Sunteți pe pagina 1din 243
CURS DE MIRACOLE CULEGERE DE EXERCITII PENTRU STUDENTI FOUNDATION FOR INNER PEACE t (CUPRINS Introducere - PARTEA I Lectia 1. Totce vid... nu inseamnd nimi 2. Busam dat tuturor tcrurilor pe care le Vid... tot ingelesul pe care 2 petra MNEs 3 Nulinjeleg nimie din ce vid 4. Acesteginduri nu inseamns nimic... 5 Numi suplr niciodata din ce cauzs cred eu 6 MiisupSr pentru cf vd ceva ce nu exit 7. Vie numa; trecutal 8 Mintea mea e preocupats de ginduti trecute 9. Nuvad nimiccum e acum 10. Gindusile mele nu inseamna nimic 1, Gindurile mele far injles imi aratho hume fied infles 12. Masupir pentru ci vd o hime fra ineles TR. Olume fr injoles stirneste fred 14. Dumnezeu nu a creat o lume fii ineles 15. Giindurile mele sunt imagini plismuite de mine 16 Nuamginduri newtre 17, Navid lucrur neutre 18 Nu resimt de unulsingurefecelefelului meu de a vedea 19. Nuresimt de unui singur efectele gindurilor mele. 20, Sunt hotit si vid 4 21, Sunt hotiet s8 vid lucrurile altel 2. Covad eo forms de rizbunare 23. Pot scdpa din lumea pe care o vd renunfind la gindurile de atac 24. Nu percep ce in interestl mew 25, Nursti a ce servegte niin er. 26, Gindurile mele de atac imi ated invulnerabilitatea 27. Mai presus de toate, vreau st vid . 28. Mai presus de toate, vreau si vid lucrurile alti 29. Dumnezeu este in tot ce vid . 30, _Dumnezeu este in tot ce vid pentru cé Dumnezeu este In mintea men 31, Nu sunt vietima lumii pe care 0 vid = m1 CuLEoEne ve carne es Eeeeseseseege Pia senes aes arse Ew am inventat lumea pe care 0 vid Exist un alt mod de-a privi lumea ‘Ag putea si vd pace in schimb ‘Mintea mea face parte din Mintea hui Dumnezeu. Sunt foarte Sfingenia mea invilue tot e vd Sfinfenia mea binecuvinteazd lumea . Nu exist ceva ce sfinenia mea s8 mu posts face ‘Sfinfenia mea e mintuitea Me nm Sunt binecuvintat ea Fiu al ul Dumnezeu. Dumnezeu merge cu mine oriunde merg. ‘Dumnezeu este puterea mea, Viziunea e darul Lut Dumnezeu este Sursa mea, Nu pot si vid separat de El ‘Dumnezeu este lumina in care vid 2 Becromes ies scene & Seeneae ican on 2 Tucneassane pie icin bit Mh Necninie de tet ene Sean Oesenicinden jw punials Se heeite utes ks Duane sacs error a) 2 (0) Suny - sea 5. alas | ss } 57. | Se | & a oss x sunt lumina lumi Tertareae functia mea ea lumina a hur 2 ‘Lumina lumil aduce pace fecirvi minfi prin fetarea mea ‘Sint lt funeyia Singura mea functie e cea pe care mi-a dat-o Dumnezeu Fericcea mea g functia mea sunt una Tubirea ma creat asemandtor sie. Iubirea nu are resentimente as [Resentimentele mele ascunl lumina lumi din mine ‘Mintuirea mea vine din mine 71. Numai planul dumnezetese de thantuire va funcfiona 72. Resentimentele sunt un atac la adresa planului dumnezelesc de mantulre 7. Voieses8 fe luminé 74. Nuexsth alt voie de 75. Avenit lumina ta lui Dumnezess 76. Nusunt supus altorlegi decitcelor dumnezeiegti 77, Am dreptal la miracole - 78. Fie.ca miracolele s fnlocuiasc toate resentimentele 79. SH recunose problema casi se poatérezolva 80. Si recunose ci mi s-au rezolvat problemele Recapitularea a I-a Introducere Sl. (61-62) 2 (6368) a 666) i 8 (67-68) 8. (69-70) % L7) 2 w. 378) 8. (75-76) 778) 2 so. (79.80) 51. Miacolele se vid in tumins 92. Miracolele se vad in luring, iar lumina gi puterea sunt una 98. Lumina gi bucusia gi pacea ii au tocul in mine 9 Sunt aya cum ma ereat Dumnezeu 95. Sunt un singur Sine, unit cu Creatorul meu 96. Miintuirea vine din singurul meu Sine : 97. Sunt sprit Fee 98, Vreau simi accept rollin planul dumnezeiesc de mantuire 98, Mantuirea esingurafunetie pe care o am aict 100. Rolul mew este esenfial planului durmnezeiese de mantuire 101. Yoia jul Dumnezeu pentru mine e deplina fericre 2, Impartgesc Voia lui Dumnezeu de fericire pentru mine 1. Dumnezeu, lubire find, este g ercire 104 Caut doar ce imi apastine intr-adevar 1S. Pacea si bucuria Lui Dumnezeu sunt ale mele 16, Si tac ssi ascult adevirul Adevaral va corecta toate greglile din mintea mea 108. Ada sa prim este ace! lucruin realitate CUPRINS u7 19 m 124 126 128 130 i 1b 136 138 139 M0 mi mw Ms ad 145 M6 7 148 9 152 154 157 159 162 165 167 169 172 174 ~ 176 7 178 180 182 184 186 108. 10. Odthnese in Dumnezess Sant aga cum ma creat Dumnezeu Recapitularea a Il-2 Intrducere = = Mii, @L2) m2 o>) ce 1 6556) - ik 0798) 13,0 116, (01-102) 117, (105408) 18 (105-105) 19, (7-108) 10, coeito) 121. ertare este chi fei 122 ertaren oer ot ce yea 123. Hmullumese Tatil meu petra darurile pe care ke dat 124 Simi adc aminte c sunt una cu Durnnezew 125, init, primescCuvantul ai Dumnezc astizi 126. Totce da imi dau mie nsumt Nuvi ah iubire dei aut Dumnezeu : 128. Tntumen pe ear o wid mu exist nici hera pe cave vreau 42). Dincoo de lumea aeasn, exist o lume pe ate 0 wre 120. Eimpovibl vert duh ha nnn 131. Cine cut i jung la adevir na poate sh reuseascb 152. Deeg himea de tot eam git 8 56 133. Nu voi soci valors cen are valoare 1B. Si percep ertaren aga cum © 135. Daci md api unt atacat 136 Boala eo apirare impotiva adevirlus 197. Cind sunt vindocat, sunt vindeca singur 158. Ceruedeczi pe cate rebuies oa 199. Vol acepta opirea pentru mine insti [M0 Numai mantuire se poste spune leeuigt ‘Recapitularea a LV Inroducere Ma. (21-12) 142. (1234124) 143, (125-126) 188 190 12 195, 196 7 195, 199 m1 2m 204 05, 208 au 213 215 a7 x9 2 223 ms 220 a 29 218 251 a 27 22 202 28 7 144 145, M6 7, 148, us, 150, 151 132, 153, 15h 155 156, 197, 158 1, 160. 161 182. 163. 16 16, 16. v7, 168, 16. 17, _CUPRINS cz7-28) (129.130) (31-132) (33.134) (035-136) (037-138). (39-140) Toate lucrurile sunt ecouri e Voc penta Durmnezew Patera de deci im aparine In neaphrarea messi siguanja mea Mi amar printesljitor hui Dumnezew ‘Mi voi da ja o parte gi fi voi ceda Lui conducerea Merg ct Dumnezeu intro sinene desavarit Vea s intr acum in Prezen La Astin dau cum primesc Dau miracolele pe care le-am primit. Sunt acas, Fricae st Di-mi binecuvdntarea ta, sfinte Fi al Ii Dumnezeut Sunt aga cum ma creat Dumnezea Nu existd moarte. Ful lui Dumnezeu e liber ‘Acum suntom tna cu Cel Care e Surse noastri “Mintea mea s3 nu nege Gindul Iai Dumnezew Mi sau incredinjat darurile lui Dumnezeu = Exit osingurd via i pe aceasta oimpirtigesc cu Dumnezeu Harul Tau imi este dat. revenlie acum Prin har tresc. Prin har sunt eliberat [Nu exist crutime in Dumnezeu gi nici in mine Recapitularea a V-a Ineroducere 171, (151-152) 172. (153-184) 173. (155-156) on . 174. (157-158) 175. (159-160) 176, (161-162) 17, (163-168) 178, (165-166) 79. (167-168) 180, (169-170) Introducer la lecile 181-200 262 263 263 263 263 264 265 278 285 287 289 2 24 296 298 302 205 310 313 sm 316 319 319 319 320 320 320 321 21 3a 32 rt CULEGERE DE EXERCITIIPENTRUSTUDENTI eon le cane Ass Increcere in rai mei care sunt una cu mine : PARTEA ala Voi ta into clip voi merge acass 183. Invoc Numele fui Dumnezeu sal meu 184, Numele ui Dumnezeu e mostenitea mee Introducere 185, Vieau paca fui Dumnezeu = 186, Minit lumi depine de mine = ae 1.Ce este iertarea? oe xs TS lennon pO Laci pe 22\. Pe mini awe Sto potsanad tea aoe = 188. Paces lui Dumnezeu stlucete acum i mine 222, Face mini mele. Simi se potolesed toate gandurile 36 189._ Sint in mine acum lubirea fui Damnezea : 223. Dumnezeu e vaya mes. Nu am all vial deca Lal a7 190, _Aleg bucura ul Dumnezeu in loc de durere : 2A Dumnereu e Tat! meu, EI ubeste Fil. 7 Sunt situ F a ui Dumneze nsugh 25. Dumnezeu e Tat! meu, i Ful Lui hbeste =e 182, Amo functie pe care Dumnezeu ar vtea si 0 cup 226. Miagteapti casa mea. Mi vol grabs ajung la oo 3 198, Toate cri sunt lei pe eare Dumnezeat vee eI on 27. Aceasta este clip stint a elders mole 1» 194. Pun vitral a Méinle ui Dumnezeu bes 28, Dumnezes nu ma condamnat Nici eu nu mal fac “399 Tubice ala pe care o urmez eu fecUROsLN nn 229. Iubine, care m-a creat, este ce sunt = #0 196. De rstgat, ma pr rtgn numa pe mine insu 230, Acum vo cluta voi gsi paces Il Dumnescu "380 197. Decistgat, rot cgtiga numa recanotinja mea. 3 [Numai condimnatea mea mb lezear8 2.Ce este minturen? . io a 199, Nu sunt un tp. Sunt ber : a BB. Toth, vreau dour simi aduc aminte deine. 32 200. Nuexst alt pace decit paces lal Dumnezeu 22. Filinmintea mea, Tat meu, tata av. nes 283, das vinja ui Duraneze so calduzenech alia 388 Recapitulare a Vea DBA. Tot stil sunt din no Fd Tat nnn vn ae Introducer conn 25. Dumnezeu, in mila Lut voiestes8 fu manta aa mm. ae) 236, Imi conduc mines, pe cae numa eu trebuie sto conduc 2 me ie 27. -Acum yrea sf 9g curm ma ereat Dumnereu = 23. (083) : oo BS. Dedeczia men depinde toatl mantulcea 398 as) arn co 29. Slava Tatu mew este a men aa ma {185) nn : b 240, Friea ma se justifies nico forma é oa (186) soa nein ; te 3.Ce este umes? . Be 241. In aceast clip sft sosese mantuirea : im) 22, Ziva de azi ea ii Dumnezeu.E darl pe care 1 fac ou 0%) ae 2S, Astizi ma voi judeca nimle din ce se intampla ro 244. Nu suntin perico nici tn jume (092) “ ee 265, Pace Ta ecu mine Tat, Sunt in siguran 093) iia Ae 246. A-mi iubi Tad inseam al iabi Fil 03%) : ee 247. Fd iertare voi f tot ob. is 248. Ce suferd nu face parte din mine (096). a . : 29, lertarea pune capt intrei sufeine perder c+ rn 250. Shu mb Vad Lita oan ‘aa (198) 038) : ; 4.Ceemte peat? E ill i (200) sn t saris poole 251. Nuam nevoie decit de adevar. nee aoe 1 252, Plu lui Durnnezeu e entitatea mea 253, Sinele meu e stipanul universal 254, Si tach toate vocile din mine, in afara Voct lui Dumnezew 255, leg al imi petec aiua de a in pace deplins 256, ‘Dumnezeu e singurul obiecti ge care il am ast 257, Si imi aduc aminte care e seopul mew 258, Si {mi aduc aminte cd obiectivu’ meu e Dumnez 259, Simi aduc aminte c3 nu exist pcat 260, Simi aduc aminte ci m-a creat Dumnezet 5. Ceeste trupul? 2 261. Dumnezeu e adipostul gi siguranta mea 262. Siu percep diferente astizi 269. Sfinta mea viziune vede lucrurile toave pure 264. Sunt inconjurat de Tubirea hui Damnezew 265. _Blindefea create e tot ce vid 266, Sntul meu Sine Is are locu!intine, iu al ui Dumnezeu 267. Inima mea bate in pacea lui Dusinezeu 266. Toate lucrurile si fie exact aa cum gi sunt 269. Vedlerea mea porneste in cAutarea fee! lui Crstos 270. Nu voi folosi och trapulu stick 6, Ce este Cristosul? m1. mn. x, 276, m7. 278, zn, 280, 281 290, 283, 284, 285, 286 287, 288, Asti mi voi float doar de viiunea lui Cito pe Ful lui Dumnezen? Tika pci ui Dumnezew este & me sn iva de az apartine iubisi Sd ru mi tem YYooea timiduitoare a lui Dumnezeu ocrotese toate lucrurile astizi CCuvéintul lui Dumnezeu mi- dat ca sl span ‘Si nu Ii leg Ful cu legi fete de mine Dack eu sunt lege Libertateaereatcio fagiduieste pe a mea Ce limite pots i pun Fiulul lui Dumnezeu? ‘Cum pot izle sil satstat Tatil mes nae libe Ce este Spiritul Sfint? [Nu ma pot rini decitgindurile mele oon - . [Nu ma vo! teme de fubire astizi Adevirata mea Kdenttate i ae locul in Tine Pot aleges8 schimb toate gindurile care nese Sfinjenia mea stralucoste astizi impede gi lar Linigtea Cerului imi cuprinde asta inima Tu opt obiecivul meu, Tatd. Numai Tu Si uit astieitrecutl fate meu 406 408 as alg 16 a7 a7 as sts as ay 0 20 40 | a 290, Trecutal ru. maie. Nu mi poate atinge Tot ce vid e fericrea mea prezents 6.Ce este lumea reala? 201. Astizi eo 2i de linigte gi pace 282. Un deznodimant ferict pentru toate e un luera cert 283. oat frica a tecut gia rdmas numai iubire 204, Trupul meu e un lucru complet neutra 295, Spirit! Sfint priveste azi prin mine 236. Spi 297. lertareae singurul da pe car i dau 298, Te jubese, Tat, gif ubese gi Fil 290. Sfingenta vesnicd i 300, Lumea aceasta nu dureazi deco clip 1 Sfant vorbesteazi prin mine 9, Ce este a Dova Venice? 301. $i Dumnezeu insusi va sterge toate lacrimile M2. Unde a fost intuneric vid kumina 303. Cristos Cel sfnt Se nagte in mine astizi 304. Lumea mea si nu impiedice viziunea lui Cistos 306. Exist o pace pe care ne-o acord Cristos 306, Darul lu Cristos tot ee caut astzi 5307. Dorinjeleconflictuale nu pots fie voia men 308, Clipa acvastae singul timp 208, Numi voi leme si privesc liuntricastzt 310._ Imi petree ua de a2 in nsintricate gf iubire 10.Ce este Judecata de apoi? 311. Judee toate lucrurile aga cum vreau si fe 312. Vad toate lucrurle aga cum vreau si fe 313. Simi vind acum o nou’ perceptie 314. Caut un vitor diferit de trecut 315. Toate darurile pe cave le dau frat mel imi sarin 216. Toate darurile pe care le dau frailor mei sunt ale mele 317. Urmer calea care mi-a fst desemnati 318. In mine, mijloca si seopul méntuir una sunt 319. Am venit pentru méntitea lumi 320, Tatil meu fini d toot puterea mie UL Ce este ereatia? S21, Tats, Tine «. 322. Pot zenuna uma la ce ma fost real niciodats 323. Facbucuros ,sacrifcil” frit bertatea mea e numa CUPRINS, 436 26 27 428 428 29 0 20 “1 431 432 ~ 432 43 a4 AS 435, 18 6 26 497 497 438 438, 439 440 440 at “2 4a 43 443 aus aus TULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDEN {1 = — eurnuvs 24, Eu doar urmez, ee mu vreau sh conduc Sle oer inseam st adc aminte de Et 325, Toate lucurile pe care cred cf le wid reflect ide a8 Si prin amintirea Lai, si mantuegt lame. a2 $326. Sunt dea puruc un Efect al lui Dumnezeu ay 1327, Nu trebuie deci si Te chem gi mi vet lapunde 49 M.Cesunt eu? an 328. Aleglocul al doilea ca sil cstig pe ce dit. 48 351, Fratele meu nepacitos eciuza mea spre pace 329, Ew amales deja ce voegti Tu , 450 le meu pleitos eciiuza mea spre durere 330, Astizi nimi vo face iar ia = 450 $81 vo veda pe el pe care aeg sl vd 464 352, Judecatasiubirea sunt opusi,Dintruna eet. 151 Vin toate necazurile lumi. Dar din 331, Nu exist confi, cic voia mea este a Ta 432 Cealalta vine pacea hui Dummnezeu Irs... ae 464 | 4332, Frica incinugeazA umes, Tertarea 0 descitugeaza 432 353. Ochil mei limba mea, mainile mele picioarele mele 333, Iertarea pune capSt visului de confit ait 4153 ‘Auvazi un singur sep: Tse de spre folosing ui Criss, ‘334, Astizi revendic darurile pe care le di iertarea 453, Si binecuvnteze lumea cx miracole bo ms 335. Aleg si vid nepictoyeni fatelui mew 4 54 Stim impreund, Cristos seu, n pace 536. Terare i 8 posbiiatea si cunos cl mingle sunt genoa. 44 $i cectitidines inal. Sin EL 1337, Nepicitogenia mea mi feegte de tot rut. a5 ECreatoral Lui, aga cum El este in mine sn 465 | 838 -MG afectexzS numai gndurile mee. 455 355, Toats pacea gi bucuria toate miracolole pe cee evo da | 399, Voi primi cea c Ct $6 [Nu voravea sfirgit ind voi accepta HHO. Asti pot sepa de suferings 6 Cuvantal tal Dumnezeu. De ce nt ag face-0 ast? 16 356, Boala nue decdt un alt name pentra pleat 13. Ce este un miracol? one 887 Vindecares nu €decit un alt mune penteu Dumnezeu ‘341. Imi pot ataca doar propria mea nepicatogenie, Miracolul este, agadar chemare adresat Lai 166 Si numa ea ma ocroteste me 38 357. Adevarulrispunde la fiecare chemare pe care-o adresim lui Dummnezeu 242, Lavietaen si se aptenr apr uta acral, Rispunaind mai inti eu miracle gi apoi i Cc aga mi se da vaiertare 458 Revenind la nol pentru a fe insush 6 343. Nu mise eres fac un sacifcia 388, Nicio chemareadresat ui Dumnezeu mu peste rimine neausits Ca si gisescindurarea gi pacea lui Dumnezeu 438 Sou fd rigpuns. de un huer pot f sigur 3AM, Asti inv legeaiubiri Rispunsul Lie cel peeareil vreau cu adevirat 467 Ceri dau in dat fratelui meu e darul pe care mi fac mie. 49 359. Rispunsul lui Dumnezeu eo form de pace. Toath durerea | 46, Aeltd ofer nual ahecola, E vindecat,toaté nefericira einlocuith eu bucurie (Cc vrau fn fe imap nna e ‘Toate ule inchisori se deschid. ise infelege tot picatul 346, Astizi ma invaluie pacea lui Dumnezeu Nu e decit o gregeals 468 $i ult de toate in afar de lubirea Lat 60 360. Pace me, sn Fw al lui Dumnezeu t 347, Mania vine preci din judecat Judecata este Pace fratehi meu, caree una cu ine [Amma pe care vreau si 0 folosescimpotsiva mes, Pin noi fe binecuvantats cu pace lumea increags 468 Si jin miracoll departe de mine 461 t sua, Nuam algun moti de miniesau de tard, Lec finale (Cae Tu esti peste tot in jurul meu. $i, pentra fiecare nevoie Introducere —- Pe care o percep, harul Thu imi este de ajuns so. 361, Aceastd clip sfinta vreau s3 Tro dau Tie oo ; Slee afin asa Ca 345. Preia Tu conduceres. Cit vreau s8 Te urmez, ‘Toate lururie pentru mine gsi ule judece, cl sk dea Sigur ck ndrumaree Ta imi aduce pace - Po In schimb lecaruta In parte ete un miracol de iubire we 350, Miracolele reflects vepnica lubire a li Dumnezew Epilog nese ce mn xm xi ‘Nu fi se cere si le judect. Ci numai si le folosesti. Tocmai folosirea 9. Refine doar atat: nu e nevoie si creziideile respective, nue nevo. tea si le respingi energie. ‘Niciuna dintre aceste reacfii nu va con- folosegte-le. "Nu fi se cere mai mult de atat. PARTEA I LECTIA1 Tot ce vad in aceasta camera (pe aceasta strad: dela aceasta fereastri, in acest loc] nu inseamna nimic. + snuvette férd grabs in jurul tau si exerseaza aceastl idee, apli- cind-o foarte concret la ce vezi "Masa aceasta nu inseamndnimic. *Scaunul acesta nu inseamnd nimic, ‘Ména aceasta nu inseannd nimtic. SPicforul acesta nu inseamnd nimic. ‘Stiloul acesta nu inseamnd nimic. 2. _ Priveste apoi mai departe de locul unde te afl i aplica ideea la 0 arie mai larga Usa aceea nu fnseamna nimi ‘Trupul acela ni taseannnst mimic. ‘Lampa aceea nu inseamnd nimic ‘Semnul acela nu inseamnd nimie. “Untbra aceea nu inseamnd nimi 3 Observi cd afimatiile acestea nu sunt aranjate in nicio ordine gi ci nu iau in considerare deosebirile dintre tipurile de lucruri la care se aplicl. ‘Acesta este chiar scopul exercifiului. ’Afirmatia trebuie aplicata, pur si simplu, la ce vezi. ‘Exerseazi idea zile, folosind-o absolut fard discriminare. ‘Nu incerca s& 0 aplicila tot ce vezi, pentra ct exercitiile nu trebuie si devind ritualice. ‘Fi atent doar si nu exe sluzi dinadins nimic din ce vezi. in ce priveste aplicarea acestel idel, un Iucru este ca altul 4 Primele tei lecti si nu le efectuezi mai des de dout ori pe zi, de referints dimineafa si seara. ‘Si nici sd nu ifi ia mai mult de cirea un ‘minut, daci nu cumva iji di o senzatie de graba. "Este esenfial s4 te simi lejer iin largul tau. LECTIA 2 : jc vid tn seus omert tun am dat tatarorucrsilorp cre levi {pe aceasté stra, dela aceasta feast, n acest oe tot intelesul pe care il au pentru mine, 1. Exercitile pe aceasta idee sunt aceleasi ca pentra prima, "frcepe ‘cu lucrurile din imediata ta apropiere g: aplich ideea la ce iti opres- te privirea, “Extinde-ti apoi sfera de cuprindere. “Intoarce capul si dizi Inerui deo parte side alta, “Intoarce-te, dac pots plik idea | fu, ‘Ramai cit mai nedise i ideea la ce era in spatele tau. ‘Ramai cit mai nedise leetarea subiectelor la care o aplici, ru te concentra in mod deosebit asupra niciunui lucru gi nu incerca s8 incluzi tot ce vezi intr-un Joe daca sia prevoe! neordare, 2. Uiti-te Iejer gi repejor in jurul tau, incercind si evifi selectia ‘dup dimensiune, trlucie, caloare, material sau important rela tivh pentru tine. “la subiectele pur si simplu cum le vezi. “Incearct 8 aplici exercitiul cu aceeasi usuriné la un trup sau la un nasture, rns soo dugumea, un bra san mi. “Uniculerteriu penta aplicarea ideii la un lucru este pur si simplu acela ci fi s-a opt pri- ‘irea asuipra lui Sa nu incerci 88 incluzi ceva anume, dar fil atent si nu excluzi nimic dinadins. a __ParteaT LECTIA3 Nu infeleg nimic din ce vad in aceasta camera [pe aceasta strada, de la aceasta fereastri, in acest locl. 1. Aplicd ideea cum le-ai aplicat pe cele anterioare, fara s& faci ni- ciun fel de distinctii ‘Orice vezi devine un subiect potrivit pentru aplicarea ideii. ‘Fii atent si nu te indoiesti de potrivirea vreunui lu cru pentru aplicarea acestei idei. ‘Exercitile de fata nu sunt exercitii de judecata. ‘Orice lucru este potrivit daca il vezi. ‘Unele dintre I~ . Prin sfinfenia ta, puterea lui Dumnezeu devine manifesta. "Prin sfinjenta ta, puterea fui Dumnezeu devine disponibild. ‘Si nu exists eva ce puterea Iui Dumnezeu si nut poati face ‘Sfinfenia ta poate, Stunci, si inlature toata durerea, poate pune capi intregii intristari $1 poate rezolva toate problemele.‘O poate face in privinta ta, cit sia Sricui altcuiva. “Are puterea s& ajute a fel de bine pe oricine, pentru i are puterea si mantuiasca la fel de bine pe oricine 3. Dac tu esti sfant, atunci sfant e tot ce a creat Dumnezeu. “Esti ‘fant pentru c& toate lucrurile create de El sunt sfinte, Si toate lucru- File create de El sunt sfinte pentru cd tu esti sfant. ‘In exercitille de ‘stizi, vom aplica puterea sfinteniei tale la toate problemele, dificul- titile sau suferinfele in orice forma s-ar intémpla si te gandesti la ele, fn legatura cu tine sau cu altcineva. "Nu vom face nicio deosebire, pentru ci nu exist deosebir. fn cele patru intervale practice mai lungi, de preferinfi de cate ‘cinci minute intregi fiecare, repeta ideea de astizi, inchide-ti ochii poi cerceteazi-{i mintea si gisesti orice senzatie de pierdere sau de otericire de orice fel, dupa cum vezi tu lucrurile.“Incearc si faci cat tai pufind deosebire intre o situatie care e dificilé pentru tine gi una ‘are’e dificild pentru altcineva. Identifich situatia in mod coneret, sinumele persoanei implicate, Foloseste forma urmatoare pentru a aplica ideea de astizi Sin situapia__ care mi vd, exist coo ce sfinfenia mea sl nu poa “tr situatia care se vede_, niu existi cova ce sfinfentia mea si ne poat face. 5. Modificd din cind in cand acest forma, adaugand citeva ganéuri ‘elevante de la tine. ‘De exemplu, poate dorest si incluzi ganduri de sgenul: Nu exist ceva ce sfinfenia mea sf nu poati face, pentru ca puterea lui Dummezeu sti in ea 56 - Partea 1 ‘Introdu orice variafii vrei, dar fine exercitiile axate 0 ' 1 exercifiile axate pe tema: Nu exist ceva ce sinjenia mes a4 nu pout face”. Rost exeraiilor de astizi este acela de-a incepe si iti insufle senzatia cd stipa vatia cd stipanesti toate ca urmarea ceea ce esti Zee 4 frvaplicatille recvente de mai sourté durntl, apliod idewa fn for: ial, dact nu cumva apare sau iti vine in minte o problema concret in privinfa ta sau a altcuiva. In cazul acesta, foloseste forma ‘mai concreti pentru a aplica idea la aceasta. 7 LECTIA 39 Sfinfenia mea e mantuirea mea. 1. Dack novatia este iadul, care e opusul ei? “Asemenea textului pentru care a scris aceasta culegere,ideilefolosite in aceste exerci sunt foarte simple, foarte clare si total lipsite de ambiguitate. Nu ne {ntereseaza izbanzile intelectual, nic jocurile de logica. ‘Ne ocupim doar de ce e foarte evident, dar s-a pierdut din vedere in norii com- plexitatii in care consideri ca ganclesti. 2, Daca vinovatia este iadul, care e opusul ei? *Sigur nu e greu de rispuns. 'Ezitarea pe care o simfi nu se datoreazd ambiguitati i trebaril. ‘Dar crezi tu oare ci vinovatia este iadul? "Daca ai crede, ai vvedea imediat cit de direct si de simplu este textul, gi nu ai avea ne- voie de nicio culegere de exerciii"Nimeni nu are nevoie si exerseze pentru a dobiindi ceva ce are deja 3. Am spus deja ca sfinfenia ta este mantuirea lumii, “Cum riméne cu propria ta mantuire? ‘Nu poti da ce nu ai, ‘Un mantuitor trebuie sf fie mantuit. ‘Cum s8 predea mantuire altfel? “Exercitiile de azi {i se vor aplica tie, recunoscand ci mantuirea ta e cruciald pentru min- tuirea lumii. ‘In timp ce aplici exercitiile la humea ta, lumea intreagi va avea de castigat Sfinfenia ta este rispunsul la fiecare intrebare care s-a pus vre ‘dati, care se pune acum sau se va pune in viitor. “Sfinfenia ta in- seamni sfarsitul vinovatiei si, de aceea, sfarsitul iadului. “Sfinfenia ta este mantuirea lumii ia ta. ‘Cum sa fi exclus din sfinfenia ta tocmai tu, c&ruia fi apartine? “Dumnezeu nu cunoagte nesfinfenia, “Se poate care s8 nu igi cunoasea Fiul? 5. Ti-se recomanda cinci minute intregi pentru fiecare dintre cele patru intervale practice mai lungi de astizi, precum gi exerci api cative mai lungi si mai frecvente. Dac’ vrei si depagesti cerinfele minime, ti se recomanda si faci exercitii mai multe, nu mai lungi, desi indicim si una si lta. 6. Incepe intervalele practice ca de obicei, repetind idea de astiz. 2Apoi, cu ochii inchisi, cauti-ti gandurile lipsite de iubire, sub orice forma apar:neliniste, depresie, mane, frici, ngrijorare, ata, nesigu- ranfa gi aga mai departe, Indiferent ce forma iau, sunt lipsite de iu- bire gi infricogatoare, prin urmare. ‘De aceea, tocmai de ele ai nevoie si fii mantuit. 5 7. Subiecte potrivite pentru exercitiile de astzi sunt situatile, in- tamplirile sau personajele concrete pe care le asociezi cu orice fel de ‘ginduri lipsite de iubire. *Este imperativ pentru mantuirea ta si le ss m7 Parts ver! altel ’$itoemai binecuvdintarea pe care le-o dai te iti va da viziune. 8 Fara si te grabepti, fra sX selectezi congtient si fSrh 88 pul un accent deosebit pe niciunul ditze ele, cerceteaza-mintea si ses toate gandurile care stau intre tine si mantuirea ta. 7A, ica idea astiizi la fiecare dintre ele in felul urmator: ; —. va mantui gi ‘Gindurile mete lipsite de iubire despre __ mi tn in iad “Sfintenia mea e méintuiren mea, / 9. _Aceste intervale practice fi se vor prea, poate, mai usoare daca le intercalezi cu citeva intervale scurte’n care repetiideea de azi, pein- delete, de citeva ori ’fi poate ci te vor ajuta gi cateva intervale seurte in care te relaxezi pur si simplu si nu pari si te gandesti la nimic, “Menfinerea concentratiei este ceva foarte dificil la inceput. ‘Dar va deveni mult mai usor pe misurd ce mintea ta devine mai disciplinati simai greu de distras. 10, Pind una alta, esti liber si introduci varietate in intervalele prac: tice sub orice forma fi-ar plicea. “63 nu schimbi insé si ideea zilel ind variezi metoda de-a o aplica. “indiferent cum alegi si 0 folo- Seti, ideea trebuie exprimatd in aga fel int injelesul es fie faptul Cl sfinfenia ta e mantuirea ta, finchete fiecare interval practic rope tnd inci o data ideea in forma ei initiald gi addugind: "Daca vinovafia este iadul, care eopusul ei? 1._In aplicatiile de mai scurti durats, care trebuie efectuate de vreo tre sau patru ori pe ori si chiar mai des dact se poate, pot si It Pul aceastiintrebare, si repet ideea zie gi a fac de preferinté tuna gi alta. “Daca apar tentatii, o forma deosebit de utild a ideii este urmitoarea: “Sfinfenia men mi mantuieste de asta, 9 wpa ELV en LUE L 3 LECTIA 40 Sunt binecuvantat ca Fiu al lui Dumnezeu. 1. Astizi vom incepe si afirmaim cateva din lucrurile feriite la care esti indreptiit, dat find ce esti, “Astizi nu se cer intervale practice de lunga durata, dar sunt necesare intervale scurte foarte dese. "Din zece in zece minute ar fi cel mai indicat, un program de care fi se recomanda si te ti de cite ori iti este posibil. “Daca uit, incearc’ din nou. ‘Daci apar intreruperi de lung durati, incearca din nou. ‘De cate ori fi amintesti, incearci din nou. 2, Nuwe nevoie si inchizi ochii pe durata acestor intervale practice, ‘dest s-ar putea fi se pari mai uyor daca ii inchizi. "Totusi, in cursul zilei te poti afla intro multime de situatit in care nu se poate s. chizi ochii, °S8 nu sari peste niciun exercitiu din acest motiv. "Poti si exersezi foarte bine in orice imprejuriri, daca vrei cu adevarat. 3. _ Exercfiile de astizi nu cer mult timp gi nici efort. "Repeta ideca zilei si adauga apoi cateva atribute pe care le asociezi cu starea de afi Fiu al lui Dumnezeu, aplicindu-ti-le tie. Un interval practic ar putea 4 constea, de pildd, din urmatoarele: unt binecuintat ca Fin al lui Dumnezew. Sunt fercit, mulfumit, plin de pace gi iubire. *Un alt interval poate lua forma urmatoare: "Sunt binecuvdntat ca Fiu at hui Dumnezew, ‘Sunt cal, linigtit, Increzttor si sigur de mine. "Daca ai la dispozitie doar un interval mai scurt, va fi suficient s¥ iti spui cd esti binecuvintat ca Fiu al lui Dumnezeu, ParteaT LECTIA 41 Dumnezeu merge cu mine oriunde merg. 1, Incele din urmi, idea de astizi va birui complet senzatia de si gurtate si abandonare pe care o incearc toi et separa. ‘Depresia eo consecint’ inevitabili a separirii, ‘La fel sinelinistea, Ingrijorarea, sezatia profunda de neputin{d, nefericirea, suferinfa gi frica intensi dea pierde, 2. Cei separati au inventat multe ,leacuri” la ce cred ei c& ar fi ,ne- norocirile lumii”. “Dar singurul lucru pe care nu il fac este si pun la indoialé realitatea problemei. "Dar efectele ei nu pot filecuite pentru ci problema nu este reald. ‘Ideea de zi are puterea s8 pund capit pentru totdeauna acestei prosti. Si chiar ca e o prostie, in ciuda for- melor serioase gi tragice pe care le poate lua In strifundul tau se afl tot ce e desavargit, gata si rzbata prin tine gi sa iasa tn lume. “latd ce va lecui toata intristarea gi durerea gi frica gi pierderea, cici va vindeca mintea care a gindit ci aceste li- cruri sunt reale gi a suferit din cauza loialitati ei fafa de ele. 4. Nu poti fi lipsit niciodata de desivarsita ta sfinfenie, pentru cd Sursa ei merge cu tine oriunde mergi. “Nu poti suferi niciodati, pentru ci Sursa intregti bucurii merge cu tine oriunde mergi. ‘Nu poti fi singur niciodatd, pentru ci Sursa intregii vie(i merge cu tine oriunde mergi. 'Nimic nu iti poate distruge pacea mintii, pentru cb Dumnezeu merge cu tine oriunde mergi 5. Infelegem ci nu crezi toate aceste lucruri, "Cum ai putea, cénd adevarul ¢ ascuns adanc in tine, sub un nor greu de ganduri demen= te, dens si obscurizant, dar reprezentind tot ce veri? ’Astizi vom face prima noastra incercare reala de-a trece de acest nor intunecat gi greu, si de-a-l strabate pentru a ajunge la lumina de dincolo. 6 Astizi vei avea un singur interval practic lung, ‘Dimineata, de ‘ndata ce te trezesti daca se poate, sta linistit cu chi inchigi intre trei si cinci minute. °La inceputul intervalului practic, repetd ideea zilei féird nicio graba. ‘Apoi nu fa niciun efort sa te gandesti la ceva. “Inceare, in schimb, si simi ch i} indrepfi atenfia iuntru, dinco- Jo de toate gindurile degarte ale lumii, “Incearci s8 pitrunzi foarte adanc in mintea ta, ferind-o de orice ganduri care fi-ar putea distrage 7. Din cind in cind, repeti ideea dact te ajutd. ‘Dar, mai presus de toate, incearci si te adancest tot mai mult in tine, departe de lume gi de toate gindurile ei prostest. ncerci si treci acum de toate aceste lucruri.‘incerci si lagi in urmai aparentele gi si te apropii de realitate. “i | | | | TERE DE EXERCITM PENTRU STUDENT! _ CULEG ‘rea poate si ajungi la Dumnezeu. *De fapt, e foarte usor, {gurul lucru firesc din lume. ‘Calea se va deschide, daca crezi c8 po- Sibil "Acest exercitiu poate da rezultate foarte surprinzitoare chiar de la prima incercare gi, mai devreme sau mai tirziu, e incununat fntotdeauna de succes. “Vom intra pe parcurs in mai multe detalii despre acest tip de exerctiu. ‘Dar niciodatd nu va esua complet, sie posibil si obtii un succes imediat i s, Pe tot parcursul zilei, foloseste des ideea dle azi, repetind-o fara ‘grab, de preferinfa cu ochii inchisi. “Gandeste-te ce spui, ce vor sa puna cuvintele. ‘Concentreazi-te asupra sfinteniei la care face refe- rire in privinta ta; asupra tovarasiei neabatute de care ai parte; asu- pra protectiei dep ine care te inconjoara 10. Chiar ca iti pot permite sa razi de gandurile fricit, amintindw-i ci Dumnezeu merge cu tine oriunde mergi, 2 es _Partea 1 LECTIA 42 Dumnezeu este puterea mea. Viziunea e darul Lui. 1. Leetia de astizi combina dou idei foarte puternice, ambele de mare importanta. °Sistabileste, totodati, o relatie cauzald care expli- ci de ce eforturile tale de-a realiza obiectivul cursului nu pot si nu isi atinga finta, 'Vei vedea pentru ci e Voia lui Dumnezeu. ‘Puterea Lui, nu ata, iti da for(a.°Si darul Lui, nu al tu, Tf ofera viziune 2. Dumnezeu este intr-adevar puterea ta, iar ce da Ele dat cu ade varat, “Asta inseamna ci o poti primi oricind si oriunde, indiferent unde ai fi iin ce imprejurare te-ai afla, "Trecerea ta prin timp si spa- fiu nu e la intimplare. ‘Nu poti s4 nu fii in locul potrivit la timpul potrivit. Asa este puterea hii Dumnezeu. ‘Asa sunt darurile Lui 5. _Astizi vom avea doud intervale practice intre trei gi cinei minu- te fiecare, unul de indati ce poti dupa ce te trezesti gi altul cit mai aproape de ora de culcare. “E mai bine insa s& astepti un moment {n care poti sta in Tinigte de unul singur, un moment in care te simti gata, decat si te preocupe timpul ca atare, 4. Incepe aceste intervale practice cu repetarea lenti a ideii zilei, tindnduti ochii deschisi si privind in jurul tau. ?Apoi inchide ochii $i repet’ ideea ined o dati, intr-un ritm si mai lent decit inainte. "Dup& aceea, incearcé si nu te gandesti decat la gandurile care iti vin in minte in legituri cu ideea zilei. ‘Poti gandi, de pilda: ‘Viziunea trebuie s fie posit. ‘Dumnezew dat cu adewtrat, "Darurite pe care mi le-a dat Dummezeu trebuie fe ale mele, pentru cit mi lea dat EL 5. Orice gind referitor la ideea de astizi este potrivit. De fapt, sar putea si rami uimit cind vei vedea cata infelegere legata de curs Contin unele dintre gindurile tale. "Lasa-le sa vina fara sa le cenzu= daci nu constafi cumva ci mintea ti-a luat-o razna gi e clar ci isat si se insinueze ginduri lipsite de relevanta. ‘S-ar putea si ajungi si la un punct in care nu par sa iti vind in minte niciun fel de ginduri, ‘Dac apar asemenea perturbiri, deschide ochii gi repet inci o data gindul, uitindu-te in jur fara grabi; inchide och, re- petd ideea inci o data si apoi continua si cauti ganduri aferente in mintea ta 6 CULEGERE DE EXERCITI PENTKU $1 ULE 44 6. Tine minte insi ci, pentru exercitiile de astizi, cdutarea activa “. gindurilor relevante nu este 0 metodi potrivitd.“Inceatck pur gi simplu si te dai la o parte sist lagi gndurile s& vind. "Daca tise pare dificil, e mai bine s& petreci intervalul practic alternand intre repeti- tile lente ale ideii cu ochii deschisi si cele cu ochii inchisi, decat Site fortezi s8 gasesti gancuri potrivite. 7. Numirul intervalelor practice scurte de pe urma cirora ai putea ‘88 beneficiezi astazi este nelimitat, ‘Idea de azi este un prim pa fncercarea de-a reuni gandurile si de-a te invata ci studiezi un sistem de gandire unificat, din care nu lipseste nimic din ce e necesar, gi in care nu e inclus nimic din ce ¢ contradictoriu sau irelevant. 8. Cu cat repefi mai des ideea in cursul acestei zile, cu atit iti vei reaminti mai des cd obiectivul cursului are importanfa pentru tine i cainu Fai uitat | | _varteat LECTIA 43 ‘Dumnezeu este Sursa mea. Nu pot si vid separat de El, 1, Perceptia nu e un atribut al lui Dumnezeu. *Al Lui e tirimul cu- nnoasteri,’El a creat insa Spiritul Sfant ca Mijlocitor intre percepie gi cunoastere. ‘Far aceasta punte de legéturd cu Dumnezeu, perceptia ar fi inlocuit pe veci cunoasterea in mintea ta. ‘Avind aceast8 punte de legaturi cu Dumnezeu, perceptia va deveni atat de schimbata gi de purificatd, incat va duce la cunoastere. “Aceasta este functia ei, dupa cum o vede Spiritul Sfant. "De aceea, aceasta este functia ei in adevar. 2. fh Dumnezeu nu. potl el veal. "Percepfia nu are funefie tn Dumunezeu gi nu existé. "In mantuire insa, care e desfacerea a ceea ce niu a existat nicicind, perceptia are un scop maret. acuta de Fiul lui Dumnezeu intr-un scop nesfant, ea trebuie si devin mijlocul prin care isi reconstientizeaza sfinfenia. "Perceptia nu are injeles. "Dar Spiritul Sfint ii da un infeles foarte apropiat de al lui Dumnezeu. *Perceptia vindecata devine mijlocul prin care Fiul lui Dumnezeu igi iattd fratele gi se iarti astfel pe el. 3. Nupofisa vezi separat de Dumnezeu pentru c& nu poti fi separat de Dumnezeu. ’Orice faci faci in El, pentru ca orice gandesti gandesti cu Mintea Lui, ‘Daca viziunea e reald, i este reali in mdsura in care impartigeste scopul Spiritului Sfant, atunci nu poti si vezi separat de Dumnezeu. 4. Astizi se cer trei intervale practice de cinci minute fiecare, unul cat mai devreme posibil si altul cat mai tarziu posibil in cursul zilei. Al treilea poate fi efectuat in momentul cel mai convenabil si mai ‘oportun pe care fi-l permit imprejurarile si dispozifia. "La incepu- tul acestor intervale practice, repeta-ti ideea zilei cu ochii deschisi. ‘Priveste apoi pufin in jur, aplicand ideea concret la ce vezi. ‘Sunt suficiente patru sau cinci subiecte pentru aceasta faz a intervalului practic, “Poti spune, de pilda: “Dumnezeu este Sursa mea. ‘Nu pot si wid biroul acesta separat de El °Dumnezeu este Sursa mea. "Nu pot sd tablout acela separat de El 5. Desi aceasta parte a exercitiului ar trebui si fie relativ seurta, fi atent si selectezi fird discriminare subiectele acestei faze, fia in- cluderi sau exciuderi intentionate. "Pentru a doua faz, mai lunga, Inchide ochii, repeti din nou ideea de astazi gi lasii apoi ginduurile relevante care iti vin in minte si completeze ideea in felul tu. “Tat citeva exemple de ginduri: 65 E DE EXERCITII PENTRU SIUDEN 1 Vid cu ochi ert. Vad lumea ca binecuéntat ZLumea poate 38 mi arate mie insu Timi od propre ganduri care sunt ca ale lui Durnnezet. sgind legat mai mult sau mai putin direct de ideea zilet ¢ un potrivit, Gandurile nu trebuie sa aibi o legaturd evidenta cu dar trebuie s& nu 0 contrazica. ci constafi ci mintea fio ia razna, daca incepi si iti dai seama uri clar in dezacord cu ideea de astizi sau dacd nu pare 58 iti imie in mint, deschide ochi,repetd prima faza a exercifiuu (inceared din nou faza a doua. ‘Nu Isa si treacd 0 perioada lunga in care esti preocupat de ganduri irelevante. “Pentru a JAmpina asa ceva, intoarce-te la prima faza a exercitillor de cate enevoie. aplicatiile mai scurte ale ideit de astizi, forma poate varia in e de imprejuririle 5 situatiile in care te afli pe parcursul zilei, esti cu cineva, de pildd, incearcd si iti amintesti si fi spui in "Dumnezeu este Sursa mea, ‘Nu te pot vedea separat de El. catgila i, de fapt, s& nu faci forma se poate aplica la fel de bine la necunoscul + care ii consideri mai apropiafi. “inceai sbiri de genul acesta feea dle astizi trebuie aplicata pe tot parcursul zilei si la diver- ‘tua si intampliri care au loc, mai ales la cele care par si te re intr-un fel sau alta. "In acest seop, aplict ideea in forma ur- °‘Dummezew este Sursé mea, ‘Nu pot si vitd asta separat de Cl ‘act nu iti vine pe moment niciun subiect anume, repeta idea in ‘acl initial’, “Incearc azi si mu lagi sa treaca perioade lungi de fra si ifi amintesti ideea zilei, amintindu-fi astfel functia, __Partea1 LECTIA 44 Dumnezeu este lumina in care vad. Astizi continuim ideea de ieri,adiiugandu-i o alts dimensiune. ut poti si vezi in intuneric si nu poti sé faci lumina. "Po Intuneric si apoi si crezi ci vezi in el, dar lumina reflecti viata si este, prin urmare, un aspect al creafii. (Creatia si intunericul nu pot coexista, dar lumina si viafa trebuie si meargé mand in mani, fiind doar aspecte diferite ale creaie 2. Ca si vezi, trebuie 3 recunosti c& lumina este induntru, mu in afard. "Nu vezi in afara ta, si nici instrumentarul vederii nu este in afara ta. 0 parte esentiali a acestui instrumentar este lumina care face posibili vederea. ‘Ea e mereu cu tine, facand viziunea posibils {in orice imprejurare. 3. Astizi vom incerca s& ajungem la aceasta lumina. “in acest scop, vom folosi o forma de exerci pe care am mai sugerato si pe care © vom folosi tot mai mult, Este o forma deosebit de dificilé pentru mintea nedisciplinati gi reprezinti un obiectiv major al antrendici Ba cere tocmai ce ii lipseste mini neantrenate, “Dar, daci este sd vezi, antrenamentul acesta trebuie fScut 4. FWastézi cel putin tri intervale practice, intre trei si cinci minu- te fiecare. ‘Un interval mai lung este foarte indicat, dar numai daci simfi ci timpul trece firs — sau cu foarte putin ~ efort. Forma de ‘exerciiu pe care o vom folosiazi e cea mai fizeascd gi mei usoard din lume pentru o minte antrenati, in timp ce unei mini neantrenate i se va pirea forma cea mai nefireasca si mai difcila. 5 Mintea ta nu mai e total neantrenatd. “Esti destul de pregatit si inveti forma de exercitiu pe care 0 vom folosi astiz, da: se poate si constafi cf o af te izbepti de o puternica impotrivire, ‘Motivul este foarte simplu. ‘Exersind in felul acesta, lagi in urmé tot ce crezi acum si toate gindurile nascocite de tine. ‘Pe drept cuvant, aceasta e elibe- rarea din iad. ‘Perceputa prin ochi euluiinsé, e pierderea identi sio coborire drept in iad, 4 Daci poti site detagezi de eu gi citusi de putin, nu ii va fi grew ‘4 recunosti ci impotrivira gi fricile lui nu au niciun infeles, Poate © bine s8 iti amintesti din cand in cin, i a ajunge la lumina inseamna 2 scipa din intuneric, indiferent ce crezi in sens contrar. Dumnezeu este lumina in care vezi. ‘incerci acum s& ajungi la El 7. Incepe intervalul practic repetind ideea zilei cu ochii deschisi; SsbA aid Maca rigs dba a SASK Wie cava GAC occa apoi si te cufunzi in mintea ta, debarasindu-te de orice fel de pertur- 0 TULECERE DE EXERCITH PENTRU STUDENTI bari gi tulburivi, cufundandu-te incet dincolo de ele. ‘Mintea ta nu LECTIA 45 a Er cers ta oemedd erp Ae Piysul firesc. Incearcé s& observi fird s8 te implici gandurile care Se perinda prin minte sisi te strecoriincet pelangiele, a. Desi nu fi se cere s8 intreprinzi aceasta forma de exerci in ni ‘ciun fel anume, e necesar si infelegi ceimportanta are cea ce faci; ce Valoare inestimabilé are pentru tine, i 88 fil congtient cd intreprinzi teva foarte sfant. “Mantuirea este cea mai fericitd realizare a ta. ‘Si, totodat’, singura care are noimé, fiind singura care ii este realmente util I 6. Dacd apare vreo forma de impotrivire, 8 0 pauza doar atat cat si repet ideea de astizi, tinandu-ti ochiiinchigi dacd nu simi nico fei ‘cin caz contrar, vei constata probabil ci deschiderea momentans 4 ochilor iti va da mai multd siguranta.“Incearc& totusi si revii cat de curand la exercitile facute cu ochit inchisi 10. Daca faci exercitile cum trebuie, ar trebui s8 ai o senzatie de re- laxare si chiar sentimental ca te apropii de lumina, dacd mu chiar c& pitrunzi in ea, “incearcd sa te gandesi la luming, fri forma si firs Timita, in timp ce treci pe ling’ gandurile acestei lumi fara si le bagi in seam3, ‘Si nu uita cf nu te pot {ine legat de lume dacd nu le dai nuterea si o fac’ 5 chisi, dupa cum {i se pare mai bine la momentul respectiv. “Dar nu uita. Mai presus de toate, fii hotarat astazi si nu ui Dumnezeu este Mintea cu care gindese. 1. Idea de astizi define cheia pentru a afla ce sunt adevaratele tale fganduri, "Ele nu sunt nimic din ce consideri c& gande nimic din ce consideri c& vezi nu are niciun fel de le nea. Nu existi nicio legiturd intre ce este adevarat si ce consideri tu cle adevarat. ‘Nimic din ce consideri ci sunt adevaratele tale gan- duri nu seamaini in nicio privinf cu adevaratele tale ginduri. ‘Ni- mic din ce consideri ci vezi nu seamand cu ce iti va arata viziunea, 2. Tu gindesti cu Mintea lui Dumnezeu. "De aceea, ifi impartisesti sgindurile cu El, dupa cum $i le impartageste gi El pe ale Lui cu tine. le sunt aceleasi ganduri, fiind gandite de aceeasi Minte. ‘Sa impar- tigesti inseamna si faci la fel sau si faci una. “lar gindurile pe care Je gandesti cu Mintea lui Dumnezeu nu ifi parisesc mintea, pentru cA gindurile mu igi parisesc sursa. ‘De aceea, gandurile tale sunt in Mintea lui Dumnezeu, dupa cum esti gi tu. “Ele sunt si in mintea ta, acolo unde este El, “Asa cum tu faci parte din Mintea Lui, tot asa gi sindurile tale fac parte din Mintea Lui 5. Unde sunt, atunci, adeviratele tale ganduri? “Astizi vom incer- a si ajungem la ele. °Va trebui si le cdutém in mintea ta, pentru c& acolo gi sunt. “i trebuie si mai fie acolo, pentru ci nu se poate si isi fi pardsit sursa. 'Ce e gindit de Mintea lui Dumnezeu este vesnic, ficand parte din create. 4. Cele trei intervale practice de astazi, de cinci minute fiecare, vor pata aceeasi forms generala pe care am folosit-o la aplicarea ideii de ieri. "Vom incerca si pirdsim ce e neadevarat gi si cdutim ce adevarat. Vom nega lumea in favoarea aclevarului. ‘Nu vom lisa gandurile lumii si ne traga inapoi. ‘Nu vom lisa convingerile lumii fine spuni cd ce viea Dumnezeu ol facem este impostbil. tn schimb, von incerca si recunoastem cde posibil numai ce vrea Dumnezeu si facem, 5. Vom incerca, totodatd, si infelegem ci vrem s& facem numai ce vrea Dumnezeu si facem. “Si vom incerca si ne amintim ci nu se Poate si nu reugim si facem ce vrea El. “Aver toate motivele si fim increzitori cd vom reugi astizi. ‘Asta e Voia lui Dumnezeu. 6 Incepe exerciiile de astizi repetind ideea cu ochiiinchisi. “Petre ‘e-{i apoi cateva momente incercind sa vii cu citeva ganduri rele. vante de la tine, nelsdnd idea si iti scape, ‘Dupa ce ai adugat la ea patru sau cinci ginduri de-ale tale, repet-o inca o data si spune-fi cu blandete: @ XERCITU PENTRU S1UUEN 1 ‘autewiratele mele gdndur sunt in mintea mea. °As orea sie gises “incearcé apoi si treci de toate gindurile neadevarate care acopers adevirul din mintea ta gs ajungi la ce e vesnic. 7. Sub toate gindurile fri sens gi sub toate ideile smintite pe ‘are fi le-ai indesat in minte stau gandurile pe care le-ai gindit cy Dumnezet la inceput. "Ele sunt acum in mintea ta, complet neschim- bate. ‘Si vor fi mereu in mintea ta, exact cum au fost dintotdeauna, "Tot ce ai gandit de atunci incoace se va schimba, dar Temelia pe care sti este absolut de neschimbat, 8. Exercitiile de astazi sunt indreptate tocmai spre aceasti Teme- lie, “Aici, mintea ta este ingemanata cu Mintea lui Dumnezeu. "Aici, gindurile tale sunt una cu ale Lui. ‘Pentru acest tip de exercitiu este hnecesar un singur Iucru: abordeaz-l aga cum te-ai apropia de un altar dedicat in Cer lui Dumnezeu Tatal i hut Dumnezeu Fiul, Caci acesta este locul la care incerci si ajungi. ‘Probabil ci nu vei putea st realizeri deocamdati cat de sus incerci i ajungi. Dar, chiar si cu pu fina infelegere pe care ai dobindit-o pana acum, vei fi in mAsuri si iti reamintesti c& nu e un joc fir noima, ci un exercitiu de sfinjenie qhotncercire dea ajuinge fr tayplitiin Corals - 6. Inintervalele practice mai scurte de astizi, incearcd sA ifi amin- testi ce importanta are pentru tine si intelegi sfinjenia minfit care gindeste cu Dumnezeu. ‘De fiecare dati cand repeti ideea pe parcur Sul zilei, rezervé-fi un minut sau dou’ s8 apreciezi sfinjenia mint tale. ‘Detageazi-te, chiar gi citusi de putin, de toate gindurile ne demne de Cel al Cirui gazda esti. ‘Si multumeste-{ pentru Gandurile pe care le gndeste cu tine. Partea | LECTIA 46 Dumnezeu este lubirea in care iert. 1, Dumnezeu nu iartd pentru ci mu a condamnat niciodata. ‘$i tre- bbuie sa existe o condamnare inainte de-a fi necesara iertarea. "er- tarea este marea nevoie a acestei lumi, dar numai pentru ci este 0 jume a iluziilor. ‘Cet care iarta se dezleaga astfel de iluzii, in timp ce cei care refuza si ierte se tin legati de ele. “Asa cum de condamnat te condamni numai pe tine, tot asa si de iertat te ierti numai pe Desi Dumnezeu nu iarti, lubirea Lui sti totusi la baza iertiri, rica condamna si iubirea iarta.“lertarea desface astfel produsul fri- cit, readucand mintea in postura de a-L reconstientiza pe Dumnezeu, ‘Din acest motiy, iertarea se poate numi pe drept cuvint mantuire. "E mijlocul prin care ihuziile dispar. 3. Exercitiile de astizi cer cel putin trei intervale practice de ‘minute fiecare si cit mai multe intervale practice mai scurte. ‘inc intervalele mai lungi, ca de obicei, cu repetarea ideii de astizi. chide ochii in timp ce o repeti si cerceteaza-ti mintea un minut sau oud, 98 ii gisesti pe cei pe care nu i-ai fertat. ‘Nu conteaza ,cit de mult” nu i-aiiertat, i iertat de tot, fie mu i-ai iertat deloc. 4. Daca faci exercitile cum trebuie, nu if va fi greu si gasesti o serie de persoane pe care nia le-aiiertat. “O regulé sigura este aceea c& ori- cine iti displace e un subiect adecvat. ’Mentioneazi numele fiecirei persoane gi spune: 2, ‘Duranezeu este lubirea in care te tort, (numel Rostul primei faze a exercifiilor de astizi este acela de-a te pune {in postura de-a te ierta pe tine insufi. Dupa ce ai aplicat idea la tof cei care frau venit in minte, spune-fi "Dumnezeu este ubirea tn care ma iert ‘Petrece-ti apoi restul intervalului practic adaugand idei aferente de genul: ‘Dumnezeu este lubirea in care ma iubese. “Dumnezeu este lubirea in care sunt binecuvdntat 6. Forma aplicatiilor poate varia considerabil, dar ideea central nu trebuie scipati din vedere. "Poti spune, de pilda: iit PENTRU STUDENT! _ CULEGERE DE EX Nu pot fi vinoon, pentru ci sunt xn Fit al li Dumneze “Deja am fost iertat. iuve Dumnezeu drept ceva ce nu este. “Tubirea nu poate da ceva niu, iar ‘ce nue fericire este ceva réu. ‘Dumnezeu nu poate da ce nu are si nu poate avea ce nu e chiar El. "Daca Dumnezeu nu ifi di numai fericire, El trebuie sa fie ceva rau. "Si, dacd nu accepti prima premisi, crezi tocmai aceasta definifie a Lui 7. Adoua premisa este aceea ci Dumnezeu ti-a dat functia pe care ‘ai, 7Am vazut cA mintea ta are doar dous parti. Una e stipanita de eu sie alcatuits din iluzii, ‘Cealalta e casa Spiritului Stant, unde isi are locul adevarul. "Nu ai de ales intre alte ealauze decat intre aceste ous, gi nu sunt posibile nici alte consecinte ca rezultat al alegerilor tale decat frica pe care o tot starneste eul si iubirea pe care o ofera mereu Spiritul Sant pentru a o inlocui 8. Deaceea, functia ta ori o stabileste Dumnezeu prin Vocea Lui, ori © face eul faurit de tine pentru a-L inlocui. “Care este adevarul? "Da. ci funcfia pe care 0 ai nu ti-a dat-o Dumnezeu, precis e darul eului, ‘Chiar are el daruri de dat, de vreme ce el insusi este 0 luzie gi are de oferit numatiltzia unor daruri? 8, Gandeste-te la asta in intervalele practice mai lungi de astizi 'Gandeste-te si la numeroasele forme pe care le-a luat in mintea ta ‘uzia funcfiei tale, gi la numeroasele moduri in care ai incercat si Ifi gasegti mantuirea la t de eu. "Ai gisit-o oare? “Ai fost fericit? *Ti-au adus pace? “Avem nevoie de multa onestitate azi. ‘Aminteste-ti corect rezultatele si gandeste-te dacd a fost vreodata Infelept sd te astepti sa iti adued fericirea tocmai propunerile eului, "Cu toate acestea, eu e singura alternativa la Vocea Spiritului Sfant. 10. Fie vei da ascultare nebuniei, fie vei auzi adevarul. “Incearca si faci aceasti alegere in timp ce te géndesti la premisele care stau la baza concluziei noastre. ’Putem fi partasi la aceast concluzie, dar la nicicare alta, “Céci Dumnezeu Insusi o impartageste cu noi. Ideea de astizi e un alt salt uriag in directia perceperii celor identice ca iden- tice gia celor diferite ca diferite. "De o parte stau toate iluziile. ‘De cealalti parte st& tot adevarul, ‘Sa incercam azi si ne dam seama ci numai adevairul este adevarat 11, In intervalele practice mai scurte, care iji vor fi azi de cel mai mare ajutor daci le faci de dowd ori pe or’, ti se sugereazd urmitoa- rea forma de aplicare Fericirea mea si functia mea sunt una, pentru ci Dumnezeu mi le-a dat pe amandowa iu iti va lua mai mult de un minut, poate chiar gi mai putin, si repeti cuvintele acestea fara graba gi sA te gandesti un pic la ele in timp ce le rostesti, 108 y LECTIA 67 Partea | Tubirea m-a creat asemanator si 7 Hee de astizi declara complet gi exact ce anume esti “ati est umina lumi, at de ce Bumnessa on decent 2h numa pentru o clips, ci acesta este adevirul. ‘ natura ei total neschimbati si nescl “ : ati si neschimbatoare, "Vom incepe cu rey {area acestui adevar despre tine gi vom pet oe de oe ad Maugind citeva ganduri aferente, de genul. . ‘Sfintenin ma creat sfint Bundtatea ma creat bun, 'Serviabititaten m-a creat serviabit “Perfectiunea m-a creat perfect. “Poti folosi orice atribut care co rete eo ncorda cu Dumnezeu dup cum Se sen poo gauge ee spor incearca sd treci de toate imaginile gi preconceptille de sine’ sinegi, acest Sine trebuie sd fie in tine. °9i Se afla undeva in mii ae ca si Il gisesti. ee de asta, penta inlocl gindurle are dona nae oe Probabil, cf doar atat nu e suficient si ci mai tebuie si adoug) F a sini referitoare la adevarul despre tine. "Poate vei | totusi sa treci de intervalul in care nu te gandesti la nit aaaet ‘era creat iubirea. ‘Fii convins cA vei face astazi fc rie peti aduce mai aproape clipa acestei entizay i baleneaee Astazi te va ajuta deosebit de mi It sa i 109 EDEEXERCITH PENTRU STUDENT! _ 7 Partea I uci mintea ta este atat de preocupati de falsele imagini de LECTIA 68 patru sau cinci ori pe or’, poate chiar mai des, ar fi extrem | 1 ifi amintesti ca iubirea te-a creat asemiinsitor siesi. ‘Auzi in | varul despre tine. og tervalele practice mai scurte, incearcé si iti dai seama c& Jubirea nu are resentimente. 1 ta minusculA gi solitara iti spune toate acestea. *Ci Vocea 1. Tu, care ai fost creat de iubire asemanator sinesi, nu poi si ai dumnezeu, aducindu-ti aminte de Tatil tu gi de Sinele tu, | resentimente gi si ifi cunosti propriul Sine. °Si ai un resentiment \ adevarului, inlocuind tot ce ffi spune eul despre tine cu inseamnd sa uit cine esti. ‘Si ai un resentiment inseamna si te vezi adevir despre Fiul lui Dumnezeu. ‘Ai fost creat de iubire a trup. ‘S8 ai un resentiment inseamna si lagi eul si iti stapaneas torsiegi. cc mintea 51 si condamuni trupul la moarte. ‘Poate cd inca ni ifi dai bine seama exact ce efect are asupra mintii tale faptul ci ai resenti- mente, Pare si te rupi de Sursa ta si s& te faca diferit de El. "Te face 8 crezi cA El Se aseamiind cu ce consideri ci ai devenit, pentru ci rnimeni nu igi poate concepe Creatorul diferit de sine insusi 2. Ruptde Sinele tu, care rmane constient de Propria-I asemina- re cu Propriu-l Creator, Sinele tiu pare si doarmé, pe cand partea ‘minfii tale care fese iluzii in timp ce doarme pare si fie treaza. “Pot are si porneasc’ toate acestea de la resentimente? 'O, da! 'Cci cal care le are neagi faptul ed |-a creat iubirea $i, in visul lui de urd, propriu-i Creator a devenit pentru el ceva infricogiitor. ‘Cine poate 88 viseze ura, si si nu fie cuprins de frica de Dumnezeu? 3. Ceiceau resentimente fl vor redefini pe Dumnezeu dupa chipul lor cu aceeasi certitudine cu care au fost creafi de Dumnezeu dup Propria-I aseméinare gi au fost definiti ca parte din El. ‘Cei ce au resentimente vor fi cupringi de vinovatie cu aceeasi certitudine cu care cel ce iarta isi vor gsi pacea. ‘Cei ce au resentimente vor wita cine sunt cu aceeasi certitudine cu care cei ce iarta igi vor aminti. 4. Oare nu ai fi dispus si renunti la resentimentele pe care le ai dacd ai crede ci lucrurile stau aga? *Poate nu crezi ci poti si te desprinzi de resentimentele pe care le ai. "Dar nue decit o chestie de motivate. ‘Astizi vom incerca s& aflim cum te-ai simi fird ele. "Daca vei reusi gi citusi de putin, nu vei mai avea niciodata proble- me de motivatie. 5. _Incepe-ti intervalul practic mai extins de astazi cu cercetarea mintii pentru a gisi persoanele fata de care consideri ci nutresti resentimente majore. “Pe unele dintre ele le vei gsi foarte usor. °Gandeste-te apoi la resentimentele aparent minore pe care le nu- tresti fat de cei pe care i placi gi chiar consideri c& ji iubesti. ‘Te vei lamuri de indata ci nu exist nimeni fata de care si nu nutresti un soi sau altul de resentimente, "Asta te-a lisat singur in tot univer sul, in modul in care te percepi tu. 6. _Hotiragte-te acum sa ti vezi pe toti acesti oameni prieteni. “Spu ne-le tuturor, gindindu-te pe rind la fiecare in parte: i} ni ERE DE EXERCITH PENT ex, ca sa imi amintesc ct faci vr tw rc usc pe mine si parte din mine ssa ajumg sm and sa te gindesti ch est tic incercind si te gindesti ch es cis mapa intro hme cate ui. incearc’ s vroloteste si iubeste, si pe care o ee oe simi gum teinconjoars rr cteva clipe ca mimic ni poate ace Tine, ar La aft itervatulu practic spune' jervalului pr ‘potrece-ti restul intervalului pt Jmpacat total cu toi gi toate, cA raw in ni dnd mi voi desprinde de toate oi gt et sunt in deplind sigurant Subirea nu are resentimente resentimentele pe care le am, atie rapid’ aideii de clude 0 aplic actice scurte vor include 0 2p! ea Tet fom te ori apare vreun Te ai i ;rmatoare, de sti’ in forma ti de cineva, prezent sau absent: -tubiren nu are resentimente. "SA mu im tri ‘in plus, repel ideea de citeva oni pe or ya voi trezi Ia Sinele mew Tenant an ia rentele gi trezindu-mi f EL. tastind-mi deoparte toate resent LECTIA 69 Resentimentele mele ascund lumina lumii din mine. 1, Nimeni nu poate s8 vada ce ascund resentimentele pe care le ai *Deoarece resentimentele tale ascund lumina lumii din tine, fiecare sti in intuneric, cu tine alaturi. Dar, cand se ridicd valul resentimen- telor tale, esti eliberat odata cu el. ‘impirtigeste-ti acum mantuirea cu cel care {-a stat aldturi cdind erai in iad, "Ele fratele tiu in lumina Jumii care vi mantuieste pe amando i facem azi o nou! cera de-a ajunge la lumina din tine. Inainte de-a ointreprinde in intervalul practic mai extins, si re- flectam citeva minute la ce incereim si facem. “Incercim literalme te si intrim in contact cu mantuirea lumii. ‘Incercim si vedem din- colo de valul de intuneric care o fine ascunsa. “Incercim si lasdm si se ridice vilul sisi vedem cum dispar lacrimile Fiului lui Dumnezeu. {in lumina soarelui 3. Siine incepem astazi intervalul prac vingere ci lucrurile chiar stau aga si cu hotirarea sinceri de-a ajunge Ja ce ne e mai scump decit toate. “Mantuirea e singura noastra ne- voie. "Nu e alt rost aici gi nicio alta functie de indeplinit.‘invatarea ‘mantuiri e singurul nostru scop. °$8 ne incheiem astizi strivechea caulare, gisind lumina din noi si tinand-o sus s8 0 vada si sa se bu= cure tof cei ce caut cu noi 4. Siacum, in cea mai mare linise, cu ochii inchisi, incearcd 88 te desprinzi de tot confinutul care iti ocups in general congtiinta. “In- chipuie-ti ct mintea ta e un cere vast, Inconjurat de un strat de nori i si intunecati "Poti vedea numai norii pentru ci pari sa stai in afara cercului, total separat de el 5 De unde stai, nu poti si vezi de ce ai crede cd norii ascund 0 Iu- mini sclipitoare. ‘Norii par si fie singura realitate.°Par si fie tot ce este de vizut. ‘De aceea, nu incerci sii strpungi, singurul mod de-a te convinge cu adevarat de lipsa lor de substanfé. "Vom face aceasti incercare azi 6 Dupi ce ai reflectat la importanta pe care o are pentru tine si lume ce incercis4 faci, incearci si te adancesti intro stare de linigte deplin’, amintinducti doar cit de mult veei sé ajungi la lumina din tine astizi, acum! Ia hotirdrea s& treci de nor. “intinde-ti mana si atinge-i mental. ‘D’-ila 0 parte cu mana; simte-i cum fi se agtern pe obraji, pe frunte si pe pleoape in timp ce trec prin ei. ‘Continua norii nu te pot opri 7. Daca faci exercitile cum trebuie, vei incepe si ai senzafia c& esti 2 c mai lung cu deplina con- 13 iar pts rls Darn i in tntimerie lamin ABsti in consens cu Voia Lui. Pp gres Ae ta este a Lui. - PP cdiia at fii sigur cd El te-a auzit gi fi-a ris- Egur cf a fost dat si cd urmeaza si il primesti. “Incearca si a wal nine aceast3incredere, in imp ceincer i stripungi ant ge I umn Anca i mine wen fag vac Doge “Incearca si ifi tii lar in minte gandul c& ce intrep: c Dumnezeu tebuie sreujeasc."Apot les patere ll Dumneze Pintle prc ml scare pce eel ae rides * josibil in virtte @ ideea de astizi pentn Fes pentr erie adr amint cb esentimentl tal ns iui ude consi Adu ain, tot, cima ‘eseninete ae cd ains d i ie De aezneen, latent =p iment, lumina lumi tai va fi ascunsi, *Daci pastrez acest resentiment, lumina tu acd esti tentat astizi si fi reprogezi cuiva ceva. =e —__Partea} LECTIA 70, ‘tuirea mea vine din mine, 1. Toate tentatiile nu sunt de-a nu crede ideea de # forme ale tentajiei fundamentale astizi. "Mantuirea pare sd vind de orlunde altundeva deeit cin tine, La fel paral sea licntile # ces novitiei. ‘Nu veri cd nici vinovatia, nici mintuinea ma sont wen altundeva dect in minte a, Cand ve eaiza cd toatl sinoutga oa ¢ decitoinventie a mini tale vei eliza deopoti el vinegar Intuiea rebue a fen acelay oe Unjelegand lara aoete oo méntuit, 2. aia ce pate 83 te coste acceptareaideii de astivi ea inseam’ cé nimic din afara ta nu te poate méntui; ck nimic din afara tam oa- te aduce pace. "Dar mai inseamna gi cd nimic din alara tana Poate si Fe angascd, nici s8 ii tulbure pacea, nici si te supere cumwe ‘tdeen de astiai te pune la carma universulul, acolo unde if este laced ce incopy ea esti. "Nu e un rol care poate fi acceptat partial.‘ incepi si vezi cu siguranfa,c§ mantuicen stdin aceeptared ha * one one ins si uit fie clar de ce recunoasteren {apt c& vie Dovatia ¢ in mintea ta atrage dupa sine realizarea ci ¢ cate {2t acolo, ‘Dumnezeu nu ar fi putut si puna remeditil boli uncle reste Ca Sita. “Aga a tucrat mintea ta, insi nu ga Lui. "lif cos rere 1accatea, asa cha tinut Sursa vindecdri acolo unde se gieote nevoia de vindecare Tua incercat si faci tocmai invers, straduindu-t pucht de distorsionate gi de fantastice ar fi, 8 separ; vindecares ce boala pentru care a fost menité si si pastrezi astfel boala *Scopul tiu a fost acela de-a garanta ci vindecarea mu se va produce ‘Scopul lui Dumnezeu a fost acela de-a garanta contrariul, ‘oanuat exersim realizarea faptului ci Voia lui Dumnezeu si a Tages sunt de fopt aceeas in aceastd privinta. ‘Dummezeu me vaca fandecat iar not chiar nu veem si fim bolnavi, pentru cd boda nc {ace nefericit. ‘De acces, acceptind ideea de asthci sunter te fapt in consens cu Dumnezeu, ‘El nu ne vrea bolnavi vrem. ‘El ne vrea vindecafi.’Si noi ne vrem, Suntem gata azi de doua interval si cincisprezece minute fiecare, “Te le faci. "Vor continua acest di nou indicat si hotarsti dinai fiecdrui interval, urmand apy del posibil toate felurile, ‘Nici noi nu ne le practice mai lungi, intre zece vor lisa insa sé hotirasti cand si lemers timp de citteva lecti, $i ar fi din inte momentul potrivit pe care s4 il aloci 01 si te tii de hotirarile luate cit mai fi- ns ou repetarea ideil de astizi, adi- 1 ncepe aceteintervae practice cu epetarea el de ast, a iasere telat prin care afirmi ch ecunosti cd mar tga Ser dn fara t.°0 pot formula fll wrmtor snMimtuirea mea vine din mine. *Nu poate ven de nicHieriattunde ochii inchisi, trecand in revisti cate ai cutat mantuirea in trecut: in alti j intamplari, gi in conceptele Recunoaste ca nu e acolo gi *petreceti apoi citeva minate cu vva din locurile exterioare unde f-ai cl in achizii, in diverse situati eae icercat sa le faci reale. ide sine pe care a in spune-ti Mantuirea mea nu poate veni din nicivmul dintre aceste lucruri vite di mine gi numa din mine ‘Mantuirea mea i i lin tine, locul cn nearea dia now sf sjngem lumina din ne, ‘unde se afl mantuirea ta. "Nu © pofi gast in north oo mere Jumina din spatele lor. ‘Aminteste-i cd va trebui s& strapungi norii jumina din spa gjunge a mins ‘Dar amintste toda tiv ai gisit - In configuratile de nor pe care {i le-ai inchipuit ceva Toca dainuit sau ceva ce fai dorit vreodati. mat sh rdmai in nori, uitinducte in van pe acolo dupa idoli, Popd ai putea atat de ugor si intr in lumina adevaratel mani Serearcd s8 strapungi nor prin orice mijloc care iti place. "Dact ajuth, gandeste-te te fin de mand site conduc. ite asigur cl ma va fio fantezie degarts é es v7 ota intervaele practice scurte si dese de astzi,aminteste-fich antuirea ta vine din tine si ca nimic in afara gan rl Cheam Fe mantuirea ta, ‘Tu rispunzi de mantuirea humil ‘Spune, agadar: 8, Acum vor precis nu v a 2 Nimic din afara mea “pantuirea mea cine din mine. "Nimic din afara mea iru mi ponte opr. Tn mine e maetuiren Im sia en. 1 Pariea LECTIA 71 ‘Numai planul dumnezeiese de mantuire va functiona. S-ar putea si nu iti dai seama c& eula stabilit un plan de mantui- re opus celui dumnezeiese. *Tocmat in acest plan crezi tu. "Deoarece este opusul celui dumnezeiese, mai crezi si ci a accepta planul lui Dumnezeu in locul celui oferit de eu inseamni sa te osandesti la chi- nurile iadului. ‘Suna absurd, fireste. "Dar, dup ce vom examina in ce anume consti planul eului, poate vei realiza ca, orieat de absurd ar fi, chiar crezi in el 2. Planul de mantuire al eului se axeaz pe resentimente. “Fl susti- 3. Prin urmare, rolul desemnat propriei tale minti in cadrut ac 4 5 ne ci, daca altcineva ar vorbi sau s-ar purta altfel, daca s-ar schimba tunele imprejuriri sau intimplari exterioare, ai fi mantuit. "Aga cd sursa mantuiri e constant perceputa in afara ta, ‘Fiecare resentiment pe care il ai este o declarate, gio afirmatie in care crezi, care spune: ‘-Daci asta ar fi altfel, ag fi mantuit”. Ceri astfel schimbarea mentali- {tii necesara mantuirii de la toti side la toate, dar nu si de la tine sti plan este pur si simplu acela de-a determina ce anume, in afara et insesi, trebuie 58 se schimbe daca e sa fii mAntuit. “Potrivit acestui plan dement, se accept orice sursi perceputé de mantuire atat timp at nu va functiona, ‘Luicrul acesta garanteaza continuarea ciutirii nefructuoase, cici persista iluzia cd, desi speranfele fi-au fost mereu ingelate, mai ai inci motive s& speri in alte locuri gi in alte lucruri ‘O alta persoan iti va servi poate mai bine; o alt situatie iti va oferi poate succes. Tata planul eului pentru méntuirea ta. “Sigur poti s& vezi cit de bine se potriveste cu doctrina de baz4 a eului: ,Cauta, dar nu afla”. °Caci ce ti-ar putea garanta mai sigur ci nu vei afla mantuirea decit canalizarea tuturor eforturilor tale in cdutarea ei unde nu este? Planul dumnezeiesc de mantuire functioneaza tocmai pentni ca, sub indrumarea Lui, cauti méntuirea acolo unde este. ‘Dar, dacé e si reugesti, dupa cum ifi promite Dumnezeu ci vei reusi, trebuie 58 fi dispus sa cauti doar acolo, ’Altfel, scopul tau e impartit si vet incerca si urmezi doua planuri de mantuire care sunt diametral opuse in toate privinfele. ‘Rezultatul nu poate aduce decat confuzie, neferici- re gi un sentiment profund de disperare si egec 6. Cum pot si scapi de toate acestea? *Foarte simplu. Ideea de azi {tid rdspunsul. ‘Numai planul dumnezeiesc de mantuire va functio- 1a. "Nu poate 5% existe niciun conflict real in aceasta privin{&, pentru ‘ci nu existd nicio alternativa posibild la planul lui Dumnezeu care si 17 tern ale angral plan rent se Pama ui esingurul plan care trebuie SA reugeascd. = “curd of exist un rspuns la un conflict ce pare f’rd rezolvare. "Lui Damttoreu toate sunt eu puting. *Mantuitea trebuie si fie ata da- torit’ planului Siu, care nu poate esua. / a ideea de astazi gi déndu-ti seama c& e formata din doud parti, fi ‘care contribuind in mod egal la intreg, *Planul lui Dumnezeu pentru Fae ye ila bu dea doun parte afrmaie ea e inerenta in cea dintai. “$i in cea dintai sti deplina ta eliberare era gest de toate priecile alenebunest Hea te elibera. *Ele te-au dus la depresie gi la manie; dar planul Tut Dumnezeu va reusi. “Si te va duce la eliberare gi Ja bucurie. Pama estan, ab prec real neva Prac an ee er aaa al oe Bort Pl SH *{ntreaba-L foarte concret: °Co ai vrea sit fac? ‘Unde ai vrea si merg? 5Ce ai vrea st spun si cui? “Lasé in seama Lui restul intervalului practic gi las8-L s& iti spund ce ai de ficut in cadrul planului SSu de mantuire a ta. “Ii va ris- punde pe masura disponibilititi tale de-a-1 auzi Vocea. "Nu refuza 58 auzi, ‘insugi faptul ci faci exercitiile dovedeste ci esti cat de cat dispus 08 asculfi"E de ajuns pentra ei stabili dreptul la rispunsul i Dumnezeu. Tnéntuire al lui Dumnezeu, si numai planul Lui, va functiona. “Fi tent asthi la toate tentafile de-a avea resentimente si rispunde-le tu forma urmatoare aideti de a °Resentimentele sunt opusul plan duumne amituire. ‘$i mumai planul Lui va funciona. Sincearci si iti amintesti ideea de astazi de gase, sapte ori pe ord. "Nu poste sA existe un mod mai bun de a petrece o jumatate de minut, Eau mai putin, decit acela de a-fi aminti Sursa mantuirii tale gi de-a O yedea acolo unde este. us Parteat 7 LECTIA 72 Resentimentele sunt un atac la adresa planului dumnezeiese de mantuire. 4. Degi am recunoscut ca plann! de méntuire al eului este opusul celui dumnezeiesc, nu am subliniat pind acum ci este un atac activ la adresa planuhui dumnezeiesc si o incercare deliberati de-a-! dis. truge. “In acest atac, lui Dumnezeu I se acorda atributele asociate de fapt euli, in timp ce eul pare s8 preia atributele lui Dumnezeu. 2. Dorinfa fundamentala a eului este sa fl inlocuiascé pe Dumnezeu, e fapt, eu e intruparea fizicd a acestei dorinte. "Caci dorinfa aceas- ta pare sa imprejmutiasc’ mintea cu un trup, tinand-o separa gi sin- ‘gurd, incapabilé sB ajunga la alte mingi altfel decat prin trupul facut sao intemniteze. ‘Ce ingriddeste comunicarea nu poate fi mijlocul cel mai bun de-a o extinde, ‘Dar eul vrea si te fac’ s8 crezi tocmai con- trariul 3. Desi incercarea de-a pistra limitirile pe care le-ar impune un. trup e limpede aici, poate nu e la fel de clar de ce zesentimentele sunt un atac la adresa planului dumnezeiesc de mantuite. “Dar hai si ne gandim pentru ce fel de lucruri egti in stare s& ai resentimente. "Nu sunt oa} ‘mereu asociate cu ce face un trup? ‘O persoand spune ceva place. ‘Face ceva ce iti displace. “Igi ,trideaz’” gandurile ostile prin comportament. 4, Nue vorba aici de ce e persoana respectiva. ‘Dimpotriva, te pre- ‘ocupa exclusiv ce face intr-un trup. Nu numai ci nu o ajuti si se elibereze de limitarile trupului. Ci si incerci activ si o legi de acesta, confundand-o cu trupul si considerandu-i unul si acelasi lucru. °Aga atacat Dumnezeu, cici ~ dact Fiul Lui e doar un trup ~ tot asta trebuie si fie si Fl. “Un creator total diferit de propria-i creatie e de neconceput. 5. Dac Dumnezeu este un tup, care rebuie sf fe pla mantuire? ‘Care altul ar putea si fie decat moartea? “Incerci prezinte ca Autor al vieti si ma al morti, Ele un mincinos si un ingel- tor, plin de fgéduinte false, oferind iluzii in loc de adevir. ‘Realitatea aparentil a trupulut face de-a dreptul convingitor acest mod de a-L. privi pe Dumnezeu. ‘De fapt, dacd trupul ar fi real, ar fi foarte greu de evitat o asemenea concluzie. i fiecare resentiment pe care il ai insist a trupul este o realitate. ‘Resentimentele nesocotesc total ce e fratele tu. "fi intiresc convingerea ci e un trup gil condamnd pentru asta. "Si afirma cé mintuirea lui trebuie si fie moartea, proiectand acest atac asupra lui Dumnezeu i fcindu-1 pe Fl rispunzator pentru acesta, no (CULEGERE DE EXER( 6 In-aceastd arena atent pregitita, in care animale furioase igi ca- ‘ati prada gi in care mila nu poate intra, eul vine si te mintuiasc’, ‘Dumnezea te-a facut trup. 'Foarte bine. ‘Si acceptam asta si si ne bucuram. ‘Ca trap, nu te lisa lipsit de ce oferd trupul. "la putinul pe care il poti obfine. ‘Dumnezeu nu ti-a dat nimic. “Trupul e singurul tau méntuitor. "Ele moartea lui Dumnezeu si mantuirea ta. Aceasta este credinfa universald a lumii pe care o vedi. Uni uraise trupul gi incearci sil rineasca gi s& il umileascd. “Alti iubesc trupul slircearca si il preamareasca gi siil proslaveasca. ‘Dat, cit timp tru- pul sta in centrul conceptului tau de sine, ataci planul dumnezeiese de mantuire si iti indrepfi resentimentele impotriva Lui si a creatici Sale, ca nu cumwa si auzi Vocea adevarului sisi O primesti ca pe un Pricten. ’Mantuitorul tau ales ia in schimb locu) Lui. “In timp ce el ti-eprieten, El tive dusman. 5. Astizi vom incerca si punem capat acestor atacuri firé rost la ‘adresa mantuirii, Yom incerca, in schimb, 88 0 primim eu bucurre. °Percepia ta total pe dos fi-a ruinat pacea mini. “Te-ai vazut intr-un trup, cu adevirul in afara ta, devenit inaccesibil constientei tale, in- chis fiind de le trupului. “Acum vom incerca 84 vedem totul altial. 6. Lumina adevarului este in noi, acolo unde a pus-o Dumnezeu, Trupul e cel ce se afl in afara noastra gi mu ne priveste, ’S8 fim fara tru inseamna si fim in starea noastrd fireasci\ ‘SA recunoastem lu- mina adevirului din noi inseamna si ne recunoastem aga cum sun- tem. “Si ne vedem Sinele ca separat de trup inseamna si punem capit atacului la adresa planului dumnezeiesc de mantuire gi si il acceptim in schimb. “lar acolo unde I se accept planul, s-a si infip- tui, 10. Scopul pe care il urmarim in intervalele practice mai lungi de ‘astizi este acela de-a deveni constienti ci planul dumnezeiesc de mintuire s-a 5) infaptuit in noi. *Pentru a atinge acest obiectiv, tre- uve si inlocuim atacul cu acceptarea. ‘Cat timp il atacdm, nu putem intelege care e planul lui Dumnezeu pentru noi. ‘De aceea, atacim ‘ce nu recunoastem. “Acum vom incerca si lisim deoparte judecata isd intrebim care e planul lui Dumnezeu pentru noi: Cee mintuirea, Tat? "Eu mn stiu. ‘Spurte-mi, ca s8infeleg. "Apo li vom astepta in linigte rispunsul. "Am alacat planul dum- neveiesc de mantuire fair si asteptm si auzim care este, "'Ne-am Strigat resontimentele atit de tare, incat nu am ascultat Voces “Ne-am folosit resentimentele s ne inchidem ochii gi si ne astu- pim urechile 20 = Partea | 11, Acum vrem sit vedem, si auzim $i invitim. *,Cee mantuirea, “Tati?” ‘Core sa ti se rispunda si tise va rdspunde. ‘Cauta gi vei afla, ‘Nu mai intrebam eul ce e mintuirea si unde o gasim. “intrebim ade- varul, "ii sigur, asadar,c& rspunsul va fi adevarat datorité Celui pe Care fl intrebi 12. De cite ori simi cd ifi scade increderea gi iti slabeste speranta reugitei pind la punctul de-a se stinge, rosteste-ti din nou intrebarea si rugdmintea, amintindu-ti ci le adresezi Creatorulut infinit al infi- nitului, Care te-a creat dupa Propria-| aseménare: ‘Cee minntuive Tati? “Eu mu sti, ‘Spune-mi, ca sd infeleg. ‘Ii va rispunde. Fi hotirat 38 auzi. 13. Una sau poate doua intervale practice mai scurte la fiecare ora suficiente astazi, din moment ce vor fi ceva mai lungi decat de *Aceste exercitii vor incepe astfe!: "Resentimentele sunt un atac la adresa planului dummezeiese de méntuire Sa il accept in schimb pe acesta. ‘Cee mantuiren, Tata? “Asteapta apoi in lniste circa un minut, de preferinia cu och inchisi siasculté-I raspunsul. a CULEGEKE DE BAEKULJI PENIKU 51 UDENIL LECTIA 73 Voiese si fie lumina. Astdizi ne vom géndi la voia pe care o impartagesti cu Dumnezeu, "Nu e acelasi lucru cu dorintele desarte ale eului, din care iau naste- re intunericul si nimicul. Voia pe care o impértasesti cu Dumnezeu are in ea toaté puterea creatiei, ‘Dorintele desarte ale eului nu sunt ‘impartagite gi, de aceea, nu au nicio putere. “Dorinjele lui nu sunt degarte in sensul ca pot face o lume de iluzii in care poti s3 crezi din risputeri. ‘Dar sunt intr-adevar degarte in ce priveste creatia. “Ele ny fac nimic real 2. Dorintele desarte si resentimentele sunt parteneri sau coprodu- ‘citori in reprezentarea lumi pe care o vezi, “Dorinfele eului i-au dat nagtere, iar nevoia cului de-a avea resentimente, necesare pentru a0 menjine, o populeazé cu figuri care par te atace gi si ceara o jude- cata ,dreapta’. ’Aceste figuri devin mijlocitorii tocmiti de eu si faci ‘xafic de resentimente. ‘Ei stau intre constienta ta si realitatea frafilor tai, Vazdindv-4, nu iti eunosti nici fratigi nici Sinee. 3. Tn acest troc ciudat, in care vinovatia trece dintr-o parte intr-alta, iar resentimentcle sporesc cu fiecare targ, pe care il inchei, voia ta se pierde. ‘Oare aga lume sa fi creat Voia pe care Fiul Iui Dumnezeu 0 impartageste cu Tatil su? ’A creat Dumnezeu un dezastru pentru Fiul Siu? ‘Creatia e Voia conjugatii a Amandurora, ‘Ar crea oare Dumnezeu o lume care si il ucida chia pe Bl? 4, Asti vor incerca ined o dati s& ajangem la lumea care este in consens ct. voia ta. “Lumina e in ea pentru c& nu contrazice Voia Tui Dumezeu, "Nu e Cerul, dar lumina Cerului se risfrange asupra ei Sintunericul a disparut, ’S-a renunjat la dorintele desarte ale eului “Dar humina care se rasfringe asupra acestei lumi reflect voia ta, asa cio vom cduta tocmai in tine 5. Propriul tiu tablou al lumii poate reflecta numai ce e induntru 2Nici sursa lumini, nici sursa intunericului nu se pot gisi in afari. °Resentimentele iti Intumecd mintea gi vezi afaré o lume intunecatt, ‘Tertarea risipegte intunericul, iti reafirma voia gi te las’ si vezi o ume a luminii. “Am subliniat de repetate ori c& poti si treci ugor de bariera resentimentelor si ca ea nu poate sta intre tine gi mantuirea ta. "Motivul este foarte simplu. ‘Chiar vrei si fi in iad? *Chiar vrei si plangi, sa suferi si sd mori? 6, Uitd argumentele eului, care urmaresc si arate ci asta este Cerul “Stil cdi mu este aga. °Nu poti sa ifi doresti asa ceva. ‘Exist un punct dincolo de care iluzifle nu pot tece. ‘Suferinta nu este ferictre, si feri- m2 = a Partea | cire vrei de fapt. “lati care este voia ta in realitate. “Aga c& mantuirea este giea voia ta. “Tu vrei si reusesti in ce incercim si facem astizt “ntreprinclem totul cu binecuvantarea ta si cu acordul tiu vaios. Vom reusi azi daca iti amintesti ci vrei mantuirea pentru vrei si accepti planul lui Dumnezeu pentru ci esti partas la el. "Nu voiesti nimic care i s-ar putea opune cu adevarat si mu vrei si i te put cu nimic, ‘Mantuirea este pentru tine. "Mai presus de toate, vrei libertatea de a-ti aminti Cine esti cu adevarat. ‘Astizi, cul ¢ cel ce st neputincios in fafa voli tale. ’Voia ta e libera si nimic nu poate birui. 8 Deaceea, intreprindem exercitile de astazi cw incredere voioasi, siguri cd vom gasi ce e voia ta si gisesti si ne vom aminti ce e Voia ta ‘sd iti amintesti. 'Nicio dorin{& degarté nu ne poate retine, nici nu ne poate amagi cu iluzia puter. ’Sa se faci asta voia ta gi s& se pund capat pentru totdeauna convingerti demente ci alegi iadul in locul Cerului. Nevom incepe intervalele practice mai lungi recunoscand ca pla- nul de mantuire al lui Dumnezeu, si numai planul Lui, concord’ {intra totul cu voia ta. "Nu este scopul unei puteri striine, pe care ai fost obligat sail accepfi. Ci singurul scop de aici in privinfa ciruia ta si Tatdl tu sunteti perfect de acord. ‘Vel reus! astazi,timpul hirzit cliberacii Fiului lui Dumnezeu din iad si scaparti lui de toate dorin- tele desarte. ‘Acum isi reconstientizeaz voia. °F dispus chiar azi si vada lumina din el gi sa fie méntuit. 10, Dupa ce iti reamintesti aceste lucruri gi te hots limpede gti SA fi il voia minte, spune-{i cu fermitate blanda gi certitudine linistit: "Volesc sf fie Lumina. °S2t vad mina care reflect Voia lui Dumnezeu sia mea ‘Apoi lasi-tivoia s& se afirme, intruniti cu puterea lui Dumnezeu gi unit cu propriul tau Sine. ‘Pune restul intervalului practic sub cila- uzirea Lor. “Aliturd-te Lor in timp ce Ei deschie drumul. 11, Tnintervalele practice mai scurte, declara din nou ce vrei cu ade- virat. Spune °Voiese fe lumina. ‘tumericul nee voia mea °Declaratia aceasta trebuie repetati de céteva ori pe ord. °E extrem de important insd si aplici idea zilei in aceasta forma de indati ce esti tentat sd ai un resentiment de orice fel. “Asta te va ajuta s& te desprinzi de resentimente, in loc sa le indragesti $i si le ascunzi in intuneric 13 2, Emulta pace in ideea de astizi, iar exercitiile de a: 6 DE EXERCITI PENTRU STUDENT! LECTIA 74 Nu existé alti voie decit a lui Dumnezeu. Iddeea de astizi poate fi considerata gindul central spre care sunt indreptate toate exercifile noastre. "Vola lui Dumnezeu este singura care existi, Cand ai recunoscut acest Iueru, ai recunoscut ci voia tae a Lui. ‘Credinta in postbilitatea conflictului a dispirut. "Pacea a inlocuit idea ciudati ci esti dezbinat de obiective conflictuale. ‘Ca expresie a Voli lui Dumnezeu, nu ai alt obiectiv decat pe al Lut. sunt indrep- tate in directia gisiri ei, ‘Ideea insigi este adevarata intra totul. "De aceea, nu poate da nastere la iluzi, ‘Fara iluzii, conflictul este im- pposibil, ‘Sa incercim astazi si recunoagtem acest lucru gi si simfim pacea pe care o aduce aceastl recunoastere. Incepe intervalele practice mai lungi repetind de cAteva ori aces- te ginduri, rar gi cu hotirarea ferma de-a infelege ce inseamns gi de-a le tine minte: Nu existd altd voie decdt a lui Dun Nu pot fii conflict *Petrece-ti apoi citeva minute adaugand de genul eva ginduri aferente, ‘Sunt in bund pace. ic nu mit poate tutbura,"Voia ment ea lui Dumnezet *Voin mea sia lui Dumnezeu sunt ra. *Dunanezeu voieste pace pentrt Fil Sat. "in timpul acestei faze introductive, fii atent s8 conérunti rapid orice sginduri de conflict care fi-ar putea trece prin minte. "“Spune-fi imediat: Nw exis ltd voie deci a lui Dummezeu. Aceste gdnauri de conflict nu au niciun infeles. Daca existi 0 zon’ de conflict care pare deosebit de greu de re- ‘zolvat, alege-o pentru a te ocupa de ea in special. ‘Gindeste-te la ea scurt, dar foarte concret -, identifica persoana sau persoanele si situafia sau situafiile in cauza, si spune-ti 'Nu exist alt vote decit a lui Dumnezeu. ‘Pe aceasta o imptrtasese ew El, ‘Conflctele mele in legaturt cu __ nu pot f rele. it 7 - Parteat 5. Dup& ce ti-ai limpezit mintea in felul acesta, inchide ochii si in= ‘cearci si sim pacea la care te indreptateste realitatea ta. Cufunda-te in ea gi simte-o invaluindu-te din toate pirtile, ‘Poti fi tentat si con- funzi aceste incercari cu replierea in sine, dar diferenfa e usor de detectat. ‘Daca reugesti, vei avea un sentiment profund de bucurie gi © voiciune sporita, in loc si te simti toropit si molesit, Bucuria caracterizeazi pacea, ‘Prin aceasta traire vei recunoaste ‘cAai ajuns la ea, ‘Daca simti cd ahuneci in directia unei replieri, repetis imediat ideea zilei gi mai incearcd. ‘Fa-o de cate ori e necesar. *Cate= goric vei avea de castigat din refuzuil de-a te retrage intr-0 repliere interioara, chiar daca nu simfi pacea pe care o caui 7. Tnintervalele mai scurte, care trebuie efectuate a regulate gi predeterminate, spune-t: 6 i laintervale ’Nuexista alt voie decdt a lui Dumnezeu.*Caut astizi pacea Lui. “Inoearchapoi si glsegtice cau "Un minut au dou la flecare jum igi daca se poate, vor fi consacrate cu folos acestel incerciri de astizi . 7 bs StUDEN IE LECTIA 75 A venit lumina. 1, A venit lumina. “Esti vindecat si poti vindeca. ’A venit lumina, ‘Bgti mantuit gi poti mantui. ’Esti in buna pace gi duci cu tine pace oriunde mergi. intunericul, zbuciumul si moartea au disparut. A venit lumina 2. Astazi sizbitorim incheierea fericiti a lungului tau vis de de- zasteu. ’Nu mai sunt acum vise intunecate. "A venit lumina. ‘Astizi incepe epoca huminii pentru tine si pentru tof. "Este o eri nous, jn care se nagte o lume noua. ‘Cea veche nu gi-a lsat nicio amprenta asupra ei. ’Astizi vedem o alti lume, pentru ci a venit lumina. Exercitiile noastre de astizi vor fi niste exercitii pline de voiosie, ‘in care aducem mulfumiri cd s-a sfargit eu vechiul gia inceput noul 2 Nicio umbrd din trecut nu rimane sa ne intunece privirea gis cunda lumea pe care ne-o oferd iertarea. "Astizi vom accepta humea noua, considerand-o ce vrem si vedem. “Ni se va da ce dorim. “Voim sé vedem lumina; lumina a venit 4. Ne vom petrece intervalele practice mai lungi privind lumea pe 5, Astizi nu vrem sa vedem umbra eul 6 Nu stirui asupra trecutulu astazi ‘are ne-o araté iertarea noastra. “Asta vrem si vedem, gi numai asta "Deoarece rostul nostru nu e impartit, scopul nostru e inevitabil. “As tz, lumea real se inaltd cu bucurie in faja noastr, sa fie vazuta in sfargit. (Nis-a dat vederea, acum c& a venit lumina ssupra lumii. "Vedem lu- mina gi in ea vedem reflectia Cerului, intinzdndu-se de-a lungul gi de-a latul lumii, “Incepe intervalele practice mai lungi aducandu-ti la cunostinga vestea buna a eliberarii tale: 4A venit lumina, “Am iertat lumea, ine-fi mintea complet des- chisi, spalatd de toate ideile trecutului si curitd de fiecare concept pe care I-ai uit. “Azi ai jertat lumea. ‘Poti s& 0 privesti acum ca gi dnd nu ai mai vazut-o. “inci nu stii cum aratai. “Agtepti pur gi sim- plu si if fie aritat, “in timp ce astepti, repetd de citeva or, rar gi cu rabdare deplina: A venit lumina, “Am iertat lumen Da-ti seama ca iertarea ta iti da dreptul la viziune. “i yelege ci Spiritul Sfant nu intarzie niciodata si dea darul vederit celor care 16 == = Part 1 itt, ‘Crede c8 nu va intirzia si f-l dea acum, ‘Aiiertatlumea.°Elva ficu tine in timp ce privesti si astept. ‘Iti va ardta ce vede adevarate viziune. “Asta e Voia Lui jar tu I te-ai aliturat. “Ajteapti-L cu rabda- ze. Va fi prezent. "A venit lumina, "Ai iertat lumea, 4. Spune- ci stil cd nu pofi si nu izbutest, pentru redere in El. “$i spune-ti cd astepti cu certitudine si vezi lumea pe care fi-a fagiduit-o. ‘De acum inainte, vei vedea altfel. ‘Astazi a venit lumina, Si vel vecea lumea care {i s-a fagdduit de la inceputul timpului siin care sfirsitul timpului e garantat Intervalele practice mai scurte vor fi i ele voioase evocari ale eli- beririi tale. ‘Reaminteste-fi cam din sfert in sfert de or’ cdl azi sir bitorim ceva deosebit. Adu mulfumiri pentru mila gi Tubirea fui Dumnezeu, ‘Bucura-te de puterea pe care o are iertarea si ii vindece vederea total. Fil increzator c& in ziua de azi sti un now inceput. "Fa- 4 si te mai apese intunericul trecutului pe ochi, nu se poate astizi si ru vei Si ce vei vafi ait de binevenitinct vei extinde hucurosla nesfargit ziua de astizi 10. Spune, asada: *A venit luonina. “Amt iertat lumen *Daci esti tentat cumva, spune-i celui care pare sé te trags inapot in intuneric: SA venit lumina, “Te-am iertat. 11, Inchinim ziua de azi senindtatii in care te vrea Dumnezeu. * ne-o in constienta ta de sine si vezi-o astazi peste tot, in timp ce sii batorim inceputul viziunii tale gi vederea lumii reale, care a venit si ‘inlocuiasca lumea neiertata pe care ai crezut-o reali DEEXERCITI PENTRU STUDEN!? "CULEGERE LECTIA 76 Nu sunt supus altor legi decat celor dumnezeiesti 1. Am vazut mai inainte edte Iucruri far sens {i s-au parut o man- ‘wire, *Fiecare dintre ele te-a incarcerat cu legi la fel de fara sens ca ele. ‘Nu esti legat de ele. ‘Dar ca si intelegi ch aga.e, trebuie mai intai ‘Si dai seama c3 mantuirea nu sti in ele. “Cautand-o in bucrur fara infeles, te legi de niste legi care nu au niciun sens. “Aga caui si dove dlesti cd mantuirea este unde nu este. 2. Astizi vom fi bucurosi ed nu o poti dovedi, *Cici, daca at putea, ‘di cluta de-a pururi mantuirea unde nu este sin ai gasi-o niciodata, deca de astizi iti spune inci o data cat de simpli este mantuirea. ‘Caut-o unde te agteapti si acolo o vei si gsi. "Nu te uita altundeva, cici altundeva nu este. 3, Gandeste-te la libertatea pe care o dobindesti cind recunosti ‘cd nu esti legat de toate legile ciudate si sucite pe care le-ai conce- pul pentru ate mantui. “Chiar crezi cd ai muri de foame daci nu ai vee teancuri de fs verzi de hartie i grmezi de discuri din metal. °Chiar crezi ci o mici tablet rotunda sau vreun lichid impins in vvene printr-un ac ascufit te vor feri de boala si de moarte, ‘Chiar crezi ci egti singur dacd nu sta cu tine un alt trup, 4. Demenfa este cea care crede toate aceste Lucruri. "Tu le numesti iegi sil pui sub nume diferite int-un registru lung de ritualuri care ru au folos gi nu servesc la nimic. ‘Consideri cB trebuie sa te supui “egilor” medicinei, economiet i sindtafi. ‘Ocrotegte trupul, si vei f mantuit 5. Acestea nu sunt legi, ci curati nebunie, *Trupul ¢ pericitat de ‘mintea care se rineste singuré, *Trupul sufer’ doar ca mintea si mu vada ch e propria ei victims. ‘Suferinja trupului e 0 masci pe care si-o pune mintea pentru a ascunde cine suferd de fapt. "Nu vrea sh injeleaga cé e propriul ei dusman, ci se atacé singura gi vrea si moa- 14. lata de ce anume vor s& mantuiasci trupul ,legile” pe care le flicut, “lati de ce crezi c& egti un trup. 6 Nuexista alte legi decat legile lui Dumnezeu. “Lucrul acesta t ‘buie repetat tot mereu pins iti dai seama ci se aplica la tot ce ai rit in opozitie cu Voia lui Dumnezeu. "Magia ta nu are noimi. ‘Ce € menit’ sA mantuiascd nu exista. "Doar ce e menitd si ascunda te va mantui 7. Legile lui Dumnezeu nu pot fi inlocuite niciodata. "Vom inchina ‘iua de azi bucuriei c& aga e. "Nu mai e un adevar pe care vrem 98 ji ascundem. ‘Ne dim seama, in schimb, ci e un adevar care ne fine 138 7 vegnc liber. "Magi Incktogeaz, dar lie uk Dumnezeu dest enc. Lamina n vend pentra cl exoth at lol del le La 8. Astizi ne vom incepe intervalele practice mai lungi cu o scart Gece th revi a ieselo Upalae peg?" drove crest trebuie si ne supunem. ?Acestea ar include, de exemplu, ,legile” nu- trifiei,imunizari, medicatiei si protejaritrupulut in fel si chip. "Mai departe: crezi tn , legile” prieteniei, ,bunclor” relati gi reciprocitatii, ‘Poate chiar crezi.ci exista legi care stipuleax4 ce e al lui Dumnezeu sice e al tdu. ’Multe ,religii” au avut asta la baz. “Ele nu vor si Frdntuisc, cl ok oahindeasc ln nummele Cer, Dat fu sunt mal Gluate decal ogi” crore sul ed trebue ote supel pentru afin sigurand, 4 Nicest ate lg dost xls dumneacet"Rerpinge mx toate nesibuitele credinfe magice s ine-ji mintes in ticere, gota sh aud Vocea care ifi spune adevarul. vei asculta pe Cel Care spune c, sub legile lui Dumnezeu, nu exists pierdere. ‘Nici plati nu se da si fc noe pena Nuno ot face pchlcibes rl exit Inlaid imic nui e substituit cu altceva, *Legile hii Dumnezeu dau intot- deauna gi nu iau niciodata. i Asap el Cae pun asta di seama cit de resi too lop ear cme lpn anes fe area crest cli vest ‘Apo! eacalil uni dererie i ve inal eal" Despeelabiree Gm care fi-o poartd Tatil tiu, ‘Despre bucuria nesfargité pe care f-0 oferd EL. ‘Despre cat de mult tanjeste dupa singural Lui Fiu, creat si fi fie canal de creatie, negat Lui de credinta lui in iad, 11 Bt li dexchidem azilui Dumnezou Proprile canal gi Mstm Voia si se extindd prin noi la El “in feb acesta, creatia sporeste la refit Vora Lline va vorbiclonpre min pec gt ferwe Cad rile Cerului, pe care lege Lui le fin vesnic nelimitate, ‘Vom repeta doen de anal pil vernal ol vor tnelage Cl a exth all leg! decat cele dumnezeiesti. “Atunci ne vom spune, ca o dedicatie cu care se inchele intervalul practic: ‘Nu sunt supus altorlegi decitcelor dumnezeiest. 12, Vom repeta aceasta dedicatie cat le des astzi, de cel pujin patra sau cinci ori pe ord, precum gi ca rispuns, fe intreg parcursul zilei, Ia orice tentatie de-a ne simfi supusi altor legi. °E modul in care ne afirmam libertatea de toatd primejdia gi de toata tirania, 'E modul in care adeverim ci Dumnezeu e Tatil nostru sca Ful Lui e méntuit. 9 1 4 LECTIA 7 Am dreptul la miracole. Ai dreptul la miracole ca urmare a ceea ce esti. "Vek primi miraco- leca urmarea ceea ce este Dumnezeu.’Si vei oferi miracole pentru ci esti una cu Dumnezeu. lati, din nou, cit de simpli este mantuireal "E doar o afirmatie a adevaratei tale Identitati. “lata ce vom sirbatori astizi Dreptul iu la miracole nu consta in iluziile pe care le ai despre tine, 'Nu depinde de puterile magice pe care {i le-ai atribuit, nici vyreunul dinire ritualurile pe care le-ai inventat, "El face parte inte- granti din adevarul a ce est. ‘E implicit in ce e Dumnezeu Tata tau, Tica fost asigurat in creatia ta i garantat de legile lui Dumnezeu. Astizi vom revendica miracolele la care esti indreptatit, din mo- ment ce iti eparjin. “Ti s-a figaduit eliberarea deplina de lumea pe care ai facuto.’Ai fost ineredinfat cd Imparatia lui Dumnezeu este in tine gi c8 nto poti pierde niciodati. ‘Nu cerem decat ce ne apartine cu adevarat.’Astizi ins, vom avea griji si nu ne mulfumim cu mai putin Incepe intervalele practice mai lungi spundndu ere ‘ch ai dreptul la miracole. “inchizand ochii, reaminteste-fi ci nu ceri ecat ce iti apartine de drept. ’Aminteste-i, de asemenea, ci mira- colele nu sunt luate niciodata de la unul pentru -i fi date altuia si 4, cerindui drepturile, sustii drepturile tuturor. ‘Miracolele nu se supun legilor acestei lumi. "Ele decurg pur si simplu din legile kui Dumnezeu, Dupa aceasta scurti faz’ introductiva, asteapta linistit asigura- rea cd fi sa indeplinit rugimintea, "Ai cerut mantuirea lumii gia ta "Ai cerut si ti se dea mijloacele prin care se infaptuieste. ‘Nu poti si nu fii asigurat de acest lucru, 'Nu ceri decat s& se faca Voia lui Dumnezeu, Cerand esta, nu ceri de fapt nimic. “Afirmi un fapt care nu poate finegat. Spiritul Sfant nu poate decat sa te asigure ci tis-a indeplinit rugimintea. ‘Faptul cé ai acceptat trebuie s& fie un fapt real. "Nu e Joc de indoiald si incertitudine astizi. “Punem in sfargit o intrebare reald. "Rispunsul e simpla afirmatie a unui simplu fapt. “Vet primi asigurarea pe care 0 cauti Intervalele noastre practice mai scurte vor fi frecvente si vor fi dedicate evocarii unui simplu fapt. “Spune-fi astizi eat de des: ‘Am dreptul la miracole, bo 7 s. Partea | ‘Core-le de cate ori se iveste o situatie in care se impun. "Vei recunoay- te aceste situati. ‘Si, din moment ce te bazezi pe tine insufi pentrava sisi miracolul, esti total indreptait sa il primesti oricind il cer Aminteste-ti totodati, si nu te mulfumesti decat cu raspunsul perfect. ‘Daca vei fi tentat, spune-ti de indata: 'Nu aot da miracle ye resentimente, *Vieau doar ce imi ‘partie. Dummezew a stabilit miracle ca drept al mew. CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDEN {1 LECHIA 78 Fie ca miracolele sa inlocuiasca toate resentimentele. 1. Poate ef nn tie inc’ foarte clar ei fiecare decizie pe care o ici e 9 Gecize Tntre un resentiment si un miracol. “Fiecare resentiment sti a un paravan de intuneric si de urd in fafa miracolului pe care vrea siilascunda, i, ridicindw-linaintea ochilor, nu vei vedea miracolul de éupi el, ‘in tot acest timp ins, el te apteapta in lumina, dar tui vezi resentimentele in schimb. 2. Asti trecem dincolo de resentimente, si vedem miracolul in ‘schimb, "Vom inversa modul in care vezi nelasind vederea s3 se opreasc’ fnainte de-a vedea. "Nu vom astepta in fata paravanului de uri, cil vom cobori gine vor ridica ugor ochii, in ticere, si pe Tiul lui Dumnezeu, 3. Elte asteapti in spatele resentimentelor tale gi, cind file cobori, iti va aparea in lumina stralucitoare in care a stat odinioara fiecare {ai fiecare resentiment ¢ un obstacol in calea vederii si, cind e ri- il vezi pe Fil lui Dumnezeu acolo unde a fost mereu. El sti in lamin’, dar tu ai fost in intuneric. ‘Fiecare resentiment a ingrogat intunericul si nu ai putut si vezi : 4, Astizi vom incerca sa il vedem pe Fiul lui Dumnezeu. *Nu vom ‘admite si fim orbi la adresa Iui; nu ne vom vedea resentimentele. 2Aga se inverseazi modul de-a vedea al lumii, cind ne reorientim privirea de la fricd la adevar. ‘Vom alege 0 persoand pe care ai folo- sito ca {inti a resensimentelor tale, vom lepiida resentimentele gi 0 ‘vom privi. ‘Cineva de care tie fri, poate, si pe care il uri; cineva pe care considert cli iubesti, dar te-a suparat; cineva care spui ca f-e prieten, dar ifi pare dificil uneori sau greu de multumit, pretentios, enervant sau infidel idealuhai pe care ar trebui si si-l accepte, potrvit rolului pe care i -ai desemnat, _ 5. Stipe care s8 ll alegi, numele hui fiva gi trecut prin minte, "Lu fi vor cere sé fil arate pe Fiul lui Durmnezeu, *Vazindu-l in spatele esentimentelor pe care le-ai cultivat la adresa Ini, vei invita oi ce stitea ascuns cit timp nu Fai vazut existi in toli si poate fi vizut. “Cel ce tia fost dugman {i-e mai mult decat prieten cand e eliberat si preia sfantul rol pe care ka desernnat Spiritul Sfant, Lasé-l si fie a7i mdatuitoral tu, “Acesta este rolul [ui In planul lui Dumnezeu Tat tu. 6, Intervalele practice mai lungi de astézi il vor vedea in acest rol ei incerca sa i fi in mintea ta, mai intai aga cum i consideri acum. ‘fi vei trece in revista lipsurile, greutétile pe care le-ai avut cu el, i duretea pe care fia provocat-o, negljena, si toate jignirile mi sari pe cre file adus, i vei prvi trapul eu defectele gi partie mai bine, te vei gindi a grselle ui chiar sila »pleatele™ I 7. Si Tl rugim apot pe Cel Care il cunoaste pe acest iui al lui Dumnezeu in ralitatea si adevaral lui sil privim altel $53 ne ve- dem mantuitoru strlucind in lumina adevirate iertir, ate nous tugam in Numele sfant al lui Dumnezeu gi al Fiului Sau, la fel de sfant ca El: ‘Si imi vid maintuitoruil in aceasta fapturd pe care mi-ai desers- nat sit fie cea pe care o rog si ru concdued la lumina sft ia care std, ca sf mt unese cu en. ‘Ochi teupului sunt inchigi gi, in timp ce te gandesti la cel ce te-a mihnit,lasa sai se arate mintii tale lumina care sti in el, in spatele resentimentelor tale. 8. Ceaicerut nu {ise poate refuza. “Mantuitorul t8u a asteptat mult asta, "Vrea sa fie liber sisi faca din libertatea lui libertatea ta. ‘Spiritul Sfént Se apleacs de la el la tine, nevazand nicio separare in Fiul lui Dumnezew, ‘lar ce vezi prin El vi va elibera pe amandoi. ‘Fii foarte linistit acum si priveste-ti mantuitorul plin de strilucire. "Nickun re- sentiment intunecat nu te impiedicd s& 1l vezi. “Ai Lisat Spiritul Sfant si exprime prin el ralul pe care I1-a dat Dumnezeu ea si fii mantu- it 5, Dumnezeu iti mulfumeste pentru aceste clipe linistite de ast in care fi-ai lepadat imaginile si ai vazut miracolul iubirii pe care fi |-a aritat Spiritul Sfant in locul lor. “Lumea si Cerul se unesc si iti multumeascé, cici nu exist Gand de-al lui Dumnezeu care si nit se bucure cind esti mantuit,si—odata cu tine — lumea intreaga 10, Ne vom aminti [ucrul acesta pe tot parcursul zilei si vom pre- ua rolul care ni s-a desemnat ca parte din planul de mantuire al lui Dumnezeu, nu dintral nostru. *Tentatia cade cand listim sf ne mai tuiasct flecare persoand inidlnita si refuzaim sé ascundem lumina et {n spatele resentimentelor noastr. "Fiecarei persoane intalnite ~ gi celor la care te gandesti sau pe care fri aduci aminte din trecut ~ las sa ise dea rolul de mantuitor, ca stil poti impartasi eu el. Pentru voi amandoi, gi pentru toti cei ce nu vad, ne rugam: ‘Fie ca miracolele st inlocuiasct toate resentimentele, LECTIA 79 Si recunose problema, ca sa se poati rezolva. 1. Oproblemi nu se poate rezolva daci ne sti care este. “Chiar daca rezolvat deja, vei continua s& o ai pentru ci nut vei recunoaste ci s-a rezoWvat, “lata in ce situatie se aflé lumea. ‘Problema separiri, cate e de fapt singura problema, s-a rezolvat deja. ‘Dar nu se tecu- noaste solutia pentru ci nu se recunoaste problema. 2. Inlumea aceasta, fiecare pare si aiba proprile lui probleme spe- ‘ale. ‘Dar toate sunt una gi aceeasi problema gi trebuie recunoscute ‘ca 0 singura problema daca e si se accepte singura solutie care le re- zolva pe toate. Cine poate si vada ci i sa rezolvat o problemi daca @ convins ci problema este alteeva? ‘Chiar daca i se da raspunsul, nu poate sé fi vad relevanta. 3. fn aceasta posturé te afli tu acum. *Ai rispunsul, dar esti hesigur care e problema, °Pari s8 te confrunfi cu o serie intreagi de probleme dife-te si, cand scapi de una, apar altele gi altele. ‘Par si e mai termine. "Nicio clipA nu te simti complet fri probleme gi npacat 4. Tentatia de-a considera problemele ca find multiple este tentatia de-a fine nerezolvata problem: ymea pare si ii prezin- te o multitudine de probleme, fiecare necesitand un rispuns diferit *Aceastii perceptie te pune intr-o postura in care capacitatea ta de-a rezolva probleme ¢ inadecvata, iar esecul ¢ inevitabil Nimeni nu ar putea si rezolve toate problemele pe care pare s& le aiba lumea. Par s& se prezinte la atatea niveluri, sub atatea forme variabile gi cu un con{inut atat de variat, inedt te confrunti cu o si- tuatie imposibild. ‘Privindw-le, panica gi depresia sunt inevitabile. ‘Unele apar pe neasteptate, chiar cind crezi ci le-ai rezolvat pe cele precedente. Altele rman nerezolvate sub norul negarii si reapar din Cand in cand ca sa te chinuiasea, inainte de-a se reascunde, tot nere- olvate. 6. Toata aceasté complexitate nu e decit o incercare disperats de-a ‘nu recunoaste problema si, agadar, de-a nu o lisa si fie rezolvati. °Dacd ai putea si recunosti ci singura ta problemi este separarea, indiferent ce forma ia, ai putea accepta raspunsul pentri ca i-ai ve- dea relevanfa, ‘Percepand constanta de la baza tuturor problemelor cu care pari si te confrungi, ai intelege ca ai mijloacele necesare si le rezolvi pe toa:e ‘i ai folosi aceste mijloace, pentru cd recunosti pro- blema. 7. In intervalele practice mai lungi de astizi vor intreba care este ba ooo —____Partea t problema si care ii este rispunsul. “Nu vom presupune c& stim om iners af ne eben mintle de tone postions at mirunte pe care credem ci le avem. “Vom incerca si ne dam searna dimusvendedionpea raion one aeeecas mat noastem. "Vom intreba care e aceasta problema gi vom astepta si ni se dea réispunsul,'Ni se va da. “Apoi vom cere si ni se dea solufia aceast problema, i nse va da, f & Exercitile de astizi vor reugi in masura in care nu insigti sa defi- nei prblema, Poatenuvelreus ate despinldetone sehen letale preconcepute, dar niin este necesar. Tote este necesa privesticu o oarecare indoialé realitatea versiunii tale despre nal brablemelor car teconfran Recunoscn! poem crest ecunogti cd ti s-a dat rspunsul, aga incit problema si raspunst pont reunite sf pot gis putea, nS SPU 9. _Intervalele practice mai scurte pe care le vom face astizi nu vor fi stabilite in functie de timp, ci de nevoie. *Vei vedea multe probleme asta, flecare cerdnd un rispuns. Eforturile noastre vor fiindreptate spre recunoasterea faptului ci nu exist decdt o singurd problema si un singur raspuns. “In aceasta recunoastere toate problemele sunt rezolvate. ‘In aceasta recunoastere e pace 10. Asti s4 nu fii amagit de forma problemelor, ‘De cite ori pare si se iveasca veeo dificultate, spune-ti repede: ‘ "Si recunose aceasta problems, casi se poata rezolva Melee dv ese Ga peace nt ut catia as maaan pam dices soko ts a eee bs | CULEGEKE Ui BARK 8 recunose ci mi s-au rezolvat problemele. 1, Daca esti dispus si iti recunosti problemele, vei recunoaste ci rnw ai probleme. ‘Singura ta problema central si-a primit rispunsul si alta nu mai ai, De aceea, trebuie si ili fi gasit pacea, ‘Mantuirea depinde, agadar, de recunoasterea acestei singure probleme si de infelegerea faptului ci s-a rezolvat, °O singura problemi, o singura solujie. “Mantuirea s-a tealizat. "Fi -a dat eliberare de tot conflict *Accepta acest fapt, si vei fi gata si ifiiei locul de drept in planul dumnezeiesc de mantuire, 2. Singura ta problema s-a rezolvat! *Repeta-fi asta mereu azi, cu re ‘cunostinta si convingere. *Ti-ai recunascut singura problemi, lisind astfel cale libera Spiritului Sfant sa ifi dea réspunsul lui Dumnezeu, “Ai lepidat amagirea si ai vazut lumina adevarului. "Ai acceptat ‘mantuirea pentru tine insuti aduednd problema la rispuns. “Si poti si recunogti rispunsul, pentru cd s-a identificat problema. 3. Aidreptul la pace astazi. “O problema rezolvata nu te mai poate supira, "Fi atent ins& sa nu uiti cd toate problemele sunt una si ace- asi. Multiplele lor forme nu te vor amagi cat timp fii minte asta, °O singura problem, o singura solutie. “Accept pacea pe care 0 aduce aceasta simpli afirmatie. 4. In intervalele practice mai lungi de astizi, vom reclama pacea care trebuie si fie a noastri cand problema gi rispunsul vor fi re- unite. *Problema a disparut cu siguran{3, pentru ci rispunsul lui Dumnezeu nu poate si dea gres. "Recunoscind-o pe una, ai recunos- ccut-o si pe cealalta, ‘Solutia face parte din problema. “Ti sa rispuns siai acceptat rispunsul. Esti mantuit 5. Las acum si fi se dea pacea pe care ti-o aduce aceast acceptare. Jinchide ochii si primeste-{i rasplata. "Recunoaste ci ti s-au rezolvat problemele. ‘Recunoaste ca ai iesit din conflict, c& egti liber gi imp- cat. "Mai presus de toate, tine ngura problema si ca problema are o singura solufie. “lata in ce consti simplitatea mantu- inii lata de ce reusita ei e garantata, 6 Confirma-ti astizi cat de des c& i s-au rezolvat problemele. "Re- peti ideea cu convingere profunda, cit mai des posibil. ‘Si fii cat se poate de atent si aplici ideea de astazi la orice problema concreti care sar puitea ivi. ‘Sptine roped: ‘Sa recunose cil aceasti problemi s-a rezolvat. 136 oe 7 2 Parteat 7. _ Sa fim hota astizi sii nu acumulim resentimente. 58 fim ho- {irafi sd scpim de probleme care nu exist’, *Mijlocul e simpla ones titate. Recunoaste, tard si te amagesti, care e problema, si vei recu- noaste negresitc4 s-a rezolvat. “ULEGERE DE EXERCIII PENI RU 91 LENE CULEGERET - a = 7 Partea 1- Recapitularee a l-a RECAPITULAREA a I-a LECTIA 61 Sieesaea Ideile pentru recapitularea de astiz sunt 1. Suntem gata acum de o nous recapitulare. Vom incepe dela sfar- iii Ee pat aetinerentl situl ultimet noastre reeapitulfr gi vom parcarge dou idei pe zi } ‘prima parte a fiecireizile va fi dedicat unei ide, iar partea a doua Cit sunt de stant ‘ fi rtea a e fant, eu care am primit functia de-a lumina humea! a zleivafi dedicat ceeilalte. ‘Vom avea un interval practicmai lun stm init tn fagasficendel mel Ree ee a $i frecvente intervale mai scurte in care le vom exersa pe fiecare in iN SEALE teed EL parte 2. Cind par si se iveased di i a ‘aeord circa cincisprezece minute flecirul interval, gindinducte mai : ind la ideile lel gla comentarileincluse in lect. “AcordA intr tei i patru minute ciliri lor pe indelete, de cSteva ori daci dorest, apot inchide ochii gi ascult ‘Repeta prima fazi a exerciilor daca simi cumva ci minteaince- es fro ia razna, dar incearci i petreci majo:tateatimpului ascul- 3. (2) Tertareae funcfia mea ca lumind ate {ind in iniste, dar cu atentie.*Te asteapta un mesaj°Ai incredere ch ee flvel primi “Adu-fiaminte cd if aparfine gi cl vrei 4, Nalisa i fi se latin hotirarea in fafa gindurilor care te distrag. 2Si nu ascund lumina lumi din mune. *Lumina lumii sd rizhata prin aceasta aparental “Aceast umbra se va rispitnainten buminii “Prin acceptarea functiei mele voi vedea lumina din mine. *i, in h ‘mina aceasta, funcfia mea lise va infitisa, clara si perfect neambigus, 'Di-{i seama ca, indiferent de forma pe care ar lua-o aceste ganduri, ‘ochilor mei. ‘Acceptarea mea nu dey cle nu av nici inteles, nici putere. “Inlocuieste-le cu hotirarea ta de-a mele fun ect ich ru inelg etarea?Amncnedoe ek co reui, “Nu uita cd voia ta are putere asupra tuturor fanteziilor si vise- mind, o voi vedea aga cumente nn nreuere nah ch fn lor. “Ai incredere ci te va ajuta si iegi din ele gi te va duce dincolo de 4 In aplicarea acesteiidei pot fi incluse urmitoarele forme concrete: toate 5, _ Priveste aceste intervale practice ea pe nigle exercifii consacrate ‘iGtudew Wiviatan chi, adeviralui gt vif. Retuad a8 te pleczitn digresun, val pi dered ead sinduri de moarte. "Te-ai consacrat mantuirii ‘Fit hotdrat in fiecare +i separ facie rt ol 21s nu ii lagi functia neimpl inooneaane seers 6. Reafirmisthotdrivea gn intervalele practice mai seute,foo- Na wl ole ata tars cp stdin, sind forma initialé a ideii pentru aplicatile generale, si forme mai concrete cand e nevoie de ele. Comentarile care insofesc enunful ideilor contin cateva forme concrete. 'Dar nu sunt decat niste suges- ti. ‘De contat, nu cuvintele pe care le folosesti conteaz’. (CULEGERE DE EXERCITI PENTRU STUDENT! LECTIA 82 Astizi vom recapitula urmatoarele idei: 1. (8) Lumina lumii aduce pace fiecirei minfi prin iertarea mea, Yertarea mea e mijlocul prin care lumina lumii isi giseste expresie prin mine. “lertarea mea ¢ mijlocul prin care devin constient de lumi- na lumii din mine. ‘lertarea mea e mijlocul prin care lumea se vinde- ci impreund cu mine, °Sa iert lumea, agadar, ca s8 se vindece odati 2, lata céteva sugestii de aplicare concreti a acestel idei *Pacen din minten nea sit se extinda la a ta, [nwmel. “iptdgese lumina lumii cu tne, nme. ‘Brin ertaren mes ot sod asta aga cum est. 5. (64) SA nu imi uit functia. pentru ci vreau simi aduc aminte de ele meu. ’Nu imi pot indeplini functia dacé o uit. "lar, dack nu imi indeplinesc funetia, nu voi trdi bucuria pe care mi-o hirizeste Dumnezeu 4. lati citeva forme concrete potrivite pentru aceasta idee: 24 nu folosese asta pentru a ascunede se mine propria mea func. *Vreau a fotosese asta ca pile de-a-mi indeplini unctia, “Dexi asta ini amenint eul, nu imi poate schimbe nicicum functia 140 Pa = Recapitularea a I-a LECTIA 83 Si recapitulim astizi urmatoarele idet 1. (65) Singura mea funcfiee cea pe care mi-a dat-o Dumnezeu. *Nu am alti functie decat cea pe care mi-a dato Dumnezeu. "Re. cunoasterea acestui Iucru mi elibereaza de tot conflictul, pentru ca inseam ca nu pot avea obiective conflictuale. “Cu un singur scop, sunt mereu sigur ce si fac, ce si spun si ce si gandesc. "Toata indoia- la trebuie si dispard cind adeveresc cd singura mea functie e cea pe dato Dumnezeu. 2. Aplicatiile mai concrete ale acesteiidei pot lua formele urmatoare: "Felul in care percep asta nu int schimibat functia. “Asta nu mi dao functie diferita de cea pe care mi-a dat-o Dumnezeu. ‘Si nu folosese asta pentru a justifica o functe pe care nit mi-a dat-o Dumnezeu, 3. (66) Fericirea mea gi functia mea sunt una. “Toate lucrurile care vin de la Dumnezeu sunt una. “Ele vin din Uni- tate gi trebuie primite ca find una. Indeplinirea functiei mele e feri- cirea mea pentru ci ambele provin din aceeagi Sursa. "lar, dacd vreau. si imi gisesc fericirea, trebuie si inv si recunose ce ma face feri- cit. 4. lata cteva forme utile pentru aplicarea concreti a acestei idei: “Asta mu poate st separe fericirea mea de functia mea Unitaten dintrefericirea men si funcfia mea rimine total neafectati de asta. *Nimic, inclusiv asta, nu poate justificailuzia fericirit separat ce funcfia mee. (CULEGERE DE EXERCITU PENTRU STUDENT! __ LECTIA 84 lati ideile pentru recapitularea de astiz: 1. 67 Tubirea m-a creat asemanator sie. 4sunt aidoma Creatorului meu. 7Nu pot sa sult, nici si pierd si nici si mor. ‘Nu sunt un trup. “Astazi vreau sit imi recunosc realitatea, “Nu ma voi inchina la idol, nici nu imi voi ridica propriul concept de sine pentru a inlocui Sinele meu. ‘Sunt aidoma Creatorului meu, lubirea m-a creat asemanator siesi. 2, Iatd cateva forme concrete care te pot ajuta si aplici aceasta idee: 5a mu imi ud in asta o ilucie de sine. *Privind asta, sit imi aduc aminte de Creatorul mew. ‘Creatorul meu mu a creat asia asa cum tmi apare mie. 3. 68) Iubirea nu are resentimente. 2Resentimentele sunt total strdine de fubire. “Resentimentele ataci iubirea si i fin lumina obscura. ‘Daci am resentimente, atac iubirea si imi alac, prin urmare, Sinele. “Sinele meu imi devine astfl strin “Astazi sunt hotirat si nu imi atacSinele, ca si pot si imi aduc amin- te Cine sunt. 4. La aplicarea acestet idei pot contribui si urmatoarele forme concrete: “Asta nu mil indreptateste simi neg Sinele. Nu voi folosé asta pentru a atacaiubirea. “Si nu mila ispitit de asta ca st md ata wa $e _Partea 1- Recnpitularea a tia LECTIA 85 Recapitularea de astizi va cuprinde urmitoareleidei '-@) Resentimentele mele ascund lumina lumii din mine. acest acu, ce nevoie mai am ds rosea ic sascund lumina. ‘Resentimentole si urna mi pot merge mand in mand da lumina gl ene ieee A oe ee ae a vad, trebuie si imi lepad — 2: Poi aplci concret ideea in formele urmitigee {Sa mu folosese asta ca obstacol in calea vederi jLiomina tumii va sputbera asta : ‘Nu am neooie de asta. *Vreau si vit, 3.70) Mantuirea mea vine din mine, *Astizi voi recunoagte unde: ste mai unde este mantuirea mea. "Ea e in mi rn irasit mintea mea. ‘Nu o voi cduta in afaré "Ni i f afar’, ca apoi si fie ad "Du, diskented oe e ale ideii se potrivese aplicatiilor mai concrete: 2a mu mil las ‘spt de ata sii °Nu voi ldsa asta si stea mele mintuir ‘Asta nu are puterea st sconta mantuiren din mine, i caut mantuirea in afara mew {nm calea constientizarii Sursei propriei 3 (CULEGERE DE EXERCITII PENTRU STUDENT! LECTIA 86 Urmatoarele idei sunt de recapitulat astazi: | 1.71) Numai planul dumnezeiesc de mantuire vz funcfiona, *Nu are sens sé caut méntuirea la intimplare. “Am vizut-o in multi gi in multe, dar cand am incercat s& pun mana pe es, ia-o de unde nu 4Am inteles gresit unde este. “Am infeles gresit ce este. “Nu voi mai porni in ciutiri zadamice. Numai planul dumnezeiesc de mantuire | va functiona. ‘Si ma voi bucura pentru cé planul Lui nu poate si dea re. 2 {ath cdteva forme sugerate pentru aplicarea concreta a acestelidei: 2Planul dumnezeiesc de miintuire mit va miei de felut in care percep asta “Asta mu face exceptie de la planul dumnezeiese de méntuire. 454 percep asta mumai in lumina planiiuti dumerezeiese de méntuire, 3. 7m) Resentimentele sunt un atacla adresa planului dumnezeiesc de mintuire. *Resentimentele sunt o incercare de-a dovedi ci planul dumnezeiese de mantuire nu va functiona. "Dar numai planul Lui va functiona, ‘Prin resentimentele pe care le am, imi exclud din constienta singura speranga de-a-mi gisi mantuirea. ‘Nu vreau si imi mai zidamicese propriile interese in acest mod dement. “Vreau sé accept planul dum- nezeiesc de mantuire sisi fi fericit, 4, Aplicatiile concrete ale acestei idei pot lua urmétoarele forme: “Uitindu-ma la asta, aleg tntre percepfie gresitd si mantuire. i SDacit wid in asta temeiuri de-a avea resentimerte, ' ‘nu voi vedea temeiurile mintuirii mele | “Asta cere mintuire, nu atac. — Partea 1- Recapitularea a U-a LECTIA 87 Recapitularea noastrii de astzi va parcurge urmatoarele id 1. 73) Voiese sa fie lumina *Astizi imi voi folosi puterea voinfei. "Nu e voia mea si orbeciiesc prin Intuneri, speriat de umbre si inspaimantat de lucrur iveale gi evizute, “Lumina imi va fl astizicluza, °O voi urma unde ma luce si voi privi numai ce imi arati ea. “Astazi voi tr ae imi arata ea. “Astizi voi trdi pacea percep- 2. In aplicaile concrete, te vor ajuta urmétoarele forme ale ide “Asta nu poate ascunde lumina pe cae e voa mea si ov. Tu sta cu mine in lumina, nue]. “tn lumina, asta va arta afl. 3. 74) Nu exista alta voie decat a lui Dumnezeu, *Astiai sunt in sigurants pentru cd nu exist alt voie deci lui Dumnezeu, ‘Pot si mi tem numai cind cred ci exist o alt voie Tncerc si atac numai cind ma tem, si numai cAnd incere si atac pot Si cred ci mive ameninfath siguranfa vesnic, “Astizi voi recunoasle ci toate acestea nu s-au intimplat. ‘Sunt in siguranfa pentru cd hu exist alti voie decit a lui Durmnezeu, 4. Tati citeva forme utile pentru aplicarea concret a ideti de ast 5a percep asta in concordant cu Voia lui Dumneze 3E Voia lui Dumnezeu, si totodata sia mea, ea tu, [nme] i fit Fil Li. anne ‘indiferent cum o vd, asta face parte din Voia lui Dummeceu pentru mine. E LECTIA 88 ‘Astizi vom recapitula urmatoarele idet: 1,09) A venit lumina. tac, aleg pur si simplusi recunose cee dij uti “Atacl g esentimentee nt Se a aleg intotdeauna intre adevir es A vend lumina, 7Nu pot s& aleg deca : A inlocuit intunericul, iar intu- and mantuire in loc de = Alegiind mantuire in loc dé deja. "Mantuirea e o dec: sunt, ca si poati fi alese. jiluzie, intre ce e si ce nu n Jann petra cl nua alternativa nericul a disparut, 2, Urmatoarele forme se vor tei dei dovedi utile in aplicarea concreti a aces- 2 Asta mu inti poate arta nicl pic de intuneric ccici a venit lumina, Lumina din tine, [numel, € Vea si id in asta numa ce tot ce vreau sf wid 4,7 Nu sunt supus altor egi decit celor dumnezeiesti ibertitii mele. Nu sunt supus altor legi Sgufar numai din cauza credinget mele eal asupra mea, Sunt liber cu desivar- pia celor dumnezeiestl Tar ta declaratia perfect a decit celor dumnezeiesti siile dau putere asupra mea. fn ele, Ele nu au niciun efect fire de efectele tuturor legilor, cu exce jegile Lui sunt legilelibertti 4. Pentru aplicarea acestei idei, concrete {ti vor fi de folos urmatoarele forme -Felul in care percep asta imi aratt cl mai cred in legi care nu exist in asta vid numai lucraren 454 tas si lucreze in asta legile ‘mu ale mele. Legilor lui Dumnezeu. Sui Dumneze, _Partea t- Recapitularen a Tea LECTIA 89 lati ideile recapitulative de astizi: 1. 7) Am dreptul la miracole, *Am dréptul la miracole pentru ci nu sunt supus altor legi decat ce- lor dumnezeiesti. "Legile Lui ma elibereaz de toate resentimentele sie inlocuiese cu miracole. ‘lar eu vreau s& accept miracolele in lo- Cul resentimentelor, care nu sunt decat iluzii care ascund miracolele de dincolo de ele. “Acum vreau si accept numai ce ma indreptatese legile lui Dumnezeu si am, ca si se poatd pune in slujba functiei pe care mica dat-o Fl 2. Te pofi folosi de urmatoarele sugestii de aplicare concreti a id *Dincoto de asta existt un miracl ia care sunt i ‘St nu am resentimente fafa de tine, numel, ci in schimb miracolul care if aparfine. ‘Vazuiit ew adewirat, asta imi oferd un miracol. 3. (78) Fie ca miracolele si inlocuiasca toate resentimentele. 2Prin ideea aceasta, imi unesc voia cu a Spiritului Sfant gi le percep ca tuna singurd, "Prin ideea aceasta, imi accept eliberarea din iad. ‘Prin idea aceasta, exprim cit sunt dispus s& mi se inlocuiascd toate ilu- ziile cu adevirul, potrivit planului dumnezeiesc de mantuire a mea SNu vreau sai fac excepfil si nici substituiri. “Vreau tot Cerul si numai Cerul, tocmai ce voieste Dumnezeu si am. 4. lata cateva forme concrete utile pentru aplicarea acestel idei: ’Nu voi fine acest resentiment in afara méntuirii mele °Sa ni se inlocuiasct resentimentele cu miracole, [numel, *Dincolo de asta sti miracolul cu care mi se inlecuiese toate resentimentele ‘CULEGERE DE EXERCITU PENTRU STUDENT _ o> LECTIA 90 In aceasta recapitulare vor folosi uematoarele idei: 1. 99) Si recunose problema ca si se poata rezolva. 25a imi dau seama astizi cA problema e intotdeauna 0 oarecare for- mi de resentiment pe care vreau sito cultiv, Si infeleg, totodats, i solutia e intotdeauna un miracol cu care las resentimentul s8 fie inlocuit.‘int&rind lectia c& existi o singura problema gi o singura so- lutie, astizi vreau si imi amintesc simplitatea méntuirii, Problema este tin resentiment; solutia este un miracol. ‘$i invit solufia la mine iertindu-mi resentimentul si primind cu bucurie miracolul care locul 2 Ideca se poate aplica in mod concret in formele urmitoare: °situata aceasta fi puoe in fa o problemit pe care o vreau rezaloata °Miracolul din spatele acestui resentiment mi-o va rezoloa *Rasprnsul la aceasta problema e miracolul pe care il ascunde, 4. (60) $4 recunose c4 mi s-au rezolvat problemele. 2Par sam probleme numai din cauzi ci folosesc timpul gresit. Cred ch problema vine mai intai gi cd trebuie s& treaci ceva timp inain- te de-a putea fi rezolvata. ‘Nu vad cd problema gi raspunsul apar simullan, ‘$i asta din cauza ci nu imi dau seama, deocamdat’, ci Dumrezeu a pus rispunsul impreund cu problema, ca timpul si nut Je poati separa. ‘Spiritul Sfant ma va invata acest lucru, dac’ I! las 75i voi infelege ci e cu neputinta si am o problema care si nu se fi rezolvat deja. : 4. Tati citeva forme utile pentru aplicarea concreta a acestei idei: Nu trebuie 5 astept se rezolve asta. >Raspunsul la aceasta problem mi sa dat deja, act oreaw stil accept “Timpul nu poate separa aceasta problema de solutia ei. 8 Partea 1 LECTIA 91 Miracolele se vid in lumina. 1. _Eimportant sa jinem minte ci miracolele gi viziunea merg ne. apiirat man in mana. ‘Lucrul acesta trebuie repetat cat de des. 'E o idee fundamentala in noul tu sistem de gindire si in percepia pe care o produce acesta, ‘Miracolul este mereu prezent. ‘Prezenta Tui nu e cauzaté de puterea ta de-a vedea; absenfa lui nu e rezul- tatul nereusitei tale de-a vedea. ‘Numai constienta miracolelor iti este afectati. “Le vei vedea in lumind, iar in intuneric nu le vei vedea. 2 Pentru tine, agadar, lumina este cruciala. *Cat timp ramai in ‘ntuneric, miracolul raméne nevazut. ’De aceea esti convins ci nut este prezent. ‘Asta rezultd din premisele din care vine intunericul. "Negarea luminii duce la nereusita perceperi ei. ‘Nereusita de-a percepe lumina este perceperea intunericului. “Lumina fi-e atunei inutild, chiar daca este prezenta. ‘Nu te poti folosi de ea pentru ci prezenja ei ifi este necunoscuta. “lar realitatea aparenta a intune- ricului face idea luminii de neinfeles. Sunda curati nebunie sa fi se spund cA un lucru pe care nu il vezi e de fapt prezent. °E foarte greu sa fii convins ci e curat ne- bbunie sa nu vezi ce e gi si vezi, inschimb, ce nu e. *Tu nu te indo- iegti c ochii trupului pot si vada. ‘Nu pui la indoiald cd imaginile pe care {i le arata sunt realitatea. "Ti-ai pus credina in intune! nu in lumind., ‘Cum pofi si inversezi asta? "Tie fi-e cu neputint’, dar mu esti singur in asta 4. Bforturile tale, oricat ar fi de mi {i-ai da seama cat de mare e puter i, au un sprijin puternic. ‘Dac aceasta, indoielile tale s-ar ri- sipi, “Astazi ne vom dedica incercirii de-a te lisa si simfi puterea aceasta. ‘Cand vei simti puterea in tine, 0 putere care iti face toate miracolele ugor accesibile, nu te vei indoi. ‘Miracolele pe care le ascunde senzatia ta de slabiciune vor salta direct in congtienta ta nd vei simti puterea aceasta in tine. ri, cite zece minute de rigaz in care 5. Rezervi-ti astizi, de t ‘ncerci if lagi in urma sla ceva ce se realizeaza foar- te simplu, pe masura ce te instruiesti cd nu esti un trup. 'Credinta trece la ce vrei gi iti instruiesti mintea in consecinta. ‘Voia ta rima- ne profesorul tu, iar voia ta are toata puterea si faci ce doreste. “Te poti desprinde de trup daca vrei. ‘Poti simfi puterea in tine. 6. _Incepe-ti intervalele practice mai lungi cu enunfarea unor rela {ii cauzale adevarate: 9 ef PENTAUSTUDENT ‘Miracolee svt in Lurid Ochi truputui nu percep lui ‘Dar eu nu sunt unt trup.*Ce sunt? pentru exerciile de astizi aver nevoie de intrebarea cu cae £8 fo- hele acest entinf "Ce crezi ch egti e o convzngere care trebuie desfi- Che oe epi cu adevazattrebuie si ii fie revelat. ‘Convingerea cch esti un trup necesita corectie, fiind o greseala. WAdevarul tau de Siectace ape la puterea din tne i te fack s8 congtlentizeziceascun- de aceasta greyealé. 7a seta na eg un trup, ce esti? *Trebuie si congtientizezi ce anume {oloseste Spiritul Sfant pentru a inocu ima inea unui trup din min- tela ebui Xsimceva in are sf crezi cand muumal rez fn up eae ad resimfi cu adevarat aliceva, ceva mai solid si mai sigu, ci vjemn de eredinfa ta; cova care exist, ceva cu adevirat Present ceiseck om egti un trup, ce egi?“Pune-fi scent intrebare'c® teat estiatea si pettece-fi apoi chteva mints sind s8 fi s° conectes gandurileeronate despre Prributele tale gis le inlocuiasc opusiilor. Spune, de exemplu: Nu sunt slab, sunt tare. SN sunt neputincios, ci foarte puternic, Iu sunt limita, ci nelimitat Nu sunt neincreator,c sigur. Nu sunt oiluze, co realitae Nu pots cad i intumerc cf hum 9. fradoua faz a exercitiului, ‘sespre tine. *Concentreazi-te si resim{i mal ales Puen, fine minte desPre seratile de sldbiciune sunt asociate cu convingeres ch est Sin up, o convingere gresit care nu meritd credit S{nncearca sii araghcredinja acordatS, chia so clip&. Te vel obi Pe parcurs SHiH pul credinfa in ce e mai demu din tine i 1a Rexeazi-te tot restul intervalului practic, ncreadoe a efor Ole tale, oriedt de mic, sunt susfinute pe deplin de pelct tui Dumneveu gi de toate Gandurile Sale. ‘Tocmal din aceite Gandurit vva-veni puterea. "Tocmai prin sp ya vent Payor ni cu tne in acest interval practic, tn care OP esti un scop asemndtor cu al seat am ale, penta c& puterea Lor este ata. ‘Puterea Lor devine ‘ochii tai, ca si poti vedea. 11. De cinci sau gase ori pe reaminteste-{i ci miracolele se incearci s& resimti aceste adeviruti je vei simi puterea rijinul Lor puterni Lor. "A Lor este lumina in care vo cord, la intervale destul de rogues 9% vid in lamin’. "De asemenea, fila 150 - __ Partea sb ntampini orice tentatie cu ideea de astizi. s8fntimpin orice eta cu ideea de ati. In acest sop special “Miracolele se wid in lumina ‘Sa mu imi nchid ochi din cauza acestui lucru. 131 CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! LECTIA 92 Miracolele se vid in lunin§, iar lumina gi puterea sunt una. 1. Idea de azi e o pretungire a celei precedente. *Tu nu concepi lu- ‘mina ca putere si intunerical ca slabiciune, ‘Cici nofiunea ta despre ‘vedere e legati de trup, side ochii gi creierul acestuia. ‘De aceea crezi 8 poti st schimbi ce vezi punindu-ti buctfele de sticlé dinaintea ochilor. °E una dintre multele credinte magice care decurg din con- vingerea ci esti un trup si ed ochii trupului pot si vada 2. Deasemenea, crezi ci creierul trupului poate si gandeasc’. "Daci ‘ai infelege natura gandiri, nu ai putea decat si razi de aceasta idee ‘Smintitd.E ea si cum ai crede c& tii chibritul care aprinde soarele git ddd toatd cdldura; sau ci ti lumea in palma, strdns legat pand fi dai tu drumul. ‘Dar asta nu e o prostie mai mare decat sa crezi ci ochit trupului pot si vada gi creierul si gindeasca. 3, Puterea fui Dumnezeu din tine este lumina in care vezi, dupa ‘cum tot a Lui este gi Mintea cu care gandesti.‘Puterea Lui if neaga slabiciunea. 'Slibiciunea ta e cea care vede prin ochii trupulu, seru- tind intunericul cu privirea si igi vadd propriul chip: cei mic, slabi, suferinai si muribunzi, nevoiasi, neputinciosi si inspaimantati tristi, siraci, infometati gi mohoraji. ‘lata ce vede prin ochi care nu pot si vada $i sf binecuvanteze. 4, Puterea trece cu vederea peste toate aceste lucruri vazdnd dinco- lo de aparente. “igi ine privirea afintité asupra luminii de dincolo de cle, Se uneste cu lumina, din care face part. ‘Se vede pe ea. “Aduce lumina in care apare Sinek tu. “in intuneric percepi un sine care nit exist ‘Puterea este adevarul despre tine; slabiciunea e un idol, fals venerat $1 adorat, ca puterea si fie spulberati si intunericul si dom- neasci unde Dumnezeu a hotirat si fie luming, 5. Puterea vine din adevar si rasfrange lumina data de Sursa ei; slabiciunea reflecta intunecimea celui ce o face. "E bolnava si vede boali, care e ca ea. "Adevarul e tun mantuitor, si nu poate voi decit fericite $i pace pentru tof. ‘El igi di puterea tuturor celor ce o cer, in rmisurd nelimitatd. El vede ca lipsa in oricine ar fio lipsa in toi. ‘Aga cc igi dd lumina ca sa vads toti si si beneficieze unanim, ’Puterea lui fc impartisitd, a le aducd tuturor miracolul in care se vor unin scop, jertare si iubire. Slabiciunea, care priveste in intuneric, nu poate si vada un scop ‘in iertare si in iubire. “Ea vede totul ca deosebit de ea gi nimic de impartisit in lume. Judecd gi condamna, dar nu iubeste, “Rimane in ‘ntuneric si se ascunds, si viseaza cd e puternicd, biruitoare, victor 132 a _Parteat ‘asi asupra limitrilor care nu fac decit 8 crea 1a dimensiuni enorme. — 7. Se teme de ea ins, se atac, se urdgte, tari a insig,se ata, se urdgt, iar intunericul a tote vee, lisindi Vise afl de iniicosionce ca e ‘Mireale icin exists, numai urd. "Ea se separa de ce vede, in timp ce lumina cine 1 de ce vede, in timp ce lumi soce oes een eee are © vezi. "Ea nu se schimbi, nu pAlpdie si nu se stinge. Ni Jumina puterie constant, ca iubirea de sigur’, ves cere in zadar abt pate de vedere eg nimen, ota cea recut pragul, nu poate s8 plece fird un mix vii ira pu Pragul nu pate sp tun miracol in privii, fir putere si pPilere din tine if vaoferitmina gf va cAliui vederea, ina ~ibovest! asupra umbrelordeparte pe care fle furizeaza chit te Pala caste pot amg. "Puterea st lumina se unescin tne sun se nes Sele a gla fe imbrtgeze ca al Bu Acest stoi amici tel sik il gisim gis folosim ca Seren Seren es 8 Fil Lui afeapt acum si Se reintlneasc pe Sine pent af 10, Si acordim astdzi de doua ori cite dous im astizi de dou or cite douazeci de minute atl acest nie Laie aus fa Sine. Puees Lat ef lumina in care ised darul veer. lei, tun), putn din inter i vom exersa vedere in lumina, inhi ech trp rugiind adevirul si ne arate cum si gisim local de intlnire ol sine. Jui cu Sinele, unde lumina si puterea sunt una a 1s. ‘om exersa asl dimineaja sera, ‘Dupa intniea de dimi- "nea vom ols ziua pentru ane pregt pentru clip cind ne von ina’ din nou, cu increder, sears rpotim et de des putem ideea zie, isi recunoastem cf suntem ini inte veder lui din intuneric la lumina, unde se pot percepe numai miracole.” SCH in intuneric pnd 9. participa ERCITH PENTRU STUDENT! LECTIA 93 Lumina gi bucuria gi pacea igi au locul in 4, Consideri c& in tine igi au locul riul, intunericul gi pacatul 'Conside:i ci, daca cineva ar putea si vada adevarul despre tine, svar scubi si ar fugi de tine ca de un garpe inveninat. ‘Consideri ci, daca {i s-ar dezvalui adevarul despre tine, te-ai cutremura de o groaza alat de cumpliti, inct te-ai repezi sa iti pui capat vietii cu propriile tale maini, fiindu-{i imposibil si mai traiesti dupa tot ce ai vazut. 2. Aceste convingeri sunt atat de ferm intiparite, incat e grew si fi ajutat s& vezi c& nu au niciun temei. 7E evident ci ai facut greseli °C fi-ai chutat mntuirea in moduri ciudate; cd ai fost amagit, ca ai amagit,c& te-ai speriat de fantezii prostesti gi vise turbate; si ca te-ai inchinat la idoli facuti din pulbere si praf - toate aceste lucruri sunt adevdrate potrivit convingerilor tale de acum. 3. Asti le punem la indoiald, nu din perspectiva considerentelor tale, ci dintr-un punct de referinta foarte diferit, din care asemenea ganduri desarte nu au niciun infeles. ’Aceste ganduri nu concordat cu Voia lui Dumnezeu. °EI nu impartageste cu tine aceste convin- geri trisnite. “Asta e de-ajuns si arate ci sunt eronate, dar tu nu percepi ci e aga. 4. De cenu ai fi incantat la culme sa primesti incredinfarea ci tot raul pe care crezi ci l-ai facut nu s-a facut nicicind, 8 toate paica- tele tale nu sunt absolut nimic, ci esti la fel de pur si de sfant cum ai fost creat, si cd lumina gi bucuria gi pacea isi au locul in tine? imagines ta de sine nu poate fine piept Voii lui Dumnezeu. "Tu crezi ca asta e moarte curata, dar e viata. ‘Te consideri distrus, dar esti mantuit. 5. Sinele faurit de tine nu e Fiul lui Dumnezeu. ‘De aceea, sinele acesta nu exist’. °Si tot ce pare sa facd si si gandeasci nu inseamné nimic. ‘Nu e nici rau, nici bun. °E ireal gi nimic mai mult, "Nu se lupta cu Fiul lui Dumnezeu. ’Nu il raneste gi nici nu ii atacd pacea. "Nua schimbat creatia, nici nu a redus la pacat eterna nepicatoge- nie, nici ubirea la urd. °Ce putere poate sa aibé acest sine pe care |-ai fauriy, din moment ce vrea si contrazica Voia lui Dumnezeu? 6. Nepacatogenia ta e garantati de Dumnezeu. “Lucrul acesta tre- buie repetat tot mereu, pind se accepta. "E adevarat. ‘Nepacatose- nia ta e garantata de Dumnezeu. *Nimic nu o poate atinge, nimic rnu poate schimba ceea ce Dumnezeu a creat eter, ‘Sinele pe care I-ai faurit, rau gi plin de pacat, e lipsit de infeles. ’Nepacitoyenia isa Partea T tae garantaté de Dumnezeu, local in tine 7. Mantuirea cere acceptarea unui singur gand: esti asa cum treat Dumnezeu, nu ce ai fcut din tne. ‘indiferent ce bs cone ices fai facut, esti aga cum te-a creat Dumnezeu. ‘Indiferent ce greyeli ai ficut, adevirul despre tine rimane neschimbat.‘Creafiae vegni- ca $i imuabila, “Nepicitosenia ta e garantati' de Dumnezeu, "Esti 64 vei fl intotcleauna exact cum ai fost creat. “Lumina si bucuria gi pacea tine pentru c& Dumnezeu le-a pus acolo. §: _Inintervalele practice mai lungi de astizi, din care vei trae cel mai mult folos daca le faci in primele cinci minute ale fiecirei ore in care esti treaz, incepe cu afirmarea adevarului despre creatia ta: iar lumina si bucuria gi pacea igi au “Lumina si bucuria si paces fi au lcul in mine. 'Nepiitosenia mea e garantati de Dumnezet ‘Leapidi-{i apot nesibuitele imagini de si i restuli iif apo gini de sine si petrece-t restul inter- valului practic incercand si resimgi ce fi-a dat Dumnezeu, i ce ai dispus tu sé ai. PSS St Remeses loa 9. Bi fie ce a creat Dumnezeu, fie ce ai fiurit tu. °U; tD 1 fie ce ai faurit tu. Un Sine e adeva- = celalalt nu exista. “Incearci si resimfi unitatea unicului titt Sine. Incearcd si apreciezi Sfinfenia acestui Sine gi iubirea din care a fost. creat. “Incearcé si nu perturbi Sinele pe care L-a creat Dumnezeu vi fii tu, ascunzandu-I mérejia in spatele méruntilor idoli ai rhulut gi ai plcitogeniei, pe care i-ai facut sill inlocuiasc®. “Lasa-l ct he Ey Tatd-te: Acesta esti Tu. "lar lumina gi bucuria gi pacea igi aa Jocul in tine pentru cd aga gi este 10. S-ar putea 88 nu fii dispus sau sim i i sau si nu pot si folosesti primele cinei sinute ale fei one Pei aceite exerci. "ncearch totaal 0 faci cnd iti este cu putin{a. ’Adu-fi aminte cel putin si repeti ginduri la fiecare ori: e ee ‘Lumina si bucuria si pacea si au locul in mine. "Neptcitosenia mea e garantati de Dumnezew. “Incearci apoi si petrec cel putin un minut cu od seama c& afirmi astfel adevirul despre tine. 11, Daci se ivegte vreo situatie care pare tulburitoare, imprigtie ra- Pid iluzia friit repetnd inci o data aceste ginduri, ‘Dacd esti tentat si te superi pe cineva, spune-i in gand: chisi, dindu-fi {Lumina 5 bucuria si pacea igi au locul ine tne ‘Nepicitosemia tae garantatl de Dumnezeu 135 CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENTI *Astizi poti face mult pentru mantuirea lumi. “Pofi face mult astizi ‘si te apropii de rolul pe care {i |-a desemnat Dumnezeu in cadrul ‘mintuirii. $i poti face mult astazi si aduci minti tale convingerea ci idea zilei e pe deplin adevarata. 156 LECTIA 94 Sunt aga cum m-a creat Dumnezeu, 1. Astizi continudim si abordm singura idee care aduce mantuire eplin’, singura afirmatie care face neputincioase toate formele de tentafie, singurul gind care reduce eul la ticere gi il desface total Esti aga cum te-a creat Dumnezeu, ‘Sunetele acestei lumi amutesc, imaginile acestei lumi dispar si toate gandurile pe care le-a detinut vreodati aceasta lume sunt sterse pentru totdeauna de aceasta sin- ‘gurd idee, ‘lata mantuirea realizata, “lata luciditatea redatt 2. Lumina adevarata e putere, iar puterea este nepacitogenie. *Da- rimdi cum te-a creat Dumnezeu, trebuie si fli puternie gi lumi na trebuie sa fie in tine. ‘Cel Care f-a asigurat nepicitogenia tre- buie si fie, negresit, $i garantia puterii si a luminii, ‘Esti asa cum te-a creat Dumnezeu. “Intunericul nu poate ascunde slava Fiului lui Dumnezeu. “Tu stai in lumina, puternic prin nepicatosenia in care ai fost creat gi in care vei ramane pentru toata vesnicia, 8, Astiizi vom consacra din now primele cinci minute ale fiecaei ‘ore de trezie incercirli de-a simfi adevarul din tine, *Incepe aceste perioade de cercetare cu urmitoarele cuvinte: °Sunt aga cum ma creat Dumnezu. “Sunt Fiul Lui pe vece. “Inceared acum s& ajungi la Fiul lui Dumnezeu din tine. “E Sinele care nu a pAcituit nicicind gi care nu $i-a fiurit o imagine, un chip, cu care si inlocuiasci realitatea, ’E Sinele care nu Si-a pirisit niciodata ciminul pe care il are in Dumnezeu, ca si cutreiere lumea la voia intamplarii."E Sinele care nu cunoaste frica si pentru Care lipsa, su- ferinta si moartea sunt de neconceput. 4. Ca si atingi acest obiecti, nu ti se cere decat s8 renunti la toti idolii sila toate imaginile de sine; si lasi in urma lista de atribute, bune gi rele, pe care {i le-ai desemnat; i si astepti adevarul intr-o ex pectativi ticutl. ‘Dumnezeu fnsusia fagdduit cl acesta va fi revelat tuturor celor ce o cer. °Tu ceri acum. ‘Nu poti si nu reusesti, pentru i nici El nu poate si nu reuseasca. 5. Dac nu rispunzi cerintei de-a exersa in primele cinci minute ale fiecarei ore, reaminteste-fi cel putin la fiecare ord: Sunt asa cum ma creat Dumneze *Sunt Fiul Lui pe vece. 7 Aspune ast cit de desc esi aga cum tea creat Dumneze ‘Spun ati cu eavinsle urmoare orca pare 8 a Esti asa cum te-a creat Dumnezeu oi Pl Lap ce riduieste-te si faci exercitiile ori de ori astitzi. "Fiecare exercitiu Pe care vaoreasisternul de gandie pe care il expure acest CUrs, LECTIA 95 Sunt un singur Sine, unit cu Creatorul meu. 1, Idea de azi te descrie cu acuratete aga cum te-a creat Dumnezeu. 2Egti una in sinea ta si una cu El. ’Unitatea ta e unitatea intregii cre- ai. ‘Unitatea ta perfect face imposibild orice schimbare in tine. “Ta dai seama ci trebuie si fe un fapt real, ale cd te-ai schimbat deja. 2. Te consideri 0 parodie ridicold a creafiei lui Dumnezeu; te vezi ‘lab, rau, urat si picdtos, nefericit si coplesit de durere. ‘lata versiu- nea pe care 0 ai asupra ta: un sine scindat in multe pari care se lupta ‘ntre ele, separate de Durmnezeu gi tinute intr-o coeziune precart de facdtorul lui nestatomnic gi capricios, la care te rogi. °El nu ifi aude rugiciunile, pentru cde surd. ‘Nu vede unitatea din tine, pentru cd e orb. "Nu intelege ca esti Fiul lui Dumnezeu, pentru ci e lipsit de noima jelege nimic. ‘Astizi vom igera s conguentizim doar ce poate sk aud gs vada, gi ce are perfecta noima. *Exercitiile noastre vor viza din nou atingerea singurului nostra Sine, care e unit cu Creatorul Sau. *Cu rabdare si speranti, incerciim astizi din nou 4. Folosirea primelor cinci minute ale fieeirei ore de trezie pentru ‘a exersa ideea zilei are avantaje deosebite in faza de invatare in care te afl in prezent. *E greu, in aceasta faz, s& nu iti lagi mintea si 0 ia razna daca exerseaz perioade mai lungi de timp. ‘Sigur fi-ai dat seama de asta pana acum. “Ai vazut cat de mult if lipseste disciplina mintala si cit nevoie ai de antrenament mintal. "Trebuie sé fii con- stient de acest lucru, pentru cd reprezinti un obstacol serios in calea progresului tw. 5. Intervalele practice mai scurte si mai frecvente prezinta alte avan- taje pentru tine in acest moment. “Pe lang recunoasterea dificulti- tilor pe care le ai cu mentinerea unei atentii sustinute, precis ti-ai remarcat gi tendinta de-a-fi uita scopul pe perioade lungi de timp, daca nu ti se reaminteste des. "Deseori nu reusesti siti aduci aminte de aplicatile scurte ale ideii lei, gi nu fi-ai format inca obiceiul de-a folosi ideea ca rispuns automat la tentafi, 6. {in faza aceasta, ai nevoie deci de o structur’, conceputa si in- luda reiteriri frecvente ale scopului tu si incerciri regulate de-a-1 atinge. ’Regularitatea in ce priveste timpul nu e cerinta ideala pentru cea mai prielnicd forma de-a exersa mantuirea, ’Dar are anumite avantaje pentru cei ce continua si aiba o motivate inconsecventi gio puternicd reactie de aparare fata de tot ce inseamnd a inva: 159 Mame DE EXERCITU PENTRU STUDENT! __ ‘CUL +7, Deaceea, vom incerca o veeme si nu intrerupem sirul intervals, ior procice de cinci minute pe ori indemndndte comiti cit mai puline.‘Folosrea primelor cinci ante ale or 1600 ajuta in mod Pe geoarece impure o structur’ mai fermf. ‘Su i lossy 3 scipirile de la acest orar ca scuzé pentru 1 reveni la el de int ce pot ‘Va exista poate tentatias8 consider! iva 0 pierdu- Ua peru ci ai ratat deja ce fi se cere. Dar trebule sb recunosti ce se £4 pen in spateleacestltendinge: refuzul de-a- lisa greseala sh fie covectati gi lipsa bundvoinjei de-a incerca din now 9 Spirital Sant nw rAméne in urma cu predaren din cay greselilor aie [EL poate fi finut pe locrumai dack na est dispus $3 te desprinzi tate E Ep fin hotdrafiatunc, mai ales in cursul sptdmanit ihotve, Si fim dispusi sf ne iertim scipaile de nesilings si nereusitele de-a Si im oisPagilc de exersare a ideil li. ‘Aceast8 tolerant (lt ds ar ac re va da posiblitatea so trecem cu vederca, ines {fam putin(a sf ne find in urma cu invattura."Dach i i putinta si dam Pa considerdm putere si confundm puterea cu sl2bicunce: oo aecek ma reugest 8 te conformer cerinfelor acestul cus, flict ‘pur gsi o greseali "Aceasta necestl cores # att. Sa lagi o repeal st persia inseamnd si fac grovel suplinentere care sunt Eezate pe prima gio intéresc. “Tocmal la acest proces trebuie si re- atl pena cd nu e decat un alt mod de-a apira suze impotriva adevirulsi wae Desprinde-te de toate aceste gresell recunoscind & Se Sunt 9 eee gora te tine inconstient de faptul chest un singue ine WT! ine Creatorul ti, una cu fiecare aspect al creat, de 0 Pures reli shitatl i de o pace 808 slit. "Acesta este adevérul, sii altceva rata Jevdral “Asti vom afirma din now adevirul acests sO ae aesajunger la locul din ine in care mu exist ndoialt ck doar acesta e adevarat 11 incepe intervalele practice de asta cu aceasth asigusars, oferiti ‘hinfi tale cu toatd certtudinea pe care o pot da: 2gunt an singur Sine, unit cu Creatorul meu, una cu esr 0S pect al create, de o pene nelimitat gi deo pace, fra farsi incercand 88 lasi llocuind ideile » pot inchide ochii si spune-i din nou, rar si ale Yelesul cuvintelor si iti pitrand adane in minte false “Sunt un singur Sine. ‘Repeti asta de citeva ori si apo incearci 8 simi intelesul exprimat 160 _ areas de aceste cuvinte. 12. Bt un singur in siguran Eas S eit tn gsi iol Buse pce Fl ut Durnezeu, un singur Sin x an Singur Cea Honangrcc ada ace comer ete rita eat sno cx nv oa opt etn ain tun singur Sine, deplin, vindecat gi in euputerea da ica vil inaneiul dee fish gles jumina din tine si i reagh adeviral a ai ok abet pers na ap nag 13._ Egti un singur Sine, in i ! in perfectd armonie cu va fi Esti un si fantal Fi aera “af Et un sng Sn nl vas Duper, neh i in acest Sine; unit cu Tata tu in Voia Lui. Simt sin acest Sine win \ imte acest Sine sot one te used scons ¢ Se rumnezeu Insusi, nepicitos aidoma Creatorului S& guputere ulin tine tien Tat dee parunea l a Sine, ite dat si acs Sine Tn tine shang! toate ett _dinsingura Mint ae Sine acess, final adv din tin . aa uit asta, "Avem nevoie de ajulorl tu, de mica ta contti- busi lo aduceren fren Ji ine Tr Cru conteazi pe tine ics hai pee ote ea lent. $3 nu uit astizi. "Pe tot parcursul lei 3 nu wt clea ape ws i esq toslegn at dati ednd 0 repeti,cineva aude vocea s i _sdevirul in inte, fognetul blind al aioe pied =—s ps te a es el inteegi sa fie una cu tine. “Tuturor celor pe care ii intalnesti astizi, nu uita si le dai i e le dai fagiduinta ideii de azi si sa le °Noi doi suntem un sin ‘ em un singur Sine, uni cu Credforal nostra in acs Sing Te cnt ca mare Cesunt aCe este El are ve ibeste pe antdndol en pe Ure sing : 161 LECTIA 96 Mantuirea vine din singurul meu Sine. 1. Degi esti un singur Sine, te percepi impart in doi: bun si riu, ‘minte gi trup, capabil de iubire si de urd. “Acest sentiment ci et seindat in opusi provoaca senzatia unui conflict constant gi acut, gi Guce la incercari frenetice de-a reconcilia aspectele contradictori ale acestel percep de sine. "Ai ciutat multe solutii de felul acesta si sicluna nu a dat roade. ‘Opusii pe care ti vezi in tine nu vor fi com- patibili niciodata. “De existat, exist numai un 2 Dact vrei si fii méntuit, trebuie 8 accepti faptul cd adevarul si ‘tuzia nu pot fi reconciliate, indiferent cum incerc, ce mijloace fo- losesti $i unde vezi problema. “Pani nu vei accepta acest fapt, vei ‘unmirio listd nesfargita de obiective pe care nu le potiatinge, un sir ard sens de iroseli de timp side efort, de speranta gi indoiala, fiecare Ia fel de inutilA ca incercarea precedenti, sortita egecului la fel de sigur ca incercarea care ii va urma. 3. Problemele care nu aw infeles nu pot fi rezolvate in cadrul in care ‘sunt puse.‘Doua sine in conflict nu pot fi impacate, iar binele si riul uray niciun punct de intlnire. ‘Sine fiurit de tine nu poate fi nic data Sinele thu; si nici Sinele tu nu poate fi impart in dou’, sisi tamand in continuare ce este gi ce trebuie si fie mereu. ‘Mintea si tru pul nu potexista améndoud. ‘Nu f& nicio incercare 8 le reconciliezi Ehai igi neaga reciproc realitatea. ‘Daca esti de natura fizics, mintes ta dispare din conceptul tu de sine, pentru ci nu mai are unde si faci parte din tine, Dack esti spirit, atunci trupul trebuie sin aibi niciun infeles pentru realitatea ta. 4, Spiritulfoloseste mintea ca mijloc de-a-si gsi expresia de Sine “tar thintea care serveste spiritul e plina de pace si de bucurie, Pri- indus puterea din spirit, ea indeplineste fericita functia pe care o are aici *Mfintea insi se poate vedea si divortatd de spirit, percep durse intrun trup cu care se confunds. °Si atunci, far functia el, mu are pace, iar fericirea e strdina de gindurile el. Bar mintea separati de spirit nu poate si gindeasct. “Sia negat ‘Sursa puter gi se vede neputincioasd, limitaté gi slaba. "Disociath ‘acum de functia ei, se crede singurd si separati, atacatd de armate co- nasate impotriva ei, de care se ascunde in gubredul reazem pe cart Ll oferd trupul, ‘Acum e nevoit’ si impace seamén cu neseamén, crezind ci tocmai acesta este rostul 6. Nuifimai irosi timpul pe aga ceva. tele fird noima pe care le prezinta un vis? We “Cine poate si rezolve confli- °Ce ar putea si insemne __Partea rezolvarea lor? ‘Ce scop iba? rex ar putea 58 aibi? “La ce serveste? {are mu ust, “Sper probbl ck poate "Dat vel are ca Plant fu Dumrewet de iului Sdu drag s8 it aduci durere gis nu Sinele tau fgi pastreazi Gand Sil 28 Gindurile, iar ele rian in mis i Mints lui Dumnezeu. Spel Sfint fine mantuiea tami filer aes ete pac. "Mintlre eun gia pe cae iim int fstcu Durer, pnt Voce La acolo pera “spr innate cs nfpui nfl acest, mnuiea a oi le care sunt dragi Sinelui tig la care fine 8. Vom incerca astizi si gasim ga “Me stizi si gésim gandul acesta, a cirui prezenta i gpnea tae gacantati de Cel Care i vorbeste din angie ae a in cursul elo cin minute petrecte exersnd ord deo, vc uta in mintea ta, Mantuirea vine din acest singur Sine prin Cel Care alain mint : singur Sine prin Cel Care Parte dine mine a act Sine, Agtenp cube 9a iti vorbeasci despre Sinele tau gi despre rina Testu inl Heri st serves Ve soso es 9. Incepe cu urmatoarele cuvinte a ‘Mantuire vine din singura meu Sine. “Gt Luisunt ale mee caste swe ‘Cauti-1 apoi Gandurik ‘Laut urile si revendici-le ca propriile tale gandu “Actes st avira gindr pe carte neat cif ir at ghndurlesnguee pecar le Mane ta oe Bacgtcemeert le ai, Mantuirea se afla prin- ._ Daca reusesti, gindurile care ii vin ii vor a sich mites tsi gist tncia pe care tse pad Sle © vaintimpina cu Ducure va ade pce. Reciptin! pte eee revdtsa din nou din spirit a spietl din toate acral te de Spirit dup Propria-Teseminare, Mintea tava bineeuvin toate lucruile, “Odatd confuziaincheiai, es restabit penta trai gisit Sinele, ina U1, Sinele thu sie cl astizi nu poti si dai gre. *Poate ci mintea rimane nesigurd incl un pic. Nu te lisa descurajat de asta, sSinele 8 va pts penta ine bucuna pcre oneal, lar afin noua tein pli conten, De tare dat cnd pete! cin min desing pe Ce cree tur ran Set ari pe care si ti-o pistreze. : 12. De fiecare dati cind spui ast’zi mini tale frenetice 163 ‘ci mantuirea PGERE DE EXERCIJU VENIKU 31. UE. 41 - ? Thao nour foes vine din singurul Uw Sine, mal pu Incl o ; escand Tat acest ised integ tuturor celor care i cer gil vor aa in dar. ‘Gandeste-te, atunci, cat de mult fi-e dat astazi si dai, ca si fise dea! cul LECTIA 97 Sunt spirit, 1. deca de astizi te identifct cu singurl tau Sine. Ea nu accept 9 identitate scindati, nici nu incearcA si inchege un tot unitar din factori opugi. "Ba afirma pur gi simplu adevirul, ‘Exerseaza astizl adeviirul acesta cit de des, cic iti va duce mintea din conflict pe li nisttele plaiuri ale pacii ’Niciun fior de frick nu poate sa intre. cic, odati ce a abandonat iuziile unei identititi scindate, mintea ta a fost absolviti de nebunie 2. Afirmim din nou adeviral despre Sinele tu, sféntul Fiu al lu Dumnezeu Care odihneste in tine, a cirui minte gia recapitat luci- ditatea, "Tu esti spiitul inzestrat atat de drdigastos cu toatt Lubirea, Pacea gi bucuria Tatilui tu, °Tu esti spiritul care fl intregeste si fi Impartigeste functia de Creator. ‘Ele mereu cu tine, precum $1 tu ct EL 3. Asti incercém sit aducem realitatea si mai aproape de mintea ta, ‘De flecare data cind exersezi, aduci constienta un pi, cel putin, ‘mai aproape; uneori economisestio mie de ani sau st mai mult, Mi nutele pe care e oferi se multiplicd de nenumarate ori, pentrs ci mi- racolul se foloseste de timp, dar nu e guvernat de timp. ‘Mantuirea este un miracol, cel dinti gi cel din urma; cel dintai care este gi cel din wrma, pentru cd e unul singur. 4. Tu est spiritul in a cirui minte std miracolul in care timpul st ‘nemigcat; miracolul in care un minut petrecut folosind ideile acestea devine un timp fara limit si fara sfargit, Ofer deci, de bunavoie, tinutele acestea si bizuie-te pe Cel Care a fgiiduit sf pun’ vegnicia ling ele. "ELT3 va oferi toati puterea fiecirui mic efort pe care il fach. ‘Oferé-1 minutele de care are nevoie astizi, sh te ajute 4 infelegi, cu Bc esti spiritul care igi are local in El, ducindu-si chemarea pi Vocea Li, la fiece fapturi; oferind vederea Lui orieui o cere; cuind gregeala cu simplul adevar. 5. Spiritul Sfant Se va bucura si if ia din maini cinci minute din fic care ord gis le poarte imprejurul acesei lumi suferinde in care par si domneasci durerea si nefericirea. "EI nu va scipa din vedere niio tninte deschisi care vrea si accepte darurile timaduitoare aduse de cle, gle va ageza oriunde ste i vor fi binevenite, ‘lar ee igi vor spori Puterea de vindecare de fecare dat cind le accepti cineva ca pro- Prile sale ginduri sile foloseste pentru a vindeca, & Aga se va maltiplica - de o mie de ori gi de zeci de mii de ori ~ flecare dar pe care I aduci. “ar, cind ti se va inapoia,forta lui va los ParteaT PPPCUnncrnE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! __ = \ ine tn aceeagi mau in care alipicea depigi micutul dar adus de tine, in aceeasi na urd in cas cl dep! mit panda icc pe care o palpi un eur timp de un moment incert, inainte de-a se stinge. “Stralucirea constant a acestei lumini dainuie gi te scoate din intuneric, gi nu vei fiin stare si tif vieodat clea, Fe Scoste exert fericite cu cuvintele pe care fe adeseaz ‘Spirital Sint, i lasi-le si rdsune prin El de jur imprejurul lumii: ‘Spirit sunt, un sft Fi al lui Dumnezew, liber de toate limstele, ocrotit, vindecat gi intreg, liber si iert gi liber si mantuiesc lumen. Exprimat prin tine, Spiritul Sfant va accepta acest dar pe care Fai primit dela El ii va spori puterea siti vada inapol. s Oferd-Lastizi, bucuros, fiecare interval practic. “lar Eliti va vorbi, ‘eamintindu-fi ch esti spirit, una eu El si cu Dumnezea, cu fraii thi fic Sinele tu, "Asculti-I asigurarea de fiecare data cand rostesti Eavintele pe care {i le ofer8 astizi gi lasi-L s& spund mini tale ca sunt adevirate, ‘Foloseste-le impotriva tentatiei gi scap de jalnicele ti consecinte, daca cedezi credintei c& esti altceva. “Spiritul Sfant iti aduce astizi pace. ‘Primeste-I cuvintele si oferd-I-le Lui. LECTIA 98, ‘Vreau si imi accept rolul in planul dumnezeiesc de mintuire, 1. Astlzi este 0 zi de deosebitd consacrare. *Vom sta de o singura parte azi, "Trecem de partea adevarului si dam drumul iluziilor. ‘Nu vom pendula intre cele doui, ci vom lua o pozifie ferma de partea unui singur lucru, Singurul, ‘Ne consacram adevarului azi, si man- tuirii aga cum a conceput-o Dumnezeu. “Nu vom sustine ci este alt- ceva. ’Nu 0 vom ciuta unde nu este, ‘Cu bucurie 0 vom accepta asa ‘cum este gi ne vom prelua rolul desemnat de Dumnezeu. 2. Ce bucurie s& stii un lucru cert! "Ne lepadim astazi toate indo- iclie gi trecem de partea adevarului, cu certitudinea finalitiii si cu recunostind c& indoiala a disparut gia sosit certitudinea. ’Avem de indeplinit un scop maret si ne-au fost date toate cele necesare sine atingem scopul. 'Nicio gregeali nu ne sta in cale. “Caci am fost ab- solvitide greseli. Toate pacatele noastre sunt sterse cu buretele cind realizam ci nu au fost decat niste erori 3, _Cei lipsiti de vinovatie nu se tem, pentru ci sunt in siguranja igi recunose siguranta. "Ei nu recurg la magie, nici nu inventeazd modalitii de-a scipa de amenintiri inchipuite gi lipsite de realitat. Bi raman in linigtita certitudine ca vor face ce le e dat sa fac’. ‘Nu se Indoiesc de propria lor capacitate, pentru c4 stiu ca functia lor va fi indeplinita pe deplin la momentul oportun gi in locul oportun. “Au luat pozitia pe care o vom lua noi astazi, ca si le impartayim certitu- dinea gi si 0 sporim astfel prin faptul ci o acceptim gi noi 4. Bi vor fi cw noi; toti care au luat pozitia pe care o lum noi astizi ne vor oferi cu bucurie tot ce au invatat gi tot ce au castigat. ‘Cei inca lipsiti de certitudine ni se vor alatura si ei, si, imprumutand certitu- dinea noastrd, 0 vor intari si mai mult. “Tar cei inci nenseuti vor auzi chemarea pe care am auzit-o noi gi ii vor rispunde cand vor veni si aleaga din nou. ‘Nu alegem astizi numai pentru noi. 5. Oare nu merit’, din timpul tau, céte cinci minute in fiecare oré pputinfa de-a accepta fericirea pe care fia dat-o Dumnezeu? ‘Nu me- ritd cinci minute din fiecare ord putinta de-a recunoaste functia spe- ciald pe care o aici? "Nu sunt oare cinci minute o cerinta infima cind e vorba de un cfgtig atit de mare, incat nu are masura? “Ai incheiat pina acum cel putin o mie de afaceri pigubitoare. 6, lati acum o oferté care iti garanteaz’ eliberarea deplini de orice fel de dureri gi o bucurie pe care lumea nu 0 confine. “Poti a8 dai gi tu un pic din timpul téu in schimbul pacii mintii si al certitudinii Finalitai, cu figduinja succesului deplin. 'Si, fiinded timpul nu are 167 (Gere meee cre ICULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! __ infeles, nu {i ce cere nimic in schimb pentru tot. ‘Tat o afacere din care nui poft si pierzi. lar ce cAstigi este intr-adevar nemarginit! 7. Oferi-l azi, ori de ori, minusculul tiu dar de numai cinct mi- hnute, 7El va da cuvintelor cu care exersezi ideea de astazi profunda convingere gi certitudinea care iti lipsesc. "Cuvintele Lui se vor uni tale tale gi vor face din fiecare reiterare a ideii de ast&zi o consacra- re total’, facuta cu o credinta la fel de desavargita si de sigura ca a Lui in tine. “Increderea Lui in tine va aduce lumina la toate cuvintele pe care le rostest si vei trece de sunetul lor la adeviratul lor inteles. *Astizi vei exersa cu El, spunand: Vreau simi accept rolul in planul dumnezeiese de mintuire 8. in fiecare interval de cinci minute pe care il petreci cu El, El iti ‘va accepta cuvintele gi fi le va inapoia strilucind de o eredint§ si 0 incredere atat de tari si de constante, neat vor lumina lumea cu bu- curie gi speranti. 'Nu pierde niciun prilej de-a fi primitorul bucuros al darurilor Lui, ca si le dai lumii astazi. Di-t Lui cuvintele 5i El va face restul. *Te va face si intelegi func- {ia speciala pe care o ai. °Va deschide calea citre fericire, iar pacea si increderea vor fi darurile Lui, rispunsul Lui la cuvintele tale. "El Va rispunde cu toata credinfa si bucuria si certitudinea Lui c& cele spuse de tine sunt adevarate. ‘Tar tu vei cApata atunci convingere de la Cel Care cunoaste functia pe care o ai pe pmant, precum si in Cer: BI va fi cu tine in fiecare interval practic pe care il impartasesti cu El, schimband fiecare clip’ de timp pe care I-o oferi cu eternitatea gi cu cea 1 Pe tot parcursul ore, petrecetimpul pregatindurte bucuros pentru urmitoarele cine minute pe care le vi petrece din nou cu Repeti ideea de astizi in timp ce agtepti sa soseasca din nou la tine clipele de bucurie. 'Repet-o des gi nu uita cf, de fiecare dati cind 0 fac, a Kisat si {i se pregateascd mintea pentru clipele fericite care vor sosi. 11, Iar, cind trece ora si El este din nou prezent si petreaci un pic de timp cu tine, fii recunoscator si last la o parte toate treburile pa- mantest, toate gindurile marunte si toate ideile imitate, si petrece-ti din nou citeva clipe fericite in compania Lui. *Spune-L inc’ o data ci accepti rolul pe care vrea si il preiei si pe care te va ajuta si il inde plinesti, iar El ii va da siguranta ci vrei acest lucru, pe care |-i ales El cu tine situ cu El 168 LECTIA 99 Mantuirea e singura functie pe care o am aici. 1. Mantuirea si iertarea sunt acelagi lucru. “Améndoua presupun ceva in neregull; ceva de care si fii mantuit, pentru care si fil iertat; ceva anapoda care se cere corectat; ceva deosebit sau diferit de Voia Jui Dumnezeu. ’Prin urmare, ambii termeni presupun un lucru im- posibil, dar care totusi s-a produs, avand ca rezultat o stare de con- flict perceputa intre ce este gi ce nu poate fi. 2. Adevarul gi iluziile sunt pe picior de egalitate acum, cici aman- doud s-au produs. ‘Imposibilul devine lucrul pentru care ai nevoie de iertare si de care ai nevoie sa fii mntuit, ’Mantuirea devine acu hotarul dintre adevar si iluzie. ‘Ea reflect adevarul, pentru ci e locul prin care poti scipa de iluzii ‘Dar nu e inca adevarul, pentru ca desface ce nu s-a facut nicicand. 3. Cum ar putea si existe un punct de intalnire unde paimantul gi Cerul si poaté fi reconcilitate intr-o minte in care si existe amando- Lud? *Mintea care vede iluzii le considera reale. “Ele existi prin faptul cf sunt génduri. ‘Si totusi, nu sunt reale, pentru ci mintea care gan- deste aceste ginduri e separata de Dumnezeu. 4. Oare ce uneste mintea si gindurile separate cu Mintea si Gandul care sunt de-a pururi una? ‘Ce plan ar putea si tind adevarul neatins, dar si recunoasca totodata nevoia pe care o aduc iluziile, sisi ofere mijloace prin care acestea se desfac fra atac gi fara pic de durere? Ce altceva ar putea si fie acest plan decat un Gand de-al lui Dumnezeu, prin care se trece cu vederea ce nu s-a facut nicicand si se uita pacate are nu au avut nicicdnd realitate? Spiritul Sfant fine acest plan dumnezeiesc, exact aga cum I-a pri- mit de la El, in Mintea lui Dumnezeu i intra ta, Planul e in afara timpului prin faptul c& Sursa lui este atemporala, Dar opereaza in ca- drul timpului, datorita credinfei tale ca timpul e o realitate. ‘Spiritul Sfant Se uita netulburat la ce vezi tu: picat, durere si moarte, necaz, separare gi pierdere. “Dar stie ci un lucru trebuie inca si mai fie ade~ vVirat: Dumnezeu tot lubire est, gi toate astea nu sunt Voia Lui 6 lati Gindul care duce iluziile la adevir gi le vede ca aparente in spatele cirora se aflé ce e neschimbator gi sigur. “lati Gandul care mintuieste gi arti, pentru cé nu igi pune credinja in ce nu e creat de singura Sursa pe care O cunoaste. “lat Gindul a cdrui functie este si mintuiasci dindu-i functia lui sa fie propria ta functie, ‘Mantuirea e functia ta, cu Cel Cruia I s-a dat planul. ’Acum, planul acesta fi se incredintearA tie, alituri de FI "El are un singur rispuns la toate 169 * MUILEGERE DE EXERCITM PENTRU STUDENT! _ 7 aparentele indiferent de formd, dimensiune profunzime sau de ori- ee atribut pe care par sa il alba "aMdintuireae singura functie pe care oam ach ‘Dumneze tot lubire este iar asta nue Voia La a Topcare vel jung 08 fact miacole fil atent sh exerseei cum Be ‘suit tdeon de astzi “incearcd si percept pulerea cuvintglo Ps Ste Bae etc unt nigte cuvint in care st bertatea ta. TH! Hu te 1 ostereroat rnea urine Voia Lu, arti gang) cmt ine tea pentru tine, "poi lasi Gandul cu cae f-ainioclt toate tregelle sh inte in cotloanle intunecate din Posen ‘mini tale carea arma gandurile ce nu au fost iciodaté Vol artea aceasta fi apartine lui Dumnezeu, ca restul de altfel. Ea uu pandepte gindust soltare,namat ale, ne conver fees a elu de El. Las lumina s& patrurdd, gi nu vel wales ie redica la ce voit Elsi ai, Dezvalui i sores fata blandei Pi gi veri ce tare mai strélucest incl lumina aceasta nun: trul tb. (ree anil astizi Gindul,glasi- humina s8 caute gi s3 Turing -etedhe unghereleintunecate, gsi xdzbati prin ele pentra aie 5) 2e toate Bs tui Dumnezeu ca minted ash fie una cu a Lal Nola ret anezeu s&aibd un singur Fiu, ‘E Voia lui Dumnezen ca sings aT Haat Ai tu. Gandegte-t a acest Tcrur in timp nest Tp incepe lecta pe care o nwa astiri cu aceasth “nvsiturd in ce priveste adevirul: Mintuirene singura functie pe care oam aici. lntuirea gi iertarea sunt acelag her Sindreapti-i apo atenia spre Cel Care impartigeste VF care aarp last sd ii predea ce trebuie #4 inveft ca sk lepezt toatl frica 138i curogti Sinele ca Tubirea ce na are in ine ODS, igh toate gandurile care s-ar opune adevérulul ci PONTE la Gatregime,unitatea gi pacea ta. "Nu posi si pies darurile pe care tt intreti atl thu, Nu vel sf fi un alt sine. ‘Nu ai nicio functic tp dea cat de la Dumnezeu, arto pe cea pecare crezi cha ft Taaga gi méntuirea sunt acelag cru, “arti ce ai fur es mnt 1 Bist un mesaj special pentru astzi, care are Pulerst, si inksture sani ay penta tot denna, toate frmele deindotal sd frie ea egt tenia A le consideri adevdrate,adu-fi amints ©! abe le mnu pot fine piept adevarului pe care il contin aceste preaputernice cuvinte: 70 — —= " Partea “Mantuirea 4 € singura funcfe pe care .am aici Dunneze fot ube este ik esta mae Voie a 12. Singura ta functie if i spune c& esti unul sing. seein area oa ag ai coc infra cat Cel Ca Sp epee, a Seal Lad tae, lanai dumneneiese ane Higeste, la rindul Lui, cu tine ‘Mintuireae singura functie pe care o am aici. Aga astern iertarea asupra mi tern iertarea asupra mintii tale gi lagi toad frica sa fie data la o parte, cu blandete, rea sai i ca tubires a sci in tne foc GMnwaathuibieAe Te CULEGERE DE EXERCITI PI L 4 Es NTRU STUDEN|1 LECTIA 100 Rolul meu este esenial planului dumnezeiese de mantuire. ‘Aga cum Fiul lui Dumnezeu igi desivargeste Tatil, tot aga rola ‘au desdvargeste planul Tat&lui tiu. Mantuirea trebuie s4 ristoar- he credinfa smintiti in ganduri si trupuri separate, care duc vieti Separate gi merg, fiecare, in direchi separate. °O singura functie im- pirtagita de ming separate le uneste intr-un singur scop, cfc fiecare Bintre ele le e la fel de esentiala tuturor celelalte 2. Voia lui Dumnezeu pentru tine e deplina fericire. "De ce ai alege ‘sito impotrivesti Voii Sale? "Rolul pe care fi -a pastrat sa il preiet in realizarea planului Siu fi-e dat ca 88 pofi fi readus la ce voleste El TRolul acesta e la fel de esential planului Séu, cat gi fericiri tale. "Bu- curia ta trebuie si fie deplin’, pentru ca planul Sau si fie inteles de ei la care te trimite EI. “Ei igi vor vedea functia in fafa ta radioasé si fl vor auzi pe Dumnezeu chemandu-i in rasul thu voios. 3, Esti intr-adevar esential planulusi dumnezeiesc. "Fard bucuria ta, ‘pucuria Sa nu e deplind. Fai zimbetul tau, lumea nu poate fi man- tuts, ‘Cat timp esti trst, lumina pe care Dumnezeu Insusi a desem- hat-o mijlocul de mantuire a lumii rimane stearsé gi fird strilucire, $inimeni nu ride, pentru cf tot rasul nu poate fi decit ecoul résului tau. -adevir esenfial planului dumnezeiese. *Aga cum lumi- na ta intefeste toate luminile ce stralucesc in Cer, tot aga gi bucuria ta pe pimant cheamé toate minfle si igi lepede toate américiunile gi yi ia locul alituri de tine in planul dumnezeiese. “Mesageri Tui Dumnezeu sunt bucurosi, iar bucuria lor vindeci amariciunea $1 disperarea, ‘Ei sunt dovada ci Dumnezeu voieste fericire deplind pentru tofi cei ce vor accepta darurile Tatilui lor ca ale lor. see nxstizi nu ne vor lisa cupringi de tristele. *Caci, daci ne sim, ‘nu vom reusi si ne preluim rolul, esenjial atat planului dumneze- qeoc, eat gi viziunii noastre. "Tristefea e indiciul ed vrei si joct un alt rol, in locul celui pe care {i a desemnat Dumnezeu. ‘In felul acesta, hu reugesti si aii lumii cat de mare e fericirea pe care t-o voieste EL. Si nu recunosti, prin urmare, ci ¢ a ta 6. Astizi vom incetca si intelegem ci bucuria e functia pe care 0 “avem aici, ‘Dac egti trist,rolul tau rdmane neindeplinit, si toata I ‘mea e lipsita de bucutie, odati cu tine. ‘Dumnezeu te roaga si fi fericit, ca lumea SA poati vedea cat de mult {si jubeste Fiul gi cat de mult voieste $8 mu fi curme bucuria nicio amaraciune; si nu il asal- teze nicio fried, pentru a-i tulbura pacea, ‘Astazi esti mesagerul lui im 7 Parte Dumnezeu. ‘Aduei fericirea Lui tuturor celor pe care ii vez Ne vom pregati astizi pentru acest lucru, in intervalele practice de inc inate simfind fire taming in noi in consens cu Voia Tatalui nostra gia noastra. ‘Incepe exerciiile cu gindul pe car et ae arc eey ual asta se cee de a tne at del oricine vrea sil prea o- cul print mesager ui Dumnezeu, Gindest te ce inseamnd asta, Saree devs resin ol fs cre sacri, "Potrivt Planalut dumneze imai de primit, sinu pierzi, nu sacrifici gi 8. Sh incercim acum si gisim acea bucurie : stl inte car eVle ful Dunnazea per ol" fence a © gisestt aie gt 8 0 gasesti acum. "De aceea ai venit. “Aceasta sa fie zion care rugegt ‘Uitte adincin intron th, fk st pei le toate gandurile marunte si de toate obiectivele prostesti pe lang’ eee va fi prezent. 'Si poti si ajungi la El acum. °Ce altceva ai pre- ‘eras vein lal Cou Care meeps veri? ‘Ce gind miu are puterea si te tragi inapoi? ‘Ce obiectiv prostese: reusita, cand Cel Care te cheama e Insusi Dumnezeu? 10, Elva fi prezent. Esti esential planului dumnezeiese. “Astizi esti amesageol Li.‘ tebule a glee ce vrea Esl da. Nu uta ideea de ass de ao ork a alta, dela un interval practic la ltl Sinele Cel Care te cheamé astzi. “Si Lui fi rispunai de fiecare data cand iti spui ca esti esential planului dumnezeiesc de mantuire a | mii. “"- 9. poate infrana ES DENT! ___—__— LecTIA101 EGERE DE EXER( Voia lui Dumnezeu pentru mine e deplina fericire 1. Astézi vom continua si abordim tema ferctt 2E 0 idee cheie ‘entra inelege ce inseamnd mantuires, “Inca mai crezi ch mantui- ente suferin}, ca penitent pene Pale tale. ‘Nu e aga. Dar re aed ceri che aga ct timp consider ok pcatule real gic Fiul lui Dumnezeu poate pacitui- aumezh paeatul e real, atuncl pedeapea este Jus § de neevitat. Jantar agadar, nu poate fi procuratd deck! Pre suferin(’. "Da: h pcatul e real, atunctfericirea trebuie sf Hf. iluzie, cici nu pot €l phcalte amandoua, ‘Picitogi merits numal dusers si moarte, si tang rper “Cael gin cit ateaptd, cA va eta gt cai va gisi, unde- asta ficdva, intr-o forma care regleaZ conti Pe Lldatoreaza lui area. Vor si scape de Elin fica or.’St totus Blii va urmati gi nu vor putea si scape. ae eer pacatule real, mantuirea trebuie si fe durere, “Durerea e prejul pacatului, ia suferinja nu poate evitaté niciodata, dact pica Pee er oMantuirea trebuie si fie un Tucru infie>sSiet cici va ucide Sigur, dar ince, luand totul inainte dea ie ‘acorda binevenita bineface- sig. Ceti vietimelor ei, care nu vor mai fi ect isis ee pan’ ajung 44 poteleasct mantuirea. ‘Minia et este rnemarginita, nemiloas’, dar cat se poate de just cat eRe var cluta o pedeapsi atit de crudh? ACine nu ar fugi de + nna, incercnd i fl si chip sf inabugeascll Voces rot ofera? De ce ar incerca s& fi asculte gi 88 li accepte rinosul? ‘Daci pacatul d real, prinosul lui e ooartea, administrats 0 forms nemiloasi, oa pr forinjelor cumplit in care se nase phcatut Daca picatul Pe metpantuirea a deverit dusmanal thu inversunat blestemul Iai Dumnezeu asupra ta, care Fai ristignit Fi t wAstizi ai nevoie de intervalele practice: 2Exercitiile te invatl c& plcatul nu este real gc totcecrezi ch trebuie si decurga din pacat plcatelrampla niciodat, pentru ci nu are ca >accepti Ispisirea aerate geschisi in care nu rai exist nico Une © credinjei ch ai cu. minijemon din Fiul lui Dumnezeu. ‘Nu exsth picat. "Exersim frindul acesta cit puter de des astlzi, peri ‘che temelia ideii de 221 sin tui Dumnezeu pentru tine © depina feicfe pene, imu Saisth pleat, iar suferinja ru are eauzd. “Buches ‘indreptatita, Jar sei ca nu e decit indiciul c& te-ai ingles eres niu te teme de Voia ferbumnezeu. ‘Ci indreapti-tiatentia spre ea, cu jncrederea ci te¥8 wm Partea I elibera de toate consecin| aes fele pe care le-a tesut pacatul cu imaginatie ‘Voia tui Dumneze ‘Nau Durneze pnt min dela frie. Ni eatiphatsltnanconmenje ‘Asa sa ifi incepi intervalele practice gi si incerci apoi, di 0H, din now, 88 -segti bucuria _sisegti bucuria pe care tro vor introduce in mine aceste ginduri ie cue aces i mint ona care ai luat-o asupra ta odat ir aed plentute al area unto asupea ta oda cu eredinja smintit’ ci ss “Spal dente “At ht dma ier eet Asti tid arip gf sperani sl ajung’ mal repede la obiectv sept: paces ‘Nu erie plot. Tine mins ete pune asta cat de des: “Via lui Dummeze Si “oi it Drea penta ee dp fre adevitrul, pentru cit nu existd pleat. vs E DE EXERCITH PENTRU STU LECTIA 102 fimpistigese VoiaIui Dumnezeu de fericie pentru mine 1, Nu vrei si suferi?Poate consider ch sufernga it sigur’ ceva gi ond ma err un pic, i asigurdce vee. Acum ng, credinja Pont ce sigur zdruncinal, cel pulin att ct site last <0 Pie sub cease catrebi isi banuiegti ch mu. are nisiun sens de FP *Eanu sdisparut ined, dari ipsescridacinile care au intepenito anda in Sotloanele intunecate ale inti tale 1 Xetiat incercim si slabim si mai mult puterea cu car infipt, si sa nb tam seama ch dureres ru are ni rost, nil cauza ie EULA aoe ita ceva. ‘Nu peate procura absolut nlmic. "Nu ofc! nine Sins exit itt ce cre ch It fer este pat de existent, ca ea Fa eat mimicul. Fi iberastizi ste unegt cu Vola ferctha ui Dumnezeu. 7 Timp de cateva le vorn continua si ne dedicieh intervalele prac- ice anv exereifi concepulte 61 te ajute si ating fericirea Pe Ss Atezato in tine Vola hui Dumnezeus “Aicl¢ cst 19 8 siguranta ta seeale pacea tag tot aici rm est nico fri. “Aicle manures ‘nick ceste repaus, in sfargit. se eRbe th intervalele practice de astizi dedlarind tui Dumnezeu pentru tine <4 accept Voia fpr gse Voi ui Duce defer entra mine se accept acum ca propria mea func sCauti apoi aceasté fctie in strifundl ming tae, SAE acolo si tu agteapti decat si o alegi.'Nu pof sé.na o gasesti ‘cand inveti che Megerea ta gi ch impar-igegt Voia lui Dumnezeu, Sri erat, cfc fericrea e singura functie pe care o 34 0 Nua se ee fi mai putin lubitor cu Fiul lui Durmnezeu decit Cela Cirui de cia creat fel de fubitor cum e El Instn afara aces 9 cindl Tube ac repaus din ori in or, f& pauze cit de dese azt 3 Pe rane ae pceplat fericiea ca singura ta func. ‘Spot st fii con Sine cd, acceptand-o, te unegti cu Voia lui Dumnezeu ee __Partea LECTIA 103 Dumnezeu, lubire fiind, este gi fericire. 1. Fericirea e un atribut al iubirii. “1 Sins poste esha abn ae in © find pind ev in te si nege acest fapt, crezaind ca exis i sia St fan poset ine ind uence A int ciudata tine sa limiteze fericirea rede one ca lucru limitat gi introducerea opozitiei i ae nee cae sit ical hg atunci cu iubirea, iar rezultatele ei devin m« ili Sse aa “he ae ee stau mérturie pentru frica Sen nse nals em ds oul edevir cat geal a damentala gi s8 invatam c%: Fa “Dumnezeu, lubire find, este st feri Jets een soho “Incepe-ti interval r valele practice de astizi cu ace iat rected crdina fall ch Dumnene ec "Se ral ublie seg Eph ec api cama ce te oo [asl se ageze in mite acenssngurlcorecie in ecare ork Ge tei ate Priest api cu burr toa frcren pe care 0 tops noel dure, “Dumnezen, ube find, fev da of (ep Tozeie ccon glare ct al des pe tot percpl le arcursul zie, i linisteste-t toate fricile eu lite le cu aceasta asigurare bland gi cat se poate de a SDumnezeu, lubire find, este gi fic ‘Si tocmaifricire ae ee ‘Nu pot sti nu reusesc, deoarece caut adeotril CULEGERE DE EXERCITI PENT LECTIA 104 Caut doar ce imi apartine intr-adevi 1. Lectia de astizi continua ideea 4 bucuria gi pacea nu sunt niste vise desarte, *Ele sunt dreptul tiu, ca urmare a ce esti. “Ii vin de la Dumnezen, Care nu poate si nu iti dea ce voieste. ‘Dar trebuie si existe un loc pregitit si fi primeasci darurile. "Ele nu sunt imbraf- gate de o minte care a primit, in schimb, darurile faurite de ea insigi acolo unde isi au locul ale Sale, ca substitute ale lor 2. Astizi vom inlitura toate darurile fri: noima pe care ni le-am ‘aurit singuri gi le-am depus pe sfantul altar unde igi au locul da- rurile lui Dumnezeu. *Darurile Lui sunt cele care sunt intradevir le Lui sunt cele pe care le-am mostenit inainte ‘ceputurile timpului si cele care vor continua si fie ale noastre nd timpul va trece in eternitate. “Darurile Lui sunt cele care sunt ‘acum in noi, pentru cd sunt vesnice. ‘Si nu trebuie s8 asteptim ca si le avem. °Ele ne apartin astiz. De aceea, alegem si le avem acum si stim ci, alegandu-le pe ele fn locul celor faturite de noi, nu facem decat si ne unim voia cua Jui Dumnezeu si si vedem una ce e totuna. “intervalele practice mai Tungi de astizi cele cinci minute din fiecare ord acordate adevirului spre mantuirea ta, trebuie s8 inceapa astfel: *Caut doar ce imi apar}ine intr-adevtr, lar bucura si pacea sunt mstenirea mea. ‘Desprinde-te apoi de conflictele lumii, care ofer’ alte daruti si alte obiective faurite din iluzii, adeverite de iluzit si urmarite numai fnts-o lume a viselor. 4. Nedesprindem de toate aceste hucruri si cutim, in schimb, cee ‘cu adevarat al nostru, cerand si recunoastem ce ne-a dat Dumnezet ®Eliberdm un loc sfant in mingile noastre, in fata altarului Siu, unde darurile Sale de pace gi de bucurie sunt binevenite, si unde venim si ggisim ce ne-a dat El, "Venim cu incredere astizi, constienti ci ce di El reprezinti ce ne aparfine intr-adevar. ‘Si nu ne dorim nimic altoe va, cdci nimic altceva nu ne apartine intr-adevac. 5.” Agalilisim liberd trecerea az, recunoscand pur gisimplu cd Vola Lui s-a ficut deja si cd bucuria si pacea ne apartin, ca vesnice daruti de la El. Nu ne vom ingAdui si le pierdem din vedere tn intervalul intze exercifiile in care venim si le cdutm acolo unde le-a pus El °Ne vom reaminti cit de des urmatorul gand evocator: 78 Panter Cau doar ce ‘ imi aparfine ttradevte Darurte ui Dummeze, bucuria gi pace, sunt tot ce orem 179 CULEGERE UE RAERUIp IH reW INU ore tL = 7 LECTIA 105 Pacea gi bucuria lui Dumnezeu sunt ale mele. 1. Pacea gi bucuria lui Dumnezeu sunt ale tale. *Astizi le vom ac- cepta, stiind ci ne apartin. "Si vom incerca sa infelegem ci darurile acestea sporesc cand le primim, ‘Nu sunt ca darurile pe care le poate da lumea, in care datatorul pierde cénd igi da darul, iar primitorul se imbogiteste prin pierderea celuilalt. °Acestea nu sunt darur, ci targuri incheiate cu vinovatia. ‘Darul dat cu adevarat nu implica ni- cio pierdere. 'E imposibil ca unul si poata sa cistige pentru c& altul pierde. 'Caci asta implica existenta unei limite si a unei insuficiente. 2. in felul acesta, nu se d& niciun dar. *Astfel de ,daruri” nu sunt decit o incereare de-a obline ceva mai valoros in schimb; un impru- mut cu dobinda de achitat integral; un credit temporar, depus ca ‘garantie in contul unei datorii de lichidat cu mai mult decat primise cel ce-a luat darul, "Aceasté distorsitine ciudaté a ceea ce inseamn’ s& dai se insinueaza la toate nivelurile lumii pe care 0 vezi. Ea goles- tede infeles darurile pe care le dai si nu iti las nimic in cele pe care leiei. 3. Unul dintre principatele obiective didactice ale acestui curse ace- Ja de-a inversa modul in care vezi actul de a da, ca 88 poti primi °Cci datul a devenit o sursi de frici, asa cA eviti singurul mijloc prin care poti si primesti. "Accept pacea si bucuria hui Dumnezeu, $1 vei invata un alt mod de-a teuita la un dar. ‘Darurile lui Dumnezeu nu se imputineazd niciodatd cand sunt date. ‘Date, ele doar sporesc 4. Asa cum se intensified pacea gi bucuria Cerului cind le accepti ca daruri de la Dumnezeu, tot aga creste si bucuria Creatorului tau cind, Ii accepti bucuria si pacea ca ale tale. "Adevarata daruire e creatie. Ba extinde nemarginitul la nelimitat, vesnicia la eternitate siiubirea la ea insisi. "Fa sporeste tot ce e deja deplin, nu in simplul sens de-a adiuga mai mult, cici asta presupune ci inainte era mai putin. 'Ea sporeste lisind ceea ce nu se poate contine si igi ating® obiectivul de-a da tot ce are, asigurindu-si-lastfel pentru totdeatina, 5. Accepti astizi pacea si bucuria lui Dumnezeu ca ale tale. “Lasi-L s& Se intregeasca aga cum defineste El intregirea. 'Veiinjelege ci ce Il Intregeste pe El trebuie sil intregeascé si pe Fiul Lui. “El nu poate si dea prin pierdere. °Nici tu nu pot. Primeste-l astizi darul bucuriei sial pacii, si fi va multumi pentru darul pe care I-loferi. 6. Intervalele practice de astizi vor incepe putin altfel. “Incepe as- tei cu gindul la fratii cfrora le-ai refuzat pacea gi bucuria la care au dreptul potrivit legilor lui Dumnezeu, care sunt aceleasi pentru 180 _ = _Partead tofi. *Aici {i le-ai refuzat te insu revendici ca ale tale. ft 7. Gindeste-te putin ta de cum ifi vine in minte; ‘3 tot aici trebuie sé te intorci si le dugmanii” tai i spune-i fieciruia in parte, ‘Fratele meu, if ofer pace $i bucurie, Ca pacen $i bucuria tui Dumnezew si fe ale mele. “Asa te pregitesti si recunosti darurile pe care fle ifieliberezi mintea de totce gata s8 accepti darul pacii gi Ps dat Dumnezeu gi i-ar impiedica astizi succesul. ‘Acum esti : rv al bucuriei pe care fi La dat Dumneze ‘Acum esti gata si resi bucuria si pacea pe care leat ean, ‘Acum poftspune: Pace g basis Tena : penta at dace vets prime net arate mele ach preatsi minten age cum ii suger, nu a cum ed nxn ane hn ae gen acu Paci sia bucuriei, fi poate parveni, in sfigit,ce ea tu. “Spune-i ayudar ,Phcea $l bucuia lt Dumncecs act See eee Putin och lst Voca ate incredingereck coop cari 4, Adsl pete eve ca mintte asi ean Say Sh ne rezi cil mai putin e inutil cénd nu poi si fi dai mai mult. \du-ti aminte cel putin si spui, ord de ori, cuvintele care Il chon ‘ma sa iti dea cee Voia Lui si dea si si primesti. °! jotarat si nu erturbi astizi Voia, “lar, dacd un frate pare site ispiteasca sf refwzi daral po ear Ina dat Dumneseu, congas ek ea teazi-ti fratele cu recunostinga gi spune: ae “Fratele meu, if ofer pace si bucurie, Ca pacea si bucuria lui Dumnezeu sa fe ale mele. It (CULEGERE DE EXERCI[U PENIKU 91 ULE 44 - LECTIA 106 SA tac sis ascult adevarul. 1. Daca vei Lisa deoparte vocea eului, oricat de tare pare si strige; ‘daci nu ti vei accepta darurile meschine, care nu iti ofer& nimic din ce vrei cu adevirat; daca vei asculta cu o minte deschisi, care nu ta ‘spus ce este méntuirea; atunci vei auzi stragnica Voce a adevarului, de o putere linistita, de o liste puternica si de o certitudine deplina in mesajele Ei 2. "So asculti gs fi auzi Tatil vorbindu-té prin Vooea desemnati de El, care reduce la tcere tunetul celor lipsite de infeles gle arata calea tre pace celor ce nu pot si vada. ’Sa taci astazi si si asculti adevi- rul. $84 nu te amageasca vocile mortilor, care ifi spun c& au dat de sursa viel si f-0 oferd spre crezare. ‘S8 nu le dai atenfi, ci si asculli adevirul 3. Sit nu te temi astizi si ocolesti vocile lumii, °S8 treci ugurel pe lng neinsemnatele lor incerci de-a te convinge. ‘Sa nu le auzi. ‘Si taciastizi sist asculji adevarul. ‘Si treci de toate cite nu vorbesc de Cel Cet fine fericirea, in Mana pe care ti-o intinde in semn de iubire side bun venit. ‘$8 fl auzi azi numai pe El si si nu mai astepti ca si ajungi la El. “58 auzi o singura Voce astazi 4. Se implineste azi figdduinfa Cuvantului dat de Dumnezeu. * auzi gi s8 nu scofi niciun sunet. "El vrea sa iti vorbeasca “Vine cu miracole de o mie de ori mai fericite $i mai minunate decat cele pe care le-ai visat saw {i le-ai dort vreodata in vise. ’Miracolele Lui sunt deviate. “Fle nu se vor sterge cand se ispriveste visul. “in schimb, ele ispravesc visul si dainuesc la nesfarsit, céci vin de la Dumnezeu la Fiul Lui drag, pe care il mai cheama , tu". ‘Pregiteste-te astazi de miracole. “Lasi azi si se implineasca stravechea fagiduinf’ a Tatalui fai de tine si fata de toti frat t8i. 5. $8 fl auzi astizi si s& ascul{i Cuvantul care ridicd valul intins este pimint, trezindu-i pe tofi cei care dorm si nu pot s& vadi. 'Dumnezeu prin tine ii cheama. ’Are nevoie de vocea ta si le vor- beascd, pentru ci, in afari de Tatal lui, cine altul ar putea sé ajung’ la Fiul lui Dumnezeu, chemandw-l prin Sinele tu? ‘Sa fl auzi astazi si si [i oferi vocea ta, s& varbeasca intregii mulfimi care agteapta si aud Cuvntul pe care il va rosti El azi. 6. Fiigata de mantuire. "aici git se va da azi "$i ii vei inva func- tia de la Cel Care fia ales-o in Numele Tatalui tau, ‘Asculté astizi si vei auzi o Voce care va sisuna, prin tine, de-a lungul si de-a latul lumii. ‘Aducitorul tuturor miracolelor are nevoie si le primesti i _ Partea I eee devenind astfel un datator voios al darurilor primite. ida tol va oie ferul pees oe lat Hi, “Astia exersim actul dea da, dar ma apa cum itinfeleg ney aga cum este. rcitiile fiecirei ore tnceaps cu rupherins sian te ro oe trebute af inceapu cu ngdmin Voi tcea $i voi asculta adeviirul, ‘Ce inseamnit a da sia primi? & Intreaba si asteapta un ris asteapti de multi vreme si care ai venit i care va eliber erde. ‘Asa devine lu spuns. ‘Raspunsul la aceasti rugéminte rimesti. ‘Cu el incepe slujirea pentru a lumea de gandul ci a da este un mod mea pregatit si infeleaga gi si primeas- ». Sitti st asculi adevial ast. La fear cnc mine petre Cueaneitind mide min evr decide ander vor a < : ate il auz.'S, cu trecerea fecire Carita fin pe xe ecirei ore, vel izbavi Incl o mie, care se oprese si card si se dea lor adevirel, dat 10. Seine azi sfintul Cuvane dat d 0, Seine azisfintul Cuvant dat de Dusamezeu prin fatal cl pri- a ios a del El, 'Sa nu wifi azi si iti investi decivi, i i de-a primi Cuvantul cu autoral acest re fil adreseri atl et de dex AeA Apel pe core fl {Si tae sis ascult adevarul ‘Astitzi sunt mesagerul lui Dumnezeu, Vocea mea este a Lui, ca sa daw ce primesc. i ILEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! a LECTIA 107 ‘Adevarul va corecta toate gregelile din mintea mea, 1. Cosloeva poate 8 coredezs ule deci adevirul? "ce alt a sunt gree deci iti care rama nerecunoste in cesunt? Unde aintratadevérl grescile dspas. ‘Pee pur simp, nels nico rma prin cae Ie amintest. Se sting pent fir credin, nu a vial. A. spar in nein eintorcindse dde unde au venit. Din farina in frandi vin gi se intore, cict numai 2 pt pagina ore cee o stare mental sit de ui Cam pet paso un moment poate un mint gia putin ~in care nimic nua vn 8 interap pace cae Bi fost sigur est uit oro Tnceareh apo! st inchipul cum ar fisd prelunget omental respect pnd la capil timpul Pind in venice Lash apo senzatia de ln pe cre asim ‘ermullipice de o suth dec, siapoi mltiplico deine outs. 31 Acum pof hifi fac o idee ~0mpresie foarte vag, sn ma inl despre sara in care eva fla intent ind va ven ade Tul Fé uz nu poate sf existe ih nit India, nc aac Cin Caveniadevdrul se vasfin oat durerea, cc nu va filocin caret Tincerease in minte ni iel moar, nic gn efemere. ‘Ade til if ocups mintea complet, eliberindur-te de toate creingle in efemer "Een igi mai au leu pentru ca vent adevirul 3 aa Sunt nicdieri. "Nu mai pot fi gasite, cBci adevaral este pret vururea, acum a 2° ENE vine adevirul elnu rimane doar un pe, a si diopark a apo sas se schimbe in alteva, nati schimbs oc @ ni or tn vine nape nun dutevno constant. Eling “um a fost dintotdeauna, fiabil la nevoie gi demn deo incred tedeaparenele pe care leprezinv lume ‘Acestea wor sp pr sump cand adevisu i va corecta greplle din inte sr ind vine adevirul eLadapestete nape i darl cone lepline si 9 lubire care muse clatind in fata durer, ci privest septs ca. frm gi sigur lat darul vindectr, cic advil mat nevoie de apiare i de aceea, nicunatacr post. uzile Pat Ghose la adevars fie conectate, Dar adevaral sts cu mult dei gin ponte dus laces le preschinbe nade, Sul su vine gi pleacs, nu se schimba si nu isi modi ‘Ge ne ae pceetand s8 fe capturat i scipind et 184 ——____ Parte! sit fie prins. “El nu se ascunde. Sta in plind lumind, car accesibil. "E imposibil sa il caute cineva cu adevarat, si si nu reugeascs, “Ziua de azi apartine adevarului. ‘Da adevarului ce i se cuvine, fise cuvine. ’Nu ai fost menit si suferi dispara aceste vise. ‘Las 7. Nucerem ce nu avem iti vada ce si si mori, "Tatil tu voieste si adevarul si le corecteze pe toate. *Cerem doar ce ne apartine, ca s& putem recunoaste ci e al nostru, ’Astizi vom exersa pe nota fericita a cer- titudini nascute din adevar.‘Pasii sovaitori gi nesiguri ai ihiziei nus sunt demersul nostru de azi. ‘Suntem la fel d le siguri de succes pe cit suntem de siguri c& trdim, c& sperdm, c& respirim gi cl gandim, ‘Ni ne indoim ci mergem astizi pas la pas cu adevirul, gine bizuim pe 1d intre in toate exercifile pe care le facem ast & _ Incepe cu o rugiminte adresatd Celui Ce merge cu tine in aceastt intreprindere, si fie prezent in constienta ta in timp ce mergi eu El, ‘Nu esti ficut din carne, singe gi oase, ci ai fost creat Gand care I-a dat si Lui darul vieli. "Fl e Fratele atat de mult, incat Tatil tiu stie ci suntefi unul ga priul Sine si meargi cu tine, sti tu? 9. Adevirul va corecta toate greselile din mintea ta care iti spun cf pott fi separat de El. *Lui li vorbesti ast, gi te angajezi si lagi ise Implineascé functia Lui prin tine. $83 impartagegtt functia Lui inseamnd si impartigesti bucuria Lui. ‘fncrederea Li timp ce spuis it de chiar acelagi tu gi iti seamana celagi. ‘ti rogi pro- si cum ar putea El si lipseasca de unde sui este cu tine, in “Adeviirul va corecta toate greseile din mintea mea $i voi odin’ in Cel Care e Sinele meu. ‘Lasi-L apoi si te conduca bland la adevar, care te va invilui siti va darui o pace atat de profunda gi de linistits, incat te vei intoarce cu parere de rau la lumea familiar ti, 10. $i totus te vei bucura si vezi din nou lumea aceasta. ‘Cici vei aduce cu tine fgiduinta schimbarilor pe care le va duce lumii ade- varul care merge cu tine. “Acestea vor spori cu fiecare dar de cinc mici minute pe care il oferi, iar greselile care impresoata lumea vor fi corectate cind le las si fie corectate in mintea ta, 1. Nuit uita functia de astizi. De fiecare dati cind iti spuicu inere- dere: ,Adevarul va corecta toate greselile din mintea mea”, vorbesti Pentru lumea intreaga si pentru Cel Ce vrea si izbiveascd lumea, ‘ups cum vrea si te elibereze gi pe tine. Is CULEGERE DE EXERCITM PENTRU STUDENTI LECTIA 108 ‘A da sia primi este acelagi lucru in realitate, 1. Viziunea depinde de ideea de astizi. Lumina e in ea, pentru ci Impaci tofi opusii aparenti. *Si ce altceva este lumina decat rezol. varea, niscuté din pace, a tuturor conflictelor si gandurilor eronate inte-un singur concept total adevarat? ‘Chiar si acesta va dispirea, ci Gindul din spatele lui se va ivi in schimb s8 i ia locul. °Si acum, ai pace pentru totdeauna, cici visul e incheiat atunci. ‘Adevirata lumina care face posibili adevarata viziune nu e lu- ‘mina pe care 0 vid ochii trupului. ‘Cio stare mental devenits atit de unificata, incat intunericul nu poate fi perceput deloc. “Si atunc, ‘cee totunae perceput a fi una, iar ce nue totuna riméne neobservat, pentru ci nu exist 3. Aceasta e lumina care nu arati opvsi, iar viziunea, vindecata fi ind, are puterea si vindece. *Aceasta ¢ lumina care aduce pacea min- fii tale altor minti, si o impartigeasci ssi se bucure ci sunt una cu fine si una cu ele insesi. ’Aceasta e lumina care vindec’, pentru ci aduce o perceptie neimpartita, bazata pe un singur cadri de referin- {8 din care decurge un singur inteles. 4. Aici se vede cXa da sia primi sunt aspecte diferite ale unui singur Gind, a cirui valoare de adevar nu depinde de care e perceput a fi primul, nici de care pare a fi pe locul dai. “Aici se intelege c& ambele se petrec impreuna, ca Gindul si riménd intreg, ‘Si, in aceast infe- legere, e baza pe care sunt impzicati tof: opusi, pentru c& sunt perce- uti din acelasi cadru de referint, care unificd acest Gand 5. Unsingur gand, complet unificat, va servi la unificarea intregii Bindiri. E totuna cu a spune ci o singura corectie va fi de ajuns pentru toati corectia sau c& a ierta pe deplin un singur frate e de ajuns pentru a aduce mantuire tuturor minfilor. Caci acestea nu sunt decat cateva cazuri particulare ale unei singure legi valabile pentru toate tipurile de invatare, daca e dirijati de Cel Ce cunoaste adevi- nul. 6. Ainvita cia da este totuna cu a primi are o utilitate deosebiti, pentru ci e atat de ugor de incercat si de verificat, “lar, cind se de: monstreazi ci acest caz particular fundioneaza intotdeauna, in toate imprejurarile in care e pus la incercare, gandul din spatele lui poate fi generalizat la alte zone de indoiala si de vedere tulbure. “lar, de acolo, se va extinde gi va ajunge, in fina, la singurul Gand care sta baza tuturor. ; 7. Exersim astizi cazul particular pe care ni-l prezintl a da sia pt 16 —___Partea nu le putem sepa. ’A da este a primi. ‘Astivi n branes pln Sieg Fam ny la noi, “Lumina e seninatate; gi, in aceast viet Ff incepem intervalele practice cu inva ifn nce valele practice cu invaatura pentru astizi, 24 da sia primi este acelasi lucru i “Ada ste acelasi lucru in realitate Voi primi ce dass acum, 7 “Apoi inchide ochi si gandeste-te,t deste-te, timp de cinci minute, ce ai vrea Je oferi tuturor, ca si ai tu insusi. ‘Poti spune, de ona 7 Tuturor le oferlinist. [Tuturor le ofr pacea minti Tuturor le ofer blindete. 9. Rostesteficare propozitie fit gral asteptind 38 primey dan pe caret ater ae OB in loure in care |-ai dat. "Vet vedea ed fi se da inapoi on tata cantitate, cic asta ai cerut. ‘S-ar putea si te ajute, totodatd, alee unei Persoane anume cireia sa iti dai darurile. $Acea ta ii re relat pe ceilalti si, prin ea, le dai tuturor. ——— 10, Leta noastrl de astai—o lecie foarte simy | str 3 late va invita mul- te ‘De acum inaine, ve infelege mult mai bine causa i elect ‘vom progresa mult mai rapid de acum, ‘Gande om progress mult mai . Gaindeste-te la exerci la nite pagi pia tn intrinen ty iteisreonechang mult de fiecare data cand spui malt de Gand spui: A da gi a primi este acelasi lueru in 187 EGERE DE EXERCI[H PENTRU STUDENT] LECTIA 109 Odihnese in Dumnezeu. 1. Astazi cerem odihni gi liniste netulburaté de aparentele lumii ‘Cerem pace § ihn in toiul intregulut zbucium iscat de vise care ciocnese. ‘Cerem siguranta si fericire, desi prem si vedem prime}. die i intristare. Si avem gndul care va raspunde cererilor noastre cu ceam cerut 2 “Odihnese in Dumnezeu. *Gandul acesta ifi va aduce odih- ‘na Gi Tinistea, pacea gi tihna, siguranta gi fericirea pe care le cau Odlihnese in Dumnezeu”. *Gandul acesta are puterea si trezeasci ddevirul care doarme in tine, a cirui viziune trece de aparente si ajunge pan la acelagi adevar in tof sin toate cite sunt. “ata inche- jarea suferinfei pentru Iumea intreaga, si pentru tofi citi au venit yreodati si vor mai veni si ziboveasci aici o vreme. ‘lata gandul in re Fiul Jui Dumnezeu renaste, pentru a se recunoaste. * Odihnesc in Dumnezeu”. ‘Complet netulburat, gandul acesta te Va ajuta sf iesi din furtuni si din lupte, din nenorociri i dureri din pierderi i moarte, site va duce tot inainte, spre cetitudinea [ui Durnnezeu, Nu existl suferinte pe care sé nu le poati vindeca. ‘Nu ‘exsti probleme pe care s4 nu le poatd rezolva.°Sinicio aparenfa nu ‘Va putea sii muse preschimbe in adevar in fafa ochilor celui ce odihy neti in Dumnezes. «aceasta este ziua pci. (Odihnesti in Dumnezeu gi in timp ce lu- ‘mea e sfagiaté de vanturile usii, odihna ta ramane total netulburats TA ta este odihna adevirului. ‘Aparentele nu te pot deranja. “fi chem! pe lofi s& odihneascd aldturi de tne, iar ei te vor auzi gl vor vent Pentru e& odihnest in Dumnezeu, “Nu vor auzi o alt voce deckts fa, pentru ci Tai dat vocea ta ui Durmnezeu, iar acum odinest in sil lagi si vorbeasca prin tne. oN El no ai grt gt nici preocup&ri, nici povers, nici nelinigt, nil “sureri, nicifrica vittorului $i nici regrete cu privire la trecut. “Odih- ‘nest in vegnicie, in vreme ce timpul se scurge férd s8isilase amprenta Supra ta, pentru ci odihna tan se poate schimba in cian fA tao! te odihnesti. ‘Si te cufunzi in adancurile Linisti, cu ochii inchs [asa aceste perioade de odihnd si rigaz sa iti asigure mintea c& toate fanteriile ei frenetice nu au fost decat visele unel febre care a treet oad soa lnagtith gi 88 ig accepte cu recunogtints vindecarea. "Vir fricositoare nu vor mai veri, acum c& odihnesti in Dummezeu. ti timp azi si te strecori din mreaja viselor direct in sinul pct 188 7 7 Partea t 6. Cu fiecare ord in care te odihnesti astaz care te odihnestiastézi, o minte obositi devine introdatd bucuroas,o paste cu arp rine incepe fl cnt, un zvor de mult secat reincepe si curga. Lumea renaste de fiec si Dumneze in lume, cass capete i ea odinna oda cu tine cots de incl minoe care odhnop asta, lumen se apropie tot mai mult de trezire, '5i clipa in care odihna va fi singurul Incr existent se apropie de toate minjile epuizate 5 boat, prea istovite acum si fs continue singure drumul. "$i or si aud’ pasirea incepe cine o vad avorlreincepnd ef cangh i or sh {nainteze, cu pasiinviorati, speranta renascuta si energie refacut drumul care, dintr-odati, pare ugor de strabitut alias amen set in pace ui Dumneces din od chert frati, imbiindu-i pe tot si igi afte odihna, alaturi de tine. “Vei fi cre- dincios astizi insarcinari tale, neuitind de nimeni, aducindu-i pe tof in cercul nemérginit al pci ale, sanctuaral sfaint in care odih- neat Deschide pri empl Ins si vind, dela cela copat Ee departed aoa: frafii tai indepartafi si prietenii tai cei mai apropiati; pofteste-i pe tofi si intre aic gi 8 igi afle 0 alituri de tine men —— 9. Odihnesti astazi in pacea lui Dumnezeu, linistit gi fara fica. *Fi- care frate vine sai casei a i 88 ‘ sd isi primeascd propria-i odihna sisi {i-o ofere fie. iim sca impetin ik a, oiinnotange ed pln ir ie deg primi" i Beet ince i sai (Dl elornecacuil enlor petri al Gin deat eae ee aa ee care odihnese. ‘$i le aducem aminte de locul lor de odihné de fi dail dnd apunem fa gind: ,Oalmnescin Duzmezec". — 9 _—— — "CULECERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! LECTIA 110 Sunt aga cum m-a creat Dumnezeu. 1. Vom relua ideea de azi din cind in cand. Caci acest singur ging ar fide ajuns si te mantuiasca gi si mantuiascd lumea, dacd ai crede c&e adevarat. ’Adevarul lui ar insemna c& nu ai facut nicio schim. bare in tine care s8 aiba realitate, c& nu ai schimbat universul in asa fel incatfrica gi riul, nefericirea gi moartea si inlocuiasci ce a creat Dumrezeu. ‘Dacd rimai aga cum te-a creat Dumnezeu, frca nu are ineles, raul nu e real, iar nefericirea si moartea nu exist’ 2. deen de astizi este, agadar, tot ce iti trebuie si iti lagi mintea vindecata printr-o corectie deplina sisi primesti desdvarsita viziune care va vindeca toate erorile facute de orice minte in orice timp sau loc. Ea e de ajuns pentru a vindeca trecutul sia elibera vitorul. Ede ajuns pentru a lisa prezentul si fie acceptat aga cum este. “E de ajuns pentru a lisa timpul si fie mijlocul prin care lumea intreaga inva si scape de timp gi de fiecare schimbare pe care pare si o aduc’ timpul in trecerea sa 3. _ Decl rimai aga cum te-a creat Dumnezeu, aparentele nu pot nlo- cui adevarul, sindtatea nu se poate preschimba in boali, moartea nu poate i un substitut al vieti, si nic frica un substitut al iubiri. “Toate acesten nu s-au petrecut, daci rimai aga cum te-a creat Dumnezeu. 'Nuainevoie de alt gind decat de acest, i lagi izbivirea si vind ca sii lumineze lumea gsi o elibereze de trecut. 4. inacest singur gand, tot trecutul este desfiicut, iar prezentul este mantuit si se extindl linitit intr-un viitor ipsit de timp. “Dac egt aga cum te-a creat Dumnezeu, atunci nu existi separare intre mintea ta sia Lui nici scindare intre mintea ta gi alte mini, ci numai unitate inte-ata | 5, Puterea de vindecare a ideii de astizi e nelimitat’. "Ea e obargia | tuturor miracolelor, marea redatatoare a adevérului in constienta lu- mii, "Exerseazi cu recunostint’ ideea de azi. ‘Acesta este adevirul care vind s8 te fac’ liber. “Acesta este adevirul pe care fi a figiduit | Dumnezeu. ‘Acesta este Cuvantul care pune capat intregi intristis. 6. Incepe-fi exercifiile de cinci minute cu urmatorul citat din text: *Sunt asa cum m-a creat Dumnezeu.*Fiul Lui mu poate suferi “ar ew sunt Fiul Lui 7. Apoi, cu aceasta afirmatie ferm intipiriti in minte, incearc sit descoperi in minte Sinele Care e sfintul Fiu al lui Dumnezeu Insugi. 190 8 Cauti-L in tine pe Cel Cee Cristost! din tine, Fiul ui Dumnezeu si fratele lumii; Mantuitorul mantuit dintotdeauna, cu puterea de-a mintui pe oricine Il atinge, oricit de usor, cerand Cuantal core i spune ci este fratele Lui, 9, Esti asa cum te-a creat Dumnezeu. ‘Cinsteste-ti astiz Sinele. ‘Nu lisa si fie venerate astizi chipurile cioplite pe care le-ai fScut si fie Fiul lui Dumnezeu in loc de ce e el. ‘In striffundul minfii tale, sfantul Cistos din tine asteapta sa te recunogtiin El. ‘Cat timp El rimane ne- recunoscut gi necunoscut, esti pierdut si nu te cunosti pe tine insufi, 40. Cauti-L astizi gi giseste-L. "El va fi Mantuitorul tiu de toti idolit pe care i-ai facut. ‘Cici, atunci cand fl gAsesti, vei infelege cat de ne- ‘nsemnati sunt idoli ti si cit de false sunt chipurile care ai erezut ck esti, ‘Desprinzandu-ne de idoli si deschizandu-ne mainile inimile si mintile la Dumnezeu, vom face azi un mare salt spre adevar. 1n,_Ne vom aduce aminte de El pe tot parcursul zilei, cu inimi pline de recunosting’ gi ginduri pline de iubire fagi de tofi cei ce ne intal- esc astizi. "Caci aga ne aducem aminte de El. ‘$i, ca si ni se aducd aminte de Fiul Lui, sfantul nostru Sine, Cristosul din fiecare dintre noi, vom spune: “Sunt asa cum m-a creat Dumnezeu. ‘Si declardm acest adevar cat de des putem. ‘Acesta e Cuvintul fui Dumnezeu care te face liber. “Aceasta e cheia care deschide poarta Cerului gi te lassi intri in pacea lui Dumnezeu $i in vegnicia Sa 191 Pe CULEGERE DE EXERCITM PENTRU siuunmgt = cut RECAPITULAREA a Ila Introducere fe zi. Vom folosi o formula deosebitd in aceste exercitii, pe care te a Desigur, intelegem ci s-ar putea sa iti fie imp oi sk fac nu va fi afecats daca sari peste vreun exercitiu din cau cl fe eeaiés ive pentr a fi sigur cd recuperezi numarul de exer fii. “Ritualurile nu sunt finta noastra sine-ar abearaicl 2 nt i ‘entra c& nu esti dispus sa ii acorzi timpul cerut nf sma he area mantuirii numai daca acest obiectiv iti sta in a a last itiile si ifi inlocuiascé litaniile inchinate lor. ci ferit nimi ate iti pot oferi totul. "Ac 1 Ia : : {i-au oferit nimic. "Dar exercitiile efect i agadar, prinosul lor gi iin buna pace «Pra pe care tebuie 9.0 foloset Tn acest exer rece pila ete wrmatorea: de dud ope, dedi cnt mit eimai mult dact prefer gandusilor deseroate Ciel idle Si comentatalaferent exerifulu ecirei ile, RefetearS poi 3 olor Tssinduti mintea Sle raporteze la nevole tale, la ore et apres stat ete POMPE ee Re tearegte delle in minte gi las-0 88 le flosesch dup cin rede de caving. Avinredere le va fos ineleptane a ti find, n decizille ei, de Cel Care ji-a dat géndurile, “In e® a wt etre dak nnn ce seal in inte ?“Atncrede acs exerci realy, cd mocap care foes ful Sgt nu vor de gre. lnjelepctunea ming al it va ve rae at Tinigita gi last mintea si foloseasca gandurile pe c i reca- 7 x Varten t~ Recapitularea a Ita le-ai dat aga cum ti s-au dat si le foloseasca. 7. Ti s-au dat cu o incredere deplind; cu o convingere depling ch le vei folosi cum se cuvine; eu 0 credinta deplini ci le vei vedea ‘mesajele 3 le vei folosi pentru tine. “Ofera-le mintii tale cu aceeasi incredere, convingere gi credina. "Nu va da gres. ‘Ea e mijlocal ales de Spiritul Sfant pentru mantuirea ta. ‘Din moment ce se bu- curd de increderea Sa, mijlocul Sau trebuie si o merite precis $i pe ata. 8. _Atragem atentia asupra foloaselor pe care le vei avea daca de- dici exercitiilor recapitulative primele gi ultimele cinci minute ale zilei. “Daca nu se poate, incearcé cel putin si le imparti in asa fel incat si faci unul dimineafa gi altul in cursul orei dinainte de cul- 9. Exercitiile care trebuie efectuate pe tot parcursul zilei sunt la fel de importante si au, poate, o valoare si mai mare. *Ai avut, pani acum, tendinfa si exersezi numai in momentele previzute si s& treci apoi la alte lucruri, fara sa le aplici ce ai invatal, "Prin urmare, ti-ai consolidat prea putin invajitura gi nu i-ai acordat 9 sansi reali sa ifiarate cit de extraordinare sunt darurile potentiale Pe care file face, “Ai acum o alld gansé si o folosesti cum se cuvi- 10. in cadrul acestei recapitulsri, punem accentul pe nevoia de-a nu Lisa ce-ai invafat sa lincezeascé in intervalul dintre exerciiile mai lungi. *Propune-ti si exersezi in fiecare ori, repejor dar se- rios, cele doua ide zilnice. ’Foloseste una la ore fixe si cealalta, jumstate de ora mai tarziu, ‘Nu e nevoie si acorzi mai mult de o clipa fiecireia in parte. “Repet-o pe fiecare si lasi-ti mintea s4 se edihneascd putin in liniste yi pace. “Treci apoi la alte treburi, dar incearca si duci cu tine gandul respectiv gi lasi-| si te ajute sa if pistrezi pacea si pe parcursul zilei 11, _Dacé te tulburé ceva, gandeste-te din nou la gandul respectiv, *Aceste intervale practice sunt concepute s& te ajute sa iti formezi deprinderea de-a aplica ce invet in fiecare zi la tot co faci. "Nu lasa gandul dupa ce |-ai repetat. ‘Utilitatea pe care o are pentru tine mu are limite. ‘$i e menit sa iti slujeasca in tot felul, tot timpul si tot locul, si ori de cate ori ai nevoie de orice fel de ajutor. “Incea atunci, si il duci cu tine in toate treburile zilei, ficandu-le sfinte, demne de Fiul lui Dumnezeu, acceptabile lui Dumnezeu gi Sinelut iu 12,__Exerciiile recapitulative ale fiecérci zile se vor incheia cu o re- afirmare a gandului folosit la fiecare ora fixa si a celui aplicat la jumatatea fiecdrei ore. “Nu uita de ele. *Aceasta a doua gans& cu fiecare idee in parte va aduce progrese extraordinare, ficandu-ne 193 ae artea t~ wecapitusarea a -a ~ = CULEGERET TRU S1 4 iegim din aceasté recapitulare cu cagtiguri atat de mari pentry LECTIA 111 invapitura noastra, incat ne vom continua drumul pe o baz maj solida, cu pasi mai fermi gi o credingé mai puternica. De recapitulat dimineata gi seara: 13, _Nuuita ct de putin ai invaat. 2Nu uita cit de mult poti invita acum. 1, 61) Miracolele se vad in lumina, Nu uita cité nevoie are Tatal thu de tine, ind recapitulezi aceste gnduri pe care {ile-a dat EL Niu pot sd itd fn intuneric. “Lumina sfnfeniei sé adewtrulwi sit imi lumineze mintea sist wad inocenja lirica 2.(62) Miracolele se vid in lumina, iar lumina gi puterea sunt una, "Vad prin putere darul pe care mi I-a dat Dumnezeu. *Stabi- ciunea mea e intunericul pe care darul Lui itrisipeste, dén- ‘du-mi puterea Lui sd fia locul. 4.La fiecare ora fixa: *Miracolele se vad in lumina. °Lajumatatea fecirei ore: ‘“Miracolele se vid in luminj, iar lumina gi puterea sunt una, ITU PE} LECTIA 112 ‘CULEGERE DE E! De recapitulat dimineafa si seara: 1.63) Lumina gi bucuria si pacea igi au locul in mine, 25unt locul unde lumina si bucuria $i pacea isi aw cimtinul. SLe primesc in ciminul pe care i! impartgese cu Dummeze, pentru ci fac parte din El 2, (94) Sunt aga cum mea creat Dumnezeu. 2Vpi rimne merew asa cium amt fost, creat de Cel Neschimba- tor dupit Propria Lui asemdinare. Sunt una cx El, iar El este wma cu mine, . La fiecare ora fix’: . ‘umina gi bucuria si pacea igi au locul in mine, °La jumatatea fiecirei ore: sunt aga cum m-a creat Dumnezeu. UI STUDENT ‘ ____Partea 1 - Kecapitutarea a Ui-a LECTIA 113 De recapitulat dimineata si seara: 1. 95) Sunt un singur Sine, unit cu Creatorul meu. *Seninatates si pacea deplind sunt ale mele, pentru cf sunt tun singur Sine, intreg cu desdvdrsire, una ct toatécreafia $3 cu Dumnezeu 2. (06) Mantuirea vine din singurul meu Sine. 2Din singurul meu Sine, a Carui cunoastere riimne mereu fn mintea mea, vtd implinit cu desitutrsire destedrsitul plan dumnezeiesc pentru mértuirea mea. 3.La fiecare ori fii: “Sunt un singur Sine, unit cu Creatorul meu, °La jumatatea fiecdret ore: ‘Mantuirea vine din singurul meu Sine. SE DE EXERCI{I PENTRU STUDENT! _ LECTIA 114 De recapitulat dimineata si seara: | 1. (7) Sunt spirit “Sunt Fiul lui Dummezeu, ‘Niciun trup nu imi poate confine spiritl, nici mu imi poate impune limite pe care Dummezen ru lesa crent. 2, (98) Veeau si imi accept rolul in planul dumnezeiese de mantuize, 2Care alta poate si fie functia mea dec aceea de-a accepta ee et Datsecou Cae ma ret dp ce sunt sce voi fi intotdenuna? 3, La fiecare ord fixt *Sunt spirit. ‘La jumétatea fiecdrei ore: | a ‘Veet ond accept roll in plana dumnezeiesc de mature = a ___vartea 1- Keenpitusarea a ti-a LECTIA 115 De recapitulat dimineata si seara: 1. (99) Mantuirea e singura functie pe care o am aici *Fumofi pe care o am aici estes ier? lumea pentru tote gre selile pe care le-am flcut. "Cac asa sunt izbioit de ele impre: ton cu tumea inven 2, (100) Rolul meu este esentfial planului dumnezeiese de mantuie. at esential planului dummezeiese de mantuire a lumi Cac El mia dat planul Lui ca sd mintuiese lume. 3. La fiecare ori fixt: *Mantuirea e singura funcfie pe care o am aici, La jumitatea fiecirei ore: ‘Rolul meu este esenfial planului dumnezeiese de mantuire. Jartea | ~ Kecapitularea a Ui-a (GERE DE EXERCITU PENTRU STI UDENT! __ ——— LECTIA 116 LECTIA 117 De recapitulat dimineata si seara De recapitulat dimineata gi seara: 1.003) Dumnezeu, Tubire find, este gi fericire, ota tut Dumnezeu pentru mine edepinafeicre 2Voja tui Dumnezeu pentru mine e deplina fericire 351 nu pot 254 fin minte ott i di cnn cede cent oa ender JE sila of tbs etn fc ao minis torn ee i algo nu ntrein substitute petri | Laon) 2. 00) impirtagese Voia lui Dumnezeu de fericire pentru mine. 2. (104) Caut doar ce imi apartine intr-ad aparfine intr-adevir. “nprtgse Voi Tate men penta mie il Lik GSE iad ceria dat Ele tot ce oreau. “Ce mi-adat Ele tot ce ese sibel frites sunt dari p care mea dt Tatil meu. "Vee cep 3. La fiecare ora fi yumnezeu, Iubire fiind, este gi fericire, 3. La fiecare od fix septal Dumnezeu pentru mine e fericrea depling. pentru mine. 2a jumbtate Gece on ‘aut doar ce imi apartine intr-adev: a jurnatateafiecdrei ore: ‘impartigese Voia lui Dumnezeu de fericie | LECTIA 118 De recapitulat dimineata si seara n sunt ale mele. 1.005) Pacea gi bucuria lui Dumnezeu sunt ale mel icuria lui Dumnezeu, primindurte 2 siti voi accepta pacea si bu le A tuturor sbstitulor pe care eam flct 5 ‘ucuros in schimbul tuturor sid inlocuiesc pacea si fericiren, 2, (106) $a tac gi si ascult adevarul. nda gi sit aud stragnica Voce pentri 254 tact vocea mea plipan [per Adeodr asigurdndu-mt cf sunt Fi Dumneze 3. La fiecare or’ fixa: 2pacea gi bucuria lui Dumnezeu sunt ale mele. La jumitatea fiecdrei ore: 4g tac gi sf ascult adevarul, 202 Partea 1 apitularen a Hea LECTIA 119 De recapitulat dimineata si seara 1. 107) Adevarul va corecta toate greselile din mintea mea, “Gresese edd ered citi poate dana ceva, °Sunt Fiul lui Dumnezeu, al citrui Sine odihneste in siguranga in Mintea ei Dumnezeu, 2, (108) A da gi a primi este acelagi Iucru in realitate. Voi ierta toate lucrurileastitz, ca sini cum st accept ade- vairul din mine gi sl ajung sa imi recunose nepititogenia, 3. La fiecare ordi fix: *Adevarul va corecta toate greselile din mintea mea. La jumitatea fiecrei ore: *A da gi a primi este acelagi lucru in realitate. Partea t ni a ee ERCIIM PENTRU STU LECTIA121 LECTIA 120 = Tertarea este cheia fericri 1 recapituat dimineafa 51562" Dexactt 1. Tat rispunsul la incercitile de-a-ti gisi pacea. "att cheia infele- Sulu inte-o lume care pare si nu aba sens. Tati cum te poi pune la adipost in tolul primejdilor aparerte care par si te ameninfe la fot pasul, aducind incertitudine tuturor speranfelor tale de-ai gasi ‘rcodatilinitea si pacea, ‘lat rispunsul la toate intra; fata sfarsitulintregiincertitudin, in fine garantat, 1. (109) Odihnese in Dumnezeu. i in Durmezeu gi Il las st lucreze in mine $* “Ala i tomes in Ellis 5 in deli prin mine, in timp ce 0 coca: 2. Mintea nelertitoare e plin& de fricd, neliisind fubirii nicl loc si | oa fe ainsi ni spi si oat osfgura arplein pace se mt aga cum mea creat Dumnezett avinte deasupra zbuciumului lumii. *Mintea neiertitoare e tristi, | 2,0) Sunt aga c . isd perania allel gta (OEM viel de-dutetel "ea SulerK gl cacy Gynt Fiul lui Dummeze “Asti imi lepad nesiinttons nefericire, orbeciind prin intuneric, nereusind si vadi, dar sigura tu de sie gif ls Talal sti spurt Cine sunt de fpt = : ilucii de sine st fi de primejdia care o pandeste acolo. 3, Mintea neiertitoare e chinuita de indoieli, confuza, nesigura de ea si de tot ce vede; plind de frica si de ménie, slaba gi nivalnica, i sgrozita 88 inainteze, ingrozita sa stea pe loc, ingrozita si se trezeas- cA sau s& adoarma, ingrozité de fiecare sunet, dar si mai ingroziti de técere; speriati de intuneric, dar si mai speriata la apropierea ore’ luminii. “Ce altceva poate si perceap& mintea neiertitoare decat at Dumnezeu. propria ei osinda? ‘Ce altceva poate sa vada decat dovada ca toate pacatele ei sunt reale? 4. Mintea neiertatoare nu vede greseli, ci numai pcate. "Ea prives- te lumea cu ochi nevazatori si urla cand igi vede propriile proiectii ridicdndu-se si ti atace jalnica parodie a viefi. °Vrea si triiasc’, dar isi doreste moartea, ‘Vrea iertare, dar nu vede nicio speranta. °Vrea scépare, dar mu poate concepe vreuna, pentru cé vede pacitosul pretutindeni. 5. Mintea neiertitoare e disperat’, fara perspectiva unui viitor care si fi poata oferi altceva decit si mai multi disperare. “Si to- tus, igi considera ireversibila judecata asupra lumii si nu vede c& Sa condamnat singura la aceasta disperare. ‘Crede ci nu se poate schimba, cci ce vede sti marturie ca judecata ei e corecta. ‘N: treaba, deoarece crede ci stie. °Nu pune la indoiald, siguré cd are dreptate. 6, Tertarea se inva. "Nu e inerenta mini, care nu poate pacatui “Asa cum pacatul e 0 idee pe care ti-ai predat-o singur, tot asa gi iertarea eo idee pe care trebuie s& 0 inveti, dar de la un alt Profesor decat tine, Care reprezinti celdlalt Sine din tine. ‘Prin El inveti cum si ierfi sinele pe care crezi ca I-ai facut, gi il lasi si dispard, ‘Aga 205 | 4. La fiecare ort fxd 2odihnese in Dumneze\- °La jumatatea fiecdrei sunt aga cum ma cre ‘CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDEN(1 _ redai mintea ta unitari Celui Care e Sinele tiu gi Care nu poate pacitu. 7P Fiecare minte neiertatoare ifi oferd sansa si o invefi pea ta cum “sase ierte, Fiecare dintre ele gi asteapta eliberarea din iad prin tine site implora si ti dai Cerul aici i cum. ’Nu are nicio sperantt, dar fi devil speranta ei Si find speranta ei, devii propria ta speranta, SMintea neiertAtoare trebuie si invele prin iertarea ta cd a fost man tuitd si scoasa din iad, Si, prednd mantuirea, 0 vel invita. ‘Dar tot Ce vel preda gi ce vei invita nut va veni de la tine, cide la Profesorul Care ti-a fost dat si iti arate calea. 8. Astizi exersim deprinderea aptitudinii de-a ierta. “Dac esti ‘dispus, poti si inveti astizi cum si iel cheia fericiri gi cum si 0 folosesti spre binele tiu. "Vom dedica zece minute dimineata si alte zece seara deprinderii de-a da iertare si, totodati, de-a o primi. «o. Mintea neiertitoare nu crede ci a da si a primi este acelagi lu ‘cea. Dar azi vom incerca s& invtim ci sunt acelagi lucru exersind fertarea fata de cineva pe care il socotim dugman gi fata de cineva pe care considerm prieten. i, invatand si i vezi pe amandot ca Peal singur, vom extinde lecja la tine insuti gi vom vedea cd scipa- rea Jor a inclus-o si pe a ta 10. in intervalele practice mai lungi, gandeste-te mai intai la cineva ‘are nt ifi place, care pare si te irite sau pe care nu ff-ar pliicea si {I intainesti; cineva pe care il dispretuiestiintens saw pur si simpla ncerci sail ignori. ‘Nu conteazai ce forma ia mania ta, "Probabil cd I-ai gi ales, ‘Acesta va fi numai bun. 11, Acum inchide-ti ochi, incearca si il vezi in gand si si te uif a tL cdteva clipe. “incearci si percepi o lumind undeva in el, o mick ficdrive pe care nu ai mai observat-o, “incearci si gisegti o mick taza delumina rzbatind din portretul hidos pe care i |-ai zugravit. {Priveste acest portret pnd veri o lumina undeva in el, si apot in- cearct s8 lagi lumina aceasta si se extind’ pand il acopera cu totul flicind portretul frumos i bun. 12. Privepte citeva clipe aceastA perceptie schimbata si_apoi i direaptif mintea spre cineva pe care il socotesti prieten. Inceandt sa iitransferi lumina pe care ai invafat s& 0 vezi in jurul fostulut tiu ,dusman”. *Percepe-1 acum ca mai mult decat prieten, cic Turina aceasta ~ sfintenia lui ti-l arata pe propriul tau méntuitor: ‘mantuit si mantuind, vindecat si intreg 13 Lasi-l apot sii ofere lumina pe care o vezi in el, silasi-i «ug, anu” si prietenul si se uneascé pentru a te binecuvanta cu ce a Tae "Acum esti una cu ef giei sunt una cu tine. ’Acum ai fost ie oat aSnufe ‘Nu uita, pe tot parcursul ziti, rolul pe care i joach {ertarea in procesul de-a aduce fericie tuturor minfilor neiertt02- 206 +e 1 printre ele, minfii tale. ‘Spune-t in fiecare ort “Tertaren este chia fericri." ia ferciii. "MA voi trezi di ‘muritor, fails pln de pita fel ful Fit al ui Diez, visul cal stunt $! voi sti ct sunt destutrsi- 207 TET GER DE EXENCI PENTRU STUDENT —_ LECTIA 122 Tertarea ofera tot ce vreau. Ce ai putea si vrei si ier “rene ofc. ve fen, 0 1 valori titi, gi un sentiment a i ram Me gia gi siguranta, st dura ocrot oliniste care nu poa : ta, incdt nu poate fi tulburata niciodata? Jaren oer toate acest rae tin oe ‘scntei pe dinaintea ochilor cnc Rca nop sua, Te ming pe seastere pe pleoape 51 side fericire. altele. “ate 5. Tertarea lass rice valu ce vid lumea cu ochineierttor Te 1a 3 tui Dumnezeu gi iti curati memoria ‘ iertarea nu iti poate da? ‘Ce alte daruri, Fr od nu? Ce valoareincipit Ecitore de nerenpecat pos 1 cei elu un agpuns difer fir’ noima, dorintei neinfi n de jumitate si incr ot a ON et gis all fn local iene s4 deschis’, che Tt EL Sts usb naintea ta, cx 0 upd dese unde iti este deat sreste, nu exist alt plan de mnt ‘Dand, vei primi. 208 area nu iti poate da? "Vrei pace? “Terta- © mintelingit, o certitudine a finali- gi frumusefi care transcend lamea? i sigure de-a pururi? "Vrei ve deranat, o bland care mu poate filezati ciodati, o tihn’ profunda gi trainic’, si o odihnd ata a multe altele. “jiim- vest ght dB ea fangaie pe frunte in timp ce dormi siti are es infrengitoare, deri i fer inc’ o zi de pace j atac. ‘lar, cind te trezesti din nou, ifi of 921 de pace ta ae pMartenen i oferd toate aceste Tuer i IReh em istos de cet ascunde fata lui Cristos si Tl recunosti pe Fiul Ve tone gindurile moar, ‘hi poata trece pragul minti. ‘Ce ti-ai dori amine Tat pout tree pragul mint. Cs ce efect banal sau Fagaduints ‘da mai multi speranta decat it de cel ce va rispunde la toa- i erfecte, la rugiimingi 7 etfect, dat la intrebari imperfect, la rag 1 Natt pe einfdcrate de-a au, srguintel reuse Ik ederii parfiale. Tat& raspunsul! ‘Nu Planul dumnezeiese de mat yoate schimba ginici e mantuire a ta nu se poate sd || dumnezeiese fs ! "Fi recunoscitor ck mane exact cum [a conce- lo de prag, imbiindu-te si intri gi sa te simti acass I! °Chiar vrei sa stai pe dinafara cAnd tot Cerul te a Fiului lui Dumnezeu. ‘St iat avem un raspuns, cat tate a, "Toate comple i ave de paianjen dis xitatile pe care le-a fesut lumea din fire firave de paian —_—_..__ iver inaintea puterii si maiestijii acestei mod © enunfa adevatrul 7. ati rispunsull ’Nu incepe sé hoindresti din nou fink tintd. “Ace cept mantuirea acum. “E darul lui Dumnezeu, $i nu al Iumil, "La. mea nu poate oferi niciun dar de valoare unei minfi care a primit ce Fa dat Dumnezeu si aiba. ‘Dumnezeu voieste s8 primesti astizi mantuirea, sincAlcelile viselor tale s& nu ffi mai ascundai ad ele na sunt absolut nimic. Deschider{iochii astizi gi vezi o lume fericit,plind de pace gi Sf Segura ‘lertazea este mijlocul prin care aceastd lume sjunge si a locul iadului, "Ea rasare in ticere si dea binefe ochilor t8l de chigi sis iti umple inima de oliniste profunda, in timp ce adeva Turi Strdvechi, vegnic nou nascute. risar in congtienta ta, ‘Ce if vel azmunti atunci sunt lucruri de nedescris. °Sitotusi, iertarea ta i le fer’. 9. _ Amintindu-ne darurile pe care le oferd iertarea, exersim astizi usperanta si credinfa c& azi e ziua in care mantuirea va fia noas. {r8."O vom cduta cu sinceritate si cu bucurie azi, constienti cl even in mind cheia, acceptand raspunsul Cerului la iadul pe care nol mt Lam facut, dar in care nu veem si mai riminem, 10. _Dimineata si seara acordim cu bucurie cite un sfert de ord clue Uri in care sfargitulinduluie garantat,Incepe cu nidejde, chal aa aiuns la riscrucea de unde drumul devine mult mai ugor. "De aie, drumul care mai e de stribat hit escurt. ‘Suntem chiar foarte aproa. pede sfarsitul desemnat al visului, 1, Cufundi-te in ferici xtrem de simplu de-a 8 ie la inceputul acestor intervale practice, icicle acordi risplata siguraaintrebatilor care g-au prnmnt rie, Faunsul st lucrurile pe care file aduce acceptarea acestui rispuns, ‘Astizi fre dat s8 simti pacea pe care f-o oferd lertarea gi bucuria pe care ti-o acorda ridicarea valului 7 ata lamin pe care o vei primi astizi, lumea se va stinge Pana dispare cu totul, si vei vedea ivindu-se o altd lume, pe cave 1.81 cuvinte si o descri. *Pasim acum drept in lumind si primimn Sarurile care ni s-au pistrat de la inceputul timpulul, in asteptarea zilei de astazi 1B. Tertare: ofera tot ce vrei. care le vrei. ’Nu Lisa si fi se estor And te intorci si intalnesti din de aparente sumbre. ‘Continua ‘ce vezi neschimbaitorul in inim, spatele aparentelor. 14 Nu fitentat si lasi darurile s& if scape gis ijialunece in witare, “intipareste-fi-le ferm in minte prin incereirile de-a te gindi la ele ‘Astizi fi se dau toate lucrurile pe mipeze darurile pe parcursul zile, nou o lume de schimbari continue si 8a if constientizezi darurile in timy 1a schimbarii; lumina adevarului in 209 Partea 1 E DE EXERCI[!I PENTRU STUDENT! _ a care trece. “Reaminteste-ti cu ajutorul urmatoarelor idei CULEGER! LECTIA 123 sfert de daruri cu ajuton cel putin un minut la fiecare sh te faca s& if constientizezi darurile cat de pretioase sunt aceste fevocatoare, care au puterea pe tot parcursul zie {i multumese Tatilui meu pentru darurile pe care mi le-a dat. 1. Sa fim recunoscatori astizi, "Am ajuns pe cirri mai blande si “erteren rife tt oa pe drumuri mat netede,°Nici gind site intorci gi nics te impotr- 4'Astaizi am accept cf ‘vesti implacabil adevarului, ‘Persistd o oarecare sovaiala, cateva mici SAstizi am primit darurile lui Dumnezcu obiectii si un pic de ezitare, dar poti prea bine sa fii recunoscator pentru progresele pe care le-ai facut si care sunt cu mult mai mari decat iti dai seama. 2. Oziconsacrati acum recunostinjei va adauga beneficiul unei ca- pacitati de-a intui, cat de cit, adevirata amploare a tuturor progre- selor pe care le-ai facut, a darurilor pe care le-ai primit. *Fii bucuros astizi gi plin de iubire recunoscatoare ci Tatal tau nu te-a lasat pe ‘mina ta, si nici sé orbeciiesti de unul singur prin intuneric. "Fii recu- noscator ci te-a mantuit de sinele pe care ai crezut ci |-ai fiicut sa ia locul Lui sial creatiei Sale. “Adw-I astiizi multumiti. 3, Adu-l muljumiri ci nu te-a abandonat si cd lubirea Lui va réma- ne de-a pururi si se risfringl asupra ta, de-a pururi neschimbatoa- re. "Adu-1, totodat, multumiri ci esti neschimbator si tu, cdci Fiul ppe care Il iubeste El este neschimbator ca El. *Fli recunoscator c& esti ‘méntuit. ‘Fil bucuros e& ai de indeplinit o functie in cadrul mantuiri t “Fi recunosciitor ci valoarea ta depageste cu mult darurile tae s 1 ‘cAcioase gijudecifile tale meschine la adresa celui pe care Dumnezeu } La desemnat Fiul Sau. i 4. Cu recunogtinti, ne inaltim inimile azi deasupra disperarii gine ridicdim ochii recunoscatori, de acum neindreptati in jos, spre fara- nd. ‘Cantim astizi cintecul recunostinte, in cinstea Sinelui pe care Dumnezeu L-a voit adevirata noastra Identitate in *Astazi le zambim tuturor celor pe care ii vedem si mergem cu pasi inviorati s& facem ce ni s-a dat de facut, 8, Nu mergem singuri. "Si aducem mulfumiri ca, in solitudinea noastri, a apirut un Prieten s& ne rosteascd mantuitorul Cuvant dumnezeiesc. Mulfumiri, totodata, tie pentru ca fl asculfi. ‘Cuvan- tul Lui e mut daca nu e auzit. “Mulfumindu-I Lui, iti multumesti gi fie. (Un mesaj neauzit nu va manta lumea, oricat de puternicd ar f Vocea care il rosteste,oricitdjubire ar avea in el mesajul.. 6 Mulfumiri fie care ai auzit,cici devii mesagerul care li duce mai departe Vocea si O lasi si rasune de jur imprejurul lumii. *Pri azi multumirile lui Dumnezeu, in Datei situ ELii oferd mulgumirie pe care I le dai, de vreme ce iti primeste da urile cu o recunostinta plina de iubire gi iti da inapoi de mii si de 2m TTTLEGERE DE EXERCITI PENTRU STUDENL - a a {iy va binecuvanta dara- " 4 multe decat ai dat. ii val ta dare tra para orm lune ere pea le 7._ Prsmegte! Mire de dowd ori esti "9 Tt ei te a it fe mui 9 Cal mune acral se an ofert multumir cate de ork pe care 1-0 acorz fi se Ya Tet reece a care Ile aducl. i Tepe dat maui canbe tien Mn, 2.7 Peimegtel me Penemargntae gin ba ‘edeplinke recunostnta a fu See ace crete deena a ink mulfuins penkra tt ce ia dat F Siu, ca sh eF === ee ______Partea 1 LECTIA 124 $4 imi aduc aminte cd sunt una cu Dumnezeu. 1. Asti vom readuce mulfumiri pentru Identitatea noastri in Dumnezeu. *Céminul nostru e in siguranta, protectia ne este ga- rantati in tot ce facem, puterea si forta ne sunt la indemand in tot ce intreprindem. Nu putem da greg in nimic. “Tot ce atingem ca- pats o lumina stralucitoare care binecuvanteaza si vindecd. ‘Una ca ‘Dumnezeu si cu tiniversul, ne vedem bucurosi de drum, cu gandul ci Dumnezeu Insusi ne insofeste pretutindeni Cat de sfinte sunt minile noastre! 'Si tot ce vedem reflect sfinfe- ji cu.ea insasi. Cat de usor dispar ira sfargit. ‘Urmele strdlucitoare 1 nostri arati pe ce drum se ajunge la adevat, cici Tovariig de drum ne este Dumnezeu cat timp ne perindam un pic prin lume, “lar cei ce ne vin pe urme vor recunoaste drumu, cdci lumina pe care ‘© purtim rimane in urma, desi e tot cu noi in timp ce ne continuim drum Ce primim e darul nostru vegnic pentru cei ce vin dup& noi gi cel ce au mers inainte sau au stat un pic cu noi, “lar Dumnezeu, Care ne iubeste cu iubirea nepartinitoare in care am fost creati, ne surade gi ne oferi fericirea pe care am dat-o, la rindul nostru. 4. Astiizi nu ne vom indoi de Iubirea Lui fata de noi, nici nu vom pune la indoial’ ocrotirea si grija Lui. ‘Nu se vor strecura nelinisti fird sens intre credinja noastra gi constienfa Prezentei Lui. ’Astizi suntem una cu El in recunoastere si amintire. ‘ll simfim tn inimi. 'Mintile noastre fi contin Gandurrile, ochii nostri fi intrezarese minu- natia in tot ce vedem. “lar azi vedem un singur lucru: ce iubeste gi merit iubit fl vedem in aparentele durerii, $i durerea face loc pati “fl veclem in frenetici, trigt gi chinuifi, In ceiinsingurafi yi in cei infricosati, care sunt readugi la calmul gi la pacea mini in care au fost creafi. “$i il vedem in muribunzi siin morfi, readucindu-ila viata. 'Vedem toate aceste lucruri pentru c& Lam vazut mai intai in noi ingine 6 Niciun miracol nu li se poate refuza vreodata celor ce stiu ca sunt tuna cu Dumnezeu. ’Niciunui gand de-al lor nu ii poate lipsi puterea de-a vindeca toate formele de suferinfa in cine se gasesc, in vremuri- le care au trecut gi in cele ce stau inc’ si vind, cu aceeasi usurints cu care le vindeci in cei ce merg acum cu ei. (Gandurile lor sunt atem- orale, si nu au de-a face nici cu distanfa, nici cu timpul Ne aldturdim acestei constiente cind spunem c& suntem una cu 213 CULEG ERE inte, spunem totodati c& suntem yumnezeu. *Cici, prin aceste cuvinte, spunem 5 sue mint g vinden, ch ptm mint i vinden, nao “Am accept aac vem s en. ‘Chl re i pti dare gsr es se ere eral Spe Ach fiero age en ee cele ld az aghersepartzen da Todd ete, en dona cna 4. Pace fie sett, "Consolidesz8-t pacea exersind Songtentzarea fap et una cu Cratoal tu dupi cum ei El una cu tne ual dino bse rae Dora prima nota incerare dea avea un interval ma lung pent cae nu dim nic sega ce costs pacila dupsarsti hier pai Nom alc ete spur chm vatnhrle sh olor. “talc El aceanth le astizi, siguri ci i de ori, “El va face restul. i “nami Poste ati nei gaa st ace ct de ci Da eva nda, tof va paren, sm ve putea sm recunost a ce if cand ifi va miji cu certitudine in minte. acest untae de cel Ya A mont trl ea cae mnt aca ‘arc tcn vel vedon fal stato eed pe ala ode M vel ad propria schimbare la fafa in oglinda pe cut cu mai mult folos. _. ; aed - fard de picat pe care o vezi ji apartine, src pe cate oz a chiar minuniatia ta. "Considera aceasta jumétate le aa I faci lui Dumnezeu, cu certitudinea ci darul pe care ti ie iat tae danonioes eject o bucurie prea profunda pentru priceperea ta, 0 ee ae oe pentru vederea ochilor trupesti. $i totusi, poti si tg ‘buna zi, azi-miine, vei injelege, vei pricepe gi vei Leh setae ole rece, tne cu tf mel °Sd imi aduc aminte ca sunt una cu Dumnezeu, una cu topi fre fica Salen ro ofoetoerat pac fete 5. Casditi dea Cuvantul Lui, ——___Parteat LECTIA 125 {In iniste, primese Cuvintul lui Dumnezeu ast * pie d¢azl sl fe o 2 de thcere gi de ascultae nliniste. "Tat iu te ae {tua Cuvantul azi "El te cheamé din steifundul minti tale unde I are locul.‘Auzi-L astizi "Nico pace nu e poslla pana riage tide Cuvantul de ur mprejurul kumi; pnd ce xintea te aot culind In nite, na accept mesajul pe care treble lauds lene pentru a inaugura era linistité a pa Lumea aceasta se va schimba poate mantui, cici planul lui Dumnez Fiul lui Dumnezeu e liber si se mantui Feunnezeu drept Caliuz8, mereu in mintea lu i nga el atl ee duck negresit la casa Tatlui su, dupa propria lui vole mere lan) de liberd ca a lui Dumnezeu. ’Nu e condus cu forje, G mene prin ‘ubire. ‘Nu e judecat, ci numai sfinfit urn See YO™ auzi Vocea lui Dumnezeu atic rk bruiajul gin: autor moastre meschine, far dorinfele noastre personale si San aotig! egceati la adtesa sténtului Siu Cuvant, "Nu ne vom judece aati ci coea ce suntem nu se poate judeca, Ne distanfaim de wane Iedeedtile pe care le-a pus lumea pe seama Fiuli lui Durmnesew nu il cunoaste. “Astizi nu vom da ascultare lumil, ci vom astepta in cere Cuvantul lui Dumnezeu. Scurninte Jiu al lui Dumnezeu, asculti-ti Tata! vorbind, *Vocea bul vrea sf ifi dea sfantul Lui Cuvént, i binevesteasc4 fn toate ne Damrnintuitea #i sfénta eré a picil ’Ne adundm azi la tromul led Frupnezeu, local inistit din minte unde fg are de-a pururi loca, Sinfonia pe care a creato si pe care nu o va pitas! nical Elnu a asteptat pind fi restitui mintea ta. "Nu S-aascuns de tine, cit timp ai hainarit ¢ vreme departe de El “El-nu prefuisteiluzile pe care le ai despre © pur si simplu urmatorul: jasc singur, cu Cuvantul lui te f auzit pani nu tace mintea tao vreme gi pind nu so nfele Uipsite de infeles. °Asteapta-I Cuvéntul in linigte, [Exist o pace in tne la cae si apeleziastiz i te aute oh ti pregi- {Git Preasfanta minte si aud cum vorbeste Vocea pentru Crevice al Astiai in momentele cele mai prielniceticeri, ripeste- din timp dle trei ori cate zece minute, in care nui mai dai aseultam lan 2s ci Partea f CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! _ a Josh estareCuvetul i Dumneze, ae nachmbs da dos asutare Cov si Dam ZU tees de mat de-apoape dect ima, "Voce Lu re ma aproape decit mina, lubirea Lui tot ce esti si tot ce este Fl; totuna Panean, wane a a 8. eee ecm pe care o asculti cind iti vorbeste EL. *Cuvntul ta win desis aeprre nu singe rules patie! Minft a Tatalsi 5 ului. tin nite, asculti asta Sinele a ed Dumneceu ne pnd coda Fl a i na apart nicolas ce ue dain ee Navel aveanevie de a egul lag oxe citiile de astdzi sa te ridice deasupra gandirii lumi si ats eubereze ce a pu Nu fran =gomot asl Vet aut iu unacuea, fara iluzii: strecurate intre ce e total indivizibil si adev; stuunac ey ee ote ad stato clipsnigttreamitgi ‘chai un scop special pentru ziua de azi: acela de-a primi, in liniste, Govind Bure LECTIA 126 ‘Tot ce dau imi dau mie insumi. 1 Tdeea de astizi, complet string de eu gi de gindirca lumii, este crucial’ pentru inversarea gindirii pe care o va infiptui acest curs, “Daca ai crede afirmatia aceasta, nu ar mai fi probleme in privinta iertarit depline, a certitudinii finalitiii sia directiei sigure. ‘Ai inte- lege mijlocul prin care ifi vine mantuirea gi nu ai ezita s8 il folosesti acum. 2. Sa vedem ce crezi in schimb. *Ji se pare cé alfii sunt separati de tine si ci sunt in stare si se poarte in anumite feluri care nu au nicio legatura ca gindurile tale, si nici ale tale cu ale lor. ‘De aceea, atitu- dinile tale nu au niciun efect asupra lor, iar strigitele lor de ajator nu. sunt nicidecum legate de-ale tale. in plus, crezi ci pot picatui fara si ii afecteze perceptia de sine, in timp ce tu poti si le judeci pacatul sisi rimai, totusi, necondamnat si impicat. 3. Cind ,ierti” un pacat, nu ai niciun edgtig direct. ‘li ardti marini- ie cuiva care nu merit, doar ca si arti ch esti mai bun, pe un plan superior individului pe care il ierfi. El nu fi-a cistigat toleranta mi- lostivi, pe care 0 acorzi cuiva nevredinic de acest dar, cici pacatele lui |-au coborit sub adevirata lui egalitate cu tine, *Nu are niciun drept la iertarea ta, “lar ea ii ofera lui un dar, nu fie. 4. Deaceea, iertarea e fundamental gresita; un moft marinimos, bi- evoitor, insi nemeritat; un dar acordat uneori, alteori neacordat. 'Nemeritatfiind, este corect sé nu il acorzi, i nue drept si suferi tu and nu este acordat. "Pacatul pe care Zl ier{i nu e al tau. ‘L-a comis cineva separat de tine. “lar, daca esti apoi marinimos cu el dandu-i ce ‘nu merit, darul nu e cu nimic mai al tiu decati-a fost pacatul. 5. Dacé asta e adevarat, iertarea nu are nicio baz pe care s4 se spri- fine cu incredere si siguranti. *E o excentricitate, prin care uneori binevoiesti si acorzi cu indulgenta o pasuire nemeritald. 'Ramane ins dreptul tiu sé nu lagi pacatosul si scape de risplata indreptatita pentru pacatul pe care La comis. ‘Crevi oare ci Domnul Cerilui ar isa mantuirea lumii si depinda de asa ceva? °Nu ar fi chiar foarte inicd grija pe care {i-ar purta-o, daci mantuirea ta ar depinde de un moft? 6. Nu infelegi iertarea. “Aga cum o vezi tu, nu e decat o fran’ pus unui atac fifi, fs ceard corecto in mintea ta. Nu iti poate aduce pace aga cum 0 percepi. ‘Nu e un mijloc de-a te elibera de ce vezi in altul decat tine. "Nu are puterea si te fac’ s& reconstientizezi unitatea ta cu el. ‘Nue ce-a menit-o Dumnezeu sa fie pentru tine. a7 PENTRU STUDENTI ae CULEGERE DE EXERC! i care til cere, nu fi poti re- “ana aay eich lee Gt one racer En dc ata i vrednice de Fiul Lui nigte daruri atat de me: 2 Mane i meaner ae superior acestora. ‘lar rilocl prin careseabjne aaa ii “4 datatorul e totuna cu ‘Siraj deca noe psn “cme ak ei r .4 deslusesti o intrezarire cat de mica a am Sa ea on orem ine lee ie ee aad fer ne SE ESE ten cea ne inn f i ce inseamna. "Fii dispus sa te lagi invafat. "Fit ros § ne 9. c 1 tpl njelcare face din sua de alo = Spent to! fai Nu fi lisa mintea sh tel, ci spunei: cate ori iti este cu putintS, reaminteste-ti cd astizi at un Scop, Pce ace din sua de az de o valoare deosebits pentru tine ‘mult timp de acest v am nevoie si inet “ot eda mi daw ie nsw lar Ajutorl de care an neve ci Iuerul acesta e adevtirat este acum cu mine. “Mil voi tar chizandt mintea I core 8 ‘sa apoi ta nie etea clip, esha mites cori Table LS ce our dela El vel gced, cc ced Elves pi 218 Partea LECTIA 127 Nu exista alta iubire decat a lui Dumnezeu, 1. Poate crezi cd sunt posibile diferte soluri de iubire. "Poate crezi ch existd un soi de fubire pentna ceva, un soi pentru altceva; un mod dle iubl una, un alt mod dea iub alta “ubirea este una. ‘Nu are pai so. Parate si nici gradafi nici soiuri, nici nivelut; nici divergente rick das osebiri "Ea ¢ ca ea, neschimbati de la cap la coadé. ‘Nu se modifich niciodati dup’ persoand sau imprejurare, ‘Ea e Inima lui Dumnezeu ¢, totodats, a Fiului Siu, 2. _Inielesulubirie obseur pentru cine cred ct iubirea se poate schim- ba, El nu pricepe cd iubirea schimbitoare trebutie si fie in nent a Posibil. "Si socoteste, de acewa, cl poate si iubeascl uneor gi si uraseh alteor. ‘ic iubitea poate 8 fe acordata unui, gi totusi s8 ramandes, deg Ii se refuza altora.°SK etezi aceste lucruri despre iubire insesmaeg si nu o injelegi. ‘(Dacd ar putea si faci astfel de distingi, ar trebui ok Judece intze drepti si pacitogi il perceapd pe Fiul ui Dumneen in Parti separate, 3. _{ubirea nu poate judeca. Find ea insti una, ea vede totul una. “In telesul ei stdin unitate ‘Si rebuie si scape mint care o consider pa {ili sau in parte "Nu existéaltdiubire decat a lui Dumnezeu giiuteren toatd ea Lui. "Nu exist alt principiu care si dispund unde su fie an Pitt. lubirea este o lege fird opus. Intregimea ei este puterea care tine Heolalté total, legatura dintre Tati siTiu cae fitine vegrtc unl acclast peaméndo, «je istun curs care igi propune si te invete siti amintegti ce eti cu adevarat nu poate omite si sublinieze ci nu poate si existe niciedaty reo diferen(4intre ce e3t cu adevarat sce este iubirea. “infelesul ib 2 Propriul ti infees,impartipit de Dumnezeu Incusl. "Cac ce egt {we chiar ce este El, “Nu exists alt iubire decit a lui Dumnezcu, jar xe ce tot ce exis. "Nu exists limit pe care si $-o impund,aga‘c est nelimitat st 5. gNiciuna dint legile la care e supune lumea nu te poate ata s8 Pricop infelesuliubiri. Ce crede lumeaa fos cut si ascunds ifelesal bist oil find sumbru gi secret. "Nu exist niciun singur pring Susfinut de lume care si nu incalce adevirul despre cee ibitea gi des pre ce esti situ. § Nun lume trebuie i caus gisest Since, Tublrea nu se gases- tein intunericgiin moarte. ‘Dar lee cat se poate de evidenti ochilor care ‘id si urechlor care aud Voce iubiti, ‘Astizi excrsim desciluseree ini tale de toate legit la care crezi ed trebuie sate supui, de toate Ie 219 TCULEGERE DE EXERCITI PENTRU STUDEN|1 _ - i chimbirile care cri cl jnireacdrora traiegt side toate schimbiril care crez tage din desta omnes Ata ae ce al mare us pear Tere cual acta nanan espe ful peep 7 Rot, dad ree sh deluge ntreztie ct demic ele ” nat iubii, inseamna chal avansat in directiaeiberaii tale cu 0 wad eres Geren ec a tye mpreand sa i catva timp lui Durmnezeu gis stun, impreand st acordim ats ctva timp Iai Damen 3 st fnjelogem cd ru exist o ntrebuingare mai bund atimpului dl aceat 2 i ast de tote le. imp de cineisprezece minute de doud or astizi,scapa oS zs et kre pare site fit prznier poate cp oie mu ndsigete Re- trage tat val aselor ei prinosuri val care al atribuit-o siricicioaelore cra ae Yan de son task dal ul Durnezeu skenloculas pe 2. Gams Tat sigur h Voss La wa Hspunde Char Hf idan tot EI va pane o scsi de adevr in mine, orunde Tao credint& fas lao iluziesumbtda proprict Tafeleatu ftir “El va tiebate az prin gindlrile tae desarte ste va Eran ton ern gan tas A sea ree gee tle curate dechise. “ar Elva binecuvna lca cu labia St oop eer area "Sempra ucruror pecarele ive‘ aducem ast mali subacute orca cutl isin eetlin es pons, prin ana nil mal amin iicnd, ine ridicim oh aw "un prezent difeit, unde mijeste un vitor deose pra unt “ Pen prunc.’$io vom pr 1 Camea fla acum in fgteronsctcuunprne oven i pint de sndate puter, ss reverse ines ‘eis cine vtec de laos mes pce opt in rd causmnan abi. "Acum sunt liber aoe eg cu no Ac sunt ex tot rai ost ina Tira Ses aie, pent cB ma pu iae amine de pe tot pacar ile, pena ci le tem Sine Cel putin de te orp ord grey acne cae fe accastheatrice ine scare a vents invele ce rebule ive agra i vine in mint, dvi acest mesaj din partea Sinelui tinct, ia a Dur, p ce wt sd o impiirtiigesc cu tine. *Caci vreau s@ invif lecft cater tia abv ded ale Dumnezen ga sia meas ater 20 2 6 Opreste-te i stai un pic, si vezi cit de sus te ridici de. ——______Parteai LECTIA 128 {in lumea pe care o vad, nu exista niciun lueru pe care sil vreau, 1. _Intumea pe care o vezi, nu exist’ nimic folositor, trebuincios sau imbucurdtor pentru tine. Crede gindul acest, si est scutit de ani de suferinge, nenumérate dezamigii si sperante preficute in scrurmul plin de amar al disperaii. Nu exist ceva care sa nu trebuiasca 4 accepte adevérul acestui gind, daci vrea sé lase humea in urma gi st '3¢ avinte dincolo de orizontul ei ingust si de meschinele et uzante Fiecare lucru pe care il prefuiesti aici nu e decat un lant care te leaga de lume, si nu va servi decit acestui scop. ‘Cid fiecare lucra trebuie si serveasca scopului pe care i hai dat, pind vei vedea un alt rost acolo. ‘Singur rost demn de mintea ta pe care l confine lumea aceasta este acela de-a o depig, fri a zAbovi si percepi vreo speran- {@ acolo unde nu existd niciuna. ‘Nu te mai amagi, ‘In lumea pe care © veri, nu exist niciun lueru pe care il vei % | Scapii azi de lanfurile cu care iti incBtusezi mintea cand iti pee- epi mantuitea ca find aici. "Cici ce prefuiesti aduci si fack parte din tine, dup cum te percepi tu, "Toate kicrurile pe care le cauti ca 54 prefuiesti mai mult in ochii ti te limiteaza gi mai mult iti ascund propria-ti valoare gi adaugi ined un zavor la usa care duce la adevi- rata constientizare a Sinelui ti Nu lisa st iti intarzie inaintarea spre mantuire nimic legat de sindurile trupului, si nu ingddui si te retind tentatia de-a crede ch exist Iucru in lume pe care si il vrei, ‘Nimic nu e de indragit ac, °Nimic de aici nu merit o clips de zAhava gi de chin, o clipita de incertitudine si indoiali. ‘Ceva fri valoare nu are nimic de oferit, “Certitudinea valorii nu poate fi gisité in lipsa oricirei valor 5. _Exersim azi desprinderea de toate gindurile vreunor valor! pe care le-am atribuit lumii, 70 Lisi liberd de rosturile pe care le-am atribuit aspectelor, fazelor gi visurilorei.'O finem liberd de orice rost in minfile noastre gio dezlegim de tot ce ne dorim si fie. “Asa inde- pirtim lanurile care tin zivorata poartaevadacii din um de toate valorile mirunte side toate jelurile reduse. 2 4 1, $i trecem asupra lumii and ifi desedtusezi mintea si 0 lagi si caute nivelul unde se simte in largul ei. Ii va fi recunoscatoare sa fie livers si ea un pic. ‘Stie unde {i este locul. ‘Dezieaga-i arpile, si va zbura plina de siguranta si de bucurie, si se aliture rostului ei sfant. 'Las-o sé isi afle odihina in Creatorul ei, redandu-se acolo luciditatii, ibertatii si tubiri Acordi-i astizi de trei ori cite zece minute de odihni, 2a i, de fie cand itivel nu vei mai prefui ce vezi la fel care dati cind iti vei redeschide ochii, proce vel ee teainanteTnteaga perspec apr lumi fs a tans dena ate un pic de fiecare dat& cind it last mintea si se scape din ere cen in lume este locu e. Tar Tocul tau este acolo unde vrea te ea giunde merge si igi fle odihna cAnd o vei elibera din lume, Saisces ts este 0 Calduzt sigur’, "Deschide- mintea ta. "Stailnigi st odilneste i mintea st pe parcursul zle. “Tar, nd crezi cl vezi Oe apect su into nage a Tumi, fz st pul vrs tale acest lant si spun in schimb, cu ceritudine sening > asta nu mi va tenta st mit fc sl zibovese sn din tumen pe care ocd, nu exist nium lucrs pe cares srarteat LECTIA 129 Dincolo de lumea aceasta, exista o lume pe care o vreau. 1. Tat gandul care decurge din cel pe care Lam exersat ier. "Nu te poti opri la ideea ek lumea e lipsité de valoare, pentru cd, daci nu vezi cd exist altceva de sperat, nu vei putea decit si fit deprimat, Ce vrem si scoatem in relief nu e renuntarea la lume, ci inlocuirea eicu ceva mult mai satisfacdtor, plin de bucurie si capabil si ij ofere pace. ‘Chiar crezi ch lumea aceasta iti poate oferi aga ceva? PPoate ci meriti si stai un pic si te gandesti inca o dati la valoarea acestel lumi, Poate vei fi de acord c& nu ai nimic de pierdut daca te desprinzi de toate gindurile vreunei valori aici. "Lumea pe care 0 vezi chiar e nemiloasi, instabili, crud, nepSsitoare cu tine, iute si se rizbune gi de o urd necrutatoare. ‘Iji di numai ca si aibi ce sia inapoi, siti peste tot ce fra fost drag un timp. "Nu gisesti nicio iubire de durati, cici nu existé aici asa cova, “Aceasta este lumea timpului, unde toate Iucrurile igi gisesc sfarstul 2. Si fie oare o pierdere s& gisest in schimb o lume unde a pierde cu neputingi, unde iubirea dureaza la nesfarsit, ura nu poate si existe iar rizbunarea nu are niciun infeles? ° fie oare o pierdere si gisesti toate lucrurile pe care le vrei cu adevirat, i si sti c& nu aut sfargit si cl vor rimane exact asa cum le vrei pan la capitul timpu- lui? "Dar pana si acestea vor fi inlocuite, in cele din urmé, cu ceva de ‘are nu putem vorbi, cdc treci de acolo undeva unde cuvintele sunt complet neputincioase, intrdnd intr-o ticerein care limba este negri- iti, gi totust sigur infeleasd, Comunicarea, neambigua si impede ca lumina zie, rimane ne- limitata pe durata intregii vegnicii. “i Dumnezeu insugi {i vorbeste Fhului Siu, dupa cum gf Fial Siu Bi vortogte Lai. *Liraba Lor naan cuvinte, cici ce spun Ei nu poate fi exprimat prin simboluri, ‘Cu- noasterea Lor este direct, impirtisitstoaté si una toatl, ’Cit de de- parte esti de asta tu, care stai legat de aceast lume. ‘Si totusi, cat de aproape esti cand o schimbi pe lumea pe care o vrei 5. Acum, ultimul pas e sigur; acum, de vesnicie te desparte doar distanfa unei clipe. *Aici pofi si privesti doar inainte, niciodata in- apoi, 54 revezi lumea pe care nu 0 vrei. ’Aici e lumea care vine si fi ia locul, pe masura ce iti dezlegi mintea de nimicurile pe care {i le arati lumea ca sa te find prizonier. ‘Nu le acorda nicio valoare, si vor disparea. ‘Prefuieste-e, i fi se vor parea reale. lata alternativa. *Ce poti avea de pierdut daca alegi si nu prefu- iegti nimicul? °Lumea aceasta nu are niciun lucru pe care si il vrei cu ns adevarat, dar ce alegi in schimbul ei chiar vrei ‘Las si tise déruias- i astzi. "Ea iti asteapta alegerea, cas ia locul tuturor lucrurilor pe care le caufi, dar nu le vee. Exerseazé-ti disponibilitatea de-a face acest schimb zece minute dimineaa gi seara, gi inci o dati intre ele. “Incepe cu urmatoarea afirmatie: “Dincolo de tumea aceasta, exist o lume pe care o vreau. “Aleg sit wid lumea aceea in toc de aceasta, pentru cit aici nu existd niciun lueru pe care si il vreau cu adeotrat SApoi inchide-ti ochii la lumea pe care o veri si, in ticerea intuneri cului, priveste cum se aprind, una céte una, Iumini ce nu sunt din Jumea aceasta, pind ce unde incepe una gi se sfarseste alta igi pierde tot infelesul, pe miisurii ce se contopese intr-an tot unitar, 8, Astizi, luminile Cerului se apleaca la tine, si ti se risfring’ pe pleoape in timp ce odihnesti dincolo de tumea intunericului. ‘Aici e ‘© lumin’ pe care ochii tii nu o pot vedea. “Si totus, mintea tao poate vedea cu claritate gi o poate intelege. ‘O zi de grate ti se da asta, si aducem mulfumiri. ‘In ziua aceasta ne dm seama c& lucrul care ti-a fost teama s8 nu il pierzi a fost doar pierdere 9, Acum infelegem ci nu exista pierdere. *Caci i-am vizut opusul, in sfarsit, $i suntem recunoscitori ci alegerea a fost ficutd. ’Amintes- te-fi, ord de or’, decizia luati gi stai o clipa sa iti confirmi alegerea, lisind deoparte orice gnduri ai si insistand putin doar asupra aces- tor afirmati ‘Lumen pe care o vid nu are niciun tera pe care sf it vreau. "Dincoto de lumen aceasta exist o lume pe care o vreat LECTIA 130 posibil sa veri doua lumi 1. Perceptia e consecvent’. "Ce vezi reflecta ce gindesti. "lar ce gan- dlesti reflects pur gi simplu ce alegi ci vrei si vezi. ‘Valorie tale sunt determinante in acest sens, cici ce inzestrezi cu valoare precis vrei si si vezi, crezind cA ce vezi chiar gi exista. °Nimeni nu poate sa vada © lume céreia propria-i minte nu i-a acordat valoare. "Si nimeni nu poate si nu vada ce crede ci vrea. 2. Dar cine poate si urascé si si iubeasca totodaté? “Cine igi poate dori un lucru pe care nu il vrea ca realitate? °$i cine poate alege si vada o lume de care ti este fric8? “Frica trebuie sa orbease’, pentru c& arma ei e urmitoarea: ce {i-e fricd si vezi nu pot s& vezi, “ubirea si perceptia merg, asadar, mand in mana, dar frica ascunde in intuneric ce exist 3. Atunci, ce poate frica si profecteze asupra lumii? *Ce lucru real poate fi vzut in intuneric? 'Adevarul e eclipsat de fried, iar ce ram nenu e decit inchipuit. ‘Dar ce poate fi real in inchipuirile oarbe care se nasc din panic? 'Oare ce ai putea si vrei, de {ise araté asta? “Oare ce ai putea dori si piistrezi intr-un astfel de vis? 4. Fricaa ficut tot ce crezi ci vezi. “Toata separarea, toate distinetiile si multitudinea de diferente care crezi ci alcituiese lumea, *Ele nu sunt in ea, 'Le-a niscocit dusmanul iubiri, ‘Dar iubirea nu poate si aibi niciun dugman, aga c& ele nu au nici cauza, nici existenta si nici consecin{d. ‘Pot fi prejuite, dar rman ireale, ‘Pot fi ciutate, dar nu pot fi gisite. *Astazi nu le vom ciuta, nici nu ne vom irosi zitua edu tind ce nu poate fi gisit. 5. E imposibil si vezi doud lumi care nu se suprapun defel. *Caut& tuna dintre ele, si cealalta dispare. "De rimas, rimane numai una. la~ t& intregul spectru al optiunilor, dincolo de care decizia ta nu poate trece. ‘Realul si irealul sunt singurele optiunt intre care ai de ales, si altele nu exista 6. Astizi mi vom incerca si facem niciun compromis unde niciunul nu este posibil. “Lumea pe care o vezi este dovada faptului cd ai facut deja o alegere la fel de atotcuprinzatoare ca opusull ei. ‘Ce vrem invatm astizi e mai mult decat simpla lectie cd nu poti si vezi doua lumi. ‘Ea ne invati, totodatd, ci humea pe care o vezi e cat se poate de consecventi din punctul de vedere din care o vezi.E toata dintr-o bucati, pentru ci provine dintr-un singur sentiment gi igi reflect sursa in tot ce vezi. 7. Cu gratitudine si cu recunostinté, acordim astizi bucurosi de 22s pu eres (GERE Db EXE sate cite i ns {irzem de toate J un Joc "Na vom ane misurlor oa fd no yom incerca s4 ducem cu noi tes jutarea celeilalte lu a emai presus dea ‘i smi cerand o putere mai p: Oe da TNfu vrei iluzii. Si vii la aceste cine: 8. tncepe ti gtd ce anume caufl"Nu vel iz vi a ta ee mainile golite de toate comorile meschis jute cu mali te ne mite oe ate Dummer tp CSP «a accept puterea pe care ise dout uni 68 accept puteren Pe care Seve imu vd nici ware ace ini gasesc ibertatea si izbtvirea SE imposibi mi-o ofert Dun ti Lume, cas Cac ai chemat intrsjutor marea pulere beat nel tine, plina de gratitudine si i in percept tar ae a al econ exit Pree TE in ade equi de vedere pe care si.o fi vizut wos. CE cepted cea unt puter I Domnene i Si facut aceasta alegere A cance a inte era *irealu sau realul, falsul 10, Inlet optunior pe cae le ei eal a ee devi ea eral parvine (OO og ce aleg 3170 articica din iad ca realitate, oi Yet a Cen ui. Accepta a, gi tt ce vel vedea ¢ iad Lota a tot biestema vod departe in spectrul opfiunilor tle, she din 1a a rate Tata tot ce rebule st 9p ce vreaiadul si ee Hralferent de forma pe care 0 adopts a a lui. Sf cautlibertaen $i +E imposibl si vd dou lum een, iar asta nu face parte din ce oT Dumnezeu vafi pr ‘nfailibilé care va face acest Pas de cate ori apart = ___Partea I LECTIA 131 Cine cauta sa ajunga la adevar nu poate si nu reugeasci. Nereusita te inconjoard din toate pairtile cit timp urméresti obiec- tive care nu pot fi atinse, "Caui permanenta in nepermanent, iubire unde nu exist, siguranté in sinul primejdiei, nemurire in intuneci- ‘Cine ar putea si reugease unde contradictia e isi desfgoard cautarea gi locul unde vine si igi giseas- cadrul in care ci stabilitatea? 2. Obiectivele care nu au infeles nu sunt atinse. *Nu ai cum sit ajungi la ele, pentru ci mijloacele prin care te straduiesti si le atingi sunt Ja fol de lipsite de inteles ca ele. *Cine poate si foloseasca asemenea rijloace fird sens, si si spere ci, prin ele, va dobandi ceva? ‘Unde pot si duci? ‘$i ce pot si realizeze din cate dau speranta realitati?? ‘Urmarirea lucrurilor imaginate duce la moarte pentru cd e cdutarea nimicului gi, in timp ce cauti viat’, ceri moarte. ‘Caufi siguranta si cocrotire, in timp ce, in inima ta, te rogi sa ai parte de primejdie si de protectie pentru micul vis pe care I-ai faurit. 5. Cautarea insd este inevitabil aici. ‘Pentru asta ai venit, si vei in fptui, cu siguranta, lucrul pentru care ai venit. ‘Dar lumea nu poate stifidicteze ce si cau, daci nu cumva ii dai puterea si o faci. ‘Alt- minteri, esti inca liber s alegi un obiectiv de dincolo de lume si de fiecare gind lumesc, un obiectiv care iti vine dintr-o idee abandona- ‘8, dar reamintiti; veche, dar noua; un ecou al unei mosteniri uitate, dar care are inea tot ce vrei cu adevarat 4. Bucuri-te ci trebuie si cauti. “Bucurd-te, totodata, si inveti ci tot ce caufi este Cerul gi ci trebuie s& gisesti obiectivul pe care il vrei cu adevarat, Cine vrea acest obiectiv nu poate si nu il ating’ in cele din urma, ‘Fiul lui Dumnezeu nu poate ciuta in van, desi se straduieste din résputeri s8 z&boveasca, s8 se amigeasca gi si creada ci tot ce cauti e iadul. ‘Cand gregeste, e corectat. "Cand o ia razna,e readus la sarcina care i s-a desemnat. 5. Nimeni nu rimane in iad, pentru ci nimeni nu igi poate abando- na Creatorul, si nici nu poate afecta Tubirea Lui desavarsit’, vegnica sineschimbatoare. *Vei gsi Cerul. ‘Cu exceptia lui, toate cate caufi vor pieri. ‘Dar nu pentru ca tise vor lua. °Vor dispdrea pentru ci nut le vrei “Vei atinge obiectivul pe care il vrei cu adevarat, cu aceeasi Certitudine eu care Dumnezeu te-a creat in neplicatosenie. Be ce at agtepti Cerul? Este ail char az. Timpule mareauzie lar fi trecut sau ci ar fi in viitor. ‘Dar nu poate sa fie aga, daci Cerul tacolo unde Dumnezeu voieste si fi fie Fiul. ‘Cum ar putea Voia lui am -ERCITH PENTRU SUUDEN Lt i J mai aiba de asteptat pind s8 ving? snnezeu si fie in trecut sau sii mai a pli depart de timp pe ct ede depateo laminaze mich de tex te rey uiindne singura ta allernativa la lumea aceasta dat pe “ate a faut o ila oate usa a coniguraile labile a SDumnezeu nu a faust contradic. Ce isi neagi propria existen ease tie de EL El mua iurt dou mini, Cer ind fee {albacuros al uneia gt pamntu,rezultatljalric al cellalte, care e ful bucuros al uneia gi , ‘opusul Cerului in toate privinfele a aati Pi parmcaea nu uted cot 6 ni en Laine in iad, en eu Insusi a stabil ous. "Cum fie Fil Lain ad, nd Dumneze lsu aii 1 8 ce a dat Voia Etern si T se Mec etn Stn mans vr o vols pte pul dumnessiescreimpu. Ele aki penta ch viet fe, se statu vom alege un paradox oc adevér. ‘Cum apo "trees ee a a nae al ee ete a onan cova nu ext, pe cid Corl eloual pe ae ca gra gist locul in cova ce Cre pe pre ce tea in chim spe et dete, Cin ool jg I we tesa reuseasc arate urd si ajungem oem audcvde "Vom dedicn zece minute acestui fel de tre ori see ere si vedem ivirea lumi real, care vainlocut imaginil ere no dt adevaate apt lca iano arena fiefun fete, ne i 4, nici substan in adev. iciun infles,niciun efee, si nici sursi, yin adv 1 Recumongiem acest cra inceputlntervaelr practi pein felul urmitor: fi eit de cele Cer soo lume det isa ogni jeri de ee sre eam frit ew. ‘Lumen pe care aut nu am farit- ‘andurite pe cae vreau tle gdndesc mu sunt a mele. a e gi i, desi ai ochii in- “Urmareste-ti mintea timp de citeva minute gi rire fae a shisi, lumea fara sens pe care 0 consideri sat Mee peal ‘ gindurile care sunt Se aad os oe ei Sa ee iat batoen ee SE en cla _ Partea 1 ascunzi ce se afl dincolo de pragul ei, 12, Cauti usa aceea si giseste-o, ‘Dar, inainte de- chizi, reaminteste-ti cd cine cauti sé ajungé la adevir nu poate ai ius reugeasca.°Astazi, chiar asta ceri "Nimic altceva nu are sens acum; ‘nu prefuiesti si nicinu urmaresti vreun alt obiectiy, nu vrei nimicdin cate sunt de partea aceasta a usii si cauti numai ce se afla dincolo de pragul ei 13. _Intinde mana gi vezi cat de u: tenfie de-a-i trece pragul. ‘Inger ricul dispare gi te trezey Inc pot! injlege tot ce si te oprest un pi erca si. 0 des- igor se deschide usa la o singura ine i iti lumineazi calea, aga ci intune- ti intr-o lumind atat de putemica si de clara, vezi. 0 clipiti de surpriza, poate, te va face inte de-a-ti da seama ci lumea pe care o veri inaintea ta, in lumina, reflects adevarul pe care L-ai cuntoseut candlvg ‘i pe care nu Iai uitat cu totul cat timp ai hoinarit prin vise. M. Astiizi nu poti si nu reusesti, "Merge cu tine Spirtul pe Care {a trimis Cerul, ca sa te poti apropia de usa aceasta intro bund Si, cu ajutorul Lui, s8 fi treci pragul cu ugutinfa gi si intr! in lumi na. “Astazi, ziua aceea a sosit. ‘Astizi, Dumnezeu fine figiduinga eaveche facuti sfantului Siu Fiu, dupé cum siFiul Siu ii aminteyte fSgaduinga ficuté Lui. ‘Ziua de azi eo 2i de bucurie, cici ajungem la momentl si locul stabilit, unde vei gasi felul tuturor cdutirilor tale de aici sal tuturor cdutilor lumii, care se sflirgesc impreund in eli pain care treci pragul ug 5. Reaminteste-ti des cd astizi trebuie si fie 0 zi de bucurie deose- $1 abtine-te de la ganduri mohorate gi de la lamentiri fard sens, “A sosit clipa mantuiri.‘Cerul insusi a stabilit ea ziua de azi si fie 6 2 de gratie pentru tine gi pentru lume. ‘Daca uii acest fapt ferieit, reaminteste-fi in felul urmator: “Asti caut si gésesc tot ce vreau, ‘Scopul mew neimpitrtit imi oferd asta, “Cine cauta sit ajunga la adeotr nu ponte si nu reuseasca. 29 CULEUEKE UE CAGKLUUE pruwenys LECTIA 132 Dezleg lumea de tot ce am gandit ci este. 1. Ce tine lumea in lanturi, daca nu convingerile tale? *$i ce poa- te mantui lumea, daci nu Sinele tiu? ‘Conyingerile sunt extrem de puternice. ‘Puterea gindurilor tale e extraordinars, iar iluziile sunt la fel de puternice in efectele lor ca adevarul. ‘Un nebun gindeste ci lumea pe care o vede e reali, si nu se indoieste de ea. “Si nu ii va Schimba parerea punerea la indoialA a efectelor gindurrilor lui ’Nu- mai cénd sursa lor ajunge si fie pusd sub semnul intrebari i vine, in sfargit, speranfa libertati schimbi mentalitatea si, odati cu ea, ti se schimba toate gandurile °Sursa gandiri s-a mutat acum, pentru c& a-fi schimba mentalitatea seamna a-fifischimbat sursa tuturor ideilor pe care le gindesti sau le-ai gandit sau le vei mai gandi. "Eliberezi trecutul de ce ai gaindit mai inainte. “Eliberezi viitorul de toate gandurile stravechi de-a ciu ta ce nu vrei sa gasesti. . 3. Prezentul rimane acum singurul timp. “Aici, in prezent, lumea e pusti in libertate. Cici,lisind trecutul si fie ridicat si eliberdnd vi torul de fricile tale stravechi iti gasesti scAparea gio dai lumii intregi ‘Ai inrobit lumea cu toate fricile tale, cu indoielile gi suferintele tale, cu durerea gi lacrimile tale; gi toatii amaraciunea ta 0 apasa si o tine prizoniera convingerilor tale. ’Moartea 0 loveste din toate pile, Pentru ci ai in minte amarele gindusi ale mort, - 4, Lumea nu e nimic in sine. 'Mintea ta trebuie si fi dea un inteles °Sice vezi in ea sunt dorintele tale, transpuse in asa fel incat ste poti uta la ele si sa le consider reale. ‘Poate crezi cd nu tu ai facut lumea, ii venit in ciuda voinfei tale in ceva deja facut, ceva care nu tia ateptat gandurile si fi dea un infeles. ‘in realitate ins, ai gisit exact ce ai cautat cind ai venit. 5. Nu exist lume separat de ce doresti, gi in asta sta izbivirea ta finali, *Schimba-{i doar mentalitatea in legiturd cu ce vrei si vezi, si lumea intreagi se va schimba in consecinta. “Ideile nu iyi piri sesc sursa. ‘Acest laitmotiv e afirmat adesea in text si trebuie avut in vedere daca vrei si intelegi lectia de astizi. ‘Nu mandria e cea care iti spune ca ai facut humea pe care o vezi si ca se schimba cind iti schimbi mentalitatea. 6. Dar mandria e cea care sustine ci ai venit intr-o lume total se- pati de tine, insensbili la ce gande3t si total independenti de ce se intampla sa gandesti ci este. "Nu exista nicio lume! “lata gindul 230 ae] a = Parteat Principal pe care urmareste si il predea cursul. ‘Nu tofi sunt gata Ail accepte gi fiecare trebuie si meargi cat de departe se poate lisa condus pe drumul ce duce la adevér. Poate va reveni pentru a merge simai departe, sau poate ci va regresa 0 vreme pentru a revert mai apoi. Dar vindecarea e darul celor care sunt pregatiti si invete c& nu: cexistd nicio lume gi care pot si accepte lectia acum. "Faptul c& sunt regatiti le va aduce lectia intr-o forma pe care o pot recunoaste si infelege. “Uni o vid subit in pragul mortii gi se ridicd si o predea, “Alli o gasesc in trairi care nu {in de lumea aceasta, si care le arat c& Jumea nu existd pentru ci ce vad ei trebuie si fie adevirul, gi totusi, el contrazice lumea clar, 8. _laralfiio vor gasi in cursul acesta gi in exercitile pe care le vom face azi,‘Ideea de azi este adevaratd pentru ci lumea nu exist, 'S, daca ¢ intr-adevir inchipuirea ta, atunci chiar poti s8 0 dezlegi de tot ce ai gindit ci este ~ schimbandu-ti, pur si simplu, toate gandu- rile care i-au dat aceste aparente. ‘Bolnavii se insinatogesc cand te desprinzi de toate gindurile boli, iar mortiiinvie cand lagi ganduri- le vietii si inlocuiasc’ toate gindurile mori pe care le-ai intrefinut vreodata. 9. Trebuie insistat acum, din nou, pe o lectie mai veche care a fost deja repetata o dati, deoarece contine baza solidi a ideii de astizi. “Esti aga cum te-a creat Dumnezeu. ’Nu existé nici loc in care poti si suferi, nici timp care si poati modifica vesnica ta stare. Cum poate sa existe o lume a timpului si spatiului, daca ramai aga cum te-a creat Dumnezeu? 10. Ceelectia de astizi, daci nu un alt fel de a spune cd a-ti cunoagte Sinele e mantuirea lumii? “A elibera lumea de orice fel de chin nue altceva decat a-ti schimba mentalitatea in ce te priveste. ’Nu exist’ lume in afara ideilor tale, pentru ca ideile nu igi pardisesc sursa, iat tu tii lumea in mintea ta prin ce gindesti. 1. Dar, dacd esti aga cum te-a creat Dumnezeu, nu poti gindi sepa- rat de El, nici nu poti fiuri ce nu fi impartageste vesnicia si lubirea. “Oare sunt inerente acestea lumii pe care 0 vezi? *Creeazi ea ca El? “‘Dacti nu, nu este reald si nu poate fi defel. ‘Dacd esti real, lumea pe care o veriee falsi, cAci creatia lui Dumnezeu se deosebeste de lume in toate privinfele. ‘Si, aga cum prin Gandul Lui ai fost creat, tot aga gindurile tale sunt cele care au ffurit-o si trebuie sa o elibereze, ea s4 cunosti Gandurile pe care le impartagesti cu Dumnezeu. 12. Descitugeaza lumea! *Adevaratele tale creatii agteapt aceasti descitusare sa ifi acorde paternitatea, nu a iluziilor, cica Dumnezeu in adevar. Dumnezeu Isi impartiseste Pateritatea eu tine, care egt Fiul Lui, cici nu face distinctie intre ce e El si cee tot El. (Ce creeaza 21 ERE DE EXERC PEN IRL 91. UL/EHV ft El nu este separat de Fl ginicdiert nu Se sfirgegte Tatil casi inceaps Fiul ca lucru separat de El 13, Nuexisté lume pentru ci e un gand separat de Dumnezeu, facut si separe Tatil si Fiul, si rup’ o parte din Dumnezeu isa fi distru- {gi astfel Intregimea. ‘Poate fi reald o lume care decurge din aceas- ti idee? *Poate fi pe undeva? ‘Neaga iluziile, dar accept adevirul SNeagi ideea cd esti o umbr aruncati pentru scurtA Vreme asupra unei lumi muribunde. *‘Descatuseaz-ti mintea, si vei vedea 0 lume descaitusaté. 1A. Seopul nostru de ast estes eliberim lumea de toate gindu- rile degarte pe care le-am gardit vreodata despre ea si despre toate fpturile pe care le vedem pe fafa lumii, “Nu au cum si fie acolo. “Si nici noi nu avem cum. ‘CAci suntem odati cu ele in ciminul pe care ni La preggtit Tatal nostru. ‘Tar noi, care suntem aga cum ne-a creat El, vrem astizi si dezlegim lumea de fiecare dintre iluziile noastre, ca si fim liberi. 7 15, Incepe cele doua intervale de cincisprezece minute fiecare in felul urmator: Eu, care rin asa cum m-a creat Dummezeu, vreau si dezteg Inmea de tot ce am gindit ct este. *Cici sunt real pentru cif lumnea rue, 1 oreau si i curse realitatea ‘Odihneste-te apoi, alert dar fara incordare, si lasé-}i mintea sa se schimbein inp, ca lumea si fie eliberata odata cu tine. * colfurile indepartate ale lumii, cit sila cei pe care ii vezi aproape, in 17. Petot parcursul zilei,sporestelibertatea trimisa lumii intregi prin tale schimbari de mentalitate: °Dezleg lumen de tot ce ara gandit ci este si aleg, in schimb, propria mea realitate. 22 2. Tunu ceri prea mult de la viata, ci mult prea pul Partea | LECTIA 133 Nu voi socoti valoros ce nu are valoare. fn procesul de predare devine uneori util s4 readuci studentul la preocupari practice, mai ales ales dupa ce s-a parcurs ceva ce pare teoretic si departe de ce s-ainvifat deja. “Lata ce vom face astizi. "Nu vom vorbi de idei inaltatoare, de anverguri universal, ci ne vom concentra in schimb asupra foloaselor pe care le poti trage. 1. *Caind igi lagi mintea si fie atrasi de preocupiri trupesti, de lucruri pe care le cum- peri, de proeminenfa in felul in care o apreciaza lumea, ceri intrista- re, nu fericire. ‘Cursul acesta nu isi propune sa ii ia putinul pe care Iai. 'Nu incearca si inlocuiasea cu idei utopice satisfactille pe care le contine lumea, ‘Nu exista satisfac’ in lume. 3.__ Enumerim astizi adevaratele criteri pe baza cdrora se pot verifi- «a toate lucrurile pe care consideri ci le vrei. ‘Daci nu intrunesc aces- te cerinte rezonabile, nu meritd sa le doresti deloc, pentra c& nu fac decat si inlocuiasca ceva ce ofer’ mai mult. “Legile care guverneazA alegerea nu le pofi face tu, dupa cum nu pot face nici optiunile intre care ai de ales. "De ales, poti si alegi; de fapt, chiar trebuie. ‘Dar e infelept sa inveti ce legi pui in migcare cand alegi gi intre ce optiuni ai de ales Am subliniat deja cd nu sunt decat doud, orieat de multe ar pirea si fie. *Spectrul optiunilor e fix si nu il putem schimba. ‘Ar fi total negeneros fafa de tine si fi se lase nelimitat numirul de optiuni gi 8 fise amane astfel alegerea finala pand le vei examina, in timp, pe toate, in loc si fii adus atat de clar la locul in care nu e de facut decat osingura alegere. 5. Oaltd lege generoasi, inrudita cu precedenta, este aceea cd nt in- cape compromis in ce trebuie sit iti aduca alegerea pe care o faci. "Ea nu iti poate da numai un pic, pentru c& nu exista jumatiti de masura. °Fiecare alegere pe care 0 faci ifi aduce totul sau nimic. ‘De aceea, dac invet testele cu ajutorul cirora poti distinge totul de nimic, vei face alegerea care trebuie. 6 Mai indi, daca alegi un lucru care nu va fine pentru totdeauna, ce ai ales nu are valoare. ‘O valoare temporara e far’ nicio valoare. °Timpul nu poate sterge niciodata o valoare adevarati. ‘Ce se stinge si moare nu a existat nicicind si nu are nimic de oferit celui care 0 alege. ‘Cci se lasi amigit de nimicul gol-golut, aparut intr-o forma care crede c& fi place poi, daca alegi si va de la altcineva, te vei alege cu nimic. 23 CULEGERE DE EXERCITI PENTRU 5 Lube: i, negind dreptul lu a tot, fel negi pe al ta. "Gi nu vel recunoas- te, prin urmare, luerurile pe care le ai cu adevarat, negandu-le exis- tena, "Cine cau si ia cova de la altcineva s-a lasat amagit de iluzia ca pierderea poate oferi cistig, "Dar pierderea tot pierdere trebuie si ofere, sinimicmai mult Urmatorul Iucru de care trebuie sa ii cont sta la baza celorlatte. Je ce are valoare pentru tine alegerea pe care o faci? "Prin ce ii alee ge mintea? "Cirui scop i foloseste? °Aici poti fi amagit cel mai ugor. ‘Cici eul mu reugeste 88 recunoascii ce vrea. “Nici macar nu spune adevarul aga cum il percepe, pentru c& trebuie sa igi pastreze aura pe care o foloseste sa igi protejeze obiectivele ~ feritd de pata gi de srugini, in aga fel incat si vezi cat de ,inocent” e. 9, Dat camuflajul lui nu e decal o spoiala subtire, care nu i-ar putea ‘amiigi decat pe cei care se mulfumesc sa fie amagiti. ‘Obiectivele lui ‘sunt evidente pentru oricine se oboseste sa le caute. "Aici amigirea se dubleazi, cici cel amigit nu va percepe ci, pur si simply, nu a reusit s& obtind un cfgtig, “Caci va crede, totodati, cd a servit obiecti- velor ascunse ale cult 1, Dar, desi incearc’ si igi tind in bataia ochilor o aura ct mai scipi- toare, totmu poate s4 nu ii perceapa marginile p&tate si centrul rugh nit. Propriile-i greseli fird consecinte i se par pcate, cici consider’ 2 pata fi apartine iui si e& rugina e semnul propriei lui nevrednicit profunde. ‘Cel care vrea si mai pistreze obiectivele eulut si ppuni in slujba lor ca si cum ar fi proprille ui obiective nu co Gio greseala, potrivit dietatelor ghidulut siu. ‘Ghidul acesta cA eroare ar fi'si crezi c& pacatele sunt doar nigte greseli, cAci ‘mai suferi pentru proprilles pacate daci ar fi asa? 11. Si acum ajungem la criteriul de-a alege care e cel mai greu de crezut, deoarece caracterul lui vadit este acoperit cu multe straturi de obscuritate. "Daca te simti orisicat de vinovat in privinta alegerii pe care 0 faci, ai lasat obiectivele eului sa se amestece intre adevi- Tatele alternative. “Asa ci nu ifi dai seama ci nu sunt decat doua, iar alternativa pe care crezi c& ai ales-o iti pare infricosatoare si prea periculoasi si fie nimicul care e de fapt. 13. Toate lucrurile au sau nu au valoare, merit’ sau nu merita cdutax te, sunt total dezirabile sau sunt nedemne de cel mai mic efort dea le obtine. “Alegerea este ugoara tocmai datoritA acestui fapt. *Com- plexitatea nu e decat o perdea de fum care ascunde simplul fapt c& nicio decizie nu poate si fie dificil. ‘Ce castigi invatand acest lueru? Sutult mai mult decat cum si alegi usor si fr durere, 13. La Cer s¢ ajunge cu mainile goale si cu mingile deschise, venind ‘cu nimic sa giseascé totul gi sil revendice ca al lor. Vom incerca $4 fatingem aceasta stare astizi, lésand la 0 parte autoamigirea si find a — Partea 1 sinoer dispusi si socotim valoros numai ce are intradeval i ce ste real ‘Cele doud intervale practice mat longs de chtereeess minute fiecare, incep in felul urmitor; —- ‘Nu voi socoti valoros ce mu are valoare si cat numa ce are valonre,cici numai asta doresc sa gisesc. Nu voi socoti waloros ce nus are valoare,citci imi aparfine lob ce are, 25 LECTIA 134 4 percep iertarea aga cum €- 1,8 revedem semnificatia ,iertiri”, pent ‘c& poate fi distorsio- sath gf perceputd can lucru care presy Pues sactificarea nedrepta aaa for indreptite, un dar nejustiicat S nemeritat, si 0 negare ‘otald a adevrulul. ‘Dintr-o asemenca perspectiva,iertarea trebuie rote vata cao smmpld nebunie excentiice Far cursul acesta trebuie $i pard cl pune la baza mantuirii wh mot. 2a Pateaath perspectiva distorsionatd asupra semnificatiei iert&rii se coreclearS ugot cand posi accepta cl mi HE 28 ierti ce @ ade Core ereatarea trebuie Hmitata la ce € fas. "E91 e relevant decit ara Huai. "Adevarul este creaia lui Dumncaeds jerta aga ceva rane inteles, “Tot adevarul fi apartine Ei reflect legile Lui si ris- pandeste lubirea Ll i ge aga ceva nevoie de iertare? "Cum pofier- f rane nepacatos si de-a pururea Blain? se aat mare dificultate pe care 0 alin Pv jertirii adevarate fe persistenta ta conwingere of trebale ‘st derfi adevrul, wu ituzile Sere a lerta este oincercare zadarnlca de 1° peste cee, de-a su fine seama de adevar, inte-un efort efondat de-a te amagi facand mu tine tuzie un adevat. Acest punct de vedere istorsionat nu face de reflecte puterea pe care o mai are inck ‘deca de pacat asupra ‘mint tale, tn Feu in care te percept se Beoarece crezi ci plcatele tale sunt reale, consideri iertarea © aamagite, Cc e imposibil i socotest plcatul e adevarat si siimt aaah ch iertarea este 0 minciund. Prin urna iertarea nu e de fapt ez cum paca, ca toate ceelalte. Ea spune ‘adevarl este fals $i1€ denies cer coruphi de parch ar fineprinbe' SS iarba gica 24pada Za ee aie ingll in legac ce cred ch poate realiza. Ein de irae considere crect ce este car gesit Hor este detestabil. Tertarea nu e 0 scépare dintr-o asemencs perspectiva."E doar it ‘semn in plus c& picatul e de neiertat putaind cel mull si fie ascuns megat sau altfel deni Aci ertanca £ © tradare la adres ee mova wu poate fiiertatS. ‘Duck pac ie9 vinowatia ta a Cet tertai din perspectiva ch pacatee ot Sunt reale sunt bal ce reyadere in modul cel mai jainic st condor i de dows ori: mal ar gree ng penta ce cred ch a cus fined 0 datd de cei Cte iiiarta coer peat ireaitatea plcatulu face din fore re se-nntregul sindtos, ousurare profunds penis cine 0 oferiy dears linigith acolo unde & primi. Ea wre un Tuer firese # obi 236 mn ‘nut incurajeaza tual” = Partea I ci le culege usurel, cu u rel, cu un hohot mic de ra ce cage uur uum hot me de ssl depane cui Poole dev ara le cae ae learn esinguru ues care repre devil ni sia perl satratseenanla eee fare ape a sl a ma ee Nu ia Sameera ean al crear le spune dose att Frat me, uterea ert sti in onesti fates iets in onestlatens care atit de ncorpt inc ade isl cy nl mu uae "ona cos, ‘op minci 4M tea el dea tec cu vederen cera ,ea each decane avd cr font local de viele ovaj the elder fumes cls pe cre ro desc terara adeviratd, dct un singur fr i “he igre pra aso do ee Ee a. Exist un mod foa ,_ aie mad ni simp de etl me etl ade dan emp eal pera i tentat oo pr te ne RL isa rina of te fue sopra fap pe care rez ch asi acest ciari pa Se sat inet hind deport aegets sa ines in mints la fel de ber de itieg! fee cm aconeept Darnei ci sen evs Na mince condo nadevi nace singur Thera existent tara nei adv ne Tues pe ceo vee editing vino porta Cente Re asst punt, peti enc bien care gn pus as ie ec lps adv i vd, rd fiaae Nas Je uml isk dezlintui, x inp ie ett ane Sci ave eal Sater ae Suit Seat Oa Nu eu opts sem. Nu rebuild bal Borys coma cl ure ne anneal jure gi portile de fier care emery el de it pot re a crezut cil vor pune la ad Bate i cat arurs gro ntl ace lg piso lc i al ene aa rg 5 oral sk nainteze eu pagi mart, lad burn o sta, ole Tertarea trebui hela a pact xera ch ues na pose prs sem Bs apo aie ut ee ie eo eh a care si conduc lao infelegere cit de 237 CULEGERE D! EXERCITH PENTRU STUDENT! _ _ = a Gandului pe care il reflec- misao oe aaa wiemcticeene peta sta © iertarea adevarata, si nu Se amane we tu gen he vt pa ed ae es oH we pan a Ce Senne Seton Pec $a ne-o predea, ‘Sa ll rugim pe El «5 percep iertaren asa cum cum eindruma ini plete ‘ © gm in inte. Fi atent si nu stil at sual cite unl, dps Corn ealizezi chi folosetiofensele” doar Bent gu despre el st intreablte de fecare dat Meat Glamnapentra aga ceva?” onda pe rat de toate gindurile pe care lea av spe 16 Last gram pati "i acum ef gptade Hanoi citer aru cur brdvolna gh onesiat ve tnrps ah idle cum i Pu pe care o smjeai in piept, 0 senza Flea, © UU ere Rest impulutrebuieconsacat profunls # fsim debarasarea de toate lanurilegrele PE Fercarii de-a resimi erik sh le pul fratelui t&u, dar pe care ileal paste. ag sat pm Ear ot mt de iluzia aceasta, in timp ce iti sput 45, Alege apoi un frate dupa le pe care le-ai avut despre i cum. *M-as aca ga percep iertaren aga cur ‘Saree mo pe aes a in tot ce faci, aminteste-4i c& de unul singue, 3 totusi, ’Nimeni nue riéstignit a 7 ut de unul singur in Cer. rnimeni mu poate intra 238 ______Parteat LECTIA 135 Daci ma apir, sunt atacat. 1. Cine s-ar apira dacd nu ar crede ci este atacat, cA atacul e real si c& propria lui aparare ar putea sa il mantuiasc’? “in asta const absurditatea aparirii: ea acorda iluziilor deplind reatitate si apo in- cearca si le trateze ca si cum ar fi reale. "Ea adauga iluziilor alte ilu- aii, fe nai dificil, “Gi tocmai asta faci c&ind incerci si iti planifici viitorul, s& activezi trecutul sau si organizezi prezentul dupa cum doresti Tu actionezi din convingerea ca trebuie si te protejezi de ce se tmpli, pentru ci trebuie s& contina ceea ce te ameninté. *Senti- mentul ameninfirii reprezinti admiterea unei slibiciuni inerente; convingerea cA existd un pericol care are puterea sa te faci si iei ma- surile de apirare care se impun. "Pe aceast convingere dementii se bazeazi lumea, ‘$i toate structurile ei, toate gindurile si indoietile «i, toate sanctiunile si armamentele ei grele, detinitiilejuridice gi co- durile ei, etica ei, conducatori si dumnezeii ei, toate nu fac decit s& serveascé la prezervarea sentimentului ci e amenintaté. “Caci nimeni nu cutreierd lumea in armurd fard sd i fie inima prinsa de groazé. 3. Aplirarea este infricogitoare. *Ea provine din fricS, sporind fri- ca si mai mult cu fiecare apirare suplimentara. "Tu crezi c& iti ofera jiguranta. ‘Dar ea vorbeste de o frica devenita reala si de o groaza ‘ndreptaiit Nu e ciudat ca mu te opresti sa te intrebi ~in timp ce ii croiesti la planuti, iti ingrosi armura gi iti incui ziivoarele mai tare ~ ce aperi, cum gi impotriva cui? 4. Si analizm mai intai ce anume aperi. *Trebuie si fie ceva foarte slab si ugor de atacat. "Trebuie sa fie ceva care devine prada ugoara, care e incapabil si se protejeze singur si care are nevoie de apirarea ta. ‘Ce altceva decat trupul da dovada de atata fragilitate, incat are nevoie de 0 grijé constanta si de o preocupare atenta si profunda pentru a-i proteja micuta viata? ‘Ce altceva dect trupul se clatina si nut reugeste si fi fie Fiului lui Dumnezeu o gazda demna? 5, insi nu trupule cel care se poate teme sau care poate fi un lucru de temut. El nu are nevoi in afara celor pe care i le atribui. ‘Nu are nevoie de structuri defensive complicate, de medicamente datitoare de sandtate, de grid si preocupare, ‘Apiri-i viata, divi cadouri si i {nfrumusetezi sau ziduri si il pui la adapost, si nu spui decat cd ti-e expusé casa hotomanului de timp, stricicioas& si in farémitare, gi atat de nesigurd ircat trebuie pSziti cu preful propriei tale vief 6. Nue inspaiméntitor acest tablou? *Pofi si te impaci cu un aseme- 29 —— (CULEGERE DE EXERCITI PENTRU STUDENTL = rncept de casi? *Dar ce a inzestrat trupul cu dreptul de-a-i stu funetile pe care le percept in el gi -astabilit valoarea cu malt peste bofal de hua ~ prf din pimant st apa—care este. Cineat mai aps. ra.un lucru odati ce-a recunoscut ci este vorba de aga ceva 7. ‘Trupul nu are nevoie de nicio apirare. “Lucrul acesta nu pos. te fi subliniat destul de des. "Va fi puternic gi sindtos daci mintea nu il foloseste abuziv, atribuindu-i roluri pe care nu le poate ocupa, Scopuri care il depasesc si feluri exaltate pe care nu le poate atinge ‘Asemenea incercini ~ridicole, dar tare indrigite ~ sunt sursele nu rmeroaselor tale atacuti smintite la adresa lui. ‘CAci pare sii ingele voile, valorile gi visurile. ee oie et ae mere el aa “Toate si nevrednic de cea mai micd aparate, trebuie perceput doar total independent de tine, pentru a deve un instrument sindtos gi functional, prin cae minte poate opera pin nceesz8 8 mai abt ‘reo utilitate, °Cine ar vrea si il mai pistreze nd s-a ajuns la capa- tul utlitii ui? oo 6, Apira trupul, si fi-ai atacat mintea, *Cici ai vizut in ea neajunsu- vite dabiclurte letele 9 ipurie de cae crea ck trebuie mantuit trupul. ’Nu vei vedea mintea ca separati de condifiile trupest. ‘$i vei pune asupratrupului toats durerea care decurge din concep ‘cA mintea c limitata gi fragila,izolata de alte mini si separata de Sur- 0. Tata gindurile care au nevoie de vindecare, iar trupul va rspun- “de prin tdnoe cn vor covet ict cade" 14 singura apa sel a trupulu“Oare la asta recur pent 2 asigura apirarea? “Tu fi oferi un fel de proc one rnu trage niciun folos, ci chiar iti sporeste nelinigtea mintii. “Nu Miner nt sera id per eyes vezi unde trebuie si stea speranta pentru a avea un intel | 1, O minte vindecat na face ae ie duce la a Ler nurile pe care le primeste asculland o infelepciune nu a el “Asteapt Teen ae ie elas Nace pe ea insigi decitin ce priveste adecvarea ei si duct la indepinite planurile care rau fost desemnate. "Nu ii face gr in certtudines && obstacolee nu i pot impiedica progres spre implinirea aici biectiv care serveste mai marclu plan stabi spre binele tutor 12, O mint vindeent © uguratd de creda <8 tebule a fact rar Sung, nil cum sh recunoasch problema pent rezlvaret ‘Geta face plana "Pan maid seama de acest fapt, va abuz de trup in planurile ei. "Dar, cand accepta realitatea acestui fapt, € 240 = Partea t vindecata gi asa trupul slobod. 15, Inrobirea trupului la planurile pe care le ticluieste mintea nevin- decata pentru a se mantui nu duce decit la imbolnivirea trupului *Caci nu e liber si ist aducd aportul ca mijloc la indepl plan care depiseste cu mult propria-i protectie gi care are nevoie, pentru o vreme, de servicile lui. in aceasta capacitate, sinitatea ¢ asigurata. ‘Cici tot ce foloseste mintea in acest scop va functiona fara cusur, cu puterea infailibild care i-a fost data 4. Poate nu e usor sé percepi cd planurile autoinifiate sunt doar nig- te mecanisme de aparare, cu scopul pentru a cirui realizare au fost fiicute toate, ‘Prin intermediul lot, o minte inspaiméntata vrea si igi {intreprinda propria protectie, cu pretul adevirului. ’Nu e greu si iti dai seama de asta in unele forme pe care le adopt aceste auto- amagiri, in care negarea realititiie foarte evidenti. ‘Dar incercarea de-a-ti face planuri nu e recunoscuta deseori ca mecanism de apara- re, 15, _Mintea prins’ in ticluiri de planuri e ocupatd sa igi asigure con- trolul asupra intimplrilor din viitor. "Nu se gandeste ci nevoile ii vor fi satisfacute daca nu isi ia propriile masuri de prevedere. ‘in pri- vinta timpului, accentul e pus acum pe viitor, care trebuie controlat prin inviare i prin experienfa obtinuta din intimplarile trecute si din convingerile anterioare. ‘Prezentul e trecut cu vederea, cici se bazeaza pe ideea cA invajitura trecutului este suficienta si lase min- tea si igi ditjeze cursul vitor, 16, Mintea care face planuri refuzd astie! si ingiduie schimbiiri. “Ce a invatat inainte devine baza felurilor viitoare. “Experienta ei trecut’ dicteaza ce va alege si se intimple. ‘Si nu vede ed aici si acum e tot cei trebuie pentru a-si garanta un viitor foarte diferit de trecut, fra continuitatea vechilor idei ia convingerilor nesdnitoase. ’Anticipa- rea nu joac’ niciun rol, cact increderea prezenti arata calea, 17, Mecanismele de apiirare sunt planurile pe care intreprinzi s& le roiesti impotriva adevarului. ‘Scopul lor este si selecteze ce aprobi si si ignore ce consideri incompatibil cu convingerile pe care le ai la adresa realititi tale. “Ce rimane ins& e chiar lipsit de infeles. ‘Caci ,-ameninjarea” pe care mecanismele tale de apirare vor si o atace, sa © acopere, s& 0 rupa in buciii gi si o rastigneasca e tocmai realitatea ta, 18, _Cenuai putea accepta daci ai sti c tot ce se petrece, toate intim- plarile ~ trecute, prezente gi viitoare ~ sunt planuite cu blandete de Cel al Carui singur scop e binole tiu? ‘Poate Tai infeles gresit pla hu céci El nu fi-ar oferi niciodati durere. "Dar mecanismele tale de apirare nu te-au Lisat si veri sclipirea binecuvantirii Sale pline de lubire in fiecare pas pe care L-ai ficut vreodata. ‘In timp ce if faceai a1 CULEGERE DE EXERCITU PENTRU STUDENT! planuri de moarte, El te-a condus cu blandete la viata vegnic 15, Increderea ta prezenta in Ele apirarea care iti fagiduiieste un viitor netulburat, fri urma de intristare gi de o bucurie ce sporeste neincetat, in timp ce viata aceasta devine o clip sfant, montata in timp, dar atenta doar la nemurire, "Nu lisa sa iti dirijeze viitorul ni- cio apairare in afara increderii tale prezente, si viata aceasta va deveni © intilnire plind de sens cu adevarul, pe care numai mecanismele tale de aparare lar ascunde. 20, Piri mecanisme de apirare, devii o lumina pe care Cerul 0 re- ccunoagte cu recunostinta ea aparfindndu-i. $i te va conduce pe ei hiizite pentru fericirea ta potrivit planului stravechi, inceput cind ‘sa niscut timpul. °Cei ce te urmeaza igi vor uni lumina cua ta, iar a se va inteti pana se aprinde lumea de bucurie. ‘ar frafi 8i igi vor Iepada bucurosi stanjenitoarele mecanisme de apiirare, care nu le-atu servit la nimic gi nu au putut decat s& ii inspaimante, 21, Astizi vom anticipa momentul respectiv cu o incredere prezenti, ici face parte din plan croit pentru noi. *Vom fi siguri c& ni se va da tot ce avem nevoie pentru realizarea noastra de azi.’Nu plinuim ‘cum se va face, ci realizaim cd tot ce trebuie ca adevarul si ne mijeas- ca cu certitudine in minte este s& nu ne aparim. 22. De doud ori astazi, timp de cincisprezece minute, ne vom ince- ta plenurile fara sens gi toate gandurile care ne impiedic’ intrarea adevarului in minte. *Astizi vom primi in loc s& facem planuti, ca si putem da in loc s& organizam. °Si ni se di cu adevarat, in timp ce spunem: ‘Daca mid apr, sunt ataca. "Dar, neapariindu-ma, voi fi tare i voi inoata ce ascund mecanismele mele de aparare 23. Nimic altceva. *Daca sunt planuri de facut, tise va spune despre ‘le, "Poate ca nu vor fi planurile de care ai crezut ca ai nevoie, si nici rspunsurile la problemele cu care ai crezut cd te confrunti ‘Dar sunt réspunsuri la un alt gen de intrebare, care rimane fairé réspuns ~desi are nevoie de-un réspuns — pana ifi vine, in sfarsit, Raspunsul, 24, Toate mecanismele tale de aparare au urmarit simu primesti ce ‘vei primi astizi. ‘i, in lumina gi bucuria simplei increderi, te vei in- treba de ce ai crezut ci trebuie si te aperi de eliberare. °Cerul nu cere nimic,‘ladul e cel care are pretentiiextravagante la sacrificiu, "Nu re- rnunti astazi la nimic in aceste momente in care te prezinti, neapirat, Creatorului tau aga cum esti cu adevarat. | te-a finut minte, “AstAzi ne vom aduce aminte gi noi de BL sosit Pastele mantuirii tale. “Si reinvii din ce a parut a fi dez- nddjduire gi moarte. "Renagte acum in tine lumina sperantei,cici vii 242 — _ Partea 1 acum frd aparare, sA inveti rolul ce{ti revine in planul dumnezeiese, ‘Ce planuri marunte sau ce credinte magice mai pot avea valoare ‘nd {i-ai primit functia chiar de la Vocea pentru Dumnezeu? 2%. Incearcd si nu modelezi iva de azi dup cum erei ci va pr ‘mai bine. ’Cci nu pot si iti inchipui toaté fericirea care iti vine fara si ifi faci planuri. “invati astizi. ‘Si toata kimea va face acest salt urias si va sirbatori Pastele cu tine. ‘Pe tot parcursul zlei, cand apar mict prostioare si iti stareasci defensivitalca gs te ispiteasca Saif faci planuri, reaminteste-ti cd astieie o zi deosebita pentru inviitatu- 14 si adevereste Iucrul acesta in felul urmator: ‘Acesta este Pastele meu. ’$i vreau sit il in sft. Nuc ma vi apira, pentru ca Fiul lui Dummezen ‘nw are nevoie sd se apere de adevitrul realitaii sale 2 CULEGERE DE EXERCITI PENTRU SIUDEN |! __ LECTIA 136 Boala ¢ 0 aparare impotriva adevirului. 1. Nimeni nu se poate vindeca dacd nu infelege carui scop pare si {i serveasca boala. *Caci numai atunci intelege, totodat’, c& scopul ei nu are infeles. Fira cauza fiind gi fra vreo intenfie care s8 aiba inte- Tes, ea nu poate si existe. ‘Cand vede acest lucru, vindecarea e auto- mata, *Ea inldturd aceasta iluzie ffrd sens in aceeasi manieta in care Te diuce pe toate la adevar gi le lasi acolo, pur si simplu, s8 dispara. 2, Boala nu e un accident. °Ca toate mecanismele de apirare, e un procedeu smintit de autoamagire. ‘Si, ca toate celelalte, scopul el este fcela de-a ascunde realitatea, de-a 0 ataca, de-a o schimba, de-a o incapacita, de-a 0 distorsiona, de-a o ristilmaci sau de-a 0 reduce la tun manunchi de pirti neimbinate. ‘Scopul tuturor mecanismelor de “apirare este acela de-a impiedica adevarul si fie intreg,"P&rtile sunt vizute ca gi cum ar fiintreagi fiecare in parte. 3. Mecanismele de apirare nu apar involuntar, gi nici inconstient. Xle sunt nigte secrete baghete fermecate pe care le agiti cind ade- virul pare si ameninfe ce ai vrea si crezi. "Par sa fie incongtiente doar datoriti rapiditatii cu care alegi le fo osesti. in secunda~sau fractiunea de secund’ ~in care alegi si le folosesti, recunosti cu exac- titate ce incerci si faci si apoi gindesti ci s-2 facut. 4. Cine altul decat tine cantareste o amennfare, decide 8 trebuie ‘sk scape si vine cu o serie de mecanisme de aprare pentru a reduce ameninjarea pe care a judecat-o reali? “Toate acestea nu se pot face inconstient. ‘Dar planul tau cere 54 uiti, dpi aceea, ci € facut de tine, ca si pard exterior propriei tale intenfi; o intamplare care de- pageste starea minfii tale, un rezultat cu un efect real asupra t, si tunul determinat de tine insu 5. Tocmai aceast8 uitare rapida a rolului pe care il joci in faurirea “ realitatii” tale te face si crezi ci mecanismele de aprare nu sunt Sub propriul thu control. ‘Dar ce ai uitat ii pofi gi aminti, dacd esti dispus s8 reconsideri decizia dublu protejetd prin uitare. "Faptul ct niu ifi amintesti e doar un indiciu cA decizia respectiva mai raméne {n vigoare, in ce priveste ce doresti. ‘Nu confunda asta cu o stare de fapt. "Mecanismele de apirare trebuie si faci faptele de nerecunos- cut. “Asta urmaresc $3 faci, gi asta 5i fac 6. Fiecare mecanism de apdrare ia fragmente din intreg, le ard sa find cont de adevaratele relat dintre ele gi inchipuicste astfel ituziile unui intreg inexistent. *Tocmal acest proces starneste senzatia de amenin{are, si nu rezultatul care decurge din el. Cand parti ajung imbing 2s a 7 SS Partea | si fe smal din tare insinea lo, ele devin simbolut ale atcului porst supra sete totus al uitat cd ele nu reprezintd decit propria ta decizie cu ive la ce sé fie real, pentru a inlocui ce este real, uae Boala este o decizie. "Nu e un lucru care fi se intimpla fara sa i suferinta.°E 0 hotari e un plan pe care il croies a, arses ene wn pln pe cot id pen cps advan ste itis de dl anna stint cada. "Si atuncea esti bolnay, ca adevarul sa dispar’ it ti amenin{e stabilimentele. Eee sie Cum crezi ca boala a poate reueac ol te apre de ater? Pentru chi dovedegte i trupul nue separa de ie gsc ent ce Sigurantt separat de adevar. "Suferi pentru ci trupul suter’ si, prin cadeviaa dnt pins 9 dine ter fandal cud chinaton chat putea sf eva al ut dea far puta ceva al al dean {ehams, pa dn part chute unas ep ace sues he gs hope iin pruning 9. Trupul este, agadar, mai tare decat ad ste, r mai tare adevarul, care te sd tra- pute deci a vegich Ceuta fag dea inl a cauti, slabindu-te si aducindu- 8 il de iectului dumnezeiese de mantuire a Fiului Siu i se opune 0 decizie mai putericd decat Voia Sa. "Fiul Lui e prat, Tata haostl sade trumtator pe tonal is nr a © Nemes far 10. Aseaaté planal th pentru apres ta. "S. et convins ck Cer atemuri in ofa unorasemenea atacuismintt, ck Dumne7eue oFbit de zit, ck adevirul eprefScut in minciun ic ot unk versul e fnrobit unor legi pe caze vor sii le impund mecanismele tale dk pita. Darin lcd nid cle ea ive altul poate si le vada gi si reactiones sed ped “Cine ltl poatesi le vad gs eactioneze lel de parla purl 11, -Dumnezeu mu gtie nimie de pl 1 eu nus stie nimic de planurile tale de-al schimba Voi ‘eat ar Cenul usa pleat inf iad, nic via faa mort “oti doar sé alegi s8 crezi ci mori, ci suferi de vreo boali sau ci slot avira int-un fl sa all. "Cee creat en afra acest r hucrur. ‘Mecanismele dle apdrare sunt planuri de-a infringe ce mu poate fi atacat. Ce einaltera 0 8 8 tas ene rate fata. ‘Cee nalieab post se schinbe ar otal 12, Acesta este simplul adevir. 71 4 ‘ it. 7El mu recurge la fort, nici la triumé. Nu cere supunere, nici nu cauti si demonstteze eat de jalnice gi de us "CULEGERE DE EXERCITU PENTRU STUDE! zadarnice sunt incercirile tale de-a croi mecanisme de apirare care Sail modifice. ‘Adevarul nu vrea decat si ifi dea fericie, cici acesta teste scopul lui. Poate suspind putin cind ii erunci darurile; si totus stie, cu certitudine deplins, ci ceea ce iti voieste Dumnezeu trebuie Si le primit. 13, Toemai faptul acesta demonstreazai ci timpul este 0 iluzie. "Cag timpul te lassi crezi ch ceea ce f-a dat Dumnezeu nue purul adevir chiar acum, aga cum trebuie si fie. "Gindurile lui Dumnezeu sunt. fal independente de timp. ‘Caci timpul nu e decat o até aparare fara noimé pe care ai fiurt-o impotriva adevirului. “Dar ce voieste Fl este aici, iar tu rimai aga cum te-a creat El 4. Adevarul are o putere mult mai presus de aprare, cdci nicio ilu: vie nu poate si rman unde s-a permis intrarea adevarubui. "lar el ‘ine in orice minte care vrea si igi depund armele si sii nu se mai joace cu prosti, “Adevirul gisit oricind: a2, daca alegi si exerseri primirea lui cu bratele deschise. 48. Lata obiectivul nostra de azi, Vom consacra de dou’ ori cite un siert de or’ invitatiei adresate adevrului s& vind is ne fact liber far adevarul va veni, cici nu a fost nicicind separat de noi. El ag- teapta doar invitatia pe care i-o adresim astizi, °O prefatim cu 0 rugiciune de vindecare, sine ajute si ne ridicim deasupra defenst vitati 98 Kisiim adevarul s8 fie aga cum a fost mereu: “Boala e 0 aplirare impotriva adeviirulut, “Astizi voi ‘accepta adevirul despre ceea ce sunt si fmi voi lisa mintea si fe vindecatd pe deplin. 16 Vindecarea va trece ca o strifulgerare prin mintea ta deschisi, in timp ce pacea si adevarul se ridicd sd ia locul luptei sil inchipuisilor esarte. "Nu vor mai exista unghere intunecate pe care si le post ‘scunde boala gi si le apere de lumina adevarului. *Nu iti vor mai raméne in minte vagile figuri din vise, nici ciutarile obscure si non fensice in care se lansau, smintit, cu scopuri duble. ‘Mintea if va f vindecati de toate dorinfele nesinatoase la care a incercat si autor zeze trupul sa se supuni a7, Acum trupul e vindecat, pentru cA sursa bolii a devenit accesibilt ‘lind, “Tati cam vei recunoaste ci ai exersat bine: trupul nu se sin te absolut deloc. "Daci ai reusit, nu vei avea nicio senzatie de bine sau rau, de placere sau durere. ‘Nu ai in minte absolut nicio reach lace face trupul. “Rimane doar utilitatea lui, si nimic altceva. 18. Poate ru iti dai seama ci aga se inlatura limitele pe care le-at im- ‘pus trupului prin scopurile pe care i le-ai dat. "Pe masura ce te le pezi de acestea, forfa pe care o are trupul va fi mereu suficients 246 Partea I serveasca tuturor scopurilor cu adevarat utile. 'Sanatat: oes c&ci boala a devenit imposibilé. “me ae aces buie pastrati cu multd vigilent’. ‘Dac x tag minten si intretind ganduri de atac, si cada ad tentatiei 2. In cazul acesta, foloseste ediu a fensivitatea sa iti mai facd ru. "Nu fi der i fe ip on rutat in legiiturd cu ce trebuie *Amuitat ce suntcu adevitrat, citci m-am confundd ‘G1 mintea mea ne poate ataca. "Asa ca nu pot si fie bolnao. 7 27 (CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! LECTIA 137 Cand sunt vindecat, nu sunt vindecat singur. 1. Ideea de astizi rimane gandul central pe care se bazeazi man- tuirea, 'Céci vindecarea ¢ opusul tuturor ideilor lumii care insist supra bolii sia stirilor separate. "Boala este o retragere de alti gio sistare a reuniri, ‘Ea devine o usa care se inchide in urma unui sine separat, tinéndu-|izolat si singur. 2. Boala este izolare. °Caci pare s& tind un sine separat de toate ce- ielalte, si sufere ce altele nu simt, “Ea di trupului puterea decisiva de-a face separarea o realitate si de-a fine mintea inchis’ in regim de celula, impartita in buciti finute laolalta de un zid solid de came imbolnavita, pe care nu il poate surmonta, 3 iumea seoupune legilor in sujpa chrorae pus boala, dar vinde- ‘area actioneazi independent de ele. "Cineva e imposibil si fie vin- decat de unul singur. “In boalé,¢ izolat gi separat cu siguranti, ‘Dar vindecatea e propria Tui decizie de-a fi din now un tot unitar si de a-si accepta Sinele cu toate pirfile Lui intacte si neatacate. “in boa Sinele lui pare dezmembrat yi lipsit de unitatea care Ti da via vvindecarea se sivarseste cind vede ci trupul nu are puterea si atace Unitatea universal a Fiului lui Dumnezeu 4, Boala tine si demonstreze ci minciunile trebuie 88 fie adevarul, *Dar vindecarea demonstreaza ci adevarul e adevirat. ‘Separarea pe care vrea si o impund boala nu s-a petrecut de fapt. ‘Si fi vindecat inseamna doar si accept ce a fost mereu simplul adevar si ce va ri- ‘mine mereu exact aga cum a fost dintotdeauna. ‘Dar ochilor deprinsi cu iluzii trebuie sa li se arate c8 ce vid este fals. “Aga cd vindecarea, de care adevirul nu are nevoie nicioclata, trebuie si demonstreze ch boala nu este reali. 5, Vindecarea s-ar putea numi, agadar, un contra-vis, ceva ce anu- leaza visul bolit in numele adevarului, dar nu in adevarul insu 2Aga cum iertarea trece cu vederea toate pacatele care nu s-au si vrgit nicicdnd, tot aga gi vindecarea nu face decit si inliture iluzii care nu s-au petrecut nicicdnd, ’Aga cum lumea reali se va ivi s& in locuiasca ce nit a existat nicicind, tot aga gi vindecarea nu face decit sii ofere reparatii pentru stiri imaginate si idei false din care visele brodeaza tablouri de adevar. é. Samu crezi insa ca vindecarea e nedemnd de functia pe care © aici "Cit anticrist devine mai putemie decat Cristos pentra ce ce vi seazi ci lumea are realitate. ‘Trupul pare si fie mai solid si mai sta decit mintea, ‘lar iubirea devine un vis, in timp ce frica ramane sin- 248 2 _Partea 1 gua realitate care poate fi zu justificata si infeleasi pe deplin. 7. Asa cum iertarea spulberd cu lumina ei tot pAcatul gi lumea reali va inlocui ce ai féurit ty, totasa si vindecarea trebuie si ia locul fante- ziilor bolii pe cace le ji inaintea simplului adevar, blocandu-l. ‘Cand se va vedea cum dispare boala, in ciuda tuturor legilor care sustin ci ru poate si nu fie real, intrebarile igi vor primi rispunsul. “Tar legile nu vor mai putea fi indragite, nici respectate. Vindecarea este libertate. Cici demonstreaza c& visele nu vor bi- rai adevarul. °Vindecarea e impurtigita. Si, prin atributul acesta, ea dovedeste ci niste legi - deosebite de cele care susfin ci boala este inevitabila ~ sunt mai putemice decit opusii lor nesinatosi. 'Vin- decarea e putere. ‘Cici infringe slibiciunea cu mana ei blajin’, iar mintile zidite in interiorul unui trup sunt libere si fie ingemanate cu alte mint, s& fie puternice de-a pururi. 9. Vindecarea, iertarea si schimbarea bucuroasi a intregii lumi a in- tristarii pe o lume in care tristetea nu poate si intre sunt mijloacele prin care Spiritu’ fant te indeamné si Il urmezi.‘Lectiile Lui blinde te invafa cat de ugor poate mantuirea sé fie ata, de cat de putin exer- citiu ai nevoie pentru a-Tlasa legile sa le inlocuiasca pe cele facute de tine pentru a te fine prizonier al morfii. °Viafa Lui devine a ta, cénd {i oferi micul ajutor pe care {il cere pentru a te elibera de tot ce t-a provocat durere vreodata 10._ Si, in timp ce te lagi vindecat, vezi cum se vindect odati cu tine toi care sunt in jurul tu, sau care iti vin in minte, sau cu care vii in contact, sau care par sii nu aiba nicio legaturd cu tine. ‘Poate ca nu ii vei recunoaste pe tofi, poate cd nu vei realiza cit de mare e prinosul pe care il aduci intregii lumi, cind lagi si ifi vind vindecarea. "Dar nu esti vindecat niciodata singur. ‘Si legiune dup legiune vor primi darul pe care il primesti cand esti vindecat. 11, Cet vindecafi devin instrumentele vindecirii. “Si nu se scurge ni- ‘dun strop de timp intre clipa in care sunt vindecafi si cea in care li se da tot harul vindecati, sa il dea la randul lor. ‘Ceva opus hui Dumnezeu nu exist, iar cine nu accepta in mintea lui acest ceva de- Vine un liman unde cei obositi pot rimane si se odihneasca. *Caci aici se acorda adevarul, si tot aici se duc la adevar toate iluziile 12._Nu vrei si adipostesti Voia lui Dumnezeu? *Caci nu faci decat sii invifi Sinele acasi la FL. ‘Oare poate si fie refuzati aceasta invi- tafie? ‘Cere si se product inevitabiful, i nu se poate s8 nu reusesti °“Cealalti optiune este si ceri ca ceva ce nu poate fi si fe, iar asta nu se poate s8 reugeasca. ‘Cerem astazi ca numai adevarul si ne ocupe mintile; ca gindurile vindecarii si treaca azi de la ce e vindecat la ce mai trebuie vindecat, constienti ci ambele lucruri se vor petrece deodata, 249 CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! ok ct a est e lisim le vom aminti, ora de ori, ci functia noastra este si - 1a lui Dumnezeu. ‘Oare nu merit un minut pe ord primizea oa Pietfel de dar? “Oare un pic din timpul tiu-nue o plat neinsem- ¢ rului prin care tise da totul? A in cu asta, consacrand zece minute acestor. ‘ganduricu 4. i vom incepe zit care ne vom gi incheia ziua: ingur. ‘$i vreau sit imi °Caind sunt vindecat, mu sunt vindecat singur. “St v " ao ete me fal pal naga ieiniten und Fal lui Durnezeu, Care singurl men Sine 1s, ash vindecaren ib lx rnin chirp cna ing i gala sai cum primes, 8 4 SIS primes Cuvantal ht Dumnezeu, ca 38 falocuisch tate i Slarily prostesti care s-au inch puit vreodat®. 'Venim acum laolal ash tac. ‘Si nu vom lisa si se ui functia aceasta in cursul fe are trece az}, amintindu-ne rostul pe care’ avem cu ajutorul acestui gand “lind sunt vindecnt, nu sant vindecat singe i ven st Ind binecwointez frati,cici ore sa fiu vindecat cu ei, asa cum $i sunt vindecafi cu mine. Partea LECTIA 138 Corul e decizia pe care trebuie sa 0 iau, 1. Inlumea aceasta Cerule 0 optiune, deoarece credem cf aici exist alternative inte care avem de ales. "Credem ci fiecare lucru are un ‘pus, $i cd ceea ce vrem si alegem. ‘Daci existi Cer, trebuie sé existe siiad, cick contradictia e modul in care faurim ce percepem sice con- sidleram real. 2. Creatia nu cunoaste opus. "Dar opozitia face parte din ce este »teal” aici. “Acest mod ciudat de a percepe adevarul face optiunea pentru Cer s3 para acelasi lucru cu renunfarea la iad. ‘Nu este chiar aga. ‘Dar ce e adevirat in creatia lui Dumnezeu nu poate si pitrund aici pand nu e reflectatintr-o forma pe care o poate infelege lumea. “Adevirul nu poate si vind acolo unde nu poate fi perceput decat cu fricd. "Caci asta ar fi greseala ca adevarul poate fi dus la iluzi. “Opo- ziti face adevarul si fie nedorit, aga cii nu poate si vind. 3. Alegerea este modalitatea evident de-a scipa din ceea ce apare a opusi. ‘Decizia lasi ca unul dintre obiectivele in conflict si devina finta efortului sia consumului de timp. ra decizie, impul erisipit si efortul irosit.E depus in zadar, iar timpul trece far niciun rezul- tat. "Nu exist’ sentimentul vreunui castig, cAci nu se realizeazé nimic sinu se tnvata nimic. 4. Trebuie sa ti se aduca aminte ci socotesti cd te confrunfi cu.o mie de optiuni, cand de fapt nu e de ales decat una. Si pind si aceasta doar pare si fie o optiune. “Nu te lisa derutat de toate indoielile pe care le-ar produce miriade de decizii. ‘Nu iei decat una. ‘lar, cind 0 iei pe aceasta, vei percepe ci nici nu a fost o optiune. ‘Cici adevarul € adevirat, si nimic altceva nu e adevarat. "Nu existi opus pe care si il alegi in schimb. "Nu exist’ contradictic la adevir, 5. Alegerea depinde de ce ai invitat. “lar adevarul nu poste fi iavi- fat, cinumai recunoscut. ‘In recunoastere st acceptarea li si cand ¢ acceptat, e cunoscut. ‘Cunoasterea insi depigeste obiectivele pe care ne-am propus si le predam in cadrul acest curs. “Obiectivele noastre sunt obiective didactice, si se reatizeaz’ invatind cum se ating. care sunt si ce iti ofer’ ele. ‘Deciziile sunt rezultatul invaarii tale, cici se bazeaza pe ce ai acceptat a fi adevirul despre ce esti i despre ce ne- Voi se presupune ci ai 6 In lumea aceasta smintit de complicati, Cerul pare si ia forma uunei optiuni, in loc si fie pur gi simplu ceea ce este ‘Dintre toate de- diziile pe care ai incercat 88 le iei, aceasta este cea mai simpla i mai Aefinitiva, prototipul tuturor celorlalte, cea care solufioneaza toate 251 ULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT. deciziile. act le-ai putea rezolva pe celelalte, aceasta ar rimane ne- rezolvata. ‘Dar, cand o rezotvi pe aceasta, celelalte se rezolva odata Gu ea, cael toate deciziile nu fac decat sf 0 ascund& pe aceasta prin formele diferite pe care le iau. “lati aici ultima 3i singura opjiune, prin care adevarul e acceptat sau e negat. 7. Asa incepem azi si Juim in considerare optiunea pentru care a fost facut timpul, si ne ajute sa decicem in favoarea ei. “Tati sfantul rost pe care il are, transformat acum din scopul pe care i Lai dat tu ‘cela de-a fi un mijloc prin care se arati ci iadule real, c8 speranta se preschimba in disperare si ca viata insisi trebuie, in cele din urmé, s& fie infranta prin moarte. Opusi isi gasesc rezolvarea numai in moar- te, cAci a pune capit opozifiei inseamn& a muri. ‘Aga ch mantuirea ini are cum sé'nu fie vazuté ca moarte, cici viata e vazuti si ea ca un conflict. °S4 rezolvi conflictul inseamni si pui capat si vietii tale. 4. Aceste convingeri smintite pot pune stapanire pe mintea ta ‘cae s8 igi dea seama, prinzand-co in inclestarea groazei sia nelinist cit atata strignicie, incat nu se va dezbara de ideile pe care le are des- pre propria ei protectie.“Trebuie feriti de mantuire, amenintaté ca si fie in siguranta gi blindata magic impotriva adevarului. "Tar decizile ‘acestea se iau inconstient, pentru a le fine in siguranta, netulburate, ddeparte de toate semnele de intrebare, de rafiune si de indoiala o.Cerul e ales in mod congtient. “Alegerea nu poate fi ficuts pint ‘nu se vid si nu se inteleg corect alternativele. “Tot ce e invaluit in tumbre trebuie inalfat la nivelul infelegerii, pentru a fi judecat din nou, de data aceasta cu ajutorul Cerului. ‘Si toate erorile de judecatd pe care le-a facut mintea sunt supuse corectiei, in timp ce adevarul le espinge ca lipsite de cauza. "Nu mai au efecte. “Nu mai pot fi ascun- se, pentru ca lis-a recunoscut nonexistenta. 10, Alegerea constient’ a Cerului e la fel de sigurd ca sfarsitul trict de iad cand e ridicata din spatele scutului ei protector de inconsti- tenfi sie adusa la lumina. “Cine poate si decida intre ce vede clar i ‘ce nu recunoaste? ‘Dar cine poate si nu aleaga intre dous alternative ‘cand vede ci valoare are numai una dintre ele, iar cealalt& e un lucru lipsit de orice valoare, o sursi doar inchipuita a vinoviei sia dure ri? ‘Cine ezitd s8 facd o astel de alegere? ‘Oare vom sovdi si alegem ai? 11. Alegem Cerul in timp cene trezim si stim cinci minute si neincre- dlingim ed am luat singura decizie sindtoasd. “Recunoastem ci alegem ‘constient intre ce exist’ gi ce nu da decat impresia cA ar fi adevarul *Pseudoexistenta sa, dusé la real, e firava si transparent la luring. ‘Nu mai confine acum nici strop de groaza, caci cea fost fcut enor, rizbundtor, nemilos si plin de urd cere obscuritate pentru a fi invesit ‘eu fricd. ’Acum se vede c& nu e decit o eroare banal si prosteasci. asa - — ___ParteaT 12. Desear’, alegerea pe inainte de-a ne inchide ochils& adormim, reafirmam alegre pe cam cut or de oc." aor lel ie re neeam tezit."La trecerea dintre Sinclar esate ee sacrat piste sind mini ‘i, la fay, ne incheiem va ih fe. itor, recunoscand ci am ales doar ceea ce vremns “Cerul e decizia pe care trebuie sd 0 iau. °O iaw acum si nu imi voi rizgtndi, pentru cde singurul lucru pe care il vreau 253 ICULEGERE DE EXERCITH PENTRU. STUDENT LECTIA 139 Voi accepta Ispagirea pentru mine insumi- 1. atl ail sfargitul optiunilor. ici ajungem 2 la decizia de-a ‘ye areepta aga cum neva creat Dumnezeu. io altceva e opfiunea we incertitudinea cu privire la.ce suntern? 4Nu exist indoialé eae es ig aibd radacinile aici. "Nut exist intrebore CT sinuo ca ere pe aceasta, “Nu exist conflict care Sm ‘mplice unica gi ‘simpla intrebare: ,Ce sunt eu” 2 Bae cine altul at putea s& punk aceastt intrebare decit acela a a cfusat 4 se reounoascd? ‘Numal refuzl 4e:0° accepta pe ca ey ar putea face intrebarea si parl sincers *Singurul lucra tare poate fi cunoscut cu siguranta de ove fapturd este ce anume care posvest unie punt de certitudine, priveste alte lucruri la fel de certe cum e €a. 3° fncertitudinea cu privire la ce trebuie 68 Bi S08 autoamagire ‘te proporti aat de vast, incit magnitudinet ei e de neconceput te Proporta mu te cunogtiinseamnd s& cri G ost) MR de fapt ‘SEE wi ficevn evga decit a fi tu inaull gl ce atenre decit tine Cac! fie viu? “Cine e ca ce se indoieste? “De ce anume Se indo- igte? ‘Pe cine intreaba? “Cine ii poate rispunde? T afemA, pur gi simplu, chm e el insti gl ds 205, find ceva -siferit, devine o {pearl care se intreabl ce « acts! Ty, °Dar mu ar plea si fie viu dacd nu. ar sti aspunsul. ‘Daca intreabi ca gi cum i eecHt ob arate ch nu vrea 8 fie Yucrul care et judecat in defavoarea lui, 4 nu ar sti, Toa acceptat din moment ce trieste; @ ‘anegat valoarea sia decis ci nu gtiesingur= certitudine prin care traieste, 1a devine nesigur de propria lu vial “AE negat ce este ea socal din cauza acestel iegati ai nevoie de Ispigire. "Negavea t& rea chimbat ce egti. ‘Dar fe-al scindat mintea cunoaste gice me canoagte adevarul, Tu esti tu. Nu incape indoiald in privint® a ar ra, 751 totugi, te indoiesti de el. Dar nee fntrebi care parte din tine se poate indoi de tine ines #Cea care pune aceastt Petebare nu poate fi de fapt o parte din tine, MCaAci o pune culva wee stie rispunsul. "ach ar fio parte din fine, certitudinea ar fic rneputint’ f or Pispagirea remediaza ideea ciudati c& e50° putings si teindo- eg re tine insuti si sf nesigur de ce es Adeviirat. “atl cul seas janie. 9] totug, eintrebarea universalys Ww Se altoeva poate si inseamne decit ci lumea ¢ snebund? *De ce irai imparts 2s nebunia in trsta co / convingere ci ce e universal aici e gi Nimic nue adevarat din to mea Cas wun bere Ni jn tot ce crede lumea. *Cict, 38 0c near co peti ci peat ago seo pn em te ut re cine lk po ook ips vor i ot oe _ sig den Inu lf nu i content de cence "aad Nils poate cere deci accepare, ci ce fe acu cer. aii dea pur in sna Mint at Dumnezcu i aa att de in afara icra dubia ga orice indo Sarak ioe ce treble ie toathdovada de care ai nevoi att eedina Di comteadiei/a-a fi cou oe poste sk nu gl. "once ¢tatebiee thesnici cece soaeat i Eomeo nt sao afrmatiecaeseneng singui?Si na ne isk see min ocupe cu asemenea cut fr sen ‘a fen © isu ic." am vent of ins nabunia in oe {ce am vet of Jobin itece propria nowsit feria, Ce ae splint proms cebu fe tee waa chat itinesocot afi, cit te nesocol neuf im ‘Nuitinescot ocotest pe tine insu “atts i cle per ln tn dna ie ne invafa Ispairea, demonstrand ci sn ce ne inet id ci Unitatea Fiului Dame nu eect de convingerea Ia na nc eee vid anal olga a perein cblaie rabaes Gee simp pent a acenta adevirl despre tne sa condi multirate de esata ube a Ducnieos Dol ae sg cere face, Doar ata vor face az aa ra mintile lecici de astazi cate cinci minute di- inne el eara, Tocnpec cx scott recepitlare a mishml! kag 2. 8 "Vo accepta Ispisirea pentru mine h Cert gc ea crant Damme, ‘Nu am pierdut cun« ied anes ere pe care an devo Duereom Ea foal cht cea one mine punt ingednte. Stn ei ult oate mingile sunt ingemanate. “Si in memi Poti Ae 8 Mies ne pace cin ite ceding a oli Mare inl , cat de credinciosi se fos de apc eum ete Tabi Tata 1 Insemn di a le recunostinta pentru creatia i p Insemn de reatia intreagi, in Numele Cre- son istal Unt a ne spec cei, peta ae pear ia ioe enia t Te gindurile care ne-ar distrage de la sfantul nostru 255 TILEGERE DE EXERCITM PENTRU STUDEN | cl a 8 ease de tot pi- 1a minute, lasi si ti se goleasc’ mintea de tot pi- wr care i tese lumea in jurul sfantuli Fiu al lui tel. “Timp de citev: 1 te lase Tenjou prostese pe caret fot DBolnezen 9 iat ce fragile sunt lanfurile care siti constientizezi cunoagterea de sine, in timp ce spui: tine insu, “Voi accepia Ipsrea pentru mine insu Caci rman. aga cue ma reat Dummmeze 4 Partea 1 LECTIA 140 ‘Numai mantuirea se poate spune cd lecuieste. 1. Leac" e un euvant care nu poate fi aplicat la niciun remediu pe care il considera lumea benefic. Ce percepe lumea ci ar fi terapeu- ticnue decat un remedi care va face trupul ,bine”. *Cand incearca si vindece mintea, ni vede nicio separare de trup, unde crede ca std mintea. ‘Prin urmare, formele ei de vindecare nu fac decat si in- locuiased o iluzie cu alta. ‘Aceeasi credint’ in boald ia o alta forma, aga c& pacientul percepe acum cd este sinatos. 2. Elnus-a vindecat ‘Cici numai a visat cd e bolnay, gi in vis a gi- sito formuld magica si se insinitogeasc’. "Dar nu s-atrezit din vis, aga c& mintea lui rimane exact cum era mai inainte. ‘El nu a vazut lumina care |-ar trezi si ar pune capit visului. ‘Ce important are in realitate confinutul unui vis? Fie dormi, fie esti treaz. ’Nu exist nimic la mijloc. 4. Visele fericite pe care le aduce Spiritul Sfant sunt diferite de visarea lumii, in care poti cel mult s& visezi ci esti treaz. "Tertarea lasi mintea si perceapi nigte vise care nu provoaci o alti forma de somn, ca visitorul 54 viseze alt vis. ‘Visele lui fericite sunt ves- {itoarele mijirii adevarului in minte. ‘Ele duc din somn la 0 trezire blanda, ca visele si dispara. “In felul acesta, ele lecuiesc pe toata vesnicia, 4. _Ispisirea vindecd cu certitudine gi lecuieste toati boala. *Caci mintea care infelege ch boala nu poate fi decat un vis nu e amagita de formele pe care le poate Ina visul. "Boala nu poate veni unde vinovatia e absenti, cSci nu e decat o alta forma de vinovatie. ‘s- pigirea nu vindecd bolnavul, cici asta nu e o lecuire. “Ea inlatura vinovatia care face posibild boala. “lar asta e o lecuire adevarat’. ‘Céci boala a dispirut acum, nemaiavand la ce si se intoarca 5. Pace tie, care ai fost lecuit in Dumnezeu, gi nu in vise desarte "ici lecuirea trebuie si vind din sfintenie, iar sfinfenia nu se poa- te gisi unde e indrigit picatul. "Dumnezeu igi are locul in temple sfinte. ‘Unde a intrat picatul, Ele exclus. ‘Dar nu exista loc in care si nu fie El. *Asa cd picatul nu poate avea niciun cotlon in care sa se ascunda de binefacerile Lui. “Nu exista loc in care si nu fie sfin- {enie, iar picatul yi boala nu igi pot avea locul nica Tata gandul care lecuieste. "EI nu face distinctii intre irealitayi 'Nici nu cauta si vindece ce nu este bolnay, nepisindw-i unde e nevoie de vindecare, ‘Nu e un apel la magie. *Ci un apel la adevar, ‘are nu poate si nu virdece, vindecénd pentru totdeauna, “Nu e un 237 F SE ECERE DE EXERCI]M PENTRU STUDENT! sgind care si judece o ihuzie dup mirime, gravitate aparent8 say aice legat de forma pe care o ia, ’Ci un gand care se concentreaza, doar pe ce este stiind ci nici iluzie nu poate si fie real 7. Sh nu incercim azi si lecuim ce nu se poate imbolnavi. "Vin- ‘Jecarea trebuie ciutata doar acolo unde este gi aplicata apoi la ce ste bolnay, ca 88 poati fi lecuit. "Nu exist remediu furnizat de ume care si poati produce vreo schimbare in ceva. ‘Mintea care duce iluziile la adevar e intr-adevar schimbata. “Alta schimbare nu cuistl, (Cici cum poate 58 difere o iluzie de alta altfel decat prin tribute care nu au nici substanta, nici realitate, nici miez, si nimic ‘are si fie realmente diferit? a Astizi chutim si ne schimbm mentalitatea in ce priveste sursa boli, cici ciutim un leac pentru toate iluziile, si nu un alt schimb intre ele, Vom incerca astizi si gasim sursa vindecirii, care este fh mintile noastre pentru ci Tatal nostru a pus-o acolo pentru noi, Nu e mai departe de noi decét ne suntem noi ingine. "E la fel de aproape de noi ca proprile noastre gandur,atit de aproape incit cimposibil si pierdem. "Nu trebuie decit s8 0 cautm, si precis 0 vom gisi. 9. "Astizi nu vom fi indugi in eroare de ce ne pare a fi bolnay, “Tre. ‘cem azi dincolo de aparente si ajungem la sursa vindecirii, de care thimie nue scutit, "Vom reugi in masura in care ne dm seama cl nu fe va putea face niciodata o distinctie semnificativa intre ce e nes Gevirat gi ce ¢ la fel de neadevirat. ‘Aici nu exist gradati, si nic ‘redinte potrivit cirora ce nu exist e mai adevarat in unele forme ecat in altele, "Toate aparentele sunt false gi pot fi lecuite pentru c& nu sunt adevirate. 10. Aga cd ne lepadim amuletele, talismanele si medicamentele, it~ cantafiile gi farmecele, indiferent de forma pe care o iat. ‘Vom ticea $i vom asculia Vocea vindecarii, care va Tecui toate bolile deodati, Fodandwi Fiului lui Dumnezeu sindtatea mintala, ’Nicio alta voce fu poate lecu. “Astazi auzim o singurd Voce care ne vorbeste des- pre adevir, unde se sfargesc toate iluzile gi pacea revine in casa vvegnici gi tihnita a lui Dumnezeu. Ne trezim auzindu-L si It lisim s3 ne vorbeascd timp de cine tinue la inceputul zlei, sine incheiem ziua ascultind din nou timp Ge inca cinei minute, inainte de-a adormi. ‘Singura noastra pregitire tate si lism la o parte gindurile noastre perturbante, nu separat toate deodats. Sunt toate acelasi lucru. ‘Nu e nevoie si facem die rente intre ek gis améndm astfel momentul in care ne puter au ‘Fatal vorbindu-ne. °fl auzim acum. “La El venim astizi. 1. Cu miinile goale, neagatandu-ne de nimic, cu inimile siltate st minfile ascultatoare, ne rugam: ase = _ wartea 1 *Numai méntuirea se poate spune cit lecuies a ne cit lecuieste, Vorbest-ne, Tat ca efi vindecaf ‘5ivom simgl cum ne acoperd mintuireacuo rote bait gi pate alt de profund, inl ic luzie nu poate el ne tulbure min file nic 8 ne ofee dovada reali e, "Asta vom inva ai, Sine ‘Yom spunengaciunea de vindecate ord de ord von staan minut In teecerea dnt oe 8 auzim cun i sed rispuneul a ughehun in timp ce agtepeim inline gi bucure. “Asti eziua ih care ne soseste vindecarea. *Astizi e ziua in ce fa amintim Cine suntem cu adevirat. ee ae 29 a XERCITH PENTRU STUDENT! RECAPITULAREA a TV-a Introducere 1. Acum recapitulim din nou, de data aceasta congtienti ci ne pre: ‘gitim pentru a doua parte a procesults prin care invajimm cum poa- fe fi aplicat adevarul, “Ast&zi vom incepe si ne axim pe pregitirea pentri ce va urma, Tati ce urmarim in recapitularea de fafa sit file care il urmeaz8. ‘Recapitulim, asadar, lectile recente si idee lor principale in aga fel incat si facilitim dobandirea stiri de pregatre, 2p xvem o tema principalA care unific’ fiecare pas pe care il intre- prindem in cadrul acestei recapituliri, tema enunfatd foarte simpli prin urmatoarele cuvinte: “Yn mintea men nu exist dec ce giese cu Dumneze. >Acesta e un fapt si reprezinta adevirul despre Ce egti si Ce e Tatil thu, "Tocmai prin gindul acesta Tatil a dat creatie Fiului, stabilin- duel cocreator cu Fl. “Tocmai prin gandul acesta fi garanteaza Fiului minluire pe deplin, *Cici in mintea lui nu pot silislui alte ginduri {decit cele pe care le impartigeste Tatil lui. ’Lipsa jertri nu i lasd si Consiientizeze acest gind, "Acesta insa este adevarat de-a pururi. a. Sine incepem pregatirea infelegand, intr-o oarecare masura, ru ‘meroasele forme in care poate fi deghizat’ lipsa iertirii adevarate. *Decarece sunt niste iuzii, nu sunt percepute a fi doar ce sunt: niste mecanisme de aparare care iti protejeaz gindurile neiertatoare i [e fin nevizute gi nerecunoscute. ‘Scopul lor este si iti arate alteeva gi si tind corectia la distanta prin autoamagiri facute si it ia locul ‘i totusi, in mintea ta nu exist decat ce gandesti cu Dumnezeu “iqutoamagirile nu pot lua locul adevarului. "Tot aga cum un copil care aruned un bij in valurile mérii nu poate schimba migcarea de duvte-vino a mareelor,incdlzirea apei la soare, argintiu luni oglindit pe auprafata apei in timpul nop. ‘Asa ne incepem ficcare exercify Fin ageast recapitulare, pregatindu-ne minile si infeleaga lectile pe care le citim sisi vada infelesul pe care ni- ofera Tepe fiecare zi cu momentul consacrat pregititit mingi tale st nvefe cata libertate si pace iti poate oferi fiecare idee recapitulat in ziua respectiva, "Deschide-ti mintea, degajeaz-o de toate gandurile amigitoare, si las-o total absorbiti doar de gindul acesta, indepir- tindule pe celelalte “in mintea mea nu existt decd ce gindese cu Dummece 260 — Warten |= Kecnpitwarea a 1v-a “Vor fi de ajuns cinci minute petvecute cu acest gind si pund ziua eggs ee et eo gid tp one _Eindule pe care eve rim in iu respect. Ele nu vor veni numai de latine, ct vor fi toate imparts nandu-I mesajele iubirii tale. °Asa iti va fi redat’ comuniunea cu Domanul puterilor, dupa cum a voit El Insusi i, dupa cum I se va alitura Propria Lui intregire,totaga ti Se vaalatura sl ie, care esti intreg cand te unesti cu Elsi El ou tine. ’ 7. Dupii ce te-ai pregatt, citeste pe indelete ambele idei desemnate pentru recapitularea zilei respective, “Apoi inchide-i och gi rostes- in scopul cae -a fost meni. “Las fiece cuvants§ striluceasc de n- felesul dat de Dumnezeu, aga cum ti-a fost dat prin Vocea Lui. "Las fiecare idee recapitulat in ziua respectiva si ifi dea darul pus de EL in ea, si il primesti cin partea Lui, "lar, in exercitile pe care le vom face, nu vom folosi decat formula urmatoare: 8. Ord de oni, intoarce-te cu gindul la ideea de la inceputul zlei gi petrcei un moment de reulgere cu ea. "Apel repel rs grab abel el de exerat in un rpectv str esta np ved darurile mente pe care conn sind prinite unde 9. Alte gginduri nu adugim, cite lism 3 fie mesajel nostru si avem drept mostenire de la El. "Ne incheiem fiecare zi de recapitulare aga cum am $i inceput, repetind mai intai gindul care 8 fat din zuarespectiv un pile deosebit de binecuvintare se fie pent no cre, prin ein nase reads hime din iver lamin din ca Inbucuri din rere la pac dnp 10. Dumnezeu iji aduce mulfumiri tie, care exersezi astfel implinirea Cuvantului pe care Si -a dat. Si, edn vii si fi reinchini ae ilo zle, inainte de culcare, rectnostinfa Lui te invaluie in pacea in cae te vol de por pecaelnveiacum st orevendic din 261 Pa —— PRERCI|I PENTRU STUDENT! —______ (CULEGERE DEE. LECTIA 1a fn mintea mea mu exista decat ce gindese eu Dumnezeu, (aa lertarea este cheia fericiil au 2. 122) Iertarea ofer’ tat ce vreat LECTIA 142 tr mintea mea nu existd decit ce gandesc eu Dumnezew, xa pentru darurile pe care mi le-a dat 1. (123) fi multumese Tatalui me una cu Dumnezeu. 2 a2) Simi aduc aminte cd sunt LECTIA 143 fn mintea mea nu exist decat ce gandesc cu Dumnezeu. primese Cuvntul lui Dumnezeu ast 1.025 In linigte, i dau mie isu. 2, (26) Tot ce dau LECTIA 144 Jin mintea mea nu existi decat ce gindese cu Dumnezeu- 1. aay Nu exist alt iubire decdt a Tui Dumnezey. 1. aa) Ws fame pe care o vad, ru exist nciun Iucru pe care ad vreau. ___Parten I - Recapitularea a 1V-a LECTIA 145 in mintea is tea mea nu existd decat ce gindese cu Dum jumnezeu, 1129 Dineoo de um 2-030 Eimpostil sd vel doud fam ns PSE Wests LECTIA 146 fin mintea ms nea mu exista decat ce gandese eu Dumnei (031) Cine cauti si ajunga la adevair nu poate sit nu reugeasca r 2.(132) Dezleg lumea de tot ce am gandit ci este. LECTIA 147 Jn mintea mea nu existi decal mea nu exista decit ce gindese cu Dumnez 1138) Nu voi scot valoros cen 2 (90 Sk peep craves ge cumen LECTIA 148 in mintea mea ist ea nu exista decat ce gandesc cu Dumnezcu. 035 Dack md ap P13 Boala eo apdrare impor, ade ih CULEGERE DE EXERCIII PENTRU re LECTIA 149 in mintea mea mu exist decit ce gindese cu Dumnezeu. nu sunt vindecat singut 1.37) Cnd sunt vindecat, nu sunt vindecat 2. 438) Cerul e decizia pe care trebui LECTIA 150 4 jese cu Dumnezeu. in mintea mea nu exist’ decat ce gindese cu Dus u mine insumi se poate spare c lecuest. epta Ispik 1.438) Voi accept en 2. (140) Numai mantuirea se poat | “e care nici nu au habar, Credinta ta i Partea 1 LECTIA 151 ‘Toate lucrurile sunt ecouri ale Vocii pentru Dumnezeu, 1. Niment nu poate judeca pe baza unor dovezi partiale. “Asta nu e judecaté. °Ci doar o opinie bazati pe ignoranta si pe indoiald. ‘Pre, tinsa ef certitudine nu e decat o masci\ pentru incertitudinea pe care rea si gio ascunds. Si are nevoie de o aparare irafionali pentru c2-¢ irafionala. ‘lar apiratea ei pare puternic’, convingatoare gi fara ic de indoiald datoria intregii indoieli de dedesubt. 2. Nt Parisi te Indoiesti de iumea pe care o vezi, Nu pui sub sem- nul intrebarii toate céte fi se aratd prin ochii trupului, "Nici au te frirebi de oe le crez, degi ai invatat de foarte multa vreme cd simu. rile tale chiar ingala. ‘Faptul cle erezi pana la ultimul detaliu ce trl relateaza e gi mai ciudat, cind stai sd te gandegti cit de des au fest martorifalst "De ce tea increde in ele at de orbeste? ‘De ce, dact nw din cauza indoieli subiacente, pe care vrei si o ascun afigind certitudine? » um poti si judeci? “Judecata ta se bazeaz& pe marturia pe care to oferd simfurile tale, ‘Ori marturie mai falsd decit ea nid nae existat. ‘Dar cum altfel udeci lumea pe care o vezi? “Ai o inereders demna de toati mila in ce ii relateaz4 ochii gi urechile. ‘Ceezi ca dhe getele tale ating realitatea si dau de adevar. “lata congtienfa pe careo intelegi si pe care o consideri mai reala decit cele adeverite de vegnt, «a Voce pentru Dumnezeu. 4 _ Poate asta si fie judecata? “Ai fost indemnat deseori si te abtii si fu judesi si nu pentru ci e un crept ce if este refuzat. Nu pot sa iudeci. “Poti doar si crezi judecitile eului, care sunt toate fake °E1 ‘iitndrumé simfurile cu griji, si demonstreze cat esti de slab, cat de ‘putincios si de inspaimantat, cit de speriat de o pedeapsa dreapt, Sit de negru de pacate, cit de nenorocit in vinovitia ta Eul if spune ca Iucrul acesta de care ii vorbeste gi pe care vrea {hive Sil apere esti tu, Tartu crezi ci e aga cu certitudine incdpaté- Mud Dar dedesubt rimine indoiala ascunsd c& nu crede nic el cet até cu atata convingere c& arf realitatea. “Doar pe el se condaming, “Doar in el vede vinovitia. In tine isi vede proprin lui dispere Si nu il auzi vocea. “Martorii pe care fri trimite #8 fi arate cd jeltatea Iu este ata sunt falsi si vorbesc cu certitudine despre ceva ei oarba, pentru ci nu vrei ipanul lor nu le poate invinge eu i vasali ar fi sa te indoiesti de $8 impirtisestiindoielile pe care st totul. "Tu crezi cia te indoi de props tne insu CULEGERE DE EXERCITU PENTRU STUDEN [1 44 c&, Indoindu-te de dovezile lor, faci loc re- “cunoagterii de sine glasi numai Vocea pentru Dumnezeu sf fie Jude- Sorel lucrutilor in care meritd si crez. Elnu it va spune cA trebuie Saf juded fratele dupa ce vid ochii ti fn el, nici dupa ce spune fur lui urechilor tale, nici dupS ce i relateaz2 despre el atingerea Fagetelor tale. El nu baga in seam asemenea martori inutili, care frivfac decat s mérturiseasca stramb la adresa Fiului lui Dumnezeu, ‘El recunoaste numai ce iubeste Dumnezeu gi in lumina sfanta a tot ce vede El, toate visele pe care gi le face eul despre ce esti dispar ina- intea splendorii pe care o zareste El. 6. Lasi-L pe Elsi fie Judecatorul a ce est, cAci El are o cert ‘care nu existd indoiald, deoarece se bazeaza peo Certitudine atit de ‘mare, ineat indoiala nu are inteles in fafa Ei. ‘Cristos nu Se poate in- tUarde Sine Insus..°Vocea pentru Dumnezeu nu poate decit sill cin- Steasea, bucurandu-se de deplina gi vesnica Lui nepacitogenie, ‘Cel judecat de El poate doar s& rad fn fata vinovatiel,nefiind dispus si wesmmai joace acum cu jucSrille picatului; nelwand in seam marturiile trupului inaintea extazului sfintei fee a lui Crstos a. FAga te judecd El, “Accepti-I Cuvantul despre ce est, ci El sti ‘mvrturie pentru minunata ta creaie gi pentru Mintea al Carui Gand rereat realitatea ta. *Ce poate si insemne trupul pentru Cel Ce cu. hpoaste slava Tatilui gi a Fiului? ‘Ce goapte poate s8 aud de la eu? "Ce L-ar putea convinge €& picatele tale sunt reale? “Lasi-L si fe, totodata, Judecatorul tuturor lucrurilor care par si {ise intample in eoastd lume, ‘Lectiile Lui iti vor da posibilitalea s& acoperi distan{a dintre iluzii si ade 1b. El va inlatura toaté credinfa pe care f-ai investit-o in durere, de- vastru, suferin(a si pierdere, ‘El ifi da viziunea care poate privi din- Zalo de toate aceste aparente crunte si poate vedea lajina fafé a lui ‘Cristos in fiecare dintre ele. *Nu te vei mai indoi cA pofi avea parte fhumai de bine, tu, cel preaiubit de Dumnezeu, cici Bl va judeca toate Jntimplirile si va preda singura lectie pe careo contin toate, 11 Elva selecta clementele din ele care reprezintd adevarul sim va fine cont de acee aspect care ru reflect decitniste vise degarte. Si ya reintexpreta tot ce vezi stot ce se intémpl, flecare imprejurates Recare incident care pare si te ating8 in orice fel, din perspectiva uni- talui Su cadru de referinf’, complet unificat si sigur. °9i vei vedes {ubirea de dincolo de ur’, constanfa in schimbare, purul in pical $ ‘numai binecuvantarea Cerului asupra lumii "Asta e invievea fa, cii viafa ta mu face parte din ce vezi. *E mal ‘resus de trup $i lume, dincolo de fiecare mérturie a nesfinteniel, in Bianta Sfintelor, sfinta ca Aceasta. ’Prin toti gi toate, Vocea Lui me rea ad iti vorbeasca decat de Sinele t&u gi de Creatorul tau, Care ¢ 7, Trebuie s8 inveti ins idine'in 266 — - Partea I Una cu El. ‘Ag. i t a vei vedea in to in toate nimic altceva decal ea 13. Nu exersim astizi prin ate sfanta fata lu coul Vol ta Dumneseas S824 Petreeae cernim astizi prin cuvinte dect la inceputul intervalulu Fates lent a géndull cu care tncepezlua ‘5! apoi ne vom Set Sinduril apeland in lniste la Cel Care vee elementee de ndevar din le “Lash. pe El evalueze fear gan eae If fe mie lementele de visare gi sa ‘napoi ca del curse creme et 8 emp cat 4; DEAL gid ae iar Ele va inapoi gland cu vooseinegimea erica pe care le ote Dandy Fiulut Siu, ca dovadé a vegnicel Sale lin.‘ a aclvrl tn lim a sat amigih de fatsl adtugot Sots or Upeke de fanterie dispar. ‘ice rimane e unin intr-un Gind dest. Sing care fer desivanyireapretutinden —— : “tL astfelcincisprezece ind er trce ase! cincsprezece minute cind te trezegt i oer uealte croprecce inte de care “Slyjreataldpeil de tne jhe cind fi 4 purificat gandurile toate. "Aga fe pred cum S25 Predai Hulu li Dumnezeu stant leciea sancti sale. Ni mf Y2 Pree sh ascule, cn az Vea penta paneer adc lui lui Dumnezeu, Si tofi vor impartisi cu tine etraduse de El in mintea ta ened 16, Agae Pastele ti. Si ag. ca neaua, inlocuind martur ratea ta, lumea eizbaviti si $i recumostin(& ne ric dat sinatatea minti 1. Sine vom aduee : 7. Siow vom aduce aminte in fecare ort de Cel i iki Tn tinpcadacem Tre ee nee ta Pucca *Acumrsepe anh Be care Cera ea coretat gt le de juris in frst slujirea infpuité dem lea neat voloaed ch adevdrul nse thect no Tmneze Peer yeas ch adevral mua zi sek Dumnezeu iti agterni asupra lumii dé acum minfile inviate spre Cel Ce ne-a fe 267 FF CULEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! LECTIA 152 Puterea de decizie imi apartine. Nimeni nu poate pierde dacd nu e decizia lui sa piarda. “Nimeni ‘nu suferd dacd nu igi alege singur aceasta stare dureroasa. ‘Nimen{ nu: se mahneste, nut se considera bolnav si nu se poate teme dacd facestea nu sunt consecinte pe care le doreste. ‘Si nimenii nu moare fica propriul lui consimtimant. ‘Nimicnu se intampla care s8 nu re- prezinte ce doresti i nimic nu se omite din ce alegi. “Aicie lumea ta, treaga pani la ultimul detaliu. ’Aicie intreaga ei realitate pentru tine. '$i numai aici e méntuirea. 2. Poate crezi ci poritia aceasta e extrema si prea inclusiva pentru ‘fi adevarata. "Dar poate oare adevairul si aib’ exceptii? “Daca ai in dar totul, poate pierderea si aibs vreo realitate? ‘Poate durerea si faci parte din pace sau mahnirea din bucurie? "Pot frica si boala si pitrunda intro minte in care ii au local iubirea si sfinfenia deplina? FAdevirul trebuie si includa totul daca chiar este si fie adevarul “Nu accepia opus si nici exceptil, ci ar insemna si contrazici ade- ‘varul intra totul. ‘Mintuirea este recunoasterea ci adevarul e adevarat si c8 nimic altceva nu e adevarat. Ai mai auzit asta inainte, dar poate cd nu ii ac- ‘ept inca ambele parti. Fara prima, a doua nu are intles. ‘Dar, fri 9 doua, prima nu mai e adevirati. ’Adevirul nu poate si aibi un opus. “Gandul acesta nu poate fi rostit gi cumegat indeajuns. ’Cici ack neadevarul e la fel de adevarat ca adevarul, o parte a adevaru- Jui e falsf, ‘lar adevarul si-a pierdut intelesul, "Nimic nu e adevarat deca adevarul, iar ce e false fals. 4, Aceasta ecea mai simpla dintre distincti, ins’ si cea mai obscura. Spar nu pentru ci e o distinctie greu de perceput. “Este ascunsé in spatele unei multitudini de optiuni care nu par s& ii aparfind intru totul. “Asa ci adevirul pare sa aiba unele aspecte care dezmint con- secventa, dar care nu par s& fie decat nigte contradictilintroduse de tine, 5. Asacum te-a creat Dumnezeu, str tranzitorii prin definite fal a trebuie si rimai neschimbator, cu 2Jar asta include toate fluctuatille fective, toate transformarile starilor mentale si trupesti, toate starile de congtienta si toate reactiile. “Aceasta este inclusivitatea totala care dlistinge adevarul de fals si fine falsul separat de adevat, drept ceea ce sieste, 6. Nue ciudat ci socotesti o aroganta gindul cf tu ai facut lumea pe care o vezi? ‘Nu Dumnezeu a facut-o. "De asta poti fi sigur. ‘Ce 268 Partea I poate gti El de efemer, de pcitos i vinovat, de temo, de suferind sisnguralic de mintea care tee int-un trp cetrebuiest reznd ci a facut o lume in care asemenea ark alba realitate, nu faci decit sa Il acuzi d El nu eran ed lecit si Il acuzi de dementé. “El nu e 7 rmai nebunia face olume ca aceasta Soe enn tet ogant este si crezi ci Dumnezeu a ficut h i eliogan -zeu a facut haosul, e& igi contra- Satz vei “Unuing a veda numaidest cl acest cri na serra poi ez emu cea Dumnezeu? ‘i crete pot P lu si crezi ch poti percepe ce Dumnezeu nua v (siete ae pte mat arog? ieee ei fim astzi cu adevitatumili si acceptim ce am fiurit drept wea ce este, ‘Puterea de decize ne apafine. Decide shit acepti Poaifa cuventi de coreatr al univers ttc rez cha ‘aunt Tecgrate. Celt va apes atunc in contin va ta ce a fost fats, iruri aga cum e acum. ‘$i va inlocui amigis 9. isa exersim adevirata umilin3, abandondnd sreicurite prin ae Inceaci el si arate ck este azogania."‘Numai eu poate hfe togant. ‘Dar adevirul eumil ind i adevereste puternicia, mobi ‘ata si ntregimen vegnici,atotcuprinzitoare, darul desivargt dat, econo paiianiee ne cane {untem: ne nlm in schimb,inimule cu adevirat umiln spre ca \culati de-o putere gio iubire asemanatoare alor 10, Puterea de decizie ne ‘ 8 e aparfine. “i acceptam de la El ceea ce sun: tem, sf xecunoastem eu unig pe Fel ef Damoneons th soa noagte pe Fil lu} Dumnezeu presupune, totodati, ci -a lepidat fe conceptce desine gic au fost recunoscute false. ‘Lea fost per- feputl aroganta. "$i acceptim cu umiln i cu voiogiecsrilucrea Fiului lat Dumnezeu, blandetea lui, nepacatogenia iui desivirit Tubieea Tatil si, dreptul ii la Cer gi la eiberarea di sunt toate ale noastre, “ Ne unim acum sa adeverim cu bi A D erim cu bucutie ca minciunile sunt false sicd numai adeviruleadevirat’Ne gindion nual le ade coed ne trezim, gi petrecem cinci minute exersandturantele: ncuron du-ne mingile inricogate cu urmatoarele cuvinte: “ *Puterea de decizi cepta drept ce imi apartine. ‘Chiar asttei mat voi ac- ‘ce m-a creat Voin Tatlui mew si fi “Apoi vom astepta in liniste, renuntand la toate amigirile de sine i 269 : TRU STUDENT! _ — :RE DE EXERCITHP. ‘cu umilinta Sinele sa ni Sede a Pitre hi Dumnezeu cbminul Lui dupa cana toot meal Leake eu ‘cu ribdare pe tot poreusnal ee a ees eo Saree Jui tau. *Vocea lui Dumnezeu Rar ia eee ee vu tine gi pentru Tatal tu. “EL le eh 210 _Partea 1 LECTIA 153 In neapararea mea st siguranfa mea, 1 ety cate te simi ameninjat de aceasta lume schimbitoare, de glu mele el amare gi de capricille sorti, de scurtele ei relatii i de inate ¢darurile” pe cate leimprumuti doar ca si Ie ia iardsi inapoi, ascult bine lectia aceasta. *Lumea nu oferd nicio siguranta.°E tnrddacina 88 in atac 4 toate -darurie” ei de pretinsd siguran{a sunt amagiti iluzorii.“Caci ataci, $i apoi atact din nou. ’Nicio pace a mintii nae posibila acolo unde primejdia ameninta astiel 2 Lumea stirneste numai defensivitate. “Cici ameninfarea aduce minie, mania face ca atacul sh para rezonabil, sincer provocat si in dreptafit in numele legitimei apirari. ‘Dar defensivitatea e o dubla ameninfare, ‘Caci atesta slabiciunea gi instituie un sistem defensiv ‘care nu poate sa functioneze. "Acum cei slabi sunt si mai subminat, cAci e tridare in afara si o trdare si mai mare induntru. “Mintea acum derutati simu gti lace si mai recurga pentru a scipa de pro. pile ei inchipuir. 3 coca sl. cum ar tine-o strans un cere, in care un alt cere oleag8, si inci unul in acesta, pana nu mai are nici sperant, nici posibilitate de scipare.“Atac, apiare; aparare, tac devin cercurile orelor gi ale zi. lelor, care pun mintea in cituge grele de ofel intart cu fier, revenind dloar ca so ia de la capat.“inclestarea tot mai strénsi care inedtuisea- 24 mintea nu pare si aibd nici rigaz, nie incelare. 4 Mecanismele de aparare sunt preful cel mai scump pe care il cere cul In ele sti nebunia, int-o form atat de cumplit, incat sperene {2 sindtitii mintale pare doar un vis desert, mai presus de posibil, “Senzatia de ameninfare pe care o incurajeaza lumea ¢ cu eat mai profunda si mai presus de frenezia gi intensitatea pe care {ile pot Jmagina, incit nu ai habar de toatd devastarea pe care a pricinuito, * a hitirobul ei. Nu sti ce fac, de fica ei, "Tu, care fi simi inclesta- {ea de fer strangindu-tiinima, nu injelegi cit de mult ai fost pus sa ‘acrifc, “Nu ifi dai seama ce ai facut sé sabotezi sfanta pace dum- nezeiasc prin defensivitatea ta, °Cici nu vezi in Fiul lui Dumnezeu flecit o victims de atacat cu fantezile, visele gi iluzile pe care lea Hout neputincis ini in prezenta lor, avand nevoie doar si fe api [it imai multe fantezii i vise prin care alin iluzile sigurantel hi Sp Neapararea e putere. “Ea atesta recunoasterea lui Cristos tn tine. *Poate ii amintesti cd textul sustine ed alegi intotdeauna inte pute- Sa lui Crstos gi propria ta slabiciune, vazuta separat de EL. ‘Neapa. a | | | E DE EXERCITU PENTRU STUDENTI = voate fi atacati niciodati, clici recunoagte o putere atit de yacul eo nebunie, sat un joc prostese pe care il joaci un opi obosit cind e prea somnoros sii aminteasci ce vrea. 7. P apitrarea e slabiciune, "Ea proclamé ci L-ai negat pe Cristos gi a ajuns sf te temi de mania TatSlul Sdu, Ce te mai poate manku oe aim de deliranta ta idee a unui dumnezeu manios, a carui imagine Jafricogitoare crezi cA o vezi lucrand in toate relele din hume? “Acurm, ‘nd nu te lupti decit cu nist iluzi, ce altceva ar putea sf te apere decat niste iluzii? 8, Nune vom prin ‘varatul nostru scop este 58 mant rarea nu pi ‘mare incat at cde astizi in niste jocuri atat de puerile. CAciade- sm ames, gn wom dpe nse wtii nesfargita bucurie pe care ne-o ofera functia noastra. Nu vom Prost nena rer in cara ca a infdmplat ne reac prin mrinte o franturd dintr-un vis fara sens si am confundat figurile din leu Fiul lui Dumnezeu; infima lui clipiti ~ cu vesnic : «o. Privim azi dincolo de vise gi recunoastem ci mu aver nevoie de apArare pentru c& am fost creafiinafacabil, fir niciun gid niio drin(i, niciun vis in care atacul are vreun Infeles. “Acum nu ne pus ton teme, edci am lsat in urmé toate gandurile infricogitoare.‘Siin neapirare stim ocrotii, senin de convingi de siguranta noastrd de eu siguri de mantuie, siguri ci ne vom indepliné scopal aes, in timp ce slujirea pe are o infptuim isi extinde stanta binecuvSntare prin lume. - _ T linigtit o clipa si gandeste-te in linigte cat de sfint ¢ scopul “thu elt de ecru twodihmest imposbil de atns in Kurina lui, Ste jor ui Dummezeu au ales ca adevéral sa fie cuelCinee mai aint sresat ei? *Cine poate fi mai sigur cd fericirea fi este intru totul ga: ses tati? “Si cine poate fi mai stragnic ocrotit? ‘Ce aparare le poate 6 Fucesara celor care sunt printre alesii lui Dumnezeu, prin opfiunea Luigi printr-a lor, deopotriva? - ’ Lula Pri slujtorilor lui Dumnezeu ss ajute fais aleags aft tum au ales gi ei. ‘Dumnezeu i-a ales pe tof, dar putin’ au ajuns sullizeze c& Vola Lui e doar propria lor voie. Si, cat timp nu predal Te ai invajat, mAntuirea agteaptd si intunericul fine lumea into, Careerare cumpliti $i nu vei invaa c8 lumina a ajuns la tines tA! eugits8 seapi“Caci mu vei vedea lurnina pnd nu o ofer!tuturor filor fi. In momental in care tio iau ei din méini, 0 vel recun a propria ta lumina. ale deere el poate & compara cu un jocin care se pind nec pil fercit. Jocula fost concept de Cel Care Is iubeste coplts rete ca le inlocuiascd juciriile infricosatoare cu jocuri vesele, oT Wunvete cl joaca de-a fria sa incheiat,’Prin jocul Lut inveli des fericire, pentru cA nu pierde nimeni, ‘Fiecare jucitor trebule m Partea I sigurd cdstigul tuturor. “Jocul de-a frica e lisat te ind copii shang a Stace ae agoparte cind copii ajung si vad benefice pe care le esti pierdut pentru speran}i, aban- ona de Tat \gur'3i Ingrozit intr-o lume infricogi innebunti de pica ide vinoviie, i eric Sey Salen stisit "A sosit scum 0 peroad lingtit, in care punem la le Se ecules ne Inchidem pentru ttdesuna’ caraghoasle bere gard ale picatului departe de mingile pure sfint ale pillor Cerului sale Fiului lui Dumnezeu “ 1, Ne prim dat ng o clits se prindem int-un wim joc vo- une ig are loca adevirl jocurile nu ae ice aoa et teint povse "i za de aii aut um mal apo, 2% ultimal capitol ca fecare s4invejec& basmul pe care il cite despre un destin ngroito despre ziddmices turn spesnor sae lespre aia Tu aparare impotrva unl rizbund de care Beate stpa rue deca propia i fanteredelant Syn tl Dumnezet au veit si fl trezeasci din visele sumbre pe cre le stimit povesten aceasta in amintrea conf gi ndued : lespre acest basm distorsionat. ae chee ss ‘ - iul lui Dumnezeu poate si 24 beascl in sfargit, invafind ci nu este adevirat. Po 18. Asti exersim into form Asti exersim into forma pe care 0 vom mentine buna buca- mult posibil. *Cinci minute devin acum durata a cae oacordim prt noasre pent o inane at ope nga obec pe cae lave, Zac minute arf mal be ate [Poze mal be. ‘Si cin dstragerea va neta al ne aatl de ul pe cae iLavem, vom constata ci prea putin si pened Dumnezeu chia 0 jumdtate de od, Nil Semafnt worn ee . a lam mai putin, cu Tecunostinti si cu bucurie, rey ss gieareortne spore paca ceca, pe mast ce eatin fm ola pe care oimpartisim cu Dumneza soda poate wn nut sa ara pun va data mast ° "m oferi in ora respectiv: wri ve TAlte. of, treburile lumi ne vor stipes ia ee led lees P anti a ne Indrepta gindurile catre Dumnezeu. a Hace cand puter, ne vor respect indatorirea de slujtor al a Tampere, reamintndu-ne ort de ort mistnes nowt bia and Sees tent in asteptarea Lui gi vom asculta Voces, ce vrea s& facem in ora ce urmeaza, in timp ce fi mi in Pl exersind, ru vei mal inceta ste gadest la El i a mm rl DEN LL = (CULEGERE DE EXERCITU PENTRU STUL iné de iubire eilduzindu-ti pasii pe ci init ievedsudbate cu adevdrt fh fea Cit hee er ge tne if ve lun nici clip8 mines dea EL de a i en ui mantener real Ev act post eeu re ai ales si duci la bun sfaryi acest lucru, pen‘ru tine cai Intuioe aml gia ta? - safes none Ge oak ote cpa on, envi timinea SE awl 5] art amintindu-ne c& tenn in Cratos gine Mot elabiciunen 38 Sip amintind paterea Lut fg ae local in noi Ne vorn amin i hE kn lit onolpe tot parursul ile chm relia eit i 7 “fi chemam intr-ajut aa ee = Jee noastre de sores ai Cartier cortitudinesfnaitta, Ne vom opr o cis, in imp nnd : . 1 Peis ale vor Tnoype ol capete acum, seine hi 2 nina ate juts st plac inten de cea de lass Ne fteme sm timid ?Nu pote incipe nos 2 ang lectivel final. “Stujtor! hil Dumnezeu spot ce get Bi a si pacea care se rist nt Fr *Aceater sunt darusile pe ear file face El. Tot ey felepezi doar de ce nu a jubirea, pentru ca frati lor vin dela E nt dara Es ee sil dan schimb enenprara ta "Telepet doar cera Siesta niicind, pentru aL pet pe Cistos a fost real nicicind, senia. a4 LECTIA 154 MA numit printre slujitoriiIui Dumnezeu, "sit cert 221 nicl arogant nici pin’ defalsd umilings “Am de- atone aanea Prosi, ‘Nu ne puter judeca penalingine ging decize gle act, ‘Acestea nu sunt decit incercir devs na hea decizie si de-a amana asumarea fu Ruiter nese ee face in cadrul unui plan mai amplu, e-care nu i putem vedea in intregimea lui. ‘Rolul nostra nag distribuit in Cer, Fre nl lar ce credem cde slibiciune poate fi putere ares credem i e puterea noastrd este adesea arogan, *umutferent care Y-e rolul desemnat,a fost slectat de Vocea pentru Durmnezeu, a Cirui funcjie esi vorbeasca gi pentra ace “Vaizandu-ti Gapacititile exact aga cum sunt si constientieand, th egali masurd, unde pot fi aplicate cel mai bine, la ce anume, cl cand, El alege fun Cer re mre tne olul thu. "El nu lureaza firs consimante ee Ti {Dar nu e amégit in legaturd cu ce est, gi ascals na de Vocea Lui din tine, “devin anal prin capacttatea Lui de-aauzio singurt Voce cate ea Lui devil in starsit, congtient cd existho singurl Voce in es Alar Vocea Aceasta iti desemneaza functia si i-o transmite, dandus Dumnezeu distinge mintuirea de lume. *Tocurat aceasta Voce vor- beste de legi la care lumea nu se de toate paicatele, vinovatia fiind Pumnezeu a creat lipsiti de pic din nou constient de Cel Care « Guea,‘Sinele ei este, asadar, singu Dumnezeu sunt ingeminate * gn mesagerul e cel ce serie mesajul pe care i oarta. "Si nici nu cre ceatlolalé dreptul celui care il sete niet nu intros de ka Ais acest tocmai pe cei ce vor primi mesajal Pe care fl aduce el, °E fe ajuns si il accepte, sa il dea celor citrore levee destinat si si igi {ndeplineasc’ rolul in transmiterea lu. "Dac determina care si fie rola ees are 84 fe scopul lor sau unde si fie duse, ma ‘gi exercita ‘olul egitim de purtitor de Cuvant * nist o diferent majord in rolul mesageritor Cerului, care ii dis- ™s supune, gi figiduieste mintuirea atunci abolita in mintea pe care at. “Acum mintea aceasta devine creato gi de vesnica Lui uniune a realitate in care voia ei gia lui E EXERCITM PENTRU S1UE N41 tinge de cei pe care fi desemneaza lumea. ’Mesajele pe care le trans. miteei le sunt destinate in primul rand lor. ‘Si numai cand le pot ac. cepta pentru ei ingisi devin capabili si le duci' mai departe gi sa le dea oriunde au fost menite sé ajunga. ‘Ca mesageriiterestri, nu ei ay scris mesajele pe care le poarti, dar devin primii receptor ai acestora in cel mai adevarat sens, primind pentru a se pregati sé dea. 7. Un mesager terestru igi indeplineste rolul dandu-si in primire toate mesajele. “Mesagerii lui Dumnezeu isi duc la indeplinire atri- butia acceptind mesajele Lui ca pentru ei ingisi, $i arata cd injeleg mesajele dandu-le mai departe. ‘Nu igi aleg roluri care nu li sau dat prin autoritatea Lui. ‘Sicistiga, de aceea, din fiecare mesaj pe care i dau mai departe. 8. _ Vrei si primesti mesajele lui Dumnezeu? *Cci aga devi mesage- rul Lui "Esti desemnat acum. ‘$i totusi,intarzii cu datul mesajelor pe care le-ai primit, “Aga cd nu cunosti ci sunt ale tale si nu le recunost, 'Nimeni nu poate s& primeasca si s8 infeleagd ci a primit pana nu dé 7C&ci tocmai dnd accepti ce a primit 9. Tu, care esti acum mesagerul lui Dumnezeu, primeste-1 mesajele $Caci face parte din rolul care fis-a desemnat. ‘Dumnezeu nu a pre- gelat si iti ofere cele trebuincioase, si nici ele nu au rimas neaccep. tate. ‘Dar mai ai de indeplinit incé o parte a sarcinii desemnate. "Cel Care a primit pentru tine mesajele lui Dumnezeu vrea si fie primite side tine, ‘Cici aga te identifici cu El $i revendici ce e al tiu. 10. Astazi ne propunem si recunoastem tocmai aceasta ingemainare °Nu vom ciuuta si ne {ine mintile separate de Cel Care vorbeste pentru noi, cici ascultindu-L nu ne auzim decat propria voce. ’Nu mai El ne poate vorbi noua si pentru noi, ingemanand intr-o singura Voce primirea 5i dairuirea Cuvantului lui Dumnezeu, diruirea gi pri mirea Voii Sale. 11, Exersiim cum si fi dim ce vrea si aibi, ca si putem recunoaste darurile pe care ni le di Fl. *Are nevoie de vocea noastra si poatt vorbi prin noi, "Are nevoie de mAinile noastre si fi tind mesajele 51 si le duca celor desemnati de El, “Are nevoie de picioarele noastre sa ne duc unde voieste Fl, ea fapturile care asteapta in chinutr si fie izbavite in sfargit. Si are nevoie ce voia noastra unit cu a Lui, s8fim adevaratii receptori ai darurilor pe care le da El 3 12, Si invatam azi o lectie: ca nu vom recunoaste darul pe careil primim pAni nu il dm. *Ai auzit lucrul acesta in sute de feluri de ste de or, si totusi, ina ii lipseste credinja. "Dar un lucru este cet: cat timp nu Ti dai crezare, vei primi o mie de miracole, gi apoi incto mie, dar nu vei sti ci Dumnezeu Insui nu a Lasat niciun dar ped nafara celor pe care le ai deja, si nt i-a refuzat Fiului Siu nici cea mai mici binecuvantare. ‘Ce poate si insemne asta pentru tine, pand mu te identifci cu EI gi cu ai saip 18+ Tectia noastr de ast sund in fetal in felul urmitor; “Mal muna printre sy Nspun de mileacele prin care vot nt ti Diennezen si sunt recuoscttor Af a5te ci sunt liber aces caviar nee and ne tuminiy inte astizi Creator ajo ade varate, Ele sunt mecaj " dind cdinu acceptim prj, ete™ $i 08 fe vem et Schim- keceptim nicio lunctie avem. ‘Cc et acannon 1e Vor sit in brag eo cZEROPUTnostru ne vor fase merOASe- He/$i vom recunoaste ce am pray 3! chiles gi im minfile si ne CULEGERE DE EXERCITII PENTRU STUDENT LECTIA 155 Ma voi da lao parte gi fi voi ceda Lui conducerea, Ei nmod dea tein lumecarente ak de pate Ny i infatigarea, desi zimbesti mai des. ‘Fruntea f-e senini, nda ies ie es 2. Lumen ofluzie. "Cai care aleg aoe unlocundea sf dea it us i pat ela propia realiat. Dat, En descoperded propor reine eh Seda ee sho last st priaconduceea, ‘Ce alteeva a putea ave de les? Sk fag iluzille sf treacd inaintea adevaruluie curati nebun lg itz a eafunde in spatele adevrli si adevrl fxs fata drept ce este, e purl snstate mintald. _ oa aes ntnpire pi Gare o face net *uzia mini va » nine o-vreme la vedere, so vadi cei careau ales si inden fu eau bucurat s8 constate cau facut o alegere gre nap rv entru cd au negat cle aga ceva. ‘Aga chau wart dctan Profesor Cale percepenebunia, dar Cae poste pe a ers pretinde sa renunfe la lume, li s-ar prea cli ease erie cova weal. ‘Mulfi au ales 8 ene la lume intinp Ceo crest in ealtate tau vat unsentimental pire ge ch nut au fost clberap. “Ali at ales s& abi pare doar deme, jfau avut un sentiment al pierderiigi mai profund, pe f ificiul si privafiunea sunt ambele cide ore fl cll sacri privatnen unt ambale wa Es ate ard. *Aceta ete dru cre esc am Mere ; it simu par si e > Mergi pe acest figas cam merg alti smu p cont de desi iar eg ‘Aga te poh pune In supa lor nim cesta isi ta sileastemi pag pe drum pe care Fa ceschis so rec ack mal pare ise id ca de ine ca. sng * dating pare 'Smu deiuzie te aud vorbind Sra Sale priveacl ck apices mingle. Siac devel erg aie tn epee pin Sz ce dru! : > de ili timp ce it chemi din mi re ae ture vr dice a final a acesa, “Cac sacriicil i 7 agfumea sunt cll ce nu duc nite, decizt in favoare infringet vatiumea sun 278 - ae Parteal tinte ce vor rimane imposibile, "Toate acestea se dau lao parte cind Tizbate adevirul din tine, si iti scoatd fratii de pe fagasurile mort sisi ageze pe fagagul fericiri. ‘Suferinta lor e doar o iluzie. ‘Dar au nevoie de o ciliuzi care si le arate cum si iasi din ea, cic ei conf, di iluzia cu adevirul. & Asta e chemarea mantuiri, si nimic mai mult cepti adevirul gi sii lagi s meargi inaintea ta, luminand calea 1 cumpiririi din iluzii. Nu e o riscumpirare cu un pret, ‘Nu exist cost, numai cstig “lluzia nu poate decat si pari cf il fine in lanturi pe sfantul Fiu al lui Dumnezeu, ‘Numai de iluzii ajunge s8 fie mvan- ‘ult "De indata ce acestea se dau lao parte, se regiseste pe sine 9. Mergi cu bine acum, dar cu bagare de seam, cici figagul acesta ‘nou pentru tine. “$i s-ar putea si constati ci mai egti tentat sd 0 lel inintea adevirului gis lag iluzile sf fe clara. ‘Sin Bi feat fiau fost dati si calce pe urmele tale, in timp ce mergi cu certitudl, nea finalitifi spre adevar. ‘Acesta merge inaintea ta acum, ca ei sa vada ceva cu care se pot identifica si sa inteleaga. 1m. La capitul cilitoriei insi nu va 6 nici tte adevir gi tine. Si toate iluziile care au strabitut-o vor disparea gi ele de la tine, nerdimandnd nimic care 4 find adevirul separat de intcegirea lui Dumneze, sfantd ea El nous ‘Dé-te la o parte cu credinta §i cedeaza adevarului conducerea, "Ny sti unde mergi. ‘Dar Cel Ce stie merge cu tine. ‘Lasi-L si te conduct data cu celal 41, Cand visele se vor farsi, cind timpul va inchide usa in urma tus {uror lucrurilor trecdtoare gi miracolele nu vor mai avea rost, sfantul Fiu al lui Dumnezeu nu va mai face nicio cilitorie. "Nu va mai exista dorinfa de-a fi iluzie, in loc de adevir. “Si spre asta ne indreptam, ‘naintand in directia pe care ne-o indica adevarul. ‘Aceasta e ultima noastrd cilitorie, pe care o intreprindem pentru tof. °E important ad ‘une riticim. ‘CAci, aga cum adevrul merge inaintea noastré, tot 2a merge 51 inaintea fratilor nostri care ne vor urma. 2 Mergem la Dumnezeu. ‘Opreste-te si reflecte, lucru.‘Poate oare si existe un drum mai sfant sau mai demn decion, tel tdu, de iubirea ta gi de toata daruirea ta? ‘Ce drum poate i ft dea Mai mult decit totul, sau sii iti ofere mai putin gi sa Hl mulgumeased {btusi pe sfantul Fie al lui Dumnezeu? *Mergem la Dumnezeu. “Ade. Nérul care merge acum inaintea noastra e una cu El si ne conduce TAo unde Ela fost dintotdeauna, Ce alt fagas decit acesta ai putea alege in schimb? Picioarele ifi sunt bine agezate pe dramul care duce lumea la Dumnezeu. "Nu te vita dup§ figage care par si te duct alturdievss 29 2Ea iti cere si ac- Te arate drumul ceva ce pot si n gol, nicio distanta in mers pe calea pe care ai ‘azii asupra acestui CLILEGERE DE EXERCITH PENTRU STUDENT! ociliuzi demnd de tine, care esti Fiul hui Dumnezey, ar tea fag a meredint peo ‘oa sderea Lui in tine. ‘Nu Se poate obiectivul sigur. Nu 4Nu uita cd El $i ase iti vei dezamigi fratii, si nici Sinele. . oes Pic acani a ey dd ine pc Te TW vorbeasca gi 54 iff spurd de Tubizea Lut, reamintin- face a astizi gandul acesta: fi ui conducerea, sab ot da lo parte go ea Lui com eden peda dea EL Partea LECTIA 156 Merg cu Dumnezeu intr-o sfintenie desavarsita, 1. Idea de astizi declara simplul adevar eare face gindul pacatului si fie imposibil. Ea promite c& vinovatia nu are cauza si ci, neavand cauzi, nu exist’, “Ideea decurge negresit din géndul fundamental ‘mentionat atat de des in text: ideile nu isi pardsesc sursa, ‘Dac aces- tae adevarat, cum poti sa fi separat de Dumnezeu? “Cum ai putea cutreiera lumea singutr si separat de Sursa ta? 2. Gandurile pe care le prezentim in acest curs nu sunt lipsite de ‘consecventa. ‘Adevarul, daci e si fie adevarat,trebuie si fie adevarat de la cap la coada. ’Nu se poate contrazice singur, nici nu poate fi incert pe alocuti gi cert in alte parti. ‘Nu poti si cutreieri lumea se- parat de Dumnezeu, pentru ci nu ai putea si exist fird El, Ele cee viata ta. “Unde esti tu este si El. "Existd o singura viata ‘Si pe aceasta °Nimic nu poate si fie separat de El sisi se afle 3. Dar, unde este Fl, trebuie si fie atat sfintenie, cat si viati. "Niciun atribut de-al Lui nu rmane neimpartasit le tot ce are viati. °Ce are viata e la fel de sfant ca El, cici ce impartigeste viata Lui face parte din Sfintenie si nu poate si fie pacatos, aga cum nici soarele nu poate hotiri si fie de gheata, nici marea sa se separe de ap’, nici iarba si creasca cut ridicinile suspendate in aer. 4. Exista in tine o lumind care nu poate muri; a cirei prezenti e atat de sfanti, incat lumea e sfintitd datorita fie. “Toate fapturile if aduc daruri, pundndu-ti-le cu recunostinta si cu bucurie la picioare. °Mireasma florilor e darul pe care fi-l aduc ele. ‘Valurile se inchind in fafa ta, pomii igi intind bratele si te fereasca de cildura si igi astern. frunzele pe pimantul dinaintea ta sa ii fie moale sub picior, in timp ce vantul abia adie, ca 0 soapta in jurul capului tau sfant. Lumina din tine e cea pe care tanjeste sa o vad universul. "Toate Fipturile stau linigtite inaintea ta, cdci recunose Cine merge cu tine, Lumina pe care 0 porti ¢ propria lor lumina. "Aga ca in tine isi vid. Sfinfenia, saluténdu-te ca mantuitor si Dumnezeu. ‘Acceptivle reve~ enfa, cici se datoreaza Sfinfeniei Insagi, care merge cu tine, trans- formand ~ in blanda Ei lumina ~ lucrurile toate in asemnarea Ei si puritatea & Asa lucreaz mantuirea. “Cand te dai lao parte, lumina din tine o in inainte si cuprinde lumea. "Ea nu vesteste sfargitul picatului prin ppedeapsi gi moarte. ‘Pacatul a disparut in Iejeritate si hohote de ras, Pentru ci i se vede absurditatea bizari. °F un gind nessbuit, un vis 2a poate nico, dar cine sa toe © clipita vm un moft atat de necugelst? indul acesta nesi- si a ot Rycmnu te mai tin lega. 7, Sitotusi feat rg toate fanteziile lsh Ele Ae al de indoialé bit. “Trecutul sa dus, © proape. si in micul inter ve drum ‘Sosirea a Dumnnezeu Pe TF peri din vedere Tovar care a mai rimas, 8 Pov er necugeat cate ECU ASAT isd I conta ce eeeati intrebarea Pe ase eee ell g Cine merge a cinder din PUSS ‘geo mie de ori pe 2, pind oe unreaz pacea. Pune c@P i etoialiaslzl. Dumnezen.vorbetie pentru tine cand if T3sPunde Ja int snspiiminttor ses nips Bonen la Dane et Febare cu urmatoarele cuvinte suminez nro sfinfnie desire mines * ty Oe se sitoate ‘mintile pe care Jumea, imi Tuminez mi Tea creat una cu mine | | Parts LECTIA 157 Vreau sa intru acum in Prezenta Lui. 1. Ziua de azi e 0 zi de liniste gi de incredere. *E 0 zi deosebit’ a ‘fgéduinfet in calendarul zilelor tale. E 0 zi pe care Cerul a pus-o de- parte si o lumineze gi sa reverse o lumina vegnici asupra ei, 0 zit care se aud ecourile vesniciei. “Ziua de azi e 0 2i sfanti, cic ves 6 trdire noua, un alt fel de-a simti gi de a constientiza. "Ji-ai petrecut Jungi nopti i zile sarbatorind moartea, “Astazi inveti s8 simti bucu- ria vietii 2. Acesta e un alt punct de riscruce in programa noastra, "Adiu- gim acum o noui dimensiune: o trdire noua care pune in lumina {ot ce am invatat pang acum si ne pregateste pentru ce mai avem de invajat. ’Ne duce la ua unde invatarea se sfargeste si intrezarim ce e dincolo de cele mai inalte culmi pe care le poate atinge. ‘Ne las aici o clipi, iar noi i trecem pragul, siguri de direcfe gi de unicul nostra obiectiv Astizi iti va fi dat sa simti un pic de Cer, desi vei reveni pe cirarile invatarii. "Dar ai strabatut destul de mult din drum si poti modifica timpul intr-atat tsa te ridici deasupra legilor lui sis intri un picut In vegnicie. "Vei invaa sa o faci din ce in ce mai bine, pe misura ce fiecare lectie, ficel exersati, te aduce mai repede la locul acesta sfant site lasa, timp de o clipita, la Sinele tu. &_Elifiva indruma exercitile azi, cici ce ceri acum e ce voieste El. °Si, odata ce ti-ai ingemainat azi voia cu a Lui, ce ceri trebuie si ti se dea. "Nu ai nevoie decit de ideea de azi pentru a-ti lumina mintea gi ao lisa si stea intr-o agteptare sening si o bucurie linitit, in care lagi rapid lumea in urma. B Trcepind de oxi, auficed pe care 6 tARiptaiehtl capa o sincanl devotiune si o incandescenfa care trece din varful degetelor tale la cei pe care ii atingi, sti binecuvanteaza pe cei pe care ii privesti. 7O viziune ajunge la toti pe care ii intalnesti, la tofi la care te gindesti f2u care se gandesc la tine. ‘Caci trdirea ta de azi iti va transforma Imintea intr-o asemenea masuré, incat devine piatra de incercare jentru sfintele Ganduri dumnezeiesti, |: Astizi trupul tau va fi sfintit, singurul lui rost fiind acum acela tea aduce viziunea trairii tale de azi si lumineze lumea. *O traire aceasta nu putem si dim direct. "Dar ne lasa in ochi o viziune pe fare le-o putem oferi tuturor, ca si ajunga fiecare mai curand! la ace i trire in care wit lumea linistt gigi aminteste Cerul o bucata de e arte t cr PENTRU STUDENT! ————— . - -_ " a aceasta se ntensfi toateobizctiele co tls a valoar ‘care te vei reintoarce ee er aE Oe ee oe me de sfargitul timpului, ur ic mai : =~ a si apr’ de izbavirea ei, devine um pic ma Profle eu pic mal aproape de bas at junge s& vezi lu Astizi invat si dau cum primese. 7 Ce is-a dat? *Cunongterea ci et ominte, in Minte si numai mi ea duel tumind, vei at ntoarce . 7 Arar tu, care fi aduci ly Greme in care nu te vet intoarce in te, de-a pururea nepicitos, total netemator, pentru ci ai fost creat viziurea, mai distinc’, acum, cici nis vei mai avea nevole de ea din tubire, i nu fi-ai pheisit Sursa, rimandnd aga cum al fost creat. aceeat form’ in care oa ‘va servi acestui SCOP ra Ee ail é “Asta ti s-a dat ca gi cunoastere pe care nu o poti pierde. “Si i s-a dat, “par acum are un sc ee) 9 Mastic o pornien pe un figas nevisal eae, pager t ae a eae A Peer Traducatorul perceptiel in adres, = ae . . vitor vine de val Taducon Pe geenancalsoriepecateo | "Toa cunotre acetal prin, Nu unl nasa lame uuzd la Cer Ce ec Gn lone Un eS care si nu o fi primit, ‘Dar nu pe aceasta o dai, cici asta a dat crea- faci si o incepi astazi, ster do tia. “Simu se poate invita. “Si atunci, ce inveti si dai astizi? ‘Lectia = r cam in Prezenfa Tui Cristos, sein incongiio noastrd de ieri a evocat o tema de la inceputul textului. “Trairea nu 9. Vom intra acum i ya i Cristo, sm sale Tubis "Viiv 4 Sale fete sia ‘cu trairea pe care i ‘ ied poate fi impartagita in mod direct, ca viziunea, "Revelatia ci Tatal gi te, cu exceptia radionsed SO va vento clip ce transcend 108 FFiul sunt una fi va veni la timpul potrivit fiecdrei minti. Dar timpul nea fei Sale if va rama co mai sfants, "Pe aceasta ni Vel Pret ra eran eae ¢ de mintea insigi, gi nu e ceva ce poate fi iunea, chiar $i PE alare. ‘Dar viziunea eo dovadi ‘ inut-o prin iw va gi ce vei piel nici, cil mu a bE unoscut in clipa respective a. Timpule fixat deje. "Pare a fi destul de arbitray. Dar nimenea mu gaitare ct aminten face un pas din drum la intémplare. ‘$i I-a ficut deja, desi nici nu a Eunoaste din nou negrest port inc la drum. *CAci timpul doar pare s8inaintezeintr-o direc- tie, Nu facem decat sa intreprindem o cilatorie gata incheiat’. ‘Dar pare si aiba un viitor pentru noi inc’ necunoscut. 4. Timpule un true, o scamatorie,o vasta iluzie in care figurile plea- ‘gi vin ca prin minune. in spatele aparentelor exist un plan care nu se schimbi, ’Scenariul este scris.‘Ciind va veni tréirea si puna capat indoielii tale e un lucru gata stabilit. "Caci vedern c<o- ria din punctul in care s-a incheiat, privind-o retrospectiy, inchipuin- du-ne ci 0 mai facem 0 data, revzand mental ce a trecut. 5. Un profesor nu da trdire, pentru ci nu a invatat-o. ‘I s-a revelat la momentul stabilit. "Dar viziunea este darul lui. ‘Pe aceasta o poate da direct, cAci cunoasterea lui Cristos nu s-a pierdut, pentru ci El are 0 viziune pe care 0 poate da oricui o cere. “Voia Tatalui si a Sa sunt ingemanate in cunoastere. "Dar ext o viziune pe care Spiritul Sfant o vede pentru cio vede si Mintea lui Cristos. ‘ sibilul. ’Aici se aflé un loc linigtit in cadrul lumii, sfintt prin iertare bie. "ici se reconciliaza toate contradietile, cici cilatoria se i theie aic. “Trairea ~ neinvatata, nepredata, nevazuta — pur si simplu tse. Ea depageste obiectivul nostru, pentru ca transcende ceea ce ttebuie sAvarsit. "Preocuparea noastra este viziunea lui Cristos. Pe ‘aceasta o putem atinge. 25 . lui Cristos are o singura lege. e a privet = ‘up fe d le \colo de ce poate fi atins, Epridwied hones acatulid. ‘Nu vede separare. ‘Si pivots pt eae sate = i de toti cei ce vor si 0 do- ia poate pedal i trebuie predate oi lumea nu poate “cere doat sf recamog cl med. poste oH dea dare simu dspard purgisimplu de indaté ce ai percep sta ate Sereda cea peramenl ea trap Salut-ea Fival hu Durnneze ak zn vezi pene atu, Salat stale enourcdii me Hee eB) oe ce mo sunt iertate pacatele lui, = vininea ut Cr en jp toate cu vederes. in lertaren Lu ele per. "Nevirute Seti pr prs sinh pnt hin aoe owe sfinjeiei de dincolo de ele. "Nu contea: form au Tut it ds exorne au pleut oi fe nici pe cine an rato ence. Ne ma ant St ectele pe care au pArut s sunt. i toate efectele pe cute gi de nefaicut. ; a lui Cristos ele, desfacute gi de esti. ‘Gi, tot aga, viziunes " i dai cum si primesti. ‘$i, 10, Asa invetis uate cis gi tu; daca vezi in el lumind, pacatel Ee ees shoe dstringd a ta gi sa iti ofere pacea lui Dus 4a tint We nec ep nee are un dar de dat, in care cunoastere ae Fe es ce en lalate ieseumanvidee prin ochii lui Cristos. Si, prin s 8 9. LECTIA 159 Dau miracolele pe care le-am primit, * axaVimeni nu poate da ce nu a primit. ‘Pentru a da ‘cesar, mai inti, si fie de aot ‘Dar tot aici se gi despast.“Lumea eredeck pentru a pose- da un lucru, el trebuie pastrat. “Mantuires ce invaté altel. ‘Dindus, re Cla dat cr priit. ‘Diuirea lui este dovada cd ce alee tau, ‘nd dai vindecare, injeleg cd est vindecat “Cac ierti, accept $i porta a, avait in tine. Recunosti cd fratele tie cart chiar tu POH dare Sadat A cSt introg *Nu exist miracol pe core ce nu il oli da, cici toate fi s-au dat, ‘Primeste-le acum deschizind vistieria ‘mint tale unde sunt depuse si dandu-le mat departe, 9 ai eZiunea lui Crstos © un miracol.*Ea vine dintan loc cu mult i 8 vesnica $i renasterea iu- un lucru e ne- Posesia ta. *Aici,legile Cerului si ale lumi mai presus de ea insigi,c&ci reflect iubire tran tistosinftiseazd Cerul,cicivede olume ain? asemani- opin neat ce a fost creat desavargt de Dummer poate SBindl in ea Oglinda intunecaté pe care 0 prevann lumea nu poate sralg decit imagini deformate gi tragmentate, ‘emen reali infati- seaza inocenta Corului, ‘ete zilnea lui Cristos este miracolul in care se nase toate miraco- tie 'Eae sursa lor, rimandnd cu fiecare mincg] e care il dai, dar Mimandindui totugi tie, E legitura prin care atatorul si primito- Cunt Unilin extensie aici pe pimant, preean tort tuna in Cer, ‘Crists nu vede niciun pacatin nimeni la vieiee Lui, nepacatosii insugt Uta: ‘Sfinjenia lor lea fost datt de Tat Te side El insusi. jaziunea lui Crstos e puntea dintre lumi, $1 Poti sai toata in- srederea ci puterea ei te va duce din Iumea acenshe intr-una sfintita venbee ate: "Lucruti oe par foarte solide aicl acolo conan nigte Gabe strdvesit abia intrevizute, uneor! ultate si mereu neputin- sioase sa intunece lum ‘a redat sfinfenia, $i orbii pot s& vada Nac estae singurul dar al Spiritului Sfant: tezaurul la care poti ape- {ht deplind ceritudine pentru toate hiring wr Pot contribui la fciea ta. "Toate sau depus deja aii. "Pe nace Poti primi pur si se enatandule. “Ait usa nue incuiatd niciodatse sinimSnui nu i raesuzd nici cea mai mica rugiminte, nici ces met urgent nevoie. Nu exist boli nevindecate, nie lipsur nesuplinite, nici nevoi nesa- “sicute in aceasta trezorerie de aura lui Gene ‘ 2 CULEGERE DE EXERCIVII PENTRU 9 LUDEN [1 i e aici ce s-a pierdut la facerea ei. *Cici aici e Te eit dir fotec Ce a fost menit sa fie un ‘eparati, reinnoita, darintr-o altd luminé, meni si Sain pnt ps desine contebilvateindrande Suferineii sunt vindecaf i binevenif “Nimanui nu ise va refuza ac- aot cain unde i agteaptd mantuite. ‘Nimeni nite Sin Niment noe dvs darl dea accept ch ebievei | 2 funn Cor este pal nt care i et ina adsnte “Asn echo for. Deas pot reads i vot C1 \iciodati in solul ei nehranitor gi neadanc u eva d ami ia gj bineltooe pe ie eo sig te a Cit oe desis si Lat cave dau cum ou prio : nti La pot sp cmon, Ci Lu * rhe chal cn sunt eal ne Radin rr, FAs um, pnd faerie oslo seg es tidina asemanitoare celei din care au venit gi is iret ca mol ll meas Ac st neva de ou oes prcae lea ads de a Ceston a st ata dpm inapoateto: rete napoiaza Ls cubucue, TPrivente belgugul ce miracole asternute gata ¢ dal, ‘One na 7a aural cand Dumnezeu a hotirat sa ifi fie be eae pel hl Bure omens