Sunteți pe pagina 1din 20

CEI\TRUL CULTURAL "DUNAREA DE

$COALA DE ARTE,

JOS'O

MANUAL DE TEORIA MUZICII


NOTIUNI ELEMENTARE

ANUL

III

Studiu rentmatl al lucrdrii "lt{o{iuni elementare de teoria muzicii" de Ludovic Paceag gi Petre Brf;ncugi, Editura Muzicald a Uniunii Compozitorilor din R.P.R ., 1961, dupd Teoria Muzicii de Mircea S6ndulescu Editura Didacticd qi Pedagogica - Bucuregti I976, dupd Teorie 9i Solfegii de Ion $eferzi, Editura Didactica gi Pedagcgica. Bucuregti 1977 dupd Manualul de Teorie gi Solfegii de Matei Jurebila Editura Didacticf, qi Pedago gicd, Bucure;ti 1965 gi dupd Principii Fundamentale in Teoria Muzicii de Victor Giuleanu, Editura Muzicald, Bucuregti 1973

Manual ?ntocmit qi ingrijit de Profesor Sorbal5 Victor

GALATI - 2OO5 -

Sd analizdm acordurile cu septimd de pe fiecare treapti a gamelor majore gi minore, in cele treiforme cunoscute, precizdnd felul lor.

a) in gama majord

avem urmdtoarele acorduri cu septimd

7tlfi 7m 7m
b) in gama mino naturald:

Mmmltlitm

7lI 7m 7m 7m

o e 6
m 7m

7m

7M 7rn 7m 7U

MmmilM

7m

c)' in'gama minorS'armonibd

O e o e
"m

7M

7m

7M

*- "m M M 7m 7m 7M

d) in gama minori melodicd:

e e
t?t

6
m

7M

7rn

+ 7M

7m 7m

MMr*

7m

7m

2. STARILE ACORDURILOR CU SEPTIMA


Acordurile
acord.

cu septimd au patru steri care se clasificd dupd funclia pe care o

indeplinegte nota cea mai gravd, indiferent de felul cum sunt distribuite celelalte note din

a) STAREA DIRECTA

un acord cu septime este considerat in stare directd atunci

cAnd sunetul cel mai grav are funclie de fundamentald.

in starea directd a unui acord


:

cu

septimd se formeazd urmdtoarele intervale fa{d de nota cea mai gravd

7 5 3

b) RASTURNAREA irufAt

- un acord cu septimd este considerat in rdsturnarea intAi


in acestd rdstumare, fundamentala
:

atunci cAnd sunetul cel mai grav are funcfia de terld.


acordului se afld la octava ei superioard

c) RASTURNAREA A DOUA - un acord cu septimd este considerat ?n rdsturna rea a doua atunci c6nd sunetul cel mai grav are func{ie de cvint6. in aceasta rastumare,
fundamentala gi ter{a acordului se aflS la octava lor superioard
:

4
3

d) RASTURNAREA A TREIA - un acord cu septimi este considerat in rdsturnarea a treia atunci c6nd sunetul cel mai grav are funclie de septimd. in acesid rdsturnare
fundamentala, te(a gi cvinta acordului se afld la octava lor superioard, ceea ce echivaleazd cu situalia cAnd septima trece la octava ei inferioard
:

4 2

Observali cd in fiecare dintre cele trei rdsturniri ale acordurilor cu septimd se afl6 cAte

un interval de secundd, intre notele care au funclii de septimd qi fundamentald. Prezenla intervalului de secundd face ca aceste acorduri in cele trei rdsturndri sd fie mai disonante
dec6t in starea lor fundamentald.

Observali locul iniervalului acordurilor

de secundi in fiecare dintre cele trei

rdsturndri ale

cu

septimd, orientAndu-vd

gi dupd acest criteriu in

precizarea risturn5rii

corespunzdtoare.

Acordurile cu septimi pot fi


acordurile de trei sunete.

in pozilie strinsi gi largi aga cum am constatat gi la

3. ACGRSUg{{-H FFT{PdEIFAL $I SECUNDARE


Ar,{Jiijt;;-,i,,: iji:,-,'iir..r,: !1iil,;t.ufa i.lri$sn.

i*ilriir* eit;.) dacd se formeazd pe treptele

pnnctpale aie tonaitt.:iil,

rir:rt*i

: i, v iTi

i.:ri:-"ri nr-:rnele de acorduri principale, intruc6t

determind tonalitatea pe pian armcnic. Acordurile care se formeazi pe treptele sccundare ale tonalitSlii (treptele ll, lll, Vl, Vll) se numesc acorduri secundare intrucfit sunt dependente gi subordonate celor principale.

4. ACORDURTLE CONSONANTE Sl DISONANTE

Acordurri* formate

din

intervale armonice consonante

se

numesc acorduri

consonante. Din acestd categorie fac parte numai acordurile de trei sunete (trisonurile) majore gi
rrl$"rore.

Acordui'!ie in alcdtuire;l cAi"ci"a rntrd unul sau mai multe'intervale disonante se numesc acorduri disonante. Din acest6 categorie fac parte acordurile de trei sunete (trisonurile)

mdrit+ gi micAorate, acordurile cu septimd etc. Toate acordurile disonante se cer rezolvate in acorduri consonante. Pe plan estetic, oponenla permanenti dintre acor'durile disonante gi cele consonante constituie dialectica dezvoltirii armoniei tonale clasi;e.

5. CLASIFICAREA GA#Ifr LOR Dupi felul in care sunt distribuite sunetele in gama, tiupi depirtarea sau apropierea,
precum gi relalia dintre ele, gamele pot avea urmdtoareie denumtri.

1.

DIATONICE

2. CROMATICE 3. ENARMONICE 4. MAJORE 5. MINORE 6. RELATIVE 7. OMONIME

f. iruRuotru
9.
POPULARE - numite moduri populare

1.

GAMELE DIATONIGE sunt gamele care au in cuprinsul lor 5 tonuri si 2 semitonuri


diatonice, indiferent intre ce trepte sunt dispuse tonuriles i semitonurile. Toate g amele
9-v

enumerate mai sus sunt sau pot fi diatonice , afaw de gama cromatio.
2.

GAMELE CROMATICE

Da& formErn o ganf1, in cuprinsul unei octave, numai din

semitonuri,.ea va cuprinde 12 semitonuri, adi& 10 semitonuri prin

vv ton in dorA semitonuri plus cele doue semitonuri naturale Ml


se va numi CROMATIC AceasfEgam -t

imfrtirea fie&"rui - FA i Sl - DO.

a)

ORTOGRAFIA GAMELOR CROMATICE MAJORE ASCENDENTE

in gamqle cromatice qlajore ascendente, toate treptele cgre segrflh la un interval de secundmare una fa\gade alta, se ur@. cu un semiton (in afan de treapta a Vl-a, in locul o6eia se coboafitreapta a Vll-a cu un semiton)

in gamele cromatice majore descendente toate treptele diatonice care se .6 t, (interval de secund mare una,td6 de alta, se coboaX cu un semiton (afaw
treapta a V-a, in locul cireia

b)

oRTOGRAFIA GAMELOR MAJORE DESCENDENTE


un

de

t"

utcXtteapta a lV-a cu un semiton).

c)

CROMATIZAREA GAMELOR MINORE

Avdnd in vedere J.gamete minore folosesc acela:i material sonor


i in relativa lor, astfel treapta I care

ca

i relativele

lor majore, la cromalizarea lor vom altera suitor acelea i sunete care au fost alterate

in gama major

a fost treapta a Vl-a, va sta pe


:

loc, cromatizdndu-se cobordtor treapta a ll-a, apoi urcat

Pentru a cromatiza o care le-am

gam minor in cobordre,

folosim acelea i sunete alterate pe

avut

i ?n urcare:

3.

GAMELE ENARMONICE
ENARMONIA GAMELOR MAJORE I MINORE

Dou

game, cu numiri diferite (una cu bemoli, cealalt cu diezi) construite in acel

mod i avdnd acela i efect sonor, se numesc game enarmonice. Dac form m dou game, una de pe SOL BEMOL i cealalt de pe FA DIEZ, ele vor suna la fel, fiindc SOL BEMOL i FA DIEZ sunt enarmonice. Asemenea gamelor majore i relativele lor minore, Ml B EMOL MINOR i RE DIEZ
MINOR. vor suna la fel.

SOL

12

MAJOR

Ml *: trlttttOR {NATURA,L}

FA#M.AJOR

RE#MINOR (NATUR.AL)

EXEMPLE DE TONALTTATT ENARMONICE

in gamele enarmonice, suma alteraliilor- diezi gi bemoli- trebuie sd fie 12. Enarmonia este folositi pentru modula{iiin tonalitd[i depdrtate.

11

4.

GAMELE MAJORE
Gamele majore sunt toate gamele diatonice care au ter[a, sexta gi septima, mari

fali

de tonicd. Formarea gamelor majore se poate face pe baza cvintelor perfecte ascendente sau

descendente, adicd pornind de la DO CENTRAL, cu o cvinti in sus, formdm game cu diezi;

cu o cvintd in jos, formdm game cu bemoli. Diezii sau bemolii care fac parte din constitu[ia gamei se numesc alterafii constitutive; ei se pun la cheie ca armurd gi au efect
cuprinsul piesei.

in tot

5.

GAMELE MINORE
Game minore sunt toate gamele diatonice, cu sau fdrd alteralii, care au te(a, sexta gi

septima, mici

fali

de tonicS. Ele pot fi modificate prin alterarea superioard a treptei a Vll - a

- varianta minord armonici


varianta

gi a treptelor a Vl-a gi a Vll-a numai in urcare

minori melodici.

Deci GAMELE MINORE au trei variante:

minord naturald minord armonicd

minord melodicd

Pentru a determina modul minor este suficient ca numai treapta


interval de terla micd fald de tonicd.

a lll-a sd fie la

6.

GAMELE RELATIVE Socotim game relative, doud game

una minori gi una majord - care folosesc

acelagi material sonor.

Fiecare gamd majori igi are relativa ei minord cu acelagi numdr de diezi sau bemoli

(aceeagi armurd), dupd cum fiecare gamd minor6 igi are relativa
armurd.

ei majord cu aceeagi

Gamele relative se gdsesc una fa!5 de cealaltd la un interval de terla micd; de'la gama majord o terla micd in jos iar de la gama minord o terld micd in sus.

122

7,

GAMELE OMONIME

gamele (cu alteralii gi fird altera{ii), care poartd , Gamele omonime sunt

aceeagi

denumire, dar care au mod diferit DO MAJOR cu DO MINOR, Sl MAJOR cu Sl MINOR etc. Armura va fi diferiti deoarqce in major; te(a, sexta gi septima sunt mari, iar in minor, aceste

intervale sunt mici, ele fiind alterate coborAtor

fafi de gama majord.

Avdnd diferenfa de trei

alteralii, spunem cE ele se gdsesc la distanfa de treicvinte. De la gama majord la una minori
avem trei cvinte descendente, iar de la gama minori la una majori, trei cvinte ascendente.

Distanla dintre gamele omonime o putem calcula cu ajutorul relativei.


relativei.

Si calculim,

din cvintd in cvinti descendenti, distan[a de la DO MAJOR la DO MINOR, cu ajutorul

hvtvl

-^

| DO MAJOR - LA MTNOR + FA MAJOR - RE MTNOR

BEMOLI

1 BEMOLI

ur I sl b MAJoR 5P I
I

SOLMINOR .2BEMOLI

Mrb

rUnlon

Do MtNoR

- 3 BEMOLI

l-

-tJ

8. cAMELE irunuomE
Gamele ?nrudite sunt acelea care se afld la

cvintd ascendentd sau descendentS.

care impreuni cu omonimele gi relativele lor dau un total de 9 (noud) game.

$SL MAJOR
SOL llrtlNOR

I
NO MAJOR

MI MINOR

gO MINOR

(Da.

LA MINOR

FA MAJOR FA MINOR

RE MINOR

Bemolii din parantezdfac parte din omonima minord.

14

9.

GAMELE POPULARE (moduri populare)

in sistemul diatonic, pe lAngd cele doui moduri (major, minor) sunt integrate gi alte
moduri diatonice care sunt denumite gi populare. Modurile populare le vom clasifica in funclie

de intervalele modale, lu6nd ca punct de plecare tonica. AstFel oblinem moduri populare de
tip major gi moduri populare de tip minor. a) MODUL IONIAN (de DO)

Se formeazd pe treapta I a tuturor gamelor majore gi este de tip major (te(a mare,
sexta mare, septima mare). Semitonurile se afld intre treptele lll

- lV gi Vll - Vlll.

b) MODUL DORIAN (de RE)


Se formeazd pe treapta a

ll

a tuturor gamelor majore.

AnalizAnd intervatele ce se formeazd pe tonicd, modul Dorian este de tip minor, datoritd intervalului de terld mici ce std la baza lui. Celelalte intervale modale sunt - sexta mare (numitd doricd) gi septima mic5. Modul dorian are semitonurile intie trepiele

ll - lll

gi

vt - vil.

15

c) MODUL FRlclAN (de Mt)


Se formeazd pe treapta a lll a tuturor gamelor majore.

Dupi cum se poate constata, modul Frigian este de tip minor, datoritd interualelor
minore ce stau labaza lui: 3m, 6m, 7m. semitonurile se aflS intre treptele | ll gi V -

- Vl.

d) MODUL LIDIAN (de FA)


Se gdsegte pe treapta lV a tuturor gamelor majore.

Modul Lidian este de tip major, datoritd intervalelor de terld mare, sexti mare, septima mare ce se formeazi pe tonicd. Semitonurile sunt repartizate intre treptele lV V gi Vll Vlll.

Apare gi o cvartd mdritd pe tonicd numitd Cvartd Lidic6. e) MODUL MIXOLIDIAN (de SqL)
Se formeazd pe treapta a V, a tuturor gamelor majore.

Mixolidianul este major

- 3M, 6M gi un interval caracteristic septima mici numitd mixolidica.


* lV gi Vl - Vll.

Semitonurile se afld intre treptele lil

T6

f) MODUL EOLIAN (de LA)


Se formeazd pe treapta a Vl a tuturor,gamelor majore.

q'.rf
$T Modul Eolian este identic cu modul Minor Natural.

g) MODUL LOCRIAN (de Sl)


Se gdsegte pe treapta a Vll a tuturor gamelor majore.

qt'f
ST

ST

Semitonurile se gdsesc intre treptele |

ll gi lV

V, iar intervalele modale definesc

tipul lui minor: 3m, 6m, 7m. Modul Locrian conline un interval caracteristic cvinta micaorati

numiti locricS.

6. TRANSPOZITIA
Transpozi[ia este un procedeu tehnic'const6nd din reproducerea neschimbatd a unei piese muzicale din tonalitatea originalS intr-o tonalitate doritd.
Ea este de doud feluri: scrisd gi la vedere. a) TRANSPOZITIA SGRSA

Transpozifia scrisd este cea mai ugoard intrucAt se face in mod mecanic, copiindu-se

in intregime piesa muzicald din tonalitatea originald in altd tonalitate.


Dupa ce se stabilesc tonalitatea originali gi cea in care vom transpune urmeazd operaliunile:

se scrie armura noii tonalitifi; se copieazd apoi toate notele in noua tonalitate pdstrAndu-se exact mdrimea intervalelor din textul melodic, armonic sau polifonic original.

T7

De menlionat cd in transpozifia scrisd vocile igi pdstrezi fiecare cheia avutd in textul
original - cheile deci nu se schimbd.
f.

in cazul cd in textul original nu intAlnim alteralii accidentale, transpozilia scrisd se

efectueazd deja prin noua armurd gi prin deplasarea notelor in aceleagi funcliuni avute in
vechea tonalitate.

2. in cazul cAnd intdlnim alterafii accidentale, acestea se inlocuiesc in aga fel inc6t sd-gi pdstreze efectul avut in textul original, dupd cum va rezulta din calculul marimii
intervalelor.

b) TRANSPOZTTTA LA VEDERE

Transpozilia la vedere se face citind direct piesa muzicald din tonalitatea originald in
tonalitatea doritd. Ea este de doua feluri:
a)

transpozilie la semiton cromatic (suitor sau cobordtor); b) transpozifie la orice interval (suitor sau coboritor).

O transpozilie la vedere presupune calcularea de mai inainte (mental) a tuturor schimbirilor necesare pentru ob{inerea uneitranspuneri corecte a textului muzical original.

1. TRANSPOZTTTE LA SEMTTON CROMATIC

Transpozilia la un semiton cromatic suitor sau coborAtor


cromaticd

numitd simplu gi transpozilie

- nu necesitd schimbdri de chei. TranspunAnd - spre exemplu - un text muzical


in DO DIEZ MAJOR sau DO
bemol MAJOR, ne folosim de

din tonalitatea DO MAJOR

aceleagi chei existente in original.

Operaliuni ce se efectueaz6 in transpozilia cromatic6: a) se inlocuiegte (mental) vechea armurd cu cea nou5, reprezentdnd tonalitatea in care vrem

si transpuneri:
DO MAJOR BO

MA'OR

DO b MA'OR

FARA ALTERCATII

7 DIEZI

7 BEMSLI

18

b) dacd se transpune la un semiton cromatic suitsr, toate aliera{iile accidentale intilnite

in text se vor urca, astfel:

bb4
intdlnite in text se vor cobor0 astfel:

* h* # *

c) daci se transpune la un semitoh cromatic cobordtor, toate alteraliile accidentale

[ -**' g *-*+ h *

I?

::

bb

2. TRANSPOZ|TIA LA'ALTE TNTERVALE DEcAr SEMITONUU CROMATIC

Cea mai obignuitd dintre transpoziliile la prima vedere, folosindu-se mult in practici este transpozifia la alte intervale decit semitonul cromatic. Ea comportd'schimbarea cheilor
utilizate in textul original'gi in mod implicit, dexteritatea de a citi partitura in orice cheie: SOL, FA, DO. Operafiunile ce se efectueazi, inainte de a trece la transpozifia propriu-zisd, sunt:

a) se stabilegte tonalitatea origin'alE in care este scrisd piesa, precum gi tonalitatea in care
vrem sd iranspunem, cu armurile respective.
b) se substituie, mental, cheia textului original cu aceea care ne

di transpozilia

doritd'gi i se

afecteazd armura cea noud.

c) se precizeazS, inainte, in fala cdror note alteraliile accidentale se vor schimba, gi in ce


mod.

7. PROGRESII TONALE
Prin progresie se inlelege repetarea uneiforinule sau a unui motiv ritmico

melodic la

o treapti superioari sau la o treaptd inferioard. Dacd este in urcare progresia ia denumirea de progresie ascendenti, daci este in coborAre - progresie descendenti.

t9
f

in urcare:

2. in coborAre:

Progresiile sunt folosite mai mult in muzicd pentru variafii.

8. MODULATTA Trecerea de la un centru sonor la altul, prin angrenarea treptelor caracteristice noului centru, poarti numele de modulalie. Procesul modulatoriu impune o noud tonicS.

in practica muzicalS putem distinge urmdtoarele modulatii:


1. Modulalia

tonali, adici schimbarea centrului sonor (tonica) pe alt sunet

(ca inallime), f6rd

a se schimba structura modului. DO MAJOR - SOL MAJOR; RE minor - SOL minor, etc. 2. Modulalii in sistemul modal, adicd schimbarea centrului sonor(tonica) aduce schimbarea
structurii modale. Ex: DO MAJOR - SOL minor, etc. Dupd forta gi intinderea modulaliei distingem trei situalii:

1. Inflexiunea modulatorie. Aducerea pentru scurt timp a sunetelor caracteristice unui nou
centru tonal sau modal, fdrd a-l impune.

2. Modulalia pasageri. Trecerea de la o noud tonicd sau mod, afirmarea trecdtoare


acestora gi revenirea la tonalitatea sau modul de plecare.

20

3. Modulafia definitivi. Stabilirea noului centru sonor, prin prezenfa treptelor caracteristice,
care-l impun definitiv. Dupd gradul de apropiere sau de depirtare dintre tonalitdli se pot stabili doui mari categorii
modulatorii:

Modulalia la tonalitdfi apropiate


a) modulafia intre relative ( DO MAJOR

LA minor gi invers)

b) modulalii la dominantd gi relativa ei ( DO MAJOR c) modulafii la subdominantd 9i relativa d) modulalii la omonimi ( DO MAJOR - DO minor)

- SOL MAJOR - Ml minor) ei ( DO MAJOR - FA MAJOR - RE minor)


':

Celelalte tonalitdli se considerd indepdrtate, iar modulaliile vor fi indepdrtate.

in raport cu intervalul prin care se face modulafia, intAlnim trei categorii de modula[ii: 1. Modulalia diatonici. Trecerea de la o tonicd la alta, deci dintr-o tonalitate in alta, la un interval diatonic, poartd numele de modulafie diatonicd.

2. Modulafia cromaticd. Trecerea de la o tonicd la alta, prin intervale cromatice, poartd numele de modulafie cromatici.
3. Modulafia enarmonicd. Trecerea de la o tonalitate la alta, prin trepte enarmonice poartd
numele de modulalie enarmonicd.

Ex. FA DIEZMAJOR

SOL BEMOL MAJOR

EtC.

a) Modulalia pregatitd: Aducerea unor pasje melodice care cuprind elementele noii tonalitd{i
gi fixarea

in timp a noului centru sonor.

b) Modulalia brusci: Trecerea, fdrd nici o pregdtire la o noud tonalitate, aducAnd toate
elementele ce-i aparlin.

... .

. ,,.

lii\:r;.

5'

')1 LL

RECAPITULARE

1.

Aoordurile cu sePtimE

2. Clasificarea gamelor 3. Gama cromaticd (majori 9i minor6) 4. Gamele enarmonice 5. Gamele omonime 6. Gamele inrudite 7. Modurile poPulare 8. Transpozilia 9. Progresiitonale
10. Modulatia