Sunteți pe pagina 1din 28
Curs 3+4 – INSTALATII SANITARE Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU 1
Curs 3+4 –
INSTALATII SANITARE
Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU
1

Cantităţile de apă consumate în clădiri

Cantităţile de apă consumate în clădiri sunt variabile în timp şi depind de următorii factori :

structura consumului de apă , corelată cu destinaţia (categoria) clădirii (de locuit , social-culturală , industrială, agrozootehnică);

gradul de confort ;

numărul total de consumatori şi repartiţia lor pe sexe şi categorii de vârstă;

regimul de funcţionare al instalaţiilor , care poate fi continuu sau intermitent ( după un anumit program ) ;

gradul de deschidere al armăturii ( robinet , baterie amestecătoare de apă rece cu apă caldă etc) montată la punctul de consum al apei ;

alţi factori de importanţă locală.

Variatia consumurilor de apa pentru consum menajer 1 – cronograma de consum – curba consumurilor reale
Variatia consumurilor de apa pentru consum menajer
1 – cronograma de consum – curba consumurilor reale
2 – grafic echivalent al cronogramei de consum
3 – linie corespunzatoare valorii medii consumate pe perioada de consum
Variatia consumurilor de
apa

Cantităţile de apă consumate în clădiri

Necesarul specific de apa Necesarul de apa Cerinta de apa

Apa – evaluare consumuri

NECESARUL DE APĂ reprezintă suma cantităţilor de apă livrate loco branşament tuturor beneficiarilor/utilizatorilor.

CERINŢA DE APĂ este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr-o sursă pentru satisfacerea necesarului (nevoilor) raţional de apă ale unui beneficiar/utilizator.

Necesarul de apă pentru consum

Necesarul de apă reprezintă cantitatea de apă care trebuie furnizată unei folosinţe în punctele de utilizare, astfel încât procesele în care este folosită să fie satisfăcute în mod raţional.

La determinarea necesarului de apă se ţine seama dacă sunt sau nu introduse anumite restricţii.

Necesarul de apă cu restricţii se defineşte ca fiind cantitatea de apă care trebuie furnizată în punctele de utilizare , astfel încât procesele în care este folosită să fie satisfăcute în mod raţional, cu recircularea şi reutilizarea internă maximă, cu micşorarea sau oprirea activităţilor auxiliare sau mai puţin importante, pe perioade scurte de timp.

Necesar, cerinta, debite pentru dimensionare

Cerinta de apă = necesar de apă + pierderi tehnologice + risipa de apă

Debitul necesarului de apă (exprimat în m 3 /s , m 3 /h sau ca debit zilnic în m 3 /zi ori ca debit lunar , în m 3 /lună) conţine atât debitul de apă ce se consumă şi nu mai revine în reţeaua de canalizare, cât şi debitul de apă ce se restituie după ce este utilizată.

Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor

echivalenti de debit

Necesarul specific de apa

Necesarul specific de apă este necesarul de apă (considerat ca valoare medie ) pentru o zi, raportat la unitatea de folosinţă (consumator) şi se exprimă în l/om . zi , l/m2 . zi, l/ha . zi, l/animal.zi etc.

Necesarurile specifice de apă rece şi caldă pentru consum menajer ( exprimate în l / om . zi ) funcţie de destinaţiile clădirilor sunt normate (STAS 1478/1990, SR 1343/1-2006)

Necesarul specific de apa

Necesarul de apă pentru consum menajer Necesarul de apă pentru stropit spaţii verzi Necesarul de apă pentru stropit străzi, spălat pieţe, întreţinere a zonelor urbane Necesarul de apă pentru consum tehnologic etc

Necesarul specific de apa pentru consum menajer (SR1343)

Necesarul specific de apa pentru consum menajer
Necesarul specific de apa pentru consum menajer

Necesarul specific de apa pentru consum menajer (SR1343)

Necesarul specific de apa pentru consum menajer (SR1343)

Necesarul specific de apa pentru consum menajer (SR1343)

Necesarul specific de apa pentru consum menajer

Necesarul specific de apă pentru intretinere, curatenie

Necesarul de apă pentru stropit spaţii verzi (qsv) se calculează analitic considerând o normă specifică

Necesarul specific de ap ă pentru intretinere, curatenie Necesarul de ap ă pentru stropit spa ţ

Necesarul de apă pentru stropit străzi, spălat pieţe, întreţinere a zonelor urbane de interes general se calculează analitic pe baza unei norme specifice de (1.5 … 5) l/om, zi

Necesarul specific de apă tehnologică

Necesarul de apă tehnologică pentru industrie (qi) se calculează analitic în conformitate cu norma tehnologică şi capacitatea de lucru a fiecărei unităţi. Necesarul de apă asigurat din reţeaua de apă potabilă pentru nevoile igienico- sanitare ale personalului se calculează similar necesarului de apă potabilă pentru nevoi publice. Acesta se calculează conform tabelelor 1 şi 2 din STAS 1478-90

Stas 1478 - extras

Stas 1478 - extras

Cu ajutorul necesarului specific de apa si a numarului de consumatori se calculeaza:

Necesarul zilnic mediu de apa Necesarul zilnic maxim de apa Necesarul orar maxim de apa

NECESARUL ZILNIC MEDIU DE APA necesarul zilnic mediu, notat Qzi med; acesta reprezintă media volumelor de
NECESARUL ZILNIC MEDIU
DE APA
necesarul zilnic mediu, notat Qzi med;
acesta reprezintă media volumelor de
apă utilizate zilnic în decursul unui an,
în m3/zi:
Sau, simplificat
Q
=
(
q
×
N
)
=
q
×
N
+
q
×
N
+
...
zi med
,
sp i
,
i
sp
,1
1
sp
, 2
2
i
= 1,
n

Cine este Ni ? – numarul de unitati de consum

Daca Ni este Numărul de persoane, cum il evaluam? Pentru cladiri de locuit:

Metoda 1:

Se considera o ocupare de 2,8 pers/apartament;

Metoda 2:

Se utilizeaza indicele mediu de locuire si suprafata utila a apartamentului:

se determină suprafaţa utilă Su [m2] (camere de zi, dormitoare, holuri, bucătărie, baie etc; nu se consideră suprafaţa balcoanelor şi teraselor);

se apreciază indicele mediu de locuire, iLoc, ca având valori cuprinse în intervalul 0,04 – 0,055 (valoarea corespunde unei suprafeţe utile pentru o persoană de 18-25 m2, în funcţie de tipul clădirii (individuală, înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu – urban sau rural);

se determină numărul mediu normat de persoane aferent clădirii, utilizând următoarea relaţie de calcul;

N = S × i

i

u

Loc

Cine este Su? - Caracteristici geometrice ale cladirii:

Arie (construită) - suprafaţă orizontală a construcţiei, delimitată de elemente perimetrale. Aria construită (Ac) este delimitată de feţele exterioare ale pereţilor de închidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul) Aria desfăşurată (Ad) a unei construcţii reprezintă suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia, subterane şi supraterane, delimitate de feţele exterioare ale pereţilor de închidere perimetrali ai fiec ărui nivel. Suprafata (aria) utilă Su: suma ariilor tuturor camerelor de zi, dormitoare, holuri, bucătărie, baie etc. (nu se consideră suprafata balcoanelor si teraselor); Suprafata locuibilă S LOC : suma ariilor spatiilor locuite

(dormitoare, livinguri, holuri locuite)

NECESARUL ZILNIC MAXIM DE APA necesarul zilnic maxim, notat Qzi max; acesta reprezintă volumul de apă
NECESARUL ZILNIC MAXIM
DE APA
necesarul zilnic maxim, notat Qzi max; acesta
reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu
consum maxim în decursul unui an, în m3/zi:
sau, simplificat:
Q
=
K
×
Q
zi
, max
zi
zi med
,

Coeficient de variaţie zilnică, Kzi

Kzi(i) este coeficient de variaţie zilnică; se exprimă sub forma abaterii valorii consumului zilnic faţă de medie, adimensional:

Kzi(i) = Qzi max(i) / Qzi med(i)

Coeficient de varia ţ ie zilnic ă , Kzi Kzi(i) este coeficient de varia ţ ie
NECESARUL ORAR MAXIM DE APA necesar orar maxim, notat Qorar max; reprezintă valoarea maximă a consumului
NECESARUL ORAR MAXIM
DE APA
necesar orar maxim, notat Qorar max; reprezintă
valoarea maximă a consumului orar din ziua (zilele) de
consum maxim, în m3/h:
Sau, simplificat (unde tc = perioada de consum):
1
1
Q
=
×
K Q
×
=
×
K K
×
×
Q
o , max
o
zi
, max
o
zi
zi med
,
t
t
c
c
tc = perioada de consum; tc = 24 (sau 19) h pt locuinte,
tc= 8h pt o banca etc

Coeficient de variaţie orară, Ko

K o (i) este coeficient de variaţie orară; se exprimă sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului faţă de medie în zilele de consum maxim, adimensional. K o (i) = Q or max (i) / Q or med (i)

Q or med (i) = Q zi max / Tc

T c = perioada de consum (24h pt cladiri de locuit)

Coeficient de varia ţ ie orar ă , Ko K (i) este coeficient de varia ţ

Determinarea cantitatilor de apa Cerinta de apa

Determinarea cerintei de apa

Cerinta de apa; Cerinta de apa cu restrictii; Cerinta de apa specifica; Cerinta de apa:

Cerinta de apa in sisteme fara recirculare interna Cerinta de apa in sisteme cu recirculare interna

Cerinta de apă = necesar de apă + pierderi tehnologice + risipa de apă

CERINTA DE APA

CERINTA DE APA C este cerin ţ a de ap ă ; Ng este necesarul de

C este cerinţa de apă; Ng este necesarul de apă pentru consumul gospodăresc; Np este necesarul de apă pentru consumul public; Nag.ec. este necesarul de apă pentru agenţi economici;

NRi este necesarul de apă pentru refacerea rezervei de incendiu;

Kp este coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor; Kp>1

Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie, ş.a.; Ks>1

Cine este Ks ? (K sistem)

Se calculează analitic pe baza următoarelor elemente:

a) tehnologia şi componentele staţiei de tratare; pierderile tehnologice admisibile în staţia de tratare nu trebuie să depăşească 6% din cantitatea de apă produsă. In situaţiile în care se asigură recircularea supernatantului din apele de la curăţarea decantoarelor şi spălarea filtrelor, pierderile tehnologice pot fi reduse până la 3%;

b) necesarul de apă pentru curăţirea periodică a reţelei de distribuţie se stabileşte pe baza unui plan operativ de curăţire a tronsoanelor reţelei; aceasta depinde de materialul conductelor, calitatea apei şi afinitatea materialelor de a forma biofilm; cantităţile de apă utilizate nu depăşesc 1…2 ‰ din volumul de apă distribuit;

c) necesar de apă pentru spălarea şi curăţirea rezervoarelor sistemului; odată, de două ori pe an, fiecare cuvă din rezervoarele sistemului va fi golită, spălată şi dezinfectată; cantităţile de apă necesare pentru spălarea rezervoarelor nu depăşesc 0,4…0,5% din volumele de apă consumate anual.

Cine este Kp ? (K pierderi)

Pierderile de apă tehnic admisibile în reţeaua de distribuţie trebuie tratate ca un necesar de apă.

La reţelele de distribuţie noi (sub 5 ani) se apreciază că pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apă distribuită (Kp = 1,15); acestea pot apare din execuţie necorespunzătoare, variaţii zilnice de presiune, materiale cu defecţiuni.

La reţelele de distribuţie existente, la care se efectuează retehnologizări şi/sau extinderi, pierderile pot fi până la 35% (Kp = 1,35). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de ap ă sunt considerate anormale şi impun adoptarea unor măsuri corespunzătoare.

Valori estimate ale pierderilor prin reţelele de distribuţie (Kp)

Tabel Error! No text of specified style in document.-1 Valori estimate ale pierderilor prin reţelele de distribuţie

 

Tara

Pierderi de apă estimate

Sursa de

 

(% din alimentarea cu apă)

informaţi

i

Albania

< 75

(1)

Armenia

50-55

(2)

Bulgaria (Sofia)

 

30-40

(3)

   

> 60

(3)

Bulgaria (fără Sofia) Croaţia

 

30-60

(3)

Republica Cehă

 

20-30

(4)

Danemarca

 

4-16

(5)

Finlanda

15

(6)

Franţa (medie naţională)

 

30

(7)

Franţa (Paris)

 

15

(7)

Franţa (zonele rurale)

 

32

(7)

Germania (fostă estică)

 

6,8

(8)

Germania (fostă vestică)

 

15,9

(8)

Germania (medie totală)

 

8,8

(8)

Ungaria

30-40

(3)

Italia (medie naţională)

 

15

(9)

   

31

(9)

Italia (Roma) Moldova

 

40-60

(3)

Romania

21-40

(10)

Slovacia

27

(11)

Slovenia

40

(4)

Spania

24-34

(12)

Ucraina

50

(3)

Marea

Britanie

(Anglia

şi

8,4 m 3 /km,zi sau

(7)

Wales)

234 l/proprietate,zi

CERINTA DE APA MEDIE ZILNICA C = K K × × Q = K K ×
CERINTA DE APA MEDIE ZILNICA
C
=
K K
×
×
Q
=
K K
×
×
(
q
×
N
)
zi med
,
s
p
zi med
,
s
p
sp i
,
i
i
= 1,
n
CERINTA DE APA MAXIMA ZILNICA
C
=
K K
×
×
Q
=
K K
×
×
K
×
(
q
×
N
)
zi
, max
s
p
zi
, max
s
p
zi
sp i
,
i
i
= 1,
n
CERINTA DE APA MAXIMA ORARA
1
C
=
K K
×
×
Q
=
K K
×
×
K
×
K
×
×
(
q
×
N
)
orar
, max
s
p
orar
, max
s
p
zi
orar
sp i
,
i
t
c
i
= 1,
n

Fazele elaborarii unui proiect:

DTAC (documentatie tehnica pentru avizul de constructie)

PTh (proiect tehnic) DE (detalii de executie)

Faza DTAC – Proiect instalatii sanitare

Necesarul zilnic mediu de apa

Necesarul zilnic maxim de apa

Necesarul orar maxim de apa

Scop: determinarea necesarului si cerintei de apa; Se determina:

•Necesarul zilnic maxim

•Necesarul zilnic mediu

•Necesarul orar maxim

NECESARUL DE APA

•Necesarul orar mediu

•Necesarul lunar

•Necesarul zilnic

•Necesarul orar

•Necesarul lunar mediu

•Necesarul lunar maxim

•Necesarul anual (volum anual)

•Cerinta anuala (volum anual)

•Cerinta zilnica maxima

•Cerinta lunara maxima

•Cerinta orara maxima

•Cerinta lunara medie

•Cerinta zilnica medie

•Cerinta orara medie

CERINTA DE APA

•Cerinta zilnica

•Cerinta lunara

•Cerinta orara

Bilantul de apa Scop: determinarea necesarului si cerintei de apa; Se determina: CERINTA DE APA NECESARUL
Bilantul de apa
Scop: determinarea necesarului si cerintei de apa;
Se determina:
CERINTA DE APA
NECESARUL DE APA
•Debitul zilnic
•Debitul zilnic
•Debitul specific
•Debitul specific zilnic
zilnic
•Debitul zilnic mediu
•Debitul zilnic
•Debitul zilnic maxim
mediu
•Debitul orar
•Debitul zilnic
•Debitul orar mediu
maxim
•Debitul orar maxim
•Debitul orar
•Debitul lunar
•Debitul orar mediu
•Debitul lunar mediu
•Debitul orar maxim
•Debitul lunar maxim
•Debitul lunar
•Debitul anual (volum anual)
•Debitul lunar mediu
•Debitul lunar maxim
32
•Debitul anual (volum anual)

Instalatii interioare de alimentare cu apa pentru cladiri

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa rece de consum

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa rece de consum

Sisteme de contorizare a consumurilor de apa

În clădirile de locuit colective ( blocuri de

locuinţe ) reţelele de conducte pot fi :

cu contorizare individuală

pe apartament – pentru cladiri noi; pe grup sanitar, pentru cladiri existente;

cu contorizare colectivă ( în sistem pauşal ) .

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa pentru consum

Contorizare colectiva pe bloc

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa pentru consum Contorizare individuala pe grup sanitar

Contorizare individuala pe grup

sanitar

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa pentru consum Contorizare individuala pe grup sanitar

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa pentru consum

Contorizare individuala pe grup sanitar

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa pentru consum Contorizare individuala pe grup sanitar Contorizare individuala

Contorizare individuala pe apartament

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa pentru consum Contorizare individuala pe grup sanitar Contorizare individuala

Schema instalatiei interioare de alimentare cu apa pentru consum

Elemente componente:

Obiecte sanitare

Pentru zona rezidentiala Pentru zona tertiara

Antivandalism (grupuri sanitare publice in stadioane, gari, inchisori, etc)

Armaturi montate pe obiecte sanitare Conducte, fitinguri Armaturi montate pe conducte

Diverse alte materiale, echipamente, aparate de masura si control.

Obiecte sanitare

După destinaţia lor, obiectele sanitare pot fi:

de construcţie obişnuită (cu dimensiuni standardizate) pentru echiparea clădirilor de locuit şi a grupurilor sanitare din unele clădiri social-culturale şi anexele sociale ale unităţilor industriale;

de construcţie specială,

pentru echiparea sălilor de operaţii din spitale, a creşelor, grădiniţelor etc.,

pentru folosirea lor de către persoane cu handicap fizic.

de constructie speciala, de tip andivandalism

Obiecte sanitare

Lavoare Lavoare
Lavoare
Lavoare

Cada de baie

Obiecte sanitare Lavoare Lavoare Cada de baie
Obiecte sanitare Lavoare Lavoare Cada de baie

Obiecte sanitare

Cada de dus

Obiecte sanitare Cada de dus Cabina de dus

Cabina de dus

Obiecte sanitare Cada de dus Cabina de dus

Obiecte sanitare

Vas de closet: cu iesire

laterala si verticala

Obiecte sanitare Vas de closet: cu iesire laterala si verticala
Obiecte sanitare Vas de closet: cu iesire laterala si verticala

Obiecte sanitare

Vas de closet cu rezervor montat pe vasul closet

Obiecte sanitare Vas de closet cu rezervor montat pe vasul closet Vas de closet cu rezervor

Vas de closet cu rezervor montat la semi-inaltime

Obiecte sanitare Vas de closet cu rezervor montat pe vasul closet Vas de closet cu rezervor
Obiecte sanitare Vas de closet cu rezervor montat pe vasul closet Vas de closet cu rezervor
Obiecte sanitare Vas de closet cu rezervor montat pe vasul closet Vas de closet cu rezervor

Obiecte sanitare

Vas de closet cu rezervor montat la inaltime

Obiecte sanitare Vas de closet cu rezervor montat la inaltime
Obiecte sanitare Vas de closet cu rezervor montat la inaltime

Obiecte sanitare

Vas closet cu

rezervor montat tip

Geberit

Obiecte sanitare Vas closet cu rezervor montat tip Geberit Bideu

Bideu

Obiecte sanitare Vas closet cu rezervor montat tip Geberit Bideu
Obiecte sanitare Vas closet cu rezervor montat tip Geberit Bideu

Obiecte sanitare

Spalatoare cu o cuva, 2 cuve, cu platforma picurator

Pisoare Chiuveta
Pisoare
Chiuveta
Spalatoare cu o cuva, 2 cuve, cu platforma picurator Pisoare Chiuveta
Spalatoare cu o cuva, 2 cuve, cu platforma picurator Pisoare Chiuveta

Bideuri

Obiecte sanitare Spalatoare cu o cuva, 2 cuve, cu platforma picurator Pisoare Chiuveta Bideuri
rezervorul de serviciu simplu Robinet de Armaturi – robinete Robinet de serviciu dublu Hu=25 m H2O
rezervorul de
serviciu
simplu
Robinet de
Armaturi – robinete
Robinet de
serviciu
dublu
Hu=25 m H2O
Armatura
pentru
presiune
spalare vas
closet
Hu=2-5
mH2O
Armatura
pentru
rezervorul de
spalare vas
closet – jet sub
Baterie cu monocomanda Hu = min 10 m H2O Baterii Baterie amestecatoare Hu = 2-3 m
Baterie cu monocomanda
Hu = min 10 m H2O
Baterii
Baterie
amestecatoare
Hu = 2-3 m H2O

Baterii

Baterii amestecatoare

Baterii cu monocomanda si perlator

Baterii cu temporizare

Baterii cu sesizor de prezenta

Baterii cu termostate integrate

Conducte

Polietilena (PE, PEHD) Polipropilena PPR Pex-Al PVC:

PVC-G – alimentare apa PVC-M – canalizare exterioara PVC-U – canalizare menajera

Cupru Otel zincat etc

Conducte Polietilena (PE, PEHD) Polipropilena PPR Pex-Al PVC: PVC-G – alimentare apa PVC-M – canalizare exterioara

Compensatoare de dilatare pentru

tevi din plastic – se calculeaza

configuratia lor geometrica

Compensatoare de dilatatie

Compensatoare de dilatare
Compensatoare
de dilatare
Compensatoare de dilatatie Compensatoare de dilatare Compensatoare axiale
Compensatoare axiale
Compensatoare
axiale

Robinete, vane

Robinete de colt Robinete cu ventil drept Robinete cu sertar Clapete de sens Reductoare de presiune pentru apa

Aparate de masura si control = Apometre, termometre, manometre

Instalatii interioare de alimentare cu apa rece 53
Instalatii interioare de alimentare cu apa rece
53
Sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentare cu apă a instalaţiilor din interiorul clădirilor Sarcina hidrodinamică a secţiunii
Sarcina hidrodinamică necesară
pentru alimentare cu apă a
instalaţiilor din interiorul clădirilor
Sarcina hidrodinamică a secţiunii transversale a
curentului unidimensional de fluid incompresibil,
reprezintă energia specifică medie în secţiunea
considerată, raportată la unitatea se greutate a fluidului.
Pentru a determina sarcina hidrodinamic ă necesară,
Hnec în secţiunea conductei de alimentare cu apă a
instalaţiei interioare, se aplică legea energiilor (ecuaţia
lui Bernoulli) extinsă la modelul de curent unidimensional
de fluid incompresibil
2
2
p
α
v
p
α
v
Av A
R R
z +
()
+
=+
z
()
+
+ h
a
A
R
R
rA − R
ρ
g
2 g
ρ
g
2 g

Sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentare cu apă a instalaţiilor din interiorul clădirilor

Demonstratie – notite de curs

H A = H gR + H uR + h rA-R

H nec = max(H g +H u +h r )

H

necA

H

dispA

Instalaţia interioară se va racorda la

H

necA

>

H

dispA

instalaţia de ridicare a presiunii apă (de

regulă , la staţia de pompare a apei

cuplată cu recipiente de hidrofor)

Clasificarea instalatiilor de alimentare cu apa pentru cladiri

După parametrii apei din conducta publică în punctul de racord , instalaţiile de distribuţie a apei din clădiri, pot fi :

 

racordate direct la conducta publică

racordate la conducta publică prin intermediul instalaţiilor de ridicare a presiunii apei

După scopul întrebuinţării apei , instalaţiile interioare pot fi :

 

pentru consum menajer ;

pentru distribuţia apei industriale ;

După forma reţelei de distribuţie , instalaţiile interioare sunt :

 

ramificate ( sau arborescente ) ; inelare ; mixte .

După poziţia de montaj ( de amplasare ) în clădire a conductelor principale de distribuţie , instalaţiile pot fi :

 

cu distribuţie inferioară

cu distribuţie superioară

cu distribuţie mixtă .

După regimul de presiune a apei , instalaţiile interioare pot fi :

 

cu o zonă de presiune ;

cu două sau mai multe zone de presiune ;

După temperatura apei distribuite , sunt instalaţii interioare pentru :

 

distribuţia apei reci ;

prepararea şi distribuţia apei calde de consum .

destinaţia şi caracteristicile constructive ale clădirii :

 

clădiri de locuit

clădiri social – culturale;

clădiri industriale