Sunteți pe pagina 1din 6

NEURONUL Neuronul - unitatea structurala si functionala a sistemului nervos - este o celula specializata in generarea si conducerea unor semnale de natura

electro chimica numite impulsuri nervoase. Cea ma importanta caracteristica morfologica a neuronului consta in prezenta unor procese protoplasmatice de diferite lungimi, ce merg din corpul celulei -dendritele si axonul -, particularitate structurala dealtfel legata intim de functia de transmitere a impulsurilor nervoase. Neuronii sunt celule individuale care comunic ntre ele.

Structura: Neuronii au de obicei un singur nucleu mare i poziionat central. Aici se produce o cantitate ridicat de ARN, iar cromatina este dispersat. Ribozomii din reticulul endoplasmatic rugos se gsesc sub forma corpusculilor Nissl sau corpi tigroizi!. Axonii nu conin corpusculi Nissl i deci nu particip la sinteza de proteine!. Reticulul endoplasmatic neted are rol n reglarea nivelului de Ca"" din neuron. Microfilamentele, neurofilamentele si microtubulii formeaz citoscheletul neuronului. Mitocondriile se gsesc n corpul celular, dar ma#oritatea se concentreaz n butonii terminali ai axonului, furniz$nd energie sub form A%&! pentru transmiterea semnalului la nivelul sinaptic i pentru sinteza unor neurotransmitori. Corpul celular i dendritele sunt nvelite ntr-o membran plasmatic, neurilema, cu o importan deosebit n recepionarea i transmiterea semnalelor prin canalele ionice. Axonii prezint axolema, care este nvelit de trei teci' teaca de mielin izolare electric!, teaca celulelor (ch)ann secretoare de mielin! i teaca *enle nutriie, protecie!. %eaca de mielin este ntrerupt pe alocuri de nodurile Ranvier. Proprietati functionale' Excitabilitatea este proprietatea de a intra n activitate sub ac iunea unui stimul. +embrana #oac un rol esenial prin canalele sale ionice care se deschid sau se nchid n funcie de modificrile de energie din prea#ma membranei.

Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Aceast conducere se realizeaz diferit n fibrele mielinice i amielinice, cele mielinice fiind mai rapide ,-./-m0s n cele mai groase, 1-.2m0s n cele mai subiri3 iar n cele amielinice -.4-/m0s!. Degenerescena se refer la degradarea neuronului n condiii de lezare serioas a axonului. Regenerarea este proprietatea de a se reface dup anumite lezri. Acti itatea sinaptic se refer la codarea chimic a informaiei i transmiterea acesteia prin sinapse. Tipuri de neuroni: Dup numrul de prelungiri: ! neuroni multipolari, cu numr mare de prelungiri. &ot fi neuroni senzitivi. - neuroni bipolari, cu dou ramificaii la extremiti. (e gsesc de exemplu n retin. - neuroni unipolari, cu o singur prelungire axonic. celulele cu bastona sau celulele cu con din retin. - neuroni pseudounipolari, cu o prelungire n form de %' prelungirea iniial se desparte n dou. (e gsesc n ganglionii rahidieni sau ganglionii spinali. Dup funcionare: ! neuroni motori multipolari, mari cu prelungire axonic lung. 5e exemplu' neuronii piramidali din cortex. - neuroni de asociaie sau bipolari" ! neuroni sen#iti i afereni sau receptori.

$%$&EMUL NER'O$ Structura: 6lementul principal al sistemului nervos este esutul nervos, format din neuroni interconectai prin axoni i dendrite. 7a organisme mai e oluate de exemplu, omul! se nt$lnesc i celule gliale, care susin activitatea neuronilor fr a participa direct n prelucrarea de informaii. (istemul nervos este format din' (istemul nervos central (NC. Aceasta este partea principal a sistemului nervos i se ocup cu prelucrarea informaiei venit de la receptori de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.! i generarea de rspunuri. (NC este format din encefal i mdu a spinrii. Aceste dou componente sunt prote#ate de cutia craniana i, respectiv, de coloana ertebral. (istemul nervos periferic (N&. (N& este partea sistemului nervos format din neuronii i nervii din afara (NC. Acetia se gsesc n membre de exemplu, n m$n i picioare! i organe de exemplu stomac, inim etc.!. (N& nu este prote#at de oase sau de o barier pentru s(nge faa de creier care este prote#at de bariera )ematoencefalic!, i poate fi uor lezat mecanic sau chimic.

Nervii cranieni. (unt in numar de ./ perechi. 8si au originea sau se termina in nucleii celor trei parti ale trunchiului cerebral . 6i fac parte dintre nervii periferici cu exceptia primelor doua perechi olfactivi si optici!. Nervii cranieni, spre deosebire de cei spinali, nu au doua radacini si nu pastreaza dispozitia segmentara. 9nii sunt senzitivi, altii sunt motori si micsti. Acestia sunt' ner ii olfacti i* ner ii optici* ner ii oculomotori* ner ii tro)leari* ner ii trigemeni* ner ii abducens* ner ii faciali3 ner ii estibulo!co)leari3 ner ii glosofaringieni* ner ii agi* ner ii accesori* ner ii )ipoglosi" Functiile nervilor cranieni: - directioneaza impulsuri senzoriale de la nivelul corpului3 - masticatia3 - echilibrul3 - miscarile oculare, ederea3 - sensibilitatea faciala3 - auzul, fonatia3 - respiratia3 - salivatia, deglutitia3 - mirosul3 - gustul.

Lobii cortexului cerebral

Lobii frontali ! implicati in luarea deciziilor, rezolvarea problemelor si planificare3 Localizare: - lobii frontali reprezinta portiunea anterioara a cortexului cerebral. Functii: - functii motorii3 - functii superioare3 - planificare3 - rationament3 - hotarare, motivatie3

- controlul impulsurilor3 - memoria. Lobii occipitali ! implicati in vedere si recunoasterea culorilor3 Localizare: - lobii occipitali reprezinta portiunea posterioara a cortexului cerebral Functii: - controlul vederii3 - recunoasterea culorilor Lobii parietali ! primesc si proceseaza informatiile senzoriale3 Localizare: - lobii parietali sunt localizati superior fata de lobii occipitali si posterior de santul central Rolando si lobii frontali. Functii: - gandirea3 - procesarea informatiilor3 - senzatiile dureroase si tactile3 - orientarea spatiala3 - vorbirea3 - perceptia vizuala. Lobii temporali ! implicati in raspunsul emotional, memorie si vorbire. Localizare: - lobii temporali se gasesc anterior de lobii occipitali si lateral de santul (:lvius. Functii: ! raspunsul emotional* ! au#ul* ! memoria* ! orbirea

ANAL%+A&ORUL
5enumire analizator Analizatorul gustativ (pecificul receptorului Alcatuit din urmatoarele segmente' receptor muguri gustativi!3 de conducere gangli on, bulbi! si central aria gustativa!. &roiectia corticala Analizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinate de proprietatile chimice ale substantelor sapide solubile care intra n contact cu mucoasa bucala.

Analizatorul olfactiv

Alcatuit din urmatoarele segmente' receptor epiteliul olfactiv!3 de conducere bulbi olfactivi! si central textul olfactiv!.

Analizatorul vizual

Analizatorul auditiv

Analizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietafile chimice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de organism. Alcatuit din Cea mai mare urmatoarele parte a segmente' informatiilor din receptor inclus mediul exterior in globul ocular!3 este receptionata de conducere cei prin vaz.;ederea trei neuroni! si are un rol central localizat esential in in lobii adaptarea la occipitali!. mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in activitatile specific umane. Alcatuit din Auzul face

urmatoarele segmente' segmentul periferic urechea externa3 urechea medie3 urechea interna!3 segmentul intermediar subcortical!3segme ntal central. Analizatorul cutanat
,ielea constituie un nveli nentrerupt care se continu la nivelul marilor orificii gur, nas, etc.! cu o semimucoas i care, n interiorul cavitilor respective, devine o mucoas propriu-zis.

parte din cele mai importante sim<uri pentru via<a uman, prin careindividul rela<ioneaz cu mediul ncon#urtor. (timulul este suprafata obiectelor si diferenta dintre temperatura corpului si cea a obiectelor. 5au informatii despre netezimea,durita tea, asperitatea si proprietatile calorice ale obiectelor