Sunteți pe pagina 1din 10

Inca din cele mai vechi timpuri s-au facut predictii privind comportamentul

oamenilor, domeniul evaluarii personalitatii avand astfel o lunga istorie.


Astrologia este incercarea de a prezice viitorul prin observarea stelelor si a
corpurilor ceresti.Anticii credeau ca stelele sunt zei puternici,fapt ce I-a facut sa creada ca probleme-
le oamenilor pot fi prorocite studiind cerul,ca personalitatea si cursul evenimentelor din viata fiecarui
individ pot fi determinate prin consultarea horoscopului.
Chiromantia se refera la determinarea caracteristicilor unui individ cu ajutorul
variatelor neregularitati,linii,semne,adancituri ale mainii.Cu timpul s-a demonstrat ca aceasta metoda
nu este asa sigura deoarece ridicaturile palmei si celelalte caracteristici ale mainii pot fi schimbate de
exercitiile fizice sau muncile manuale.
Frenologia este arta evaluarii personalitatii prin masurarea aspectului exterior
al craniului.Diversele denivelari observate la suprafata craniului-spune Gall-corespund marimii si gradu-
lui de dezvoltare a unor arii cerebrale si nu pot fi utilizate pentru evaluarea trasaturilor de personaliate.
Cautarea unor relatii intre intre unele atribute fizice si caracteristicile personalitatii isi are originea in
teorii mai vechi-teoria "umorilor" a lui Hipocrate si Galenus.Filozofia considera ca intreaga natura este
compusa din patru elemente fundamentale(aer,pamant,foc si apa),iar acestia au afirmat ca in corpul
omenesc amestecul "umorilor" ce reprezinta aceste elemente determina temperamentul.In functie de
dominatia uneia dintre cele patru "umori"(Sange,bila neagra,bila galbena,flegma)temperamentul poate
fi sanguin,melancolic,coleric sau flegmatic.O alta teorie este teoria somatotipurilor a lui Sheldon
care imparte oamenii in trei tipuri:ectomorful-care este subtire si fragil,mezomorful-are oasele si
muschii mari,endomorful-are organele digestive si alte cavitati ale corpului mari,dar este relativ slab ca
dezvoltare a oaselor si muschilor.Conform acestei teorii,fiecare tip ideal are o personalitate specifica:
- endmorful este caracterizat de o personalitate de tip visceroton:relaxare,
dragoste pentru confort,reactie lenta,sociabilitate,amabilitate,automultumire,somn adanc,are nevoie
de ceilalti cand este tulburat.
- mezomorful este caracterizat de o personalitate de tip somatoton:autoafir-
mare puternica,dragoste pentru aventura,energie,nevoie de exercitiu,ii place sa domine,dragoste
pentru risc si noroc,curaj,caracter zgomotos,nevoie de actiune cand are probleme.
- ectomorfului I se asociaza trasaturi de tip cerebroton:are reactii rapide,este
incordat,anxios,inhibat,introvertit,singuratic.
Printre primele proceduri utilizate pentru evaluarea personalitatii persoanelor
se numara proba asociativ-verbala.Testul asociativ-verbal poate fi considerat primul instrument
psihomeric utilizat pentru identificarea persoanelor cu tulburari emotionale.
Psihanaliza considera ca cel mai impoartant si cel mai util mijloc de a intelege
personalitatea cuiva este analiza elementelor profunde ale functionarii sale si nu a elementelor usor
accesibile observatiei.Tehnicile proiective pun subiectul in fata unei situatii pentru care exista putine
raspunsuri posibile astfel in cat el trebuie sa proiecteze asupra acestei situatii.
Psihologia industriala si vocationala se ocupa cu evaluarea caracteristicilor
personalitatilor ce asigurau succesul profesional.Deoarece este evident ca succesul profesional este
determinat de capacitatea individului de a-si asuma diverse riscuri in grupul de munca,studiul
relatiilor interpersonale a devenit din ce in ce mai important.
Behaviorismul modern punea accentul pe identificarea structurii si predispo-
zitiilor interioare ale personalitatii.Aceasta tendinta a fost simulata si de dezvoltarea unor tehnici de
modificare a comportamentului si a terapiei comportamentale.Behvioristii au afirmat ca autocaracteri-
zarile si autopredictiile sunt la fel de precise ca si evaluarile sau predictiile realizate de evaluatori antre-
nati.
Psihologia sociala are ca tema centrala perceptia persoanei,adica felul in care
persoanele obisnuite inteleg si evalueaza intentiile si motivele oamenilor,atractiile si respingerile
interpersonale,precum si alte caracteristici importante.Cercetarile au demonstrat faptul ca primele
impresii pe care ni le formam despre ceilalti sunt influentate de caracteristici exterioare(varsta,rasa,
sex,imbracaminte).Asch a demonstrat ca dimensiunea cald-rece are un rol central in formarea
impresiei despre ceilalti.Intr-un alt studiu Rosenberg si Sedlak au descoperit ca imaginea despre
cailalti este structurata de trei dimensiuni:evaluarea(bun-rau),potenta(puternic-slab) si activitatea(activ-
-pasiv,energic-lenes).
Fraisse sustinea ca istoria psihologiei se confrunta cu istoria raspunsurilor la
intrebarea "Ce este personalitatea?".Raspusurile acestei intrabari au fost diferite de la persoana la
persoana.Ion Dafinoiu sustine ca personalitatea este o constructie teoretica elaborata de psihologie
in scopul intelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul
psihofiziologic pe care il numim persoana umana.O privire generala asupra mai multor definitii date
personalitatii evidentiaza cateva caracteristici ale acesteia:
- globalitatea se refare la faptul ca personalitatea cuiva este alcatuita dintr-un
ansamblu de caracteristici care permit descrierea acestei persoane,identificarea ei de celelelte.
- coerenta sustine ca parsonalitatea este un sistem functional format din
elemente interdependente.
- permanenta temporala evidentiaza faptul ca desi o persoana se transforma,
se dezvolta,ea isi pastreaza identitatea sa psihica.Fiinta umana este constienta de existenta sa,de
sentimentul continuitatii si al identitatii personale,in ciuda transformarilor pe care le sufera de-a lungul
vietii.
Pe baza acestor trei caracteristici Allport sustinea ca "Personalitatea este
originea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si
comportamentul sau caracterisic.
Trasatura psihica este conceptul care evidentiaza particularitati relativ stabile
ale unei persoane sau ale unu proces psihic.Trasatura are la baza cateva afirmatii implicite:
- comportamentul este consecvent;adica persoana tinde sa manifeste aceleasi
reactii obisnuite in raport cu o categorie intreaga de situatii
- oamenii variaza in functie de nivelul sau frecventa oricarui tip de comporta-
ment
- personalitatea are o anume stabilitate
Allport a considerat ca pentru identificarea trasaturilor importante ale personali-
tatii trebuie sa cercetam toate cuvintele pe care oamenii le utilizeaza pentru a descrie personalitatea
cuiva,astfel ca,in limba engleza,au dost gasite 17.954 de termeni pentru a descrie personalitatea.
Cattell a eliminat din acesti temeni cuvintele ambigue,sininimele si antonimele,
astfel ca a identificat n final doar 16 termeni si a alcatuit cu acestia un chestionar - 16PF - utilizat
pentru descrierea personalitatii.
Cloninger nu a fost de acord cu cateva afirmatii:
a)Acceptarea unui rol important al ereditatii implica ideea ca o persoana nu se
va schimba.Cloninger sustinea ca indivizii se schimba si a si demonstrat asta in cazul inteligentei
unde ereditatea are un efect mai important pe masura ce persoanele avanseaza in varsta.
b)Ne pierdem timpul si energia incercand sa influentam o trasatura care poseda
o componenta ereditara puternica.In realitate impactul ereditatii variaza de la mediu la mediu.
c)Daca ponderea ereditatii in cadrul unei trasaturi este crescuta,inseamna ca
societatea a avut o influenta slaba asupra acestei trasaturi. Aceasta afirmatie este falsa deoarece cu
cat presiunea sociala este exercitata mai mult asupra unei anume trasaturi,cu atat diferentele indivi-
duale se datoreaza factorilor ereditari.
d)Daca o trasatura este mostenita ereditar,atunci va exista un efect similar
asupra populatiilor diferite care au mostenit aceasta trasatura .Caracterul fals al acestei afirmatii este
bine evidentiat in cazul persoanelor schizofrenice.Descendentii unei persoane schizofrenice pot deveni
la randul lor schizofreni,dar daca acest lucru nu se intampla,ei au o mare probabilitate de a deveni
indivizi creativi.
e)Daca o trasatura este mostenita ereditar,ea este responsabila de diferentele
observate intre barbati si femei in cadrul diferitelor grupuri sociale.Aceasta afirmatie ignora faptul ca,
in functie de sexul,rasa si statutul social al parintilor,indivizii sunt influentati diferit din partea mediului
fiind imposibil sa stim daca diferentele sunt determinate de ereditate sau de mediu.
Evaluarea personalitatii poate genera probleme etice cum ar fi:
a)Formulare problemelor sau ipotezelor cercetarii:Intrebarea "Exista diferente
rasiale in ceea ce priveste inteligenta?" poate fi considerata o ofensa adusa unui anumit grup rasial
astfel ca atunci cand se analizeaza comportamentele se pune accentul asupra factorilor situationali
si nu asupra cauzelor interne.
b)Organizarea cercetarii si tratamentul participantilor.Una din problemele majore
este caracterul confidential al informatiilor furnizate psihologilor si nevoia oamenilor de a-si proteja
intimitatea.
c)Contextul institutional in care se desfasoara carcetarea pote influenta viata
participantilor la cercetare.
d)Interpretarea si aplicarea rezultatelor.Problema este utilizarea rezultatelor
carcetarii in alte scopuri decat cele declarate initial.
Tipuri de probleme etice in cercetarea psihologica si in activitatea de evaluare a
personalitatii:
a)Intimitatea - se refera la interesul persoanei de a-si controla granitele dintre
sine si ceilalti.Testele de personalitate sunt privite ca mijloace de violare a intimitatii.Fiecare persoana
are doua "personalitati" - "eul liric" - rolurile pe care individul le joace in cadrul relatiilor sociale si "eul
privat"("adevaratul eu").Psihologul trebuie sa respecte demnitatea persoanei pe care o evalueaza si
trebuie sa fie confidential in privinta informatiilor care ii sunt transmise.
b)Respectarea demnitatii persoanei evaluate psihologic.Totdeauna trebuie gasit
cel mai bun echilibru intre caracterul intrusiv al unor intrebari si beneficiul obtinut prin adresare lor.Un
psiholog care alcatuieste un chestionar poate elimina o serie de obiectii prin verificarea gradului de
acceptabilitatea al itemilor si inlaturarea celor fata de care se manifesta obiectii.
c)Consimtamantul informat.Cercetarea trebuie sa aiba la baza un acord
neexploziv si reciproc,un contract social intre subiect si cercetator.
d)Inselarea sau pacalirea subiectilor.Multi cercetatori isi propun sa"pacaleasca"
subiectii astfel incat ei sa nu-si dea seama ce tip de informatii se "developeaza".
e)Confidentialitatea.Orice persoana are dreptul sa interzica difuzarea oricarei
informatii care ar putea fi utilizata impotriva sa,iar psihologii trebuie sa-si asume responsabilitatea de a
comunica rezultatele evaluarii psihologice,astfel incat ele sa fie bine intelese si corect evaluate de
catre clienti.
In timp ce metoda experimentala studiaza psihologia in general,pentru a realiza
generalizari,metoda clinica vizeaza realizarea unei evaluari sau a unui diagnostic.
Anzieu considera ca metoda clinica are la baza trei postulate:
- postulatul dinamicii:orice fiinta umana este in conflict cu lumea,cu ea insasi.
Omul adaptat este cel care cauta sa rezolve acese conflicte,iar cel inadaptat este cel care ridica
aceste conflicte la rangul de norma.
- postulatul totalitatii:orice fiinta umana traieste asemeni unei totalitati niciodata
desavarsita.
- postulatul genezei:o reactie este clarificata prin raportarea la istoria sa.
Abordarea clinica poate fi caracterizata prin patru idei "forta":
1. Unitatea si unicitataea persoanei:exista atatea metode si limbaje cate situatii
si persoane.
2. "Cei trei muschetari" ai situatiei de examen - psihologul,subiectul,problema .
Abordarea clinica se doreste a fi "o interactiune si o punere in relatie a unor indivizi cu un psiholog
profesionist care isi propune sa-I observe si sa-I inteleaga".
3. Experienta subiectiva a suiectului si atitudinea non-directiva .Adoptand o
atitudine non-directiva,psihologul lasa subiectului maxima libertate considerandu-l "expert" in problema
sa.
4. Perspectiva temporala.Abordarea clinica se deruleaza in trei timpi:
-examenul situatiei prezente a subiectului:cum isi organizeaza cunostintele,
capacitatile,personalitatea.
-analiza trecutului pentru a claifica prezentul cu ajutorul "istoriei vietii" subiectu-
lui.
-schita viitorului prin luarea in considerare a celor doua abordari precedente.
Clononger enumera trei obiectii majore privind valoarea stiintifica a studiului clinic
al indivizior: - Nu permite predictii.Studiile indivizilor separati sunt incapabile sa produca
predictii care sa poata fi testate cu ajutorul unor observatii obiective.
- Lipsa obiectivitatii.Studiul de caz nu poate fi nici obiect,nici instrument al unei
cercetari verificabile.
- Nu permite generalizari.Generalizarea,in baza unui numar mic de observatii,la
nivelul unei intragi populatii,implica riscul unor erori foarte mari.
Tot Cloninger evidentiaza urmatoarele resurse ale studiului indivizilor separati:
a)Intelegerea personalitatilor exceptionale sau plasate in situatii exceptionale .
Daca se doreste intelegerea indivizilor in toata varietatea lor,atunci,pe langa studiul cazurilor medii,
analiza detaliata a cazurilor exceptionale se impune cu necesitate.
b)Ofera ocazia modificarii unor teorii.Aplicarea unei teorii la un individ permite,
pe langa intelegerea acestuia,clarificarea teoriei insasi.Particularitatile vietii acestui individ pot aduce
modificari teoretice.
c)Plasarea individului in contextul sau.Mediul social influenteaza profund indivizii
si ofera cadrul de referinta necesar descoperirii sensului experientelor oamenilor.
d)Permite evidentierea complexitatii personalitatii.Abordarile clinice evidentiaza
complexitatea persoanei.Numarul mare de caracteristici pe care le are in vedere clinicianul il conduc
la un nivel superior al descrierii si intelegerii mecanismelor profunde ale comportamentului uman.
e)Intelegerea schimbarii si dezvoltarii personalitatii.Abordarea biografica clarifica
procesul schimbaii si dezvoltarii personalitatii umane.
f)Accentul pus pe procesele care se desfasoara in interiorul personalitatii .
Operatiile care definesc o cercetare clinica valida sunt:
- "decuparea obiectului studiat" si definirea lui cu precizie
- construirea unei ipoteze partiale
- construirea unui dispozitiv adecvat pentru verificarea ipotezelor
- descrierea minutioasa si analiza situatiei clinice in complexitatea sa.
- sesizarea legilor generale ale functionarii psihologice pornind de la individul
singular
- analiza implicarii cercetatorului
- cunoasterea posibilitatilor si limitelor metodei clinice
- scopul cercetarii este de a depasi starea actuala a cunoasterii si de a iesi din
cadrul ideilor preconcepute si ideologiilor.
Psihodiagnosticul este procesul care utilizeaza un numar de proceduri cu sco-
pul de a explora diverse domenii ale functionarii psihologice la un nivel constient cat si inconstient,folo-
sind tehnici proiective pentru a descrie indivizii in termeni personologici.
Informatiile pot fi prelucrate in doua moduri principale: clinic si statistic.Prognosti-
cul clinic are la baza experienta si intuitia clinicianului,iar prognosticul statistic are la baza analiza
regresiei multiple care permite anticiparea "scorurilor" unei variabile pe baza informatiilor furnizate de
alte variabile.
udiului clinic