MEDICINA in Egiptul Antic Unul dintre cei mai autorizati cunoscatori antici ai Egiptului, celebrul istoric HERODOT (484

-42 i!c!n!", in istoria sa mentiona cu caldura# $%&oi po'esti mai pe larg despre Tara Egiptului, pentru ca are cele mai multe minunatii de admirat decat orice alta tara si care ne in(atiseaza lucruri mai presus de puterea cu'antului, (ata de orice parte a lumii!)$* Re'enind la contemporaneitatea noastra, remarcam (aptul ca atunci cand se 'orbeste de Egipt, rememoram cu un sentiment de grandoare# e+istenta ,iramidelor, a -ilului, a dunelor de nisip, a obeliscurilor, a .(in+ului, a /RED0-TE0 12- -E3UR0RE, a imenselor coloane din marmura, a sarco(agelor si a (astuoaselor temple! ,e locul urmator al ansamblului de obser'atii din amintirile noastre se situeaza c4ipul lui Ramscs! imaginea /icopatrei! statuile $%colosilor$%, realizate din diodorit, cuart rosu, pro(ir, alabastru, oni+, lapis-lazuli, turcoaze sau c4iar calcar si serpentina! Tot in acest grup intra obiectele de cult si palatele acoperite cu placi de aur (simbolizand carnea zeilor" sau de argint (numite oasele zeilor"5 nu uitam sa ne aducem aminte de lemnul pictat, de basorelie(urile e+presi'e, de mumii, de masti, de c4ipurile zeilor-soim, a zeitelor-'ultur, a zeilorsacali, tauri sau crocodili etc! .e impune, de asemenea, bogatia de (aianta in'entata in aceasta tara acum 4666 de ani5 de asemenea, descoperirea geometriei in mileniul 2 i!e!n! (geos 7 pamant, metros 7 masuratoare",

ca si elucidarea unor importante repere de astronomie! 8a randul ei, in'entia ,1,0RU.U8U0 de catre egipteni care a re'olutionat in mod deosebit scrisul si, in acelasi timp, raspandirea culturii! Toate aceste realizari au (ost obtinute pe o supra(ata de pamant locuibil ((ara desert" nu mai mare decat intinderea 9elgiei! ,e acest teritoriu s-a impus o cultura omogena, uni(orma, imuabila, (oarte atasata la traditiile locale, orgolioasa si mandra de superioritatea ei morala (ata de popoarele din :ur! 1ceste trasaturi s-au re(lectat si in e'olutia medicala din aceasta tara! TRE,TE8E ,R0- /1RE 1 TRE/UT 3ED0/0-1 din Egipt au (ost, pe rand, in(luentate de conceptiile religioase, toate a'and proprietati ndecati'e! ;" 1-030.3U8 apela la &0-DE/1RE1 prin actiunea unor (orte oculte induse de te, ape, du4uri, spirite etc! 2" TOTE30.3U8 - credinta in simbolurile comune unei ginti sau (ratii5 de e+emplu, animale (lup, caine, sacal, soim, 'ultur", cu e(ecte, de asemenea, ndecati'e! <" =ET0.0.3U8 - 'enerarea unor obiecte, carora li se atribuiau rtuti magice, ndecatoare! 4" T19U0.3U8 - se baza pe anumite interdictii cu caracter sacru care, daca erau incalcate, atrageau 1239O8-1,&0R0! " 31>01 (in'ocarea demoniior in procesul de &0-DE/1RE"! ?" 2OO81TR01 se baza pe solicitarea a:utorului &0-DE/1,TOR din partea unor animale dinizate, ca de e+emplu# pisici, pesti, crocodili, serpi, tauri, 'aci,

berbeci, lei, 4ipopotami, soimi, sacali, ereti, pasarea 0bis etc! ,ana acoio se a:unsese, incat unui oras din Egipt i sa acordat numele de /rocodilopoiis, iar taurului 1pis i s-a construit la 3em(is un gra:d sacru intr-un templu, (iind un obiect de adoratie perpetua! /redinta in ndecarea zoolatrica a a'ut un asemenea aplomb, incat s-au in'entat imagini compozite (semiumane de zei, animale", de e+emplu# om cu cap de crocodil, (emeie cu cap de 'aca, barbat cu cap de sacal, de soim, de 'ultur, de caine etc! /ea mai inalta ./O181, DE 3ED0/0-1, din intreaga antic4itate a (ost desc4isa la 3E3=0.! Ea a pornit de la principiile ca omul este compus din trei parti constituti'e# ;" /orpul material (anatomic"5 2) Sufletul imaterial (inzibil); <" Elementul $%dublu$% sau $%principiul tal$% din om (a'and (orma e+acta a corpului material"/orpul u se ingri:este medical, pentru ca su(letul sa nu-l paraseasca! /orpul de(unct, de asemenea, trebuie ingri:it, pentru ca su(letul sa aiba loc sa se reintoarca si sa reintre in acest corp! ./O181 D0- 3E3=0. a'ea cea mai celebra biblioteca din lumea antica, si anume cea din TE3,8U8 8U0 03HOTE,! 1ceasta scoala de medicina se bucura de o atare recunoastere in lumea 3editeraneana, incat la aceasta scoala s-au (ormat mari somitati ale medicinei din acele timpuri, ca

H0,O/R1TE., >18E-, D0O./OR0DE. etc! De alt(el, o buna parte a cuceririlor medicinei egiptene au ramas in uz si astazi! .e presupune ca la aceasta scoala s-a (ormat si pR/=-EU! De retinut ca numerosi medici arabi, recunoscuti in istorie, au (ost egipteni la origine! ,atronul .colii de 3edicina din 3er:i(is, ca de alt(el a intregii medicini din Egipt, a (ost zeul .ER1=0., pe care autorii greci, si apoi cei romani, l-au identi(icat cu 1./8E,0O., deci 1E./U81,! 1cest zeu egiptean a (ost recunoscut 12- 12-TRE1>1 8U3E 3ED0TER1-E1-1,! -u0ntamplator, de alt(el, numele lui se intalneste si in D1/01, inscriptionat pe monede din sec! ;, sculpturi si stele (unerare! 1pelarea grecilor la in'atatura egipteana din scolile de pe 'alea -ilului era recunoscuta de catre istoricul grec HERODOT ca strict necesara, deoarece egiptenii contemporani erau socotiti de el ca (iind $%cei mai intelepti$% si $%cei mai in'atati$% - $%mult mai isteti la minte decat elenii$% (0storii, 2"! .coala medicala din 3em(is sustinea unicitatea actului de creatie, unitatea lumii si determinismul ei spre ordine si organizare, natura (iind ordonata si organizata de zeul 311T, care a dat ca sens omului sa-si per(ectioneze singurele 'alori umane# onestitatea tii generozitatea! Datele de baza ale medicinei egiptene au (ost cuprinse in peste ;6 papirusuri, dintre care mentionam urmatoarele# ;" ,1,0RU.U8 ED @0- .30TH a (ost scris la inceputul mileniului <! in el sunt cuprinse 48 de

obser'atii prind O,ER1T008E /H0RUR>0/18E, re(erindu-se la (racturi, entorse, raniri, corpi straini, in(ectii! 2" ,1,0RU.U8 E9ER. din mileniul 2 cuprinde 8) de retete medicale si 'ra:i! Din acestea, peste ;66 sunt retete pentru bolile de oc4i, (oarte (rec'ente in acea perioada in 1(rica de -ord si Orientul 1propiat! 1cest papirus se re(era si la autopsiile (acute pe cada're si pe mumii! <" ,1,0RU.U8 9RU>./H (;2 6 i!c!n!" contine ;)6 de prescriptii pentru di(erite a(ectiuni! 4" ,1,0RU.U8 HE1R.T (;2 6 i!e!n!" ne prezinta 2?6 de retete pentru tratamentul muscaturilor, a durerilor de dinti si a caderii parului! " ,1,0RU.U8 /HE.TER 9E1TTA8E trece in resta arsurile si marea 'arietate a a(ectiunilor oculare, indicand totodata tratamentul corespunzator! ?" ,1,0RU.U8 RH0-D, pe langa multiplele clemente de organizare, se re(era si la tratamentul unor a(ectiuni patologice umane! O multime de medicamente au (ost enuntate in aceste papirusuri, administrate sub (orma de e+tracte, pulbere sau tincturi, ca de e+emplu# ;" ./081 31R0T031 cu e(ect tonic cardiac si diuretic! 2) RICINUL cu actiune laxativa. <" 31/U8 cu e(ect opiaceu!

4) LEMNUL E CE RU ! mineralizam. " .30R-1 - dezin(ectant! ") R# I$ ! %ezinfectant. )" 31,TR1,>U-1 care, prin continutul ei in atropina si scopolamina, indeplineste un rol antispastic si cardioaccclerator! &) 'R$(UN)E E IN *i altele B" 8a aceste produse 'egetale se adauga mineralele cu e(ect medicamentos, ca# .1,RUR08E de plumb, o+idul de (ier, antimoniul, sarurile de mercur, sul(atul de magneziu, sarurile de calciu! Toate a'and o posologie si indicatii (oarte bine silite! ;6" ,entru actiunile lor a(rodisiace si tonice generale, au (ost intrebuintate di(erite >HE1RE, /O,0TE si /O1R-E de animale! ;;" .e (aceau 1-E.TE200 locale preoperatorii cu acid carbonic (zapada carbonica", rezultat dintr-un amestec de ,01TR1, 3E3=0/1, (calcaroasa" tratata e+temporaneu cu otet! +2) Se SU)UR$U mar,inile ranil-r. ;<" 0ntre inter'entiile c4irurgicale, erau cunoscute ECT0R,1RE1 tumorilor, aplicarea de 1TE8E pentru

(racturi, lu+atii si entorse, inter'entia pentru prolaps uterin, &E-E.E/TH, operatii de /1T1R1/T1, si tratamentul retentiei de urina! ;4" 0n di(erite situatii e+ista conngerea ca 3U20/1 a'ea un e+celent e(ect curati', obser'atie impartasita, de alt(el, si de alte popoare din antic4itate, in toata istoria medicala egipteana nu s-a renuntat la (armece, e+orcisme si rugaciuni pentru alungarea demonilor! Etiologia a (ost in permanenta banluita de du4uri rele, de demoni patrunsi in organism, de blesteme si de ideea pedepsei dine, dar totodata nu au (ost negli:ate si alte cauze, ca de e+emplu# ranirile, (rigul, caldura, parazitii si de(ectiunile alimentare! -u o data, pe langa droguri, medicii imparteau si amulete (talismane", (acand c4iar descantece!0n papirusuri este e+pusa o intreaga 3etodologic a 1/TU8U0 3ED0/18, care cuprinde5 diagnosticul, simptomatologia, tratamentul, prognosticul si cate'a comentarii! ,e drept cu'ant, aceste obser'atii din papirusuri au (olosit ca model pentru actualele (oi de obser'atie! ,e langa bolile c4irurgicale pe care le-am enumerat, papirusurile contin re(eriri la# boli abdominale di'erse, la bronsite, laringite, plcurezii, pneumonii, dentopatii, a(ectiuni ginecologice, ale pleoapelor, a con:unctitelor catarale si granuloase, a (ebrei ti(oide, a parazitozelor intestinale, a malariei, a epilepsiei, erizipelului, a metritelor, a contuziilor, constipatiilor, bil4ariozei (sc4istosomiazei", cu localizari arterio-'enoase, intestinale, insotite de anemie, ciroza 4epatica si Hematuria de Egipt!

0n a(ara scolii de medicina de la 3em(is, e+istau si scoii medicale pe langa temple! 3edicii absol'enti ai acestor scoli medicale erau impartiti in# ;" specialisti in bolile capului5 2) *.eciali*ti in b-li ale c-l-anei vertebrale; <" specialisti in boli abdominale5 4) interni*ti; /)-culi*ti; ?" dentisti )" /4irurgi!0n general, medicina si magia, cu toate inter(erentele lor, erau socotite ca doua pro(esiuni total distincte! 8a (el si obstetrica, nasterile, (iind conduse, in mod obisnuit, de moase si nu de medici! /a si la 'ec4ii greci, intelegerea =020O8O>0/1, cuprindea doua conceptii# ;" /onceptia umorala si 2" /onceptia pneumatica! 1st(el, se sustinea ca ia (iecare inspiratie omul aspira $%un principiu u$%, luat din aer, pe care inima il pulseaza in sange care, la randul sau, il transporta in toate umorile din corp! 3edicii a'eau, in general, notiuni elementare (iziologice despre (unctionalitatea corpului (rolul secretiilor, procesul de digestie, e+cretiile, actiunea respiratorie"! Ei nu se raportau la organe in parte, ci la organism luat in totalitatea lui! /u toate ca nu se e(ectuau disectii, medicii cunosteau, probabil prin colaborare cu imbalsamatorii, oasele, organele interne ((icat, plamani, splina etc", musc4iul cardiac, 'asele!

Regimul alimentar in perioada de e'olutie a bolii indica# pepeni, do'lcci, laptuca, smoc4ine, curmale, rodii, (ructe sicomar, te medicinale! 0n perioada de con'alescenta, regimul se putea completa cu# bob, linte, (asole, mazare, ceapa, usturoi, nuca de cocos, ta de e, masline, telina, rizomi comestibili, rizomi (ainosi ai lotusului alb si albastru, partea de :os a papirusului, graunte de in, peste uscat, paine (ara sare, tulpina de bambus, radacina si (loare de lotus, ulei de susan, prepelite, pasari mari (rata, gasca", nde curmale, bere de orez! ,entru apararea .1,-1,T1,T00 .O/018E, legile egiptene s-au inspirat dupa legile sumeriene si codul lui Hamurabi! &iolul era aspru pedepsit, la (el si adulterul (eminin5 ca rezultat, natalitatea a (ost mult mai crescuta decat in tarile 'ecine! Herodot a ramas surprins de numarul (oarte mare de copii! E+istau, in intelesul cu'antului, reale e(orturi pentru cresterea natalitatii! 3edicii, care e(ectuau circumciziile, destul de (rec'ente si obligatorii la preoti, sustineau ca ele asigura (ertilitatea! =etitele se puteau casatori la ;2 ani, iar baietii la ; ani! =emeia, deci mama, era stapana casei, ea era (oarte bine tratata! /asatoria se (acea la libera alegere! E+ista o reala egalitate a se+elor, (emeile a:ungand deseori regine! 1laptatul copiilor se (acea pana ia 'arsta de < ani! Deosebita gri:apentru mama copiilor a dus la dedicarea celor mai (rumoase poezii inc4inate (emeilor, la gri:a de a le impodobi cu diademe, cercei, peruci de toate (ormele, bratari la maini si la glezne, mese si bucle (alse, par(umuri, pomezi, lotiuni

(i+ati'e! in apararea (eminitatii procreatoare! in'atatul ,T1H-HOTE=, in poemele sale, proclama apreciati'ele pe care ie merita mama copiilor nostri# $%D 'orba inteleapta este mai ascunsa decat piatra 'erde de smarald, dar ea roate (i gasita la orice (emeie, c4iar si la scla'a la!$% 3edicii si preotii insu(lau ideea luptei pentru ata, dar si intelegerea senina a mortii, in sensul continuarii etii si dupa moarte! 1tat ata, cat si moartea erau prite cu distinctie si demnitate# toate actiunile, arta, religia si (ilozo(ia glori(icand eternitatea! /ultul soarelui Ra, dand sperante conngatoare, a a'ut un loc de cinste in intreaga actitate medicala! inngerea mortii era supremul ideal medicalE Din papirusurile pomenite reiese ca medicii egipteni cunosteau <26 de boli si peste ;86 de medicatii!