organizare Convenia a fost format dintr-un preedinte (Valry Giscard dEstaing), doi vicepreedini (Giuliano Amato i Jean-Luc Dehaene), 15 reprezentani ai efilor de stat sau de guvern din statele membre, 30 de membri ai parlamentelor naionale (cte doi din fiecare stat membru), 16 deputai din Parlamentul European i doi membri ai Comisiei Europene. rile candidate la aderare au putut participa la dezbatere n aceleai condiii i de pe poziii egale, ns nu au avut competena de a bloca consensul la care puteau ajunge statele membre. Astfel, convenia a avut 105 membri n total. n afar de preedinte i vicepreedini, prezidiul era compus din nou membri ai Conveniei i un reprezentant invitat, ales de rile candidate. Prezidiul a avut rolul de a da un imbold Conveniei i de a i oferi o baz de lucru. C. Rezultat Activitatea Conveniei a fost mprit n trei etape: o etap de ascultare, n care s-a urmrit identificarea ateptrilor i nevoilor statelor membre i ale cetenilor europeni; o etap n care au fost analizate ideile exprimate; i o etap de elaborare de recomandri pe baza sintezei rezultate n urma dezbaterilor. La sfritul anului 2002, cele 11 grupuri de lucru i-au prezentat concluziile Conveniei. n timpul primei jumti a anului 2003, Convenia a elaborat i a dezbtut un text care a devenit proiectul de Tratat de instituire a unei Constituii pentru Europa. Partea I (principii i instituii, 59 de articole) i partea a II-a (Carta drepturilor fundamentale, 54 de articole) din tratat au fost prezentate n faa Consiliului European de la Salonic la 20 iunie 2003. Partea a III-a (politici, 338 de articole) i partea a IV-a (dispoziii finale, 10 articole) au fost prezentate Preediniei italiene la 18 iulie 2003. O CIG ulterioar a adoptat acest text la 18 iunie 2004, cu o serie de modificri, meninnd ns structura de baz a proiectului

elaborat de Convenie. Din cauza a dou referendumuri cu rezultate negative, desfurate n Frana i n rile de Jos, procedura de ratificare a Tratatului de instituire a unei Constituii pentru Europa nu a fost dus la bun sfrit (1.1.5). D. Rolul Parlamentului European Cea mai mare parte a observatorilor au considerat c impactul deputailor europeni n cadrul activitilor Conveniei a fost decisiv. Mai multe aspecte, cum ar fi desfurarea Conveniei la sediul Parlamentului i experiena de negociere ntr-un mediu internaional a deputailor europeni, le-au permis acestora din urm s aib o puternic influen asupra dezbaterilor i rezultatelor Conveniei. De asemenea, acetia au contribuit n mod activ la formarea familiilor politice compuse din deputai n Parlamentul European i din membri ai parlamentelor naionale. Parlamentul a reuit s ating un numr semnificativ dintre obiectivele sale iniiale. Majoritatea au fost pstrate de Tratatul de la Lisabona.