Sunteți pe pagina 1din 10

PLAN DE MARKETING PENSIUNEA POIANA-VERDE

VOICU IONELA AN 2-ECTS-BACAU

PLAN DE MARKETING-PENSIUNEA POIANA VERDE


Prezentarea afacerii. Pensiunea SC.POIANA-VERDE.SRL are sediul in Romania,Slanic Moldova,str. Nicolae alcescu,nr !",#udetul acau. Com$le%ul turistic Poiana Verde se a&la in renumita statiune Slanic Moldova, in 'ona de $ensiuni, la !(( m $e drea$ta du$a intrarea in localitate, &iind locul ideal $t o vacanta la munte indi&erent de se'on. O iect !e acti"itate O)iectul de activitate al societatii se re&era la reali'area serviciilor de turism in cadrul $ensiunii inclu'and* activitati de ca'are, servicii de restaurant, )ar,

$recum si e%traservicii* or+ani'ari de evenimente si loc de #oaca $entru co$ii.

De#crierea Pen#i$nii P%iana Ver!e


Este com$us dintr-o $ensiune de , stele avand restaurant $ro$riu si o vila de -stele. Com$le%ul nostrum va o&era $osi)ilitatea $etrecerii unui se#ur cu adevarat deose)it in mi#locul naturii, deoarece este am$lasat in interiorul unui $arc de cca .( /ectare, situat la $oalele unuia din $iscurile $itoresti ale muntilor Nemira. Acest com$le% linistit este $er&ect $entru o $au'a rela%anta si o deconectare de la viata a+itata a orasului, &ara a renunta insa la &acilitatile si con&ortul vietii moderne. Pensiunea este $reva'uta cu $arcare su$rave+/eata 0, ore. La $arterul $ensiunii se a&la restaurantul cu o ca$acitate de ,0 de locuri im$artite in doua saloane1&umatori res$ective ne&umatori2. 3ot la $arter se a&la )ucataria, utilata la cele mai moderne standard, care deserveste restaurantul $ensiunii. 3uristii )ene&icia'a si de o terasa amena#ata atat $entru deservirea mesei cat si $entru momente de rela%are. La eta# sunt amena#ate ! camere dintre care 4 cu $at du)lu, una cu - $aturi si una &iind cu , $aturi. Aceste camere sunt mo)ilate in stil modern toate avand )aie $ro$rie si televi'or. Curatenia desavarsita si curatenia cu s$eci&ic local sunt asi+urate de

$ersonalul $ensiunii si a restaurantului* un )ucatar, doua mena#ere si doi os$atari.


Alimentele &olosite $entru $re$ararea $roduselor servite in restaurant si $e terasa sunt $rocurate de $e $lan local cat si a$rovi'ionare $eriodica de la su$ermar5eturile din oras. In a&ara de terasa amena#ata cu ! mese mari, oas$etii se $ot )ucura de +ratarul am$lasat in curte. Pe lan+a serviciile de )a'a, $ensiunea $restea'a si servicii su$limentare cum ar &i* or+ani'area de evenimente s$eciale*nunti,)ote'uri,ta)ere de co$ii. O iecti"e #trate&ice a'e afacerii O)iectivul $rinci$al il re$re'inta reali'area $ro&itului. Pentru reali'area acestui o)iectiv este necesar un venit 'ilnic de minim 6(( RON, $rovenind din serviciul de ca'are, la care se adau+a si veniturile din serviciile de alimentative. Daca acest venit minim nu se reali'ea'a 'ilnic, se ra$ortea'a incasarile sa$tamanale, in conditiile in care in 7ee5-end-uri se estimea'a o ocu$are a locurilor de ca'are de !(8. O)iective $articulare

-cresterea notorietatii in randul consumatorilor $otentiali intr-un an -cresterea +radului de ocu$are $ermanenta a $ensiunii la un nivel de !(8 -cresterea nivelului de ocu$are $ermanenta la "(8 in urmatorii 0 ani -amena#area unui teren de tenis in termen de 0 ani -&ideli'area clientilor in $ro$ortie de ,(8 in temen de 0 ani Cresterea notorietatii in randul consumatorilor $otentiali intr-un an se va &ace $rin a$aritii in $resa locala, im$artirea de $liante si $romovarea $rin a+entii. 3ratarea clientilor in mod cores$un'ator va a#uta la $romovarea $ensiunii $rin reclama din +ura in +ura si recomandari. Cresterea notorietatii in randul consumatorilor $otentiali intr-un an se va &ace $rin a$aritii in $resa locala, lansarea $e internet, im$artirea de $liante, $romovarea $rin a+entii. 3ratarea clientilor inmod cores$un'ator va a#uta la $romovarea $ensiunii $rin reclama din +ura in +ura si recomandari.Continuitatea +radului de ocu$are $ermanenta la un nivel de 9( 8, cu a#utorul sistemelor de $romovare, $recum si a $retului atra+ator de circa .6 Euro:$ers:'i.In termen de trei ani se estimea'a o crestere a nivelului de ocu$are de la 9(8 la "(8, daca $returile se vor mentine la acest nivel redus, &ata de $returile $racticate de alte 'one turistice sau c/iar &ata de $returile $racticate de concurentii din 'ona.Amena#area unui )a'in de inot, $recum si unui teren $entru s$ort vor &i reali'ate din veniturileo)tinute din alimentatie si serviciile com$lementare, marindu-se com$le%itatea serviciilor o&erite si a+radului de satis&actie a clientilor.De asemeni, dorim sa le o&erim clientilor nostri $osi)ilitatea de a se )ucura atat de natura, cat side rela%are si distractie la cote ma%ime. De aceea, avem in vedere cum$ararea a doua A3V-uri, care vor $utea &i inc/iriate de $ersoanele dornice sa-si incerce indemanarea.In&iintarea in cadrul unitatii a unui serviciu de inc/iriere a ec/i$amentelor de s$ort 1iarna si vara2in termen de 4 luni, tinand cont de veniturile reali'ate. Acest serviciu se adresea'a celor care $racticaaceste s$orturi in a&ara unitatii.;ideli'area clientilor se va reali'a $rin calitatea serviciilor $use la dis$o'itie, $rin os$italitatea $ersonalului, dar si $rin actiuni s$eci&ice* acordarea +ratuita a ultimului mic de#un din 'iua $lecarii. ANALI(A S)OT -Puncte &orte - accesi)ilitatea 'onei - locatie atractiva - natura neatinsa si ne$oluata in mare $arte - $ersonal ama)il si $oliticos - +rad ridicat de curatenie in $ensiune - $arcare $a'ita - volum redus al tra&icului rutier

- diverse servicii com$lementare - crama $ro$rie - $o$ulatia $rietenoasa si os$italiera P<NC3E SLA E - $rivati'area /aotica - $ersonalul nu are cali&icare in turism$ersonalul nu cunoaste lim)i straine -$ensiunea nu are notorietate - im$osi)ilitatea $latii cu card O$ortunitati Amenintari - construirea unor noi $artii de sc/i - e%ista $lanuri $rivind as&altarea drumuluide macadam - noi re+lementari $rivind scutirea de im$o'itul $e venit:$ro&it a unitatilor dinturismul rural - $otential de turism cultura l- im$lementarea unor trasee de drumetie inmunti- mestesu+uri arti'anale 1$orti secuiesti,mo)ilier $ictat2 -numarul mare de concurenti indirecti1ca)ane, case de vacante, etc.2 -a+entiile de voia# care $romovea'a si unitatile concurente mai cunoscute - sc/im)area le+islatiei in vi+oare $rivind unitatile turistice 1intrarea in <.E.26 SEGMENTAREA PIETEI Se+mentarea $ietei si ale+erea se+mentului tinta se im$art du$a urmatoarele criterii*- demo+ra&ice* varsta, se%, educatie, $rovenienta +eo+ra&ica, lim)a vor)ita, etc.- economice* venit, $ro&esie, etc.-$si/olo+ice* tem$erament si $ersonalitate- sociale* clasa sociala, +ru$uri de re&erinta, etc.Clientii $otentiali se $ot situa intre $arametri &oarte varia)ili, de la tineri $ana la $ersoane devarsta a treia, toata lumea $oate +asi $osi)ilitati de distractie si rela%are la $ensiunea - restaurant.Clientii carora ne adresam cu $recadere re$re'inta se+mentul de $iata cu varsta cu$rinsa intre.!-,6 ani.3ineretul &recventea'a 'ona in tim$ul 7ee5-end-urilor, a ta)erelor or+ani'ate, in se'onul de sc/i,de sar)atori 1mai ales de revelion2, iar &amiliilor le $lace sa vi'ite'e 'ona atat vara cat si iarna, in tim$ulconcediilor, +asind diverse modalitati de recreere si distractie inclusiv $entru cei mici. In &unctie destilul de viata, multe &amilii a$elea'a la serviciile $ensiunilor in 7ee5-enduri. Nivelul de educatie al turistilor a#uta la o)servarea si a$recierea mediului incon#urator,o$ortunitatilor o&erite si a &rumusetilor naturii. Educatia clientilor in&luentea'a com$ortamentul lor &atade an+a#ati si )unuri in incinta $ensiunii. Pensiunea se adresea'a turistilor auto/toni dar si celor

din <n+aria si Austria 1'onele unde traiesc romani din dias$ora2.Serviciile o&erite de $ensiune se incadrea'a intre $returile medii de $e $iata, revenind se+mentulde $iata al $ersoanelor cu venituri medii si mari.;iind o 'ona in care natura este &oarte $utin a&ectata de om, sunt aste$tati clientii indra+ostiti denatura sau $ersoanele carora le $lace odi/na.Pentru recu$erarea investitiei se#ururile o$time ar &i cele de +ru$ $e $erioade de o sa$tamana sau'ece 'ile sau mai multe +ru$uri $e $erioada 7ee5-end-ului.Avand in vedere se+mentele de $iata tintite cu varsta cu$rinsa intre .!-,6 ani, se di&erentia'a mi#loacele de trans$ort &olosite $entru de$lasarea lor in 'ona turistica. 3ineretul &ara surse $ro$rii devenit &oloseste mi#loacele de trans$ort in comun $entru a a#un+e la $ensiine, cum sunt auto)u'ele simicro)u'ele care se $ot &olosi in 'ona.;amiliile si $ersoanele de varsta medie se de$lasea'a in ma#oritatea ca'urilor cu masinile $ersonale, e%istand si vacante or+ani'ate 1in +ru$2 $entru care se asi+ura trans$ortul cu auto)u'e saumicro)u'e. *.PRODUSUL Pensiunea-restaurant POIANA VERDE este o $ensiune de trei stele, avand ca servicii de )a'a ca'area si restaurantul, asi+urand clientilor sai con&ortul si calitatea cores$un'atoare cate+oriei in care se incadrea'a unitatea.Restaurantul $oate servi clientilor atat un meniu &i%, cat si $re$arate s$eciale, con&orm solicitarilor &ormulate de clienti. Pre$ararea unor &eluri de mancare la comanda se &ace cu conditia ca aceasta cerere sa &ie anuntata $ersonalului $ensiunii cu .0-., ore inainte.Pe lan+a aceste servicii de )a'a, $ensiunea POIANA VERDE o&era si anumite servicii su$limentare inceea ce $riveste distractia si a+rementul. Aceste servicii sunt*ore de ec/itatie, $lim)ari cu caruta sau cu sania, $aint)all, drumetii cu un +/id s$eciali'at, teren de &ot)al si tenis.Orele de ec/itatie se des&asoara su) indrumarea mana+erului $ensiunii, care $oseda cunostinte si cali&icare in domeniu. Pentru co$ii se recomanda ore de insusire a notiunilor de )a'a re&eritoare la acests$ort, iar adultii, in &unctie de $re+atire si dis$oni)ilitate, $ot $artici$a la $lim)ari si drumetii calare sau $ot ramane in mane#.Plim)arile cu caruta sau cu sania 1$e tim$ul iernii2 se &ac $rin )unavointa $ro$rietarului cailor,care si insoteste turistii in e%cursii.Drumetiile si $lim)arile in natura au un sco$ recreativ si educativ. =/idul acestor iesiri in natura este o $ersoana cali&icata, care $oseda vaste cunostinte des$re acest tinut, dar si des$re &lora si &auna locului. 2.PRETUL Preturile $racticate de catre $ensiune sunt in concordanta cu $returile $racticate de concurenta,dar cu servicii su$limentare mai vaste, care re$re'inta un avanta# &ata de acesta. Am a)ordat aceasta $olitica de $ret datorita &a$tului ca in 'ona nu se a&la alta unitate de a+est +en, care sa $oata

o&eriservicii de ca'are si restaurant la acest nivel. In 'ona e%ista mai multe &orme de ca'are insa &ararestaurant, ci cu +os$odarire $ro$rie a turistilor.Pretul $ac/etului de )a'a 1ca'are si restaurant2 este un $ret mediu si creste in &unctie deserviciile com$lementare solicitate. Preturile se $ot ne+ocia in &unctie de marimea +ru$ului de turisti, $erioada $entru care se solicita ca'area, cu cat tim$ se &ace re'ervarea in avans. +.PROMOVAREA >ona I'voarele este o 'ona turistica intinsa care a atras un numar mare de investitori in domeniul turismului rural, acestia re$re'entand concurentii $ensiunii-restaurant POIANA VERDE.Mi#loacele de ca'are sunt variate* $ensiuni, case de vacanta, cam$in+, )un+alo7uri, etc..Avanta#ele &ata concurentul $rinci$al constau in am$lasamentul $ensiunii si serviciilesu$limentare $e care le $unem la dis$o'itia clientilor nostri.Celelalte structuri de ca'are nu au $osi)ilitati de alimentatie a turistilor in re+im $ro$riu, iar conditiile de ca'are sunt &oarte asemanatoare intre ele.

Me!i$' ,%'itic #i 'e&i#'ati" Pensiunea se su$une le+ilor in vi+oare $rivind dotarile si $restarea serviciilor si $ractica oconcurenta loiala.Cadrul +eneral al des&asurarii activitatii de turism*- O.=. nr. 6!:.""! $rivind or+ani'area si des&asurarea activitatii de turism in Romania- Le+ea nr. 966:0((. $entru a$)o)area O.=. nr. 6!:.""! $rivind or+ani'area si des&asurarea activitatiide turism in Romania- ?.=. nr. .-0!:0((. $rivind clasi&icarea structurilor de $rimire turistice- Ordinul ministerului turismului nr. 6.(:0((0 in temeiul ?.=. .-0!:0((. $rivind clasi&icarea unitatilor de turism- ?.=. nr. -(6:0((. $rivind atestarea si utili'area +/i'ilor de turism 1atestati de catre institutii de statsau $rivate autori'ate con&orm le+ii si atestate $otrivit cali&icarii2- ?.=. nr. -.:.""4 $entru a$ro)area metodolo+iei de avi'are a documentatiilor de ur)anism $rivind'one si statiuni turistice si a documentatiilor te/nice $rivind constructiile in domeniul turismului- Le+ea nr. .!9:.""! $entru a$ro)area O.=. nr. 4-:.""9 $rivind sta)ilirea unor &acilitati $entrude'voltarea turismului ruralRe+lementari $rivind $rotectia turistilor*Le+ea nr. 4-.:0((. $entru a$ro)area O.=. nr .(9:.""" $rivind activitatea de comerciali'are aserviciilor turistice. @ Mediul economic

Audetul acau $re'inta caracteristicile unei re+iuni cu de'voltare medie, cu o $ondere ridicataa locuitorilor care traiesc Bi activea'a in mediul rural, cu un +rad sca'ut de dotare in&rastructurala si ur)anistica, cu structura economiei )a'ata $e te/nolo+ii mai vec/i, cu o sla)a de'voltare a serviciilor.ABe'area &i'ica, conditiile +eo$olitice Bi economice conditionea'C $osi)ilitatile de de'voltare ale #udetului . Pro&ilul economic al #udetului $re'inta elementele unei $uternice de$endente de silvicultura si $relucrarea lemnului, a+ricultura si industrie alimentara, industria usoara, ramuri industriale intensiv utili'atoare ale &ortei de munca &i'ice. Li$sesc sau sunt sla) de'voltate ramurile )a'ate $e cunoastere Bi nivel ridicat de $er&ectionare a &ortei de munca, care ar $ermite activitatieconomice cu a$ort ridicat de valoare adau+ata.Pornind de la resursele materiale si umane e%istente, economia #udetului $re'inta un inalt +rad de varietate si com$le%itate, cu reale $osi)ilitati de de'voltare. Prin $romovarea si de&initivarea unor $ro+rame de re&orma economia #udetului da +arantia de'voltarii Bi consolidarii structurilor economiei de $iata.In ultimii doi ani s-a inre+istrat o sta)ili'are economica, c/iar o crestere a $roductDiei si ae%$ortului, a activitatii investitionale in #udet, concomitent cu reducerea ratei in&latiei si a soma#ului.Comertul si serviciile, desi cu $ondere mai mica in economia #udetului acau, sunt ramuri dinamice,ma#oritatea activitatilor comerciale si de $restari servicii reali'andu-se $rin unitati cu ca$ital $rivat.Cresterea mai accentuata a $reDurilor de consum in ra$ort cu cea a salariilor si $ensiilor, careconstituie cea mai mare $arte a veniturilor $o$ulatiei, a determinat $e de o $arte reducerea cereriisolva)ile, $e de alta $arte modi&icarea $rioritatilor in structura de c/eltuieli a )u+etelor de &amilie,crescand c/eltuielile $entru $rocurarea alimentelor." Serviciile detin o $ondere $utin semni&icativa in c/eltuielile de consum ale $o$ulatiei, aceastatendinta de reducere mani&estandu-se constant din anul .""(, re&lectand in&luenta costurilor sociale aletran'itiei. Concomitent, creste $onderea serviciilor din sectorul $rivat, care dis$une de resurse relativinsu&iciente care sC asi+ure servicii de calitate, in concordanta cu cerintele turistilor si mai ales cu $retentiile in crestere ale vi'itatorilor straini.3urismul, una din ramurile de $ers$ectiva ale economiei #udeDului ?ar+/ita desi dis$une de un $otential natural si amena#at &oarte valoros, din cau'a in&rastructurii de trans$ort nesatis&acatoare, $recum si a calitatii serviciilor turistice si a con&ortului asi+urat, nu isi valori&ica intre+ul $otential e%istent. @

Me!i$' #%cia'- c$'t$ra' #i nat$ra' >ona I'voarele este o 'ona de turism rural unde $o$ulatia $ermanenta se +aseste intr-un numar redus si traieste intr-un ritm lent si linistit.In aceasta 'ona numarul $o$ulatiei &luctuea'a odata cu venirea +ru$urilor de turisti. Acestia, $rin a+itatia $e care o $rovoaca in acest mediu linistit $utem s$une ca Eaduc viataF in sat. 3uristii sunt $riviti ca &iind interesanti si din acest motiv localnicii incearca sa intre in le+atura cu eiG iar acest intereseste reci$roc.De cele mai multe ori se in&iri$ea'a le+aturi de amicitie intre turisti si localnici, istorisindu-si reci$roc intam$lari din viata lor, des$re 'onele lor de $rovenienta si mediul lor de viata. Localnicii sunt oameni sim$li, de la tara, caracteri'ati de )un simt, res$ect si os$italitate, &iind imediat indra+iti de turisti. Localnicii nu sunt deran#ati de turisti, venitul multora dintre ei $rovenind in ma#oritate din activitatea turistica. Pe tim$ de iarna vi'itatorii $ot $artici$a la un o)icei &oarte vec/i, s$eci&ic romanesc, cel al taierii si $omenii $orcului.As$ectul +eo+ra&ic al 'onei cu$rinde mai multe &orme de relie& s$eci&ice 'onei de deal si munte.Se +asesc aici vai, dealuri, munti, cursuri de a$e, $recum si ve+etatia cores$un'atoare 1$aduri de &oioasesi ne&oioase, )ra'i, $lante medicinale, $recum si multe &eluri de &ructe de $adure2. Intrea+a 'ona I'voarele si-a $rimit denumirea de la numarul mare de i'voare cu a$e $ota)ile, care se +asesc in ma#oritatea $adurilor si au o com$o'itie c/imica &oarte )o+ata in minerale. In orice directie $e linia ori'ontului se vad numai codri si $aduri, care asi+ura 'onei aerul $ur, o'onat, de munte. Tra!i.ii /i % icei$ri Caracteristice sunt casele construite din +rin'i masive de lemn, cu aco$eris inalt, aco$erit cu sindrila. In aceasta 'ona un rol deose)it au $ortile. Portile transmit /arul de a scul$ta, de a orna, de acrea scurte $oe'ii s$eci&ice, inscrise $e $ortile secuiesti* EDaca ai inima si nume )un, $e aceastC $oarta intra, dar dacC ai vreun +and rau, mai )ine sC ramai a&ara.FOlaritul este considerat a &i un mestesu+ vec/i $e acest teritoriu. >onele Hn care s-a de'voltat camestesu+ tradiDional au &ost cele Hn care materia $rima era usor de $rocurat. Asta'i desco$erim aceste $roduse in cele cinci continente si $este ,( de tari.Din $unct de vedere al valorii culturale, mo)ilierul $ictat sta la loc de seama, ca si cu$olele )isericilor si stranele e%istente in acestea. Modelul mo)ilierului $ictat a &ost adus de catre mesteri dinvest si a &ost $racticat intru-un &el a$arte, dandu-se de &a$t un stil $ro$riu aici. 3orsul si tesutul aure$re'entat unul din mestesu+urile de )a'a. Lun+imea totalC a retelei de drumuri din #udetul acau 1e%ce$tand drumurile &orestiere,vicinale si stra'ile din localitati2 este de .4,4,-0 5m. Con&orm Ordinului nr. ,-:.""9 $rivind re+imuldrumurilor, drumurile #udetene asi+ura

le+Ctura Hntre*- resedinta de #udet cu munici$iile, orasele, cu resedintele de comune, cu statiunile )alneoclimaterice si turistice, etc.- orase si munici$iiGresedinte de comuneGDrumurile de interes local a$artin $ro$rietatii $u)lice a unitatii administrative $e teritoriul careiase a&la si cu$rind drumurile comunale,care asi+ura le+aturile*- intre resedinta de comuna cu satele com$onente sau cu alte sateG- intre orasul cu satele care ii a$artin, $recum Bi cu alte sateG- intre sate.Caile de acces catre 'ona sunt $e cale rutiera. Aceste drumuri se incadrea'a in reteaua nationalade drumuri in cate+oria celor #udetene, &iind drum as&altat si moderni'at.Sin+urul sistem de telecomunicatie este cel $rin tele&onie mo)ila.>ona este dotata cu antene de emisie a semnalului $entru cateva retele de tele&onie mo)ila dintara 1Oran+e, Voda&one2.Pensiunea cores$unde $rin constructie tendintelor actuale si este utilata la un nivel de calitate ridicat in cate+oria din care &ace $arte.