Victor

COCO+UL NEGRU
EFTIMIUL
332
REFERINTE CRITICE
Opora dramaIIc do IncopuI a IuI VIcIor EIImIu osIo scrIs sub
omuIaJIa IoaIruIuI do poozIo aI IuI Ed. RosIand, co obJIno Ia acoa vromo
succoso rsunIoaro In FranJa. Cu un romarcabII InsIIncI arIIsIIc dra-
maIurguI a InJoIos c n-ar I puIuI InIroduco InIr-un cadru IsIorIc
romunosc, r aIsIIaIo, vorva, amabIIa proJIozIIaIo zI anIozIa spIrI-
IuaI co sunI In chIp nocosar IogaIo do un asIoI do IoaIru zI a aIos ca
maIorIo basmuI, In dIrocJIunoa cruIa II ImpIngoa zI oxompIuI IIusIru
aI IuI MaoIorIInck. Dar In nir-tc, margaritc IoIuI o In IradIJIa
romunoasc, sub raporIuI maIorIoI, pIosa noIInd docuI dramaIIzaroa
unuI basm, cu o maI maro acconIuaro a sImboIurIIor, cuprInso prIn
doInIJIo In orIco povosIo... OrIcaro ar I vIJIuI do IomoIIo aI pIosoI,
nir-tc, margaritc rmuno o IncunIIoaro zI orIcII producJIo a Io-
aIruIuI nosIru. Nu so poaIo InchIpuI o maI ]uvonII oxpIozIo do poozIo
abuIoas, o maI InIosnII maIurIIaIo a vorsIIcaJIoI. VorsurIIo au dosIuI
sompIuozIIaIo ca s pIac In sIno, dar zI nocosara IuIdIIaIo ponIru a nu
IngrouIa docIamaJIa. CaIin NcbunuI aI IuI EmInoscu, puJIn scurs do
mIoro, dar Inc psIrund mIrosmoIo, a IrocuI aIcI. PosIo IoI pIuIozIo o
]ovIaIIIaIo snIoas, un umor gras do povosIo, InImIIabIIo.
Ooorgo CLINESCU, Istoria Iitcraturii romanc dc Ia origini pana
in prczcnt. EdIJIa a II-a, rovzuI zI adugII. EdIIura MInorva,
EucurozII, 1986, p. ?13,?14.
VIcIor EIImIu (1889-19?2) a osI un scrIIIor ocund, pubIIcund In
]ur do o suI do voIumo (10 voIumo do poozII, 50 do proz zI 40 do
333
IoaIru), dIn caro nu rmun docuI cuIova pIoso do IoaIru, unuI-dou
romano (Dragomirna) zI voIumuI do maxImo Yorbc... Yorbc... Yorbc...
nir-tc, margaritc (1911), prIma pIos, doscIndoa, cooa co nu s-a
obsorvaI, dIn Sanziana i PcpcIca do AIocsandrI, caro aro zI o Iogond
cu IIIIuI nira-tc, margaritc, cu aII subIocI. OrIgInaIIIaIoa IuI EIImIu
sI In roIaIIvoIo IIborIJI po caro zI Io Ia aJ do basm. Porsona]oIo nu-s
cooa co zIIm do maI InaInIo dospro oIo. SorIna,IIca IuI AIb-ImpraI,
vIsoaz Ia FI-Frumos, dar, ca s-zI Impaco zI IaII, prImozIo s so
mrIIo cu aIIcInova. FI-Frumos vroa po IIoana Cosunzoana, dar o maI
muII un anaron docuI un orou. ZmouI caro doJIno po Cosunzoana o un
Earb-AIbasIr, dar zI un nodropIJII caro-zI rovondIc dropIurIIo IuI.
ToJI sunI IdoaIIzII zI roaIIzII, oroI do basm, dar zI oamonI, AIb-ImpraI
In prImuI rund, om do omonIo, caro cIocnozIo un pahar cu FI-Frumos
zI-I concodIaz cund so coarI cu ZmouI, dundu-I po amundoI aar.
AuIoruI domIIIzoaz avant Ia Icttrc, coboar anIasIIcuI po pmunI,
Isundu-I IoIuzI s pIuIoasc InIr-o aur do anIozIo. Cu IoaIo Incon-
gruonJoIo sImboIurIIor, oorIa rmuno un spocIacoI IncunIIor. Vor-
surIIo curg cu o maro naIuraIoJo, InIr-un sIII do coI maI bun ochIIIbru
cIasIc. AcoIoazI caIIIJI, mInus roIun]Imoa compunorII, Io aro coa do-a
doua pIos, CocouI ncgru (1913)...
AcosIo dou pIoso au InnoII IoaIruI romunosc dInaInIo do prImuI
rzboI mondIaI, aducund cova dIn IohnIca abuIosuIuI IuI MaoIorIInck
zI a anIozIoI IuI Edmond RosIand In docor IocaI.
AI. PIRU, Istoria Iitcraturii romanc, EdIIura "OraI zI SuIoI -
CuIIura naJIonaI", EucurozII, 1994, p. 124, 125. .
..RomanIIc, dar po o Iom ausIIc - a dIIomoI moraIo, a aIaIIIJII
zI dosIInuIuI uman gonorIc consIdoraIo -, o CocouI ncgru (1913) do
VIcIor EIImIu, un prodIgIos producIor do vorsurI canIabIIo zI do dramo
do IoI oIuI, co vor umpIo, cu succos adosoorI, roporIoIrIuI InIorboIIc.
I. NEOOIJESCU, Istoria Iitcraturii romanc, EdIIura MInorva,
EucurozII, 1991, p. 144-145.