Ingrijirea bolnavului cu diabet zaharat

Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, transmisa genetic sau castigate in timpul vietii, caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic insotita sau nu de perturbarea altor metabolisme (lipidic, proteic, mineral). Clasificarea actuala a diabetului zaharat: diabet zaharat tip I insulino-dependent, este caracteristic varstei tinere, 20% din cazuri aparand sub varsta de 20 de ani diabetul zaharat tip II insulino-independent, pacientii sunt tratati cu anti-diabetice orale. Nu depinde de insulina. diabetul zaharat gestational care apare in timpul sarcinii intre a 24 a si a 28-a saptamana de sarcina si dispare dupa nastere.

Masuri de profilaxie primara se refera la reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire si consta in: dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potentiali dispensarizarea persoanelor cu infectii ale pancreasului (virusul Urleian, virususl hepatitei) educarea populatiei in ceea ce priveste consumul de glucide, mai ales glucidele rafinate educarea populatiei in ceea ce priveste supra alimentarea, obezitatea, stresul, acestia fiind factori care favorizeaza aparitia diabetului. educarea femeilor care au nascut feti cu greutate de peste 5 kg sa monitorizeze glicemia, sa reduca glucidele din alimentatie educarea tinerilor diabetici care vor sa aiba copii sanatosi sa evite casatoriile cu parteneri diabetici. Masuri de profilaxie secundara: dispensarizarea bolnavilor cu diabet zaharat pentru controale periodice de laborator si clinice. invatarea pacientului sa-si administreze corect medicatia fie ca este vorba de medicatie orala sau injectabila (insulina) invatarea pacientului despre regimul alimentar destul de strict pe care trebuie sa il urmeze un diabetic invatarea pacientului sa evite toxicele: alcoolul, fumatul invatarea pacientului sa evite eforturile fizice mari, obezitatea invatarea pacientului sa-si monitorizeze glicemia la domiciliu

 Masuri de profilaxie tertiara In cazul aparitiei unor complicatii invalidate cum ar fi: arteriopatia diabetica care intr-un final duce la obturarea vaselor de sange si intr-un final la amputare, retinopatia diabetica, ajutam la readaptarea individului in familie si in societate Masuri de profilaxie de gradul 4 In stadiile finale ale bolii asigurarea unei morti demne, linistite Evaluarea paraclinica a diabetului: examene de laborator a sangelui: glicemia (Valorile normale ale glicemiei 80-120mg/l) In cazul unui diabet zaharat la debut se face testul tolerantei la glucoza orala (TTGO) Tehnica TTGO. Se recolteaza sange pentru glicemie AJ (inainte de masa) dupa care se administreaza 75gr glucoza pulvis dizolvata in 200ml de apa.Dupa prima recoltare pacientul inghite glucoza. Timpul in care pacientul inghite nu trebuie sa depaseasca 5 minute. La o ora si respectiv la 2 dupa administrarea glucozei se recolteaza din nou sange pentru glicemie. Se considera diagnostic pozitiv atunci cand valorile glicemiei la 2 ore dupa administrarea de glucoza este mai mic sau egal cu 200mg % rezerva alcalina care se recolteaza pe anticoagulant cu heparina. Valoarea normala e de 27mlEq(echivalenti)/litru si scade in diabetul zaharat decompensat. Dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1C) care se recolteaza la fel ca si hemograma pe vacutainere specifice pentru hemograma cu anticoagulant EDTA si valoarea normala a hemoglobinei glicozilate: 4-6,5% la adulti iar la copii pana la 6%. Glicata ne arata controlul glicemiei in ultimele 6 luni. examene de laborator a urinei glicozuria care arata prezenta glucozei in urina.Recoltarea glicozuriei.Glicozuria se recolteaza din urina colectata pe 24h din care Se trimite la laborator 150-200ml dar pe bilet se noteaza intreaga cantitate de urina eliminata. In diabetul decompensat va aparea glucoza pozitiva. dozarea corpilor cetonici sau cetonuria care se recolteaza la fel, se eticheteaza si se trimite la laborator la fel. Din aceeasi urina se poate cere si glicozurie si dozarea corpilor cetonici. Prezenta corpilor cetonici in urina o intalnim in coma diabetica si la pacientii cu varsaturi multiple alte examene: ureea creatinina ionograma Explorari functionale utile bolnavului diabetic EKG Ecocordul (Ecocardiografia) Ecografia si radiografia renala

Ecografia abdominala (ficat, pancreas, colecist) Examenul fundului de ochi pentru evidentierea modificarilor arterelor retiniene (retinopatia diabetica) Examenul acuiatii vizuale Oscilometria pentru determinarea circulatiei periferice Ecodoppler arterial al membrelor inferioare Examenul neurologic pentru descoperirea polineuropatiei diabetice

Plan de ingrijire a pacientului cu diabet zaharat Culegerea de date si circumstante de aparitie persoane cu risc genetic persoane cu boli care scad rezerva functionala a pancreasului persoane care fac tratamente cu citostatice, imunosupresoare care inhiba sinteza insulinei Manifestari de dependenta (Semne si simptome) poliurie polidipsie polifagie scaderea ponderala astenie fizica si intelectuala crampe musculare prurit in sfera genitala si infectii genitale care nu raspund la tratamentele obisnuite manifestari de genul plagi greu vindecabile, furunculoza Diagnostice de nursing alimentatie inadecvata datorita polifagiei accentuate deshidratare datorita poliuriei intoleranta la activitate fizica si intelectuala datorita asteniei anxietate legata de complicatiile bolii Diagnostice potentiale risc de infectii risc de complicatii acute : coma hipoglicemica sau coma hiperglicemica risc de complicatii cronice: scaderea acuitatii vizuale(retinopatie), lipsa de irigare in membrele inferioare(arteriopatie diabetica care duce la gangrena), afecteaza rinichii (nefropatie diabetic manifestare prin proteinurie)furnicaturi, arsuri, dureri, hipersensibilitate cutanata care poate duce la ulceratii si gangrene (neuropatie diabetica) risc de complicatii: infectii virale sau microbiene din cauza imunitatii scazute risc de tulburari digestive: diaree sau constipatie risc de tulburari sexuale: impotenta la barbati si frigiditate la femei Obiective mentinerea echilibrului metabolismului glucidic pacientul sa se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitativ si calitativ pe 24h pacientul sa-si recapete conditia fizica si intelectuala pacientul sa fie hidratat corspunzator in functie de eliminare pacientul sa fie constient de importanta regimului alimentar

pacientul sa cunoasca semnele de hipoglicemie, hiperglicemie pacientul sa fie ferit de complicatii acute sau cornice sa se obtina un echilibru psihic al pacientului in ingrijirea pacientului sa se implice si familia daca este cazul Interventii: asistenta evalueaza nevoile cantitative si calitative in functie de varsta, sex si stare fiziologica stabileste ratia alimentara (indeosebi glucide care sa nu depaseasca 250 gr/24h la adult) numarul meselor la diabetic: 3 mese principale si inca 2 gustari

Alimente interzise: zahar si produse zaharoase, fructele uscate, prajiturile, siropuri, struguri. Alimente permise dar cantarite: paine, cartofi, paste faionase Alimente permise necantarite: carne si produsele din carne, peste, oua, unele legume care au continut scazut in glucide: varza, conopida, rosii. La prepararea alimentelor se vor folosi indulcitori specifici pentru diabet: zaharina sau ciclamat de sodium,recoltarea produselor de sange si urina si administrarea medicatiei prescirse de medic: insulina sau antidiabeticele orale. Reguli pentru administrarea insulinei: Asistenta respecta cu strictete masurile de asepsie, alterneaza locul de injectare. administreaza medicatia adjuvanta prescrisa de medic: vitaminoterapia masoara si noteaza zilnic functiile vitale, diureza, greutatea corporala, ale pacientului in foaia de temperatura ale pacientului. evalueaza manifestarile de deshidratare: pliu cutanat persistent, facies supta, ochi incercanati, piele uscata, tensiune arteriala mica supravegheaza tegumentele bolnavului si mucoasele sesizand manifestarile cutanate educa pacientul privitor la pastrarea igienei personale corporale in general si a picioarelor in special In coma hiperglicemica(: tegumente uscate, calde rosii, respiratie acidotica) vom: administra insulina pe cale subctuanata intravenoasa la intervalul stabilit, vom recolta periodic sange pentru monitorizarea glicemiei, se va monitoriza pulsul, tensiunea respiratia, revenirea constientei vom face reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica prin perfuzii cu ser fiziologic, ringer sau bicarbonat de sodiu vom ingriji tegumentele si mucoasele pacientului comatos Cauzele hiperglicemiei pot fi: alimentatia inadecvata episoadele infectioase interventii chirurgicale Ingrijiri in coma hipoglicemica ( ameteli, tremuraturi, oboseala marcata, astenie, transpiratii, tegumente reci si umede care manifestari se pot inrautati ajungand pana la pierderea constiintei respectiv coma hipoglicemica) -administram la indicatia medicului solutii glucozate, hipertone, 10,20 sau chiar 33% in mod repetat pana la revenirea din starea de coma sub controlul strict al glicemiei

invatam pacientul sa respecte regimul alimentar, sa cantareasca alimentele sa dozeze corect insulina, sa manance la 15-30min dupa administrarea de insulina, invatam pacientul sa recunoasca semnele initiale ale hipoglicemiei Cauzele hipoglicemiei: alimentatie slaba in glucide, stres oboseala efort fizic prelungit excesul de insulina dozare incorecta de insulina Pacientii vor fi invatati sa isi controleze glicemia si glicozuria la domiciliu. Controlul glicemiei se poate face cu ajutorul unui aparat numit glucometru folosind sange capilar. Pacientul va fi invatat cum sa foloseasca glucometrul. Ingrijirea pacientilor cu obezitate: Culegerea de date Circumstante de aparitie: apare mai des la persoanele de sex feminin mai ales in perioada de menopauza. Apare mai des -in mediul urban si la persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimentatie, consum excesiv de dulciuri, la persoane cu risc constitutional (obezitate la rudele de gradul I) la persoanele cu un stil de viata nesanatos (consum de alcool) Manifestari de dependenta (Semne si simptome): crestere in greutate fata de greutatea ideala. oboseala astenie dispnee hipertensiune arteriala prezenta varicelor la membrele inferioare constipatie Diagnostice de nursing (Probleme) Mobilizare cu dificultate datorita greutatii excesive Intoleranta la activitatea fizica datorita hipertensiunii arteriale Alterarea tranzitului intestinal datorita sedentarismului Tulburari menstruale datorita menopauzei Diagnostice potentiale Risc de alterare a integritatii tegumentelor Risc de complicatii cardiace Risc de complicatii respiratorii Risc de artroze gonartroze coxartroze spondiloze Risc de alterare a altor metabolisme (glucidic, lipidic) Pierderea imaginii corporeale si a stimei de sine Obiective Pacientul sa ajunga la o greutate ideala in functie de sex si varsta Pacientul sa aiba o buna mobilitate

Pacientul sa se poata autoingriji pentru a-si mentine tegumentele si mucoasele integre si curate Pacientul sa aibe o buna circulatie, respiratie, excretie Prevenirea complicatiilor posibile Interventii Asistenta stabileste un regim alimentar hipocaloric (aproximativ 1000 de calorii/zi pentru un pacient cu activitate obisnuita si hipocaloric cu 400-800 calorii/zi pentru un pacient imobilizat) Se reduc din alimentatie produsele rafinate (ciocolata, cacao, frisca, unt, carne, conserve, branzeturi grase) se poate consuma fara restrictie fructe si legume proaspete, carne slaba, oua fierte tari, lichide neindulcite. Se indica activitatea fizica: exercitii fizice moderate, mers pe jos 60-90 min/zi, practicarea de sporturi,evitarea eforturilor fizice mari, sporadice, care sporesc apetitul. Masurarea zilnica a greutatii pacientului si notarea acesteia in foaia de temperatura. Administrarea tratamentului medicamentos cu actiune de stimulare a catabolismului si diurezei. Postul absolut este recomandat numai in coditii de spital sub supraveghere medicala. In cazul interventiilor chirurgicale estetice asistenta pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala. Ingrijirea pacientului subponderal Slabirea este o stare patologica atunci cand scaderea este cu peste 15- 20%din greutatea ideala reducandu-se ca urmare masa de tesut adipos si muscular. Forma cea mai grava a slabirii este casexia.Slabirea este cauzata fie de reducerea aprotului alimentar fie de cresterea consumului energetic. Secundar slabirea se poate instala in urma unei boli endocrine, psihice, alcoolism, tumori. Sunt 2 tipuri de slabire: tipul stenic cand persoana isi pastreaza vigoarea tipul astenic care este slabirea propriu-zisa ca boala Culegerea de date Circumstante de aparitie: la copii in perioada de crestere excesiva in aport alimentar scazut in aport fizic intens cu aport alimentar mediu la persoane cu tulburari de deglutitie, de masitcatie la persoane cu diferite tulburari endocrine (basedow) Semne si simptome astenie scadere in greutate uscaciunea tegumentelor edeme plagi nevindecabile bradicardie hipotensiune arteriala Diagnostice de nursing Intoleranta la efort fizic datorita scaderii in greutate Tulburari circulatorii Diagnostice potentiale Risc de scadere a afectivitatii Risc crescut fata de infectii respiratorii

Risc de complicatii Obiective Pacientul sa-si recapete pofta de mancare si sa recupereze deficitul ponderal. Pacientul sa-si redobandeasca forta fizica, starea de bine fizica si psihica Sa se previna aparitia complicatiilor infectioase sau de alta natura Interventii Administreaza tratamentul prescris de medic, anabolizante cum ar fi Steranabol sau Decanofort intramuscular care cresc apetitul Ingrijirea pacientului cu guta Guta este caracterizata prin hiperuricemie-depuneri urice in articulatii si leziuni viscerale (afectari renale) Cauzele bolii Scaderea eliminarii renale de acid uric sau hiperproductie de acid uric ori supraalimentatie proteica (carne, mezeluri) Culegerea de date Circumstante de aparitie: Persoane cu alimentatie bogata in proteine mai ale carne si viscere. Manifestari de dependenta (Semne si simptome) Durere care apare de obicei pe timpul noptii, brusc, violent, insuportabil. Zona articulara are coloratie violacee, caldura locala, febra, frison, tahicardi si uneori varsaturi. Problemele dispar ziua revenind noaptea, prinzand si alte articulatii. In stadiul cronic durerea reapare la intervale variabile. Apar tofii gutosi, iar analizele de laborator ca uree, acid uric, creatinina sunt modificate. Apar si anchilozele articulare. Diagnostice de nursing Disconfort datorita durerii. Hipertermie datorita inflamatiei Alterarea integritatii tegumentelor datorita tofilor gutosi Mobilitate redusa datorita durerii Diagnostice potentiale Risc de deshidratare datorita hipertermiei Risc de invaliditati Risc de complicatii cum ar fi litiaza renala urica Obiective Pacientul sa prezinte un bun echilibru al metabolismului proteinelor Pacientul sa cunoasca si sa respecte regimul alimentar prescris Sa se previna complicatiile bolii Interventii In perioada acuta a gutei se recomanda repaus la pat, aplicarea de comprese locale reci, imobilizarea articulatiei, alimentatie predominant lacto-fainosvegetariana hipocalorica cu un aport mai mare de lichide. Administrarea tratamentului prescris Colchicin in doze regresive. Se mai administreaza antiinflamatoare nesteroide: indometacin. In faza cronica a gutei se respecta regimul alimentar, consumul de lichide de 2l/zi. Se recolteaza sange si urina pentru examenul de laborator, se administreaza tratamentul

medicamentos de inhibare a sintezei acidului uri, (pentru a impiedica sinteza acidului uric se da Milurit). Nevoi afectate: nevoia de a se misca nevoia de a se odihni nevoia de a avea o buna temperatura nevoia de a pastra tegumente si mucoase integre si curate