Noiunea de criminologie

Criminologia este o stiinta socio-juridica care studiaza criminalitatea,cauzele si conditiile ei,personalitatea infractorului precum si caile si metodele de prevenire si combatere a criminalitatii.Astfel obectul criminologiei se formeaza din 4 institutii de baza care mai sunt numiti pilonii criminologiei. Criminologia este tiina multidisciplinar care se ocup de fenomenele infracionale , de particularitile aciunilor individuale i de grup,de structurile psihice particulare ale persoanei criminalului i de mijloacele de reeducare. !.!. "ereanu - #icionar de psihologie $. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalitii in scopul prevenirii i combaterii acestuia

Istoricul criminologiei
Criminalitatea ca fenomen social a aprut odat cu structurarea primelor comunitti , atunci cand s-au impus norme i a e%istat moral.&tiintific criminalitatea a inceput s fie studiat , relativ recent , in ultimele dou secole.
1)Cesare BECCARIA (1738-1794)

'#espre infraciuni i pedepse(- )*+4 critic tirania i arbitrariul din justiie i pledeaz pentru 'dreptul comun(unde toat lumea s fie egal in faa legii i impotriva dreptului 'inchizitorial( medieval. - este intemeietorul colii cu acelai nume i sunt influenati de lucrrile filozofilor iluminiti ,ontes-ieu )+./- )*00$ scriitor , jurist ,filozof , pamfletar realizeaz o satir politic i religioas se pronun pentru monarhia constitutional i separaia puterilor in stat i 1.1. 2ousseau )*)3 4 )**0$ ganditor , scriitor,condamn inegalitatea politic i social, doctrina sa devine platforma iacobin a revolutiei franceze ,adevaratul suveran este poporul ' contractul social($ ,in materia educaiei juvenile apreciaz c educatia s fie conform cu natura proprie a copilului. a incercat introducerea ca metod de studiu delicvenial intr-un sistem de cercetri e%perimentale punind accentul indeosebi pe aspectul psihiatriei judiciare. 2) Cesare LOMBROSO (1836-1909) ,edic i criminolog italian. 5ntemeietorul colii antropologice a dreptului este autorul teoriei 'infractorului innascut(care poate fi recunoscut dup anumite 'stigmate( corporale '6mul deligvent ( , (Crima,cauzele i remediile ei($.7ace concluzia ca criminalul este un om inascut si nu poate controla manifestarile sale criminale,este cel mai vestit nume in criminologie,este profesorul lui 8nrico ferri.
3)Enrico ERRI (18!6- 1929)

- jurist i om politic - este considerat intemeietorul 'criminologiei sociologice( . 'Sociologia criminal)/3/. - coala lui 8nrico 7erri apreciaz ca factori favorizani ai criminalitii 9 cauzele sociale , determinrile sociale.,adica importanta imensa a factorilor sociali
4) Ra"ae##e $ARO ALO (18!1- 1934)

- jurist italian , profesor la "apoli. 5n lucrarea sa monumental 'Criminologia( "apoli )..0 $ incearc s defineasc criminologia ca pe o tiinta separat de dreptul penal doreste s creeze o teorie a 'criminalitii naturale(. 5) ran% &on LIS'(

cercetator german susine necesitatea unei tiine totale a dreptului penal in care s fie incluse antropologia criminologic , psihologia criminal i statistica criminologic.Cercetarea criminologic suscita interes i rezultatele sunt sintetizate in capitole distincte in dreptul penal , sociologie , psihologie , biologie. Ca urmare au avut loc Congrese internaionale .2oma )..0$, !aris )../$,:ru%elles )./3$,;eneva )./+$, Amsterdam )/<)$, =orino )/<+$si >oln )/<.$.5n )/?4 la !aris s-a creeat @ocietatea internaional de crimnologie avand ca principal obiectiv promovarea internaional a stereotipului tiintific al criminalitii abordindu-se teme precum9 crima organizat, criminalitatea 'gulerelor albe ', criminalitatea transnaional , delicvena juvenil etc.

Etapele constituirii criminologiei

7ormare criminologiei ca stiinta poate fi structurata in ? etape98tapa lui Cezare Aomoroso(1836-1909),8nrico 7erri(18!6- 1929) si Raffaele Garofalo(18!1- 1934)

Criminologia in Republica Moldova

Apare ca parte componenta a criminologiei sovetice,respectiv primele lucrari au fost scrise in limba rusa ,iar primele teze aparate la moscova.!rima teza a fost aparata de catre Efim Harsac,profesor la scola de politie,actualmente academia de politie,,@tefasn Cel ,are,,tema tezei a fost Criminalitatea de grup a minorilor anul )/+.,peste 3 ani Constasntin Florea la 5nstitutul Bnional al procuraturii a aparat teza de candidat.5n lucrare sustine ideea situatiei concrete de savirsire a infractiunei si rolul acesteea.:aza practica a fost 3<< dosare penale privind omorul si elziunile corporale grave.2aisa ;recu a scris lucrarea ,,prevenirea sustragerilor in comple%ul agrar,,pe materialile2@@,. Valeriu Bujor fiind unul dintre Cntemeietorii i propagatorii activi ai criminologiei autohtone i primul deintor al diplomei de juristcercettor n criminologie din Republica Moldova.Pe plan tiinific, aportul dlui aleriu !ujor const n completarea substanial a conceptului de violen criminal, criminologia penitenciar, criminalitatea n grup i organi"at, conceptul securitii criminologice. #ns aria intereselor dlui aleriu !ujor a depit criminologia, reali"$nd o serie de studii si in alte domenii juridice.#l Daleriu :ujor are urmtoarele distincii% Medalia M&' (Pentru serviciu impecabil) de gradul ''', '', '* Medalia de aur (Pentru merite n nvm$nt) +,--./ i Medalia jubiliar (Pentru merite n educaie) +,--0/.1a iniativa i cu participarea nemijlocit a dlui !ujor, n Republica Moldova au fost desfurate primele conferine tiinifico-practice naionale privind problemele crimei organi"ate i economiei tenebre +2003, 2000/ i, mai t$r"iu, conferine internaionale privind probleme actuale ale criminologiei i dreptului penal, dup cum urmea"% 4ratamentul persoanelor condamnate pe via +,--,/, Rolul pedepsei n societatea de tran"iie +,--,/, iolena n societatea de tran"iie +,--5/, 6conomia, dreptul i puterea +,--3/, 7riminologia n Republica Moldova% reali"ri, probleme, perspective +,--.$ Gheorghe Gla chi #omeniile de cercetare9 drept penalE criminologieEvictimologie management publi.!ublicaii tiinifice%8 monografii i manuale*peste 29articole tiinifice n domeniul tiinelor juridice i manageriale n reviste internaionale i naionale.!ihai Birgau doctor habilitat in criminologie,autor a 3 manuale ,,Criminologia partea speciala si general,,specialist format

sub influenta scolii ucrainene,sfera intereselor9rolul organeleor de politie in prevenirea si combaterea criminalitatii."gor Cio#anu -utorul tratatelor de criminologie in ? volume,profesor la B@,,doctor in dr sfera intereselor9criminalitates organizata transnationala,teoriile bioantropologiei a criminalitatii

Rolul IRP pentru criminologia naional

5nstitutul de 2eforme !enale 52!$ este o organizatie nonguvernamentala, scopul careia este de a asista reforma justitiei penale in 2epublica ,oldova. #omeniile de activitate sunt9 promovarea institutiilor noi in justitia penala, implementarea alternativelor la detentie, asistenta reformei politiei, reformarea sistemului de e%ecutare a pedepselor privative de libertate si pregatirea pentru liberare din detentie, monitorizarea respectarii drepturilor persoanelor in sistemul de justitie penala etc. Asociatia 6bsteasca F5nstitutul de 2eforme !enale( a fost constituita la )< mai 3<<), avind denumirea de Centru pentru Asistenta 2eformei !enitenciare, si a fost reorganizata in 52! la 3+ noiembrie 3<<3. 5nstitutul de 2eforme !enale a lansat proiectul '!romovarea "oilor 8lemente de 1ustitie pentru Copii in @istemul de 1ustitie din ,oldova( finantat de B"5C87 ,oldova 52! a lansat proiectul 'Consolidarea implementarii alternativelor la detentie in 2epublica ,olodova(. @copul proiectului este sa contribuie la respectarea drepturilor persoanelor condamnate, prin monitorizarea aplicarii si e%ecutarii pedepselor nonprivative de libertate. !roiectul este finantat de 6pen @ocietG 5nstitute, :udapesta 5nstitutul de 2eforme !enale lanseaz proiectul (7onsolidarea parteneriatelor locale n vederea prevenirii delincvenei juvenile), care va fi implementat n colaborare cu &sociaia Psihologilor :peciali"ai n &dicii din 1etonia. Proiectul este derulat cu sprijinul financiar al Programului 6st 6st% Parteneriat fr ;rontiere al ;undaiei :orosMoldova i al ;undaiei :oros-1etonia. $#iecti%ele e #a&a ). @ensibilizarea opiniei publice cu privire la reforma justiiei penale n R M. ,. 7ontribuirea la implementarea unui sistem funcional de probaiune i munc neremunerat n beneficiul comunitii n RM. 5. <e"voltarea practicilor de mediere i de asisten a victimelor. 4. Contribuirea la reformarea sistemului de e%ecutare a pedepselor privative de libertate. 0. 2edimensionarea relaiilor dintre comunitate i poliie. 8. <e"voltarea i consolidarea bunelor practici n domeniul =ustiie =uvenile, ba"ate pe interesul superior al copilului. >. Reintegrarea social a persoanelor aflate n conflict cu legea prin desfurarea activitilor de antreprenoriat social .. <e"voltarea organi"aional a 'nstitutului de Reforme Penale i a partenerilor si.

Sistemul i scopurile criminologiei

Aa fel ca si dreptu penal criminologia se imparte in partea speciala si generala.5n cadrul partii generale se studiaza pilonii.!artea speciala a crim. in mare masura coincide cu cea dr !enal,insa sistemul criminologiei contine in sine si unele institutii care nu siau gasit reflectare in parte a speciala a C!9-criminaliatatea minorilorEcriminalitatea profisionistaEcriminalitatea peneteciaraEimprundentaCriminologia are un scop general, scop urmarit de ansamblul stiintelor penale - de a fundamenta o politica penala eficienta

Cn lupta Cmpotriva criminalitatii care sa apere valorile fundamentale ale societatii, sa previna criminalitatea si sa traga la raspundere pe cei vinovati - si un scop particular imediat$ - verificarea ipotezelor privind cauzele criminalitatii si reactia sociala fata de acestea, urmarind Cn plan practic prevenirea crimina-litatii, umanizarea formelor de reactie sociala si tratamentul delincventilor..'n pre"ent, urmare a constituirii i e?tinderii @niunii 6uropene, se impune e?tinderea scopului cercetrii criminologice i cu privire la noile riscuri sau factori ce ar putea afecta securitatea european precum sunt traficul de droguri, traficul de carne vie i terorismul.

tiine noi in cadrul criminologiei

Aoua disciplin denumit BvictimologieB, aa cum afirm =acCue-Denri Robert,este foarte aproapeBde mama sa 7riminohgiaB .:fera domeniul BvictimologieiB este multmai larg dec$t a 7riminologiei, cea dint$i cuprin"$nd nu numai victimele crimelor cii celeale de"astrelor naturale, sale ale comportamentelor umane care nu sunt considerate infraciuni.:tudiile celor dou tiine se suprapun dar atunci c$nd obiectul lor l constituie victimele delictelor. >25,5"67A,5A5@=5>A - o ramur de criminologie, studia"a manifestarile de familie i de "i cu "i a criminalitii, a cau"elor i condiiilor aparitiei acestor infractiuni,urmarile acestora si caile de combatere.Alte stiinte noi in cadrul criminologiei sunt9Criminoteologia,8cocriminologia,Criminologia ,A@@-,8#5A 6 serie de discipline criminologice vor fi introduse, Cn premier, la iniiativa lui Deleriu :ujor ca9- @tatistica criminologic, - &nali"a criminologic a personalitii infractorului,- ictimologie,7riminologie aplicat,- &nali" statistic a criminalitii,- <eviantologie.

Locul criminologiei in sistemul tiinelor

Criminologia este o stiinta care e caracterizata de de obiectul sau de studiu i metodele sale de investigare. 5n ca"ul nostru, criminologia are un obiect specific% aciunea criminal care nsumea" n acelai timp actul i autorul su, iar metodele sale, chiar dac ea le-a mprumutat de la alte tiine sociale, au caracter propriu.Bn alt criteriu care denota caracterul independen a criminologiei este9Caracterul comple% al criminologiei, Cn referire la Cmprirea tiinelor n tiine pure i tiine aplicate, este dat de faptul c n acelai timp ea ntrunete caracteristicile fiecrei categorii de tiine, ea oper$nd, aa cum a afirmat 6llenberger,Bcu concepte ce implic judeci de valoare +crim, vinovie, rspundere, pedeaps/care au semnificaii doar c$nd sunt aplicate n practic.5n privinta divizarii criminologiei in partea generala si speciala este de fapt oHdivizare a Cntregului Cn pri, seciuni i elemente componente care nu afectea" caracterul sau unitar.

Raportul criminologiei cu tiine uridice

a/ 7riminologia si dreptul penal - <eosebiri. <upa criteriul obiectului, dreptul penal are un obiect generic - criminalitatea si un obiect specific - triada infractiune, raspundere penala, sanctiune. 7riminologia urmareste, n planul

scopului imediat, prevenirea criminalitatii, umani"area formelor de reactie sociala, tratamentul delincventilor. <reptul penal are ca scop imediat apararea valorilor sociale fundamentale mpotriva criminalitatii. 7ele doua se deosebesc si n ceea ce priveste functiile si metodele folosite. - <ependenta. 7riminologia este dependenta de dreptul penal mai ales prin mprumutul de concepte* n procesul de creare a legii penale, de individuali"are a pedepsei etc. , criminologia influentea"a dreptul penal. b/ 7riminologia si dreptul procesual penal 1egislatiile procesuale moderne au suferit modificari si datorita influentei criminologiei. :tudiul reactiei sociale se concentrea"a asupra mecanismelor prin care se ajunge la dob$ndirea statutului de delincvent, mai ales n conditiile n care garantiile procesuale nu sunt respectate sau sunt minime. c/ 7riminologia si stiinta penitenciara - penologia stiinta penitenciara a avut ca obiect de studiu initial pedepsele n mediu nchis, fiind asimilata la nceputurile ei criminologiei. <atorita amplificarii si diversificarii sistemului sanctionator, denumirea a devenit improprie, fiind nlocuita cu cea de penologie. Multi autori optea"a pentru denumirea de drept e?ecutional penal, care ar acoperi ambele domenii. #n conceptia nord-americana, penologia a fost si este inclusa n criminologie. d/ 7riminologia si politica penala Prin finalitatea sa, criminologia si aduce o contributie esentiala la cunoasterea criminalitatii, la particulari"area principiilor de politica penala. Politica penala alaturi de dreptul penal definesc Ba?ulB n jurul caruia criminologia si desfasoara cercetarile. e/ 7riminologia si criminalistica 7riminalistica raspunde la ntrebarea BcineB, criminologia la ntrebarea Bde ceB. 7riminologia ofera criminalisticii date privitoare la personalitatea infractorilor, a victimelor, la mecanismele trecerii la act * criminalistica ofera date cu privire la relatia victima-infractor, date privind modurile de e?ecutare a diferitelor tipuri de infractiuni.

Raportul criminologiei cu tiine ne uridice

Raportul criminologiei cu sociologia&tat sociologia cat i criminologia utili"ea" acelai material de cercetare% raporturile dintre individ i societate.Criminologia este o tiin general despre criminalitate, despre faptele penale i autorii lor, iar sociologia este tiina tuturor faptelor umane, tiina care studia" totalitatea fenomenelor i realitilor sociale in dinamica lor.7riminologia utili"ea" metode specifice de investigare a fenomenului criminalitii i de reformare a delicvenilor iar sociologia utili"ea" metode proprii pentru cunoaterea i pre"entarea faptelor umane.Re"ult c, sociologia este o tiin ce are o sfer mai larg decat criminologia, raportul dintre aceste tiine fiind un raport de la intreg la

parte.7riminologia i sociologia sunt tiine complementare, ce se susin reciproc cu noiuni, concepte, principii, reguli i metodologii, dar sunt in acelai timp i tiine convergente, intrucat au un fel comun de stabilire a metodelor i a mijloacelor de combatere i de prevenire a faptelor infracionale. Raporturile dintre criminologie i statistic 'ntre criminologie i statistic e?ist o relaie de cone?iune, indispensabil cercetrii fenomenului criminogen.Statistica este tiina care folosete un sistem de msurare a fenomenului criminogen, a frecvenei i surselor provocatoare ale acestuia, prin utili"area unor concepte matematice. 6a de"vluie sursele privind latura cantitativ a criminalitii descoperite dar i semnalea" tendinele inc neobservate in acest sens.:tatistica furni"ea" criminologiei un cadru analitic care ii permite s compare procesul desfurrii fenomenului criminogen real cu elementele fundamentale ale comportamentului uman.<atele oferite de statistic stau la ba"a programelor de cercetare criminologic,contribuind la progno"area criminologic, la e?plicarea cau"elor criminalitii dintr-o anumit "on sau perioad de timp.<atele statistice ofer criminologiei informaii privind% dimensiunile fenomenului criminogen, frecvena criminalitii in timp i spaiu, numrul infractorilor i al victimelor, i"voarele criminalitii, costul luptei contra criminalitii, cuantumul prejudiciilor cau"ate i al celor recuperate, etc. Raportul criminologiei cu psihologiaPsihologia este tiina care studia" activitatea fenomenelor psihice care caracteri"ea" un individ sau o colectivitate. 6a studia" i descrie faptele psihice, sub raportul succesiunii i al coe?istenei lor, folosind metoda e?perimentului. Psihologia este tiina e?plicativ ce descrie tririle sufleteti i condiiile lor de producere, influenele legate de personalitatea fptuitorului, condiionarea lor cu procesele materiale, etc.7riminologia are ca obiect de studiu in abstracto, psihologia criminalului, strile emotive i comportamentul agresional, iar psihologia criminal studia" caracterul, aptitudinile i atitudinile delincventului, motivaia aciunilor sale i procesele mentale ce conduc la svarirea crimei!Criminologia si Biologia'

Metoda psi"ologic in criminologie

4eoriile psihologice i psihiatrice iau Cn calcul factorii situa situaionali i biologici, e?plic comportamentul infrac ional prin prisma rela e?plic infrac relaiilor dintre circumstan i caracteristicile biologice ale circumstane individului.7omportamentul infrac ional C i are originile Cn infrac personalitatea infractorului care repre"int repre"int setul comple? de Cnsu nsuiri emo ionale i de comportament care tind s r m I n relativ constante emo s r Cn func funcie de situa situaiile prin care trece individul% con contiin tiina deficitar deficitar, imaturitate emo ional , o copil rie inadecvat din punct de vedere emo ional copil inadecvat social, lipsa aten ateniei materne, etc. 4r s tura comun 4r comun a acestor teorii re"id re"id Cn centrarea e?plica e?plicaiei

cau"ale pe factorii psihologici. 7eea ce le diferen diferenia" ia" sunt modalitatea de abordare, metodele, tehnicile utili"ate i caracterul mai mult sau mai pu puin e?clusivist al determinismului psihologic.

Metoda sociologic in criminologie

@ociologia cauta regulile generale de evolutie a constiintei sociale in cadrul grupului social. !rin metoda sociologica se dezvaluie conceptele sociologice privind cercetarea vietii sociale prin individualizare dar si prin generalizare. ,etoda sociologica reprezinta o treapta preliminara folosita de criminologie pentru a stabili diferite tipuri de evolutie criminogena, producerea si evolutia criminalitatii, motivatii criminogene.

Metoda statistic in criminologie

@tudiaza fenomenele de masa ale societatii si ale statului, clasificandu-le prin retinerea elementelor fundamentale si indepartarea celor accidentale, mentinand numai ceea ce este reprezentativ si tipic. Criminalitatea este masurata prin factori principali de statistica. 6rice eveniment criminogen este luat in consideratie prin continutul sau infractionalE prin metoda statistica se traduce un fapt intr-un enunt abstract care cuprinde relatii de identitate, de egalitate sau de includere in sistemul criminogen.

coala clasic #beccarian$ i importana ei pentru de%voltarea criminologiei

Ecoala repre"int un curent, o micare tiinific, literar etc., care grupea" njurul ei un numr de adepi.F coal criminologic repre"int un mod de orientare ntr-un domeniu al criminologiei, n jurul cruia se grupea" un numr de adepi cu opinii asemntoare,dar nu neaprat identice.<enumirea corect a acestei teme este aceea de coal clasic a dreptului penal, deoarece problemele de criminologie erau re"umate la c$teva idei nt$lnite n lucrrile consacrate studiului dreptului penal.#n lucrrile de criminologie de la noi se admite c principalul ntemeietor alacestei coli este 7esare !eccaria, de aceea mai este denumit i coala beccarian,iar lucrrile recente admit c un rol important la ntemeierea ei l-a avut i filosofulengle" =eremG !entham. Acondamnat Cn special unele practici folosite precum9 pedeapsa capital, tortura, nchisoarea debitorului, ncarcerarea nainte de judecat, acu"aiile secrete, reinterpretarea legilor de ctrejudector .Bn alt reprezentant al acestei coli este =eremG !entham care sustine, la fel ca i!eccaria, ca% Hscopul pedepsei este de a preveni recidivismul i de a mpiedica pe alii de lacomiterea unor aciuni similare).

coala sociologic i importana ei pentru de%voltarea criminologiei

6mile <urIheim +2.3.-202>/H7riminalitatea este atIt de normal cIt i funcional i nu poate lipsi complet din nici o societate) abordarea sa privete structura societii i instituiile sale, cum ia natere infraciunea i cum ea este legat de funcionarea unei societi &'$ . Aee?istInd o societate Cn care indivi"ii s nu se abat mai mult sau mai puin de la tipul colectiv, este inevitabil ca unele dintre

aceste abateri s pre"inte caracter infracional. <efinind infraciunea, <urIheim susine c% 'nfraciunea este produsul e?istenei normelor* conceptul Hgreit) este necesar pentru a da sensul lui Hcorect). 6ste funcional i este o premi" pentru schimbarea social* pentru ca sentimentul colectiv s fie Cndeajuns de fle?ibil, s permit schimbri po"itive, trebuie de asemenea s permit schimbri negative - dac nici o schimbare nu este permis, societatea va deveni stagnant* 'nfraciunea ajut societatea s se pregteasc pentru asemenea schimbri* infractorul nu trebuie v"ut c o fiin uman complet inacceptabil, Hdimpotriv el joac un rol bine definit Cn viaa social* crima este unul din preurile pe care le pltim pentru libertate. Considera ca Cn geneza criminalitatii un loc important Cl au factorii sociali. Cei mai cunoscuti reprezentanti sunt #urJheim si =arde din cadrul scolii mediului social.#urJheim considera criminalitatea ca facInd parte din orice societate normala. Crima este, Cn opinia sa, necesara si utila. 7oloseste conceptul de anomie, pe care-l defineste ca fiind o stare obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste crize economice, razboaie$.=arde este autorul teoriei imitatiei, pe care o considera principala cauza a criminalitatii. Kn opozitie cu #urJheim, nu considera crima un fenomen normal al vietii sociale. !entru el, infractorul este un parazit Cn cadrul societatii.

Curentul psi"ologic i psi"iatric in criminologie

2. 7aracteri"are generala Kn aceasta orientare au fost grupate principalele teorii si conceptii a caror trasatura esentiala consta Cn centrarea e%plicatiei cauzale pe factorii psihologici. @unt e%aminate teorii e%treme, care reduc geneza crimei la psihicul individului, ca si variante nuantate, a caror linie de demarcatie Cntre orientarea biologica si sociologica este mai greu de trasat. 3. !erspectiva psihiatrica-psihanaliticaL @igmund 7reud Considera ca personalitatea individului are trei instante9 8ul constiinta de sine$, @upraeul constiinta morala$ si @inele instincte si tendinte refulate$. 8ul asigura echilibrul dintre instinctele si tendintele profunde ale individului si normele primite prin educatie. 8%istenta unor stari tensionale Cntre aceste trei instante duce la conflict, care se poate rezolva prin sublimare si refulare. #iferenta dintre infractor si noninfractor se situeaza la nivelul @upraeului si se datoreaza incapacitatii individului de a depasi comple%ul oedipian.7reud analizeaza si criminalul care comite infractiunea datorita comple%ului de vinovatie.L 5nfluenta psihanalizei asupra criminologiei Cercetarile criminologice ulterioare au fost influentate de psihanaliza lui 7reud. Ale%ander si @taub au analizat diferite tipuri de criminali prin prisma celor trei instante ale personalitatii. Alte cercetari au analizat o personalitate de tip nevrotic Cn opozitie cu o personalitate Cn conflict cu societatea. Astfel, se ajunge la concluzia ca infractorul ar fi victima unor conflicte interioare Cntre instinctele sale insuficient controlate de @upraeu si regulile de conduita din viata sociala.

L "eofreudianismul. Kn ultimele decenii s-a produs o schimbare importanta Cn abordarea personalitatii. Bn numar important de psihiatri resping ideea de om biologic siMsau acela de om psihologic, considerInd ca individul Csi controleaza comportamentul si are responsabilitatea actiunilor lui A. Adler, 8. 7romm, 2aG 1efferG$. 3. =eoria psihomoralaL 8tienne de ;reeff Considera ca personalitatea infractorului se structureaza de-a lungul unui proces lent de degradare morala a individului, care, Cn final, Cl conduce la comiterea actului criminal. Acest proces este denumit proces criminogen, Cn evolutia caruia se disting trei faze9- faza asentimentului temperat ia nastere ideea de crima$E- faza asentimentului formulat accepta comiterea crimei$E- faza trecerii la act, cInd accepta eliminarea victimei si Cn care individul trece printr-o stare periculoasa.L "oel ,aillou% =ransfera problematica personalitatii infractorului Cn sfera patologiei, asimilInd infractorul cu debilul mental, nevrozatul. Kn dezvoltarea personalitatii e%ista doua momente9 aparitia identitatii autentice si consecinta acesteia asupra motivatiilor individului. CInd apare un esec de identificare, consecinta este un dezechilibru psihic ce se e%prima prin delincventa din obisnuinta. ?. =eoria personalitatii criminaleL 1ean !inatel 2espinge diferenta de natura dintre infractor si noninfractor, considerInd ca Cntre acestia este o diferenta de grad. #e aceea, este necesar sa se evidentieze acele trasaturi psihologice care transforma asentimentul temperat Cn asentiment tolerat. 8ste de parere ca personalitatea criminala reprezinta o constelatie de trasaturi care apare ca o rezultanta, si nu ca un dat. Blterior, !inatel Csi revizuieste teoria si insista asupra caracterului dinamic al personalitatii criminale, care trebuie privita Cn miscare. #e asemenea, considera criminalitatea ca o maladie morala a Hsocietatii criminogeneH, caracterizata printr-o deteriorare a valorilor fundamentale. 4. 8valuare criticaL Aimite 8roarea acestei orientari consta Cn considerarea infractorului ca posesor al unei personalitati de un tip aparte, diferentiata ca natura sau grad de cea a noninfractorului. !e plan etiologic, eroarea consta Cn reducerea problematicii personalitatii umane la factorii de ordin psihologic. L Concluzie. ,ulte din conceptele freudismului, ca instantele personalitatii, simbolistica visurilor etc. , au intrat definitiv Cn vocabularul criminologic. Kn plan etiologic, se retine ca valoroasa ideea situarii cauzelor directe ale infractiunii la nivelul individului si al personalitatii sale. Acestei orientari i se datoreaza acumularea unui bogat material factual, care a permis sondarea universului psihic al infractorului, dezvaluind aspecte interesante cu privire la motivatia actului infractional, dinamica producerii acestuia etc

Cesare Lombroso ( creatorul criminologiei antropologice

5n urma efecturii unor e?amene antropometrice, medicale i psihologice asupra a 30-> delincveni, el a formulat ipote"aatavismului evoluionist , potrivit creia, caracterele omului primitiv pot apare la anumite persoane subforma unor Hstigmate anatomice) +malformaii ale scheletului i cutiei craniene, asimetrie bilateral,de"voltarea masiv a ma?ilarelor, anumite anomalii ale urechilor, ochilor, nasului, m$inilor ipicioarelor/. @lterior 1ombroso a lrgit aceast ipote" inclu"$nd degenerescena epileptic, precum ialte anomalii de natur fi"iologic, constituional i psihologic. 7$nd la o persoan sunt ntrunite maimulte anomalii, mai ales de natur atavic, acesta ar fi un criminal nnscut

, un individ cu puternicenclinaii criminogene, care nu pot fi neutrali"ate prin influena po"itiv a mediului +termenul de Hcriminalnnscut) nu a fost inventat de 1ombroso, ci de discipolul su, 6nrico ;erri/. 4otui, anomaliile amintite+ntre care insensibilitatea moral, vanitatea, incorigibilitatea/ nu presupun n mod necesar sv$rirea deinfraciuni, ci constituie doar o predispo"iie n acest sens, printr-un efect de daltonism moral.4otodat, el a e?pus o tipologie maicomple?, adug$nd, alturi de criminalul nnscut, tipurile pasional, epileptic, oca"ional i dinobinuin. :tudiile de psihiatrie pe care le-a efectuat l-au dus la conclu"ia unor similitudini ntrecriminalul nnscut i criminalul alienat, ntre ei apr$nd ca o categorie intermediar, nebunul moral.

Enrico )erri ( *ondatorul criminologiei sociologice

Aautorul Ci pune ntrebarea fireasc de ce n condiii e?ogene similare numai anumii indivi"icomit infraciuni.7onform opiniilor sale, rspunsul la aceast interogaie este acela c delictul este unfenomen comple?, cu determinare multipl, at$t fi"ico-social c$t i biologic, n modaliti i gradediferite n funcie de caracteristicile persoanei implicate, ale locului i timpului comiterii faptei penale.7u oca"ia celui de-al ' -lea 7ongres 'nternaional de &ntropologie 7riminal de la Jeneva +2.08/,;erri a pre"entat urmtoarea clasificare a factorilor criminogeni %-factori antropologici +endogeni/repre"entai n trei grupe % cei care in de constituiaorganic a infractorului, cei care corespund constituiei sale psihice i n ultimul r$ndcaracteristicile personale +v$rst, se? etc./Efactori fi"ici sau cosmo-telurici +climatul, natura solului, anotimpurile, condiiile atmosfericeetc./, care constituie o prim varietate de factori e?ogeni*-factorii mediului social % densitatea populaiei, familia, educaia, opinia public, produciaindustrial, alcoolismul, organi"area economic i politic etc.&cord$nd prioritate factorilor sociali, ;erri reliefea" faptul c acetia se regsesc mai ales n planulgeneral al fenomenului infracional. <e altfel, autorul a reformulat Hlegea saturaiei mediului) aparin$ndlui Kuetelet, elabor$nd Hlegea suprasaturaiei), conform creia orice fenomen social anormal, cum ar fir"boiul, revoluia, foametea etc., produce o cretere brusc a criminalitii. F dat cu epui"areaevenimentului n cau", criminalitatea revine la limitele sale Hnormale).

Ra*aele +aro*alo ( *ondatorul teoriei strii de pericol

<ove"i cu privire la e?istena unor trsturi specifice criminalilor provin i din partea lui +aro*alo, care, la data aceea, a susinut e?istena unei periculo"iti +(temibilita)/ criminale speciale la unii criminali. &ceasta provenea, pe de o parte, de la anumite trsturi psihice i morale care inspirau neincredere i team in conduita acestuia+comportri brutale, lips de mil, indisciplin grav/ i, pe de alt parte, de la felul de via care il duceau dup liberare+para"itism,

lips de munc, conflicte cu ali oameni/. <up aceste criterii, criminalul este o persoan care pre"int trsturi criminale, care arat o personalitate criminal, deosebit de personalitatea noncriminal. 6ste adevrat c, de data aceasta nu mai este o deosebire de natur, ci o deosebire cantitativ, o deosebire de grad. &a s-a ajuns la teoria personalitii criminale, repre"entat de criminologul france" ,! Pina

-eoriile biotipurilor criminale #Ernest .retsc"mer/ 0!S"eldon$

).8rnst >retschmer )...-)/+4$Kn cursul tratrii bolilor psihice a constat c e?ist o str$ns legtur ntre uneleboli psihice i tipurile morfologice ale bolnavului, pe de o parte, i caracterulacestuia, pe de alt parte.#n ba"a acestor observaii, a clasificat oamenii n patru grupe%a. tipul picnic, indivi"i corpoleni, dar scun"i, veseli, binevoitori i cu tendinspre infraciuni ce presupun viclenie +n special nelciuni/*b. tipul astenic , nali i slabi, calmi, energici, cu tendin spre infraciunimpotriva patrimoniului +furt, abu" de ncredere etc./*c. tipul atletic, au bun de"voltare a sistemului osteomuscular i tendin sprefapte grave +omor, t$lhrie/*d. tipul displastic, indivi"i cu di"armonii n de"voltarea corporal, iar subaspect psihic sunt debili mintal i schi"ofreni, cu tendin spre infraciuni privindviaa se?ual. ,.Lilliam :heldon 7riminolog american, mparte criminalii, n raport de cele trei foieembrionare, n trei categorii%a. tipul endomorf , cu corp scurt i gras, de"voltare bun a organelor interne*b. tipul me"omorf , competitiv i nemilos, cu musculatur puternic de"voltat*c. tipul ectomorf , nalt i slab, retras i imprevi"ibil.7onstatrile au fost fcute pe dou sute de delincveni minori, rein$nd c ceimai muli aparin tipului me"omorf, deci criminalitatea are cau"e biologice.

-eoria constituiei delincvente lui 1eningo di -ullio

7onfera o semnificatie mai larga decIt >inberg conceptului de constitutie, care ar cuprinde, pe lInga elementele ereditare si congenitale, si pe cele dobIndite, Cn special, Cn prima perioada a vietii. 5ntroduce conceptul de prag este folosit acest concept Cn cadrul conceptiei potrivit careia tendintele criminogene vor fi mai puternice la anumiti indivizi, determinIndu-i sa reactioneze la unii stimuli e%teriori diferit fata de altii, avInd praguri de reactie diferite$ si considera crima ca fiind o manifestare a inadaptarii individului la mediu.Constituia delincvent ar re"ulta dintr-o pluralitate de elemente +ereditare, congenitale, nnscute/ cedetermin tendinele criminogene, care ns nu duc n mod automat la sv$rirea de infraciuni, ci numaifavori"ea" ca un subiect s comit crima mai uor dec$t altul.@n concept important n teoria lui di 4ulio este acela de prag care repre"int nivelul de la caree?citaiile e?terioare l determin pe individ s comit actul infracional.&stfel, dac toi indivi"ii potpre"enta reacii antisociale, declanarea acestora nu este condiionat de o intensitate similar

astimulului. Pentru unii stimulul poate fi mai slab, pentru alii mai puternic. 7rima, asemntor concepieilui Minberg, ar repre"enta o manifestare de inadaptare social.&proprierea lui di 4ulio de determinismul po"itivist +pe care el l critic/ este evident, aceastasusin$nd te"a e?istenei unei constituii delincvente care separ infractorul de noninfractor

-eoria inadaptrii sociale lui Flof Minberg

7onsidera ca este nevoie sa se studie"e personalitatea individului pentru a se descoperi cau"ele care-l determina sa comita infractiuni. Pentru a desemna personalitatea, foloseste conceptul structura biologica actuala. 4eoria are doua variante% a/ varianta constitutionala - are la ba"a lucrarile psihiatrului suede" :jobring. 7onsidera ca factorii fundamentali ai constitutiei biopsihologice sunt% capacitatea, validitatea, stabilitatea si soliditatea. Kn raport de distribuirea acestora se realizeaza o clasificare a indivizilor supercapabil, supervalid, superstabil, supersolid etc.$. #e asemenea, un alt concept folosit de >inberg este acela de functie morala. b$ varianta patologica - include bolile mentale, tulburarile de inteligenta etc. , care determina o deficienta a functiei morale. Acorda prioritate factorilor biologici Cn etiologia crimei.

-eoria endocrinologic a criminalitii

=eoria endocrinologic susine n esen,c tulburrile glandelor endocrine +tiroida, epifi"a, hipofi"a, timusul, pancreasul, glandelesuprarenale, glandele se?uale etc./ constitue unul din factorii determinani cei mai importani ai criminalitii.Pende a reinut din tipologia lui 7. iola opo"itia anabolism- catabolism, deasimilare sau de cheltuire de energie, ca dominante n folosirea nutriaiei. ;iecare dinaceste caracteristici, au, dupa Pende, ca suport, i tonicitatea organico-metabolic,e?primat, mai ales, prin dominaiile hormonalgrandulare. Aumai c, fa de teoriaumorilor hippocratice, sistemul umoral modern este foarte vast i comple?. Pende s-areferit la funcionaliile dominante i convergene, i divergene ale tiroidei i paratiroidei, suprarenalelor, a glandelor genitale, ale timusului. 1a acestea, a adugatdominaia relativ de influen, mai accentuat, fie a sistemului nervos simpatic, fie acelui parasimpatic, cu funcionalitile lor specifice..6piniile autorilor din acest domeniu merg de la teza c factorii endocrine suntdecisive in gene"a crimei- admit$nd chiar c hoii i asasinii acionea" e?clusive datorit particularitilor funcionrii glandelor cu secreie intern- p$n la te"a unei intervenii pariale a factorilor endocrini n aceast gene"

-eoria criminologiei clinice

7onform e?plicaiilor date de =ean Pinatel n H1a criminologie), criminologiaclinic este o tiin cu caracter aplicativ, organi"at metodologic dup modelul cliniciimedicale i av$nd ca scop formularea unui avi" cu privire la individu criminal, careinclude un diagnostic, un

prognostic i un eventual tratament.7onceptul de ba" este noiunea de ba" de Hstare de periol) cu semnificaie de periculo"itate potenial a unui individ a crui stare mintal, pune n pericol ordinea public i securitatea persoanelor, justific$nd prin aceasta, luarea fa de individualrespectiv a unor msuri de internare ntr-un subiliment psihiatric pe timp nedeterminat.7riminologia clinic utili"ea" un evantai larg de investigaii, predominante fiindns cele de ordin medical +gradul de de"voltare fi"ic, starea activitilor endocrine,maladii i corelaia lor cu starea psihic a persoanei/, psihiatric +psihanali"a, cercetareatemperamentului, a impulsivitii, a reactivitii emoionale i depistarea bolilor de ordin psihic general/ i psihologic + teste psihologice, a particularitilor de temperament,trasturilor de caracter i evidenierea defectelor de personalitate/.7riminologia clinic recomand i unele msuri de profila?ie criminal%-castrarea n scopuri terapeutice, aplicabil delicvenilor se?uali i hoilor -e?tragerea chirurgical a poriunilor din creier presupuse ca Gone ce generea"agresivitatea-utili"area tranchili"antelor i antidepresivelor n ca"ul delicvenilor psihopai-practicarea psihanali"ei pentru nlturarea rbufnirii nclinaiilor infracionale-utili"rea narcodiagnosticului7riminologia clinic are merite incontestabile prin tendina ei de a studiacriminalitatea ntr-o vi"iune interdisciplinar

-eoria cromo%omului crimei

:tudiul microscopic al cromo"omilor a permis relevarea cariotipului, respectivformula cromo"omilor Cn cadrul celulei. Cercetarile Cn acest domeniu consemneaze?istena unor aberaii cromo"omiale la subiecii care au mai mult de un cromo"om N sauO n cariotipul lor. Pornind de la aceste realiti unii autori +!rodsIi, 20>5 P :heleG,20.3/ susin ca anomalia genetica, cum ar fi un e?tracromo"om, poate conduce laretardare mintala i la un comportament antisocial i criminal.Aceste anomalii cromozomiale constituie o predispoziie, dar nu o condiieobligatorie la comiterea unei infraciuni. 6?plicaiile ba"ate pe formula cromo"omial nu pot fi generali"ate.@-a stabilit ca frecvena acestei anomalii printre criminali este de 3 pana la 2- ori mai mare dec$t n r$ndul populatiei generale

-eoria *reudian a criminalitii

4eoria lui ;reud a fost elaborat n dou etape. #ntr-o prim etap, una din cele mai cunoscute ideiale acestei teorii a fost cea referitoare la incontient Hpartea invi"ibil a aisbergului, care formea" celmai larg i, ntr-un anume fel, cel mai puternic sector al minii noastre). &cesta este distinct de precontient care, dei n mod normal este similar incontientului, poate fi stimulat prin proceseleg$ndirii i deveni contient. 'ncontientul cuprinde toate impulsurile instinctive ale omului i memoria sarefulat +reprimat, alungat/ din sfera contientului n incontient, n mare parte provenind dine?perienele

traumati"ante din timpul copilriei timpurii. &ceasta nseamn c at$t g$ndurile omului, c$ti emoiile i aciunile sale sunt guvernate de fore ascunse n procesele memoriei sale i care pot fi scoasela iveal printr-o tehnic special numit psihanali". #n vi"iunea lui ;reud,pulsiunile incontienterepre"int factorul determinant al vieii psihice. 'ncontientul, precontientul i contientul suntconcepute de ;reud ca nite entiti autonome ntre care impulsurile circul pe vertical, ascendent idescendent.@lterior, ;reud i-a mbuntit teoria, propun$nd o nou structurare a psihicului uman. 7ea de-adoua clasificare freudian se refer la personalitate i cuprinde 6ul, :upereul i :inele. 6ul+6go/ repre"int contiina de sine, nucleul personalitii, n alctuirea creia intr cunotinelei imaginea despre sine, precum i atitudinile contiente sau incontiente despre cele mai importanteinterese i valori.:upereul+:uper-6go/ este contiina moral i constituie e?presia e?istenei individului n mediulsocial, purttorul normelor etico-morale i al regulilor de convieuire social. :upereul este achi"iiarecent i relativ fragil a individului, de"voltat n conformitate cu normele i nivelul socio-cultural alcomunitii din care face parte.Ascut din incontient, ca i 6ul, :upereul constituie un triumf al elementului contient, element caredevine cu at$t mai evident cu c$t omul este mai matur, mai sntos i mai elevat sub aspect social.:inele+'d/, una din cele trei entiti ale personalitii, constituie un comple? de instincte i tendinerefulate, care are caracter apersonal i nu este trit n mod contient. 6l constituie polul pulsional alpersonalitii, depo"itar al tendinelor instinctive predominant se?uale i agresive+e?presie ainstinctelor vieii i morii/,care pune organismul n tensiune . :inele este considerat ca o componentbiologic a personalitii, repre"entant al influenelor ereditare, re"ervorul energiei psihice, e?ponent allumii interioare i a lumii subiective. 4otui i condiiile socio-morale ajung s se integre"e sinelui. <upcum spune ;reud, :inele este o Hrealitate psihic adecvat) care nu are ns contiina realitii obiective.<in aceast sumar trecere n revist a rolului jucat de cele trei entiti ale personalitii re"ult c6ul este e?pus atacurilor din partea celor dou puteri, ostile i incompatibile% pulsiunile instinctive ale:inelui i cen"ura e?ercitat de :upereu. #n mod natural, 6ul ncearc s echilibre"e raportul dintrepulsiunile instinctive i contiina moral a individului, d$nd o form acceptabil dorinelor :inelui, astfelnc$t s le fac mai acceptabile pentru :upereu, ntr-un proces numit sublimare. #n cele mai multe ca"urisublimarea va reui, reali"$ndu-se o conciliere a celor dou fore oponente, ceea ce conduce la o anumitstabilitate psihic a individului. 6chilibrul se poate obine, temporar, i prin deturnarea de la scopul iniiala impulsurilor transmise de :ine, n vederea eliberrii energiilor latente +e?.% prin sport/, n cadrul unuiproces de compensare.7$nd sublimarea i

compensarea nu reuesc s produc echilibrul necesar, :upereul utili"ea"represiunea, determin$nd refularea n incontient a instinctelor nedorite, unde vor rm$ne p$n c$nd vor gsi o oca"ie s erup n mod necontrolat, nltur$nd barierele impuse de 6u i :upereu. &ceste rbufniriale :inelui pot lua forme dintre cele mai diferite, de la cele benigne +e?.% ticurile verbale, de gestic oricomportamentale/ p$n la manifestrile periculoase, violente.#n concepia lui ;reud, diferena dintre infractor i noninfractor s-ar situa la nivelul :upereului.Pulsiunile organice antisociale , tendinele infracionale, ar fi pre"ente la toi indivi"ii, dar rm$n ascunsen procesele profunde +Habisale)/ ale personalitii acestora, fiind controlate i stp$nite pe msurade"voltrii i trecerii la fa"a adult de ctre 6u, care se desv$rete n permanen, datorit e?perienelor succesive acumulate precum i prin structurarea :upereului.;reud insist asupra faptului c entitatea psihic vinovat de comportamentul antisocial este:upereul, n funcie de tipul de structurare al acestuia, care ar putea fi interpretat astfel%a/insuficienta structurare a :upereului permite acceptarea nedifereniat a instinctelor itendinelor abisale cu caracter antisocial, cen"ura moral fiind abolit din necunoatere, nepricepere,indiferen ori lips de maturitate social. &cesta este motivul pentru care, de altfel, infractorii minori sebucur de un tratament penal atenuat*b/ structurarea negativ a :upereului sugerea" e?istena unei personaliti profund antisocialecare, n timp, a asimilat norme i valori total opuse celor general acceptate de societate. Principala lor caracteristic, alturi de agresivitate, este indiferena afectiv, lipsa de sensibilitate fa de suferinauman.c/ structurarea aberant a :upereului sugerea" constituirea unei contiine morale e?tremiste.&cest tip de :upereu are drept caracteristic faptul c indivi"ii asimilea", iniial, norme sociale po"itive,din categoria celor dominante n societate. @lterior, ajung s considere drept absolute adevrurile relativeconfigurate de normele respective i s nege valoarea oricror alte adevruri posibile. <in aceastcategorie fac parte at$t fanaticii de toate nuanele. :upereul fanatic se formea" n conte?tul unor situaiide frustrare cu ba" divers +rasial, etnic, politic sau religioas/. Repre"entanii fanatici ai unei cau"esufer o diminuare a propriului 6u care se contopete ntrun 6u colectiv, adesea nebulos i absurd, careutili"ea" devi"a Hdistruge pentru a salva).:upereul este cel care dictea" 6ului, acesta din urm supun$ndu-se, sau nu, ordinului de a controlai stp$ni pulsiunile :inelui.6uarea tentativelor de sublimare ori de compensare a conflictelor interioare ale individului pot conduce la o inadaptare a celui n cau" i, n final, pot determinatrecerea la actul infracional.#n clasificarea pe care psihanali"a o face infractorilor un loc important l ocup criminalul care asv$rit infraciunea datorit comple?ului de vinovie 7omple?ul de vinovie ar favori"a comitereacrimei n momentul n care acest sentiment ar atinge un grad at$t de nalt nc$t

devine insuportabil, astfelnc$t pedeapsa este ateptat ca o eliberare. #n acest mod este e?plicat faptul c unii infractori iHsemnea") crima, pentru a fi c$t mai repede descoperii

-eoria comple2ului de in*erioritate lui 3l*red 3dler

&dler este un medic psihiatru german, .6l adescris comple?ul de inferioritatecare este nt$lnit la majoritatea persoanelor i se poate e?teriori"a prin dou modaliti diferite, dup cum condiia deinferioritate este sau nu este depit.7onceptul de inferioritate este un concept relativ, deoarece orice persoanpoate fi inferioar alteia ntr-un domeniu +artistic, sportiv, al frumuseii etc./, dar poate fi superioar n alte domenii de comparai. 7omple?ul de inferioritate este descris ca fiind starea psihic n care se afl opersoan cuprins de dorina de a-i depi condiia proprie n conte?tul unor relaiide compensare i supracompensare. 7$nd individul devine contient de carenelesale, ncearc s le compense"e, ajung$nd, uneori, la supracompensare.!ersoanele dominate de comple%ul de inferioritate pot alege calea sv$ririiunor fapte penale, pentru c, reuind s atrag, n acest mod atenia opiniei publiceasupra lor, vor compensa psihologic propria inferioritate.

-eoria psi"omoral lui Etienne de +ree**

7onsider c personalitatea infractorului se structurea" de-a lungul unui proces lent de degradare moral a individului care, n final, l conduce la comiterea actului criminal. &cest proces este denumit proces criminogen n evoluia cruia se disting trei fa"e% - fa"a asentimentului temperat +ia natere ideea de crim/* - fa"a asentimentului formulat +accept comiterea crimei/* - fa"a trecerii la act c$nd accept eliminarea victimeii n care individul trece printr-o stare periculoas.

-eoria personalitii criminale lui =ean Pinatel

Respinge diferena de natur dintre infractori noninfractor consider$nd c ntre acetia este o diferen de grad. <e aceea, este necesar s se evidenie"e acele trsturi psihologice care transform asentimentul temperat n asentiment tolerat. 6ste de prere c personalitatea criminal repre"int o constelaie de trsturi care apare ca o re"ultanti nu ca un dat. @lterior, Pinatel i revi"uiete teoriai insist asupra caracterului dinamic al personalitii criminale care trebuie privit n micare. <e asemenea, consider criminalitatea ca o maladie moral a Bsocietii criminogeneB caracteri"at printr-o deteriorare a valorilor fundamentale.

coala ecologic de la C"icago

<e o mare audien n anii Q,--Q5- s-au bucurat teoriile inspirate de orientarea ecologic a colii din7hicago, conform creia, orice element, indiferent de natura sa +animal-vegetal, biologic-psihologic etc./din momentul n care intr n relaii cu alte elemente este susceptibil de a

fi implicat ntr-o relaie cau"al.#n aceeai manier, relaia dintre om i societate este e?aminat prin intermediul particularitilor ecologice. Metodele teoretice ale colii ecologice de la 7hicago au fost populari"ate de DenrG McMaG,7lifford R.:haR i ;redericI 4hrasher.#ncerc$nd s e?plice cau"ele criminalitii n marile concentraii urbane n care proporia imigranilor era ridicat, 7.R.:haR i D.<. McMaG au fcut o analogie ntre grupurile de imigrani i speciile de plante care ncearc s supravieuiasc pe un pm$nt ostil* n aceeai manier, imigranii ncearc ssupravieuiasc apel$nd la forme de adaptare impuse de viaa concret.&utorii au evideniat e?istena unor corelaii ntre delincven i perturbrile sociale n "onele dedeteriorare moral+caracteri"ate prin srcie, omaj, condiii de munc nefavorabile, nvm$ntde"organi"at etc./. <elincvena apare astfel ca un fenomen de respingere, specific cartierelor srace,repre"entanii colii din 7hicago formul$nd conceptul de "on criminogen specific 'ntroduc$nd o nou variabil - ecologia urban - n studiul criminalitii, repre"entanii coliiecologice au deschis calea unei ntregi generaii de criminologi care s-au concentrat asupra determinriicomportamentului delincvent de ctre factorii sociali. &ceste teorii au determinat reacii po"itive n sferapoliticii penale, concreti"ate n reali"area unor programe speciale de prevenire a criminalitii, programecare s-au e?tins p$n dup cel de-al doilea r"boi mondial.

-eoria lui Emil 4ur5"eim

@ustine ca criminalitatea este un fenomen normal pentru orice societate ,ea uneori poate fi benefica pt societate daca nr.actelor criminale nu depasesste un anumit nivel.Argumentele sociologului francez sunt9-criminalitatea duce la unirea societatii in lupta cu inamicul internE-necesitatea aparatului statal de contracarare a criminalitatii duce la aparitia unor noi locuri de muncaE-necesitatea luptei cu criminalitatea sporeste cererea in domeniul mijloacelor de protectie balon de gaz ,semnalizare,agentii de securitate privaste$-accelereaza progresul tehnico-stiintific din domeniul protejarii populatiei contra actului criminal.=eoria lui #urJheim este foarte populara in tarile cu sistemul angloamerican.Criminalitatea din tarile repecrive vb nu de luipta inpotriva criminalitatii dar de controlul asupra ei.6 alt contribuie valoroas n planul anali"ei criminologice este repre"entat de elaborarea de ctre<urIheim a conceptului de anomie+de la grecescul a nomos- fr norme/, care desemnea" o stareobiectiv a mediului social, caracteri"at printr-o dereglare a normelor sociale, datorit unorschimbri brute+r"boaie, revoluii, cri"e economice etc./. #ntruc$t nici o fiin uman nu poate fifericit dac nu e?ist un echilibru ntre nevoile sale i posibilitile de a le satisface, iar dereglareasocial determin de"echilibrul, poate s apar fenomenul de suicid,dar i comportamentul infracionalal oamenilor, la ba"a cruia ar sta determinismul social i nu predispo"iiile psihologice ale individului.

-eoria asociaiilor di*ereniale lui Ed6in Sut"erland

7onform teoriei sale, comportamentul delincvent se Cnva printr-un

proces obinuit de comunicarecu alte persoane, n cadrul unor grupuri. 6l se dob$ndete prin asocierea cu indivi"i care aprecia"favorabil acest comportament i prin i"olarea +diferenierea/ de persoanele care l aprecia" defavorabil.&stfel, Hasociaia difereniat a unei persoane cu diferii indivi"i) ar sta la ba"a actului infracional.Preluarea teoriei Himitaiei) de la Jabriel 4arde este evident. 6ste adevrat c omul are o tentaiee?traordinar de a imita, mai ales la o v$rst t$nr i cu preponderen comportamentele negative, care lpun n conflict cu grupul din care face parte +din spirit de frond, pe ba"a unui comple? de inferioritate oridin alte motive/. :utherland arat c, dac asocierea cu modelele criminale este mai timpurie, Hnvarea)se produce mai repede, mai ales dac Hmodelul) are un Hprestigiu) deosebit. H&sociaiile difereniate)apar pe fondul unor conflicte socio-culturale care stau la ba"a proceselor de"organi"rii sociale.7ontinu$nd linia de g$ndire a lui <urIheim, :utherland a integrat studiul comportamentuluiinfracional n studiul sociologic al oricrui tip de comportament. Prin asocierea pe care a fcut-o ntre cultura criminal i cultura societii globale, el a reuit s identifice forme de criminalitate care scpau desub incidena legii penale +Rhite collar crime criminalitatea Hgulerelor albe)/.4eoria lui :utherland a fost criticat pentru c nu clarific dou probleme fundamentale%- care este, totui, originea criminalitii, ntruc$t aceasta trebuie s fi e?istat nainte s fi fostnvat pe calea Hasociaiilor difereniate)*- din ce cau" numai anumii indivi"i nva comportamentul infracional.

-eoria invrii lui +abriele -arde

6laborata de 6dRin :utherland, teoria Qasociatiilor diferentiateQ este una din teoriile repre"entative ale curentului culturalist. 7onsiderat a fi fondatorul criminologiei sociologice nord-americane, :utherland elaborea"a o teorie comple?a, propunand o abordare multifactoriala a criminalitatii, privita ca un fenomen socio-cultural. 7onform teoriei sale, comportamentul delincvent se invata printr-un proces obisnuit de comunicare cu alte persoane, in cadrul unor grupuri. 6l se dobandeste prin asocierea cu indivi"i care aprecia"a favorabil acest comportament si prin i"olarea +diferentierea/ de persoanele care il aprecia"a defavorabil. &stfel, Qasociatia diferentiata a unei persoane cu diferisi indivi"iQ ar sta la ba"a actului infractional. Preluarea teoriei QimitatieiQ de la Jabriel 4arde este evidenta. 6ste adevarat ca omul are o tentatie e?traordinara de a imita, mai ales la o varsta tanara si cu preponderenta comportamentele negative, care il pun in conflict cu grupul din care face parte +din spirit de fronda, pe ba"a unui comple? de inferioritate ori din alte motive/. :utherland arata ca, daca asocierea cu modelele criminale este mai timpurie, QinvatareaQ se produce mai repede, mai ales daca QmodelulQ are un QprestigiuQ deosebit. Q&sociatiile diferentiateQ apar pe fondul unor conflicte socio-culturale care stau la ba"a proceselor de"organi"arii

sociale.

-eoria con*lictului de cultur lui -"orsten Sellin

!rincipala premisa este aceea ca normele juridice penale sunt e%presia normelor culturii dominante in societate. 5nsa, intr-o societate eterogena, diversificata, e%ista mari diferente culturale, cum ar fi acelea intre localnici si imigranti, bogati si saraci, intre grupuri si subgrupuri sociale. Conflictele culturale apar fie prin introducerea unor valori, norme si obiceiuri straine intr-un sistem inchis, fie prin schimbarile de ordin social inevitabile in interiorul sistemului. Comportamentul delincvent apare pe fondul conflictului real sau imaginar intre normele si valorile pe care le-a insusit o persoana si normele si valorile dominante in societate. Ca e%emplu, @ellin citeaza cazul unui tata sicilian din "eN 1erseG. Acesta a ucis un tanar de )+ ani care ii sedusese fiica si s-a aratat e%trem de surprins la arestarea sa, deoarece el Oaparase onoarea familiei sale intr-o maniera traditionalaOAutorul considera ca e%ista o relatie direct proportionala intre numarul de contradictii culturale si rata delincventei. =eoria lui @ellin a dat nastere la interpretari tendentioase, chiar rasiste, cu privire la criminalitatea imigrantilor si a populatiei de culoare din @.B.A.

-eoriile stigmati%rii
=eoria interactionismului social sau teoria stigmati"arii are ca promotori pe D.:.!ecIer +20.3/, ;.4annenbauman, 6.1emert etc. si incearca sa dea o noua e?plicatie fenomenului criminal. 7onform teoriei interactionismului social, fenomenul criminalitatii este re"ultatul interactiunii dintre doua categorii de factori sociali% activitatea nonconformista a unor persoane, pe de o parte, si activitatea grupurilor sociale dominante, pe de alta parte, care reactionea"a, atribuindu-le celor din prima categorie pecetea comportamentului infractional si, totodata, ii stigmati"ea"a ca infractori. 7a o consecinta a acestor operatii de Hdenumire) sau Hetichetare), indivi"ii in cau"a sunt marginali"ati, fiind respinsi in e?teriorul grupului social. 7a urmare a acestei reactii sociale si a stigmati"arii, la persoanele in cau"a apare o contrareactie de natura psihica, o re"istenta, care le determina sa-si asume rolul atribuit, cel de infractori. Repre"entantii acestei teorii sustin ca infractionalitatea nu isi are i"vorul in realitatea obiectiva, in conditiile concrete de e?istenta a persoanelor in cau"a, ci in contrareactia psihica negativa pe care infractorii primari o au fata de reactia sociala, prin care ei sunt etichetati ca infractori, sunt stigmati"ati ca atare. &ceasta contrareactie care se materiali"ea"a intr-o atitudine de re"istenta, de ignorare sau de negare fata de modelele de conduita din viata sociala perseverea"a, in continuare, in sfera infractionala +@rsa, 2009/.

Structura social i anomia #teoria lui Robert .ing Merton$

7ea mai cunoscuta dintre Qteoriile tensiunilor socialeQ apartine lui R.M.Merton si este intitulata teoria anomiei sociale . Merton a adaptat conceptul de anomie al lui <urIheim la conditiile

societatii americane, conferindu-i sensuri noi. 7onceptul lui <urIheim, asa cum am aratat, se referea la o anumita lipsa a normativitatii sociale determinata de conflicte majore +ra"boaie, revolutii, cri"e economice/ ori de catastrofe naturale. 'n aceste conditii, structura sociala devine anomica, tinde spre de"integrare, pentru a se restructura pe ba"e noi. 'n acest sens, anomia este o proprietate a structurii sociale si nu a individului. 7onform teoriei lui Merton, anomia este transferata individului sub forma frustrarii sociale. Frdinea sociala este stabila atunci cand e?ista un echilibru intre scopurile ce urmea"a a fi atinse si mijloacele disponibile pentru a le atinge. 7and echilibrul se rupe, isi face aparitia de"organi"area sociala. <eci, anomia se naste ca re"ultat al tensiunii dintre scopuri si mijloace.7riminalitatea repre"inta reactia individului fata de neconcordanta dintre scopurile vehiculate si valori"ate la nivelul societatii si mijloacele permise pentru a le reali"a. Pentru a putea atinge aceste scopuri, individul recurge adesea la mijloace ilicite. Merton arata ca, in societatea nordamericana se ignora, in majoritatea ca"urilor, daca anumite obiective pot fi atinse pe cai legitime. 7u atat mai mult, tinerii apartinand grupurilor defavori"ate sunt supusi drumului spre delincventa.'nsistand asupra faptului ca infractionalitatea este determinata de conditiile sociale si nu de trasaturile psihice ori biologice ale individului, Merton, alaturi de :haR, McMaG, :ellin si Miller, a influentat considerabil strategiile americane de prevenire a criminalitatii in a doua jumatate a secolului NN.<esi este credibila, teoria lui Merton nu reuseste sa e?plice de ce, totusi, numai unii dintre indivi"ii aflasi in stare anomica se angajea"a in savarsirea de fapte antisociale in timp ce altii se conformea"a normelor in vigoare. &ceasta teorie apartine criminologului american 4ravis Dirschi, autorul lucrarii Q7auses of <elinCuencGQ, aparuta in anul 2080. Dirschi considera ca toti oamenii sunt pretabili sa incalce legea penala, dar cei mai multi dintre ei se tem ca un comportament ilicit ar putea conduce la o afectare ireparabila a relatiilor cu grupul si institutiile sociale de care apartin +prieteni, parinti, vecini, colegi, scoala, loc de munca etc./. 6?ista deci o legatura sociala +social bound/, un sentiment al apartenentei la o anumita comunitate umana, care il impiedica pe individ sa comita fapte reprobabile. 7onform opiniei autorului, legatura sociala include urmatoarele aspecte % a/ &tasamentul. &cceptarea normelor sociale si de"voltarea constiintei sociale individuale depinde de atasamentul si grija fata de alte fiinte umane. &tasamentul fata de parinti este cel mai important. 'n lipsa lui este foarte putin probabil ca un individ sa-si de"volte sentimentul de respect fata de vreo alta autoritateS>>T. b/ Respectul si acceptarea scopurilor +obiectivelor/ conventionale ale societatii globale. c/ 'mplicarea. 7a urmare a participarii hotarate la activitatile sociale

-eoria legturii sociale lui -ravis 7irsc"i

po"itive ramane prea putin timp pentru comiterea faptelor antisociale. d/ 7redinta in validitatea regulilor morale si sociale. 4eoria lui Dirschi a re"istat la numeroase cercetari e?perimentale +empirice/. 7el mai important studiu in aceasta directie a fost intreprins de Michael Dindelang in anul 20>5. 7ercetarile sale, efectuate in scolile din AeR OorI, au identificat o singura abatere de la teoria lui Dirschi in materia atasamentului fata de parinti, care ar determina o tendinta spre infractionalitate si nu spre respectarea legii penale.

-eoria oportunitii di*ereniate lui Ric"ard Clo6ard i Llo8d 9"lin

&ceasta teorie apartine criminologilor americani Richard 7loRard si 1loGd Fhlin care, in lucrarea Q<elinCuencG and FpportunitGQ +<elincventa si oportunitate/, au anali"at domeniul Qsubculturilor delincventeQ. &utorii sustin ca in societate e?ista numeroase subculturi delincvente independente. QF subcultura delincventa este aceea in care anumite forme ale activitatii infractionale sunt cerinte esentiale pentru performanta si castigarea rolului dominant in cadrul grupuluiQS>9T. Au toate actele ilicite sunt comise de tineri care fac parte din aceste subculturi, dar cele mai multe sunt, afirma cercetatorii. 'deea centrala a acestei teorii este inclusa in conceptul de oportunitate +oca"ie/ diferentiata. 7loRard si Fhlin sunt de acord cu Merton ca indivi"ii care au esuat sa obtina succesul in societatea conventionala vor cauta +inova/ noi cai pentru a-l atinge. &ceia dintre ei care se vad lipsiti de sansa reusitei prin mijloace legitime vor adera la subcultura delincventa. Participarea in aceste grupuri orientate antisocial le ofera prilejul +oportunitatea/ sa obtina succesul personal si satisfactie ca urmare a aprobarii si gratitudinii acordate de ceilalti membri ai grupului subcultural. Fdata intrati in grupul delincvent li se ofera, de asemenea, si prilejul +oportunitatea diferentiata/ de a obtine si succesul economic pe care si l-au dorit, prin implicarea in activitatile antisociale ale crimei organi"ate. &stfel, in functie de mijloacele utili"ate, oportunitatile de a obtine succesul economic si social pot fi diferentiate +licite si ilicite/. 7loRard si Fhlin nu se limitea"a insa la aceste oportunitati traditionale. 6i anali"ea"a procesele de diferentiere inclusiv in cadrul grupurilor subculturale, in care indivi"ii se stratifica in functie de calitatile personale +forta, inteligenta, abilitate/ astfel incat oportunitatile ilicite se modifica in functie de QstatutulQ fiecarui individ. :tructurile care optea"a pentru QreusitaQ prin mijloace ilegitime sunt diferentiate de autor in trei QmodeleQ de subculturi delincvente % modelul criminal, modelul violent si modelul i"olat. Aumita si Qteoria esecului socialQ, lucrarea celor doi criminologi americani este considerata drept una dintre cele mai comple?e teorii criminologice de inspiratie sociologica. 1imitele sale constau, totusi, in anali"a oarecum superficiala pe care autorii o fac cau"elor generale ale

criminalitatii si modului de interactiune intre subculturile delincvente si societatea globala

-eoria criminali%rii lui 3ustin -ur5

5n aceata teorie el neaga conceptia privind criminaliozarea sau transformarea individului in criminal ca o urmare a propriului sau comportament.8A e%amineaza criminalitatea ca un statut dobindit in cadrul inteactiunii dintre acei care elaboreaza,interpreteaza si aplica normele penale si populatia.B" eliment important introdus in teoria sa este notiunea de putere politica si sociala.Criminalitatea este o reflectare a luptei pentru putere,in procesul careia anumite grupe sociale reusesc sa fi%eze normele si valorile lor in lege iar incalcarea acesteia,astfel,cade sub incidenta definitiei de fapta pedepsita in mod penal..!ersoanele care comit asemenea infractiunii apartin acelor grupe care nu detin puterea.Criminalitatea este rezultatul interactiunii sociale si reflecta modelul deviant al comportamentului,varietatea acestuia ,precum si relatiile intre oamenii ce contacteaza unul cu altul,unii ca detinatori ai puterii politice,altii fiind fiind lipsiti de putere..5ncepind cu anul )/*?,s-a constitui un nou curent in cadrul teoriilor conflictuale,curent cunoscut sub denumirea de criminologie radicala,critica sau noua criminologie.2adicalistilor le apartine multiple concluzii prin care sunt demascate diferitele aspecte ale inechitatii sociale in societatea burgheza.

Ideile criminologiei critice

-Actul deviant ar fi rezultatul unei stari conflictuale intre individ si structurile sociale si economice ,iar infractiunea ar reprezenta actul politic prin care delicventul isi e%prima refuzul fata deorganizarea sociala e%istenta.-Contradictia principala a capitalismului-intre munca si capital,iimentiona ca clasa marilor proprietari utilizeaza dominarea sa ca un instrument de dirijare a societatii.2ealitatea criminala din societate se bazeaza pe determinarea faptelor infractionale si noninfractionale.5nfrsctionale sunt considerate faptele ce contravin intereselor claselor care domina in economie.-Clasa care domina incrimineaza orice comportament care contravine intereselor sale.

-eoria criminologic mar2ist

Aa baza acestei teorii stau mai multe idei ca9reactia la actul infractional este pedeapsa aplicata de ce care detin puterea politica,infractiunile sunt acte antisociale care care afecteaza clasa dominantaEin orice societate bazata pe dominatia unei clase sociale dreptul penal va apara interesele acesteiaEsistemul capitalist caracterizat printr-o competitie e%trema,este mentinut mai degraba prin prin forta decit prin consensEca o consecinta a sistemului capitalist ,omul devine mai egoist si mai capabil sa comita infractiuniEdesi sistemul capitalist indeamna fara discriminare pe omenii sa comita infractiuni,numai cei din paturile sociale inferioare vor fi sanctionatiEcrima este rezultat al saraciei Esistemul economic acutizeaza problemele individuale ale oamenilor determinind cresterea disponibilitatii in favoarea comiterii faptelor antisocialeEdaca bogatia sociala ar fi restribuita in conformitate cu nevoile fiecaruia,criminalitatea reziduala ar dispare si se vor comite numai infractiuni determinate patologic.5n centrul atentiei diferitor curente mar%iste se afla activitatea structurii economice si activitatea controlului social.

Nivelul criminalitii i metodica determinrii acestuia

'n diferite epoci, in diferite ri, e?istau sisteme de infraciuni diferite din punct de vedere al gravitii. Fmenirea, consecvent i cu mare precauiune, s-a apropiat de necesitatea stabilirii ierarhiei, pornind de

la pericolul social al atentatelor criminale. &st"i sun naiv afirmaiile c clcarea in picioare a umbrei faraonului este cea mai grav infraciune. Muli au propus ca anume omorul s fie considerat drept cea mai grav infraciune, ins legiuitorii, pin in pre"ent, n-au acceptat aceast condiie. 'n literatura de specialitate, criminalitatea este caracteri"at de trei indici de ba"% nivelul, structura i dinamica. Nivelul criminalitii este o caracteristic cantitativ exprimat prin suma crimelor svirite i a persoanelor ce le-au comis, precum i prin coeficieni sau indici relativi ai criminalitii. Menionm la fel c, in practic, pentru caracteristica cantitativ a criminalitii se utili"ea" combinarea a dou noiuni% starea i nivelul criminalitii. Starea criminalitii repre"int numrul infraciunilor svirite i al persoanelor ce le-au comis, pe un anumit teritoriu intr-o perioad de timp stabilit. Nivelul criminalitii repre"int valoarea determinat din numrul total de infraciuni svirite pe un teritoriu determinat intr-o perioad de timp stabilit, raportat la numrul e?act de populaie, spre e?emplu la 2.---, 2-.--- sau 2--.---. :tarea criminalitii este determinat de indicele absolut, adic de numrul general al infraciunilor, inregistrate intr-o perioad de timp determinat i pe un teritoriu stabilit, sau de numrul total al infractorilor care au comis aceste infraciuni. :pre e?emplu, pe teritoriul Republicii Moldova, pe parcursul anului 200. au fost inregistrate 3 .!"# infraciuni, svirite de !$.!#3 de infractori.

Noiunea i trsturile criminalitii

Criminalitatea este un eliment negativ socio-juridic si istorico-evolutiv care reprezinta in sine un sistem de infr savirsite intr-o anumita perioada de timp pe un anumitteritoriu.Caracterul social,presupune ca criminalitatea este un fenomen social si se supune tuturor regulilor privind e%istenta alteor fenomene socialeECaracterul juridic presupune ca acesta este formata numai din fapte prejudiciabile care la etapa actuala sunt prevazute de codul penalECaracterul istorico-evolutiv nu este un fenomen constant,schimbarile sociale aduc si schimbari in aprecierea juridicaECaracterul sistematc este un sistem cu organizare interioara care interactioneaza cu alte sisteme ca societatea,statul ,economia

Structura criminalitii
criminalitii concepem fie un anumit tip de infraciune +omor, jaf, furt etc./, fie un anumit tip de criminalitate +criminalitatea recidivitilor, criminalitatea organi"at, criminalitatea minorilor etc./, fie oricare alt unitate a totalitii n funcie de aspectul sub care cercetm structura acestei totaliti. 'ar corelaia dintre aceste elemente are un caracter de influen reciproc, adic al unei interaciuni. Prin structura criminalitii nelegem dispunerea elementelor criminalitii unul fa de altul i corelaia dintre acestea. Prin element al &a cum s-a menionat structura criminalitii poate fi repre"entat dup tipurile de infraciuni, tipurile de criminalitate, precum i dup gravitatea infraciunilor, vrst, se?, capitolele Prii speciale a 7odului penal +gen de infraciuni/ etc.% prim clasificare a crimelor se face in funcie de obiectul acestora +unii autori utili"ea" conceptul unghiurilor

de vedere/, mai e?act dup relaiile +valorile/ sociale care sunt le"ate sau violate printr-o aciune ilicit. :ub acest aspect, structura criminalitii este compus din% 2/ @niti de spaiu +spre e?emplu, sectoare, localiti, raioane/* ,/ uniti de timp +spre e?emplu, luni sau ani/* 5/ tipuri de infraciuni +spre e?emplu, infraciuni contra vieii i sntii persoanei, infraciuni privind viaa se?ual etc./* 9/ feluri de infraciuni +spre e?emplu, furt, jaf, omor, viol etc./. & doua clasificare a crimelor se face in funcie de elementele constitutive ale infraciunii% 2/ <up latura obiectiv +infraciuni comise prin aciune sau inaciune* consecinele i pericolul social etc./* ,/ dup latura subiectiv +infraciuni comise cu intenie sau impruden, cu motiv sau fr motiv, cu scop sau fr scop etc./. & treia clasificare a crimelor se face in funcie de subiectul care a comis crima +infractorul/, cu toate problemele pe care le implic e?aminarea faptelor penale svirite de acetia% 2/ 'nfractori minori, femei, recidiviti etc.*,/ infraciuni comise de unul sau mai muli participani*5/ infraciuni comise in grup organi"at, organi"aii sau asociaii criminale etc. & patra clasificare a crimelor se face in funcie de intensitatea delictelor, de gradul prejudiciabil, de modalitile i mijloacele de svirire% 2/ <elicte simple +uoare/, fr urmri sociale deosebite +furtul necalificat etc./*,/ crime calificate +grave/, cu urmri sociale mult mai grave* 5/ crime deosebit +e?cepional/ de grave, ce pun in pericol viaa i sntatea indivi"ilor, securitatea internaional etc.

4inamica criminalitii

<inamica criminalitii nu este altceva dect schimbarea n timp a criminalitii, adic modificrile care se produc +ntr-un sens sau altul/ n nivelul, structura i caracterul criminalitii.1a determinarea dinamicii criminalitii sunt utili"ate, n principal, metoda ba"ei fi?e i metoda ba"ei mobile. Metoda ba"ei fi?e +unice/ presupune compararea valorilor anilor +perioadelor/ care ne interesea" cu valorile aceluiai an +perioad/ care servete drept ba" de comparaie. 1a metoda ba"ei mobile +metoda de lan/ cifrele anilor care ne interesea" sunt comparate cu cifrele anului precedent. 7unoaterea dinamicii criminalitii ne permite a releva anumite tendine, care se fac simite, a schia progno"e privind evoluia pe viitor a fenomenului n cau" i s determinm mijloacele adecvate i eficace de influenare a acestuia n sensul dorit. 'ndicatorii mai sus numii sunt de ba", iar numrul lor, n fapt, este mult mai mare. Menionm doar c$iva dintre ei% coeficientul activitii infracionale, pericolul social al criminalitii, neregularitatea criminalitii, stabilitatea criminalitii, repetabilitatea criminalitii, gradul de organi"are, gradul de laten, e?tensibilitatea i intensivitatea criminalitii. 4oi aceti indicatori sunt calculai dup formule specifice.

Criminalitatea latent
<in punctul de vedere al gradului de cunoatere, nregistrare, descoperire, soluionare judiciar distingem urmtoarele feluriS,T de criminalitate. 7riminalitatea real cuprinde totalitatea infraciunilor efectiv svrite pe un anumit teritoriu i ntr-o perioad determinat. 6a se subdivide n criminalitate nregistrat U infraciunile fi?ate +nregistrate/ n modul corespun"tor de organele de urmrire penal i criminalitate latent U infraciuni care n-au fost incluse n statistica oficial. &ceasta, la rndul su, se subdivide n criminalitate necunoscut +propriu-"is latent/, adic infraciuni care, din anumite considerente n-au fost aduse la cunotina organelor de drept sau acestea nu dispun de nici o informaie despre ele i criminalitate tinuit, adic infraciuni al cror fapt, dei a fost sesi"at organelor de urmrire penal, sau le este cunoscut acestora, dar n-au fost nregistrate, sau n-au nimerit n datele statisticii oficiale +de e?emplu, din dorina de a mistifica indicii reuitei n descoperirea infraciunilor/. Pentru criminalitatea tinuit este specific momentul intenional. 7riminalitatea nregistrat se subdivide n cea descoperit i nedescoperit. 7riminalitatea descoperit conine infraciuni care fac obiectul unor cau"e penale ce au ajuns la punctul naintrii nvinuirii. 7riminalitatea nedescoperit include infraciuni privitor la care a fost suspendat urmrirea penal +din lips de probe, neidentificarea fptuitorului etc./. 7riminalitatea descoperit se subdivide n criminalitate judecat +condamnat/ i necondamnat. 7riminalitatea condamnat +judecat/ nsumea" infraciuni pentru care s-a pronunat o sentin de condamnare, care a rmas definitiv. 7riminalitatea necondamnat este compus din infraciuni pentru care nu s-a pronunat sentina de condamnare, dei au constituit obiectul de"baterilor judiciare +achitarea, liberarea de pedeapsa penal etc./.<esigur, pre"enta clasificare a felurilor criminalitii nu este e?haustiv, ea punctea" doar laturile ce repre"int un interes tradiional. #n realitate, diversitatea lor este n corelaie direct cu preocuprile directe ale cercettorului.

+eogra*ia criminalitii

@e ocupa cu reprezentarea criminalitatii in diferite zone geografice-Criminalitatea urbana este cu mult mai mare decit cea rurala,criminalitatea in orase mari este cu mult mai mare decit in cele mici-Cresterea criminalitatii in lume depaseste cresterea numarului populatiri 0P-3M?P$-migrsantii si imigrantii savirsesc infr mai des decit pers care sau nascut in localitatea respectiva.!e plan interrnational un interes deosebit il are congresul de lupta cu criminalitatea si tratamentul delicventilor care se desfasoara odata la 0 ani sub egida 6"B incepind cu anul )//0,ultimul avind loc in 3<)<,Concluziile ultimului form sunt9@e inregistreaza cresterea criminalitatii violenteEcreste nr infr savirsite dNe grupuri organizate in special la nivel trans nationalEcreste criminalitatea minorilorEcreste nr infractiunilor cu folosirea tehnologiilor inalteEcreste criminalitatea femeninaEcreste criminalitatea gulerilor albe.

Criminalitatea in Republica Moldova i tendinele acesteia

7riminalitatea in Moldova a crescut constant de la declararea independentei la 2002. 'n societate au aparut grupari criminale organi"ate conduse de autoritati criminale Bhoti in legeB, care partial incepand cu anul ,--2 au fost arestate si condamnate la termene mari de detentie. @n aspect ingrijorator il repre"inta cresterea mare a criminalitatii organi"ate care colaborea"a strins cu retele internationale de criminali si care a dus la cresterea traficului de fiinte umane, contrabanda, trafic si prelevarea ilegala a organelor umane. 3<<.34*//E!otrivit datelor statistice, Cn primele . luni ale anului 3<)< nivelul criminalitii pe teritoriul Republicii Moldova se afl n cretere cu 59,8 V

Criminalitatea din alte ri i tendinele acesteia

in :@&, statisticile ;. !. '.-ului au indicat c in deceniul . al secolului trecut, o infraciune grav s-a produs la fiecare trei secunde, iar o infraciune de violen a aprut la fiecare ,3 secunde. =arile cu cel mai inalt nivel a criminalitatii sunt @uedia,#anemarca,7inlanda.=arile cu nivelul cel mai scazut a crim sunt,5slanda ultimii 3< ani nici un omor$8lvetia,Au%emburg,@patiu postsov,lituania,letonia cele mai scazut,cel mai ridicat :elarus,Azerbagean.1aponia criminalitatatea este stabila timp de )< ani,pers in etate,nationalitatea,angajarea pe viata,rata mica de divorturi.=endintele94endina speciali'rii 4endina profesionali'rii

Cau%alitatea i alte *orme ale determinrii

(au'alitatea +legtura cau"al U condiio sine Cuanon/ i principiile acesteia constat dependena dintre diferite fenomene i stabilete caracterul acestei dependene, care const in aceea c un fenomen )cau'a* in anumite condiii generea' alt fenomen )efectul*.(au'alitatea este o form a interaciunii dintre fenomene i procese, este tipul principal de determinare i repre"int prin sine legtura obiectiv dintre dou fenomene% cau' i efect.

Particularitile speci*ice ale cau%alitii in societate Cau%ele i condiiile criminalitii ( noiunea i trsturile caracteristice Prin cau' inelegem fenomenul care
in mod obiectiv i necesar, precede i generea" alt fenomen.1a fel, prin cau" se inelege (ansamblul factorilor care fac un anumit efect s urme"e in mod necesar din acei factori). Mai mult ca atit, aceleai cau"e produc aceleai efecte. Relaia cau"al, adic relaia de la cau" la efect, const in succesiunea temporal imediat intre cau" i efect i in necesitatea acesteia. <ac o cau" este cunoscut, prevederea efectului este posibil.'n concepia unor autori, cau"a acionea" in anumite circumstane, care intr-un fel sau altul ii e?ercit influena in procesul de generare, studiul relaiei cau"ale nu se poate dispensa de o anali" a acestor circumstane, constituind condiiile +acestea fiind considerate imprejurri care, lipsite de eficiena cau"al propriu U "is,

deci incapabile in sine de a genera un anumit efect, prin pre"ena lor, alturi de fenomenul (cau"), influenea" evoluia acestuia in diferite moduri, favori"ind-o, potenind-o ori frinind-o, pin la stadiul producerii efectului/.(au'a se deosebete de condiie, care este un fenomen ajuttor, ce favori"ea" producerea unui alt fenomen. :pre e?emplu, procurarea unei arme, cu care criminalul comite fapta de omor, este o aciune-condiie. <eci, specificul condiiei const in aceea c este un fenomen care nu determin un alt fenomen, ci numai ajut la producerea lui, constind intr-un fel de ans, de oca"ie, care contribuie.'n criminologie deosebim urmtoarele tipuri de cau"e% 2/ (au'e generale, care se refer la cau"ele mai multor feluri de crime, cau"e legate de persoana criminalului i cau"e referitoare la mediu*,/ cau'e speciale, care se refer la un singur sector +domeniu/*5/ cau'e pariale, care privesc un segment dintr-un lan de cau"e*9/ cau'e obiective, care ar fi legate de aspecte materiale ca, srcia, lipsurile materiale etc.*3/ cau'e subiective, care s-ar referi la aspectele psihice ale infractorului*8/ cau'e principale, care au un rol determinant in comiterea actului infracional*>/ cau'e secundare, care au un rol mai redus in comiterea crimei*./ cau'e determinante, care joac un rol hotritor in comiterea unei crime, spre e?emplu, dorina de r"bunare*0/ cau'e declanatoare, care provoac trecerea la act, spre e?emplu, o ceart sau conflict*2-/ cau'e ereditare, care aparin elementelor dobindite prin natere, ca debilitatea mintal sau alte boli de natur psihic*22/ cau'e de de'voltare, care se refer la condiiile de de'voltare a criminalului, la influene negative din partea unor persoane cu care criminalul s-a aflat in contact

Nivelurile cau%alitii *enomenului social al criminalitii

Mecanismul comportamentului in*racional a in*raciunilor intenionate i imprudente

Prin mecanismul actului infracional nelegem procesul de natere +apariie/ i de"voltare a unei infraciuni concrete. <up forma sa e?terioar procesul numit nu difer prin nimic de procesul de natere i de"voltare a oricrui act licit. <eosebirea dintre ele const doar n coninut.Mecanismul actului infracional include urmtoarele trei etape de ba"% naterea motivului, luarea deci"iei, reali"area inteniei criminale. 'ar, etapele la rndul lor, pot fi alctuite din mai multe elemente.

Noiunea i trsturile caracteristice ale personalitii in*ractorului

Personalitatea criminalului interesea" tiina criminologiei din dou perspective. #n primul rnd, criminologia studia" legturile ce e?ist ntre personalitatea criminalului i crim. &poi, investighea" posibilitile de influenare n scopul reorientrii comportamentului

negativ al acestuia.Personalitatea criminalului const din ansamblul trsturilor, particularitilor bio-psiho-sociale cu un nalt grad de stabilitate ce caracteri"ea" persoana care a svrit o infraciune ca infractor. prin noiunea de personalitate a infractorului inelegem ansamblul trsturilor individuale bio-psiho-socio-culturale, precum i totalitatea calitilor sociale ale omului, care in corelaie cu alte condiii impersonale determin comiterea unei fapte, prev'ut de legea penal.4rstura principal care caracteri"ea" personalitatea infractorului este aceea c a svirit o crim* nu este criminal cel care are numai intenia de a sviri o crim. :virindu-se o crim, persoana comite o fapt grav inter'is i oprit de lege, pentru care este +udecat i condamnat, ceea ce intrete, din punct de vedere social i juridic, statutul su de infractor.

)actorii economici ce *avori%ea% criminalitatea

@tarea economic a unui stat, a unei zone mai restranse, poate determina sau influena anumite comportamente umane, inclusiv comportamentul infracional. 7actorii economici ce pot fi considerai cu coninut criminogen sunt industriali"area, omajul, nivelul de trai i cri"ele economice.Industrializarea este cea care ofer locuri de munc, posibiliti de instruire i speciali"are oferind creterea nivelului de trai al oamenilor. ;enomenul de industriali"are produce unele efecte secundare, cum ar fi% - creterea masiv a mobilitii ori"ontale a unei intregi populaii rurale, care se deplasea" spre zonele industrializate. 5nlocuirea mediului social rural cu cel urban, in care individul a devenit un necunoscut, este de natur s produc efecte negative asupra acestei categorii de oameni, provocand modificri in structura lor de personalitate* - industrializarea produce o specializare cu efecte de instrinare* - industrializarea afecteaz grav echilibrul ecologic, producand efecte care accentuea" starea de stres a muncitorilor i a celorlali membrii ai societii.

Concepte ale personalitii in*ractorului

Personalitatea este un concept operaional de ordin descriptiv care nfiea" re"ultatulunui proces de adaptare a fiinei umane la lume, cu scop de conservare i de"voltare. 6a esteconsecina procesului interacionist prin care infrastructura biologic a fost grefat cu principalii vectori sociali, un re"ultat al interaciunii dialectice dintre ansamblul caracteristicilor organi"riiinterne a individului +factorii endogeni/ i ansamblul factorilor mediului social +factorii e?ogeni/&ptitudinile repre"int sisteme operaionale stabili"ate, superior de"voltate i de mareeficien.&ptitudinile de ba" sunt motenite, iar cele superioare sunt dob$ndite n procesulnvrii i perfecionrii individuale =emperamentul e%prim gradele de activare a energiei bio-psihice, determinate at$t desecreiile endocrine, de cele ale tiroidei i ale paratiroidei, precum i de sistemul de activarereticular din diencefal. 7omponenta temperamental poate fi

integrat ca element e?plicativ netiologia crimei, dar numai pe ba"a datelor furni"ate de tiina contemporan care arat c nu e?isttipuri pure de temperament i c aceste tipuri conin at$t trsturi po"itive c$t i negativ.Modulde manifestare concret a temperamentului depinde de msura n care el este reglat i stp$nit decaracter.7aracterul repre"int un ansamblu de nsuiri care se manifest constant i durabil n faptelede conduit ale individului.7omportamentul+conduita/ e?prim raportul dintre activitatea sistemului nervos central carereglea" procesele de relaie cu societatea i sistemul neurovegetativ care conduce procesele internede metabolism.6l este re"ultatul interaciunii componentelor personalitii, nscris ntr-o matricecu un nalt grad de stabilitate.

Raportul dintre social i biologic in structura personalitii in*ractorului

'n cadrul orientrii biologice +sau bioantropologice/, personalitatea infractorului este sinonim cu individualitatea fi"ic i patologic, adic cu o sum de stigmate care configurea" portretul-tip distinct al comportamentului uman.'n cele din urm, in orientarea sociologic, conceptul de personalitate a infractorului este ba"at pe ideea c persoana este re"ultatul influenelor determinate de factorii socioculturali.

Rolul alienrii #instrinrii$ i *rustrrii in procesul *ormrii personalitii in*ractorului

Alienarea const n autoi"olare a individului fa de societate ca urmare a respingerii lui de ctre aceasta. Procesul de alienare poate avea loc la diferite niveluri sociale i s fie legat de felurite fenomene sociale +economice, socio-culturale etc./. Privit din perspectiva criminogene"ei alienarea se nscrie, desigur, n procese de natur global, privit ns prin prisma formrii personalitii infractorului, nstrinarea cunoate un cadru simitor mai restr$ns% se produce la nivel de microgrup. Pentru claritate, s urmrim un e?emplu de alienare. Presupunem c un elev i-a schimbat locul de reedin i, astfel, s-a pomenit ntr-un colectiv nou +coal, liceu etc./. #n noul su colectiv, el este ns ignorat, neglijat fie ntr-o manier brutal +btaie de joc/, fie n una mai (civili"at) +nu i se acord nici o atenie/. #n atare situaie el nu se va putea manifesta.Fr, fiecare individ posed necesitatea intrinsec de a se manifesta, de a-i reali"a potenialul, de a da curs energiilor sale. :ilit de circumstane, elevul n cau" va cuta, cu siguran, un mediu ce i-ar permite s se manifeste. Ei dac mediul, care i va oferi o atare posibilitate va avea orientare criminal, atunci e foarte probabil c el va pi pe calea infraciunilor.7aracteristic nstrinrii este c aici acionea" preponderent factorii e?terni +e?ogeni/. 'ndivi"ii c"ui, de regul, victime ale alienrii nu se deosebesc cu nimic de ceilali i nu n ei se afl cau"a respingerii lor.

Ei mai este ceva de reinut. &lienarea poate fi nu doar negativ +ca"ul e?aminat mai sus/, ci i po"itiv +persoana nstrinat i gsete refugiu n lumea crilor, ca mai apoi s fac invenii, de care ar beneficia o societate ntreag/ sau neutr +de pild, persoana n cau" prsete societatea, pentru a-i duce restul vieii n mijlocul unei pduri/.;rustrarea este sentimentul pe care l resimte individul privat de un drept sau nelat n ateptrile, aspiraiile sale. Reaciile la frustrare sunt cele mai diferite, depin"$nd de agentul frustrant i personalitatea celui frustrat. <ac sentimentul de frustrare atinge o intensitate ma?im, n unele situaii poate cau"a un efect perturbant n personalitate i, respectiv, adoptarea conduitei infracionale de ctre individ.'at un e?emplu posibil. @n t$nr absolvent cu diplom universitar se angajea" la serviciu. Prestaia lui este e?celent, el obinnd re"ultate foarte bune. <ar drepturile de care se bucur nu sunt respectate +nu obine locuin sau obine una necorespun"toare, leafa este pltit cu ntr"iere etc./, iar ateptrile de apreciere din partea conducerii rmn fr rspuns +nu este apreciat la justa valoare, nu este stimulat cu premii i nici avansat etc./. Profund frustrat, persoana n discuie poate recurge la infraciuni% s ia mit ori s fac abu" de serviciu pentru a-i reali"a careva interese.

Rolul inadaptrii i invrii in procesul *ormrii personalitii in*ractorului

'nadaptarea re"id n incapacitatea persoanei de a rspunde adecvat la cerinele naintate de societate, dar nici de a satisface propriile cerine, necesiti, n"uine. 1a ba"a acestei incapaciti pot sta deficiene fi"ice +n ca"ul handicapailor/, sen"oriale +la orbi, sur"i/, intelectuale +la indivi"i arierai/ sau caracteriale.'nadaptarea nu n toate ca"urile servete drept ba"a unei orientri infracionale a persoanei. <e altfel, inadaptaii care devin infractori posed, n mod predominant, deficiene caracteriale. 'ar n societile unde funcionea" un mecanism eficient de depistare i recuperare a inadaptaiior, numrul inadaptrilor implic$nd infraciuni este redus.6?emplu de inadaptai sunt persoanele din mediul rural care, venind la ora, nu reuesc s se integre"e n peisajul cultural urban, nimeresc n grupuri criminale i nu peste mult timp accept comiterea infraciunilor.Pentru acest model de formare a personalitii criminalului este tipic aciunea factorilor interni +endogeni/, deci cau"a este n individ.

Rolul personalitii in*ractorului in mecanismul comportamentului in*racional

7lasificri i tipologii ale infractorilor Pentru studierea optim a celor care au comis infraciuni, precum i elaborarea metodelor adecvate de influenare, n sensul dorit, a conduitei lor sunt operate diverse tipologii i clasificri ale infractorilor.<in punctul de vedere al gradului de stabilitate, a motivaiei criminogene distingem urmtoarele tipuri de

infractori%a/ infractor nt$mpltor U care a comis pentru prima oar infraciune lipsit de gravitate datorit unor circumstane accidentale, fapt care este n contradicie cu conduita anterioar actului infracional*b/ infractor situaional U persoana care a comis pentru prima dat infraciune, ns grav, fiind constr$ns de mprejurri defavorabile*c/ infractor instabil U persoana care a svrit pentru prima oar infraciune, dar care persoan se caracteri"ea", n genere, negativ i a comis n trecut nclcri de lege*d/ infractor nrit U persoana care a comis n repetate r$nduri infraciuni, inclusiv cele cu antecedente penale*e/ infractor deosebit de periculos U persoana care a svrit n repetate r$nduri infraciuni grave. 'nfractorii pot fi clasificai n ba"a diferitor criterii%2/ dup vrst avem urmtoarele grupuri% 29-23 ani, 28-2> ani U (infractori minori)* 2.-,9 ani, ,3-,0 ani U (infractori tineri)* 5--90 ani U (infractori maturi)* peste 3- ani U (infractori n etate).,/ dup starea social i ocupaie% elevi, studeni, muncitori, agricultori, funcionari, pensionari, persoane nencadrate n c$mpul muncii etc.5/ dup gradul de instruire% infractori care au coala general* infractori care au coala profesional* infractori care au liceul* infractori cu studii superioare.9/ dup starea persoanei n momentul comiterii infraciunii% n stare de ebrietate* n componena unui grup criminal* n stare de e?citaie narcotic* n timpul ispirii pedepsei etc. 7lasificarea infractorilor este operat i n cercetrile statistice, care furni"ea" criminologiei informaii preioase

Conceptul de victimologie criminologic

7onceptul de victimologie defineste actiunile victimei ca unic mod de reparare, de recuperare a intereselor individuale, noile reguli si principii comportamentale adoptate de victima, actele de vointa, simtamintele, constrangerea morala, fundamentele morale, dificultatile de adaptare, sinte"a cau"alitatii agresionale, cone?iunile in actiunile agresivovictimologice precum si conflictul acestora.'ntrucat victima e?ista alaturi de un act agresional, determinarea acestuia va releva identitatea manifestarilor victimale, evolutia singulara a acestora si efectul social al victimi"arii. Modul in care victima percepe, intelege, accepta sau respinge violenta actului agresiv are valoare pentru stabilirea lantului cau"elor si efectelor fenomenului victimal. 6?punerea e?acta a elementelor si laturilor actului agresional, a efectelor acestuia asupra victimei repre"inta forme specifice de definire a victimologiei.

Clasi*icarea i tipologia victimelor

2/ ictime care anterior faptului infracional nu au avut nici olegtur cu fptaul ictima nu are nici o parte de vin n actulinfracional* incidental victima s-a aflat la locul infraciunii. &stfel, esteca"ul funcionarului de la ghieul unei bnci care nu are nici o legtur cuinfractorul, el devine victim numai pentru c la ora respectiv se aflaacolo.#n ca"urile de acest tip, aciunea infractorului este re"ultatul uneideci"ii unilaterale luate de el, victima sub nici un aspect nu are

vreo partede vin, caracteristicile sale fi"ice sau psihice nu sunt determinante. ,/ ictime provocatoare sunt acelea care anterior victimi"rii lorau comis ceva, contient sau incontient, fa de infractor. &semeneaca"uri pot fi nt$lnite atunci c$nd cineva +victima ulterioar/ se comportarogant fa de viitorul infractor sau dac nu i ine o promisiune datsolemn ori dac intr n relaii amoroase cu iubita infractorului etc. Multefapte de acest fel pot st$rni instinctele agresive ale rufctorului, careapoi Htrece uor la act), victimi"$ndu-l pe cel care i-a provocat starea defrustrare. 5$ ictime care precipit declanarea aciunii rufctorului .6ste ca"ul persoanelor care, prin conduita lor, influenea" rufctorii na comite infraciuni, dei ntre cei doi protagoniti nu a e?istat o legtur.7omportamentul neglijent al viitoarei victime l incit pe infractor+persoana care tr$ntete portiera autoturismului, dar uit s o ncuie*femeia care umbl seara prin locuri puin frecventate i are o costumaieprovocatoare etc./.:chafer sublinia c oric$t de ademenitoare ar fi Hoca"iile), ele nu aunici un efect asupra unor persoane care sunt perfect integrate n societatei accept normele moral-legale. 4otui i n aceste ca"uri o parte din vinaparine victimei, care prin comportamentul neglijent, prin lipsa de grijfa de bunuri sau propria persoan o fac s devin prad uoar pentruinfractori. 9/ ictime slabe sub aspect biologic,ale cror slbiciuni fi"ice ipsihice tre"esc ideea comiterii unor acte criminale mpotriva lor+copiii,btr$nii, debilii fi"ic sau mintal/. <ei constituia biologic, lipsaposibilitii de aprare adecvat sau chiar de raportare ulterioarfacilitea" sau chiar precipit comiterea infraciunii, totui victima nupoate avea nici o parte din responsabilitate. F parte din responsabilitatele revine persoanelor care, prin gradul de rudenie sau profesiune, ineglijea" datoria e?pun$nd la victimi"are pe cei fa de care aurspunderi moral-legale. 3/ ictime slabe sub aspect social sunt considerate de autor aceiindivi"i care, prin statusul de etnici minoritari sau aparin$nd unor religiineagreate de ctre comunitate, fr s aib nici un fel de vin realpersonal, cad frecvent victime agresiunii manifestate de ctrerepre"entanii comunitii. Populaia de culoare din anumite ri cuideologie rasist, diversele secte ale unor religii neagreate de majoritatea populaiei, constituie victime fa de care linajul se aplic uneori cudestul "el. 8/ ictime autovictimi"ante sunt acele persoane care orientea"agresiunea ctre propria persoan, ele nsele ajung s devin proprii lorcriminali. 4o?icomaniile, suicidul, cartoforia etc. sunt acte deviante sauchiar criminale n care cel le"at joac rolul dublu de criminal i de victim,responsabilitatea nicidecum nu poate fi mprit n aceste ca"uri ntreinfractor i victim.

>/ ictime politice sunt persoanele care au de suferit din cau"aconvingerilor lor, convingeri care nu trebuie s se materiali"e"e neaprat n aciuni F interesant tipologie este cea pe care criminologul Lolf Middendorf o face victimei escrocheriei +!ogdan P :$ntea, 20../. &ceasttipologie cuprinde patru categorii de victime escrocate%2/ ictima Hgeneroas),care este deseori pgubit nu prin faptulc ar dori vreun avantaj material din relaia cu infractorul, ci din cau"adisponibilitii sale de a sri n ajutorul oricui i cere concursul. ;aliiceretori, care afiea" diverse infirmiti fi"ice sunt profitorii naivitiivictimelor. 4ot aici se ncadrea" Hgeneroii) care g"duiesc diversepersoane, dup care se tre"esc jefuii de o parte din bunuri. ,/ ictimele Hbunelor oca"ii)sunt cele ce fac cumprturioca"ionale de la indivi"i necunoscui care se pretind a fi n Hjenfinanciar momentan) i ofer la preuri deri"orii diverse obiecte demare valoare. 5/ ictimele devoiunii i ale afectivitii .#n aceast categorieintr religioii fanatici, care sunt dispui s done"e bani, bunuri, srenune la proprieti etc. pentru a putea fi pe placul unor puterisupranaturale. 4ot din aceast categorie de victime fac parte i acelefemei mai v$rstnice care vor s se cstoreasc cu orice pre. 9/ ictimele lcomiei i ale doritorilor de mari c$tiguri ilicite .#n ca"ul acestora este greu de stabilit ce parte de vin are fiecare dintreprotagonitii aciunii. 7umprtorii de aciuni ale cror valoare va creteimediat, finanatorii unor sisteme sigure de c$tig la rulet, sunt mostredin infinitele variante pe care escrocii mai rafinai le utili"ea" pentruatragerea i jefuirea victimelor.;attah +208>/ diferenia" victimele dup gradul de participare iimplicare n comiterea actelor infracionale% nonparticipare* latent,predispus* provocator* participant* fals.&pro?imativ tot n ba"a acestui criteriu 1amborn +208./ stabiletease categorii de victime, subliniind n special tipul de Hnt$lnire) victim-infractor% iniiere* facilitare* provocare* comitere, sv$rire* cooperare*instigare.7ea mai simpl clasificare pare a fi cea reali"at dup criteriulagentului victimi"ator% victime ale omorului, ale loviturilor cau"atoare demoarte, ale t$lhriei, ale violului, ale furtului, ale nelciunii etc.

:ictimi%are i victimitate

7ercetrile au demonstrat c anumite persoane sunt supuse unui mai mare risc de a deveni victime. Jradul de predispo"iie a persoanei de a deveni victim este numit vulnerabilitate victimal, iar prin victimitate concepem acele nsuiri, trsturi, capaciti, roluri ndeplinite +n societate/ etc., care predispun persoana de a deveni victim. &supra gradului de vulnerabilitate victimal influenea" a/ factori personali% v$rsta +minoritate, btr$nee/, se?ul, deficienele psihice, carenele educaionale sau e?periena social redus, calitatea de poliist, de bodGguard etc.* b/ factori situaionali% anumite situaii care i fac pe

unii indivi"i n mai mare msur susceptibili de a deveni victime, este ca"ul turitilor ntr-o ar strin, cltorilor n transportul urban etc. Prin victimi"are se nelege procesul de transformare a persoanei n victim.

Personalitatea i comportamentul victimei in mecanismul actului in*racional

Rolul victimei n mecanismul actului infracional este cel mai divers, variind de la unul pasiv +infractor activ/ pn la altul activ +infractor pasiv/. Privit prin aceast prism, comportamentul victimei poate fi% a/ neutru U nu contribuie nici la comiterea infraciunii, nici la contracararea ei* b/ po"itiv +socialmente ncuviinat/ U se manifest prin opunere de re"isten activ mpotriva atentatului criminal* c/ negativ U victima nsi ncalc ntr-un mod oarecare normele morale sau juridice +provocarea infractorului, contractarea unei afaceri ilicite, aflarea n stare de ebrietate etc./

Clasi*icarea situaiilor victimogene dup comportamentul victimei

&adar, n ba"a ideilor metodologice menionatei a anali"ei practicii judiciare din Republica Moldova, distingem patru tipuri generali"ate de situaii victimogene dup comportamentul victimei% 2/ situaiile cu comportament provocator al victimei* ,/ situaiile n care victima are un comportament neatent, uuratic, riscant, neprev"tor, crend condiii obiective favorabile pentru comiterea infraciunii* 5/ situaiile, n care comportamentul victimei este po"itiv, dar strnete o reacie negativ, un comportament ilegal din partea infractorului* 9/ situaiile cu comportamentul neutral al persoanei vtmate. #n cadrul primului tip de situaii am evideniat situaiile create de o provocare activ a victimeii situaiile aprute ca urmare a unei provocri pasive a persoanei vtmate. #n funcie de graduli formele provocrilor active am difereniat tipul respectiv n trei subtipuri% a/ situaii cu impact sporit* b/ situaii cu impact mai puin sporit* c/ situaiile n care iniiativa n procesul conflictului nu-i aparine victimei, dar ei i revine rolul de Hcatali"ator)

Raportul ;in*ractor<victim

<eci relaiile reciproce dintre potenialul victimi"atori posibila victim, care generea" infraciunea, sunt nite legturi specificei apar n ba"a multiplelor raporturi sociale Relaiile dintre infractori victim l determin uneori pe criminal s aleag metoda de comitere a infraciunii, precumi s-i selecte"e victima. !rin urmare, raportul Finfractor - victim) poate fi privit ca o astfel de stare, cnd ntr-o singur persoan se mbin infractoruli victima, concomitent sau n mod alternant +conceptul introdus de Dentigi de"voltat, mai apoi, de 6llenberger/. :chimbarea rolurilor uneii aceiai persoane n mecanismul actului decurge nu numai sub forma Hinfractor, apoi victim), Hvictim, apoi infractor) dari dup un cerc

nchis% Hatentator, victim, atentator)i Hvictim, atentator, victim). &ceast categorie necesit un studiu mai amplu att n ba"a datelor statistice generale, ct i n ba"a metodei biografice de cercetare i acumulare a unui material bogat victimologic.

:inovia victimei
"oiunea de vinovie, atunci cnd ea este atribuit victimei, nu trebuie identificat cu vinovia subiectului infraciunii. #n ca"ul victimei, prin vinovie concepem nu doar latura subiectiv a conduitei, ci comportamentul integral al victimei, adic att aspectul obiectiv, ct i cel subiectiv sunt privite n corelaie. <e asemenea, conceptul n discuie presupune vinovia n sens larg, adic att valenele juridice, ct i morale ale ei, i care vinovie re"ult din aprecierea conduitei victimei. <in punctul de vedere al (vinoviei victimei), Mendelshon distinge urmtoarele categorii% l/ victim absolut nevinovat* ,/ victim a crei vinovie e mai mic dect a infractorului +comportament provocator/* 5/ victim la fel de vinovat ca i infractorul +n ca"ul depirii limitelor legitimei aprri/* 9/ victim a crei vinovie este mai mare dect a infractorului +infraciuni comise n stare de afect/* 3/ victim absolut vinovat +nfptuiete un atac ca urmare a cruia ea este omor$t, n scop de legitim aprare/* 8/ victim U simulant sau confabulator.

Prevenirea victimologic

Metodologic, prevenirea victimologic, cai prevenirea tradiional a criminalitii, poate fi divi"at n% generali individual. Prevenirea victimologic general cuprinde relevarea factorilor victimogeni* elaborareai utili"area msurilor orientate spre minimali"area, neutrali"areai nlturarea factorilor respectivi. Prevenirea victimologic individual include identificarea persoanelor care se caracteri"ea" printr-o vulnerabilitate victimal sporit i promovarea unor msuri de protecie sau autoprotecie a acestora* resociali"areai reintegrarea social a victimelor infraciunilor n scopul reducerii victimi"rii lor repetate.

Prevenirea criminalitii i concepte omogene

. 6lementele componente ale strategiei propuse de noi spre reali"areMinisterului =ustiiei, sunt urmtoarele%-programe de prevenire* -studii i cercetri*'nstitutul Aaional de 7riminologie +e?ist deja/*informarea i educarea publicului*-formarea specialitilor*-centru de documentare*-fond de investiii n prevenire*-fundaie public pentru prevenir.!revenirea criminalitii ca sistem multilateral de msuri statale i sociale orientate spre nlturarea, reducerea sau neutrali"area cau"elor i condiiilor criminalitii. 7aracteristica general a sistemului prevenirii criminalitii. 7erinele eseniale fa de msurile preventive% asigurarea jjuridic* temeinicia social i economic* eficacitatea* caracterul sistematic al lor. 7lasificarea msurilor de prevenire a criminalitii. &ctivitatea

preventiv cu caracter general i special +criminologic/. 7orelaia acestor nivele de prevenire. Profila?ia +prevenirea/ general, special i individual evideniat dup nivelul i direcia de aplicare a msurilor preventive conform nivelului criminalitii. 4ipurile profila?iei individuale. Msurile preventive aplicate dup volumul teritorial. &nali"a msurilor sociale i special-criminologice de prevenire a criminalitii dup mecanismul de aciune. Msurile social-economice, organi"aionale i de dirijare, ideologice, tehnice i juridice.

Pro*ila2ia individual a criminalitii

A preveni Cnseamn a atrage atenia cuiva asupra consecinelor negative ale unor aciuni, a informa n prealabil, a averti"a, a adopta msuri de precauie pentru a nltura un eveniment care ar putea fi neplcut, a prent$mpina sv$rirea unor fapte ce contravin legii

Subiecii prevenirii criminalitii

@ubiecii prevenirii criminalitii. Frganele legislative i e?ecutive ca subieci ai profila?iei. Prevenirea criminalitii de ctre organele municipale. Frganele de drept ca subieci ai prevenirii criminalitii. &ctivitatea profilactic a judectoriilor, procuraturii, organelor afacerilor interne i a securitii naionale, avocaturii, notariatului

Principiile prevenirii criminalitii

a/ legalitatea* b/ respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului* c/ operativitatea* d/ inevitabilitatea pedepsei* e/ securitatea informatic i protecia datelor cu caracter personal* f/ utili"area comple? a msurilor de profila?ie% juridice, social-economice i informatice* g/ parteneriatul social, colaborarea autoritilor administraiei publice cu organi"aii internaionale, cu organi"aii neguvernamentale, cu ali repre"entani ai societii civile.

Legislaia criminologic-legislatia (enala Problema violenei domestice

) iolena domestic este o ameninare sau provocare, petrecut n pre"ent sau n trecut, a unei rniri fi"ice n cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. &tacul fi"ic sau se?ual poate fi nsoit de intimidri sau abu"uri verbale* distrugerea bunurilor care aparin victimei* i"olarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin* ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor* furturi* controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie).:e numete Bviolena n familieB orice act vtmtor, fi"ic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii. &bu"ul n interiorul unei familii poate lua multe forme% abu"ul verbal, refu"ul accesului la resurse financiare, i"olarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care n unele ca"uri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. <ei p$n de cur$nd s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violenei n

familiei, n urma unor cercetri s-a descoperit c de fapt numrul brbailor agresai este destul de mare. 6?perii care cercetea" aceast problem sunt de acord c violena este un fenomen larg rsp$ndit, mult mai rsp$ndit dec$t arat sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliiei sau spitalelor.;amilia care constituie un teren de manifestare a violenei domestice devine mai puin transparent i deschis mediului social imediat% familia lrgit, vecinii, prietenii, colegii. 6ste evident i"olarea social a acestor familii. 6le capt o stigm n ochii celorlali i n acelai timp un sentiment de stigm i culp care le face s se i"ole"e.:oul violent nu dorete ca soia lui s ntrein relaii sociale n cadrul crora s-i poat mrturisi suferina i eventual s poat primi un sprijin.Pe de alt parte, brbaii violeni au ca i caracteristici de personalitate lipsa abilitilor i a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violeni, a comunica, n mediul intim al cminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe cellalt, n vreme ce, la locul de munc rm$ne o rutin de relaionare superficial cu ceilali, un rol jucat n limitele orelor de serviciu.

Problema legali%rii prostituiei

C6"=2A9 Proliferarea bolilor cu transmitere se?ual, n special :'<& <e"voltarea fenomenului infractionar* conform studiilor reali"ate n diferite "one ale lumii unde prostitutia s-a legali"at, n "ona n care este amplasat bordelul fenomenul infractionar va creste cu de la ,-V p$n la 2---V +o mieW/, n functie de natura infractiunii. &mplificarea traficului de femei si a turismului se?ualE#egradarea atitudinii brbatilor fat de femei% #egradarea relatiilor din cupluECrearea de oportunitti QQlegaleQQ pentru recrutarea permanent n prostitutie a noi si noi tinere.7rearea de oportunitti QQlegaleQQ pentru noi si noi QQclientiQQ care n conditiile prostitutiei ilegale nu ar recurge la servicii de acest tip. !269este o profesie care poate aduce cistig,vor avea incaperile lor speciale,vor varsa bani in bugetul de stat

Problema legali%rii armelor de *oc Subcultura criminal

=eoria subculturilor deviante Kn viziunea lui Cohen Fsubcultur) desemnea" faptul c un ansamblu de indivi"i mprtsesc o aceeai lume de valori care modelea" normele n ba"a crora pot fiinterpretate lucrurile i evenimentele i care permit comunicarea ntre indivi"i*comunicare ce asigurbuna desfurare a interactiunii.Pentru el subcultura delincvent specific bandelor de tineri pre"int 5 caracteristici9este neutilitar+activitatea criminal nu urmrete n mod necesar un obiect instrumental s posede sau s se bucure de un bun inaccesibil/,.ru intentionat+infractiunile sunt adesea comise din pur sfidare sau pentru aface pe altul s sufere n mod gratuit/5.negativ+conduitele se

supun principiului de opo"itie sistematic fat de normelestabilite/ :ubcultura (criminal)are patru caracteristici%2.sociali"area la crim se face prin contactul cu semenii care au reuit deja n lumeadelincven tei i care propun mijloace de reuit social admirate,.ade"iunea la lumea delincventei se face printr-un proces nencetat de nvtare i evoluea" n ritmul responsabilittilor pe care un nou venit le primete5.definirea rolului de criminal cere e?istenta unor relatii codificate ntre lumile legalittii i ilegalittii9.organi"area social a criminalittii asigur conformitatea conduitelor membrilor sai reprimind manifestarile deviante in raport cu normele acestei organizari

,ustiia restaurativ i perspectivele ei in Republica Moldova

<aca justitia restaurativa este pentru a reusi in reali"area a mai mult decat niste simple programe pentrusistemul justitiei criminalistice a celor de la periferie dar,in schimb, pentru a deveni filo"ofia pe careintreg sistemul jusitiar este ba"at, va avea de a face cu un numar de intrebari legitime, asa cum loculpedepsei ar avea intr-un sGstem justitiar ba"at pe restauratie jusitiara. &ceasta problema a fost recentsubiectul a unei dispute feroce printre sustinatorii justitiei. 1a prima vedere, disputa a trasat o liniefoarte clara printre grupul de protaginisti si justitiei restaurative% cei care cred ca pedeapsa este parte a justitiei restaurative +e.g. !raithRaite, <uff, <alG, !arton si <ignan/, si cei care argumentea"a capedeapsa nu-si are deloc locul intr-un asemenea sGstem +e.g. Lright si Lalgrave/ . Fricum, cand neuitam mai indeaproape la continutul acestei discutii, se intelege a fid oar o ciorovaiala de cuvinte% ceeace unii numesc pedeapsa, si ceea ce unii numesc sanctiuni restaurative!