Sunteți pe pagina 1din 10

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art15-Saran.php http://www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art15-Saran.

php

De mai multi ani, previziunile demografice arata ca pana in !5! populatia activa din "# va scadea cu $%-5! de milioane de persoane. &eea ce reprezinta un real pericol pentru economia "niunii. De prin !!5 se discuta despre posi'ilitatea ca "# sa-si acopere deficitul de forta de munca si sa se salveze economic prin atragerea lucratorilor cu inalta calificare din afara spatiului comunitar. #vident, e vor'a de persoane din tari in curs de dezvoltare. (n acest domeniu, "# este mult in urma marilor economii. Daca in S") lucratorii ne-cetateni cu calificare superioara reprezinta *+ din totalul fortei de munca, iar in &anada chiar ,+, in "# ei nu constituie decat 1,,+. Sa nu-si inchipuie cineva ca initiativa de atragere a lucratorilor cu inalta calificare are ceva altruist, ca cineva s-a preocupat sa ofere celor cu calificare superioara sau cu o e-perienta 'ogata posi'ilitatea unei vieti mai 'une sau de a se realiza profesional intr-o tara "#. )cestea ar putea fi consecinte .vom vedea daca si in ce conditii/, dar ideea de 'aza este sa se salveze economia "#. &a sa se gaseasca si o 0ustificare eleganta a initiativei, se vor'este despre necesitatea de a avea o forta de munca de inalta calificare si usor adapta'ila pentru a atinge un inalt nivel de productivitate si inovare, ceea ce constituie unul din o'iectivele Strategiei de la 1isa'ona. 2rumoase cuvinte, nu-i asa3 4umai de s-ar regasi acest spirit si in directiva care va fi adoptata in curand. 5ropunerea &omisiei #uropene (n octom'rie !!,, &omisia #uropeana a ela'orat propunerea pentru sistemul &artii al'astre .6 7lue &ard 8/, avand drept scop principal asigurarea unui acces mai mare la piata muncii din "# pentru cetatenii din spatiul e-tracomunitar. "n alt scop este reducerea diferentelor e-istente azi intre legislatiile si practicile, foarte diferite, ale celor , de state mem're. &a orice astfel de initiativa, ea ridica o serie de pro'leme a caror rezolvare este dificila si incerta. (n primul rand, nu e-ista o definitie general acceptata in "# a ceea ce inseamna lucratori cu inalta calificare .highl9 s:illed wor:ers/. Din aceasta cauza, precum si pentru ca difera sistemul de colectare a datelor in statele mem're, nu e-ista nici macar posi'ilitatea unei comparatii accepta'ile intre tarile "#, dar e sigur ca durata si comple-itatea procedurilor de selectie sunt diferite. (n acelasi timp e-ista o'stacole la diferite niveluri .european, national, regional, local/ pentru recunoasterea calificarilor, ceea ce ar limita foarte mult mo'ilitatea eventualilor detinatori de 7lue &ard pe teritoriul "#

Solutiile la astfel de pro'leme sunt e-trem de importante, pentru ca este posi'il, de e-emplu, ca o calificare recunoscuta intr-un stat mem'ru sa fie respinsa in alt stat, impiedicand astfel persoana care a o'tinut un 7lue &ard sa se mute intr-un alt stat al "niunii. ;r, mo'ilitatea fortei de munca, principiu de 'aza al "#, ar fi firesc sa se aplice nu doar cetatenilor "niunii. Si totusi, propunerea de directiva nu pare sa im'ratiseze aceasta idee. &omisia #uropeana a ela'orat un Studiu de impact, iar pe 'aza lui propunerea actuala promoveaza doua principii. 5rimul e cel al su'sidiaritatii, in sensul in care lasa statelor mem're o mare li'ertate in a adapta sistemul 7lue &ard la nevoile propriilor piete de munca, inclusiv in ceea ce priveste numarul imigrantilor pe care sa-i accepte, oricat ar fi de calificati. )l doilea principiu e al proportionalitatii, in sensul in care, fiind vor'a de o directiva, statele dispun de o mare fle-i'ilitate in implementarea ei. 5entru ca nu e-ista o definitie ca atare a ceea ce ar putea sa insemne lucratori cu o inalta calificare, s-a a0uns la un set de conditii pe care un cetatean al unei terte tari tre'uie sa le indeplineasca pentru a putea o'tine un 7lue &ard. (n primul rand, solicitantul tre'uie sa ai'a un contract de munca valid sau o oferta categorica pentru cel putin un an intr-un stat mem'ru .si sa indeplineasca cerintele legislatiei nationale a acelui stat in privinta profesiei respective/. (n acelasi timp tre'uie sa prezinte un document de calatorie vala'il .statele mem're avand posi'ilitatea sa solicite ca acesta sa acopere cel putin durata initiala a permisului de rezidenta/. Solicitantul de 7lue &ard mai tre'uie sa ai'a si documente care sa ateste asigurarea medicala, atat pentru sine, cat si pentru mem'rii familiei care il insotesc pe perioada contractului de munca. 7ineinteles, e a'solut necesar ca persoana sa nu fie considerata ca reprezentand un pericol la adresa ordinii pu'lice, a securitatii sau sanatatii. (n plus, e-ista criteriul <salariului=: salariul 'rut specificat in contract nu tre'uie sa fie mai mic decat salariul minim decis de statul respectiv, iar acolo unde un astfel de minim nu e-ista, salariul 'rut al tertului cu inalta calificare tre'ui sa fie de cel putin trei ori mai mare decat venitul minim care da dreptul la asistenta sociala. ; derogare e-ista pentru tinerii profesionisti, adica cei su' *! de ani, care de regula nu au suficienta e-perienta pentru a avea salarii mari> in cazul lor se cere sa ai'a studii complete, la nivel universitar, in domeniul de activitate in care au o'tinut contractul de munca. 5ersoana care reuseste sa indeplineasca toate aceste conditii poate o'tine un &ard al'astru al "# .#" 7lue &ard/ cu o vala'ilitate initiala de doi ani si care poate fi reinnoit pentru alti doi ani. Daca persoana are un contract de munca pentru mai putin de doi ani, atunci 7lue &ard-ul se acorda pentru perioada contractului, plus inca trei luni .este acceptata o perioada de neanga0are de trei luni/. 5e perioada celor doi ani, persoana este o'ligata sa lucreze acolo unde este specificat in contract, orice modificare tre'uind sa fie supusa autorizarii preala'ile a autoritatii competente din statul mem'ru care i-a acordat cardul.

Detinatorii de 7lue &ard vor avea dreptul sa intre, sa reintre pe teritoriul statului mem'ru unde rezideaza si sa calatoreasca oriunde in spatiul comunitar. (n principiu, dupa doi ani de resedinta legala intr-un stat mem'ru al "#, detinatorul cardului al'astru va putea sa se mute intr-un alt stat mem'ru. Directiva nu se va aplica cetatenilor e-tracomunitari care sunt mem'ri de familie ai cetatenilor europeni, acestia avand oricum dreptul la li'ertatea de miscare in interiorul "niunii. De asemenea, ea nu se va aplica celor care au solicitat statutul de refugiat sau celor care se afla intr-o forma de protectie internationala temporara> nu pot o'tine 7lue &ard nici alte categorii care 'eneficiaza de un statut special, reglementat de alte directive europene. &u siguranta, ceea ce a dorit &omisia #uropeana a fost sa atraga aceasta forta de munca inalt calificata si sa o mentina in cadrul "niunii pe termen lung, inclusiv prin posi'ilitatea de a se misca li'er si de a munci oriunde pe teritoriul "niunii. 1a acest moment, date fiind interesele atat de diferite ale tarilor mem're, acest aspect pare mai degra'a o dorinta, decat o realitate. 5ozitia 5arlamentului #uropean 4u stiu ce va face 5arlamentul #uropean. (n principiu, prin ?ezolutia din 6 septem'rie !!,, el si-a e-primat sustinerea fata de o asemenea initiativa. )cum insa, daca ma uit la contri'utia adusa de0a de cei care sunt raportorii pe acesta tema, am mari indoieli ca se va a0unge prea departe. "nele din considerentele prezentate pana acum de raportoarea &omisiei de li'ertati civile, 0ustitie si afaceri interne, departe de a ne linisti cu privire la viitorul detinatorilor de 7lue &ard, ridica semne de intre'are. ?aportoarea, mem'ra a 5artidului 5opular #uropean, insista enorm pe principiul su'sidiaritatii si pe dreptul statelor mem're de a decide numarul migrantilor pe care ii accepta. )ceasta cu atat mai mult cu cat in "# nu e-ista o piata unica a muncii, a asistentei sociale, a sistemului de pensii. &eea ce e adevarat. (n plus, raportoarea afirma cu tarie ca, in opinia ei, migratia lucratorilor cu inalta calificare nu este solutia adecvata la pro'lemele economice si demografice ale "#, statele mem're tre'uind sa adopte masuri economice si de incura0are a familiei, masuri care sa asigure forta de munca proprie@ &um propune sa creasca numarul de copii intr-o #uropa unde natalitatatea este in continua scadere, nu stiu. Desi in curentul popularilor se manifesta din plin dorinta de interzicere a avortului. Sper ca nu se gandesc sa interzica si planificarea familiala. (n plus, opinia asupra acestei propuneri formulata de0a de &omisia privind ocuparea fortei de munca si afaceri sociale are cateva prevederi ingri0oratoare. ;pinia a fost redactata de un mem'ru al gruparii "niunea pentru #uropa 4atiunilor, o formatiune mai degra'a de e-trema drepta, ceea ce e-plica optiunile, dar nu le face mai putin periculoase. De e-emplu, un amendament considera ca este incompati'ila calitatea de detinator de 7lue &ard cu orice forma de asistenta sociala pe care persoana ar putea-o primi, pentru ca aceste persoane vin sa intareasca economia "niunii, nu sa o sla'easca, iar directiva nu tre'uie sa fie in folosul lor@ De asemenea, raportorul considera ca statul mem'ru care ar oferi cardul al'astru ar tre'ui sa-i

permita cetateanului din spatiul e-tracomunitar un acces treptat pe piata muncii si la fel in ceea ce priveste dreptul de a-si aduce familia si de a avea li'ertate de miscare in spatiul #uropean@ (n plus, se propune ca cel de-al doilea stat mem'ru in care detinatorul cardului al'astru s-ar putea duce, sa nu ai'a nicio o'ligatie in ce priveste conditiile mai 'une de care acesta a 'eneficiat anterior, in schim' sa i se ceara detinatorului sa faca dovada ca dispune de mi0loace suficiente pentru a-si putea intretine familia, daca doreste sa se reuneasca. 5ersonal, mi se pare ca aceste propuneri nu urmaresc altceva decat sa umileasca solicitantii de 7lue &ard si sa le faca viata cat mai grea. Si mi se pare evident ca, daca astfel de prevederi vor fi adoptate, "niunea #uropeana nu va reusi nici sa atraga si cu atat mai putin sa retina lucratorii cu calificari superioare. (n cel mai 'un caz, dupa doi ani de e-perienta intr-o tara mem'ra a "#, acestia vor pleca in S"), &anada, )ustralia. &oncluzii personale )sadar, initiativa 7lue &ard-ului tre'uie privita din mai multe perspective. (n ce priveste interesul "#, acesta e evident, "niunea avand nevoie pe termen mediu si lung de aceasta forta de munca pentru a fi competitiva din punct de vedere economic. "n al doilea aspect este cel al interesului detinatorilor de 7lue &ard. &are mi se pare la fel de evident, &ei care 'eneficiaza de e-pertiza o'tinuta fie in lungi ani de studiu, fie in ani de munca asidua, doresc sa se realizeze in tari unde ar putea fi platiti corespunzator. 4-as putea niciodata nega acest drept, pentru ei si copiii lor. (n fine, un al treilea aspect, care nu poate fi evitat a fi luat in discutie, este cel al tarilor de unde vor proveni detinatorii de 7lue &ard. &e raspuns dam la marea intre'are: ce se va alege de tarile lor de origine3 Aai ales de tarile africane si in special ale )fricii su'-sahariene3 ?apoartele 54"D arata ca fenomenul 6 'rain-drain 8 costa continentul african ,5 miliarde de euro anual, din cauza ca peste 15!.!!! de profesionisti lucreaza in alte tari. (ar daca cineva o sami spuna ca asta nu e trea'a mea, o sa raspund ca, dimpotriva, e pro'lema noastra, a tuturor. Dupa ce i-am facut sclavi, dupa ce le-am luat resursele naturale, ar fi profund imoral sa le luam si mintile instruite fara sa punem nimic in loc: adica o politica de investitii serioase si pe termen lung, acompaniata de o politica de resurse umane de care insesi tarile africane sa poata 'eneficia pentru a se dezvolta. (n opinia mea, dincolo de aspectul moral, viitorul continentului african reprezinta cea mai mare provocare glo'ala a secolului in care traim.

(ntroducere 1ucrarea trateaza fenomenul de migratie a specialistilor .'rain drain/, manifestat in interiorul "niunii #uropene, in stransa corelatie cu competitia fiscala. 1iteratura de specialitate din tarile

"# trateaza cu foarte multa responsa'ilitate procesul de migratie a specialistilor, numeroase studii fiind dedicate acestui fenomen. 5rin lucrarea de fata ne propunem analizarea acestei corelatii si evaluarea implicatiilor pentru statele mem're ale "niunii #uropene. Desi conceptele de 'rain drain si competitie fiscala sunt legate intre ele prin intermediul fenomenului de migratie, totusi, multa vreme literatura le-a studiat separat datorita comple-itatii analizei comune. )stfel, o serie de studii anterior ela'orate1 au dezvoltat doua ramuri separate pentru fenomenele de 'rain drain si competitie fiscala. 5rima este focalizata pe fenomenul de 'rain drain dintr-o a'ordare macroeconomica si studiaza impactul acestuia asupra cresterii economice in diferite economii analizate. ) doua analizeaza competitia fiscala din perspectiva microeconomica, fiind a-ata pe interactiunea dintre fenomenul de migratie si statele de destinatie. &oncepte si definitii 7rain drain sau miscarea capitalului uman .human capital flight/ este fenomenul de emigrare a persoanelor educate sau talentate din cauze diverse: conflicte, lipsa de oportunitati etc. (nvestitia in educatie este pierduta odata cu plecarea persoanei care, de o'icei, nu se mai intoarce in tara de origine. (n cadrul ?o9al Societ9 of 1ondon s-a folosit prima data termenul de 'rain drain pentru a descrie plecarea oamenilor de stiinta si tehnicienilor spre S") si &anada la inceputul anilor 5!. 2enomenul, cunoscut su' numele de 'rain drain, este prezent si astazi si mai este definit ca un transfer constant .drain a scurgere/ de personal cu inalta calificare .'rain a a creier/ din anumite tari, in general mai putin dezvoltate, catre altele, mai puternice economic, daca se considera ca principala cauza a fenomenului este economica. 7rain drain-ul, asadar, este partea emigrarii care cuprinde persoanele cu inalta calificare, cu studii universitare. De aici rezulta dificultatea cuantificarii fenomenului, intrucat ma0oritatea statelor dispun de date statistice generale referitoare la emigrare, dar nu dispun de statistici defalcate care sa cuantifice gradul de educatie a emigrantilor. 2enomenul este asociat cu termenul de miscare de capital, capital flight, care se refera la miscarea capitalului care nu mai este investit in tara in care locuieste posesorul lui si unde a fost creat. Botodata, e-odul este 'enevol, franat de tarile de origine si incura0at de tarile primitoare. (n raportul ;#&D .1C%,/, sunt alte definitii ale fenomenului: 'rain drain implica un flu- de specialisti cu doua sensuri intre tara care trimite si cea care primeste. Botusi, flu-ul net este in mod decisiv partinit intr-o singura directie, termenii folositi in acest caz fiind de 'rain gain .castig pentru tara de origine si pentru tara-sursa/ sau 'rain drain .pierdere vitala de resursa umana pentru tara de origine/. "n termen ulterior, 'rain waste, descrie risipa de a'ilitati care are loc atunci cand specialistii foarte 'ine pregatiti migreaza spre anumite locuri de munca ce nu necesita a'ilitatile si e-perienta aplicate in slu0'a anterioara. &ompetitia fiscala apare deoarece statele mem're "# se afla in competitie fie sa atraga o 'aza de ta-are mo'ila, fie sa respinga 'eneficiarii mo'ili de ta-are.

(n general, forta de munca este mai putin mo'ila decat capitalul si o forta de munca cu o calificare scazuta este mai putin mo'ila decat o forta de munca cu o calificare ridicata. (n consecinta, competitia fiscala conduce la o modificare esentiala in structura de impozitare. )stfel, guvernele statelor mem're sunt constranse sa reduca nivelul impunerii pentru factorii cu o mo'ilitate ridicata si sa creasca povara fiscala pe surse mai putin mo'ile, in vederea prote0arii veniturilor. (n situatia unei concurente fiscale, impozitele se vor deplasa, prin urmare, de la veniturile corporatiste la cele personale, de la veniturile din capital la cele din forta de munca, de la venitul ridicat la cel scazut, generat de forta de munca, si, in general, de la impozitarea veniturilor si 'unastarii la impozitarea consumului. Bre'uie remarcat ca principalele rezultate ale evolutiei nivelului de impunere in cadrul "niunii #uropene de-a lungul ultimelor decenii confirma e-act faptul ca acest lucru s-a intamplat. Aigratia si competitia fiscala. 7rain drain sau 'rain gain3 (n actualul conte-t european, cetatenii "# isi aleg rezident a intr-un stat care sa le confere o com'inatie optima intre povara fiscala si 'unurile pu'lice de care pot 'eneficia in mod gratuit . Botodata, mo'ilitatea cetatenilor este li'era de orice fel de constrangeri institutionale, astfel ca integrarea culturala creste pro'a'ilitatea de a migra in cadrul &omunitatii. Bocmai din acest motiv, flu-ul de specialisti a atins o pozitie relevanta in agenda de cercetare a "niunii #uropene. 5rin urmare, studierea fenomenului de 'rain drain este strans legata de alegerea educatiei specialistilor. Daca educat ia pu'lica este 'una, specialistii calificati pot migra, iar, ca un efect secundar, competitia fiscala se accentueaza. Aai mult, daca guvernele statelor mem're nu coordoneaza sistemele de impozitare si calitatea serviciilor pu'lice .sistemul de invatamant, in special/, pot aparea la nivelul statelor o serie de efecte economice negative. (n acest conte-t, este necesar sa se redefineasca fenomenul de 'rain drain la nivelul statelor mem're "#, intrucat competitia fiscala poate fi folosita ca o unealta de interes pu'lic. Aai mult, atunci cand se analizeaza "niunea #uropeana e-tinsa, se pot distinge doua tipuri de state: statele vechi, cu o dezvoltare economica puternica, si noile state mem're, cu economii mai putin solide si o productivitate redusa. &a atare, vechile state mem're pot concura intre ele in atragerea de specialisti calificati ce apartin statelor din #uropa &entrala si de #st*, aparand astfel fenomenul de competit ie a migratiei. &onsiderand ) si 7 ca fiind doua state mem're "#, vom analiza, in functie de doi factori esentiali .pro'a'ilitatea emigrarii si diferentele de tehnologie/, efectele e-odului specialis tilor asupra celor doua state: 1. 7rain gain. )tunci cand tara 7 este mai productiva decat tara ), iar pro'a'ilitatea emigrarii este scazuta, migrarea specialistilor poate creste productivitatea si egalitatea medie in economia sursa .'rain gain/. (n conte-tul european, acest scenariu poate fi posi'il atunci cand noul intrat in "niunea #uropeana este mai putin productiv decat primii. (n acest scenariu, politica optima a institutiilor "# este sa nu ia nicio actiune.

. 7rain drain. Diferentele dintre tari sunt atat de mari incat tara cu cea mai mare productivitate atrage in mod unilateral specialistii din celelalte tari. )cest scenariu este in mod normal studiat de literatura de specialitate, care, adesea, se refera la flu-ul unidirectional al fortei de munca supracalificate din tarile sla' dezvoltate. )ceasta literatura a e-plicat miscarea capitalului uman ca fiind o e-ternalitate fiscala negativa produsa de emigrare. 5osi'ilitatea ca 'unastarea acelora care raman in tarile mai putin dezvoltate sa fie redusa de e-odul oamenilor calificati a fost recunoscuta si in literatura$. (n acest scenariu .in care includem si tara noastra/, politica optima a institutiilor "# este sa introduca un impozit pe 'rain drain pentru a compensa pierderile definitive de resursa umana pentru tara-sursa. *. &ompetitia de emigrare. (n acest caz, statele nu au diferente ma0ore in productivitate si concureaza atragand specialistii calificati .competitii de emigrare/, de regula din tarile mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. 5rincipalele directii prin care pot fi atrasi specialistii pot fi rezumate astfel: construirea unui sistem academic mai deschis si mai fle-i'il> im'unatatirea conditiilor reglementatoare, in special asupra imigrarii> o mai 'una informare la nivel national> promovarea pe scara larga a 'urselor pentru cercetatorii straini> omogenizarea veniturilor salariale pentru pregatiri similare pe piata fortei de munca> reducerea impozitelor, in special pentru cercetatori si intelectuali> promovarea unui mar:eting international mai activ si spri0in pentru cercetatorii internationali. 5rincipalele mecanisme utilizate de statele dezvoltate ale "#, in vederea atragerii de specialisti calificati, se rezuma astfel: Aecanisme de atragere a specialistilor in statele "niunii #uropene

Sursa: Diannoccolo, 5. . !!5/, 7rain Drain and 2iscal &ompetition: a Bheoretical Aodel for #urope, "niversit9 of Ailano 7icocca .Ailan (tal9/ Department of Statistics and Department of #conomics, "niversit9 of 7ologna $. &ompetitia fiscala. 5ro'a'ilitatea emigrarii este ridicata .sau foarte aproape/ in tarile care au aceeasi productivitate .sau aproape aceeasi/. (n acest caz, posi'ilitatea ca toti specialistii calificati sa plece sugereaza reducerea investitiilor in invatamant. (n conte-tul european, acest scenariu este posi'il in randul primelor state mem're ale "niunii #uropene. (n acest caz, politica optima a institutiilor "# este de a coordona toate statele mem're si de a defini o linie comuna in ceea ce priveste investitiile in invatamant si in cercetare. (mplicatii pentru ?omania

Aigratia pentru munca, temporara sau circulatorie, a devenit in ultimii ani o componenta importanta a migratiei romanesti. (n acest moment, e-ista circa milioane de romani anga0ati in strainatate in activitati nesezoniere, ceea ce reprezinta apro-imativ 1!+ din populatia ?omaniei. 5otrivit 2undatiei pentru o Societate Deschisa, care a efectuat o cercetare reprezentativa la nivel national privind migratia pentru munca a romanilor in perioada 1CC!- !!6, a relevat e-istenta a trei etape diferite in cadrul migratiei pentru munca a romanilor: prima etapa, cuprinsa intre 1CC!-1CC5, caracterizata printr-o rata a emigratiei de * la 1.!!! de locuitori, tarile de destinatie fiind (srael, Burcia, (talia, "ngaria, Dermania> a doua etapa, intre 1CC6- !!1, cu o rata a emigratiei de , la 1.!!! de locuitori, cu destinatii: Spania, S"), &anada> ultima etapa, caracterizata de ridicarea vizei Schengen . !!1- !!6/, a inregistrat o rata de emigratie uriasa de % la 1.!!! de locuitori, principalele tari de destinatie fiind (talia, .$!+ din totalul celor care au migrat pentru munca/, Spania .1%+/, Dermania .5+/, "ngaria .5+/, (srael .6+/. )sa cum am vazut, migratia fortei de munca inalt calificate afecteaza in mod diferit tarile care se confrunta cu un astfel de fenomen. (n momentul de fata, la nivel european, e-ista o cerere din ce in ce mai mare de personal inalt calificat, iar faptul ca din ce in ce mai multi specialisti romani aleg sa emigreze reprezinta una din pro'lemele cele mai importante cu care se confrunta ?omania. 2enomenul deficitului de personal se manifesta vizi'il in zonele care au cunoscut un avant economic inca din anul !!5 si s-a acutizat odata cu intrarea in "niunea #uropeana. Daca in urma cu trei ani soma0ul in zona de vest a tarii si in 7ucuresti era estimat la *+, in prezent se situeaza in 0ur de 1+. Din pacate, e-odul de specialisti va continua sa isi faca simtite efectele negative si in urmatorii ani, pe fondul nivelului scazut al salarizarii, al presiunii fiscale asupra muncii si al sla'ei productivitati a muncii din ?omania. Spre e-emplu, in anul !!5, 6,$+ dintre cei care au decis sa-si schim'e tara de rezidenta sunt persoane cu studii superioare, iar 5*,%+ sunt a'solventi de studii liceale sau postliceale5. )stfel, e-odul specialistilor cu ocupatii intelectuale a devenit o pro'lema importanta pentru piata muncii din ?omania, deoarece chiar si un numar redus de actuali emigranti cu ocupatii intelectuale ar putea fi, in fapt, foarte important pentru redresarea deficitelor e-istente in prezent pe piata fortei de munca. &oncluzii Aigratia economica are un rol important pentru acoperirea nevoilor pietei muncii europene. (n plus, tarile dezvoltate din "niunea #uropeana concureaza in atragerea de imigrant i pentru a-si acoperi nevoile economice, una dintre principalele parghii constituind-o impozitarea si, implicit, facilitatile fiscale acordate imigrantilor. Din aceste motive, este nevoie de o politica privind migratia economica in "#. ; gestionare comuna a migratiei economice si armonizarea politicilor privind migratia ale statelor mem're reprezinta una dintre cele mai importante provocari ale migratiei in "niunea #uropeana.

7i'liografie: Diannoccolo, 5. . !!5/ 7rain Drain &ompetition, 5olicies in #urope: a Surve9, Dipartimento di Scienze #conomiche di 7ologna, wor:ing paper nE 5*$ Diannoccolo, 5. . !!6/, 7rain Drain and 2iscal &ompetition: a Bheoretical Aodel for #urope, "niversit9 of Ailano 7icocca .Ailan (tal9/ Department of Statistics and Department of #conomics, "niversit9 of 7ologn Aitchell, D. . !!$/, Ba- competition and fiscal reform: ?ewarding pro-growth ta- polic9, 5repared for ) 1i'eral )genda for the 4ew &entur9: ) Dlo'al 5erspective a &onference cosponsored '9 the &ato (nstitute, the (nstitute of #conomic )nal9sis and the ?ussian "nion of (ndustrialists and #ntrepreneurs, Aoscow, ?ussian 2ederation. Aountford, ). .1CC,/, &an a 'rain drain 'e good for growth in the source econom93 Fournal of Development #conomics, 5*. Star: ;. and G. Hang . !! /, (nducing human capital formation: migration as a su'stitute for su'sidies, Fournal of 5u'lic #conomics, %6, 1. Salt, F.&., 5. &ompton, 5. Densham, F. Iogarth, S. Schmidt .1CCC/, )ssessment of possi'le migration pressure and its 1a'our mar:et impact following #" enlargement to &entral and #astern #urope: 5art ((, 1ondon IAS;. Hildasin, D.#. . !!5/, 2iscal &ompetition, (2(? Hor:ing 5aper 4o. !!5-!5 4ote: 1 Jurien, &.B., 1CCC> ?o'inson, Ki:i, !!*> 2erro, )., !!$> 2agan, 2ran:, !!$> Aitchell, D, !!$> Feff, &., !!$> 1ien, Donald, !!5> Hildasin, D., !!5> 5ierpaolo, D., !!6 (n conformitate cu legislatia europeana, li'era circulatie a lucratorilor este un drept fundamental. )stfel, articolul *C al Bratatului &omunitatii #uropene stipuleaza faptul ca cetatenii "niunii #uropene au dreptul sa-si caute un loc de munca pe teritoriul unui alt stat mem'ru, sa lucreze si sa locuiasca in alt stat mem'ru, precum si sa 'eneficieze de sanse egale in privinta accesului la locurile si conditiile de munca * De e-emplu, o noua politica suedeza reduce pentru trei ani povara ta-ei pentru cercetatorii de nivel superior care merg in Suedia. (nitiative similare sunt implementate in Danemarca. Aai mult, sistemul de verificare a permiselor de munca a ma0oritatii statelor europene indica in mod clar ca profesionistii, managerii si tehnicienii constituie ma0oritatea celor acceptati: Dermania a introdus sistemul de carte verde pentru a atrage !.!!! de muncitori in domeniul (B pentru a acoperi posturile neocupate, desi inca sunt dificultati in gasirea a destui imigranti potentiali cu a'ilitatile necesare. Duvernul Aarii 7ritanii a adoptat de asemenea o atitudine pozitiva fata de migratia fortei de munca calificate, aducand schim'ari la sistemul pentru permis de munca care sunt menite sa creasca aflu-ul unor ocupatii care necesita a'ilitati, incluzand (B si personal medical .5ierpaolo Diannoccolo, !!6/

$ Din lucrarea lui Dru'el si Scott, 7err9 si Soligo si Iarr9 Fohnson in anii 1C6!, principala concluzie era ca 'unastarea celor care nu emigrau va scadea numai daca contri'utia emigrantilor la productia nationala era mai mare decat venitul lor 5 &onform ;ficiului pentru Aigratia 2ortei de Aunca

S-ar putea să vă placă și