Sunteți pe pagina 1din 51

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL FACULTATEA GEOGRAFIE CATEDRA GEOGRAFIE UMAN,REGIONAL I TURISM

Domeniul general de studii: Servicii

Specialitatea: Turism

TEZ DE LICEN

MAEKETINGUL SI COMPARAREA INDICATORILOR ECONOMICI A HOTELURILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Autor: studenta ciclului III, Platon Ivanca

Conductor stiinific: lector universitar master n economie Ursu Tatiana

CHIINU 2010

CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................................................3 CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND MARKETINGUL TURISTIC HOTELIER SI INDICATORII ACTIVITATII ECONOMICE HOTELIERE 1.1 Concepte privind marketingul turistic.............................................................6 1.2 Tipologia structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare......... 15 1.3 Indicatorii economici i financiari n cadrul structurilor de primire turistic..........................................................................................................22

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA COMPARATIVA A MEDIULUI DE MARKETING A UNOR STRUCTURI HOTELIERE DIN REPUBLICA MOLDOVA 2.1 Caracteristica comparativ a pieei de desfacere a hotelului Leo Grand i a hotelului Codru..................................................26 2.2 Caracteristica comparativ a relaiilor cu concurenii.........33

CAITOLUL III. ANALIZA INDICATORILOR ACTIVITATII ECONOMICE A STRUCTURILOR HOTELIERE 3.1 Analiza circulaiei turistice a hotelurilor leo Grand si Codru....................35 3.2 Analiza veniturilor pe tipuri de activiti n cadrul hotelurilor .............41

CONCLUZII....45 BIBLIOGRAFIE.........46 ANEXE.49

INTRODUCERE
nc la sfritul secolului trecut, dar mai cu seam dup primul rzboi mondial, dezvoltarea industriei turismului n general i a industriei hoteliere n special, au atras atenia diverselor grupe de ri cu un potenial turistic i respectiv hotelier, care au nceput s nregistreze avantaje importante n urma acestor activiti. Oferta hotelurilor se structureaz n jurul cazrii pentru c reprezint mai mult de jumtate din totalul ncasrilor i este serviciul cel mai profitabil (n medie peste 70 % din totalul profitului). Atras la hotel pentru cazare, clientului i va putea fi prezentat oferta complet, cu celelalte servicii puse la dispoziie. Majoritatea celorlalte servicii sunt puin sau deloc profitabile, reprezentnd o necesitate n direcia asigurrii nivelului general de confort pe tot parcursul ederii clientului sau un criteriu necesar de acordare a unei categorii de ncadrare anume. Serviciul de cazare vizeaz prin coninutul su, conturarea condiiilor i confortului pentru adpostirea i odihna cltorului. Volumul, structura i calitatea serviciului de cazare, depind n primul rnd de existena unei baze tehnicomateriale adecvate: hoteluri, moteluri, case de odihn, cabane, popasuri turistice etc. Serviciile de cazare, prin volumul i calitatea lor, influeneaz nu numai dezvoltarea de ansamblu a hotelriei, ci i eficiena acestui domeniu. Prin interesul exercitat, serviciile structurilor de cazare, creeaz cadrul unei mai bune valorificri i comercializri ale produsului hotelier. Studiind literatura de specialitate, n ceea ce privete comercializarea produsului hotelier, am decis s includ n aceast lucrare mai multe aspecte ce in de domeniul vizat: comportamentul personalului cu specificarea regulilor de comportament ale acestuia n general, precum i n cadrul vnzrii interne; metodele de stabilire a preurilor i tarifelor, n special a celor de cazare; serviciul marketingvnzri i activitile acestuia (mijloace de comunicaie, vnzarea, elaborarea fiierului clienilor), i n sfrit, comercializarea produsului hotelier n cadrul R. M Produsul hotelier. Caracteristici i particulariti Muli autori consider ideea "hotel" ca provenind de la latinescul "hospitalis", ceea ce nseamn ospitalier. Din motivul existenei acestei idei, astzi exist i alte preri. Unul din cele mai rspndite puncte de vedere este c cuvntul englez "hospitality" (ospitalitate)
3

provine din franceza veche "hospice" (ospiciu), ceea ce nseamn "azil". Una din cele mai vechi organizaii de acest fel, este Hospice de Beaune din Burgundia, vestit ca i Hotel Dieu ("Casa Domnului"). Ea a fost fondat n anul 1443 ca spital de binefacere i ca azil pentru sraci. Acest spital funcioneaz i n prezent.n practica internaional a gestiunii, pstrat pn n prezent, cuvntul "hospitality", semnific in primul rnd sensul de "spital", ceea ce semnific organizaie militar medical pentru tratament staionar. Din punctul de vedere al unei gndiri nelepte, despre o oarecare ospitalitate nici nu poate fi vorba, fr satisfacerea nevoilor primare ale omului nevoi n alimentaie, odihn i somn. n legtur cu aceasta, cea mai argumentat i destul de logic, este urmtoarea definire a hotelului. Motivul pentru care am ales aceasta tema este sectorul privat hotelier din Chisinau a inregistrat o dezvoltare si modernizare, astfel ruinand, traditia de mai multe secole a ospitalitatii cu restrictiile unei gestiuni performante, activitatea din hotelul LeoGrand si hotelul Codru se desfasoara astfel incat sa mentina o pozitie buna pe piata si in fata concurentilor prin : respectarea serviciilor la o calitate superioara , obtinerea unui raport bun calitate /pret, printr-o oferta cat mai mare si vasta pentru satisfacerea celor mai rafinate cereri, ameliorarea echipamentelor si a confortului. Scopul in lucrarea de fata mi-am propus sa studiez acceptabilitatea pretului pe piata hoteliera, cu refarire la hotelul LeoGrand si hotelul Codru, pentru ca pretul este un factor primordial care influenteaza piata hotelelor fata de concurenta si situarea acestora pe piata turistica din R. Modova. Din obectivele propuse spre cercetare sunt: Studierea pietii hoteliere din R. Moldova Caracteristicile de ansamblu ale hotelelor Care sunt obectivele de primire turistica cu functie de cazare
Determinarea strategiilor si directiilor de dezvoltare a hotelelor din R.Moldova

De a obtine o viziune mai larga cu privire la gradul de dezvoltare a cofortului si a capacitatii de cazare in cadrul hotelelor.

Structura logica a tezei corespunde obectivelor si sarcinilor lucrarii, cuprinde urmatoarele compartimente : introducere, 3 capitole, concluzii, anexe si bibliografie.
4

Capitolul I- se abordeaza prezentarea generala privind marketingul hotelier si indicatorii


activitatii economice hoteliere, contine 3 subcapitole ce urmaresc concept privind marketingul touristic, tipologia structurilor de primire turistica cu functie de cazare, precum indicatorii economici si financiari in cadrul structurilor de prire turistica

Capitolul II- am prezentat caracteristica a mediului de marketing a unor structuri


hoteliere din R.Moldova, contine doua subcapitole: in prima este prezenta o caracteristica comparativa a pietei de desfasurare a hotelului LeoGrand si a hotelului Codru, a doua parte reflecta caracteristica comparative a relatiilor cu concurenta.

Capitolul III- analiza indicatorilor activitatii economice a structurilor hoteliere, cuprinde


doua subcapitole : in primul sunt evidentiate analiza circulatiei turistice a hotelurilorLeoGrand si Codru, al doilea cuprinde analiza veniturilor pe tipuri de activitati in cadrul hotelelor. Importanta abordarii acestei prezentari consta in faptul , am incercat sa formulez unele propuneri pentru strategia de dezvoltare a hotelurilor si am atras concluzii generale activitatii marketingului strategic din Hotelurile LeoGrand si Codru. Scopul teoretic al tezei l-au constituit anumite surse biografice , consecrate dezvoltarii capacitatii de cazare in incintele hotelelor LeoGrand si Codru atat pe plan national cat si international, care pot fi atrase in circuitul touristic respectand traditiile unui hotel bun si cu o ospitalitate primitoare ce fiind motivatia unui hotel bine cotat . De asemenea sau analizat mai multe site-uri specializate in promovarea marketingului touristic hotelier pe internet.

Capitolul I. Aspecte generale privind marketingul turistic hotelier si indicatorii activitatii economice hoteliere 1.1 Concepte privind marketingul turistic Conceptul de markrting turistic si etape in conturarea acestuia. Marketingul se caracterizeaza astazi prin universalitate care presupune difuzarea acestuia in toate domeniile activitatii umane. Exista un marketing al serviciilor ca ramura a marketingului ce abordeaza problematica sectorului tertiar. Prima conferinta dedicata in totalitate marketingului serviciilor. Marketingul serviciilor s-a specializat pe mai multe ramuri ale serviciilor: marketigului turistic; marketingul financiar-bancar; marketingul transporturilor; marketingul sectorului medical; marketingul educational; marketingul cultural si sportiv.

Specific marketingului serviciilor este faptul ca in cadrul mixului de marketing a fost pus in evidenta rolul pe care il au resursele umane in ansamblul politicii de marketing. Unii specialisti considera ca necesara constituirea unei a 5-a componente a mixului, respectiv politica de personal. A mai fost sesizata prezenta unei variabile inexistente in celelalte domenii si anume: ambianta si clientul.Marketingul turistic a aparut cu mult timp inaintea conceptualizarii marketingului serviciilor primele incercari datand din 1965. Prin marketing turistic se intelege adaptarea sistematica si coordonata a politicii intreprinderii pe plan local, regional, national si international spre satisfacerea optima a nevoilor a unor grupe determinate de consumatori de turism si obtinerea de profit. Marketingul turistic mai este definit si ca politica promovata de o intreprindere sau firma de turism care studiind constant cerintele de consum turistic prezente si in evolutie urmareste prin metode si tehnici specifice adaptarea permenenta a ofertei proprii la aceste cerinte in vederea satisfacerii lor optimale si a realizarii unor activitati economice rentabile in conditiile date ale pietei. Functiile marketingului turistic: 1. Investigarea pietei, a necesitatii de consum turistic 2. Conectarea firmei de turism la mediul economic-social care presupune adoptarea permanenta a activitatii firmei la specificul pietei, promovarea produselor noi precum si a formelor de distributie a produselor turistice . 3. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum turistic 4. Maximizarea eficientei economice a firmei de turism .
6

Politica de marketing turistic defineste caile de dezvoltare a patrimoniului a bazei tehnico-materiale, a infrastructurii, a personalului corespunzator calificat cu ajutorul carora se poate concepe politica de produs turistic, de pret, de comercializare si promovare pe piata turistica interna si internationala. Etape in dezvoltarea conceptului de marketing turistic: 1. Studiul vanzarilor organizate: a constat in popularizarea pe scara larga a atractiilor unei zone si in organizarea unor birouri si agentii de turism cu scopul de a vinde cat mai multe poduse turistice . 2. Studiul de orientare a firmei: extinderea gamei de servicii suplimentare de creare de noi domenii de atractie turistica, de organizare a activitatii turistice in forme specializate in vederea alcatuirii unor programe corespunzatoare cererii . 3. Studiul de marketing integrat: poate fi analizat ca marketing functional ce coreleaza eforturile firmei cu specificul pietei pe care actioneaza, sistem de marketing care presupune integrarea activitatii unei firme in sistemul economico-social complex si o alta ipostaza a marketingului care stabileste modul in care se poate ajunge mai eficient la realizarea unui volum de activitate mare, conform structurilor cerintelor consumatorilor . Strategia diferentierii produsului: urmareste influentarea comportamentului

consumatorului in vederea achizitionarii unui produs turistic punand in evidenta superioritatea acestuia in raport de produsele concurentei . Strategia segmentarii pietei: presupune descompunerea pietei turistice in subpiete, studierea cerintelor consumatorilor pe segmente si orientarea turistica in functie de cerintele mereu in schimbare . Comportamentul consumatorului de turism Reprezinta o forma de manifestare a comportamentului uman si este o componenta a comportamentului economic. Comportamentul consumatorului de turism explica legatura dintre nevoi si consumul efectiv, modul de alegere din oferta larga de produse si servicii a celor considerate ca fiind cele mai potrivite pentru satisfacerea nevoilor de consum . De asemenea comportamentul consumatorului de turism reprezinta totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup legate direct de obtinerea si utilizarea de bunuri si servicii in vederea satisfacerii nevoilor actuale si viitoare incluzand procese decizionale care preced si determina aceste acte .
7

Prin studierea comportamentului consumatorului specialistii de marketing reusesc sa afle cum isi aleg consumatorii produsele si care sunt factorii care le influenteaza alegerea. In procesul de achizitionare a unui produs turistic factorii care influenteaza comportamentul consumatorului sunt: 1. Mediul social care include cultura individului, grupuri referentiale si clasa sociala 2. Caracteristicile personale 3. Circumstantele individuale (varsta, venitul, educatia, ciclul de viata al familiei) In procesul de achizitionare a unui produs turistic presupune achizitionarea etapelor: perceperea nevoii culegerea de informatii si identificarea alternativelor evaluarea alternativelor si stabilirea rezultatelor evaluarii, respectiv intentia de cumparare sau de necumparare Perceperea nevoii: aparitia unui dezechilibru, fie fiziologic, fie psihologic, care determina achizitionarea unui produs turistic . Sursele de informatii privite la potentialul produs turistic pot fi surse interne, respectiv experienta proprie sau surse externe reperzentate fie de experienta unor persoane de incredere sau informatiile publice si mesajele promotionale. Evaluarea alternativelor se realizeaza in functie de un set de criterii stabilit de fiecare consumator. Drept criterii esentiale in evaluarea alternativelor sunt considerate urmatoarele: calitatea serviciilor, pretul, increderea atit in organizarea de voiaje cat si in prestatorul direct de servicii; achizitionarea; evaluarea post-cumparare: etapa in care consumatorul realizeaza modul in care produsul turistic consumat corespunde asteptarilor sale. In aceasta etapa consumatorul de turism face diferenta intre imaginea sa asupra produsului achizitionat si imaginea reala a produsului dupa momentul consumului. In activitatea turistica consumatorul are stabilite standarde minime pentru fiecare atribut al produsului achizitionat pe care le utilizeaza in evaluarea alternativelor. Daca o anumita alternativa nu indeplineste standardul minim la acel atribut aceasta nu mai intra in procesul evaluarii. De obicei consumatorul de turism isi stabileste standarde minime doar pentru citeva atribute dominante celelalte fiind considerate ca de impotanta mai mica.
8

Alternativele

se

compara

folosind

drept

criteriu

cel

mai

important

atribut.

Criteriile segmentarii pietei turistice Criteriul geografic: se iau in consideratie caracteristicile reliefului, clima, modalitatile de deplasare folosite, distanta fata de bazinul ofertei; Criteriul de natura demografica si socio-economica: virsta, starea civila, nivelul de instruire, categoria socio-profesionala, marimea familiei, venitul, baza din ciclul de viata al familiei; Trasaturile de personalitate ale consumatorilor: stilul de viata, motivatia de consum, locul unde se consuma produsul, modul in care se asociaza produsele si serviciile in procesul de cumparare. Strategia de piata - componenta a politicii de marketing Strategia de piata reprezinta nucleul politicii de marketing si se materializeaza intr-un ansamblu coerent de strategii si practici de programe concrete de actiuni. Ea se afla in legatura directa cu obiectivele firmei precum si cu mijloacele material-financiare de care dispune orice firma. Cu ajutorul strategiei de piata se poate stabili raporturile dintre firma si mediul extern, pozitia pe care firma trebuie sa si-o asigure pe piata. Strategia de piata poate fi influentata de doua categorii de factori: factori de natura exogena: schimbarile in structurile cererii, schimbari in structura participantilor la cumparare, schimbari de conjunctura; factori endogeni: potentialul material si uman al firmei. Strategia de piata mai poate fi influentata si de faza in care se afla firma in cadrul ciclului sau de viata, precum si de gradul de dezvoltare al acesteia.

Strategii de piata. Criterii dupa care sunt stabilite criteriile de piata: Pozitia firmei fata de dinamica pietei: strategia cresterii: specifica acelor firme care se afla in ascensiune si care urmaresc largire pietei; strategia mentineri volumului activitatii de piata: perioada in care firma s-a maturizat; strategia restrangerii: in situatia in care firma doreste sa-si deplaseze activitatea in sfera altei piete.

Atitudine firmei fata de structura pietei: strategia nediferentiata: folosita atunci cind produsul turistic se adreseaza pietei in mod global; strategia diferentiata: firma se adreseaza cu servicii specifice fiecarui segment identificat in cadrul pietei; strategia concentrata: firma isi orienteaza produsele numai spre unul sau cateva segmente de consumatori adaptandu-si produsele la specificul cererii. Pozitia firmei fata de exigentele pietei : strategia exigentei ridicate: firmele de prestigiu care prin produsele lor se adreseaza unei categorii distincte de consumatori; strategia exigentei medii: specifica firmelor care se adreseaza unui segment larg de consumatori cu nivel diferit de exigenta. In functie de pozitia firmei fata de nivelul competitiei: strategia ofensiva: urmareste cresterea pe piata; strategia defensiva: urmareste mentinerea sau restrangerea cotei de piata. Dificultile aprute n valorificarea patrimoniului turistic i ndeosebi n folosirea integral a capacitilor de transport i a celor hoteliere, precum i cererea de servicii suplimentare au generat creterea interesului pentru implementarea marketingului n domeniul turismului. Eugeniu Nicolescu definete marketingul turistic ca fiind acea politic promovat de o ntreprindere de turism care, prin cercetarea permanent a condiiilor pieei (a consumului turistic), att prezente, ct i de perspectiv, urmrete s determine adaptarea continu a ofertei proprii la aceste condiii n vederea satisfacerii optimale a cerinelor i realizrii, pe aceast baz, a unei activiti economice rentabile. Oscar Snak definete marketingul turistic ca fiind strategia organizatorilor de turism i a prestatorilor de servicii turistice n condiiile existenei pieei cumprtorului, arta de a descoperi noi clieni, de a ptrunde pe noi piee sau segmente de pia, de a menine i cultiva pieele tradiionale. Marketingul presupune, nainte de toate, cunoaterea profund a exigenelor i tendinelor pieei turistice i, pe baza lor, orientarea ofertei de servicii n conformitate cu dimensiunile i structura cererii, stabilirea unei strategii de distribuie etc.,
10

utilizarea unor instrumente eficiente de promovare a produsului turistic, estimarea posibilitilor de vnzare n funcie de sezonalitatea activitii turistice. Acum, la nceputul secolului XXI, noile tehnologii vin s modifice situaia tradiional. In orice moment, un nou concurent poate bulversa lanul valorii. Concurena devine astfel glocal, n acelai timp global i local. Fiecare ntreprindere de turism se poate adresa n egal msur lumii ntregi, dar adaptndu-se local fiecrei piee turistice. Ca atare, principiile Noii Economii trebuie aplicate i marketingului turistic. Conform acestor precizri, marketingul turistic poate fi definit ca arta de a utiliza ntro manier metodic tehnicile de cercetare i analiz a pieei i tehnologiile informaionale pentru a cunoate i penetra pieele emitoare i a satisface n cele mai bune condiii psihosociologice pentru vizitatori i turiti, precum i pentru populaia autohton, nevoile latente sau exprimate ale cltorilor turiti. Informaia a devenit o materie prim, o resurs esenial. Fiecare furnizor de informaii (lanuri i asociaii hoteliere, restaurante, firme de nchiriat maini, agenii de turism, oficii naionale de turism) trebuie s rspund la aceast provocare: furnizarea i organizarea de informaii uor accesibile i atrgtoare, fiabile i aduse la zi. In viitorul apropiat, principalele activiti nu vor mai fi numai B2B (business to business) sau B2C (business to consumer), ci S2S (services to services): o reea virtual de ntreprinderi specializate care vor oferi servicii cu valoare adugat. Rezultatul l va reprezenta o personalizare complet pentru consumator i utilizarea unui marketing one to one (turist individual sau ntreprindere de turism) i un acces tot mai larg la ansamblul informaiilor turistice din lume. Originea lingvistica a termenului turism este strans legata de semnificatia cuvintelor latine tornare (a se intoarce) si tornus (miscare circulara) si desemneaza o calatorie (deplasare circulara) cu intoarcerea in punctul de plecare. Aceeasi semnificatie -de revenire in punctul initial din care s-a pornit, cu alte cuvinte de circuit- se regaseste in limbile moderne europene: tourisme la francezi, tourismus la nemti, tourism la englezi, tourismo la italieni, turizm la rusi si turism la romani. Pentru prima oara, termenul de turist a fost folosit in anul 1800, de catre Samuel Pegge, intro lucrare intitulata Anecdote ale limbii engleze, prin formularea A traveller is now -adays called Tour-ist, respectiv un calator astazi este numit turist .

De-a lungul timpului, incercarile de a descrie si defini in mod corespunzator termeni de


11

tipul turist sau turism au fost numeroase, dar abia in ultimile decenii ale secolului nostru s-a inregistrat un progres real in ceea ce priveste standardizarea terminologiei turistice. In anul 1963, Conferinta Natiunilor Unite privind Turismul si Calatoriile Internationale tinuta la Roma, a adoptat o definitie a turismului bazata pe doua elemente principale: motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea calatorilor dintr-o localitate sau tara in doua categorii: cei care intra si cei care nu intra in categoria turistilor, iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor doua categorii de vizitatori: excursionistii (vizitatori de o zi) si turistii (care raman intr-un loc cel putin o noapte). In iulie 1991, Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit conceptele de baza din turism, asimiland termenul de turism activitatilor care sunt ... angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara mediului rezidential pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an, in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat . Conform care turism acestei intern definitii (cand distingem unei urmatoarele tari forme in de propria turism: tara);

rezidentii

calatoresc

turism international receptor (cand nerezidentii unei anumite tari viziteaza tara

respectiva); turism international emitent (cand rezidentii unei tari viziteaza alte tari decat cea din provin).

Aceste trei forme de baza se pot combina rezultand alte trei forme derivate de turism: turismul turismul turismul interior national international (cuprinde (cuprinde (cuprinde turismul turismul turismul intern intern receptor si si si turismul turismul turismul receptor); emitent); emitent).

De asemenea, definitia de mai sus introduce notiunile de baza pentru definirea cererii turistice si anume, termenii calator, vizitator si rezidenta, termeni care vor fi analizati mai amplu in capitolul dedicat studiului cererii turistice. Conform aspectelor relevate de definitiile de mai sus, realizarea activitatii turistice presupune prezenta altor elemente cu rol hotarator in desavarsirea actului turistic si care servesc argumentatiei de a inscrie turismul in sectorul tertiar, atat in mod direct, prin activitatea serviciilor de cazare, alimentatie publica, transport etc., cat si in mod indirect,
12

prin intermediul aportului specific al altor ramuri ale sectorului tertiar la activitatea turistica (agricultura, constructii, industrie alimentara etc.). Astfel, continutul activitatii turistice este asimilat unei intregi suite de prestatii prin care este vizata satisfacerea nevoilor turistice, cu ocazia si de-a lungul, unei deplasari. De altfel, insasi definirea produsului turistic nu se poate realiza fara a releva caracterul particular al ofertei turistice. Cei mai multi autori considera produsul turistic drept un rezultat al ... asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii, iar ...resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice . Deci, determinarea si individualizarea produselor turistice se realizeaza pornind de la calitatea activitatii de prestatii, iar serviciile constituie, dintr-un anumit punct de vedere, componenta ... dominanta sau determinanta a ofertei turistice . Serviciul turistic constituie ... un ansamblu de activitati ce au obiect satisfacerea nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta . Deci, o parte a activitatilor care compun prestatia turistica vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana), iar alta parte determina specificitatea turismului si particularizeaza formele sale de manifestare. Prin natura si specificul propriu, serviciul turistic trebuie sa creeze si sa asigure conditiile necesare refacerii capacitatii de munca, in mod simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber. Pe de alta parte, in urma realizarii consumului turistic, indivizii trebuie sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi si obiceiuri noi, in concordanta cu exigentele epocii contemporane, conducand astfel, in mod direct, la cresterea calitatii intregii vieti. Pornind de la tendinta, tot mai accentuata, de micsorare a timpului necesar odihnei pasive si, respectiv, de sporire a dimensiunilor si formelor de odihna activa, serviciul turistic trebuie sa asigure posibilitati multiple de raspuns, conform criteriilor odihnei active. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite in vederea diversificarii agrementului traditional si cresterii atractivitatii manifestarilor turistice, cu atat mai mult cu cat turismul s-a transformat intr-un fenomen de masa, iar frecventa de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente a crescut. In ultimii ani, datorita tendintei de diversificare si crestere a complexitatii nevoilor de consum, se remarca un proces de imbogatire a continutului prestatiei cu noi tipuri de activitati, a caror clasificare poate fi realizata in functie de mai multe criterii.
13

Derularea prestatiei turistice presupune, insa, in marea majoritate a cazurilor, activitati grupate in urmatoarele tipuri de servicii: servicii de cazare; servicii de alimentatie; servicii de agrement-divertisment; servicii de transport; servicii suplimentare (complementare). Importanta si trasaturile fiecarui tip de serviciu in realizarea prestatiei turistice vor fi analizate in subcapitolul urmator.

14

1.2 Caracteristica structurilor hoteliere in Republica Moldova

nc la sfritul secolului trecut, dar mai cu seam dup primul rzboi mondial, dezvoltarea industriei turismului n general i a industriei hoteliere n special, au atras atenia diverselor grupe de ri cu un potenial turistic i respectiv hotelier, care au nceput s nregistreze avantaje importante n urma acestor activiti. Oferta hotelurilor se structureaz n jurul cazrii pentru c reprezint mai mult de jumtate din totalul ncasrilor i este serviciul cel mai profitabil (n medie peste 70 % din totalul profitului). Atras la hotel pentru cazare, clientului i va putea fi prezentat oferta complet, cu celelalte servicii puse la dispoziie. Majoritatea celorlalte servicii sunt puin sau deloc profitabile, reprezentnd o necesitate n direcia asigurrii nivelului general de confort pe tot parcursul ederii clientului sau un criteriu necesar de acordare a unei categorii de ncadrare anume. Serviciul de cazare vizeaz prin coninutul su, conturarea condiiilor i confortului pentru adpostirea i odihna cltorului. Volumul, structura i calitatea serviciului de cazare, depind n primul rnd de existena unei baze tehnicomateriale adecvate: hoteluri, moteluri, case de odihn, cabane, popasuri turistice etc. Serviciile de cazare, prin volumul i calitatea lor, influeneaz nu numai dezvoltarea de ansamblu a hotelriei, ci i eficiena acestui domeniu. Prin interesul exercitat, serviciile structurilor de cazare, creeaz cadrul unei mai bune valorificri i comercializri ale produsului hotelier. Studiind literatura de specialitate, n ceea ce privete comercializarea produsului hotelier, am decis s includ n aceast lucrare 5 capitole: comportamentul personalului cu specificarea regulilor de comportament ale acestuia n general, precum i n cadrul vnzrii interne; metodele de stabilire a preurilor i tarifelor, n special a celor de cazare; serviciul marketingvnzri i activitile acestuia (mijloace de comunicaie, vnzarea, elaborarea fiierului clienilor), i n sfrit, comercializarea produsului hotelier n cadrul R. M. 1. Produsul hotelier. Caracteristici i particulariti Muli autori consider ideea "hotel" ca provenind de la latinescul "hospitalis", ceea ce nseamn ospitalier. Din motivul existenei acestei idei, astzi exist i alte preri. Unul din cele mai rspndite puncte de vedere este c cuvntul englez "hospitality" (ospitalitate) provine din franceza veche "hospice" (ospiciu), ceea ce nseamn "azil". Una din cele mai vechi organizaii de acest fel, este Hospice de Beaune din Burgundia, vestit ca i Hotel Dieu ("Casa Domnului"). Ea a fost fondat n anul 1443 ca spital de binefacere i ca azil pentru sraci. Acest spital funcioneaz i n prezent. n practica internaional a gestiunii, pstrat pn n prezent, cuvntul "hospitality", semnific in
15

primul rnd sensul de "spital", ceea ce semnific organizaie militar medical pentru tratament staionar. Din punctul de vedere al unei gndiri nelepte, despre o oarecare ospitalitate nici nu poate fi vorba, fr satisfacerea nevoilor primare ale omului nevoi n alimentaie, odihn i somn. n legtur cu aceasta, cea mai argumentat i destul de logic, este urmtoarea definire a hotelului. Actualmente in Republica Moldova presteaza servicii de cazare cca 60 de structuri, majoritatea dintre care se afla in municipiul Chisinau. Unele hoteluri din mun. Chisinau au fost renovate, fapt ce a contribuit la alinierea lor la criteriile de calitate, conform standardelor internationale, dar aceste progrese sint nesemnificative, din cauza lipsei surselor de finantare. In anul 2002 a fost dat in exploatare hotelul de lux "Dedeman" cu o capacitate de cazare de 143 camere. In prezent se constata o reducere a capacitatilor de cazare in general pe tara, si majoritatea hotelurilor inregistrind indici scazuti de ocupare, pe cind hotelurile moderne mici si cele care au fost reconstruite pentru a corespunde cerintelor contemporane inregistreaza indici mai ridicati de ocupare. Cu toate acestea, majoritatea structurilor de cazare nu corespund criteriilor internationale de calitate. In principiu, in afara perimetrului mun. Chisinau, in toate localitatile din republica se observa o insuficienta a structurilor de cazare ce presteaza servicii de calitate la preturi libere. Numarul de apartamente private folosite in scopuri de cazare nu este cunoscut. Deficiente Insuficienta de hoteluri in orasele republicii, cu exceptia capitalei, sau nealinierea celor existente la standardele internationale. Structurile de cazare care percep tarife reduse (hoteluri de 1-2 stele) nu corespund standardelor internationale. Majoritatea structurilor de cazare nu corespund categoriilor de clasificare. Renovarea hotelurilor decurge incet din cauza lipsei de investitii capitale si de surse financiare. Nu exista facilitati de acces in structurile de cazare pentru persoane cu handicap, si aceasta nici nu reprezinta o cerinta obligatorie pentru constructia de noi hoteluri. In sectorul hotelier nu este respectat Regulamentul cu privire la brevetarea activitatii turistice. Personalul hotelier, in majoritate, nu cunoaste limbile de circulatie internationala.
16

Lipsesc conditiile de pregatire initiala, profesionala, de perfectionare si recalificare pentru personalul hotelier. Prezentarea datelor cu privire la rata de ocupare a unitatilor de cazare este incompleta si este efectuata doar anual. In majoritatea hotelurilor materialul publicitar si activitatea de marketing sint de o calitate neadecvata. Directii strategice Efectuarea clasificarii structurilor de primire turistica cu functii de cazare si servire a mesei, conform legislatiei in vigoare, si supravegherea corespunderii acestor structuri criteriilor minime de clasificare. Realizarea unui studiu geografic al necesitatilor de dezvoltare a structurilor de cazare, pe categorii, tipuri si localitati. Completarea legislatiei in vigoare (care reglementeaza procesul de proiectare a constructiilor noi) cu prevederi ce ar acorda facilitati pentru vizitatorii cu handicap. Avizarea obligatorie de catre Departamentul Dezvoltarea Turismului a proiectelor privind constructiile noi din sectorul de cazare, conform legislatiei in vigoare. Brevetarea turistica obligatorie a personalului hotelier. Colectarea informatiei lunare vizind capacitatea si ocuparea structurilor de cazare, incasarile si numarul salariatilor. Elaborarea si difuzarea pe larg a unui ghid cu privire la structurile de cazare din Republica Moldova. Sectorul hotelier este o parte vital a industriei ospitalitii. Serviciul de cazare vizeaz, prin coninutul su, conturarea condiiilor i confortului pentru adpostirea i odihna cltorului. n practica turismului modern, el este produsul a ceea ce se numete industria hotelier, sector care nglobeaz ansamblul activitilor desfurate n spaiile de cazare, acele prestaii oferite turistului pe timpul rmnerii lui n unitile hoteliere. Caracteristicile hotelului Hotelul reprezint forma tradiional cea mai cunoscut de cazare a industriei hoteliere, deinnd ponderea cea mai mare n totalul unitilor de cazare. El poate fi definit ca i unitatea care ofer servicii de cazare i mas oricrei persoane care accept s pltesc tariful pentru serviciile
17

oferite, fr a fi necesar existena prestabilit a unui contract. Specialitii din industria hotelier consider c definiia exact a hotelului este mai puin important, n comparaie cu imaginea pe care o are acesta n rndul clienilor si. n Romnia hotelul este considerat o structur de primire amenajat n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunztor, care asigur prestri de servicii specifice, dispune de recepie i spaii de alimentaie n incinta lor. Aceast definiie cuprinde elemente indispensabile perceperii corecte a noiunii de ,,hotel i anume: - este vorba despre o unitate comercial, al crei principal produs este cazarea; - faptul c avem de-a face cu o unitate ospitalier specializat; - nu orice adpost poate oferi serviciul de cazare.

Clasificri ale hotelurilor: Clasificarea hotelurilor ofer o serie de avantaje: clasificarea oficial furnizeaz canale directe de promovare, control i siguran c standardele corespund ateptrilor clienilor. Clasificarea de asemenea stabilete standardele i iniiativele cu privire la mbuntirea calitii i contribuie la formarea unei imagini de ncredere a destinaiei. Clasificarea hotelurilor se poate realiza n funcie de mai multe criterii: n funcie de capacitatea de primire putem distinge: - hoteluri mici (20-40 locuri) - hoteluri mijlocii (200-400 locuri) - hoteluri mari (400-1000 locuri i mai mult). Amplasarea constituie un alt criteriu, n funcie de care distingem: - hoteluri amplasate n centrul oraului - hoteluri amplasate n suburbii - hoteluri amplasate n aeroporturi (acestea se mai numesc hoteluri terminale) - hoteluri amplasate pe marile artere de circulaie - hoteluri amplasate n staiunile de destinaie. Un alt criteriu de difereniere este tipul pasagerilor. n funcie de acesta distingem: - hoteluri comerciale, care asigur servicii specifice oamenilor de afaceri - hoteluri turistice, care se adreseaz celor aflai n vacan - hoteluri situate n staiuni, cu caracteristici asemntoare hotelurilor turistice, fiind amplasate n staiuni litorale, montane, etc. Hotelurile pot fi clasificate i n funcie de serviciile oferite, fiind astfel:
18

- hoteluri cu servicii complete (sau full-service) care asigur o mare varietate de servicii respectiv cazare, mas, room-service, spltorie, nchirieri birouri, etc. - hoteluri budget care ofer servicii limitate de cazare i mas la preuri rezonabile - hoteluri self-catering care ofer numai servicii de cazare de baz, clienii fcndu-i singuri curenie n camer, i prepar singuri hrana, etc. (acestea sunt amplasate n apropierea autostrzilor i sunt rspndite n special n SUA i Canada). O alt variant de clasificare ia n considerare modalitatea de administrare n funcie de care difereniem: - hotelurile independente care, de regul, sunt hoteluri de dimensiuni mici, de categorie inferioar, cel mult dou stele, aflate n gestiune familial - hotelurile afiliate la lanuri voluntare - lanuri integrate. - n funcie de tipul produsului oferit distingem: - hoteluri cazinou - hoteluri-apartament - hoteluri din cadrul centrelor de conferine, etc. - Pentru clieni cea mai relevant clasificare este cea n funcie de pre, considernd c preul reflect calitatea serviciilor oferite: - hoteluri budget (hoteluri din categoria economic) - hoteluri standard (sau de nivel mediu) - hoteluri de lux. Hotelurile sunt clasificate n funcie de numrul i calitatea serviciilor hoteliere pe categorii de la neclasificate la 5 stele. Aceast clasificare este valabil n toat lumea, reglementat ns la nivel naional, cantitatea i calitatea serviciilor fiind precizat n aceste reglementri. Diferenele apar de la mrimea camerei, nlimea acesteia, numrul de servicii asociate cazrii i modului de dotare a camerei ( mobilier, materialul lenjeriei, nlimea faianei n baie, etc ). Acordarea stelelor se face de ctre Directia de Autorizaie i Control din cadrul Autoritii Naionale pentru Turism i se acord licena de funcionare de la 1 la 5 stele. Corespunztor licenei obinute, hotelul trebuie s pun la dispoziie anumite servicii de primire a oaspeilor, servicii gratuite i servicii cu plat. Funciile hotelului: n afara funciei principale de cazare, hotelurile ndeplinesc i funcii conexe, menite s asigure satisfacerea ct mai deplin a cererii clienilor pe toat durata sejurului lor.
19

Aceste funcii conexe sunt urmtoarele: funcia de odihn i igien - are menirea s ofere un adpost confortabil clienilor, constituind, de fapt, raiunea pentru care au fost create structurile respective de primire; funcia de alimentaie - dup nevoia de odihn (somn) i de igien urmeaz nevoia pentru consumarea hranei, o nevoie fiziologic, consecin a senzaiei de foame, situat ierarhic la baza scrii nevoilor elaborate de MASLOW; funcii de producie - procesele de prestaii hoteliere impun organizarea coordonat a activitilor adiacente cu caracter productiv ale seciilor de spltorie, curtorie chimic, cofetrie, ntreinere, reparaii etc.; funcii complementare - constituie o completare fireasc a funciilor de cazare i alimentaie i includ prestaiile destinate petrecerii agreabile a timpului pasagerului pe timpul sejurului su ntr-un complex hotelier; funcii comerciale - sunt menite s asigure aprovizionarea i desfacerea unor bunuri necesare clienilor n timpul sejurului: articole de plaj, articole de toalet, reviste, ziare, ilustrate etc.; funcia de comunicare - comunicarea se desfoar pe dou planuri: comunicarea intern pe filiera legturilor ierarhice (de sus n jos, de jos n sus, pe orizontal i pe diagonal) i comunicarea extern, n relaiile hotel-client i client-hotel; funcia de informare - vine n ntmpinarea solicitrilor clienilor, pentru o mai bun orientare n rezolvarea diverselor probleme de ordin general de care se intereseaz turitii cazai. Structura organizatoric a hotelului : Cu excepia hotelurilor tip exploataie individual foarte mici, de familie, activitile specifice unui hotel sunt ndeplinite n cadrul unor servicii sau departamente. Serviciul este un grup de lucrtori care efectueaz operaiuni omogene sau complementare, ndeplinesc o funcie specific n cadrul hotelului i acioneaz sub conducerea unui responsabil (ef serviciu). Serviciile regrupate formeaz departamente, iar ansamblul departamentelor formeaz hotelul nsui. n cadrul serviciilor pot fi constituite compartimente, birouri, secii, brigzi, etc Organizarea activitii ntr-un hotel depinde, n principal, de mrimea hotelului. Una din diferenele
20

majore const n aceea c ntr-un hotel mic directorul este adesea proprietarul, n timp ce ntr-un hotel mare exist un consiliu de conducere.

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica n functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1. n scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai n structuri de primire turistice clasificate. Prin structuri de primire turistice clasificate, n sensul prezentei hotarri, se ntelege orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, mpreuna cu serviciile specifice aferente. Structurile de primire turistice includ: a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, apartamente sau camere de nchiriat n locuinte familiale ori n cladiri cu alta destinatie, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica; b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica : unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate n municipii, pe trasee si n statiuni turistice; c) structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport rutier, transport aerian d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari specifice agrementului turistic;

21

1.3 Indicatorii economici i financiari n cadrul structurilor de primire turistic


Dezvoltarea industriei hoteliere este caracterizat de un sistem de indicatori economici i financiari, care reflect volumul vnzrilor capacitilor de cazare prin prisma eforturilor depuse. Analiznd activitatea unui complex hotelier pe perioada unui an, este necesar de calculat eficiena sa economic, care se calcul dup formula: E = Vv/Vc n care: E eficiena economic; Vv volumul de vnzri anual al produselor i serviciilor turistice; Vc volumul anual al cheltuielilor de producie Eficiena economic presupune c, structura de primire turistic pe parcursul activitii sale, trebuie s asigure recuperarea cheltuielilor, s fie rentabil i s contribuie la obinerea profitului. Profitul reprezint, venitul ctigat din utilizarea capitalului financiar n procesul desfurrii activitii de cazare. Maximizarea profitului constituie motivaia activitii oricrei structuri de primire turistic. Profitul brut (total) se calcul ca diferena dintre ncasrile obinute ntr-o anumit perioad de activitate din vnzarea capacitilor de cazare i serviciilor acordate i a cheltuielilor aferente de ntreinerea acestora. Venituri Cheltuieli = Profit brut Profitul net reprezint acea parte a profitului brut, care rmne la dispoziia complexului hotelier dup plata impozitelor prevzute de legislaia n vigoare. Profitul net se utilizeaz pentru plata dividendelor acionarilor, investiii de dezvoltare, participarea salariailor la repartizarea profitului, formarea fondurilor de rezerv.
22

Rata profitului reprezint raportul procentual dintre masa profitului i costul de producie. Rp = Mp/Cp X 100 n care: Rp rata profitului Mp masa profitului Cp costul de producie Masa profitului reprezint suma total a mijloacelor financiare dobndite sub form de profit de o structur de primire turistic i stabilit ca diferena dintre preul de vnzare i cost. Masa profitul poate fi prezentat sub urmtoarele aspecte: nivelul productivitii care influeneaz volumul rezultatelor obinute de structura de primire turistic; tarifele de vnzare i costuri. Orice scdere a costurilor i creterea tarifelor de vnzare, influeneaz pozitiv asupra ratei profitului; viteza de rotaie a capitalului utilizat de complexele hoteliere. Volumul total al vnzrilor reprezint totalitatea ncasrilor, exprimate n lei, ce se vor realiza dup punerea n vnzare a locurilor de cazare i serviciilor aferente. Volumul total al cheltuielilor reprezint totalitatea mijloacelor financiare utilizate pentru ntreinerea capacitilor de cazare, plata salariilor, plata impozitelor directe i indirecte, efectuarea cheltuielilor operaionale i administrative. Gradul de utilizare a forei de munc este redat prin productivitatea muncii din cadrul structurii de primire turistic, care se calcul dup urmtoare formul: Pm = Vtv/Na unde: Pm productivitatea muncii Vtv volumul total a vnzrilor Na - numrul total de angajai din cadrul structurii de primire turistic. Cnd este vorba despre complex hotelier, rata profitului reprezint rata de rentabilitate pe gestionarea fondului de cazare i alimentaie. Calcularea ratei rentabilitii se poate face n dou variante: Rentabilitatea economic: Rr = P/Vtv X 100
23

unde: Rr rata rentabilitii P profitul Vtv volumul total al vnzrilor Rentabilitatea financiar: Rr = P/ Vtc X 100 unde: Rr rata rentabilitii P profitul Vtc volumul total al cheltuielilor Deoarece procesul de cazare este rezultatul unui ansamblu de activiti specifice, sistemul de indicatori i metodologia de calcul i analiz a eficienei economice se difereniaz n funcie de natura prestaiei. Analiza indicatorilor privind utilizarea capacitilor de cazare Ratele de ocupare reprezint succesul front-office-ului n vnzarea principalului produs al hotelului camerele. Pentru a calcula ratele de ocupare de baz a hotelului este necesar de cunoscut urmtoarele date: numrul de camere disponibile pentru vnzri; numrul de camere vndute; numrul de camere ocupate de mai muli clieni; numrul de clieni; venitul net al camerelor. Gradul de ocupare. Ce mai important operaie de front-office este gradul de ocupare. Aceasta indic proporia dintre camerele vndute i camerele disponibile pentru vnzri, ntro anumit perioad de timp. Numrul de camere vndute Gradul de ocupare = ----------------------------------------- X 100 Numrul total de camere

24

Gradul de ocupare multipl. Ratele ocuprii multiple (frecvent numite ratele ocuprii camerelor duble, dei aceast expresie nu este ntotdeauna strict precis) snt folosite pentru a furniza veniturile din alimentaie, a indica cerinele pentru curenia camerelor i pentru a analiza tarifele medii pe camer zilnice. Ocuparea multipl poate fi calculat prin determinarea gradului de ocupare multipl sau prin determinarea numrului de clieni pe camera ocupat.

Numrul de camere ocupate de mai mult de un client Gradul de ocupare multipl = ----------------------------------------------------------------X 100 Numrul camerelor vndute

Numrul mediu al clienilor pe camera vndut este calculat astfel: Numrul de clieni Numrul de clieni pe camer = ------------------------------------------------Numrul camerelor vndute Tariful mediul zilnic. Cei mai muli manageri de front-office calculeaz un tarif mediu zilnic, chiar dac tarifele camerelor hotelului variaz semnificativ de la o categorie la alta i de la clieni la grupuri sau convenii, de la sptmn de week-end i de la sezon la extrasezon. Unele hoteluri includ camerele gratuite n calcul, pentru a arta efectul adevrat al gratuitii asupra tarifului zilnic. ncasrile din camere Tariful mediu zilnic = --------------------------------------------------------------------Numrul camerelor vndute Tariful mediu pe client. Acest tarif se calcul dup urmtoarea formul: ncasri din vnzri de camere Tariful mediu pe client = --------------------------------------------------------------------Numrul de clieni

25

Capitolul II. Caracteristica comparativ a mediului de marketing a unor structuri hoteliere din R.M.
2.1 Caracteristica comparativ a pieei de desfacere a Hotelului Leo Grand si a Hotelului Codru. Analiza comparativa a pietii de desfasurare a Hotelului LeoGrand si a Hotelului Codru. Hotel Leogrand Hotel & Convention Center Chisinau Moldova. Este primul hotel cu 4 stele, de clasa lux din Moldova, care corespunde standartelor internationale. Respectind traditiile unui hotel bun, el este amplasat in centru de afaceri a capitalei, in vicinatate nemijlocita cu institutiile de stat, ambasade si reprezentante internationale. Hotelul dispune de 143 de numere, dintre care unul este Prezidential, 6 numere lux, 8 apartamente, 10 numere de colt, 117 numere standart(French bed and twins)si un numar prezidential invalizilor. Facilitati disponibile Parcare, Restaurant, Bar, Receptie 24/24, Ascensor, Safeu, Mic dejun- masa suedeza, Business centru, Spalatorie, Internet, Schimb valutar, Sala pentru conferinte, Room-service, Servicii secretara,
26

Rezervare a biletelor avia, Desteptator, Inchirierea automobilelor, Securitate 24/24, Carti de credite acceptate: Master Card, Visa Electron, Maestro, American Express, Mini bar, Telefon, Uscator de par, Aer conditionat, Jacuzzi. Tarife camere Camera Single Standard Camera Double Standard Camera Corner Double Apartament Studio Suite Junior Camera Deluxe Apartament VIP Presidential Apartament 180 euro 180 euro 230 euro 230 euro 250 euro 300 euro 300 euro 500 euro

O bijuterie sclipitoare in inima

Chisinaului ,capitala Moldovei, Leogrand Hotel &

Convention Center imbina cu succes clasicul cu amenitati si servicii contemporane. Situat in ultra centrul orasului, hotelul este aproape de oficiile guvernamentale si de afaceri, centre comerciale, teatre si alte atractii culturale. Amplasat intr-o locatie superba, oferind facilitati de conferinta exclusive si o ambianta eleganta, Leogrand este apreciat drept cel mai bun hotel de afaceri din Moldova.
27

Decorul confortabil se combina aici cu toate particularitatile asteptate de oamenii de afaceri sau de turisti. In calitatea sa de residinta si centru de conventii de calitate superioara, Leogrand se concentreaza asupra prestarii serviciilor de inalta calitate intr-o atmosfera placuta.Va invitam sa experimentati eleganta clasica si cazare stilata in Leogrand Hotel & Convention Center,care va ofera: 143 de camere de hotel inclusiv camere Lux si un apartament Presidential Facilitati de conferinta de la adunari mici pina la conferinte mai mari (de la 10 pina la 120 de persoane) Centrul de Conventii, avind o suprafata de 1000 metri patrati de spatiu flexibil, care este perfect atit pentru adunari corporative cit si pentru evenimente speciale.Aici personalul nostru atent va va ghida prin toate detaliile pentru a va asigura succesul organizarii dumneavoastra. Restaurantul Ambasador serveste bucate delicioase din bucataria internationala si autohtona. Apty & Pub care creeaza o atmosfera unica cu muzica life piano si jazz Fitness Centru si sauna, gratis pentru oaspetii hotelului Masaj Dadaca disponibila Serviciu de desteptare, ca sa ajungeti la timp la intilnirea Dumneavoastra Internet fara fir Wi Fi in toate camerele din hotel,zonele de conferinte si in locurile de acces public Business Centru cu computere, imprimanta, fax, copiator, serviciu de secretariat si curier Parcare subterana, gratis pentru oaspetii de hotel Spalatori si curatare chimica, pentru a va pregati pentru intilnirea de a doua zi Lustruitor pentru papuci, pentru ca sa arati impecabil din cap pina in picioare Sistem de securitate 24 ore Room service 24 ore Catering de clasa mondiala, cu o varietate colorata de bucate Salon de frumusete de clasa Magazine ATM/Cash machine
28

ANALIZA PIETII CLIENTII HOTELULUI Leogrand Datorita faptului ca Hotel LeoGrand este considerat ,,hotelul oamenilor de afaceri majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri moldoveni sau straini, care calatoresc pentru a face afaceri, motive personale, in interes de serviciu, particpari la reuniuni sau conferinte. Nefiind persoane cu probleme financiare, clientii acestui hotel se dovedesc a fi foarte sensibili la confortul si la calitatea serviciilor oferite, astfel se urmareste satisfacerea tuturor cerintilor acestora. Prezenta in hotel a acestor clienti este foarte avantajoasa, ei utilizind o gama foarte variata de servicii pe care le ofera hotelul,servicii pe care un client venit in vacanta nu le-ar folosi. Clientela de afaceri aduce multe avantaje hotelului, si anume: rezervarile se fac inainte iar riscurile de neplata sunt in general excluse, daca au fost multumiti clientii vor reveni, voiajele lor sunt repartizate pe tot parcursul anului, ceea ce contribuiepozitiv la ocuparea hotelului. Pentru oamenii de afaceri motivatia sederii intr-un hotel bine cotat este foarte importanta pentru ca ei vin sa incheie contracte sau sa faca anumite vinzari si nu vor sa puna in pericol imaginea lor sau a firmei pe care o reprezinta.

Analiza comparativa a pietii de desfasurare a Hotelului Codru Hotelul Codru este un complex hotelier de 4 stele amplasat in centrul administrativ al capitalei, este corespunzator standartelor internationale .Hotelul Codru se specializeaza in cazarea si deservirea delegatiilor oficiale, el este amplasat in centrul de afaceri al capitalei, Vecinatatea hotelului Codru cuParcul Central si principalele edificii de stat precum: Presedentia, Ministerul Afacerilor Externe si Palatul Republicii, asigura o panorama inica vizitatorilor.Hotelul dispune de 135 de camere, dintre care 3 Apartamente ( 65 m. p .), 4 camere Lux ( 40 m. p.), 10 camere Ssemi- Lux ( 30 m. p. ), 17 camere Twin ( 20 m. p. ) si 82 de de camere Single|Double (16m. p. ). Facilitati disponibile Parcare Restaurant Bar Receptie 24|24
29

Ascensor Servici secretara Schimb valutar Mic dejin masa suedeza Rezervarea a biletelor avia Internet Uscator de par Telefon Sala de conferinta Desteptator Securitate 24| 24 Inchirierea automobilelor Aer conditionat Mini- bar Jacuzzi Carti de credite accepteate : MasterCard , Visa Electron, Maestro, American Express.

Tarife camere Tabel 1. Pretul camera/noapte 125 145 155 225 255 Euro Pret Euro 109 119 129 179 229 disponibil

Tipul camerei Single Twin/double Semi-luxury Luxury Suite Appartament Sli de conferine

CODRU se bucura de o reputaie recunoscuta in domeniul organizrii unor ntruniri si

evenimente de excepie precum sunt edinele protocolare de stat, conferinele organizate de Consiliul Europei, Naiunile Unite, Banca Mondial i alte organizaii internaionale, summit-uri ale preedinilor statelor CSI, ct i a evenimentelor private. Complexul dispune de 3 sli de conferine cu capacitatea de la 8 pn la 250 persoane. Interiorul luxos al slilor confer solemnitate evenimentelor organizate aici. Sala Alba, Sala Roz i Sala de Protocol se amplaseaz n reedina VIP, Sala de Pres in cldirea central a complexului. Capacitate si amplasament
30

Tabela 2.

Dimensiuni, m Suprafaa, Tipul salii (lungime X m.p. lime) Sala alba 21,6x108 233,28 150,00 33,6

nlime, Banquet Fourchette Teatru U m 5,8 5,8 5,8 100 80 8 200 100 250 120 100 80 50 60 -

Sala roz 15,0x10,0 Sala de 6,0x5,6 protocol

Tarife Tabela 3. Tipul salii Sala Alba Sala Roz Sala de Protocol
Servicii Echipament inclus in tarif: ecran pentru proiecii, flipchart, microfoane, Wi-Fi. Disponibil pentru un tarif suplimentar: A. Echipament tehnic: Echipament pentru conferine (audio, video) Traducerea simultana LCD Proiector Videoproiector Televizor Sistem de amplificare Servicii de secretariat Alte echipamente la cerere B. Servicii restaurant: Prnz / cin

Capacitatea, pers. 250 120 8

Tarif zi*, Euro 240 180 80

Tarif 1 zi, Euro 450 350 150

Amplasarea Reedina CODRU VIP Reedina CODRU VIP Reedina CODRU VIP

31

Pauze de cafea, atmosfera de lucru

OFERTA Pachet confereniar: Cina (seara de sosire) Amenajarea slii Mic dejun organizat Conferinta Un sau multiple breakout facilitati Atmosfera de lucru pentru participani Prnz Pauze de cafea

ANALIZA PIEII CLIENTII HOTELULUI Codru Majoritatea clientilor a Hotelului Codru sunt persoane de afaceri atit moldoveni cit si straini, conducatori de state si delegatii oficiale sosite in Republica Moldova, numeroase

personalitati politice, reprezentanti ai organizatiilor internationale. De asemenea hotelul Codru a fost gazda pentru cosmonautii U.S.S.R. renumiti in intreaga lume: Iurii Gagarin, Alexei Leonov, Evghenii Hrunov, Vladimir Statalov. Deseori oaspeti ai hotelului Codru sunt vedete de estrada, de cinema si sportivi. Prezenta acestor clienti in hotelul Codru se dovedeste a fi tot atit de sensibili la serviciile pe care le ofera hotelul Codru ca si la hotelul LeoGrand.

32

2.2 Caracteristica comparativ a relaiilor cu concurenii

Pe piata pe care Hotel LeoGrand si Hotel Codru isi desfasoara activitatea sunt concurenti puternici carora trebuie sa le faca fata pentru a supravetui si pentru a avea un grad de ocupare bun. Datorita faptului ca Hotel LeoGrand si Hotel Codru sunt considerate ,,hotelul oamenilor de afaceri si a delegatiilor oficiale internationale principalii concurenti ai acestora sunt hotelurile care vizeaza aceleasi categorii de clienti. In principal, concurentii sunt hotelurile de 4* si 5*, unele avind atuuri importante de care anumiti clienti tin cont, si anume: distanta mai mica fata de aeroport, posibilitatea de a face transferuri spre sau la aeroport la cererea clientelor, lantul din care face parte, pentru ca unii clienti, in general oamenii de afaceri, nu folosesc serviciile unui hotel daca nu cunosc lantul din care face parte sau daca nu au mai folosit serviciile acestor hoteluri. Principalii concurenti ai Hotelului LeoGrand si Hotelului Codru sunt: Club Royal Park 5* Hotelul Club Royal Park Chisinau Moldova. Este un complex hotelier de elita, situat intr-un loc pitoresc al capitalei noastre, nu departe de centru orasului. Confortul si deservirea individuala vor face ca sejurul Dumneavoastra sa devina exceptional. Designul original al hotelului combina stilul clasic european si elemente ale culturii chineze. Jolly Alon 4* Hotelul Jolly Alon Chisinau Moldova. Primul hotel de nivel european cu 4* din Republica Moldova a fost inaugurat in 1991. De serviciile hoteliere in decurs de 10 ani au beneficiat un numar impunator de turisti si de oaspeti ai capitalei dintre care renumiti politicieni, oameni de afaceri si vedete ai estradei internationale si rusesti. Hotelul este situat in centru capitalei Republicii Moldova, orasul Chisinau, in zona parcului Stefan cel Mare si in apropierea tuturor cladirilor administrative. Budapest 4* Hotelul BUDAPEST Chisinau Moldova. Este amplasat in centru orasului Chisinau, capitala Republicii Moldova. Noul hotel cu 4* se gaseste in zona de parc (Parcul Valea Morilor). Amplasarea hotelului este perfecta pentru relaxare, oferind oamenilor de afaceri sau turistilor veniti in tara noastra servicii de calitate, o atmosfera calda si primitoare.

33

Cottage Gloria 4* Complexul hotelier GLORIA Chisinau Moldova. Este amplasat intr-o zona frumoasa a Chisinaului, nu departe de centru orasului. Hotel elegant construit in corespundere cu standartele internationale, hotelul ,,Gloria se diferentiaza printr-o arhitectura moderna si este un local perfect de odihna pentru businessmani si turistii, care vin in tara noastra. ,,GLORIA demonstreaza o combinatie perfecta a atmosferei de lux aristrocratic, eleganta si comfort modern. Interiorul clasic a hotelului este infrumusetat cu sculpturi si cultura. Dacia 4* Hotelul de patru stele DACIA Chisinau Moldova, este situat in centru orasului Chisinau se afla la chitiva pasi distanta de la sediul reprezentantei U.N.D.P. Pentru comoditatea vizitatorilor, este si un Business Etaj in ,,Dacia. In pretul cazarii la acest etaj mai intra presa actuala, ceai,cafea, bauturi racoritoare, Sali de conferinta si internet, sauna (o ora pe zi), parcare. Cetatetnii tarilor C.I.S beneficiaza de reduceri. Flowers 4* Hotelul FLOWERS Chisinau Moldova si-a deschis usile sale pentru vizitatori in luna aorilie a anului 2002. Hotelul este amplasat in inima capitalei, in centrul financiar si de afaceri al orasului. Hotelul ,,Flowers are 18 numere dotate cu mobila perfecta de lemn in stil clasic, echipate cu televiziune cu mai multe canale prin satelit,telefon interurban si international. In numere sunt instalate televizoare cu ecran plat, climatizoare, mini- baruri. Camerele de baie sunt dotate cu uscatoare de par si cintare electronice. La dispozitia DVS sunt curatatoria chimica sideservirea numerelor.

34

Capitolul III. Analiza indicatorilor activitii economice a structurilor Hoteliere.


3.1 Analiza circulaiei turistice a hotelurilor Leo Grand si Codru

Pentru analiza circulatiei turistice se iau in calcul urmatorii indicatori: Numarul de turisti, care arata evolutia turistilor care frecventeaza Hotelul LeoGrand si Hotelul Codru care sau cazat in hotel; Numarul de innoptari, care arata numarul noptilor in care turistii au fost cazati in aceste doua hotele; Durata medie a sejurului, care arata in medie cite zile au fost cazati turistii in hotelul LeoGrand si hotelul Codru se calculeaza cu raport intre numarul de innoptari numarul de turisti. Gradul de ocupar, este considerat o rata fundamentala si se calculeaza ca (numar camere ocupate numar camere disponibile)x100, si are o expramare la nivel de zi, luna, an. 1. Numar turisti (numar persoane cazate) in hotelul LeoGrand Tabel 4. Anii 2007 2008 2009 Nr.turisti 6636 5879 5920 Moldoveni 174 188 179 Straini 6462 5691 5741

35

. Numar turisti (numar persoane cazate) in hotelul Codru Tabel 5. Anii 2007 2008 2009 Nr.turisti 7528 6735 6974 Moldoveni 152 176 133 Straini 7376 6559 6841

.Numar turisti (numar personae cazate) la Hotelul LeoGrand (%) Tabel 6. Anii 2007 2008 2009 Nr. Turisti (mii) 6636 5879 5920 Moldoveni(%) 3,47 3,86 3,81 Straini(%) 96.53 96,14 96,18

. Numar turisti (numar personae cazate) la Hotelul Codru (%) Tabel 7. Anii 2007 2008 2009 Nr. Turisti (mii) 7528 6735 6974 Moldoveni(%) 4,35 3,83 3,91 Straini(%) 95,65 96,17 96,09

36

Analizind variatia numarului de turisti total in perioada 2007-2008, se constata o scalare a acestuia, de la 6636 la 5879, pentru ca in anul 2009 sa creasca putin peste anul 2008, ajungind la 5920. Astfel analizind variata numarului de turisti a hptelului Codru in perioada anilor 2007 2008, se constatade asemenea o scadere de la 7528 la 6735, deoarece in anul 2009 aceasta avind o crestere consecutive de pina la 6974. Spre deosebire de hotelul LeoGrand, aceasta atesta o crestere mai mare a numarului de turisti cazati in anul 2009. Din analiza numarului de turisti pe nationalitati se poate observa un numar mare de turisti cazati in ambele hotele in perioada anului 2007 2009, in comparatie cu turistii moldoveni care ating cote foarte mici. Acest lucru se poate explica si datorita faptului ca Hotelul LeoGrand si Hotelul Codru Chisinau Moldova sunt destinate in principal oamenilor de afaceri. Se poate lua in considerare si faptul ca oamenii de afaceri moldoveni pot detine resedinte secundare daca nu locuiesc permanent in Chisinau si turistii moldoveni care vin in vacant, de obicei nu se cazeaza la un hotel de 4* din cauza situatiei economice si a veniturilor destul de mici.

Ritmul mediu al numarului de turisti a cazut in 2009 cu 5,5 fata de anul 2007, situatia determinate de conjuncture economica, politica, sociala a tarii si pietii unde se desfasoara activitatea Hotelului LeoGrand. 2. Numar innoptari la Hotel LeoGrand Tabel 8. Anii 2007 2008 2009 Nr,innoptari 18098 15507 14807 Moldoveni 250 243 260 Straini 17848 15264 14547
37

2. Numar innoptari la Hotel Codru Tabel 9. Anii 2007 2008 2009 Nr,innoptari 14833 15682 18210 Moldoveni 230 250 270 Straini 14603 15432 17940

Analizind valorile absolute ale fiecarui an cu valorile anului luat ca baza de comparatie se observa o scadere continua a numarului de innoptari de la 18098 in anul 2007 la 15507 in anul 2008 si iar o scadere in anul 2009, ajungindu-se la 14807. Se poate remarca scaderea semnificativa a numarului de innoptari in anul 2008. Spre deosebire de LeoGrand, hotelul Codru determina o crestere a numarului de innoptari de la 14833 in anul 2007, consecutiv aceasta atinge o cota de crestere din anii 2008 2009, de la 15682 18210. De asemenea, se poate observa numarul mic al turistilor moldoveni in comparatie cu cel turistilor straini, observinduse o usoara crestere a acestora in fiecare an.

38

3. Durata medie a sejurului in hotelul LeoGrand Tabel 10.


Anii Nr.Turi sti Moldo veni Straini Nr.inno ptari Moldo veni Straini Durata medie pe sejur 2007 2008 2009 Moldo veni Straini

7636 6869 6902

174 178 176

7462 6691 6726

18088 15406 14606

340 331 354

17748 15075 14252

3,5 3,4 3,3

2,4 2,3 2,5

3,6 2,8 3,3

Durata medie a sejurului in hotelul Codru Tabel 11.


Anii Nr.Turi sti Moldo veni Straini Nr.inno ptari Moldo veni Straini Durata medie pe sejur 2007 2008 2009 Moldo veni Straini

7652 6912 7076

170 180 176

7482 6732 6900

18028 15404 14723

342 298 323

17686 15106 14400

3,3 3,2 3,4

2,5 2,4 2,6

3,7 2,8 3,2

Analizind tabelul de mai sus se subintelege ca durata medie ne arata in medie cite zile au fost cazati turistii in hotelul LeoGrand si hotelul Codru, ne determina ca in perioada anilor 2007, 2008 si 2009 numarul de turisti straini este cu mult mai mare decit numarul de turisti moldoveni. Astfel luind in considerare numarul de innoptari si durata medie pe sejur, atit a hotelului LeoGrand cit si a hotelului Codru, in perioada anului 2008 se simte o mica scadere fata de anul 2007, insa in anul 2009 aceasta avind o crestere considerabila.

39

4. Gradul de ocupare LeoGrand Anii


2007 2008 2009

Tabel 12. Gradul de ocupare ( % )


70,4 65 61,15

Gradul de ocupare Codru Anii


2007 2008 2009

Tabel 13. Gradul de ocupare ( % )


70,7 66 63,10

Analizind structura gradulu de ocupare in perioada anul 2007 2008, a hotelului LeoGrand si a hotelului Codru, nu se observa o mare diferenta a gradului de ocupare, insa se poate observa o scadere semnificaiva de la an la an.

40

3.2 Analiza veniturilor pe tipuri de activiti n cadrul hotelurilor

Analiza principalilor indicatori economic - finanfiari

Anii
2007 2008 2009

Venituri cazare (%)


84,67 83,07 80,42

Tabel 14. Venituri alimentative Venituri din (%) prestari servicii (%)
16,96 15,76 15,58 9,26 12,91 15,99

Se observa o pondere foarte ridicata a veniturilor din cazare (mult peste normele international in domeniu), Mult mai mare decit veniturile din alimentative si prestare servicii si o crestere continua a tuturor veniturilor in perioada 2007 2009, venitul total aproape dobindindu-se din anul 2007 pina in anul 2009.

Structura veniturilor pe tipuri de actiitati in cadrul hotelului LeoGrand Structura veniturilor Cazare Restaurant Bar Telefon Inchirieri Auto Alte servicii (spalatorie, saun, coafura si frizerie, secretariat etc.) Total: Nivel 74 13,3 6,3 4,8 0 Nivel International 49 30,1 14,1 2,8 1,2 Tabel 15. Calificativ Foarte bine Slab Slab Foarte bine Lipsa serviciu

1,6 100

2,8 100

Slab

41

Structura veniturilor pe tipuri de actiitati in cadrul hotelului Codru Structura veniturilor Cazare Restaurant Bar Telefon Inchirieri Auto Alte servicii (spalatorie, saun, coafura si frizerie, secretariat etc.) Total: Nivel 73 15 6,1 3,5 0,8 Nivel International 48 31,1 14 2,9 1,6 Tabel 16. Calificativ Foarte bine Slab Slab Foarte bine Lipsa serviciu

1,6 100

2,4 100

Slab

Tabel 17. Venit lunar a familiei

Sub 1000

1000-2000

2000-3000

3000-4000

4000-5000

Peste 5000

TOTAL

Utilizeaza hoteluri Utilizeaza hotelul LeoGrand Utilizarea hotelului Codru Total

35 20

98 76

102 84

134 99

241 198

325 276

935 753

15

58

30

70

110

290

573

70

232

303

233

549

891

42

Tabelul de mai sus reflecta faptul ca atit utilizarea hotelurilor in general, cit si utilizarea hotelurilor LeoGrand si Codru depinde in mare masura de venitul lunar al persoanelor. Hotelurile reprezinta, in ultima vreme, parte integrata din piata turistica interna si internationala, si asta deoarece oamenii simt tot mai mult nevoia de a se folosi de serviciile hoteliere ca o sursa sigura si competenta pentru o cazare reusita. Rezultatul chestionarii arata ca din totalul de hoteluri utilizate aproximativ 79 % din persoane chestionate prefera hotelul, ceea ce denota inca o data faptul ca in functie de venit turistii asociaza calitatea superioara a serviciilor hoteliere in functie de pretul si valoarea hotelului. Se poate observa ca este un consum mai mare de peste 30 de ani deoarece este virsta la care persoanele care utilizeaza hotelurile au deja un statut social care sa le permita o cazare scumpa, si pentru ca este o virsta oarecum de afaceri, de business, de necesitati mult mai specializate si profesionale. Sunt acele persoane care prin alegerea hotelului tinind sa-si contureze personalitatea si sa-si creeze o imagine cit mai favorabila atit ca persoana, cit si ca reprezentant al mariloe companii. Tabel 18. Denumirea de cazar Hotel Royal Park Hotel LeoGrand Hotel Codru Hotel National Altele TOTAL
20 ani 4 4 17 31 6 62 20-30 ani 25 30 32 40 9 156 30-45 ani 48 40 38 45 10 181 45-55 ani 47 42 39 49 11 188 Peste 55 Ani 11 9 7 6 3 36 TOTAL 215 175 153 171 39 753
43

Tabel 19. Zilnic Oameni de afaceri Turisti Oameni de show business Politicieni Juristi TOTAL
32 69

2-3 ori pe 1-2 ori saptamina pe luna


45 23 57 37

2-3 ori pe an
265 426

TOTAL
399 555

20 18 3 142

26 78 12 184

40 64 19 217

129 53 35 408

215 213 69

In concluzie, pe baza calculelor efectuate putem afirma ca cel mai important indicator pentru utilizatorii de servicii hoteliere este pretul. Anume pretul serviciilor hoteliere determina orientarea utilizatorilor spre anumite hoteluri de o anumita imagine, pretul formeaza oferta hotelului si contureaza gradul sau de deservire, pretul este practic marca unui hotel. El prin prezenta sa, denota calitatea si amplasamentul. In functie de pret utilizatorii de hoteluri isi valorifica statutul social si venitul.

44

CONCLUZII
Resursele turistice ale Republicii Moldova o situiaza printer tarile mai dotate din acesta punct de vedere, care pot fi puse in valoare datorita acumularii din ultimul timp in procesul de reforma, ce vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei. Sectorul privat hotelier din Chisinau si turismul de afaceri, detine astazi circa 20% din totalul calatoriilor si aproape din totalul incasarilor turistice, avind cote diferite de la o tara la alta, in functie de dotarea turistica si de nivelul de dezvoltare economica. Majoritatea clientilor a hotelului LeoGrand si hotelului Codru sunt oameni de afaceri, fapt pentru care fiind numite ,,Hotelul oamenilor de afaceri, fiind necesara mentinerea acestor client prin satisfacerea cit mai buna a cerintelor si atragerea unor client potentiali prin prestarea unor activitati promotionale pe masura, care duc la o crestere a notorietatii si imaginii hotelului. Pentru aceasta trebuie prestate serviciile cele mai modern si de calitate care sunt folositoare acestor tipuri de clientii. Cliuentii de afaceri sunt foarte importantii in activitatea hoteliera pentru ca mentin acestuia o activitate permanenta, fapt care se datoreaza activitatii lor desfasurate pe tot parcursul anului.

45

Bibliografie:
1. Balaure,V; Catoiu,I; Veghes,C; Marketing turistic ; 2. Editura Uranus, Bucuresti, 2005 3. Stanoiu Aurelia Felicia; Strategii de Marketing in turism, Editura Economica, Bucuresti, 2000 4. Nedelea Alexandru, Piata Turistica a. Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2003 5. Principiile operatiunilor de la receptia hotelului LeoGrand si a hotelului Codru 6. Statistica in turism - Nicoleta Palau, Ed. Albasta 7. Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G. Stanciulescu si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, 220 pag. 8. Turism si servicii. Teste grila pentru examenul de licenta - R. Emilian si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004. 9. Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar - M. Ioncica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, 174 pag.
10. Productia si comercializarea serviciilor turistice - Puiu Nistoreanu, V. Dinu si Alex

Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004. 11. Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003 12. Economia turismului - O. Snak, N. Neacsu, P. Baron, Ed. Expert, Bucuresti, 2001, 600 pag. 13. Marketing in economia turismului - Gruesc S. Ioan, Ed. Univ., Bucuresti, 1997. 14. Managementul serviciilor in turism - Snak Oscar, Academia Romna de Management, Bucuresti, 1994. 15. Marketing turistic - Silviu Cristian, Note Curs, Univ. Crestina Dimitrie Cantemir - Sibiu, 19

46

Anexa Tipuri de structuri de primire turistica cu functie de cazare


Principalele structuri de cazre: Tabel 1. 2007 Total Hoteluri Moteluri Hanuri turistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Vile turistice Bungalouri Cabane turistice Sate de vacanta Campinguri Tabere de elevi si prescolari Popasuri turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Unitati tip casuta 2008 3900 928 149 15 10 21 691 279 132 2 72 157 25 461 892 53 2009 4226 993 161 11 25 33 716 305 113 3 72 151 29 597 956 52 4710 1066 154 9 34 41 742 298 116 2 68 128 31 702 1259 53

47

Capacitatea de cazare turistica, pe tipuri de structuri (Capacitatea de cazare existenta numar de locuri) Tabel 2. 2007 Total 151d35b Hoteluri Moteluri Hanuri turistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Vile turistice Bungalouri Cabane turistice Sate de vacanta Campinguri Tabere de elevi si prescolari Popasuri turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Unitati tip casuta 275941 160370 5992 385 486 694 16107 4858 6215 56 26894 30198 1226 8100 9405 4365 2008 283194 164102 6186 292 1487 987 15157 4963 5961 266 26568 28916 1485 10910 11151 4227 2009 287158 167771 5725 278 2282 1240 16005 4698 5875 110 26962 23227 1114 12546 14551 4273

Sursa: Institutul National de Statistica, 2007

48

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica si capacitatea de cazare turistica, pe tipuri de structuri si categorii de confort n anul 2008 Tabel 3. Total 151d35b 287158 167771 5725 278 5 stele 2964 2656 4 stele 16329 12290 3 stele 50118 35531 978 2 stele 123941 90784 2935 1 stea 57165 23492 1466 Neclasificate 36641 3018 346 278

Total Hoteluri Moteluri Hanuri turistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Vile turistice Bungalouri Cabane turistice Sate de vacanta Campinguri Tabere de elevi si prescolari Popasuri turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Unitati tip casuta

2282 1240 16005 4698 5875 110 26962 23227

110 -

1204 850 -

850 245 2888 491 38 1164 -

744 825 5494 525 1125 110 5855 -

343 154 3779 3578 2166 17041 -

345 16 2530 104 2102 2052 23227

1114

66

553

355

140

12546

83

1181

4492

5180

1229

381

14551

115

612

2746

9625

1543

4276

20

42

2109

2102

Sursa: Institutul National de Statistica, 2007

49

Sosiri n structurile de primire turistica, n anul 2008 Tabel 4. Tipuri de primire turistica /hoteluri Numarul sosirilor Ianuarie Februarie Martie Hotelul Club Royal Park 5 * Hotelul Dacia 4* Hotelul Flawers 4* Hotelul Cottage Gloria 4* Hotelul Budapest 4* Hotelul Manhatton 4* 29.952 4.032 69.207 1.384 211.001 16.589 36.471 6.643 78.863 1.857 245.162 71.587 41.896 7.825 61.540 1.968 271.954 77.245 Aprilie 48.117 11.099 64.589 4.685 268.199 83.537 Mai 70.019 27.988 82.375 8.703 322.045 104.186

Gradul de utilizare a locurilor de cazare, n anul 2008 Tabel 5. Zona turistica Gradul de utilizare a locurilor de cazare (%) Ianuarie Hotelul Club Royal Park 5 * Hotelul Dacia 4* Hotelul Flawers 4* Hotelul Cottage Gloria 4* Hotelul Budapest 4* Hotelul Manhatton 20,7 7,9 23,2 13,6 26,2 16,5 Februarie Martie 34,2 13,4 26,1 16,8 32,4 18,3 27,8 12,0 17,3 14,9 32,7 18,2 Aprilie 45,9 18,0 18,7 30,0 32,8 21,3 Mai 55,1 30,2 20,8 30,2 37,6 25,0

50

Tabel 6.

Aprecierea
Hoteluri Club Royal Park 5* Boutique Hotel Pretul
9

clientilor
Servicii
10

Amplasarea
9

Curatenia
10

5*

9.7

10

LeoGrand Hotel 8 & Convention Center 4* Jolly Alon 4*


9

9.9

9.8

9.9

8.7

8.8

Cottage Gloria

4*
Codru 4* Dacia 4* Flowers 4* Budapest 4* Jumbo 4*

8 8 8 7 9 9

9.5 9.1 9 8.2 9.8 9

9.5 8 8 8.3 9.8 8.8

9.4 8.1 8 8 9.8 8.3

51