. Efectuati un frotiu din cultura 2. Efectuati si colorati un frotiu din produs patologic 1 si 2.

- frotiurile se prepara din produs patologic (lichid sau solid) sau din cultura bacteriana (in mediu lichid sau solid), - se folosesc lame de sticla cu capat rodat, noi, dezinfectate, degresate cu alcool 96%, uscate si flambate - efectuarea frotiurilor se face cu ansa - se urmareste obtinerea unui frotiu subtire, unistrat, - tehnica efectuarii frotiului in spirala (melc), centrifug, * Tehnica efectuarii frotiurilor cuprinde mai multe etape: 1. Etalarea frotiului: - lama de sticla, noua, dezinfectata, degresata, - ansa bacteriologica se arde la rosu (incandescenta), - se incarca bucla ansei cu produs sau cultura bacteriana si se descarca pe suprafata lamei de sticla, in centrul ei, - se etaleaza produsul/ cultura bacteriana sub forma de spirala, in sens centrifug, - nu se ating marginile lamei, - se arde din nou ansa la incandescenta si se lasa la racit, intr-un stati , 2. Uscare: - lama cu fata in sus, langa becul de gaz, - la temperatura camerei, - nu se forteaza uscarea (uscarea brusca la temperatura ridicata altereaza structurile celulare bacteriene), 3. Fixare: - dupa ce preparatele sunt uscate, - se face in doua scopuri! " mareste aderenta preparatului pe suprafata lamei, " pastreaza structura celulara a microorganismului, - prin fi#are, are loc coagularea proteinelor$ - se realizeaza fie prin caldura, fie cu fi#atori chimici! alcool metilic, etilic, amestec alcooleter, alcool- fenol etc., - prin caldura! se trece frotiul prin flacara, 4. Colorarea frotiurilor: - prin colorarea frotiurilor au loc interactiuni fizico- chimice intre coloranti si componentele celulare, - rezultatul colorarii depinde de structura chimica a colorantului, dar si de compozitia chimica a componentelor structurale celulare, - depinde de natura sol entilor, de temperatura la care se face colorarea, si de aloarea p%ului, Colorantii i!uali: - cristal iolet, - iolet de gentiana, - fu#ina bazica, - albastru de metilen, - erde malachit, - albastru de toluidina, "etode de colorare : - metode de colorare simpla,

- metode de colorare dubla, - metode de coloratii speciale (spori, capsula, cili, flageli etc). Frotiul din produs patholo#ic- produsul pathologic poate fi solid(folosim ansa bacteriologica pentru incarcarea cu produs) sau lichid. &a lichid intai se centrifugheaza si apoi se recolteaza din sediment si se realizeaza frotiul. &a lichid etalarea se mai poate realize si cu pipeta. 3. Colorati prin Ziehl-Neelsen un frotiu din sputa Se foloseste pt evid germenilor acido-alcolo-rezistenti care apartin genului Mycobacterium tuberculosis, avium, lepreae. OBS: Bacilii acido-alcoolo-rezistenti apar rosii pe fond albastru; celelalte elemente apar colorate in albastru. Colorabilitatea depinde de varsta culturii si de mediul de izolare. Mycobacteriile patogene sunt mai bogate in ac micolic adica mai rezistente la decolorare, mentin culoarea rosie pe frotiu! decat cele nepatogene care apar albastre. METODA COLO AT!E! D"#LE$ COLO AT!E D!%E ENT!ALA &. 2. COLO AT!A Z!E'L ( NEEL)EN - e identierea germenilor acido- alcoolo-rezistenti care apartin genului "$co%acterium: tu%erculosis& a ium& %o is& leprae& 'eacti i! - fucsina fenicata (iehl 1%, - decolorant combinat alcool ) acid (alcool etilic 96%/ 9* m& + acid clorhidric/ , m&), - albastru metilen 1%. Tehnica de lucru* - frotiul uscat si fi#at la caldura se acopera cu fucsina fenicata (iehl 1%, timp de 1- min, - se incalzeste dosul lamei cu flacara becului .unsen sau cu un tampon inmuiat in alcool si aprins, pana la emisia de apori (nu se fierbe///), de , ori in timpul celor 1- min de colorare$ daca se e apora fucsina, se poate completa, - se raceste la temperatura camerei, - dupa racire se spala cu apa de robinet, - decolorare cu amestec alcool ) acid, 2-, min, - recolorare prin acoperirea frotiului cu albastru de metilen 1%, timp de 1 min, - se spala cu apa de robinet, - se usuca, - se e#amineaza la microscopul optic, obiecti cu imersie. " .acilii acido- alcoolo- rezistenti (.00') apar rosii pe fondul albastru. " 1eilalti germeni si elementele tisulere (celule epiteliale, 234, limfocite, fibrina) apar colorate in albastru. " 2rincipiul coloratiei! se bazeaza pe rezistenta 35cobacteriilor la decolorarea cu acizi minerali diluati si alcool, dupa colorare cu fucsina fenicata (iehl$. - 1olorabilitatea depinde de arsta culturii, mediul de izolare, prezenta in produsul patologic a medicamentelor tuberculostatice. - 6i alte bacterii sunt acido- alcoolo rezistente ! 'ocardia& (ctinomices

" 3ecanismul colorabilitatii! patrunderea fucsinei fenicate (iehl in interiorul bacteriei si legarea colorantului de acidul micolic (din in elisul peptidoglicolic) al peretelui celular, prin legaturi stabile, legaturi care confera suprafetei celulei caractere hidrofobe. 6e pare ca 35cobacteriile patogene sunt mai bogate in acid micolic (mai rezistente la decolorare, mentin culoarea rosie pe frotiu) decat cele nepatogene- saprofite (contin putin acid micolic in perete, nu rezista la decolorare, apar albastri pe frotiu/ "$co%acterium sme#matis). &a un frotiu din sputa unui pacient cu tuberculoza bacilii sunt dispusi in funie rasucita(cordfactor).

+. !nsa,antarea pe o placa cu gelo-a !nsa,antarea produsului patologic$ cu ansa$ pe suprafata ,ediului$ in .ederea o&tinerii coloniilor &acteriene i-olate$ necesare identificarii* 6e are in edere ca! - mediul de cultura sa fie proaspat turnat (27- 78 ore), - sa fie erificat din punct de edere al sterilitatii (martori de sterilitate), - sa fie erificat din punct de edere al calitatii mediului (tulpini de referinta), - suprafata mediului de cultura solid sa nu prezinte condens (risc de contaminare), - pe fundul placii se noteaza! data turnarii mediului, simbol referitor la data insamantarii probei, numarul probei, tipul prele atului (niciodata pe capac), - se tine placa 2etri in mana stanga, inclinata, iar cu dreapata, se manipuleaza ansa bacteriologica, - ansa se sterilizeaza prin 9ardere la rosu- incandescenta 9 la baza flacarii becului .unsen, inainte de incarcare a buclei cu produs, dupa terminarea dispersiei pe mediu si intre cadrane! :nsamantarea unui produs patologic recoltat cu tamponul (secretii otice, oculare, nazale, faringiene, uretrale, aginale etc) se face astfel! tamponul se descarca prin rasucire pe mediul de cultura, la apro#. -,; cm de la marginea placii 2etri$ se continua dispersia cu ansa bacteriologica, respectand cele 7 cadrane, cu arderea ansei intre cadrane, racire in mediul de cultura la 1cm de marginea placii. :n cadranul 7, urmeaza sa se dez olte colonii izolate, pentru a efectua identificarea bacteriana din cultura pura. <ispersia se face in zig-zag pentru obtinerea de colonii izolate. /. Anti&iogra,a difu-i,etrica

!noculul &acterian

=urbididate corespunzatoare -,; unit. 3c>arland 1omparatie fata de etalon sau spectrofotometrie :nsamantare a 2-; colonii,incubare 2-6 ore, ,* grade 1elsius

<ensitate 1;- --- ---/ml )electarea coloniilor 0repararea inoculului

)tandardi-area inoculului O,ogeni-are 3ediul utilizat 6e utilizeaza agarul 3uller-%inton 6teril, turnat in placi 2etri perfect plate, 7 mm grosime 'acire la temperatura camerei, utilizare sau conser are refrigerat ma#.* zile 1ontrolul sterilitatii 2h- *,2-*,7 :nsamantarea placii 6e introduce un tampon in suspensie 6e inlatura e#cesul de lichid prin presare 6e insamanteaza uniform pe toata suprafata, repetand operatia inca de 2 ori si rotind placa cu cate 6- de grade 6e lasa placa sa se usuce, cu capacul intredeschis ;-1; min 3icrocomprimate antibiotic 2astrare 2-8 grade 1elsius sau congelate 'eechilibrare termica 1-2 ore ?tilizare de desicanti in recipiente <istribuitorul se pastreaza in frigider @alabilitate corespunzatoare <istribuirea microcomprimatelor 1ontact complet cu suprafata placii <istanta minima intre microcomprimate 27 mm 4u e permisa mutarea discurilor 2redifuzie 1; min la temperatura camerei :ncubare, rasturnata, 16-18 ore, la ,;-,* grade :ncubare 3asurare 3asurarea zonei de inhibitie completa, inclusi diametrul discului 'igle sau instrumente speciale 3asurare pe spatele placii 2entru medii cu sange, masurare cu lumina reflectata, dupa inlaturarea capacului 1olonii in zona de inhibitie, se face retestare 'ezultate calitati e! 6ensibil! categoria implica faptul ca infectia poate fi tratata cu agentul antimicrobian, in doza indicata tipului de infectie

:ntermediar )include agenti antimicrobieni cu 13: apropiate de ni elurile serice obtinute in urma administrarii dozelor terapeutice$ poate fi eficace daca se concentreaza la locul infectiei (e#. urina) sau daca se poate administra in cantitati mai mari decat in mod obisnuit

'ezistent - tulpinile nu sunt inhibate de ni elurile de antibiotic realizate dupa administrarea dozelor terapeutice$ nu au aplicabilitate clinica 0 fost standardizata pentru bacteriile cu crestere rapida 2entru germenii cu crestere dificila testarea a fost modificata si adaptata

'ezultatele nesatisfacatoare pot apare dupa o terapie prelungita$ initial germenii sunt sensibili, dar pot de eni rezistenti dupa ,-7 zile de la inceperea terapiei 2rincipiu!-un inocul standardizat al tulpinii testate este insamantat intr-un gradient discontinu de concentratii ale medicamentului antimicrobian realizat fie in placi cu mediu agarizat,fie in mediu cu bulion nutriti .<upa incubarea adec ata este urmarita concentratia ,ini,a inhi&itorie1CM!2 2e mediul solid (e#.agar 3ueller-%inton) se insamanteaza tulpina bacteriana care urmeaza a fi testata 0cest procedeu se realizeaza cu aAutorul tamponului de ata steril imersat in suspensia bacteriana etalonata 6e descarca tamponul in striuri paralele pe toata suprafata mediului succesi in trei directii , o alta metoda este cea prin inundare a placii si e#tragerea e#cesului cu o seringa sterila 6e lasa placile timp de ,-;min pentru absorbtia inoculului ?scarea placilor insamantate la temperatura camerei ;-1; min.,discurile se depun pe placa in momentul cand nu mai e#ista lichid pe supraf. mediului <iscurile cu antib. se depun la o distanta de 1; mm de marginea placii si de ,- mm la distanata de centrele a 2 discuri ecine <upa repartizarea discurilor se incubeaza imediat la ,* 1 timp de 16-18 ore 0ntibiograma difuzimetrica Birb5-.auer este standardizata conform 1&6:/ C?106=$ dupa masurarea zonei de inhibitie se compara diametrele citite cu diametre standard in funcDie de antibiotic, cantitatea de antibiotic din comprimat, specia bacterianE testat, din tabele standard.

)TANDA D!ZA EA TE)TELO

!NOC"L"L ATE)TA EA )EMN!%!CAT!E! CL!N!CE DEN)!TATE - METODA D!%"Z!MET !CA 3 456 "%C7,l 1std.tur&idi,etric 5./ Mac%arland2 - METODA D!L"T!!LO 3 45/ "%C7,l

8A )TA 1culturii2* %AZA LO9A !TM!CA !NC"#AT!A T!M0"L 4: - 46ore TEM0E AT" A 3/ C - 3; C 1functie de specie2 ATMO)%E A 1functie de specie2

)ELECTA EA )"#)TANTELO ANT!M!C O#!ENE CL)! 1Clinical La&orator< )tandards !nstitute2 E"CA)T 1European Co,,ittee on Anti&iotic )uscepti&ilit<2 :. eactia A)LO 6. Reacia ASLO. "eprezint# metoda de rutin# $n serodiagnosticul infec%iilor streptococice produse de
serogrupurile &, C, '. (ste o reac%ie de neutralizare in vitro care se bazeaz# pe proprietatea anticorpilor &S)O de a ani*ila efectul litic al antigenului streptolizina O! asupra *ematiilor de iepure!. "eac%ia are loc $n tuburi, $n care se pun $n contact dilu%ii din serul de cercetat cu cantitatea standard o unitate combinant#! de streptolizin# O S)O!. +up# o scurt# perioad# de incubare necesar# cupl#rii specifice dintre &c ,i &g se adaug# suspensia de *ematii ca mi-loc revelator. .n cazul e/isten%ei &c $n ser se produce neutralizarea S)O. &ceasta nu-,i poate e/ercita ac%iunea litic# asupra *ematiilor, ceea ce se traduce vizual prin lipsa *emolizei $n tuburi *ematiile se depun $n buton pe fundul eprubetelor!. .n eprubetele $n care, la dilu%iile respective, &c sunt insuficien%i pentru a neutraliza S)O, efectul litic al acesteia se observ# prin prezen%a *emolizei. . Citirea martorilor: 0 Martor pozitiv: *emoliz# absent# *ematii depuse $n buton!. 0 Martor negativ: *emoliz# complet#. 0 Martor *ematii *ematii depuse $n buton. 0 Martor S)O: *emoliz# complet#. 1nterpretarea rezultatelor. 2itrurile normale &S)O se situeaz# $ntre 344-566 u7ml. (le variaz# $n func%ie de v8rst#, arie geografic#, sezon. &stfel, sub v8rsta de 39 luni o infectie streptococic# nu determin# cre,terea &S)O, iar sub 5 ani cre,terile r#m8n nesemnificative. .n infec%iile cutanate titrul &S)O este normal. 2itrul &S)O : 566 u7ml d# informa%ii despre: 0 o infec%ie streptococic# $n antecedentele recente ale pacientului, c8nd se $nregistreaz# cre,terea $n dinamic# a titrului. +up# o angin# streptococic# titrul &S)O cre,te $n 5-; s#pt#m8ni, atinge nivelul ma/im la < s#pt#m8ni ,i scade apoi lent, p8n# la 4-35 luni $n cazul $n care boala se vindec#!; 0 instalarea sau agravarea unei complica%ii poststreptococice cu e/cep%ia coreei, c8nd &S)O este normal!; 0 eficien%a tratamentului. &ntibioticoterapia instituit# precoce face c# titrul &S)O s# creasc# mai pu%in, iar corticoterapia determin# revenirea mai rapid# la valori normale. .n infec%iile streptococice netratate titrurile ating valori ma/imale p8n# la 5<66 u7ml!; 0 starea de purt#tor s#n#tos. =alori fals pozitive se pot $nregistra $n *iperlipemii, *iper- -globulinemii mielom multiplu!. =alori fals negative &S)O normal ! apar la 3<-56> din totalul infec%iilor streptococice.

;. Diagnosticul de la&orator in infectiile stafilococice

+iagnosticul de laborator al infec%iilor produse de S. aureus este bacteriologic, cel serologic neav8nd valoare practic#. Recoltarea. ?rodusele patologice sunt variate, $n func%ie de localizarea infec%iei: 0 $n infeciile cutanate 0 $n infeciile purulente ale seroaselor 0 $n infeciile urinare se practic# urocultura; 0 $n septicemii se recolteaz# s8ngele; 0 $n toxiinfecii alimentare se recolteaz# materiile fecale, v#rs#turi, resturi alimentare;

$n angine ,i la purttorii sntoi se recolteaz# e/udatul nazal ,i faringian.

Medii de conservare si transport* 6tuart si 0mies$ transportul se realizeaza in ma#im 1 ora.

(/amenul direct. Examenul macroscopic eviden%iaz# un puroi galben cremos iar examenul microscopic pe frotiuri colorate 'ram, efectuate din puroi, relev# $n primul r8nd prezen%a leucocitelor, din care ma-oritatea sunt distruse ,i coci sferici cu diametrul de 6,<-3 @m, gram pozitivi, dispu,i $n gr#mezi ciorc*ine!, $n perec*i sau izolat, intra ,i e/tracelular. 1zolarea se face diferen%iat $n func%ie de provenien%a produsului patologic: 0 cele provenite din colec%ii $nc*ise sau cele care nu sunt puternic contaminate sunt $ns#m8n%ate direct pe geloz#-s8nge de oaie <>. ?rodusele puternic contaminate materii fecale! se cultiv# ini%ial pe mediul C*apman lic*id. +up# o incubare de 35-3A ore la ;BCC se face trecerea pe mediul C*apman solid, Caractere morfotinctoriale. ?e frotiurile din culturi se v#d coci gram pozitivi cu a,ezare caracteristic#, $n gr#mezi. Teste de patogenitate in vitro 0 *emolizinele se eviden%iaz# pe geloz#-s8nge. Stafilococul elaboreaz# < tipuri de *emolizine, dintre care mai importante sunt *emolizina alfa, ce produce o zon# de liz# clar# $n -urul coloniilor, ,i *emolizina , care determin# o zon# de liz# incomplet#, tulbure, net delimitat# ce se clarific# dup# 35 ore la D9CC; 0 coagulaza: S. aureus secret# dou# coagulaze, una legat#, numit# ,i Eclumping factorF ,i coagulaza liber#. (le se eviden%iaz# prin: G te*nica pe lam# pentru coagulaza legat# - Eclumping factorF. ?e o lam# se pune o pic#tur# de ap# distilat#, un inocul din cultura de stafilococ de pe geloz# s8nge, o pic#tur# de plasm# ,i se 0 fermentarea manitolului: pe mediul C*apman solid, stafilococii manito-pozitivi produc virarea culorii mediului din roz $n galben datorit# indicatorului de pH. Sensibilitatea la antibiotice. .ncep8nd de-a cu anii 3I<6-46 a fost semnalat# o cre,tere rapid# a rezisten%ei tulpinilor S. aureus la antibiotice, efectuarea antibiogramei devenind obligatorie pentru toate tulpinile de S.aureus izolate din diverse infec%ii

6. Carcteri-ati caractrele &iochi,ice ale unei entero&acterii pe ,edii diferentiale (nterobacteriile prezint# unele caractere bioc*imice comune, care le permit $ncadrarea $n familia (nterobacteriaceae: fermenteaz# glucoza reduc nitra%ii la nitri%i sunt catalazo-pozitivi sunt o/idazo-negativi testul o/idazei permite diferen%ierea enterobacteriilor de al%i bacili gram-negativi!. Jnii germeni fermenteaz# lactoza lactozo-pozitivi!, iar al%ii nu lactozo-negativi!. &cesta este un criteriu practic de diferen%iere preliminar# a enterobacteriilor. &stfel, utilizarea mediilor selective lactozate, cum este de e/emplu mediul Mac ConKey permite diferen%ierea germenilor -lactozo-pozitivi E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia etc.! care formeaz# colonii ro,ii pe acest mediu, de cei

-lactozo-negativi Salmonella, S igella, !roteus, "ersinia ! care formeaz# colonii transparente. =estele biochimice permit stabilirea genului, precum Fi diferenDierea speciilor Fi subspeciilor! 6almonella fermenteazE glucoza cu producere de gaz, nu fermenteazE lactoza, produc %26 (cu unele e#cepDii), folosesc citratul ca unicE sursE de carbon etc. nu formeazE ) indol ) ureazE 6higella 4u fermenteazE lactoza (). sonnei fermenteazE lactoza tardi ), nu produc gaz prin fermentarea carbohidraDilor, nu produc %26. Gn douE mari subgrupe biochimice! - Hrupul manito-poziti (grupele .,1,<)$ - Hrupul manito-negati (grupul 0). nu formeazE ) indol ) ureazE 4u folosesc citratul ca unicE sursE de carbon Iersinia 4u fermenteazE lactoza$ foloseste citratul$ produc ureaza C.1oli >ermenteazE lactoza Blebsiella >ermenteazE lactoza. 2roduce gaz, indol,foloseste citratul 2roteus 6unt germeni lactozo-negati i, produc hidrogen sulfurat (%26), ureazE Fi secretE fenilalanindezaminazE (>0<). L3edii diferenDiale si selecti -diferenDiale! indicator de culoare, +/- substanDe selecti e (inhibE cresterea unor bacterii) + zaharuri/polialcooli $ sunt folosite pentru izolare si identificare (geloza lactozatE, =6:, 6:3, &eifson, 1hapman)
9.

Reactia Bordel-Wassermann 'eactia de >i#are a 1omplementului se bazeazE pe proprietatea sistemului COM0LEMENT de a se fi#a pe comple#ul imun 0g-0c. Jn prima fazE a reacDiei se introduce serul de cercetat iar dacE acest ser conDine 0c specifici faDE de 0g cunoscut se a forma un comple# 0g-0c, urmat de fi#area COM0LEMENTului, care se a acti a pe calea clasicE Fi nu a mai fi 9disponibilK pentru a se fi#a pe sistemul hemolitic indicator (hematii + 0c-antihematie). Jn cazul Gn care serul de cercetat nu conDine 0c specifici faDE de 0g cunoscut, nu a a ea loc formarea unui comple# 0g-0c Gn prima etapE a '>1. <upE introducerea Gn reacDie a sistemului hemolitic indicator, hematiile Fi 0c-antihematie se or cupla, or forma un comple# imun iar COM0LEMENTul 9liberK se a fi#a pe acesta. <upE fi#are a urma acti area COM0LEMENTului Fi respecti liza hematiilor, hemoliza putLnd fi e#aminatE cu ochiul liber. Materiale i reactivi necesari: serul de cercetat
seruri de referin (martor pozitiv i negativ) Ag cunoscut ser emolitic plci cu godeuri, tuburi de emoliz, pipete diferite etc. Tehnica de lucru: serul de cercetat se va menine !" minute la #$%&, pentru inactivarea COMPLEMENTului propriu principial, '(& are loc )n * etape

 )n prima etap se pun )n reacie COMPLEMENT , serul de cercetat i Ag cunoscut+ e,ist * posibiliti: a. )n serul de cercetat exist !c s"eci#ici, rezult-nd un comple, Ag.Ac pe care se va fi,a COMPLEMENTb.)n serul de cercetat nu exist !c s"eci#ici, nu se formeaz comple, Ag. Ac, COMPLEMENT rm-ne liber )n a doua etap se introduce )n reacie sistemul emolitic indicator ( ematii / Ac anti. ematie)+ e,ist * posibiliti: a. COMPLEMENTnu este liber, nu are loc emoliza, b. COMPLEMENTse fi,eaz pe sistemul emolitic, lizeaz ematiile i observm apariia emolizei $nter"retare: 0niial se verific rezultatele aprute pentru martori (fie c este vorba de o metod cantitativ sau calitativ)+ spre e,. )n cazul metodei calitative, )n tubul martor pentru serul de cercetat trebuie s fie emoliz, la fel ca i )n tuburile martor pentru Ag, COMPLEMENTi ser sigur negativ. 1n tuburile martor sigur pozitiv i martor pentru sistemul emolitic, nu trebuie s fie emoliz. 1n tuburile cu serul de cercetat, dac apare emoliza, )nseamn c nu exist !c iar testul este ne%ati& (lic idul din tub va avea un aspect rou, limpede). 2estul este "o'iti& atunci c-nd )n tuburile cu ser de cercetat nu apare emoliz, ematiile se depun form-nd un 3buton4 )n partea inferioar a tubului ()n serul de cercetat exist !c). 5entru a stabili diagnosticul final, este necesar ca '(&.67 s fie confirmat prin reacii specifice (vezi capitolul 8#).

45. E=udatul faringian 4. " Nor,e de recoltare* recoltare cat ,ai aproape de de&utul &olii$ inaintea ad,inistarii de anti&iotice$ e= faringian se recoltea-a di,ineata$ inainte de ca pacientul sa ,anance$ inainte de a se spala pe dinti sau de a face gargaris,e cu su&stante antiseptice$ respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie in recoltarea produsului patologic, folosirea echipa,entului de protectie pentru pre enirea contaminarii personalului de laborator, 2. Transport rapid (ma# 1 ) 2 ore) si utili-area ,ediilor de conser.are si transport* )tuart$ A,ies$ 0i>e 3. E=a,en ,acroscopic al prodului patologic* aspectul purulent, culoare, miros$ consistenta etc., +. E=a,en ,icroscopic* e#aminarea unui frotiu colorat Hram din scretie faringiana (de e#.) pune in e identa prezenta cocilor Hram poziti i alungiti, in diolo, lanturi scurte, dar nu ofera nicio relatie despre caracterele de patognitate$ pot fi streptococi iridans, saprofiti. 6ingurul diagnostic bacteriologic care se pune pe frotiu colorat Hram este prezenta asocierii fu-o- spirilare 1&acili fu-ifor,i ? &acili spiralati 9ra, negati.i$ anaero&i2 care deter,ina angina ulcero-necrotica 0laut- 8incent.

Mod de recoltare. se deprima baza limbii cu un apasator steril,dupa care se sterg cu tamponul amigdalele si peretele posterior al faringelui.zone inflamate,ulcerate,depozite purulente 'ecoltarea se face inainte de ingestia alimentelor sau toaleta cavitatii bucale

2ransportul in *

Identificare bacteriana: L pe baza caracterelor culturale: - Caractere culturale: pe mediu geloza- sange berbec, streptococul se dezvolta sub forma de colonii mici L pe baza caracterelor bioc imice: - Testul sensi&ilitaii la &acitracina! metoda simpla, care diferentiaza streptococii piogeni/ grup 0 (bacitracina- sensibili) de celelalte grupe de streptococi beta hemolitici, grup non-0 (bacitracina- rezistenti). 2rocent subunitar de tulpini de 6treptococi beta hemolitici grup 0 sunt rezistenti la bacitracina si e#ista tulpini de streptococi beta hemolitici grup non- 0 sensibili la bacitracina (e#ceptii). =ehnica! pe o placa cu mediu geloza- sange se efectueaza cu ansa bacteriologica sectoare de cultura pura, prin insamantare striu langa striu, dens (dintr-o singura colonie caracteristica de streptococ beta hemolitic se obtine un sector). :n miAlocul sectorului se aplica un disc de bacitracina si se incubeaza placa la ,*M1, pana a doua zi. <aca tulpina de cercetat apartine grupului 0, cresterea culturii a fi inhibata in Aurul discului de bacitracina pe o suprafata cu diametrul de cel putin 1- mm. <aca cresterea bacteriana se produce pana in marginea discului N de bacitracina (tulpina este rezistenta), aceasta nu apartine grupului 0, ci altui grup serologic. " pe &a-a caracterelor antigenice! <eterminarea grupului serologic, se face prin reactii de aglutinare (late#- aglutinare, coaglutinare) sau reactii de precipitare. a2 reactia de late=- aglutinare! reactie de aglutinare pe la,a, in care, 0c specifici de grup au ca suport, particule inerte de late#- polistiren. 0ntigenul de grup e#tras enzimatic, in contact cu 0c specific de grup or produce in cate a secunde, pana intr-un minut, o reactie de aglutinare izibila cu ochiul liber pe lama. Teste i,unologice! teste rapide de identificare a 0g streptococice direct in produs patologic, in mai putin de 1- min. <esi sunt specifice si sensibile, nu pot inlocui metoda clasica a diagnosticului bacteriologic direct. 6. Anti&iogra,a! streptococii piogeni isi mentin sensibilitatea cunoscuta la penicilina, dar s-au descris tulpini cu 9tolerantaK la penicilina H !n general$ anti&iogra,a se face in scop epide,iologic$ de incadrare a unei tulpini in anti&iotip.

44."rocultura =oaleta locala cu apa si sapun se recolteaza in Aet miAlociu nu se contamineaza recipientul =ransport recipient steril cu gat larg , se transporta in 1 h 6e recolteaza prima urina de dimineata sau la cel putin 7h de la ultima mictiune,inaintea inceperii tratament cu antibiotice

1ontrolul se a efectua la ,-; zile de la intreruperea tratamentului

C#amen macroscopic! se pot obser a modif de culoare, prez unor tulburari, prez de sediment, prez de hematii. C#amen microscopic! se centrifugheaza si frotiul se realizeaza din sediment. 2e frotiu se pot obser a hematii, leucocite, cristale, le uri, bacterii. 6e foloseste mediul agar 3ac1oncOe5 si geloza sange. 6e incubeaza placile aerob la ,* de grade si a 2a si se numara coloniile de la suprafata placilor. <aca sunt peste 1--.--- de colonii inseamna ca sunt bacili gram negati i, daca sunt intre ;-.----1--.--- de colonii sunt stafilococi, daca sunt sub ;-.--- de colonii proba trebuie repetata si in cazul in care e#ista mai multe tipuri ce colonii pe placa, proba trebuie repetata. =rebuie sa edem daca pacientul e purtator de sonda sau nu deoarece in cazul purtatorilor de sonda pe placa pot e#ista mai multe tipuri de bacterii. .acteriile opsibile! C.coli, Blebsiella, 2roteus, 6treptococ de tip ., si 6tafilococus 6aprofiticus. 42.Coprocultura 3P< <C 'C1P&=0'C-coprorecoltor cu mediu de transport 1ar5 .lair-enterobacteriile patogene rezista 27-78ore 1antitate ;-1-g =ransport 1 h (daca nu se recolteaza cu mediu) :naintea trat. cu antib. <in scaunul proaspat emis se recolteaza portiuni cu mucus si sange 'ecoltarea cu sonda 4elaton =ampon rectal ) introduce in sfincterul anal 1,; cm C#amenul macroscopic ) se pot obser a modificari de culoare, prezenta de mucus, de elemente sang ine(hematii), consistenta! apoasa C#amenul microscopic ) depistarea leucocitelor in fecale, determinarea caracterelor dominante ale unor agenti enteroin azi i :nsamantarea se face pentru! 1. :zolarea bacteriilor intestinale patogene ) 6higella, 6almonella, 1amp5lobacter, Iersinia -se face pe medii selecti e adec ate pt fiecare grup de specii! 2t 6almonella, 6higella, Iersinia se folosesc! medii slab selecti e prin saruri biliare si diferentiale prin lactoza, mediul 3ac1onOe5, @ibrio cholerae! mediu selecti - agar cu saruri biliare, mediu de 1amp5lobacter! medii special imbogatite si selecti e printr-o asociatie de antibiotice 2. :zolarea enterobacteriilor conditionat patogene ) specii enteroin azi e de C.1oli 3edii cu selecti itate Aoasa sau diferential$ mediu diferential lactoza$ aglutinare 1oaglutinarea, late#aglutinarea <etermina infectii enterale