Sunteți pe pagina 1din 12

Portofoliu

la chimie

Tema: Substantele din jurul nostru

Elaborat de elevul clasei a 8-a A Lean Alexandru

Clasele principale de compui anorganici


Reprezentanii claselor de compui anorganici i substane simple utilizai frecvent in viaa cotidian, prezeni n aer, ap, sol i legtura genetic dintre

clasele de compui anorganici. Toate substanele conoscute formeaz dou grupuri mari: substane anorganice i substane organice.

Substante chimice:
Substane anorganice:
Fe, Zn, Fe2O3, ZnO, H2O, HCl, H2SO4, ZnCl2......

Sunstane oragnice:
CH4, C2H6. C2H5OH, CH3OCH3, CH3NH2......

Substanele anorganice snt formate din atomii unuia sau a deferitelor elemente. Substaele organice snt formate din atomii diferitelor elemente, obligatorie fiind prezena atomului de carbon. Deci, putem spune, c substanele organice snt compui ai carbonului.

Substanele organice se conin n organismele vegetale i animale, n produsele de hran, medicamente, colorani, esturi. Substanele organice snt cu mult mai multe la numr, dect substanele anorganice. Se cunosc cteva milioane de substane organice i numai cteva sute de mii de substane anorganice. Substanele organice nu pot fi stricta delimitate de substanele anorganice. Unii compui ai carbonului (CO, CO2, H2CO3, CaCO3, ...) au proprieti caractersitice substanelor anorganice. Din substanele anorganice se pot forma substane organice (de exemplu, procesul de fotosintez) i invers (la ardere). Substanele anorganice se divizeaz n dou grupe: subastane simple i substane compuse.

Substantele anorganice
Substane simple:
Fe, Zn, Al, H2, Cl2, O2, N2, F2, Br2, I2, O3, He, Na.......

Substane compuse:
H2O, NCl, H2SO4, H3PO4, Na2O, CaO, Fe2O3, NaOH, Ca(OH)2, Fe(OH)3, NaCl,

CaSO4, Fe2(SO4)3.........
Substanele simple se divizeaz n 4 grupe: metale (Na, Ca, Al, Fe,...), semimetale (C, S, P,...), nemetale (F2, Cl2, O2, N2,...) i gaze inerte (He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn). Deseori pentru comoditate substanele simple se divizeaz n 2 grupe: metlae i nemetale. n grupul nemetalelor snt incluse de asemenea semimetalele i gazele inerte. n baza proprietilor chimice substanele anorganice compuse formeaz 4 clase principale de compui: oxizi, baze, acizi, sruri.

Substante anorganice compuse


Oxizi:
Na2O, CO2, CaO, SO2, Al2O3, SO3 Fe2O3, P2O5 ..., ...

Baze:
NaOH, Ca(OH)2 Al(OH)3 Fe(OH)3 ...

Acizi:
H2CO3 H2SO3 H2SO4 H3PO4 ...

Sruri:
Na2CO3 CaSO3 Al2(SO4)3 FePO4 ...

REACTII CHIMICE
In urma fenomenelor chimice, substantele isi modifica compozitia si proprietatile, pentru ca se transforma in alte substante.

Reactia chimica
Reactia chimica reprezinta procesul chimic prin care substantele se transforma in alte substante cu proprietati diferite de ale celor initiale Exemple: - arderea zaharului, ruginirea fierului, acrirea laptelui sunt exemple intalnite frecvent in viata de zi cu zi

REACTANTI

Reactie

PRODUSI DE REACTIE

Substante care reactioneaza

chimica

Substante care rezulta din reactive

Scrierea unei reactii chimice cu ajutorul simbolurilor si formulelor chimice se numeste ecuatie chimica.
2HCl + Ca(OH)2 = CaCl2 + 2H2O

Reactantii si produsii de reactie pot fi:


1. Substante simple (elemente chimice) 2. Substante compuse (acizi,oxizi,baze,saruri)

Elementele chimice care intra in compozitia reactantilor se regasesc integral in compozitia produsilor de reactie. Transformarile chimice ale substantelor se supun unor legi; legea fundamentala care sta la baza oricarei reactii chimice este legea conservarii masei substantelor. Legea conservarii masei substantelor a fost descoperita si enuntata de M.V.Lomonosov(1748) si mai tarziu de A.L.Lavoisier(1774). Masa totala a substantelor care participa la reactie este egala cu masa totala a substantelor care rezulta din reactia respectiva. Intr-o reactie chimica masa se conserva Intr-o reactie chimica, masa totala a reactantilor este egala cu masa totala a produsilor de reactie.

Clasificarea substantelor chimice:


1. Substante simple:
1. Metale 2. Nemetale

2. Substante compuse
1. 2. 3. 4. Oxizi Baze Acizi Saruri

LEGEA CONSERVRII MASEI


Masa total a substanelor care particip la reacie este egal cu masa total a substanelor care rezult din reactia respectiv.
GENERALIZARE: A+B=C+D mA+mB=mC+mD Legea conservrii masei (M.V. Lomonosov, 1748 i A.L. Lavoisier, 1772) se poate enuna i astfel: NUMRUL I TIPUL ATOMILOR CARE REACIONEAZ ESTE EGAL CU NUMRUL I TIPUL ATOMILOR CARE REZULT NTR-O REACIE CHIMIC (numrul atomilor de acelai fel se conserv pe parcursul unei reacii)

Reactii chimice
Reaciile chimice sunt interaciuni la nivel molecular dintre
substane. Ele se pot clasfica n: reacii de combinare care doi sau mai muli reactani se unesc pentru a forma un singur produs de reacie; reacii de descompunere dintr-o substan compus (reactant) se formeaz doi sau mai muli produi de reacie; reacii de substituie atomul unui element nlocuiete atomii unui alt element ntr-o substan compus; reacii de schimb dou substane compuse i schimb ntre ele unele elemente, transformndu-se n alte substane compuse. Substanele care reacioneaz ntre ele se numesc reactani, iar substanele rezultate n urma reaciei se numesc produi de reacie. De exemplu: arderea carbonului (procesul de ardere reprezint adugare de oxigen); carbon + oxigen = dioxid de carbon C+O2=CO2.

REACTII DE COMBINARE
Reactiile de combinare sunt procesele chimice in care doi sau mai multi reactanti se unesc pentru a forma un singur produs de reactie

X+Y=Z X - substante simple sau substante compuse Y - substante simple sau substante compuse Z - substanta compusa

Reactii de descompunere
Reactiile de descompunere sunt procesle chimice in care dintr-o substanta compusa (reactant), se formeaza doi sau mai multi produsi de reactie.

X=Y+Z X - Substanta compusa Y - Substante simple sau substante compuse Z - Substante simple sau substante compuse

Reactii de substitutie
Reactiile de substitutie sunt procesele chimice in care atomul unui element inlocuieste atomii unui alt element intr-o substanta compusa.

X + YZ = XZ + Y X substanta simpla

Y substanta simpla YZ substante compuse XZ substante compuse

Reactii de schimb
Reactiile de schimb sunt procesele chimice in care doua substante compuse isi schimba intre ele unele elemente, transformandu-se in alte substante compuse.

XY + AB = AY + XB

LEGATURA GENETICA DINTRE CLASELE DE COMPUSI ORGANICI


ntre clasele de compui organici: hidrocarburi, compui halogenai, compui oxigenai i alte clase de compui organici exist o legtur genetic indisolubil, la baza creea se afl posibilitatea transformrii prin diverse reacii chimice a compuilor organici. Astfel, n temele anterioare au fost precutate: - legtura genetic ntre clasele de hidrocarburi; - legtura genetic ntre clasele de compuii oxigenai. n aceste teme pe baza reaciilor chimice specifice a fost demonstrat posibilitatea transformrii unor compui organici n ali compui n cadrul aceleeai clase (hidrocarburi sau compui oxigenai). Desigur, c exist o legtur indisolubil ntre toi compuii organici. Prin reacii specifice din hidrocarburi pot fi obinui: derivai halogenai, alcooli, aldehide amine, etc. La fel, din derivai halogenai pot fi obinui alcooli, amine, hidrocarburi, etc. Din alcooli pot fi obinui aldehide, cetone, acizi, eteri, esteri, derivai halogenai, hidrocarburi, etc. La fel i aminele, aldehidele, acizii

organici. Prin diverse reacii chimice orice compus organic pot fi transformat n reprezentanii altor clase de compui organici. Mai jos vom prezenta schemele posibilelor transformri a compuilor organici:

Prin schemele de sintez prezentate mai jos vom ilustra legtura genetic, care poate aprea ntre diferite clase de compui organici. (I) De sintetizat din etan esterul etilacetic dup urmtoarea schem:

1) Prin reacia de halogenare din etan se obine cloroetan:


CH3-CH3 + Cl2 CH3-CH2Cl + HCl

2) La tratare cu hidroxid de sodiu din cloroetan se obine etanol:


CH3-CH2Cl + NaOH CH3-CH2OH + NaCl

3) La tratarea alcoolului etilic cu KMnO4 n prezena H2SO4 oxidarea poate decurge p n la acid acetic:
CH3-CH2OH [O] CH3-COOH + H2O

KMnO4,H2SO4

4) La interaciunea alcoolului etilic cu acidul acetic n prezena acidului sulfuric concentrat se obine esterul etilacetic:
CH3-COOH + HO-CH2-CH3 CH3-COO-CH2-CH3
(H2SO4)

+ H2 O

Prin prezenta sintez am demonstrat legtura genetic dintre hidrocarburile saturate, clorderivai, alcooli, acizi organici, esteri. (II) De sintetizat din alcool etilic anilin dup urmtoarea schem: CH3-CH2OH CH2=CH2 CHCH C6H6 C6H5Cl C6H5NH2 1 2 3 4 5 1) La tratarea alcoolului etilic cu loc deshidratarea cu formare de etilen:
H2SO4,conc. CH3-CH2OH CH2=CH2 + H2O

acid

sulfuric

concentrat

are

2) La temperaturi nalte n prezena catalizatorilor are loc reacia de dehidrogenare cu formare de acetilen:
CH2=CH2 t,0C,cat. CHCH + H2

3) La trimerizarea acetilenei se obine benzen:

4) La obine

tratarea

benzenului cu clorobenzen:

Cl2

prezena

FeCl3

se

5) La tratare cu amoniac n prezena NaOH se obine anilina:

Prin prezenta sintez am demonstrat legtura genetic dintre hidrocarburile saturate, hidrocarburile nesaturate, hidrocarburile aromatice, cloroderivai, amine. (III) De sintetizat din metan polimerul fenolformaldehida conform urmtoarei scheme:
CH4 CHCH C6H6 C6H5Cl C6H5OH fenolformaldehid 1 2 3 4 8 CH3Cl 5 6 7 H2C=O fenolformaldehid

CH4

CH3OH

1) Prin descompunerea catalitic a metanului n industria chimic se obine acetilen:


cat. 2CH4 CHCH + 3H2

2) La trimerizarea acetilenei se obine benzen (vezi reacia mai sus) 3) La tratarea benzenului cu Cl2 n prezena FeCl3 se obine clorobenzen (vezi reacia mai sus) 4) La tratarea clorobenzenului cu hidroxid de sodiu se obine fenol:

5) ntre metan i clor sub aciunea luminii are loc o reacie de substituie cu formare de clorometan:

CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl

6) La tratarea clorometanului cu NaOH se obine metanol:


CH3Cl + NaOH CH3OH + NaCl

7) La trecerea vaporilor de metanol asupra oxidului de cupru (II) se obine aldehida formic:
CH3OH + CuO H2C=O + Cu + H2O

8) Fenolul i aldehida formic particip ntr-o reacie de polimerizarepolicondensare cu formarea unui polimer fenolformaldehida:

fenolformaldehid Prin sinteza dat am demonstrat legtura genetic ce exist ntre hidrocarburile saturate, hidrocarburile nesaturate, hidrocarburile aromatice, cloroderivai, alcooli, fenoli, aldehide, substane polimerice. Nect nd la diversitatea enorm a compuilor organici (c teva milioane de compui) fiecare dintre ei aparte poate fi transformat prin anumite reacii chimice n ali compui. Din compui organici destul de simpli (hidrocarburi pot fi obinui (sintetizai) compui cu o structur complicat, cu o mulime de grupe funionale, etc.). Legtura genetic dintre compuii organici indic posibilitatea transformrii compuilor organici ntre ei prin anumite reacii chimice.