Sunteți pe pagina 1din 16

Locul controlului si acceptarea valorilor sociale S.

Chelecea Viorica Tighel Maria Motescu Introducere Termenul Locul controlului (locus of control) a intrat relativ recent in vocabularul psihologic. The Penguin ictionar! of Ps!cholog! ("#$%)& 'efineste ca fiin'( Termen general in psihologia sociala utili)at pentru a arata sursa perceputa a controlului asupra comportamentului in'ivi'ual. Pre)entul stu'iu constituie prima abor'are pe plan national a problematicii locului controlului& care ofera toto'ata un instrument 'e masurare a acestuia si care anali)ea)a locul controlului in legatura cu )vonurile si cu schimabarea sociala. Istoric *ncercam retrasarea 'rumului evolutiv al preocuparilor pentru stu'iul locului controlului& ba)an'u+ne pe informatii referitoare la masurarea 'iferentelor in'ivi'uale privin' perceptia sursei intaririi comportamentului& intelegan' prin intarire orice are un efect asupra aparitiei& 'irectionarii sau mo'ului comportamentului. Se pare ca primul care a intuit semnificatia locului controlului in ca'rul invatarii sociale a fost ,. -err! Phares 'e la .ansas State /niversit! in 'i)ertatia sa Changes in e0pectanc! in s1ill an' chance situations sustinuta la 2hio State /niversit!. Tot lui ii 'atoram si prima scala tip Li1ert pentru masurarea 'iferentelor in'ivi'uale reltive la cre'intele privin' locul controlului (locus of control beliefs). *n "#%3& intr+o alt 'i)ertatie 'octorala la aceeasi universitate& 4. 5. -ames& revi)uin' scala utili)ata 'e ,. -err! Phares& anali)ea)a controlul intern versus controlul e0tern ca variabila fun'amentala in teoria invatarii. ,fortul elaborarii unor instrumente 'e masurare a locului controlului a fost continuat 'e Shephar' Liverent si colaboratorii sai& -. 6. 7otter si M. Seeman. Scala construita 'e ei continea "88 'e itemi 'in 'iferite arii ale vietii in'ivi'uale si sociale( recunoastere aca'emica& recunoastere sociala& iubire si afectivitate& 'ominanta& evenimente social+politice& conceptia 'e viata. *n cele 'in urma s+a a9uns la o scala cu :; 'e itemi (alegeri fortate) privin' locul controlului si < itemi 'e umplutura. =ceasta versiune finala a scalei& elaborata in "#<... 'e S. Liverant& -.6. 7otter si cunoscuta sub 'enumirea 'e 7otter *nternal+,0ternal Control Scale sau *+, Scale =sa cum remarca ,.-err! Phares& *+, Scale a fost utili)ata in ma9oritate cercetarilor privin' .P. Cro>ne& este

locul controlului. Totusi& ea are o serie 'e limite& subliniate 'e S. ?o>ic1i si M. P. u1e"( ".Scorul la Scala *+, este influentat 'e 'e)irabilitatea sociala :.Se confun' cau)ele personale& sociale& politice si sociale. ;.=legerea fortata a raspunsurilor intampina unele 'ificultati mai ales 'in partea populatiei cu nivel 'e scolaritate mai re'us. *n efortul 'e 'epasire a slabiciunilor Scalei *+, S. ?o>ic1i si M. P. cu @8 'e itemi cu raspunsuri 'e tip nemasuran' insa e0act acelasi lucru. in "#<< can' -.6. 7otter a publicat prima scala 'e masurare a locului controlului si pana in pre)ent& numerosi cercetatori au construit instrumente 'e masurare a locului controlului& pentru scopuri specifice( -. .. issinger ("#<$)& 7. -enoir si colab. ("#<$)& P. Aurin si colab. ("#<#)& 7. C. Lao ("#38)& =. Po>el si M. Vega ("#3:)& C. 7. Pot1a! si 6. P. =llen ("#$<). *n acelasi timp& au fost fost elaborate si instrumente (scale si chstionare) 'estinate masurarii locului controlului la copii. The *ntellectual =chievement 7esponsibilit! Buestionnaire (*=7) 'e)voltat 'e V.C. Cran'all& 4. .at1ovs1! si V. -. Cran'all ("#<%) repre)inta instrumentul 'e masurare la copii a internalism+e0ternalismului cel mai frecvent utili)at. Mai recent& M. 4. Stephens si P. el!s ("#3;) si 4. Mischel ("#3@) au pus la punct mo'alitati originale 'e masurare a locului controlului la prescolari. *n fine& Stephen ?o>ic1i si 6onnie Stric1lan' ("#3;) au creat o scala pentru locul controlului la copii constan' 'in @8 'e intrebari cu raspunsuri 'ihotomice. *temii retinuti ('in cei peste "88 propusi initial) 'escriu intarirea comportamentala in 'iferite arii& precum( afilierea& atingerea scopurilor& 'epen'enta. The ?o>ic1i+Struc1lan' Scale for Chil'ren (C?S+*,) corelea)a po)itiv (rC8&<") cu *+, Scale& =?S+*, repre)entan' o varianta a C?S+*,. *n stu'iul nostru am a'aptat si etalonat C?S+*,& propunan'+o ca instrument 'e investigare a personalitatii sub numele 'e Scala *nternalism+,0ternalism pentru Copii si Tineri (Scala *,+CT). Locul controlului in cadrul teoriei invatarii sociale -.6. 7otter facea urmatoarele consi'eratii privin' termenul 'e locul controlului( aca o intarire este perceputa 'e subiect ca urman' unei actiuni ale sale& 'ar nefiin' in intregime contingenta actiunii sale& caci in cultura noastra ea este perceputa ca re)ultat al norocului& sansei& soartei& ca fiin'
1

u1e au elaborat o scala

=+?/. The ?o>ic1i+ u1e Scale of ='ults (=?S+*,) corelea)a

cu The *+, Scale. *n'icele 'e corelatie 'e 8&<$ sugere)a ca cele 'oua scale se suprapun partial& ele

S. Nowicki, M.P. Duke, A locus of control scale for noncollege as well as college students, Journal of Personality Assesment, 1 !", #$, %. 1#&'1#! a%ud (.Jerry P)ares, *%. cit, %. +#

sub controlul sau puterea altora& sau ca neprevi)ibila pentru ca are o mare comple0itate... am numit aceasta situatie cre'inta in controlul e0tern. aca persoana percepe ca evenimentul este contingent unui comportament al sau unei caracteristicii generale ale sale am numit aceasta cre'inta controlul intern. 7e)ulta 'in acest mo' D general acceptat D 'e intelegere a 'esignatului termenului 'e loc al controlului ca( a)avem 'e+a face cu un fenomen 'e percepere& 'e intelegere a situarii sursei 'e intarire a comportamentului in interiorul sau in e0teriorul persoanei. ?u interesea)a 'aca in mo' real sursa este sau nu este& in'ivi'ul& comportamentele sau abilitatile sale& ci perceptia asupra acesteiaE b)fiin' vorba 'e o cre'inta (belief) avem 'e a face cu un fenomen psihic relativ stabil& 'e profun)ime. Conceptele 'e ba)a ale teoriei invatarii sociale in conceptia lui -.6. 7otter sunt( potentialul comportamental& e0pectanta& valoarea 'e intarire& situatia psihologica. Potentialul comportamental (behavior potential) 'esemnea)a probabilitatea aparitiei unui comportament intr+o situtie 'ata. =ceasta probabilitate este 'eterminata 'e intarire sau 'e setul 'e intariri care urmea)a respectivului comportament. Spre 'eosebire 'e 6.F. S1inner& in conceptia lui -.6. 7otter pentru pre'ictia comportamentelor se acor'a un rol insemnat variabilelor interne& cognitive& in con9unctie cu variabilele legate 'e me'iu. ,0pectatia (e0pectanc!) 'esemnea)a cre'inta in'ivi'ului in probabilitatea unei intariri ca urmare a unui anumit comportament intr+o situatie 'eterminata. *ntre alti factori care afectea)a e0pectanta& generali)area ba)ata pe situtiile 'e intarire similare 'in trecut influentea)a ocurenta unui anumit tip 'e comportament. Cel 'e+al treilea concept fun'amental in teoria lui -.6. 7otter este valoarea intaririi (reinforcement value)& care 'esignea)a preferinta in'ivi'ului pentru o intarire sau alta. =ceasta preferinta 'eriva 'in e0perienta in'ivi'uala 'e asociere a unei intariri cu un anumit comportament. *n fine& situatia psihologica (ps!chological situation) se refera la cone0iunea variabilelor interne si e0terne care 'etermina comportamentul( noi nu reactionam la stimuli 'in lumea incaon9uratoare& ci la perceptia stimulilor e0terni. consi'erare ca situatie psihologica. Cum se integrea)a termenul locul controlului in constructia teoretica a lui -.6. 7otterG *n primul ran'& locul controlului repre)inta o forma a e0pectatiei generali)ate& constituie o caracteristica a personalitatii si& in fine& 'upa opinia noastra& face parte 'in situatia psihologica. Locul controlului si teoria personalitatii Locul controlului repre)inta o caracteristica& o variabila a situatiei& 'ar si a personalitatii. Cre'inta in controlul e0tern sau in controlul intern poate fi consi'erate trasatura 'e personalitate in eci& situatia trebuie sa fie luata in

sensul 'iferentelor in'ivi'uale. Totusi D asa cum preci)a -.6. 7otter D e0ternalistii si internalistii nu pot fi consi'erati tipuri 'e personalitate intrucat& pe 'e o parte& au multe caracteristici commune si putine specifice si& pe 'e alta parte& cre'inta in locul controlului e0terior si in locul controlului interior constituie 'oar polii opusi ai unui continuum pe care in )ona me'iana se situea)a cele mai multe persoane. Comparative cu e0ternalistii& internalistii sunt mai activi& mai alerti& mai orientati spre controlul si manipularea elementelor 'in me'iul lor 'e viata. Corelat cu sentimentul ca au control asupra me'iului& internalistii D asa cum sinteti)a ,.-. Phares ("#3<) re)ultatele stu'iilor pe aceasta tema D au si sentimentul ca e0ercita control asupra sinelui. -.6. 7otter a i'entificat la e0ternalisti ("#<<) o mai mare probabilitate 'e nea'aptare la me'iu. *pote)a avansata 'e 7otter presupunea o relatie curbiliniara in forma 'e /& intre locul controlului si a'apatarea psihologica& atat e0ternalistii cat si internalistii e0tremi pre)entan' 'eficiente 'e a'aptare. *n cercetarile sale mai recente& -.6. 7otter ("#3%) a renuntat la aceasta ipote)a sustinan' ipote)a ca e0ternalistii sunt mai nea'aptati 'ecat internalistii. *n 7omania& psihologii *rina 5ol'evici si *.P. Vasilescu& utili)an' Scala *,+CT& a'aptata si etalonata 'e noi& au gasit o corelatie po)itiva intre e0ternalism si anumite tulburari psihice ("##:). Locul controlului in context social 2 serie 'e cercetari e0perimentale au con'os la conclu)ia ca internalistii opun o re)itenta activa fata 'e influenta subtila ceea ce nu caracteri)ea)a si pe e0ternalisti. *n aceste cercetari e0perimentale& P.M. Aore ("#<:) a remarcat ca intre internalisti si e0ternalisti nu e0ista 'iferentieri in ceea ce priveste re)istenta la influenta sociala 'eschisa. =ceste stu'ii& ca si altele 'e altfel& sugerea)a ca e0ternalistii comparativ cu internalistii au o mai accentuata ten'inta spre conformare. Schimbarea atitu'inala este si ea in functie 'e locul controlului. ,. 7ichie si ,.-. Phares ("#<#) investigan' relatia 'intre prestigiul sursei si schimbarea atitu'inala& au remarcat ca e0ternalistii comparativ cu internalistii isi schimba mai mult atitu'inea& can' sunt e0pusi unor mesa9e emise 'e o perosoana cu prestigiu inalt. *n acelasi timp& s+a evi'entiat faptul ca e0ternalistii isi schimba cu atat mai mult atitu'inea& cu cat prestigiul sursei este mai inalt. Facan' o sinte)a a stu'iilor privin' relatia 'intre locul controlului si efortul pentru schimbarea sociala& ,. -err! Phares ("#3<) a9unge la conclu)ia ca re)ultatele cercetarilor sunt contra'ictorii. 2 serie 'e stu'ii mai vechi& 'in anii H<8+H<%& aratau ca internalistii& comparativ cu e0ternalistii& sunt mai activi in 'irectia schimbarii sociale. Stu'iul cunoasterii in 'omeniul schimbarii sociale in functie 'e locul controlului 9ustifica

efortul nostru 'e testare a relatiei 'intre internalism+e0ternalism si a'optarea valorilor sociale. Pe ba)a re)ultatelor 'in etapele anterioare ale temei 'e cercetare ("##")& am formulat ipote)a( persoanele care au credinta in controlul intern (internalistii) accepta valorile societatii deschis intr-o mai mare masura decat persoanele care au locul controlului in exterior (externalistii). ?e+am ba)at in formularea ipote)ei pe teoria lui .. Popper privin' trecerea omenirii 'e la societatea tribala sau inchisa& supusa fortelor magice& la societatea 'eschisa& care eliberea)a capacitatile critice ale in'ivi)ilor. =preciem ca testarea ipote)ei mai sus+mentionate a'uce o contributie 'eloc negli9abila la stu'iul schimbarii sociale in functie 'e locul controlului. ?oi consi'eram ca in'ivi)ii se implica in actiuni politice 'e schimbare sociala 'aca a'opta valori sociale specifice. 7eferin'u+ne la 7omania post+'ecembrista vom spune ca oamenii (respective& tinerii) vor participa la actiunile social+politice 'e in'epartare a totalitarismului& 'e iesire 'in societatea inchisa& 'aca accepta valorile societatii deschise. Din punctul nostru de vedere acceptarea valorilor societatii deschise constituie un predictor al activismului pentru schimbarea sociala si internalismul un predictor al acceptarii acestor valori . Elaborarea instrumentului de investigare ,laborarea instrumentului 'e investigare a necesitat parcurgerea mai multor etape. *n primul ran'& tra'ucerea scalei privin' locul controlului a lui S. ?o>ic1i -r. si 6. Stric1lan'. ?e+am stra'uit sa ramanem fi'eli spiritului scalei& uneori in'epartan'u+ne simtitor 'e litera ei. 2 a 'oua etapa a constituit+o inclu'erea scalei intr+un chestionar menit sa surprin'a atat relatia 'intre locul controlului si re)istenta la )von& cat si relatia 'intre locul controlului si valorile sociale. *n acest sens am selectat "8 itemi pentru masurarea re)istentei la )von& si anume( @& 3& #& ""& "@& "<&" #& :%& ;3& @@. e asemenea& am inclus in chestionar un numar 'e < itemi pentru evaluarea optiunilor privin' valorile societatii 'eschise& ale societatii inchise si valorile general+umane (itemii %"& %:& %;& %@& %%& %<). =cesti itemi au fost selectionati pe ba)a re)ultatelor 'in fa)ele anterioare ale stu'iului 'in planul Centrului 'e Stu'ii si Cercetari pentru Pobleme 'e Tineret ("##"+"##:). *n fine& chestionarul astfel structurat cuprin'ea si # intrebari 'e i'entificare (%3& %$& %#& <8& <"& <:& <;& <@& <%). S+a a9uns la prima forma a instrumentului 'e investigare. Pretestarea chestionarului (Forma =) repre)inta cea 'e+a treia etapa a procesului 'e elaborare a instrumentului 'e investigare. Forma = a chestionarului a fost aplicata pe un lot omogen 'e stu'enti 'e la sectia 'e Sociologie a Facultatii 'e Sociologie& Psihologie si Pe'agogie a /niversitatii 6ucuresti. *n urma pretestarii Formei = a chestionarului si a'iscutiilor cu caracter meto'ologic a fost

re'actat o noua versiune a chestionarului( Forma 6. 7e'actarea formei finale a chestionarului (Forma C) repre)inta ultima etapa a 'emersului 'e elaborare a instrumentului 'e investigare pe care l+a utili)at. Prezentarea instrumentului de investigare (Forma ) Chestionarul utili)at in investigarea relatiilor 'intre locul controlului& re)istenta la )von si valorile sociale cuprin'e( @8 'e intrebari cu raspunsuri 'ihotomice vi)an' locul controlului (Scala *+,)E "8 intrebari 'ihotomice referitoare la re)istenta la )vonE < enunturi cu raspunsuri scalate cu % trepte vi)an' valorile socialeE # intrebari 'e in'entificare. *n total& chestionarul contine <% 'e itemiE este in intregime preco'ificat. *ntrebarile referitoare la re)istenta fata 'e )von sunt intercalate printe cele ce vi)ea)a locul controlului& pentru a se camufla scopul specific al chestionarului. !tabilirea scorului pentru locul controlului" rezistenta la zvon si pentru valorile sociale Fiecare persoana intervievata a obtinut un scor pentru locul controlului( aceasta putea varia intre 8 si @8 'e puncte. Subiectii primeau cate un punct 'aca raspun'eau la intrebarile( "+ a& :+?u& ;+ a& %+ ?u& <+ a& $+?u& "8+?u& ":+ a& ";+?u& "%+ a& "3+?u& "$+ a& :8+?u& :"+ a& ::+?u& :;+ a& :@+ a& :<+ a& :3+ & :$+?u& :#+ a& ;8+?u& ;"+ a& ;:+ a& ;;+?u& ;@+?u& ;%+ a& ;<+?u& ;$+ a& ;#+?u& @8+ a& @"+?u& @:+ a& @;+?u& @%+ a& @<+ a& @3+ a& @$+?u& @#+ a& %8+?u. *nsumarea punctelor obtinute in'ica scorul pentru locul controlului. Cu cat scorul este mai mic (tin)an' spre )ero puncte) cu atat este mai internalista persoana si cu cat scorul este mai mare (tin)an' catre patru)eci 'e puncte)& cu atat respective persoana este mai e0ternalista. #plicarea chestionarului Chestionarul a fost aplicat atat prin tehnica e0temporalului cat si prin autoa'ministrare. intervalul aprilie+mai "##:. Etalonarea !calei I-E (!. $o%ic&i 'r." (. !tric&land) pe populatia din )omania *n ve'erea verificarii relatiei 'intre locul controlului si re)itenta la )von& ca si a celei 'intre locul controlului si valorile sociale se impunea etalonarea pe populatia romaneasca a Scalei *+,. *n urata me'ie 'e completare a unui chestionar a fost 'e "8+"% minute. Culegerea 'atelor 'e teren s+a reali)at in

acest sens& am or'onat subiectii testati in functie 'e scorul obtinut& 'e la puncat9ul minim (; puncte) la puncta9ulE ma0im(;" 'e puncte). =m retinut ca populatia 'e norma 'oar elevii si stu'entii (in numar 'e :3$) pentru a avea un lot omogen relativ numeros. 7eetalonarea s+a facut 'eci pe un lot 'e :3$ 'e elevi si stu'enti 'in 7omania. istributia scorurilor se abate 'e la curba Aauss& astfel ca pentru etalonare am impartit scala in Iuartile (ve)i ane0a nr. $). Valorile astfel 'eterminate sunt urmatoarele( B"C"8E B:C";E B;C"<. Pe aceasta ba)a am stabilit baremurile( 8+"8 puncte D internalisti ""+"< puncte D ambivalenti "3+@8 puncte D e0ternalisti Interpretarea datelor ,talonan' scala *+, pe populatie romanesca am putut in'entifica persoanele internaliste ('e la 8 la "8 puncte)& ambivalente ('e la "" la "< puncte) si e0ternaliste (intre "3+@8 puncte). =m consi'erat ca sunt re)istente la )von persoanele care obtin intre 8 si : puncte si ca sunt vulnerabile la )von persoanele cu un scor 'e % si peste % puncte. Persoanele care au scor 'e ;+@ puncte nu sunt nici re)istente nici vulnerabile la )von. *n stabilirea limitelor vulnerabilitatii la )von ne+am con'us 'upa urmatoarea conventie( sunt vulnerabile la )von persoanele carora le sunt proprii cel mult :8J 'in acesti itemi. 7estul persoanelor nu sunt nici vulnerabile nici re)istente la )von. *n fine& acceptarea si respingerea valorilor societatii 'eschise& inchise si a valorilor general umane au re)ultat 'in me'ia aritmetica a itemilorE "+: puncte respingerea valorilor si @&8"+% puncte acceptarea valorilor. Me'iile aritmetice cuprinse intre :&8"+@ puncte in'icau 'iferenta fata 'e respectivele valori sociale. Pe ba)a etalonului si a clasificarii subiectilor am reusit sa verificam relatia 'intre locul controlului si re)istenta la )von& ca si relatia 'intre locul controlului si a'optarea valorilor sociale. *n continuare avom anali)a relatia 'intre locul controlului si valorile sociale& 'at fiin' faptul ca relatia 'intre locul controlului si re)istenta la )vonuri a fost anali)ata intr+un stu'iu anterior. *+E$,#)Iatele cercetarii nostre sustin ipote)ele avansate( a) persoanele care au cre'inta in controlul intern sunt mai re)istente la )vonuri 'ecat persoanele care au cre'inta in controlul e0tern. b) persoanele care au cre'inta in controlul intern accepta intr+o mai mare masura 'ecat

persoanele care au cre'inta in controlul e0tern valorile societatii 'eschise. =stfel spus internalistii comparativ cu e0ternalistii sunt mai putin vulnerabili la )vonuri si sustin mai intens schimbarea sociala& trecerea 'e la societatea inchisa& 'e tip totalitar& la societate 'eschisa& 'e tip 'emocratic. =ceste 'oua caracteristici puse in evi'enta 'e noi& si care intregesc tabloul personalitatii internaliste marchea)a o 'ata in plus superioritatea cre'intei in controlul intern fata 'e cre'inta in controlul e0tern& e0ternalistii fiin' 'escrisi ca fara autoritate& fatalisti& abatan'u+se 'e la normalitate& avan' e0periente anomice& lipsiti 'e control personal& profesan' cre'inta in control si sansa. *n aceste con'itii se pune firesc intrebarea( se poate scchimba cre'inta in locul controluluiG 7aspunsul la aceasta intrebare implica e0aminare emergentei cre'intei in controlul intern sau e0tern& i'entifican'u+se factorii care contribuie la stabilirea cre'intei generali)ate internalist+e0ternalist. Cercetarile a0ate pe antece'entele cre'intei in controlul intern+e0tern au vi)at in mo' 'eosebit factorii familiali (relatia 'intre parinti si copii& consistenta intaririi comportamentelor& or'inea in fratie) si factorii sociali (apartanenta etnica si 'e clasa). -.,. Chance ("#<%) a pus in evi'enta faptul ca atitu'inea permisiva si fle0ibila a mamei se asocia)a cu internalitatea copiilor. *n cercetarile lui 4. .athovsc1!& V. Cran'all si S. Aoo' ("#<<) a aparut o corelatie 'irecta intre comportamentul protector 'e ingri9ire& probator al parintilor si cre'inta in controlul intern al copiilor. =lte cercetari au relevat 'iferente semnificative in mo'ul 'e percepere a comportamentului parintilor 'e catre copii internalisti si 'e catre copii e0ternalisti& cei care au cre'inta in controlul intern isi 'escriu parintii ca manifestan'u+se mai putin respingatori e0ercitan' controlul fara ostilitate si implican'u+se po)itiv in relatiile cu copii lor (4. *. avis& ,.-. Phares "#<3). Si re)ultatele altor stu'ii sustin ipote)a relatiei 'intre perceptia comportamentului parental& in mo' special la 'imensiuni acceptareK respingere si 'e)voltarea locului controlului (7.,. Shore& "#<3). *n general se poate spune impreuna cu ,.-. Phares in "#3< ca practicile e'ucative ale parintilor caracteri)ate prin cal'ura afectiva si protectie se asocia)a cu 'e)voltarea la copii a cre'intei in controlul intern. *n ceea ce priveste inconsistenta intaririi comportamentelor -. 7otter in "#<< a formulat ipote)a emergentei controlului e0terior la copii ce nu pot anticipa sanctiunile. 4.7. avis& ,.-. Phares "#<# au gasit ca e0ternalistii tin' sa aprecie)e ca inconsistent comportamentul e'ucativ al parintilor lor. 7e)ultate asemanatoare s+au obtinut si in cercetarile lui =.P. Mac onal' "#3"& A. 7eimanin "#3"& 7.,pstein si S.S. .omorita ("#3"). eosebit 'e interesante sunt re)ultatele investigatiilor referitoare la or'inea copiilor in fratie si 'e)voltarea cre'intei controlului intern+e0tern( -.,. Chance in "#<% a stabilit ca primii nascuti (atat baieti cat si fete) tin' sa 'e)volte cre'inta in controlul intern spre 'eosebire 'e urmatorii nascuti care tin' spre cre'inta in controlul e0tern. =.P. Mac onal' in "#3" a stabilit in familiile cu 'oi copii& cel 'e+al 'oilea nascut este cu o frecventa mai ri'icat e0ternalist comparativ cu

situatia 'in familiile cu un singur copil. Si alte cercetari au relevat e0istenta unei relatii semnificative intre or'inea in fratrie si locul controlului. Stu'iile care au urmarit verificarea relatiilor 'intre locul controlului si factorii sociali nu sunt 'eloc numeroase. Totusi& e0ista un consens al cercetarilor( locul controlului corelea)a cu apartenenta etnica si 'e clasa. ?egrii apar mai e0ternali 'ecat albii D conform stu'iilor 'in S/=. *n acelasi timp copii negrilor 'in clasele sociale 'e 9os au obtinut scoruri in'ican' un e0ternalism mai accentuat 'ecat copii 'in familiile negrilor 'in clasa 'e mi9loc (,. Pattle& -.6. 7ottter "#<;). ?umeroase stu'ii au reconfirmat e0ternalitatea mai accentuata a negrilor comparativ cu albii (Stric1lan'& "#3:)E 4atson "#3"E Sha> si /hl& "#3"E Lessing "#<#. =nali)a comparativa a locului controlului la alte etnii a pus in lumina faptul ca a'ultii anglo+americani sunt intr+o mai mare masura internalisti& fata 'e americanii+in'ieni si fata 'e americanii+spanioli (7.-essor si colab."#<$). Comentan' re)ultatele stu'iilor privin' antece'entele familale si sociale ale emergentei e0pectatiei generali)ate (orientarea locului controlului)& ,. -err! Phares "#3< propune cateva interpretari alternative cre ne+au sugerat posibilitatea formarii unor propuneri 'e actiuni sociale si e'ucative ce ar puteea fi luate in consi'eratie 'e factori 'e 'eci)ie inclusiv 'in ca'rul Ministerului Sportului si Tineretului. 7i'icarea statusului social al tinerilor con'uce la orientarea locului controlului spre interior si& ca urmare& sporirea re)istentei la )vonuri si acceptarea intr+o mai mare masura a valorilor societatii 'eschise. ,'ucarea tinerelor mame pentru practicile 'e crestere a copiilor coerent si in spiritul acor'arii vi)ibile a protectiei& totalei afectiuni& a implicarii 'epline in relatia mama copil( influentea)a po)itiv emergenta la 'escen'enti a cre'intei in controlul intern& fapt ce va contribui in timp la sporirea re)istentei la )vonuri si la acceptarea intr+o mai mare masura a valorilor societatii 'eschise. e)voltarea cre'intei in controlul intern la repre)entantii minoritatilor etnice va avea urmari benefice in sensul spoririii re)istentei fata 'e )vonuri si al anga9arii in efortul generat 'e trecerea 'e la societate inchisa totalitara la societatea 'eschisa autentic 'emocratica. 2rientarea locului controlului poate fi schimbata fie tran)itoriu fie 'e 'urata ca o mo'ificare permanenta. Schimbarile 'e viata sociala& evenimentele politice& economice si culturale pe plan national si international afectee)a cre'inta in posibilitatea in'ivi'ului 'e a e0ercita controlul asupra comportamentelor sale. *n acelasi timp insa elaborarea unor programe 'e antrenament psihosociologice pentru copii si tineri e0ternalisti in ve'erea schimbarii locului controlului ar putea contribui la re'ucerea e0ternalismului si chiar la translarea locului controlului 'in e0terior in interiorul personalitatii. epartamentul Tineretului

,-(S./*NA0 N1M(2( S/ P0(N1M(2(

'

,onsiderati ca %ro3lemele de 4iata se re5ol4a fa4ora3il si de la sine, c)iar fara a 4a ocu%a de ele6 ..................................................................................DA N1

' ' '

,and este e%idemie de gri%a, credeti ca 4a %uteti feri de im3olna4ire6..................DA N1 (7ista oameni %ur si sim%lu norocosi6.....................................................................DA N1 Sunteti considerat o %ersoana care se lasa con4insa doar de o argumentatie 3ine fondata6.....................................................................................................................D A N1

' ' ' '

De o3icei, 4a %reocu%a sa fiti la inaltime, sa fiti a%reciati de ceilalti6...................DA N1 Sunteti adesea acu5at8a9 de lucruri %e care nu le'ati facut6........................................DA N1 Se s%une des%re d4s. ca sunteti o %ersoana usor influenta3ila6............................................DA N1 ,redeti ca orice %ersoana isi %oate insusi foarte 3ine cunostinte din orice domeniu daca in4ata

intens6.........................................................................................................................DA N1 ' ' A%reciati ca ceea ce este ti%arit in 5iare si re4iste cores%unde ade4arului6..........................DA N1 A%reciati ca cel mai adesea merita sa te im%lici, sa %ui suflet in ceea ce faci, %entru ca lucrurile sa sfarseasca 3ine6..................................................................................DA N1

' '

:a sustineti %unctul de 4edere, c)iar daca a4eti %utine argumente 4ala3ile6.......................DA 4eti intre%rinde N1 ,redeti ca 5iua 3una se cunoaste de dimineata indiferent de ceea ce N1

d4s.6.............................................................................................................DA ' ' ,redeti ca %arintii, de o3icei, iau in considerare ceea ce ce le s%un co%ii lor6.....................DA N1 ,and aflati de la %rieteni o stire uluitore des%re o %ersonalitate a 4ietii

literar'artistice sau social'%olitice, ii dati imediat cre5are, 3a5andu'4a %e fa%tul ca 4ine de la cine4a cunoscut6...........................................................................................................DA N1 ' ' ,redeti ca dorinta oamenilor influentea5a fa4ora3il reali5area sco%urilor lor6....................DA N1 ;ata de %rieteni si cunoscuti 4a s%uneti %arerea des%re e4enimentele sociale im%ortante, c)iar daca a4eti relati4 %utine informatii des%re acestea6.....................DA N1 ' ' ' ' ,and sunteti %ede%sit, de o3icei a%reciati ca ati fost 4ino4at6.............................................DA d4s.6...............................................DA N1 ,onsiderati ca informatiile neoficiale sunt mai ade4arate decat cele oficiale6....................DA sa castige un meci6...............................................................................................................DA N1 ' :'ati con4ins ca este a%roa%e im%osi3il sa sc)im3ati o%inia %arintilor d4s. des%re anumite lucruri6.......................................................................................................DA ' N1 Sunteti de %arere ca de cele mai multe ori tre3uie sa'i lase %e co%ii sa ia deci5ii N1 ,redeti ca incura<arile %u3licului a<uta mai mult decat norocul o ec)i%a N1 De o3icei, 4a este greu sa sc)im3ati o%inia %rietenilor

singuri6.DA N1 ' ' ' ' ,and faceti un lucru gresit 4i se %are ca a4eti foarte %utine sanse sa 4a re%arati gresala6..DA N1 ,redetii ca unii oamenii se nasc %redestinati sa a<unga s%orti4i de %erformanta6..............DA N1 :or3ele 4a con4in la fel de mult ca si fa%tele6....................................................................DA solicitarilor 4ietii decat d4s.6..............................................................................................DA ' gandesti la ele6....................................................................................................................DA N1 ' ' ' ,and faceti noi %rietenii considerati ca a4eti %osi3ilitatea de alegere6..............................DA N1 Daca gasiti un trifoi cu %atru foi, credeti ca acesta 4a aduce noroc6 .................................DA N1 :'ati con4ins ca e7ista o legatura stransa intre 3una %regatire a temelor %entru casa si notele o3tinute la scoala6.............................................................................DA ' ca a4eti %rea %utine sanse %entru a o im3una6....................................................................DA ' ' noroc6..........................DAN1 ,onsiderati ca sim%atia si anti%atia oamenilor fata de d4s. de%ind de modul in care 4a com%ortati6..............................................................................................DA ' ' De o3icei %arintii 4a a<uta 8sau 4a a<utau9 cand ii rugati aceasta6......................................DA ne<ustificat6.....................DA N1 N1 A%reciati ca atunci cand cine4a se su%ara %e d4s. are un moti4 N1 N1 A4eti 4re'un lucru 8talisman, amuleta, mascota, etc9 aducator de N1 Daca o %ersoana de aceeasi 4arsta cu d4s. s'a su%arat %e d4s. considerati N1 Sunteti de acord ca cea mai 3una modalitate de a trata multe %roleme este sa nu te N1 A%reciati ca ma<oritate celor de o 4arsta cu d4s. sunt mai 3ine ada%tati

'

,onsiderati ca de regula %uteti sc)im3a ceea ce se 4a intam%la maine %rin ceea ce faceti a5i6................................................................................................................................ ......DA N1 N1

' '

:erificati ade4arul stirilor im%ortante %entru d4s. %e care le au5iti6.................................DA de ceea ce 4eti face %entru a %reintam%ina6......................................................................DA N1 ,redeti ca daca ce4a rau tre3uie sa se intam%le se 4a %roduce indiferent

'

:'ati con4ins ca oamenii isi ating sco%urile numai daca actionea5a )otarat %entru aceasta6......................................................................................................................... N1

......DA '

A%reciati ca de cele mai multe ori este inutil sa incercati sa 4a im%uneti %unctul de 4edere in %ro%ria d4s.

familie6...........................................................................................DA N1 ' ,and lucrurile merg 3ine %entru d4s. aceasta se datorea5a fa%tului ca ati actionat eficient6............................................................................................................DA ' Daca o %ersoana de 4arsta d4s. 4a dusmaneste considerati ca a4eti %utine %osi3ilitati sa sc)im3ati lucrurile6...................................................................................... DA ' ' :a este usor sa'i determinati %e %rietenii d4s. sa faca ceea ce doriti6.................................DA %ersoanele %e care le %retuiti96............................................................................................DA N1 ' /n familie se intam%la rar sa se tina seama de %referintele d4s. de %etrecerea tim%ului li3er6....................................................................................................DA N1 ' Daca cine4a nu 4a sim%ati5ea5a, a%reciati ca %uteti face %rea %utin %entru a sc)im3a N1 :a interesea5a stirile %arado7ale 8de e7em%lu= a%recieri negati4e des%re N1 N1

situatia6...................................................................................................DA ' A%reciati ca studiile scolare 4'au a<utat %rea %utin in 4iata altii fiind mai dotati intelectual decat d4s.6........................................................................................DA N1 ' Sunteti ti%ul de %ersoana care considera ca %lanificand mai 3ine lucrurile 4a a4ea mai mult succes6....................................................................................................DA ' ' De o3icei %arerea d4s. contea5a %rea %utin in )otrarile care se iau in familie6..................DA N1 ,redeti ca este mai 3ine sa fiti inteligent decat norocos6...................................................DA N1 ' ;iecare om tre3uie sa Acord total se com%orte in societate asa cum considera el insusi ca este corect. ' /n aceleasi im%re<urari sociale, toti oamenii tre3uie sa se com%orte la fel. ' ' Demnitatea umana tre3uie sa fie totdeauna res%ectata. *amenii tre3uie sa se simta res%onsa3il de tot ceea ce + fac ' ,instea 8corectitudinea, onestitatea9 tre3uie sa ii + caracteri5e5e %e toti ' sc)im3arilor din societate oamenii 1 > # ?@ @ @ @?@ @ @ @? @ @ @ @?@ @ @ @? 1 > # 1 > # " 1 > # " + 1 > # " + De5acord total

N1

N1

?@ @ @ @?@ @ @ @?@ @ @ @ ?@ @ @ @?

?@ @ @ @?@ @ @ @?@ @ @ @?@ @ @ @? +

?@ @ @ @?@ @ @ @?@ @ @ @?@ @ @ @? "

"

?@ @ @ @ ? @ @ @ ?@ @ @ @?@ @ @ @ ? 1 > # " + ? @ @ @ @?@ @ @ @?@ @ @ @?@ @ @ @?

Sta3ilitate este %refera3ila

Pentru a %utea gru%a o%iniile e7%rimate 4a rugam sa s%ecificati= 1. :A0S.A= %ana la 1$ ani intre 1$ si >+ ani intre >& si #+ ani intre #& si "+ ani intre "& si ++ ani %este ++ ani >. S(A12= B C 1D ; C > #. S.A0(A ,/:/2A= necasatorit casatorit di4ortat alte situatii N1MA012 D( ,*P//= niciunul unul doi trei sau mai multi &1.S/.1A./A S*,/A2A= mai %utin de $ clase $ clase 1E clase liceu scoala %ostliceala facultate altele &>.S/.1A./ P0*;(S/*NA2A= ele4 student muncitor te)nician intelectual altele

somer &#.:(N/.10/ 21NA0(= cu 3ursa fara 3ursa a<utor de la %arinti insuficient suficient altele 8care9 &".D*M/,/2/1 S.AB/2= ur3an C 1D rural C >. &+.NA./*NA2/.A.(= romana C 1D mag)iara C >D germana C #D altele.