Sunteți pe pagina 1din 9

http://crescatoriedeiepuri.

roiep Despre cresterea iepurilor


Inmultirea iepurilor

Ai unul sau mai multi iepurasi acasa, care au ajuns la maturitate, si te-ai gandit ca e momentul sa ai si "nepoti", fie pentru a-ti mari familia, fie pentru a-i face cadou prietenilor sau doar a-i comercializa. Iepurii sunt mamifere care se inmultesc foarte usor si cu o prolificitate printre cele mai ridicate din lumea animala. Insa si aici trebuie tinut cont de niste reguli de baza, simple, dar esentiale pentru a avea animale sanatoase si fericite. Varsta Iepurii pot fi inmultiti numai cand ajung la maturitate, cand organele sexuale sunt complet formate si adaptate pentru a procrea. La rasele mici de iepuri maturitatea sexuala e atinsa la 5 luni (femelele , respectiv ! luni (masculii . "asele medii la ! luni (femelele si la # luni (masculii . La rasele mari si uriasi acest stadiu e atins mai tarziu$ % luni pentru femele si & luni pentru masculi. Frecventa

Iepuroaicele, spre deosebire de alte mamifere, nu au ciclu mentrual periodic, deci nu intra in calduri. 'le elibereaza ovulele la ()-(* ore de la imperec+ere. Astfel putem spune ca iepuroaicele sunt apte de procreat tot timpul. , femela poate fata si de () ori pe an, insa aceasta e o suprasolicitare a organismului si nu e recomandata. -entru a evita suprapopularea nu lasati niciodata femelele impreuna cu masculii in aceeasi cusca. .icala "a se inmulti ca iepurii" e cat se poate de adevarata. /ai ales ca

iepurii beneficiaza si de o prolificitate foarte buna, aproximativ %-(* pui la o fatare. Inmultind aceste valori cu numarul de potentiale imperec+eri dintr-un an ajungem undeva la peste ()) de urmasi de la o singura mama. Asa ca pentru a controla inmultirea tineti separati indivizii de sexe opuse.

/asculii la fel sunt dispusi a se imperec+ea in orice moment. 0otusi pentru o eficacitate maxima a actului sexual, adica fecundarea tuturor ovulelor este bine ca un mascul sa nu fie dat la monta mai mult de # ori pe saptamana, arareori de * ori pe zi. Intr-o crescatorie mica, de familie, ar trebui sa fie cam un mascul la %-& femele. Alegerea viitorilor parinti -entru a avea urmasi de calitate trebuie in primul rand sa avem genitori (parinti de valoare. 1e aceea vor fi alesi pentru reproducere doar acele exemplare care corespund cat mai bine standardului rasei respective sau care au cel mai bine exprimate caracteristicile pe care dorim sa le obtinem de la urmasi. 2u inmultiti iepurii daca$ doriti sa experimentati ce va rezulta din combinarea a doua rase sau a doi indivizi de culori diferite (pentru aceasta studiati determinismul genetic al culorilor . Intotdeauna imperec+eati indivizi ai aceleiasi rase sau cel putin din categorii asemanatoare (nu un pitic cu un urias . 3coateti de la reproductie acei indivizi cu boli genetice sau care nu au o stare de sanatate propice imperec+erii. 1aca unul din parteneri are de exemplu diaree sau orice boala contagioasa, o poate transmite si celuilalt. I/-,"0A20 nu imperec+eati frate cu sora4 -ot rezulta urmasi cu abnormalitati sau mai firavi. In sc+imb orice combinatie de tipul mama-fiu sau tata-fiica este posibila. 1esi idealul in genetica e sa imperec+em indivizi cat mai diferiti genetic, pentru a avea urmasi cat mai viabili. Imperecherea Intotdeauna puneti femela in cusca masculului, altfel daca faceti invers masculul va fi prea ocupat cu adulmecarea incaperii partenerei decat sa incerce sa o monteze, iar pe de-alta parte femelele isi apara cu strasnicie teritoriul, astfel masculul poate fi atacat sau nu i se va permite sa "presteze". 1eci regula de baza$ femela vine la mascul5 care la inceput o va mirosi, o va alerga cateva ture de cusca pana cand iepuroaica se va aseza, va ridica coada si ii va permite masculului sa se urce pe ea. Actul sexual va dura doar cateva secunde si se va termina printrun sunet scos de mascul si caderea intr-o parte a acestuia, adesea cu un smoc de par al partenerei in gura. /oment in care procesul s-a terminat, iar femela poate fi transportata in cusca ei. ' recomandat ca dupa %-() ore acest fenomen sa se repete pentru a fi siguri ca masculul si-a facut treaba ca la carte si nu cumva a nimerit pe langa vulva partenerei, in plus astfel poate creste numarul de ovule fecundate. 2otati in calendar data la care s-a facut monta. Gestatia La iepuri gestatia dureaza 6)-6* de zile din momentul in care a avut loc monta. 0otusi pentru a fi siguri daca iepuroaica e gestanta la (7 zile se poate efectua o palpare a abdomenului, cu blandete, simtind la un moment dat intre degetul mare si index niste formatiuni ca boabele de strugure (puiutii . Acest control nu trebuie facut mai devreme deoarece pot fi afectati iremediabil puii. , alta te+nica folosita de unii crescatori e imperec+erea femelei inca o data

la (7 zile. 1aca e gravida atunci ea va refuza masculul. 0otusi unele femele pot accepta iepuroiul si daca sunt gestante. 8um la iepuri uterul are forma de 9 e foarte posibil ca prima gestatie sa fie doar intr-un corn, iar a doua sa se produca in celalalt corn. Astfel pot aparea dificultati in sarcina si la nastere, puii din a doua runda de imperec+ere fiind nascuti prematur. 1eci cel mai bine e sa se renunte la aceasta metoda de verificare a gestatiei. Nasterea

3urvine la aproximativ o luna de la imperec+ere. 8u cateva zile inainte sau c+iar de la debutul sarcinii, e bine sa puneti in cusca iepuroaicei un cuib:o cutie pentru fatat. In apropierea momentului nasterii mama va incepe sa-si amenajeze cuibul strangand paie si smulgandu-si par de pe piept si burta pentru a amenaja cat mai confortabil culcusul. 2asterea are loc repede, in general noaptea. -uii sunt fara par si cu pleoapele alipite, ascunsi prin culcus. 2u e recomandat sa fie atinsi in primele zile, deoarece femela detectand mirosuri straine ar putea sa ii refuze de la alaptat sau c+iar sa-i arunce din cuib, uneori c+iar sa ii manance. ' bine ca femela sa aiba in cusca dupa fatare apa si +rana.

Iepuroaicele sunt mame extrem de devotate si grijulii cu puii lor, care sunt niste nazbatii ambulante si extrem de dragalasi. 2u inmultiti iepurii doar pentru a va bucura de simpaticia puiutilor, luati in considerare si faptul ca acestia vor creste si vor deveni adulti, iar asta se intampla destulde repede, au un ritm de crestere alert. "espectati animalele pentru ceea ce sunt ele nu doar pentru aspect. 8u multa afectiune daruita iepurasul poate fi un animal de companie ideal. ;n programarea reproducerii <ntr-o cresc=torie de iepuri de cas=, este necesar s= posed=m c>teva cuno?tin@e elementare privind particularit=@ile reproducerii acestei specii.

;n programarea reproducerii <ntr-o cresc=torie de iepuri de cas=, este necesar s= posed=m c>teva cuno?tin@e elementare privind particularit=@ile reproducerii acestei specii. ;n acest context, trebuie s= ?tim c=$ A iepuroaicele manifest= c=lduri tot timpul anului5 A <n ovarele iepuroaicelor, exist= permanent foliculi pe cale de maturare, ovula@ia fiind provocat= de actul montei5 A femelele <n c=lduri sunt nelini?tite, se agit= <n cu?c=, r=scolesc a?ternutul, <?i smulg p=rul de pe abdomen, fac cuib, stau <ntinse, au organele genitale externe de culoare ro?u-aprins, introduse <n cu?ca masculului, accept= monta5 A la tineretul femel, prima mont= se realizeaz= prin tatonare, dup= atingerea a #)-#5B din greutatea de adult a rasei ?i a v>rstei optime (tabelul ( 5 A la femelele multipare (care au f=tat de mai multe ori , pentru programarea la mont=, trebuie s= se aib= <n vedere$ num=rul de pui f=ta@i ?i <n@=rca@i, starea de <ntre@inere ?i v>rsta5 A <ntr-o cresc=torie de iepuri, raportul <ntre sexe este de un mascul la & femele5 A <n vederea montei, femela se introduce <n cu?ca masculului (niciodat= invers 5 A dup= dou= monte consecutive (la interval de () minute <ntre ele , iepuroaica se readuce <n cu?ca ei5 A masculii pot fi folosi@i la mont= dou= zile consecutive, dup= care li se asigur= o zi de pauz=5 A diagnosticul gesta@iei, se poate face prin <mperec+eri de control la 5-! zile de la mont=, sau prin palparea abdomenului la ()-(5 zile dup= <mperec+ere5 A dup= o gesta@ie de 6)-6( zile, femelele fat= <ntre (-(* pui, cu o greutate medie cuprins= <ntre 5)-#) g5 A la *7 ore dup= f=tare se face controlul cuibului, ocazie cu care se num=r= puii, se observ= viabilitatea lor ?i se elimin= resturile placentare ?i puii mor@i5 A <n func@ie de sistemul de cre?tere practicat, puii de iepure de cas= se <n@arc= la v>rste cuprinse <ntre *%-!) de zile. Ritmul de reproducere -entru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de cas= <ntr-o cresc=torie, trebuie s= @inem cont de condi@iile de cre?tere asigurate (+r=nire ?i ad=postire <n cadrul acesteia. -roductivitatea iepuroaicelor dintr-o ferm=, estimat= prin num=rul de pui <n@=rca@i pe cu?c= ?i pe an, depinde de intervalul <ntre dou= f=t=ri succesive, de num=rul de pui la f=tare ?i de procentul de supravie@uire a puilor p>n= la <n@=rcare. 1up= intervalul de timp <ntre dou= f=t=ri succesive, ritmul de reproducere poate fi$ A "itmul de reproducere extensiv, este caracteristic cresc=torilor care dispun de condi@ii de +r=nire ?i ad=pare precare ?i se bazeaz= pe realizarea a dou= f=t=ri pe an, <n urma c=rora se

ob@in (*-(% pui <n@=rca@i pe femel=. Cn ciclu de reproducere este alc=tuit din 6) zile de gesta@ie ?i !) zile de al=ptare. 8ele dou= cicluri de reproducere <nsumeaz= (%) zile pe an ?i se deruleaz= <ntre ( martie-(5 septembrie. A "itmul de reproducere semiintensiv const= <n realizarea a 6 f=t=ri pe an, <n urma c=rora se <n@arc= *!-*% pui:femel=. Intervalul <ntre dou= f=t=ri succesive este de #5 zile (6) zile de gesta@ie ?i 75 zile de al=ptare . 8ele trei cicluri de reproducere <nsumeaz= 6*5 zile. A "itmul de reproducere intensiv se bazeaz= pe realizarea a 7 f=t=ri pe an ?i ob@inerea a 6)-65 pui <n@=rca@i:femel=. 1urata unui ciclu de reproduc@ie este de #5 zile, iar femela este <n activitate 6)) zile:an. A "itmul de reproduc@ie foarte intensiv const= <n ob@inerea a ! f=t=ri:an:femel= ?i a 6!-7% pui <n@=rca@i:an:femel=. D=t=rile au loc la interval de !) de zile (6) zile de gesta@ie ?i 6) zile de al=ptare , iar femela este <n activitate 6!) zile:an. ;n func@ie de ritmul de reproducere ales se <ntocme?te <n ferm= un plan de mont= ?i f=t=ri (tab. *. 0abelul ( 8aracteristici reproductive

0abelul * -lanificarea montelor ?i a f=t=rilor

Boli frecvente la iepuri

Iepurii sunt animale sensibile, mai ales cei crescuti in captivitate. 0rebuie acordata multa atentie comportamentului iepurelui, intrucat acesta va indica daca iepurele se simte sau nu bine. 1aca iepurele dumneavoastra nu mai este vioi, sta retras si mai mult culcat este cazul sa apelati la un medic veterinar. -ot fi mai multe cauze ale imbolnavirii iepurilor. -rintre cele mai frecvente se afla urmatoarele$

Alimentatia neadecvata5 Ingrijire deficitara5 Infectarea cu virusi, bacterii, ciuperci, etc. 1eficiente ereditare5 "aniri.

-rintre cele mai des intalnite boli la iepuri se afla$


Avitaminoza 8resterea neregulata a dintilor Eoli digestive Eoli respiratorii Eoli infectioase Eoli parazitare Insolatii si degeraturi

Doarte important de retinut este ca nu trebuie consumate sub nici o forma carne sau organe provenite de la un iepuri bolnavi sacrificati. ranirea Iepurilor Atunci cand va +orarati ca doriti sa cresteti iepuri, fie ca animale de casa sau in vederea dezvoltarii unei afaceri proprii, trebuie sa constientizati caracteristicile si nevoile acestor animale. Iepurii sunt mamifere cu o durata de viata cuprinsa in general intre % si (* ani pentru iepurii care traiesc in captivitate in conditii bune de viata. 1urata de viata pentru iepurii care traiesc in salbaticie este mult mai mica atat din cauza conditiilor grele de viata cat si a animalelor de prada. -entru cei care dorec sa creasca iepuri in vederea dezvoltarii unei afaceri un avantaj major este perioada de gestatie mica la iepuri, de numai 6( de zile. Iepurii sunt animale sociabile, prietenoase care au nevoie de compania altor animale de acelasi fel. Inainte de a iti cumpara unul sau mai multi iepuri trebuie sa te asiguri in primul rand ca detii spatiu necesar pentru cresterea acestora. Nutritie

Iepurii ar trebui sa aiba intotdeuna la dispozitie apa proaspata si cat mai multe legume. Adaparea cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului ambiant, de tipul furajelor ( in cantitati mai mari in cazul +ranirii cu furaje concentrate si in cantitati mai mici in cazul +ranirii cu furaje verzi , de starea de sanatate sau de starea de gestatie. Iepurasii adora salata, laptucile, varza, telina, napi, conopida, sfecla (atat frunze cat si radacini , gulii, castraveti, dovleci si dovlecei, trifoi, lucerna, grau (verde sau ovaz. 2u se recomanda cartofii in +ranirea iepurilor datorita continutului ridicat de carbo+idrati. 'xista o gama larga de +rana in magazinele dedicate conceputa si produsa de specialisti pentru nevoile iepurilor. -entru aceasta trebuie sa va interesati in magazinele de specialitate pentru a afla exact de ce cantitate are nevoie iepurele dumneavoastra, in fuctie de concentratia produsului, greutatea si varsta iepurelui. -entru a se obtine o dezvoltare normala a iepurilor, trebuie sa li se asigure o alimentatie variata, care sa contina$

3ubstante minerale Fitamine -roteine, lipide ( grasimi , glucid

In cadrul sistemului familial de crestere a iepurilor (in gospodarie , vom folosi pentru furajere fan si graunte de cereale. Acestea le vom pune la dispozitia urec+iatilor , fie ca atare (asa cum sunt ,fie prelucrate prin procedee mecanice simple (macinare, tocare, zdrobire,etc . Granirea cu nutreturi din gospodarie se completeaza in cazul sistemului semiintensiv de crestere cu supliment fura!er concentrat. In urma acestui sistem de +ranire, iepurele se va ingrasa cu aproximativ *5 de grame pe zi. Durajele vor fi oferite in +ranitori speciale (jg+eaburi pentru nutreturi , altfel iepurii vor face risipa de +rana , imprastiind furajele pe podea si calcandu-le, ceea ce le va face improprii consumului. N"#R$#"RI F%&%'I#$ : Fura!ele ver(i 3unt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate , amestecate cu lucerna si trifoi si pot reprezenta cam 5) - ()) B din +rana iepurilor . Durajele verzi nu se ofera proaspete, ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea nu vor fi lasate la uscat la soare ci la umbra . In nici un ca( insa ) nu vom oferi ca hrana iepurilor fura!e ver(i ) daca :

sunt ude cu roua 5 sunt prafuite 5 sunt impurificate cu pamant 5 contin plante posibil toxice .

1e asemenea , nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate excesiv cu ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente cu substante c+imice (ex. pesticide . Fanurile de lucerna) trifoi si graminee Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura volum mare ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei. 'ste preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi , deoarece in cazul celui de lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele, provocand o mare risipa. -entru iepurii adulti si c+iar pentru tineret, fanurile pot constitui singura sursa de +rana pentru toata durata sezonului rece. In afara acestei perioade, fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 7) - 5) B. Fura!ele grosiere Durajele grosiere , paiele, vor fi introduse in +rana iepurilor doar pentru a corecta ingestia de substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am oferit anterior prea multe furaje suculente cum ar fi ,de ex. sfecla furajera . -aiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in randul carora exista cazuri de enterita (diaree . 0ocmai de aceea administrarea furajelor de acest tip trebuie sa fie o masura de prevedere (de igiena alimentara si nu doar un mod de a combate o boala digestiva aparuta deja. *orcovul reprezinta nutretul preferat al iepurilor, datorita gustului sau placut si dulce. 'fecla fura!era -oate fi administrata in cantitati moderate. Drunzele de sfecla furajera vor fi administrate iepurilor in cantitati foarte mici , intrucat contin oxalati (substante ce provoaca diaree si intoxicatii . Grauntele de cereale

Grauntele +ova() grau) or() secara) porum,- se pot administra intregi sau macinate. In ca(ul macinarii utili(area lor digestiva va creste.

#arata +care este un produs secundar al macinarii grauntelor- poate fi folosita numai in cantitati mici ) deoarece are efect la.ativ. Boa,ele de soia si ma(are /ot fi utili(ate doar in ca(ul iepurilor adulti +ma.im 01 2- din portia (ilnica. /ot fi oferite ca atare sau dupa tratarea lor termica +fier,ere-. RANIR$A I$/"RI&%R IN 3R$'3A#%RII&$ IN#$N'IV$ In cadrul fermelor speciali(ate in cunicultura ) e.ista cerinta intensificarii proceselor de crestere. In ferme vor fi utili(ate tehnologii de preparare a fura!elor care sa permita o productivitate ridicata. 3el mai performant sistem de preparare din acest punct de vedere este granularea +este vor,a de compactarea mecanica a sortimentelor fura!ere maruntite-. /rin granularea fura!elor se o,tin cateva avanta!e ma!ore :

timpul de conservare a fura!elor creste4 temperatura din timpul compactarii im,unatateste starea sanitara a fura!elor4 creste digesti,ilitatea si randamentul de valorificare al hranei4 se evita consumul preferential al fura!elor +iepurii nu mai pot alege-4 se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii .

Iepurii tineri hraniti astfel reali(ea(a 5 6g de spor in greutate pentru fiecare 0)7 8 9)7 6g de nutret granulat.

S-ar putea să vă placă și