Sunteți pe pagina 1din 9

INSPECTIA GENERALA A BOLNAVULUI C3 Constituie prima etapa de examinare a bolnavului.

n timpul luarii interogatoriului (anamnezei) bolnavului, putem nota o serie de particularitati sugestive pentru diagnostic. O simpla privire pentru un observator experimentat poate fi suficienta pentru a recunoaste o afectiune caracterizata prin modificari externe ale corpului, ca o hipertiroidie (Basedow), o anemie sau o insuficienta cardiaca. Bine nteles ca n general, acest diagnostic !a prima virsta" trebuie sa fie confirmat de un examen complet. #rimele caracteristici ale bolnavului difera dupa situatia n care este examinat. $a un bolnav ambulator ne impresioneaza mai nt%i statiunea, mersul, conformatia, statura. $a un bolnav n pat ne intereseaza pozitia sa, atitudinea. &i la unul si la altul observam fizionomia, starea de nutritie, anomalii ale fetei, modificari la nivelul tegumentelor, aspecte particulare ale extremitatilor, modificari ale aparatului locomotor, starea de constienta. ATITUDINEA (POZITIA) Atitudinea (pozitia) o!na"u!ui #n pat poate $i% & no'(a!a, activa, libera, de decubit indiferent si posibilitate de miscare, asemanatoare unei persoane sanatoase' & pa)i"a( adinamica, flasca, bolnavul fiind tintuit la pat, fara posibilitatea de a)si schimba pozitia (bolnavi comatosi)' & $o'tata% caracteristica unor boli n care bolnavul adopta instinctiv o anumita pozitie pentru a)si calma un simptom (dispneea, durerea, etc.). Tipu'i de pozitii $o'tate% ) ortopneea ) bolnavul sta la marginea patului, ntr)un fotoliu sau n pat cu capat%iul ridicat, spri*init pe m%ini. +ceasta pozitie adoptata de bolnav este caracteristica crizei de astm bronsic, astm cardiac (edem pulmonar acut) si n insuficienta cardiaca globala. n aceasta pozitie, hematoza se face n conditii mai bune, ntruc%t o parte din s%ngele care stagneaza n mica circulatie trece n partile declive ale corpului, iar muschii respiratori accesorii intra n functie, a*ut%nd dinamica respiratiei. ) pozitii fortate n decubit lateral ) pe partea sanatoasa n pleurita seaca, pentru evitarea durerii si pe partea bolnava n pleurezia exsudativa, pentru a lasa libera expansiunea plam%nului sanatos si astfel a compensa pe cel partial scos din functie. ) alte pozitii fortate ) n decubit dorsal cu coapsele n semiflexie, la bolnavii cu dureri abdominale cu componenta peritoneala (colecistita acuta, ulcer perforat), cautari de noi pozitii antalgice si agitatie psihomotorie n colica renala si cea biliara. ) pozitia genupectorala ) spri*init pe coate si genunchi (!rugaciunea mahomedana") n pericardita exudativa. ) torticolis ) nclinarea unilaterala a capului si limitarea miscarilor din cauza contracturii muschilor latero)cervicali ( n boli reumatice ale coloanei vertebrale cervicale). ) pozitia n !cocos de pusca" ) decubit lateral, capul n hiperextensie, gambele flectate pe coapse si acestea pe abdomen (apare n meningita). ) opistotonus ) decubit dorsal, extensia fortata a corpului, care descrie un arc, prin contractura musculaturii dorsale a corpului. +pare n tetanos. *IZIONO+IA SI *ACIESUL *IZIONO+IA, ,timologic(physis-natura, nomos-lege-limba greaca. -eprezinta anasamblul trasaturilor fetei si expresia care rezulta din acestea' este strans legata de dezvoltarea constitutionala a fiecarui individ in raport cu structura si fondul sau genetic. .rasaturile fetei pot exprima bucurie, manie, teama, stupoare, anxietate etc. /

+ceste stari sufletesti se 0oglindesc" la nivelul fetei datorita musculaturii mimicii. 1ziognomia (greaca physios natura, gignosomie-a cunoaste) cauta sa explice caracterul uman din atitudine si in mod deosebit din trasaturile fetei pacientului. 1izionomia( distinge un tip tonic de unul melancolic'exprima forta morala a bolnavului, capacitatea fizica de rezistenta' poate traduce( )increderea sau neincrederea bolnavului' )preocuparea sau indiferenta fata de boala' )gri*a sau satisfactia' )agitatia sau oboseala' )nelinistea sau siguranta bolnavului 2 poate oferi date legate de gravitatea bolii' *ACIESUL PACIENTULUI 3in punct de vedere etimologic se explica din latinescul facies-fata. #rin facies se intelege expresia caracteristica pe fata bolnavului a unei afectiuni, a unei suferinte.,xaminand facies)ul unui bolnav se pot obtine sugestii diagnostice pretioase. ,4,5#$,( *ACIESUL IN BOLILE ENDOCRINE a),*ACIESUL IN BOALA BASEDO- 6 este caracterizat prin( )exoftalmie bilaterala usor asimetrica' )fanta palpebrala larg deschisa' )sclera vizibila deasupra corneei si irisului )privire vie, inteligenta' )clipire rara )tremuratura pleoapelor )pigmentare perioculara .egumentul fetei este roz, catifelat, elastic, uneori cu temperatura crescuta. Caracteristic este aspectul de 0spaima inghetata", denumit si facies anxios. )*ACIESUL DIN +I.EDE+ ,timologic(l)ba greaca myxa-mucus, oedema-umflatura. Caracterizat prin( )tegumentele fetei sunt uscate, infiltrate si palide' )privire inexpresiva' )alopecia *umatatii externe a sprancenelor 6semnul 7,-.7O8,' )nas trilobat' )macroglosie cu amprentele dintilor' )voce aspra si groasa (infiltrarea cu proteoglicani a laringelui)' )pavilionul urechii ingrosat, cu aspect gelatinos( )par rar, aspru, uscat, decolorat si facies buhait. )in (i/ede(u! 0on1enita!, fata nu se dezvolta si nu se maturizeaza, pastrand caractere infantile, insa capul ramane mare in raport cu trunchiul, fontanelele persistand multa vreme deschise' fruntea este mica, nasul scurt si plat, bilobat' ochii sunt indepartati (hipertelorism), cu pleoapele ingrosate care reduc deschiderea palpebrala' tegumentul este ingrosat, fata este rotunda (asemanator cu 0luna plina")' gura este mare, cu buze groase, rasfrante si limba mare' dintii apar tardiv si au o coloratie galbena din cauza hipoplaziei amaltului.+nsamblul acestor trasaturi si expresia fetei datorata intarzierii mintale dau bolnavulu o in$ati)a'e 0'etinoida, 0)*ACIESUL DIN ACRO+EGALIE Caracterizat prin trasaturi grosiere( )marimea capului, mai ales a mandibulei care proemina in 0galos"' )nasul este mare, turtit, urechile si buzele sunt mari' )pliurile fruntii sunt ingrosate' 9

)mainile si picioarele sunt marite mai ales in grosime. d)*ACIESUL IN BOALA SI SINDRO+UL CUS2ING Caracterizat prin( )fata rotunda, in 0luna plina"' )gura pare mica din cauza rotun*irii obra*ilor' )roseata obra*ilor' )la femei se constata pilozitatea buzei superioare si pilozitatea barbiei' )frcvent apare acnee' )gatul se ingroasa, apare scurtat iar depunerea de grasime in spatiul interscapular si in fosele supra si infraclaviculare determina aparitia 0cefei de bizon". ,ste de numit si $a0ie) 3in !una p!ina4, e)*ACIESUL DIN INSU*ICIENTA CORTICOSUPRARENALA CRONICA (BOALA ADDISON) ,ste caracterizat prin pigmentarea tegumentelor si mucoaselor)cu aspect cafeniu, pamantiu in special la nivelul zonelor expuse la soare sau cu risc de frecare(fata, in special periocular, gat, incheieturi etc),precum si la nivelul mucoaselor)pete violacee. 7iperpigmentarea este reversibila sub tratament corticoid. &e asociaza cu obezitatea de tip troncular, 7.+, poliglobulia si scaderea tolerantei la hidratii de carbon. $)*ACIESUL DIN INSU*ICIENTA 2IPO*IZARA ( oa!a S2EE2AN) )apare postpartum sau dupa hemoragie masiva cu soc hipovolemic si necroza a hipofizei anterioare cu deficitul ulterior de hormoni (tropi) hipofizari. )faciesul este sters, cu tegument periocular galben)palid' infiltrat, ridat, adesea cu facies buhait' )pilozitatea din treimea externa a sprancenelor se diminueaza pana la disparitie' )diminuarea pilozitatii axilare si pubiene' )depigmentarea areolelor mamare' )stare de denutritie progresiva' )agalactie(cel mai precoce semn la femeia postpartum), ulterior amenoree. 1)*ACIESUL DIN RUBEOZA DIABETICA )apare la tinerii blonzi, avand culoare roz' )fata este 0in luna plina"' )nu are teleangiectazii. 5)*ACIESUL DIN INSU*ICIENTA GONADICA LA BARBATI &e caracterizeaza prin absenta pilozitatii fetei, fiind un facies depilat sau )pan,+pare in insuficienta testiculara la indivizi hipoorhitici. i)*ACIESUL DIN 2IRSUTIS+ SAU VIRILIS+ PILAR SUPRARENAL Caracterizat prin hiperpilozitatea fetei la femei (denumit si facies 5ipe'pi!o)).+pare in hiperfunctia corticosuprarenala si hiperfunctia corticosuprarenoovariana. 6)*ACIESUL PIG+ENTAT +pare in supraexpunerea la soare, coloratie etni0a7 insuficienta suprarenala si sarcina. 8)*ACIESUL ZBARCIT +pare constitutional)0on)titutie p'e)eni!a sau in suferintele gonadice. e)*ACIESUL DIN NANIS+UL 2IPO*IZAR Caracterizat prin( )facies infanto)senescent (aspect in acelasi timp infantil si imbatranit al fetei)' )rar hiperpigmentare 0in fluture" a obra*ilor si nasului' )dezvoltarea deficitara a arcadelor dentare, cresterea dezordonata a dintilor, limba subtire si ascutita' )slaba dezvoltare a pilozitatii faciale. ()*ACIESUL DIN CARCINOID :

)coloratie rosu)aprins ce apare brusc la nivelul fetei (flash) ca urmare a hipersecretiei de serotonina de catre tumori carcinomatoase ale celulelor argentafine, localizate la nivelul intestinului subtire.Coloratia fetei este tranzitorie si se asociaza pe moment cu dureri abdominale si diaree. II,*ACIESUL IN BOLILE NEUROLOGICE a) *ACIESUL IN BOALA PAR9INSON Caracterizat prin( )fixitate, imobilitate' )este ca o masca' )desi psihicul este normal, starile sufletesti nu se exprima prin mimica din cauza leziunilor extrapiramidale ce determina pierderea miscarilor mimicii. ) *ACIESUL DIN PARALIZIA *ACIALA 6 este asimetric. ,ste diferit in paralizia periferica fata de cea centrala. /.PARA !"!A #$ %$R& 'A(!A P$R!'$R!(A )partea afectata prezinta trasaturile sterse (prosoplegie) , pliurile naso)geniene sunt sterse ca si cele frontale' )comisura bucala este trasa in *os' )bolnavul nu poate increti fruntea' )bolnavul nu poate fluiera' )nu poate inchide ochiul)lagoftalmie )l-ba greaca-lagos* iepure, opthalmos*ochi) si daca incearca sa faca aceasta ochiul deviaza in sus si in afara ()e(nu! !ui BELL)' )epifora)lacrimile se scurg pe hemifata afectata' )etiologia paraliziei faciala periferice este in 1ene'a! "i'a!a (a $'i1o'e)7 t'au(ati0a )au tu(o'a!a, 9.PARA !"!A #$ %$R& 'A(!A ($%+RA A )leziunea este in fasciculul geniculat deasupra nucleului facialului si este interesata *umatatea inferioara a fetei'insoteste de obicei hemiplegia. 0) *ACIESUL 2UTC2INSON) facies adormit. Caracterizat prin( )ptoza palpebrala bilaterala)bolnav cu aspect adormit' )globi oculari imobili' )muschiul frontal este contractat)fruntea apare contractata, incretita' )capul este dat pe spate. ,ste dat de oftalmoplegia externa din pareza oculomotorului extern (;;;,;<,<;) d) *ACIESUL +IOPATIC )acelasi trasaturi ca si cel precedent dar pliurile frontale sunt sterse' )cand rade bolnavul tuguie buzele 0in tartita" (en cul de poule) cum spunea 3=C7,>>,de BO=$O8>,. e) *ACIESUL DIN TETANOS 6caracterizat printr)o adevarata masca, are expresia unui ras dureros cu comisurile bucale in sus si in afara descoparind partialdintii(muschii mimicii sunt contractati). 3enumit $a0ie) )a'doni07 iar rasul)risus sardonicus. $) *ACIESUL PSEUDOBULBAR )spre deosebire de cel par?insoniam, mimica este foarte bogata 0cand rade, cand plange, insotindu)se de trairile corespunzatoare. III, *ACIESUL IN UNELE BOLI CARDIACE a) *ACIESUL +ITRAL 6 se intalneste in valvulopatiile mitrale, in special stenoza mitrala. Caracterizat prin( )roseata pometilor obra*ilor ce da bolnavului (adesea femei) aspect de papusa (0la beaute mitrale), )mai tarziu apare cianoza buzelor' )in fazele avansate, fata apare cianotica si buhaita)masca mitrala. @

) *ACIESUL S2ATTUC9 Caracterizat prin( )aspectul cianotic si subicteric al fetei' ,ste intalnita in leziunile tricuspidiene care insotesc des leziunile mitrale, iar subicterul este produs de staza hepatica. 0) *ACIESUL PLETORIC ,timologic(limba greaca 6pletora 0plenitudine, abundenta de sange. 1aciesul este rosu cu teleangiectazii pe pometii obra*ilor. +pare la( )hipertensivi' )boli cu ateroscleroza' )obezi, picnici. d) *ACIESUL CIANOTIC Caracterizat prin( )cianoza fetei bolnavului' )cianoza accentuata a buzelor si limbii, mult mai evidenta la efort' )hipocratismul digital' )asociere frecventa cu nanismul. +#+-, ;>( )cardiopatii congenitale cianogene cu sunt dreapta)stanga, denumit si 0boli albastre-maladie blue. .ipul comunAtet'a!o1ia *ALLOT sau 0a'diopatii 0u )unt )tan1a:d'eapta atunci cand se inverseaza suntul. e) *ACIESUL DIN ANGINA PECTORALA7 IN*ARCTUL +IOCARDIC )expresia este anxioasa, cu privirea fixa, fanta palpebrala largita, adesea cu buze cianotice, cu teama mortii iminente' )in infarctul miocardic ce evolueaza cu stare de soc, impresioneaza paloarea marcata, transpiratiile reci, ochii infundati in orbite si trasaturile sterse. IV,*ACIESUL IN UNELE BOLI DE SANGE a) *ACIESUL ROSU)caracterizat prin nuanta visinie a pielii si mucoasei' +pare in(poliglobulie, dar poate fi intalnita si la indi-i.i bine hraniti, care lucreaza in aer liber. ) *ACIESUL PALID ,ste caracterizat prin paloarea pielii. +pare in ane(ii, V,*ACIESUL IN UNELE BOLI DIGESTIVE a) *ACIESUL GASTRIC ,ste caracterizat prin fata trasa, supta, obra*i fara bula de grasime B;C7+., brazdati de cute longitudinale, cuta naso)labiala pronuntata, fizionomie suferinda. +pare la bolnavii cu(gastrite, ulcer gastric si / sau duodenal, re.ectii gastrice etc. ) *ACIESUL GALBEN ,ste caracterizat prin culoarea galbena, uneori icterica a tegumentelor. +pare in( )icter' )anemii marcate' )la bolnavii cu cancer ( facies 0galben ca paiul")' )la bolnavii care au luat(atebrina, santonina, acid picric. 0) *ACIESUL 2IPOCRATIC Caracterizat prin( )obra*i supli, palizi, cenusii, cianotici' )nas ascutit( )buze si urechi reci, cianotice' B

)ochii infundati in orbite)incercanati. +pare in(stadiile tardi-e ale peritonitelor sau diarei profu.e, -arsaturi incoercibile )din0holera, febra tifoida, toxiinfectiile alimentare). d) *ACIESUL TEROS:PA+ANTIU Caracterizat prin culoarea palid)cenusie a fetei si a tegumentelor ,datorat anemiei si icterului. +#+-, ;>( )ciro.a hepatica in stadiile a-ansate, -malarie, -poate fi uneori expresia mi.eriei fi.iologice. e) *ACIESUL IN CIROZA )apare in stadii avansate de boala' )tegumentele sunt palid cenusii, pe fondul carora apare icter Csubicter permanent sau in puseuri evolutive' )buze carminate' )mucoasa bucala subtiata' )cheilita angulara' )limba depapilata)0lacuita"' )stelute vasculare' )par uscat, friabil' )deteriorarea starii de nutritie pana la disparitia bulei lui B;C7+.' )in ciroza postetanolica fata poate fi rosie si usor edematiata. $) *ACIESUL 2EPATIC 6in hepatita acuta virala, mai ales la copii, usoara congestie a obra*ilor, icter perioronazal, buze carminate. VI,*ACIESUL IN UNELE BOLI RESPIRATORII a),*ACIES VULTUOS ,timologic(provine din limba latina)-ultus-fata, Caracterizat prin( )aspectul rosu usor tumefiat al obra*ilor, cel mai adesea de partea bolnava' )caracter tranzitoriu' )se asociaza frecvent herpesul periorona.al (de partea afectata)' +pare in(pneumonie )in special cea pneumococica) si alte boli febrile. ) *ACIES AS*I.IC Caracterizat prin( )fata care priveste inainte( )gura deschisa' )privire atenta, ingri*orata' )miscari respiratorii vii, ample, active energice' +spectul bolnavului poate fi( )0gafaitor roz")pin? puffer 6 cand predomina emfizemul' )0buhait)cianotic")blue bloater)cand predomina bronsita. +pare in( )astmul bronsic, -bronsita cronica, -emfi.emul pulmonar, -procese masi-e, pulmonare sau pleurale, -insuficienta cardio-circulatorie, -rar el poate fi numai functional. 0) *ACIESUL 2ECTIC Caracterizat prin( )aspectul supt, emaciat, palid' D

)ochii infundati in orbite, cu privire stralucitoare, uneori stranie' )pometii rosii (0trandafirul cimiturului") in contrast cu paloarea generala. (*a0ie) pi0tat de TITZIAN ) +pare in( -formele a-ansate, gra-e de tuberculo.a, -stadiul final al infectiilor prelungite. d) *ACIESUL ADENOIDIAN Caracterizat prin( )dezvoltarea mai accentuata a regiunii superioare a fetei' )nasul este subtire) slab dezvoltat si ascutit' )bolnavul respira pe gura. +pare la copii cu -egetatii adenoide. VII,*ACIESUL IN BOLILE RENALE a) *ACIESUL EDE+ATOS Caracterizat prin( )tumefactia fetei, a pleoapelor' )tegumente palide. +pare in()afectiuni renale, -afectiuni alergice)edeme 1uinc2e), -compresii pe -ena ca-a superioara. ) *ACIESUL +URDAR:EDE+ATIAT Caracterizat prin( )edeme ale fetei si edeme palpebrale moi, pufoase, in special dimineata' )aspect buhait, palid' )tegumente palide si murdare' )pleoape ingrosate, fanta palpebrala micsorata. +pare in(insuficienta renala cronica. VIII,*ACIESUL IN UNELE BOLI DE COLAGEN a) *ACIESUL DIN SCLERODER+IE DENU+IT SI *ACIES BIZANTIN Caracterizat prin( )ingrosarea tegumentelor fetei, indurarea lor si aderenta la planurile profunde, cu pliurile disparute, cu aspect ceros (luciu particular)' )subtierea buzelor, a nasului' )micsorarea orificiului bucal (microstomie), )ectropion' )teleangiectazii' )activitate exagerata a glandelor sudoripare si sebacee' )pierderea mimicii (da bolnavului aspect de i0oana o'todo/a), ) *ACIESUL DIN LUPUSUL ERITE+ATOS DISE+INAT Caracterizat prin( )eruptie eritemato)scuamoasa)cicatriceala ce acopera dosul nasului si umerii obra*ilor)cu aspect de fluture)0"e)pe'ti!io4; )este respectata regiunea perioculara( <indecarea acestor zone duce la aparitia de mici cicatrice alb)sidefii. 0) *ACIESUL DIN DER+ATO+IOZITA Caracterizat prin( )coloratia liliachie a pleoapelor' )eruptia poate lua forma de 0fluture (pometi, nas)' )piele edematiata, elastica' )calvitie' )in timp se instaleaza atrofia pielii care devine lucioasa, indurata, hiperpigmentata' )poate aparea paralizia de nervi oculomotori si iritatie con*unctivala' )aspectul general este trist, inlacrimat. E

d) *ACIESUL IN SINDRO+UL S<OGREN )femei oeste @F de ani' )?eratocon*unctivita' )secretia con*unctivala este vascoasa' )marirea bilaterala a glandelor parotide' )buze subtiri, uscate, cu fisuri sau ragade comisurale. e) *ACIESUL IN AVITA+INOZE P$ A3RA (+<;.+5;>OG+ PP ) )tegumentul se inroseste si edematiaza, ulterior se hiperpigmenteaza si se descuama, cu hiper?eratoza pe nas si frunte si ragade la comisura' )fotosensibilitatea zonelor expuse' )se pot asocia(diaree si tulburari neuropsihice mergand pana la dementa. A&!+A4!%5"A A )xeroftalmie (uscaciunea corneei si con*unctivei )' )?eratomalacie (puncte purulente pe cornee)' )hiper?eratoza foliculara 6 pe nas, in *urul gurii. +ERSUL BOLNAVULUI ;nspectia mersului bolnavului ne poate pune n evidenta diverse boli reumatice, degenerative sau boli neurologice. +stfel( & oa!a !ui Pa'8in)on ) bolnavul umbla cu pasi mici, marunti, sacadati, prezinta un tremor continuu al m%inilor, fata este inexpresiva. +ceasta boala apare prin leziune extrapiramidala. & 5e(ipa'eza ) reprezinta un deficit motor la nivelul unui hemicorp si apare n urma unui accident vascular cerebral. 5ersul acestor bolnavi este !cosit". & oa!a !ui Litt!e ) diplegia spastica ) este o leziune piramidala bilaterala, apare frecvent n urma unor leziuni provocate n timpul nasterii cu forcepsul. 5ersul tipic este ! n foarfece". & pa'eza de ne'" )0iati0 pop!iteu e/te'n ) este imposibila flexia dorsala a piciorului. Bolnavul si t%raste v%rful piciorului pe sol, si ridica exagerat piciorul. 5ersul este !stepat". +e')u! anta!1i0 6 apare din cauza unor dureri Hi este nt%lnit n boli reumatice sau n suferinIele nervului sciatic. +e')u! 'i1id 6 apare la aterosclerotici sau n b. #ar?inson Hi este un mers cu paHi mici. +e')u! dezo'donat 6 apare n coree, complicaIie neurologicJ din -#+. +e')u! 0o)it 6 apare n hemipareze spastice Hi membrul descrie un arc de cerc n timpul mersului. +e')u! ta!onat 6ataxic, pe cJlc%ie, apare n sifilisul cu localizare la mJduva spinJrii, tabes. +e')u! !e1=nat, de raIJ 6 apare n miopatiile grave. +e')u! ata/i0 6 apare n afecIiunile cerebeloase Hi pacientul merge ncet cu picioarele depJrtate Hi cu privirea n *os. +e')u! e 'io) 6 apare n intoxicaIiile acute cu alcool, cu barbiturice, n sindroamele cerebeloase. +e')u! adina(i0 6 apare n miastenia gravis, b. +ddison, neoplazii n faze terminale. +i)0='i!e in"o!unta'e sau spontane apar n boli neurologice, metabolice si degenerative ' survin numai n stare de veghe , cresc la emotii si dispar n timpul somnului ' +ceste miHcJri sunt anormale Hi involuntare, ele fiind determinate de contracIii musculare nedorite Hi apar n leziuni ale sistemului nervos extrapiramidal Hi boli metabolice.

*a)0i0u!a>ii!e ?i $i 'i!a>ii!e (u)0u!a'e sunt contracIii rapide, limitate la suprafaIa muHchilor, fiind determinate de intoxicaIii endogene (insuficienIa hepaticJ, insuficienIa renalJ decompensatJ, insuficienIa respiratorie etc) sau exogene. T'e(u'=tu'i!e 6 sunt oscilaIii ale extremitJIilor corpului. ,le pot fi fine, rapide, mai ales la nivelul membrelor superioare, n caz de alcoolism, consum excesiv de cafea, n hipertiroidism sau n emoIii, intoxicaIii cu plumb, arsenic, mercur, b.Basedow, scleroza n plJci. .remurJturile din #ar?inson sunt rare, apar numai n repaus Hi sunt mai frecvente la nivelul capului Hi membrelor superioare. ;n encefalopatia portalJ Hi insuficienIa hepaticJ apar tremurJturi mai ample Hi rare, ca bJtJile aripilor de pasJre, fiind denumite flapping)tremor. +i?0='i!e atetozi0e 6 sunt miHcJri lente, permanente Hi apar n boli ale nucleilor bazali ale creierului (boala Lilson sau degenerescenIa hepatolenticularJ) . +i?0='i!e 0o'ei0e 6 sunt miHcJri ample, involuntare, rapide, aritmice Hi de scurtJ duratJ Hi apar n leziuni cerebrale din cadrul -#+, n encefalite, etc. Con"u!)ii!e 6 sunt contracIii intermitente ale muHchilor, cu o duratJ variabilJ. ,le pot fi tonice Hi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, c%nd produc miHcJri violente, ample, dezordonatate ale ntregului corp. ,le pot fi Hi mixte, tonico)clonice. +par n epilepsie, hipertensiunea intracranianJ, tulburJri metabolice sau vasculare cu rJsunet pe creier sau n intoxicaIii exogene. Cont'a0tu'a pe'(anent= 6 apare n tetanos, tetanie, turbare, afecIiuni cerebrale, isterie.