GP_111_Faza3-Protectie_La_Coroziune

1
MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I ADMINISTRAIEI PUBLICE

Institutul de Cercetri pentru Echipamente i Tehnologii n Construcii
ICECON Bucureti

GHID DE PROIECTARE I EXECUIE PRIVIND PROTECIA MPOTRIVA COROZIUNII
A CONSTRUCIILOR DIN OEL
Comasare/Revizuire GP 111-2004 i GE 053-2004
Indicativ GP 121/1-2013

FAZA 3 - REDACTAREA FINAL

Contract nr: 415/2009

DIRECTOR GENERAL,
Prof. Univ. Dr. Ing. Dr.h.c. Polidor BRATU ..................................

SEF DE PROIECT,
Dr. Ing. Ioan Pepenar.......................................................................................................................

- iulie 2013 -

2

CUPRINS

CUPRINS...........................................................................................................................................

2
1. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................................ 4
1. 1. Obiect si domeniu de aplicare ........................................................................................... 4
1.2. Terminologie ...................................................................................................................... 5

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE .............................................................................

6
3. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I CERINE DE BAZ PRIVIND
ALCTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN OEL PENTRU
ASIGURAREA PROTECIEI MPOTRIVA COROZIUNII ................................................

8
3.1. Principii si criterii privind concep|ia si proiectarea, pentru protec|ia mpotriva
coroziunii a construc|iilor din o|el .....................................................................................

8
3.2. Condi|ii de proiectare pentru protec|ia mpotriva coroziunii ............................................. 9
3.3. Desfsurarea procesului de proiectare pentru protec|ia mpotriva coroziunii ..................

14
4. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I
PENTRU SISTEMELE DE PROTECIE ANTICOROZIV ...................................................

15
4.1 Cerin|e specifice.................................................................................................................... 15
4.2. Criterii si niveluri de performan| pentru stratul suport ...................................................... 15
4.3. Criterii si niveluri de performan| pentru sistemele de protec|ie anticoroziv ...................

16
5. SISTEME DE PROTECIE ANTICOROZIV A CONSTRUCIILOR DIN OEL ........ 19
5.1. Condi|ii generale ................................................................................................................. 19
5.2. Alctuirea general a sistemelor de protec|ie anticoroziv ................................................. 20
5.3. Sisteme de protec|ie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate ..............................

21
6. EXECUTAREA LUCRRILOR DE PROTECIE ANTICOROZIV ................................

44
6.1. Condi|ii generale.................................................................................................................. 44
6.2. Executarea lucrrilor de protec|ie anticoroziv.................................................................... 44
6.2.1. Pregtirea suprafe|ei (suportului) .. 44
6.2.2. Pregtirea produselor de protec|ie . 46
6.2.3. Aplicarea produselor de protec|ie . 47
6.3. Verificarea calit|ii lucrrilor de protec|ie anticoroziv ........................................................ 48
6.3.1. Generalit|i ................................................................................................................... 48
6.3.2. Recep|ia produselor de protec|ie .................................................................................. 48
6.3.3. Pstrarea si depozitarea produselor de protec|ie .......................................................... 49
6.3.4. Asigurarea condi|iilor prealabile pentru punerea n oper ........................................... 49
6.3.5. Verificri naintea aplicrii acoperirilor protectoare .................................................... 50
6.3.6. Verificri n timpul aplicrii acoperirilor protectoare .................................................. 50
6.3.7. Verificri dup aplicarea acoperirilor protectoare 51

7. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII......................................................... 52

3

8. MSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR ................................

52
ANEXA 1 - REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE...........................................................

54
ANEXA 2 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTECIA MPOTRIVA
COROZIUNII CARE TREBUIE S FIE CUPRINSE N PROIECT ...................

62-
63

4
GHID DE PROIECTARE SI EXECU|IE PRIVIND PROTEC|IA
MPOTRIVA COROZIUNII A CONSTRUC|IILOR DIN O|EL
Comasare/Revizuire GP 111-2004 si GE 053-2004
Indicativ: GP 121/1-2013
nlocuieste GP 111-2004
si GE 053-2004

1. PREVEDERI GENERALE

1. 1. Obiect i domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criteriilor si condi|iilor privind
msurile de protec|ie mpotriva coroziunii pentru construc|iile supraterane din o|el, noi si existente,
precum si condi|iile de executare a lucrrilor de protec|ie anticoroziv a acestora.
Prevederile specifice din prezentul ghid se aplic, n fazele de proiectare i execuie, astfel nct
s rspund cerin|elor fundamentale aplicabile construc|iilor.

1.1.2. Protec|ia mpotriva coroziunii a elementelor/construc|iilor supraterane din o|el se
realizeaz, n etapa de proiectare, n func|ie de clasa de corozivitate a mediului preconizat, astfel:
a) prin concep|ia de ansamblu si de detaliu si prin alegerea materialelor adecvate;
b) prin prevederea de msuri constructive si de condi|ii pentru modul de executare
a lucrrilor;
c) prin prevederea unor sisteme de protec|ie anticoroziv aplicate pe suprafa|a
elementelor, sisteme adecvate naturii si clasei de corozivitate a mediului.

1.1.3. Ghidul nu se refer la:
a) construc|iile/elementele din o|el ngropate n teren;
b) construc|iile/elementele din o|el imersate par|ial sau total n solu|ii sau lichide
agresive;
c) construc|iile/elementele din o|el inoxidabil;
d) construc|iile/elementele speciale (turnuri, piloni, cosuri, silozuri, rezervoare, ci de
rulare, conducte etc.).

1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protec|ie mpotriva coroziunii a construc|iilor din
o|el, cum sunt: protec|ia electrochimic (catodic, anodic), inhibitori de coroziune s.a.

1.1.5. Prevederile prezentului ghid se adreseaz investitorilor, proiectan|ilor, executan|ilor de
lucrri, proprietarilor/utilizatorilor de lucrri de construc|ii din o|el precum si organismelor de
verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul si/sau expertizarea
lucrrilor).

Elaborat de:
INSTITUTUL DE CERCETRI PENTRU
ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII N
CONSTRUC|II - ICECON
Aprobat de:
MINISTERUL DEZVO LTRII REGIONALE
SI ADMINISTRA|IEI PUBLICE
Cu ordinul nr...

5
1.2. Terminologie

n prezentul ghid sunt utiliza|i urmtorii termeni de specialitate:
- agent agresiv: factor de mediu ce ac|ioneaz distructiv asupra construc|iei sau a diverselor sale
pr|i componente, provocnd degradarea prin coroziune a materialului de construc|ie;
- acoperire metalic: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiu
etc.), aplicat (e) pe suprafa|a elementelor din o|el;
- acoperire organic: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile ntre ele,
alctuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafa|a
elementelor din o|el;
- clas de corozivitate: caracteristic tehnic msurabil a intensit|ii ac|iunii mediului agresiv
asupra materialului de construc|ie;
- coroziune: interac|iune fizico-chimic ntre un material / produs (de construc|ie) si mediul su
nconjurtor, care conduce la modificarea propriet|ilor materialului si adeseori la degradarea unor
caracteristici si/sau func|ional a acestuia, a mediului nconjurtor sau a sistemului constituit din cei doi
factori;
Not : Aceast interac|iune este n general de natur electrochimic.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea ntr-un sistem de coroziune
dat;
- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune ntr-un sistem de
coroziune dat ;
- degradare datorat coroziunii: efect al coroziunii considerat duntor pentru utilizrile
materialului de construc|ie, mediul sau sistemul pe care acesti doi factori l formeaz;
- durabilitatea proteciei: durata de via| estimat a unui sistem de protec|ie anticoroziv aplicat
pe suprafa|a din o|el pn la prima lucrare de refacere complet a protec|iei;
Not: Durata de via| estimat nu constituie o durat de garan|ie.
- durata de meninere a umiditii pe suprafa: interval de timp n care o suprafa| metalic
este acoperit cu o pelicul adsorbit si/sau un lichid electrolitic, capabil s provoace coroziunea
atmosferic;
- mediu agresiv: mediu care con|ine unul sau mai mul|i agen|i agresivi (corozivi);
- protecie mpotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel nct s diminueze
degradrile datorate coroziunii;
- rezistena la coroziune: capacitatea unui material de construc|ie (o|el) de a rezista la coroziune
ntr-un sistem de coroziune dat;
- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale si diferite elemente ale
mediului care pot influen|a coroziunea;
Not: Elemente ale mediului pot fi considerate: acoperirile, straturile superficiale etc.
- sistem de protecie anticoroziv: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafa| suport, pentru a
realiza protec|ia acesteia mpotriva coroziunii;

6
- tipul atmosferei: no|iune care caracterizeaz atmosfera pe baza criteriilor de clasificare
corespunztoare, altele dect corozivitatea (rural, urban, industrial, marin) sau factori op|ionali
complementari (chimici etc.);
- vitez de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construc|ie (o|el) raportat la
unitatea de timp.
Not: Expresia utilizat pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat si de tipul acesteia.
Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimat prin cresterea adncimii coroziunii raportat la unitatea de timp, prin masa de
metal transformat n produsi de coroziune raportat la unitatea de suprafa| si unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate
varia n timp si poate s nu fie acelasi n toate punctele suprafe|ei care se corodeaz. De aceea, referirile la viteza de
coroziune trebuie s fie nso|ite de informa|ii despre tipul, dependen|a de timp si localizarea efectului coroziunii.

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

2.1. n concordan| cu SR EN ISO 12944-2 si SR EN ISO 9223, mediile agresive care
ac|ioneaz asupra construc|iilor din o|el supraterane si a elementelor lor componente se clasific, n
sase clase de corozivitate atmosferic:
C1 - foarte slab;
C2 - slab;
C3 - medie;
C4 - ridicat;
C5-I - foarte ridicat (industrial);
C5-M - foarte ridicat (marin).
n tabelul 2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunztoare
claselor de corozivitate.

7
Tabelul 2.1
Clas de
corozivitate
Exemple de medii tipice (caracter informativ)
Exterior Interior
C1
foarte slab
-
Cldiri nclzite cu atmosfer curat,
de exemplu, birouri, magazine, scoli,
hoteluri
C2
slab
Atmosfere cu nivel sczut de poluare.
Mai ales zone rurale.
Cldiri nenclzite unde poate s
apar condens, de exemplu,
depozite, sli de sport.
C3
medie
Atmosfere urbane si industriale,
poluare moderat cu SO
2
. Zone de
coast cu salinitate sczut.
Camere de produc|ie cu umiditate
ridicat si anumit poluare a aerului,
de exemplu instala|ii de prelucrare a
alimentelor, spltorii, fabrici de
bere, fabrici de produse lactate
C4
ridicat
Zone industriale si zone de coast cu
salinitate moderat.
Industria chimic, piscine, nave de
coast si santiere navale.
C5-I
foarte ridicat
(industrial)
Zone industriale cu umiditate ridicat si
atmosfer agresiv.
Cldiri sau zone cu condensare
aproape permanent si cu grad
ridicat de poluare.
C5-M
foarte ridicat
(marin)
Zone de coast si litorale, zone cu grad
ridicat de salinitate
Cldiri sau zone cu condensare
aproape permanent si cu grad
ridicat de poluare.

2.2. Clasificarea corozivit|ii atmosferice se face, n conformitate cu SR EN ISO 9223 si SR EN
ISO 12944-2, prin dou metode de determinare :
a) clasificare bazat pe msurarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR EN ISO
9226);
b) clasificare n func|ie de caracteristicile mediului nconjurtor (durata de men|inere a
umidit|ii si gradul de poluare) (SR EN ISO 9225).
Valorile de referin| ale vitezei de coroziune pentru fiecare clas sunt prevzute n SR EN ISO
9224.
2.3. Stabilirea clasei de corozivitate a mediului n care se va amplasa o construc|ie nou se face
de ctre proiectant, pe baza analizei mediului exterior si a datelor furnizate de proiectantul de
specialitate privind existen|a, natura si concentra|ia agen|ilor agresivi care vor rezulta din procesul
tehnologic, pentru mediu interior.
2.4. Pentru stabilirea clasei de corozivitate a mediului n care este amplasat o construc|ie
aflat n exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative si cantitative privind agen|ii
agresivi (noxe) si ale umidit|ii relative a aerului, att pentru interior, ct si pentru exterior, efectuate de
un operator economic de specialitate n domeniu .

8
2.5. n medii cu clasa de corozivitate mai mare de C5, se vor prevedea msuri pentru reducerea
corozivit|ii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabrica|ie sau, n caz de
imposibilitate, se va studia fiecare caz n parte.

3. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I CERINE DE BAZ PRIVIND
ALCTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN OEL PENTRU
ASIGURAREA PROTECIEI MPOTRIVA COROZIUNII

3.1. Principii i criterii, privind concepia i proiectarea, pentru protecia mpotriva
coroziunii a construciilor din oel

3.1.1. La conceperea si proiectarea construc|iilor din o|el, se vor avea n vedere urmtoarele
principii, pentru asigurarea durabilit|ii acestor construc|ii prin msuri de protec|ie mpotriva
coroziunii:
a) msurile de protec|ie mpotriva coroziunii se refer la ansamblul de ac|iuni ntreprinse
ncepnd de la conceperea si alctuirea elementelor construc|iei si continuate pe parcursul executrii si
exploatrii acesteia. Aceste msuri se refer, n principal, la :
i) conceperea, alctuirea si proiectarea elementelor/construc|iei, cu luarea n considerare a
ac|iunii corozive a mediului asupra acesteia;
ii) evitarea riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorit
contactulului materialelor de natur diferit la alctuirea constructiv (o|el carbon si o|el
inoxidabi, aluminiu, cupru s.a.), inclusiv la elementele de mbinare (suruburi, saibe,
bol|uri s.a.);
iii) prevederea sistemelor adecvate de protec|ie anticoroziv;
iv) asigurarea executrii corespunztoare a lucrrilor de protec|ie, astfel nct s nu fie
favorizat ini|ierea ac|iunii corozive;
v) ntre|inerea/mentenan|a sistemelor de protec|ie anticoroziv pe durata exploatrii
construc|iei;
vi) evitarea accenturii condi|iilor de mediu agresiv pe durata exploatrii, n special prin
asigurarea func|ionalit|ii tuturor elementelor construc|iei (hidroizola|ie, ventila|ii,
instala|ii s.a.).
b) msurile de protec|ie mpotriva coroziunii se stabilesc prin proiect, pentru toate aspectele
artate, cu un grad de detaliere diferen|iat, determinat de clasa de corozivitate a mediului si de
sensibilitatea la coroziune a elementelor/construc|iei. Msurile adoptate trebuie s asigure o protec|ie
uniform pentru toate zonele elementelor sau construc|iei.
n anexa 2 sunt prezentate prevederile specifice minime, referitoare la executarea lucrrilor,
care trebuie s fie cuprinse n proiect.
c) msurile de protec|ie mpotriva coroziunii sunt indisolubil legate de concep|ia si alctuirea
elementelor si a construc|iei n ansamblu, pentru fiecare proiect, si, n consecin|, acestea trebuie s fie
adoptate si rezolvate concomitent si avnd n vedere interdependen|a dintre ele.
d) concep|ia si detalierea msurilor de protec|ie mpotriva coroziunii trebuie s ia n considerare
toate aspectele, pn la detaliu, att pe cele legate de manipulare, depozitare, transport, precum si de
executare a lucrrilor (spre exemplu pentru unele zone ale sudurilor la montare la pozi|ie), ct si pe
cele legate de ntre|inere/mentenan|.
e) solu|iile adoptate pentru sistemele de protec|ie anticoroziv trebuie s respecte prevederile
legale privind:

9
- rezisten|a la foc (dac este cazul);
- reac|ia la foc;
- emisia de substan|e periculoase.
f) eventualele cereri de nlocuire/modificare, la executarea lucrrilor, a unor elemente
constructive, produse sau tehnologii utilizate, trebuie s fie analizate si sub aspectul implica|iilor si
eventualelor modificri privind msurile de protec|ie mpotriva coroziunii. Acestea trebuie s fie
stabilite de ctre proiectant, prin aplicarea principiilor de mai sus la situa|ia nou creat, dup caz.
3.1.2. Principalele criterii pentru stabilirea si alegerea sistemelor de protec|ie anticoroziv sunt
urmtoarele :
a) corelarea ntre caracteristicile implicate ale produselor/sistemelor de protec|ie
anticoroziv si clasa de corozivitate preconizat;
b) asigurarea protec|iei pentru o diversitate mai mare privind natura mediului, pentru o
aceeasi clas de corozivitate;
c) durabilitatea sistemelor si produselor de protec|ie anticoroziv utilizate;
d) simplitatea verificrii calit|ii acestora la executare si a performan|elor n timp;
e) raportul eficacitate/complexitate;
f) accesibilitatea pentru executarea lucrrilor de protec|ie anticoroziv si
monitorizarea comportrii in situ;
g) raportul ntre executarea n atelier si pe santier (la montare), n special sub aspectul
asigurrii calit|ii;
h) raportul eficacitate/cost total;
i) raportul cost ini|ial/cost mentenan|.
3.1.3 Prin proiect se vor prevedea urmtoarele condi|ii privind verificarea calit|ii lucrrilor de
protec|ie mpotriva coroziunii:
a) n cazurile n care mediul n care se prevede a fi exploatate elementele/structura
metalic protejat este ncadrat n clasele de corozivitate C4-C5, nivelul verificrii la
executarea lucrrilor de protec|ie va fi IL1 (a se vedea SR EN 1990:2004, anexa B);
b) pregtirea suprafe|elor n vederea aplicrii protec|iei si verificarea acesteia n
intervalul de maximum 3 ore nainte de efectuarea lucrrilor de aplicare a sistemului
de protec|ie anticoroziv pe aceste suprafe|e;
c) precizarea numrului si dimensiunilor suprafe|elor etalon pe care se vor aplica
sistemele de protec|ie anticoroziv.

3.1.4. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la reglementrile tehnice aplicabile n vigoare
si la standarde, ale cror prevederi trebuie s fie respectate la executarea lucrrilor. n cazurile unor
lucrri de protec|ie sau opera|iuni care nu sunt prevazute n standarde sau reglementri tehnice,
proiectantul va prevede n caietul de sarcini, toate detaliile si condi|iile pentru efectuarea acestora.

3.2. Condiii de proiectare pentru protecia mpotriva coroziunii

3.2.1. Principalele condi|ii si cerin|e de baz ce trebuie avute n vedere la proiectare pentru
protec|ia mpotriva coroziunii, se refer la :
a) alegerea materialelor pentru elementele de construc|ie;
b) alctuirea constructiv;

10
c) prevederea, dup caz, a condi|iilor privind zonele de ridicare pentru manipulare,
precum si pentru transport si depozitare;
d) accesibilitatea pentru executarea lucrrilor de protec|ie anticoroziv si monitorizarea
comportrii in situ;
e) alegerea sistemelor de protec|ie anticoroziv aplicate pe suprafa|a elementelor din
o|el.
Aplicarea lor se face avnd n vedere principiile si criteriile artate la pct. 3.1.1 si 3.1.2.
3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/construc|iilor se refer att la evitarea
formrii pilelor de coroziune la contactul unor materiale diferite din alctuirea acestora, ct si la
corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului si categoriile de o|el, caracterizate prin rezisten|a la
coroziune, din care sunt constituite elementele de construc|ie, precum si elementele de asamblare
(suruburi si piuli|e, saibe, nituri, electrozi pentru sudur s.a.). Avnd n vedere criteriile men|ionate la
pct. 3.1.2, alegerea materialelor componente trebuie s constituie o baz pentru prevenirea coroziunii,
care rspunde ndeosebi criteriilor (a) - (c); (h); (i).
3.2.3. Condi|iile privind alctuirea constructiv au n vedere urmtoarele, acestea fiind detaliate
n continuare:
a) forma (deschis sau chesonat) si pozi|ia relativ a elementelor componente n
sec|iuni;
b) grosimea n sec|iune si mrimea suprafe|ei perimetrale (expus);
c) mbinrile si zonele de rezemare;
d) vecintatea cu elemente din alte materiale.

3.2.4. Forma si pozi|ia relativ a elementelor componente n sec|iuni, trebuie s fie astfel nct
s nu favorizeze ini|ierea si dezvoltarea coroziunii. Principalele condi|ii, n acest sens, se refer
la (detalii si exemplificri n SR EN ISO 12944-3, anexa D):
a) evitarea posibilit|ii de acumulare a apei/condensului si a materialelor pulverulente
din aer ;
b) prevederea gurilor de ventilare la profilele chesonate care nu permit accesul la
interior (|evi, sec|iuni nchise prin sudur s.a.). Gurile de ventilare vor fi suficient
de mari (diametrul minim 10 mm) si astfel amplasate nct s asigure circula|ia
permanent a aerului, fr a permite intrarea direct a apei (a se vedea si pct.
3.3.3.a);
c) evitarea detaliilor de mbinare care creaz intersti|ii n care se pot acumula ap /
condens si pulberi din aer;
d) limitarea distan|ei minime dintre profilele care alctuiesc o sec|iune compus astfel:

nl|imea
suprapus
minim, h
(mm)
Distan|a
minim ntre
profile, a
(mm)
Ilustrare exemplificativ
( se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa C)
_ 100 50

100...700
0,42h +8

>700 300

11
n cazurile n care din calculele de rezisten| rezult c nu se poate respecta aceast
condi|ie, se vor lua msuri adecvate, |innd seama de inaccesibilitatea spa|iilor dintre
profile si de clasa de corozivitate a mediului. n principal, prin solu|iile adoptate trebuie
ca elementele astfel alctuite s fie preuzinate si protec|ia mpotriva coroziunii s fie
aplicat n uzin, urmnd ca mbinrile prevzute pentru montare, pe santier, s fie astfel
alese nct s nu degradeze protec|ia realizat deja.
e) prevederea spa|iului necesar pentru pregtirea suprafe|ei si aplicarea sistemului de
protec|ie, n zonele de intersec|ie a elementelor componente, n special la
rigidizri, prin decupri avnd raza de minimum 50 mm;
f) asigurarea spa|iului necesar pentru pregtirea suprafe|ei si aplicarea sistemului de
protec|ie la gurile prevzute n elementele componente, prin prevederea realizrii
lor cu o raz de minimum 50 mm, cu observa|ia c, pentru plci mai grose de 10
mm, raza trebuie s fie corelat, n acelasi scop, cu grosimea plcilor;
g) condi|ii prevzute explicit n proiect privind pregtirea suprafe|ei sudurilor, a
marginilor si a zonelor cu imperfec|iuni, precum si a muchiilor( a se vedea SR EN
ISO 8501-3).
3.2.5. Grosimea n sec|iune si mrimea suprafe|ei perimetrale (expus) a elementelor care
alctuiesc structura de rezisten| a construc|iei, inclusiv a celor care asigur contravntuirea, sunt
caracteristici ale sec|iunilor elementelor, care rezult din dimensionarea la rezisten| si stabilitate, dar
trebuie s ndeplineasc si condi|iile privind protec|ia mpotriva coroziunii, precizate n continuare.
3.2.5.1. Grosimea minim a pieselor care alctuiesc elementele de rezisten|, inclusiv
rigidizrile acestora, precum si a celor care realizeaz contravntuirea, va fi conform tabelului 3.1.

Tabelul 3.1.
Nr.
crt.
Clasa de corozivitate Grosimea minim (mm)
Protec|ia prin acoperirea
suprafe|ei
1. C1 3,0 Ir condi|ii speciale
2. C2 C5 3,0 +10 r
cor

sisteme stabilite conform
prevederilor din capitolele
4 si 5
n care:
r
cor
- viteza de coroziune definit n subcapitolul 1.2, valorile fiind prevzute n SR EN ISO 9223 i SR
EN ISO 12944-2.
Pentru elementele cu grosimea sub 3 mm, inclusiv fe|ele panourilor sandwich, se aplic
protec|ia anticoroziv prin zincare si vopsire.
3.2.5.2. Suprafa|a perimetral a elementelor de rezisten|, inclusiv a contravntuirilor, trebuie s
fie minim si, n func|ie de clasa de corozivitate a mediului n care se afl expus construc|ia, s fie
astfel alctuit nct s respecte si urmtoarele prevederi:
a) reducerea, la minimum, a numrului de mbinri, preferndu-se sec|iuni compacte,
laminate sau sudate continuu;
b) evitarea formelor complicate n sec|iune care con|in unghiuri intrnde si ngreuneaz
ventilarea si aplicarea/refacerea sistemului de protec|ie anticoroziv prin acoperire;
c) condi|ionarea, pentru executarea lucrrilor, a strii suprafe|ei, n sensul de a fi lipsit
de neregularit|i, bavuri, |under s.a., cu precizarea limitelor maxime ale acestora si,
dac este cazul, a modalit|ilor de corectare a suprafe|ei ( a se vedea SR EN ISO
8501-3).

12

Se precizeaz c prin suprafa|a perimetral se n|elege si :
(i) suprafa|a interioar, n cazul elementelor cu goluri interioare (|evi, profile cheson
s.a.);
(ii) ambele suprafe|e, pe latura pe care profilele sunt, eventual, lipite, dac nu exist
certitudinea etansrii sigure si durabile a interspa|iului respective.
3.2.6. mbinrile, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie reduse, ca numr, la
minimum si trebuie s fie alctuite avnd n vedere condi|iile prevzute n continuare, pe tipuri de
mbinri.
3.2.6.1. Din punctul de vedere al condi|iilor de aplicare a sistemelor de protec|ie anticoroziv se
deosebesc:
a) mbinrile realizate n uzin la elementele preuzinate, pentru care trebuie s existe
condi|ii pentru aplicarea oricrui sistem de protec|ie;
b) mbinrile realizate la montare, pe santier, pentru care condi|iile de aplicare sunt
mult mai restrnse.
Trebuie ca, prin detalierea de proiectare, s se prevad ca mbinrile realizate la
montare, pe santier, s fie astfel nct s se poat realiza protec|ia zonei, dup efectuarea mbinrii, n
condi|ii corespunztoare.
3.2.6.2. La mbinrile prin sudur :
a) rezisten| la coroziune, n mediul agresiv respectiv, a materialului de adaos
(electrozi, srm s.a.), precum si a zonei influen|at termic;
b) prelucrarea suprafe|ei, pentru ndeprtarea neregularit|ilor (pct. 3.2.5.2.c) si crearea
condi|iilor optime de aplicare a sistemelor de protec|ie anticoroziv;
c) precizarea condi|iilor speciale, dup caz, pentru protec|ia n zona sudurilor de
montaj, executate pe santier (pentru ambele fe|e ale zonei sudate).
3.2.6.3. La mbinrile cu suruburi (inclusiv pretensionate) sau nituri :
a) compatibilitatea ntre materialele n contact (piesele mbinate, saibe, suruburi,
piuli|e, nituri), pentru a nu forma pile de coroziune;
b) precizarea condi|iilor pentru protec|ia n zona mbinrilor definitive, precum si a
celor demontabile, dac este cazul (avnd n vedere si condi|iile impuse de
proiectarea de rezisten|, privind starea suprafe|elor n contact).

3.2.7. Zonele de rezemare sunt, de asemenea, sensibile la coroziune, att datorit expunerii la
mediul agresiv, ct si a faptului c sunt supuse unor concentrri de eforturi si deplasrilor relative ntre
elementele componente. Pentru aceste zone se vor avea n vedere urmtoarele condi|ii :
a) compatibilitatea ntre materialele n contact pentru a nu forma pile de coroziune ;
b) compatibilitatea ntre sistemele de protec|ie anticoroziv si condi|iile, determinate
prin calcul, privind presiunile locale si deplasrile relative ntre piesele componente;
c) accesibilitatea pentru verificarea periodic, prin observare direct, a suprafe|elor
pieselor componente.
3.2.8. Vecintatea cu elemente din alte materiale se refer la contactele directe cu acestea, cum
sunt, spre exemplu : funda|ii sau reazeme din beton; reazeme din neopren sau alte materiale; pere|i sau
tavane din crmid sau lemn (lipite de metal sau cu rosturi nchise cu materiale de etansare, cum sunt
spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea n vedere urmtoarele condi|ii:

13
a) protec|ia suprafe|elor metalice considernd cel pu|in situa|ia n care umiditatea este
de 100% (producerea condensului, pe diferite perioade si la diferite intervale de
timp) pe aceste suprafe|e;
b) mediul agresiv care poate apare, n prezen|a umidit|ii si a produselor din
materialele alturate (inclusiv, spre exemplu, produse pentru tratarea lemnului, dac
este cazul);
c) electricitatea static sau curen|ii de dispersie (vagabonzi), care pot s apar datorit
sau n prezen|a acestor materiale.

3.2.9. Accesibilitatea elementelor din o|el, a celor structurale n orice situa|ie, este o condi|ie de
baz pentru asigurarea realizrii lucrrilor de protec|ie si a ntre|inerii sistemelor de protec|ie
anticoroziv, deoarece:
a) permite efectuarea lucrrilor de pregtire a suprafe|ei elementelor de construc|ii din
o|el si de aplicare a produselor de protec|ie anticoroziv;
b) permite investigarea periodic, prin observare direct si efectuarea unor
determinri/msurri, pentru a stabili starea sistemelor de protec|ie anticoroziv;
c) permite efectuarea lucrrilor de interven|ie, ncepnd cu remedierea sistemelor de
protec|ie anticoroziv, n cazul n care se constat degradarea acestora, nainte de a
ncepe procesul de coroziune a o|elului.
3.2.9.1. Accesibilitatea se realizeaz prin respectarea urmtoarelor condi|ii:
a) prevederea, pentru fiecare suprafa| exterioar a elementelor structurale (inclusiv
contravntuirile), a unui spa|iu liber care s permit efectuarea activit|ilor precizate
la pct. 3.2.9; spa|iul minim este de 350 mm, iar n cazul n care acesta nu poate fi
respectat, se vor specifica condi|iile si sistemele de protec|ie anticoroziv si de
mentenan| aplicabile n situa|ia respectiv (avnd n vedere si mediul agresiv
respectiv) (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa A);
b) prevederea, pentru suprafe|ele interioare ale elementelor chesonate accesibile n
interior, a posibilit|ilor de intrare n interior; aceste intrri de acces sunt cele avnd
sec|iunea:
- rotund, cu diametrul de cel pu|in 600 mm ;
- dreptunghiular sau oval, avnd cele dou dimensiuni maxime, de cel
pu|in 700 x 500 mm a (se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa B);
c) prevederea, pentru fiecare element, a mijloacelor de acces pentru realizarea
activit|ilor precizate la pct. 3.2.9, mijloace prin care se n|elege:
(i) mijlocul de a ajunge la nivelul elementelor respective (schel, platform
ridictoare, scar s.a.);
(ii) platforma de lucru, de pe care s fie accesibile toate suprafe|ele
elementelor respective.
3.2.9.2. Principalele condi|ii, pentru aceste mijloace de acces, sunt urmtoarele :
a) asigurarea cerin|elor pentru desfsurarea activit|ilor prevzute (cot, suprafa|,
stabilitate s.a.);
b) asigurarea condi|iilor privind igiena si protec|ia muncii (rezisten|, balustrade s.a.).
Mijloacele de acces nu sunt lucrri permanente, dar ele trebuie s fie proiectate si executate,
astfel nct s poat fi montate si utilizate ori de cte ori este necesar.

3.2.10. Alegerea sistemelor de protec|ie anticoroziv aplicate pe suprafa|a elementelor din o|el,
are n vedere urmtoarele:
a) criteriile si condi|iile specifice prevzute la pct. 3.1.2. si cap. 4 si 5;
b) utilizarea numai a produselor de protec|ie avnd caracteristicile bine cunoscute si

14
definite n agremente tehnice sau standarde de produs.

3.3. Desfurarea procesului de proiectare pentru protecia mpotriva coroziunii

3.3.1. Odat cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din punctul de vedere al
rezisten|ei si stabilit|ii (ac|iunile, conceptul privind alctuirea construc|iei, a structurii acesteia si a
elementelor componente), se vor stabili si datele de intrare privind mediul n care va fi exploatat
construc|ia (mediul interior si mediul exterior), respectiv clasele de corozivitate ale acestuia, precum si
agen|ii agresivi care se preconizeaz c vor ac|iona asupra construc|iei.
Predimensionarea, care are la baz datele privind rezisten|a si stabilitatea, va avea n vedere si
condi|iile privind protec|ia mpotriva coroziunii, precizate n subcapitolele 3.1 si 3.2, precum si
criteriile si nivelurile de performan| pentru sistemele de protec|ie anticoroziv, precizate n
subcapitolul 4.3.
3.3.2. La dimensionarea definitiv, pentru mediile avnd clasa de corozivitate C3 - C5,
sistemele de protec|ie anticoroziv, precum si condi|iile speciale, dac este cazul, se vor stabili de ctre
proiectant.
3.3.3. Proiectul va prevedea, explicit, la executarea lucrrilor, msurile obligatorii privind
protec|ia mpotriva coroziunii:
a) privind spa|iile nchise:
(i) - gurile de aerisire si drenare;
(ii) - protec|ia prin zincare termic a suprafe|elor interioare si, dac nu, dac
aceste spa|ii se nchid si n ce mod;
(iii) - dac spa|iile se nchid prin sudur, trebuie prevzut modul de verificare
al etanseit|ii sudurii si dac este necesar etansarea imperfec|iunilor sudurii cu o
alt metod (material adecvat);
(iv) - prevederea de orificii de aerisire, n cazul zincrii suprafe|ei exterioare,
inclusiv n zonele de suprapunere a tablelor sudate pe contur, cu excep|ia
cazurilor n care se apreciaz c n aceste zone riscul iesirii explozive a gazelor
din interior este nesemnificativ;
b) privind decaparea pentru zincare: toate intersti|iile sudurilor trebuie etansate nainte,
pentru a preveni ptrunderea acidului, avnd n vedere si prevederea de la pct.
3.3.3.a).(iv) de mai nainte;
c) pe suprafe|ele n contact cu betonul se aplic sistemul de protec|ie, dar nu si cel de
finisare, astfel:
(i) - la plcile de baz, pe toat suprafa|a n contact cu betonul;
(ii) - la piesele nglobate, pe primii 50 mm din zona nglobat, n continuare
acestea fiind cur|ate prin sablare sau cu periere mecanic/manual, si verificate
si cur|ate, din nou, imediat nainte de turnarea betonului;
d) modul de tratare a suprafe|elor care, dup asamblare, au acces dificil (tratarea nainte
de asamblare, prevederea de mbinri care nu deterioreaz tratarea anterioar);
e) modul de tratare pentru repara|ii dup tiere sau sudare (modul de tratare si
ntinderea suprafe|ei care trebuie reparat si tratat din nou);
f) cur|rea elementelor, n special a celor pe care se efectueaz opera|iuni de montare
(spre exemplu, cur|area zilnic a panourilor din tabl pe care rmn tije de nituri
oarbe, span de gurire s.a.);
g) interzicerea cur|rii cu solu|ii agresive a zidriei sau altor elemente din vecintatea
imediat, pentru a nu contamina elementele metalice.

15
4. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I
PENTRU SISTEMELE DE PROTECIE ANTICOROZIV

4.1 Cerine specifice

4.1.1. Abordarea exigen|ial privind criteriile si nivelurile de performan| care trebuie
satisfcute de stratul suport de o|el/o|el zincat pe suprafa|a cruia se aplic sistemele de protec|ie
anticoroziv, se face n conformitate cu cerin|ele fundamentale aplicabile construc|iilor conform
matricei din tabelul 4.1.
Tabelul 4.1.
Cerin|e fundamentale aplicabile
construc|iilor

Cerin|e specifice
Stratul suport (o|el)
Sisteme de protec|ie anticoroziv
Rezisten| mecanic si stabilitate X -
Securitate la incendiu
- Clas de reacie la foc X
- Grad de rezisten la foc X
Igien, sntate si mediu X
- Emisii de substane periculoase X
- Compatibilitate alimentar X
Siguran| n exploatare X
- Rezisten la ageni agresivi X
- Rezisten la solicitri mecanice X
- Rezisten la alunecare X
Protec|ie mpotriva zgomotului X -
Economie de energie si izola|ie termic X -

4.2. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport

4.2.1. Principalele criterii si niveluri de performan| care trebuie satisfcute de stratul suport de
o|el/o|el zincat pe suprafa|a cruia se aplic sistemele de protec|ie anticoroziv sunt prezentate n
tabelele 4.2 si 4.3.

Tabelul 4.2.
Nr.
crt.
Criterii de
performan|
Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan|
1.
Gradul de pregtire a
sudurilor, marginilor
si altor suprafe|e cu
imperfec|iuni
SR EN ISO 8501-3 grad
P1, P2, n func|ie de
durabilitatea sistemului
de protec|ie anticoroziv
si clasa de corozivitate,
conform tabelului 4.3
2.
Gradul de pregtire a
suprafe|ei
SR EN ISO 12944-4
SR EN ISO 8501-1, 2 si 4

grad
min. : St 3, PSt 3
optim: Sa 3, PSa 3
sau Sa 2,5, PSa 2,5
3.
Rugozitatea
suprafe|ei
(1)
SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 clas profil min. "mediu"

16
4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 si 8 % lips
5. Temperatura SR EN ISO 8502-4
0
C
min. +3 peste punctul de
rou
(2)
; max. +40
(2)

6. Prezen|a clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5 si 6 g/cm
2
max.: 7
7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon max. 2
8.
Alte impurit|i
- sruri
- uleiuri, grsimi,
rugin, etc.
SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12
vizual
-

lips

(1)
Se refer la profilul ob|inut dup pregtirea suprafe|ei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de
cur|are Sa 2,5 si Sa 3. Rugozitatea suprafe|ei se coreleaz cu grosimea stratului de grund.
(2)
Dac n fisa produsului de protec|ie anticoroziv nu se specific altfel.

Tabelul 4.3.
Durabilitatea estimat a
sistemului de protec|ie
anticoroziv
a)
Clasa de corozivitate a
mediului
b)
Gradul de pregtire a sudurilor,
marginilor si altor suprafe|e cu
imperfec|iuni
c)
>15 ani C1 - C2 P1
C3...C5 P2
5...15 ani C1...C3 P1
C4-C5 P2
<5 ani C1...C4 P1
C5 P2

a), b)
Durabilitatea estimat a sistemului de protec|ie anticoroziv si clasa de corozivitate a mediului sunt
definite, dup caz, n SR EN ISO 12944-1 si SR EN ISO 14713-1.
c)
Gradul de pregtire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.

4.3. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv

4.3.1. Principalele criterii si niveluri de performan| pe care trebuie s le ndeplineasc
sistemele de protec|ie anticoroziv aplicate pe suprafe|ele de o|el/o|el zincat, n func|ie de clasa de
corozivitate a mediului, precum si metodele de determinare (evaluare si/sau verificare a performan|elor
acestora), sunt prezentate n tabelul 4.4.
n tabelul 4.4 sunt prezentate nivelurile de performan| sub form de valori concrete pe care
trebuie s le ndeplineasc sistemul de protec|ie. Experien|a a impus aceste valori ca fiind minimale,
pentru a ob|ine o protec|ie anticoroziv eficient.

17
Tabelul 4.4

Nr.
crt.
Criterii de performan|
Metoda de
determinare
U.M.
Nivelurile de performan| pentru clasa de corozivitate
C1 C2 C3 C4 C5-I C5-M
1.
Aderen|a la suport-metoda
grilei
(1)

SR EN ISO 2409 nivel - 2 1 0 0 0
2.
Aderen|a la suport-metoda
smulgerii
(2)
SR EN ISO 4624 MPa - min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0 min.1,0
3.
Rezisten|a la lovire
(3)

(nl|imea minim de
cdere a unei mase, la care
apar amprente cu fisuri)
SR EN ISO 6272-1
SR EN ISO 6272-2
cm - min.40 min.50 min.60 min.60 min.60
4.
Rezisten|a la zgriere
(greutatea minim la care
apar zgrieturi fine)
SR EN ISO 1518-1 g - min.250 min.250 min.300 min.400 min.400
5.
Flexibilitatea pe dorn
(diametrul la care apar
fisuri)
SR EN ISO 6860
SR EN ISO 1519
mm - min.20 min.10 min.10 min.7 min.7
6. Duritatea (pendul) SR EN ISO 1522 s - min.70 min.70 min.70 min.70 min.70
7. Rezisten|a la cea| salin SR EN ISO 9227 ore - - min.480 min.720 min.1440 min.1440
8. Rezisten|a la umiditate
SR ISO 11503
SR EN ISO 6270-1
SR EN ISO 6270-2
ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720
9.
Rezisten|a la cldur si
umiditate
SR EN 60068-2-78 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720
10.
Rezisten|a la varia|ii de
temperatur
SR EN 60068-2-14

cicluri - min.25 min.25 min.56 min.56 min.56
11. Rezisten|a la radia|ii UV
(4)
SR EN 60068-2-5 cicluri - min.56 min.56 min.56 min.56 min.56
12. Rezisten|a chimic
(5)
SR EN ISO 2812-1
SR EN ISO 2812-2
ore - - min.24 min.168 min.168 -

18
13. Reac|ia la foc
SR EN 13501-1
+A1
Euro-
clase
A1F

Conform Regulamentului privind clasificarea si ncadrarea produselor pentru construc|ii pe baza performan|elor
de comportare la foc, cu modificrile si completrile ulterioare.
14.
Compatibilitatea dintre
protec|ia la foc reactiv si
protec|ia anticoroziv
(6)
Necesar pentru sistemele integrate de protec|ie, realizat din produse de protec|ie la foc si produse de protec|ie
anticoroziv, compatibile ntre ele.
15.
Compatibilitate alimentar
(conformitate cu cerin|e
sanitare)
Necesar pentru sistemele de protec|ie anticoroziv care pot veni n contact direct cu produse alimentare.
16.
Emisii de substan|e
periculoase
Hotrrea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizrii
solven|ilor organici n anumite vopsele, lacuri si n produsele de refinisare a suprafe|elor vehiculelor, cu
modificrile si completrile ulterioare.
(1)
Metoda grilei se utilizeaz pentru determinarea aderen|ei acoperirilor cu grosimi de pn la 250 microni.
(2)
Metoda smulgerii se utilizeaz pentru determinarea aderen|ei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.
(3)
Determinarea nu se efectueaz pentru acoperiri de protec|ie cu deformabilitate ridicat.
(4)
Determinarea se efectueaz pentru acoperiri de protec|ie aplicate la exterior sau la interior, dac sunt supuse, tehnologic, unor asemenea ac|iuni.
(5)
Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomand utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezisten|a la atmosfer umed cu bioxid
de sulf ( a se vedea SR EN ISO 3231), rezisten|a la mbtrnire artificial (pentru protec|ii anticorozive de exterior) etc.
(6)
n medii cu clasele de corozivitate C1-C3 ordinea aplicrii straturilor de protec|ie pe suportul din o|el va fi urmtorul: 1- strat primar (grund)
anticoroziv; 2 - strat (uri) de protec|ie anticoroziv; 3 - strat (uri) de protec|ie la foc, cu condi|ia ca acest (e) strat (uri) s reziste la ac|iunea agen|ilor
agresivi corespunztori claselor de corozivitate C2-C3.
n medii cu clasele de corozivitate C4-C5 ordinea aplicrii straturilor de protec|ie pe suportul din o|el va fi urmtorul: 1- strat primar (grund)
anticoroziv; 2 - strat (uri) de protec|ie la foc; 3 - strat (uri) de protec|ie anticoroziv.

19
5. SISTEME DE PROTECIE ANTICOROZIV A CONSTRUCIILOR DIN OEL

5.1. Condiii generale

5.1.1. Sistemele de protec|ie anticoroziv a construc|iilor din o|el se vor alege n func|ie de
clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de o|el, de durabilitatea estimat a protec|iei si
de considerente economice.
Protec|ia mpotriva coroziunii este, de regul, cu att mai economic, cu ct are o durabilitate
mai ridicat, deoarece astfel se reduc la minimum lucrrile de ntre|inere/refacere a protec|iei pe
durata de serviciu a construc|iei.
5.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafe|ele de o|el se
clasific n trei clase de durabilitate, conform SR EN ISO 12944-1:
a) durabilitate mic (L) : 25 ani ;
b) durabilitate medie (M) : 515 ani ;
c) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.
5.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafe|ele
de o|el se clasific n cinci clase de durabilitate, conform SR EN ISO 14713-1:
a) durabilitate foarte mic (VL): 0<2 ani;
b) durabilitate mic (L): 2... <5 ani;
c) durabilitate medie (M): 5<10 ani;
d) durabilitate mare (H): 10<20 ani;
e) durabilitate foarte mare (VH): _ 20 ani.
5.1.4. Principalii factori care determin durabilitatea sistemelor de protec|ie anticoroziv
aplicate pe suprafe|ele de o|el sunt urmtorii :
a) tipul sistemului de protec|ie,
b) concep|ia structurii,
c) starea suportului nainte de pregtire,
d) gradul de pregtire a suportului,
e) calitatea metodei de pregtire a suportului,
f) starea mbinrilor, marginilor si sudurilor nainte de pregtire,
g) metoda de aplicare,
h) condi|iile n care se efectueaz aplicarea,
i) condi|iile de expunere dup aplicare.
5.1.5. Elementele de construc|ii din o|el expuse la ac|iunea coroziv a mediului si care, dup
montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja mpotriva coroziunii n asa fel nct, pe durata de
serviciu a construc|iei s nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul n care accesul pentru aplicarea
sistemului de protec|ie anticoroziv pe suprafa|a suportului de o|el nu este posibil, se vor prevedea
alte msuri, ca de exemplu: execu|ia elementelor de construc|ii dintr-un material rezistent la
coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea
posibilit|ii nlocuirii elementelor degradate datorit coroziunii.

20
5.1.6. n cazul reperelor din o|el protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul
mbinrilor sudate prin polisare si aplicarea unei paste de zincare la rece.
5.1.7. Principalele criterii si niveluri de performan| care trebuie satisfcute de stratul suport
de o|el (o|el zincat) pe suprafa|a cruia se aplic sistemele de protec|ie anticoroziv sunt precizate la
pct. 4.2 (tabelele 4.2 si 4.3).
5.1.8. Principalele criterii si niveluri de performan| pe care trebuie s le ndeplineasc
sistemele de protec|ie anticoroziv, n func|ie de clasa de corozivitate a mediului, sunt precizate la
pct. 4.3 (tabelul 4.4).
5.1.9. La aplicarea sistemelor de protec|ie anticoroziv trebuie s se respecte reglementrile n
vigoare privind protec|ia mediului nconjurtor, msurile de protec|ia muncii si msurile privind
prevenirea incendiilor.

5.2. Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv

n tabelul 5.1 sunt prezentate tipurile, alctuirea general a sistemelor de protec|ie
anticoroziv aplicate pe suprafa|a elementelor de construc|ii din o|el, precum si domeniul de utilizare
a acestora.
Tabelul 5.1
Nr.
crt.
Tipul sistemului
de protec|ie
Alctuirea sistemului de
protec|ie
Domeniul de utilizare
1.
Sisteme de
acoperiri prin
vopsire
- strat primar (grund)
- strat(uri) intermediar(e) (strat
de nivelare, vopsea)
- strat(uri) final(e)/de finisare
(vopsea, email)
protec|ia mpotriva coroziunii a
elementelor de construc|ii din
o|el noi sau remedierea/refacerea
sistemelor de protec|ie existente
2.
Sisteme de
acoperiri metalice
a) strat de zinc depus termic
b) strat de zinc sau aluminiu
depus prin metalizare
(pulverizare)
c) strat de zinc depus
electrochimic
o|el noi
protec|ia elementelor/pieselor de
mbinare (suruburi, piuli|e, saibe
s.a.)
3.
Sisteme de
acoperiri
combinate
(duplex)
a) strat de zinc depus termic,
protejat cu sisteme de
acoperire prin vopsire
b) strat de zinc sau aluminiu
depus prin metalizare,
protejat cu sisteme de
acoperire prin vopsire
c) strat de zinc depus
electrochimic, protejat cu
sisteme de acoperiri prin
vopsire
o|el noi, n special a celor greu
accesibile remedierilor pe durata
de serviciu a construc|iei
protec|ia elementelor/pieselor de
mbinare (suruburi, piuli|e, saibe
s.a.)

21
5.3. Sisteme de protecie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate
Alctuirea detaliat a sistemelor de protec|ie anticoroziv prevzute n tabelul 5.1,
precizndu-se o serie de caracteristici principale, care permit ndeplinirea criteriilor si nivelurilor de
performan| men|ionate n tabelul 4.4, se prezint la pct. 5.3.15.3.6 (exemplificri).
Sistemele de protec|ie anticoroziv prevzute n prezentul ghid nu exclud utilizarea altor
sisteme alctuite din alte produse de protec|ie sau din produse noi pentru care exist agremente
tehnice, dac aceste sisteme ndeplinesc criteriile si nivelurile de performan| men|ionate n tabelul
4.4, corespunztoare clasei de corozivitate a mediului si durabilit|ii estimate a protec|iei. Aplicarea
acestora, pentru medii avnd clasa de corozivitate egal sau mai mare dect C3 se va stabili de ctre
proiectant.
5.3.1. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C1
n medii cu clasa de corozivitate C1 nu este necesar protec|ia mpotriva coroziunii a
suprafe|elor de o|el.
In cazul n care din criterii estetice/de finisare rezult necesitatea acoperirii suprafe|elor de
o|el, se vor prevedea sistemele de protec|ie pentru clasa de corozivitate C2, men|ionate la pct. 5.3.2.

5.3.2.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire
Sistemele de protec|ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt
prezentate n tabelul 5.2 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

5.3.2.2. Sisteme de acoperiri metalice

Sistemele de protec|ie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc si
aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate n tabelul 5.3 (a se vedea SR EN
ISO 2063).

5.3.2.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)
Sistemele de protec|ie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate
C2 sunt prezentate n tabelul 5.4 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

22

Tabelul 5.2
Nr.
crt.
Straturi primare(grund)
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistemde protec|ie
Durabilitatea estimat
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Tip de
grund
Numr de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
alchidic divers
(2)

1 40
alchidic
2 80 X
2 1 pn la 2 80 2 pn la 3 120 X X
3. 1 pn la 2 80
Alchidic, acrilic,
policlorura de vinil,
clorcauciuc
(3)

2 pn la 4 160 X X X
4. 1 pn la 2 100 - 1 pn la 2 100 X X
5.
acrilic, policlorura de
vinil, clorcauciuc
divers
(2)
1 pn la 2 80
acrilic,
clorcauciuc
(3)

2 pn la 4 160 X X X
6.
epoxidic divers
(2)

1 pn la 2 80 epoxidic,
poliuretanic
2 pn la 3 120 X X
7. 1 pn la 2 80 2 pn la 4 160 X X X
8.
epoxidic, poliuretanic,
silicat de etil
(4)

grund bogat
n zinc
1 60
(5)
- 1 60 X X X

(1)
Grosimea nominal de film uscat.
(2)
Divers grunduri cu diverse tipuri de pigmen|i anticorozivi.
(3)
Este recomandat s se verifice compatibilitatea dup productorul de vopsea.
(4)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40m pn la 80 mcu condi|ia ca grundul ales bogat n zinc s convin pentru
aceast grosime.

23
Tabelul 5.3
Nr.
crt.
Materialele de baz ale sistemului
de protec|ie
(acoperiri metalice)
Standard de
referin|
Grosimea minim a
acoperirii, microni
(1)

(vezi pct. 5.1.3)
1.
strat de acoperiri metalice depus
prin pulverizare termic,
necolmatat sau colmatat
(2)
:
- zinc
- aluminiu
- aliaj AlMg5
- aliaj ZnAl15
SR EN ISO
2063

100
150
150
100

foarte mare
foarte mare
foarte mare
foarte mare

(1)
Durata de via| pn la prima mentenan| a sistemului de protec|ie.
(2)
Produsele de colmatare mbunt|esc aspectul si durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, si aliajelor lor depuse prin
metalizare (pulverizare).

24

Tabelul 5.4

Suport: o|el zincat la cald
Pregtirea suprafe|ei: Se va indica de productorul vopselei
Nr.
crt.
Straturi primare (grund)
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(2)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1. - - -
policlorura de
vinil

1 80 X X X
2
policlorura
de vinil
1 40 2 120 X X X
3. 1 80 2 160 X X X
4. 1 80 3 240 X X X
5. - - -
acrilic
1 80 X X X
6.
acrilic
1 40 2 120 X X X
7. 1 80 2 160 X X X
8. 1 80 3 240 X X X
9. - - -
epoxidic,
poliuretanic
1 80 X X X
10
Epoxidic,
poliuretanic,
1 60 2 120 X X X
11 1 80 2 160 X X X
12 1 80 3 240 X X X
13 1 80 3 320 X X X

(1)
(2)
Durabilitatea este func|ie de aderen|a sistemului de protec|ie la suportul de o|el zincat

Primul strat din alctuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen|a la suport si s fie compatibil cu
straturile ulterioare din componen|a sistemului de protec|ie.

25


prezentate n tabelul 5.5 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).


ISO 14713-1 si SR EN ISO 2063).


C3 sunt prezentate n tabelul 5.7 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

26

Tabelul 5.5
Suport : o|el carbon usor aliat
Pregtirea suprafe|ei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Nr.
crt.
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistemde protec|ie
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Tip de
grund
Numr de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
alchidic divers
(2)

1 pn la 2 80
alchidic
2 pn la 3 120 X
2 1 pn la 2 80 2 pn la 4 160 X X
3. 1 pn la 2 80 3 pn la 5 200 X X X
4. 1 pn la 2 80
Alchidic, acrilic,
clorcauciuc
(3)

2 pn la 4 200 X X X
5.
vinil, clorcauciuc
divers
(2)

1 pn la 2 80
acrilic,
clorcauciuc
(3)

2 pn la 4 160 X X
6. 1 pn la 2 80 3 pn la 5 200 X X X
7.
epoxidic divers
(2)

1 80
epoxidic,
poliuretanic
2 pn la 3 120 X
8. 1 80 2 pn la 4 160 X X
9. 1 80 3 pn la 5 200 X X X
10.
silicat de etil
(4)

grund bogat
n zinc
1 60
(5)
- 1 60 X X
11. 1 60
(5) epoxidic,
poliuretanic
2 120 X X X
12. 1 60
(5)
acrilic,
clorcauciuc
(3)

2 la 3 160 X X
13. 1 60
(5)
3 200 X X X

(1)
(2)
Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmen|i anticorozivi.
(3)
(4)
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40m pn la 80 m cu condi|ia ca grundul ales bogat n zinc s convin pentru
aceast grosime.

27

Tabelul 5.6
Nr.
crt.
Materialele de baz ale
(acoperiri metalice)

Standard de
referin|

Grosimea
minim a
acoperirii,
microni
Durata de
via|
(1)

min./max.,
ani
(1)

(vezi pct. 5.1.3)
1.

strat de zinc depus
termic pe elemente din
o|el

SR EN ISO
1461

85

40/>100 foarte mare
140 67/>100 foarte mare
200 95/>100 foarte mare
2.
strat de zinc depus
termic pe table din o|el
SR EN 10346
20 10/29 mare
42 20/60 foarte mare
3.

strat de zinc depus
termic pe |evi din o|el
SR EN 10240 55 26/79 foarte mare
4.
strat de zinc depus prin
difuzie (serardizare)
SR EN 13811

15 7/21 mare
5.
strat de zinc depus
electrochimic pe table
din o|el
SR EN ISO
2081
5 2/7 mic
25 12/36 mare
6.
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
colmatat
(2)
:
- zinc
- aluminiu
- aliaj AlMg5
- aliaj ZnAl15
SR EN ISO
2063

100
150
150
100

48/>100
-
-
48/>100

foarte mare
foarte mare
foarte mare
foarte mare
7.
strat de zinc depus
mecanic
SR EN ISO
12683
8 4/11 medie
25 12/36 mare

(1)
Cifrele pentru durata de via| au fost rotunjite la numere ntregi.
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei ntre durata de viat minim si maxim pna la
prima mentenan|, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni n
clasa de corozivitate C3 (viteza de coroziune a zincului este cuprins ntre 0,7 microni/an
si 2,1 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/0,7 =170 ani (>100 ani) si 85/2,1 =
40,746 ani (rotunjit la 40 ani). Durabilitatea estimat medie este de (40 +170)/2 =105 ani
si este este ncadrat n clasa foarte mare (vezi pct. 5.1.3).
(2)
Produsele de colmatare mbunt|esc aspectul si durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,
si aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

28

29
Tabelul 5.7

(1)

(2)
Durabilitatea este func|ie de aderen|a sistemului de protec|ie la suportul de o|el zincat

Primul strat din alctuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific

Nr.
crt.
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(2)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1. - - -
policlorura de
vinil

1 80 X
2 policlorura
de vinil
1 40 2 120 X X
3. 1 80 2 160 X X X
4. 1 80 3 240 X X X
5. - - -
acrilic
1 80 X
6.
acrilic
1 40 2 120 X X
7. 1 80 2 160 X X X
8. 1 80 3 240 X X X
9. - - -
epoxidic,
poliuretanic
1 80 X X
10
Epoxidic,
poliuretanic,
1 60 2 120 X X X
11 1 80 2 160 X X X
12 1 80 3 240 X X X
13 1 80 3 320 X X X

30
prezentate n tabelul 5.8 ( a se vedea SR EN ISO 12944-5)

ISO 14713-1 si SR EN ISO 2063).

C4 sunt prezentate n tabelele 5.10 si 5.11 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

31
Tabelul 5.8

(1)
Grosimea nominal de filmuscat.
(2)
(3)
(4)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier.
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40mpn la 80mcu condi|ia ca grundul ales bogat n zinc s convin pentru aceast grosime.

Nr.
crt.

Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistemde protec|ie
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Tip de
grund
Numr de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
alchidic divers
(2)

1 pn la2 80 alchidic 3 pn la 5 200 X
2. 1 pn la 2 80 alchidic, acrilic,
clorcauciuc
(3)

3 pn la 5 200 X
3. 1 pn la 2 3 pn la 5 240 X X
4.
vinil, clorcauciuc
divers
(2)

1 pn la 2 80
acrilic,
clorcauciuc
(3)

3 pn la 5 200 X
5. 1 pn la 2 80 3 pn la 5 240 X X
6.
epoxidic divers
(2)

1 pn la 2 160 acrilic,
clorcauciuc
(3)

2 pn la 3 200 X
7. 1 pn la 2 160 2 pn la 3 280 X X X
8. 1 80 epoxidic,
poliuretanic
2 pn la 3 240 X X
1 80 2 pn la 3 280 X X X
10.
silicat de etil
(4)

grund bogat
n zinc
1 60
(5)
acrilic,
clorcauciuc
(3)

2 pn la 3 160 X
11. 1 60
(5)
2 pn la 3 200 X X
12. 1 60
(5)
3 pn la 4 240 X X X
13. 1 60
(5)
epoxidic,
poliuretanic
2 pn la 3 160 X
14. 1 60
(5)
2 pn la 3 200 X X
15. 1 60
(5)
3 pn la 4 240 X X X
16. 1 60
(5)
- 1 60 X

32
Tabelul 5.9
Nr.
crt.
(acoperiri de zinc)

Standard de
referin|

Grosimea
minim a
acoperirii,
microni
Durata de
via|
(1)

min./max.,
ani
(1)

(vezi pct. 5.1.3)
1.

strat de zinc depus
o|el

SR EN ISO
1461

85

20/40 foarte mare
2.
strat de zinc depus
SR EN 10346
20 5/10 medie
42 10/20 mare
3.

strat de zinc depus
SR EN 10240 55 13/26 mare
4.
SR EN 13811

15 4/7 medie
30 7/14 mare
45 11/25 mare
5.
strat de zinc depus
din o|el
SR EN ISO
2081
5 1/2 foarte mic
25 6/12 medie
6.
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
colmatat
(2)
:
- zinc
- aluminiu
- aliaj AlMg5
- aliaj ZnAl15
SR EN ISO
2063

N.R.
(3)
200
200
150

-
-
-
36/71

-
foarte mare
foarte mare
foarte mare
7.
strat de zinc depus
mecanic
SR EN ISO
12683
8 2/4 mic
25 6/12 medie

(1)
clasa de corozivitate C4 (viteza de coroziune a zincului este cuprins ntre 2,1 microni/an
si 4,2 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/2,1 =40,746 ani (rotunjit la 40 ani)
si 85/4,2 =20,238 ani (rotunjit la 20 ani). Durabilitatea estimat medie este de (20 +40)/2
=30 ani si este ncadrat n clasa foarte mare (vezi pct. 5.1.3).

(2)
(3)
N.R.=nerecomandat

33

Tabelul 5.10

(1)

(2)
Durabilitatea este func|ie de aderen|a sistemului de protec|ie la suportul de o|el zincat.

Primul strat din alctuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific

Nr.
crt.
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(2)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1. policlorura
de vinil
1 80 policlorura de
vinil
2 160 X X
2. 1 80 3 240 X X X
3.
acrilic
1 80
acrilic
2 160 X X
4. 1 80 3 240 X X X
5.
epoxidic,
poliuretanic

1 60
epoxidic,
poliuretanic

2 120 X X
6. 1 80 2 160 X X X
7. 1 80 3 240 X X X
8. 1 80 3 320 X X X

34

Tabelul 5.11

Suport: suprafe|e metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu si aluminiu
Se recomand s se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore.
Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urmtor de vopsire.
Nr.
crt.
Astuparea porilor
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(3)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
epoxidic,
poliuretanic

1 NA
(2)
epoxidic,
poliuretanic

2 160 X X X
2. 1 NA
(2)
3 240 X X X
3. epoxidic 1 NA
(2)
epoxidic,
combina|ie de
epoxi
3 450 X X X
4.
epoxidic,
poliuretanic
1 NA
(2)
3 320 X X X

(1)
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie ntr-o
manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului.
(3)
Durabilitatea este func|ie de aderen|a sistemului de protec|ie la suportul de o|el metalizat.

35

5.3.5. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I


Sistemele de protec|ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I
sunt prezentate n tabelul 5.12 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).


aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate n tabelul 5.13(a se vedea SR
EN ISO 14713-1 si SR EN ISO 2063).


C5-I sunt prezentate n tabelele 5.14 si 5.15 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

36
Tabelul 5.12

(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40mpn la 80 m cu condi|ia ca grundul ales bogat n zinc s convin pentru aceast
grosime.

Nr.
crt.

Straturi primare (grund) Strat(uri) urmto(a)r(e) Sistemde protec|ie
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Tip de
grund
Numr de
straturi
Grosime
(1)
, m
Tip de liant
Numr de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
epoxidic, poliuretanic divers
(2)

1 pn la 2 120
acrilic, clorcauciuc,
policloruradevinil
(3)

3 pn la 4 280 X
2. 1 80 epoxidic,
poliuretanic
3 pn la 4 320 X X X
3. 1 150 2 300 X X
4.
silicat de etil
(4)

grund bogat
n zinc
1 60
(5)
epoxidic,
poliuretanic
3 pn la 4 240 X X
5. 1 60
(5)
3 pn la 5 320 X X X
6. 1 60
(5) acrilic, clorcauciuc,
policloruradevinil
(3)

4 pn la 5 320 X X X

37
Tabelul 5.13
Nr.
crt.
(acoperiri de zinc)

Standard de
referin|

Grosimea
minim a
acoperirii,
microni
Durata de
via|
(1)

min./max.,
ani
(1)

(vezi pct. 5.1.3)

1.

strat de zinc depus
o|el

SR EN ISO
1461

85

10/20 mare
2.
strat de zinc depus
SR EN 10346
20 2/5 mic
42 5/10 medie
3.

strat de zinc depus
SR EN 10240 55 7/13 mare
4.
SR EN 13811

15 2/4 mic
30 4/7 medie
45 6/11 medie
5.
strat de zinc depus
din o|el
SR EN ISO
2081
5 1/1 foarte mic
25 3/6 medie
6.
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
colmatat
(2)
:
- zinc
- aluminiu
- aliaj Al-Mg
- aliaj Zn-Al 15
SR EN ISO
2063

N.R.
(3)
200
200
150

-
-
-
18/36

-
foarte mare
foarte mare
foarte mare
7.
strat de zinc depus
mecanic
SR EN ISO
12683
8 1/2 foarte mic
25 3/6 medie

(1)
clasa de corozivitate C5-I (viteza de coroziune a zincului este cuprins ntre 4,2 microni/an
si 8,4 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 =20,238 ani (rotunjit la 20 ani)
si 85/8,4 =10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 +20)/2
=15 ani si este ncadrat n clasa mare (vezi pct. 5.1.3).
(2)
(3)
N.R.=nerecomandat

38
Tabelul 5.14
Nr.
crt.
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(2)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1. policlorura
de vinil
1 80 policlorura de
vinil
2 160 X
2. 1 80 3 240 X X
3.
acrilic
1 80
acrilic
2 160 X
4. 1 80 3 240 X
5.
epoxidic,
poliuretanic

1 60
epoxidic,
poliuretanic

2 120 X
6. 1 80 2 160 X X
7. 1 80 3 240 X X
8. 1 80 3 320 X X X
(1)
(2)

pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen| la suport si s fie compatibil cu

39

Tabelul 5.15

(1)
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie ntr-o
manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului.
(3)

Suport: suprafe|e metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu si aluminiu
Nr.
crt.
Astuparea porilor
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(3)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
epoxidic,
poliuretanic

1 NA
(2)
epoxidic,
poliuretanic

2 160 X
2. 1 NA
(2)
3 240 X X
3. epoxidic 1 NA
(2)
epoxidic,
combina|ie de
epoxi
3 450 X X X
4.
epoxidic,
poliuretanic
1 NA
(2)
3 320 X X

40

5.3.6. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

Sistemele de protec|ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M
sunt prevzute n tabelul 5.16 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt prezentate n tabelul 5.17 (a se vedea SR
EN ISO 14713-1 si SR EN ISO 2063).

C5-M sunt prezentate n tabelele 5.18 si 5.19 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

41
Tabelul 5.16

(1)
(2)
(3)
(4)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier.
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40mpn la 80mcu condi|ia ca grundul ales bogat n zinc s convin pentru aceast grosime.

Nr.
crt.
Straturi primare (grund) Strat(uri) urmto(a)r(e) Sistemde protec|ie
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Tip de
grund
Numr de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
epoxidic, poliuretanic divers
(2)

1 150
epoxidic,
poliuretanic
2 300 X X
2. 1 80 3 pn la 4 320 X X X
3. 1 400 - 2 400 X X

4. 1 250
epoxidic,
poliuretanic
2 500 X X X
5..
silicat de etil
(4)

grund bogat
n zinc
1 60
(5)
epoxidic,
poliuretanic
4 240 X X
6. 1 60
(5)
4 pn la 5 320 X X X
7. 1 60
(5)
combina|ie de epoxi 3 pn la 4 400 X X X
8. combina|ie de epoxi divers
(2)
1 100 combina|ie de epoxi 3 300 X X

42

Tabelul 5.17
Nr.
crt.
(acoperiri de zinc)

Standard de
referin|

Grosimea
minim a
acoperirii,
microni
Durata de
via|
(1)

min./max.,
ani
(1)

(vezi pct. 5.1.3)
1.

strat de zinc depus
o|el

SR EN ISO
1461

85

10/20 mare
2.
strat de zinc depus
SR EN 10346
20 2/5 mic
42 5/10 medie
3.

strat de zinc depus
SR EN 10240 55 7/13 mare
4.
SR EN 13811

15 2/4 mic
30 4/7 medie
45 6/11 medie
5.
strat de zinc depus
din o|el
SR EN ISO
2081
5 1/1 foarte mic
25 3/6 medie
6.
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
colmatat
(2)
:
- zinc
- aluminiu
- aliaj AlMg5
- aliaj ZnAl15
SR EN ISO
2063

150
200
250
(3)

150

18/36
-
-
18/36

-
foarte mare
foarte mare
foarte mare
7.
strat de zinc depus
mecanic
SR EN ISO
12683
8 1/2 foarte mic
25 3/6 medie

(1)
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei ntre durata de viat minim si maxim pna la prima
mentenan|, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni n clasa de
corozivitate C5-M (viteza de coroziune a zincului este cuprins ntre 4,2 microni/an si 8,4
microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 =20,238 ani (rotunjit la 20 ani) si
85/8,4 =10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 +20)/2 =
15 ani si este ncadrat n clasa mare(vezi pct. 5.1.3).
(2)
(3)
Utilizare pentru construc|ii offshore

43

Tabelul 5.18

(1)
(2)


Nr.
crt.
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(2)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1. policlorura
de vinil
1 80 policlorura de
vinil
2 160 X
2. 1 80 3 240 X X
3.
acrilic
1 80
acrilic
2 160 X
4. 1 80 3 240 X
5.
epoxidic,
poliuretanic

1 60
epoxidic,
poliuretanic

2 120 X
6. 1 80 2 160 X X
7. 1 80 3 240 X X
8. 1 80 3 320 X X X

44

Tabelul 5.19

(1)
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie ntr-o manier
semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului.
(3)

Suport: suprafe|e metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu si aluminiu)
Nr.
crt.
Astuparea porilor
Strat(uri)
urmto(a)r(e)
Sistem de protec|ie
(3)
(vezi pct. 5.1.2)
Liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)
,
m
Tip de liant
Numr
de
straturi
Grosime
(1)

total, m
mic medie mare
1.
epoxidic,
poliuretanic

1 NA
(2)
epoxidic,
poliuretanic

2 160 X X
2. 1 NA
(2)
3 240 X X X
3. epoxidic 1 NA
(2)
epoxidic,
combina|ie de
epoxi
3 450 X X X
4.
epoxidic,
poliuretanic
1 NA
(2)
3 320 X X X

45

6. EXECUTAREA LUCRRILOR DE PROTECIE ANTICOROZIV

6.1. Condiii generale

6.1.1. La executarea lucrrilor de protec|ie anticoroziv a construc|iilor din o|el se va asigurara
nivelul de calitate conform prevederilor din proiect/caiet de sarcini (a se vedea pct. 3.1.4).

6.1.2. Lucrrile de protec|ie anticoroziv a construc|iilor din o|el se vor executa de operatori
economici, cu personal calificat pentru aceast categorie de lucrri.

6.1.3. naintea nceperii lucrrilor de protec|ie anticoroziv, executantul va analiza
documenta|ia de execu|ie si solu|iile adoptate, pentru a stabili tehnologia de executare a lucrrilor si va
solicita proiectantului, dac este cazul, clarificarea eventualelor neconcordan|e fa| de situa|ia existent
la fa|a locului.

6.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru n baza unui proces verbal, prin care se confirm
ndeplinirea tuturor exigen|elor /condi|iilor prevzute n proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan|
va fi semnalat proiectantului pentru rezolvare, cu nstiin|area beneficiarului.

6.1.5. naintea nceperii lucrrilor de protec|ie anticoroziv se vor realiza suprafe|e etalon (de
referin|) cu sistemul de protec|ie adoptat, care constituie faz determinant, si vor fi avizate de
proiectant si beneficiar. Numrul si dimensiunile suprafe|elor etalon se vor stabili de ctre proiectant,
de la caz la caz, n func|ie si de complexitatea sistemului de protec|ie adoptat si forma elementelor de
construc|ie si avnd n vedere recomandrile prevzute n anexa A din SR EN ISO12944-7.

6.1.6 Recep|ia lucrrilor de protec|ie anticoroziv const n consemnarea conformit|ii
lucrrilor pe baza verificrior efectuate la terminarea lucrrilor si a rezolvrilor eventualelor
neconformit|i , prin procese verbale de recep|ie calitativ pe faze.

6.2. Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv

Executarea lucrrilor de protec|ie anticoroziv a construc|iilor din o|el cuprinde urmtoarele
faze principale:
a) pregtirea suprafe|ei (suportului) care constituie faz determinant;
b) pregtirea si aplicarea produselor de protec|ie.

6.2.1. Pregtirea suprafeei (suportului)

6.2.1.1. Suprafe|ele elementelor de construc|ie din o|el, noi sau aflate n exploatare, ce urmeaz
a fi pregtite, n vederea aplicrii sistemelor de protec|ie anticoroziv, pot fi:
a) suprafe|e neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de |under, rugin sau al|i compusi de
coroziune aderen|i la suprafa|a de o|el ; n func|ie de starea ini|ial de coroziune a suportului
de o|el, suprafe|ele se clasific n patru grade de coroziune conform SR EN ISO 8501-1;
b) suprafe|e protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic (conform SR EN ISO
1461, SR EN 10346, SR EN 10240); straturi de zinc, aluminiu si aliajele lor, depuse prin
metalizare (SR EN ISO 2063); strat de zinc depus electrochimic (SR EN ISO 2081); strat de
zinc depus prin difuzie (serardizare) (SR EN 13811); straturi de zinc depuse mecanic (SR
EN ISO 12683) ;

46
c) suprafe|e protejate cu un grund de protec|ie temporar (conform SR EN 10238);
d) suprafe|e protejate cu straturi de vopsea, avnd diferite tipuri de defecte (conform SR EN
ISO 4628 cu pr|ile sale).

6.2.1.2. Sistemul de protec|ie anticoroziv se va aplica numai dup executarea lucrrilor de
remediere a strii suprafe|ei elementelor de construc|ii din o|el, dac este cazul, care pot consta din:
a) prelucrarea sudurilor, prin polizare, slefuire etc., pentru asigurarea unor suprafe|e uniforme
si netede, pentru categoriile a, c si d de mai sus;
b) remedierea defectelor suprafe|ei (bavuri, |under, rugozitate local s.a.), dup caz, prin
polizare, slefuire, chituire etc., pentru toate categoriile de mai sus.

6.2.1.3. Pregtirea suprafe|ei elementelor de construc|ii din o|el, noi sau aflate n exploatare, are
ca scop, pe lng remedierile locale ale strii suprafe|ei, ndeprtarea oricror depuneri care determin
reducerea/pierderea aderen|ei straturilor de protec|ie aplicate ulterior: acumulri de praf, urme de ulei si
grsimi, |under, rugin, sruri si al|i compusi contaminan|i.
Pregtirea suprafe|ei se realizeaz prin urmtoarele procedee principale:
a) procedee de cur|are cu ap sau cu solven|i si cur|are chimic;
b) procedee de cur|are mecanic (cur|are cu jet abraziv, periere mecanizat, periere manual
etc.);
c) procedee de cur|are cu flacr.
naintea cur|rii mecanice este necesar degresarea suprafe|elor.
n anexa C din SR EN ISO 12944-4. sunt prezentate procedeele de pregtire a suprafe|ei, n
func|ie de tipul si natura substan|elor ce trebuie ndeprtate de pe suprafa|a de o|el, precum si modul de
realizare a pregtirii suprafe|ei.
Procedeele, detaliate n continuare, se aplic separat sau combinat, n func|ie de natura
acoperirilor existente si starea suprafe|ei.

6.2.1.4. Procedeele de cur|are cu ap sau cu solven|i si de cur|are chimic se refer la :
a) cur|area cu jet de ap sub presiune, pentru ndeprtarea depunerilor de praf, a substan|elor
solubile n ap, a ruginei si a acoperirilor pu|in aderente ; pentru ndeprtarea urmelor de
ulei, grsime s.a. Se foloseste ap curat sau solu|ie apoas de detergent, dup care urmeaz
o cltire cu jet de ap curat sub presiune si uscarea cu aer cald ;
b) cur|area cu aburi, pentru ndeprtarea uleiului si grsimii ; n cazul adugrii unui
detergent, urmeaz o cltire cu ap curat (cald sau rece) ;
c) cur|area cu emulsii, pentru ndeprtarea urmelor de ulei si grsime, opera|ie urmat de
cltirea cu ap curat (cald sau rece) ;
d) cur|area alcalin, pentru ndeprtarea urmelor de ulei si grsime, opera|ie urmat de
cltirea cu ap curat (cald sau rece) ;
e) cur|area cu solven|i organici corespunztori, pentru ndeprtarea urmelor de ulei si
grsime;
f) decaparea cu paste pe baz de solven|i sau paste alcaline, pentru ndeprtarea acoperirilor
de vopsea, urmat de o cur|are corespunztoare ; procedeul se aplic pentru cur|area
suprafe|elor mici ;
g) decaparea acid, prin imersia elementului ntr-o solu|ie acid corespunztoare, cu adaos de
inhibitor de coroziune, pentru ndeprtarea |underului si ruginii ; procedeul se recomand a
fi utilizat numai n ateliere, cu supraveghere strict.

6.2.1.5. Procedeele de cur|are mecanic se refer la :

47
a) cur|area manual, cu perii metalice, hrtie abraziv, dispozitive de rzuire etc. (SR EN
ISO 8504-3);
b) cur|area mecanizat, cu perii metalice montate pe unelte ac|ionate pneumatic sau electric,
polizoare, masini pneumatice de cur|at cu ace etc. (SR EN ISO 8504-3);
c) cur|area cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2): sablare uscat, sablare umed etc.;
d) cur|area cu jet de ap la presiune ridicat (70170 MPa) si foarte ridicat (peste 170
MPa)
e) n cazul procedeelor a-c, dup efectuarea cur|rii mecanice se realizeaz o desprfuire a
suprafe|ei prin suflare cu aer comprimat uscat si fr urme de ulei sau prin aspirare.

6.2.1.6. Procedeul de cur|are prin ardere cu flacr se utilizeaz pentru ndeprtarea |underului,
ruginii si acoperirilor. Opera|ia este urmat de cur|area mecanic si desprfuire.

6.2.1.7. n func|ie de situa|ia existent, sunt dou tipuri de pregtire a suprafe|ei :
a) pregtirea primar (total) a suprafe|ei, constnd din ndeprtarea |underului, ruginii,
contaminan|ilor si acoperirii protectoare existente, pn la o|el curat ;
b) pregtirea secundar (par|ial) a suprafe|ei, constnd din ndeprtarea ruginii,
contaminan|ilor si acoperirii protectoare pe zonele cu defecte si degradri, pstrnd intacte
pr|ile "sntoase" ale acoperirii protectoare.

6.2.1.8. n func|ie de tipul de pregtire a suprafe|ei, gradele de pregtire a suprafe|ei se clasific
n urmtoarele categorii :
a) pentru pregtirea primar (SR EN ISO 8501-1, SR EN ISO 8501-4 si SR EN ISO 12944-
4):
(i) grade de pregtire Sa 1, Sa 2, Sa 2 si Sa 3, pentru cur|area cu jet abraziv;
(ii) grade de pregtire St 2 si St 3, pentru cur|area manual sau mecanizat ;
(iii) gradul de pregtire Fl, pentru cur|area cu flacr;
(iv) grade de pregtire Wa 1, Wa 2 si WSa 2, pentru cur|area cu ap la presiune
ridicat ;
(v) gradul de pregtire Be, pentru cur|area prin decapare acid;
b) pentru pregtirea secundar (SR EN ISO 8501-2 si SR EN ISO 12944-4):
(i) grade de pregtire Psa 2, Psa 2,5 si Psa 3, pentru cur|area local cu jet abraziv ;
(ii) grade de pregtire PSt 2 si PSt 3, pentru cur|area local mecanizat sau manual;
(iii) gradul de pregtire PMa, pentru cur|area local mecanizat.

Gradele de pregtire a suprafe|ei, n func|ie de tipul de pregtire a suprafe|ei, precum si
procedeele de cur|are recomandate, caracteristicile principale ale suprafe|elor pregtite si domeniul de
aplicare sunt prezentate n SR EN ISO 12944-4 (anexele A, B si C).

6.2.1.9. Pregtirea suprafe|ei elementelor de construc|ii din o|el se va planifica astfel nct
aplicarea primului strat din alctuirea sistemului de protec|ie anticoroziv s se realizeze dup
maximum 3 ore de la terminarea acesteia.

6.2.2. Pregtirea produselor de protecie

Pregtirea produselor de protec|ie, la locul de aplicare, const n:
c) verificarea men|inerii calit|ii produselor, n principal ca urmare a depozitrii acestora;
d) condi|ionarea produselor de protec|ie, respectiv aducerea acestora n condi|iile de
temperatur impuse pentru aplicare;

48
e) selectarea si omogenizarea componen|ilor n ambalajele originale;
f) dozarea componen|ilor, n conformitate cu fisa tehnic a produsului de protec|ie si numai n
cantit|ile corelate cu timpul de lucrabilitate a acestuia;
g) pregtirea produsului ce urmeaz a fi aplicat, cu respectarea ordinii, timpului si modului de
amestecare a componen|ilor, conform instruc|iunilor de aplicare ale productorului.

6.2.3. Aplicarea produselor de protecie

6.2.3.1. Aplicarea straturilor de protec|ie pe suprafa|a elementelor de construc|ii din o|el noi se
va realiza, de regul, nainte de montarea acestora (la sol, de preferat n atelier). Se poate accepta ca
ultimul(ele) strat(uri) al(e) sistemului de protec|ie anticoroziv s se aplice dup montarea
elementelor.
Nuan|a culorii trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numrului de straturi
aplicat.

6.2.3.2. Aplicarea succesiv a straturilor din alctuirea sistemului de protec|ie anticoroziv se va
realiza conform prevederilor din documenta|ia de execu|ie si caietele de sarcini. Se vor respecta
indica|iile productorului produsului de protec|ie, referitoare la:
a) asigurarea condi|iilor de microclimat: temperatura mediului de aplicare, umiditatea relativ
a aerului, absen|a noxelor s.a.;
b) asigurarea condi|iilor impuse suprafe|ei suport: temperatur, umiditate, lipsa
contaminan|ilor s.a.;
c) procedeul de aplicare a produselor de protec|ie (mecanizat sau manual);
d) timpul de uscare/ntrire;
e) verificarea calit|ii stratului ntrit naintea aplicrii stratului urmtor;
f) respectarea condi|ionrilor de timp ntre aplicarea straturilor succesive, dac este cazul;
g) verificarea protec|iei aplicate si eventuale remedieri;
h) condi|iile de mediu pn la darea n exploatare a protec|iei aplicate.

6.2.3.3. Aplicarea produselor de protec|ie din alctuirea sistemelor de protec|ie anticoroziv se
efectueaz prin urmtoarele procedee principale :
a) aplicarea cu pensula;
b) aplicarea cu ruloul;
c) aplicarea prin pulverizare cu pistolul.

6.3.3.4. Aplicarea cu pensula se utilizeaz n general pentru protec|ia suprafe|elor mici, a
muchiilor, a capetelelor suruburilor si niturilor, a unghiurilor si a zonelor greu accesibile, precum si
pentru aplicarea unor grunduri anticorozive.

6.3.3.5. Aplicarea cu ruloul se utilizeaz pentru aplicarea unor produse de protec|ie pe suprafe|e
mari. Nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive.

6.3.3.6. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate si se realizeaz prin :
a) pulverizare cu aer de presiune joas (clasic);
b) pulverizare fr aer (airless);
c) pulverizare cu aer de presiune medie;
d) pulverizare electrostatic.
Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomand pentru protec|ia suprafe|elor mari,
permi|nd s se ob|in o acoperire de calitate superioar si ntr-un timp scurt, comparativ cu procedeele

49
manuale de aplicare. n general, nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive, exceptnd
grundurile cu zinc, care se aplic de preferin| prin pulverizare, pentru asigurarea unei bune dispersii a
pigmentului.
Dac nu se pot ob|ine grosimi corespunztoare ale acoperirii n zonele greu accesibile, la
muchii si col|uri, aceste zone se vor proteja n prealabil prin pensulare sau vor fi acoperite cu un strat
suplimentar.
Pentru ob|inerea unor acoperiri protectoare continue si uniforme se vor alege n mod corespunztor
vscozitatea produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distan|a fa| de suprafa|a de
protejat si unghiul de pulverizare.

6.3. Verificarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv

6.3.1. Generaliti

6.3.1.1. Dup realizarea sistemului de protec|ie anticoroziv pe suprafa|a etalon (faz
determinant), proiectantul va consemna n scris printr-un proces verbal acceptarea, dup verificare, a
suprafe|elor etalon executate, precum si, dac este cazul, observa|ii sau condi|ii suplimentare pentru
executarea lucrrii respective.
Lucrrile de pregtire si aplicare a produselor de protec|ie pot fi delimitate pe etape, care
cuprind fie aplicarea tuturor straturilor pe por|iuni delimitate ale suprafe|ei, fie aplicarea unor straturi
pe ntreaga suprafa|.

6.3.1.2. n cazul n care unitatea executant are sistem propriu de management al calit|ii, atunci
lucrrile de protec|ie anticoroziv vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execu|ie, plan de
control al calit|ii etc.).

6.3.1.3. Verificarea calit|ii lucrrilor de protec|ie anticoroziv se efectueaz naintea nceperii
aplicrii acoperirilor protectoare, n timpul si dup aplicarea acestora, n scopul constatrii ndeplinirii
condi|iilor privind:
a) gradul de pregtire a suprafe|ei suport;
b) calitatea produselor de protec|ie anticoroziv;
c) procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protec|ie anticoroziv;
d) calitatea sistemului de protec|ie anticoroziv realizat.

6.3.1.4. Pentru asigurarea calit|ii lucrrilor de protec|ie anticoroziv a construc|iilor din o|el se
impun urmtoarele verificri:
a) la recep|ia produselor de protec|ie anticoroziv;
b) privind pstrarea si depozitarea produselor de protec|ie;
c) privind asigurarea condi|iilor prealabile la punerea n oper;
d) naintea aplicrii acoperirilor protectoare;
e) n timpul aplicrii acoperirilor protectoare;
f) dup aplicarea acoperirilor protectoare.

6.3.2. Recepia produselor de protecie

6.3.2.1. Recep|ia produselor de protec|ie dup procurare const, n primul rnd, n verificarea
documentelor tehnice ale produselor de protec|ie.

50
6.3.2.2. Verificarea conformit|ii produselor de protec|ie cu documentele tehnice ale acestora,
trebuie s se realizeze pe santier.

6.3.2.3. Verificrile minimale, pe loturi de produse, sunt urmtoarele:
a) pentru produse lichide:
aspect (vizual);
culoare (vizual);
densitate (SR EN ISO 2811-1, 2, 3 si 4);
timp de curgere (SR EN ISO 2431);
interval maxim de utilizare dup amestecare (pot-life), pentru produse n doi sau
mai mul|i componen|i (SR EN ISO 9514);
timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;
b) pentru produse solide (pulverulente):
aspect (vizual);
culoare (vizual);
sorturi granulometrice (STAS 4606);
densitate aparent n stare uscat (STAS 4606);
umiditate (SR EN 1097-5).

6.3.3. Pstrarea i depozitarea produselor de protecie

6.3.3.1. Condi|iile de pstrare si depozitare a produselor de protec|ie sunt precizate n
documente tehnice ce nso|esc produsele de protec|ie.

6.3.3.2. Dac nu sunt precizate condi|ii speciale, trebuie respectate urmtoarele condi|ii de
depozitare :
a) - componen|ii n stare lichid se depoziteaz n ambalaje originale, n spa|ii
nchise, ventilate si la temperaturi cuprinse ntre +5
0
C si +30
0
C ;
b) - componen|ii n stare solid (pulverulent) se depoziteaz n ambalajele originale, n
spa|ii nchise si uscate (umiditatea relativ a aerului maximum 70%).

6.3.4. Asigurarea condiiilor prealabile pentru punerea n oper

6.3.4.1. Asigurarea condi|iilor prealabile pentru punerea n oper a protec|iilor anticorozive
aplicate pe suprafa|a construc|iilor din o|el, se efectueaz de ctre executant, n conformitate cu
prevederile documenta|iei de execu|ie, respectndu-se urmtoarele condi|ii:
a) asigurarea utilajelor, sculelor si dispozitivelor necesare, a spa|iilor de acces sau
necesare pentru protec|ia muncii;
b) asigurarea condi|iilor de microclimat necesare pregtirii produselor; dac n
documentele tehnice ale productorului nu se fac precizri, condi|iile trebuie s fie
urmtoarele: temperatura cuprins ntre +5
0
C si + 30
0
C, umiditatea relativ a aerului
maximum 70%;
c) condi|ionarea produselor, nainte de preparare si aplicare; produsele trebuie aduse din
spa|iile de depozitare si men|inute la temperaturi cuprinse ntre +15
0
C si +25
0
C dac n
documentele tehnice ale productorului nu se fac alte precizri;

51
d) asigurarea calit|ii suprafe|ei suport din o|el, care trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condi|ii: temperatura, min. +3
0
C peste punctul de rou, max. +40
0
C; lips
umiditate, praf sau alte impurit|i;
e) cunoasterea, pentru respectarea strict, a urmtoarelor cerin|e la aplicarea straturilor
de protec|ie:
i) - compozi|iile si dozajele;
ii) intervalul maxim de utilizare dup amestecare (pot-life);
iii) - modul de aplicare:
iv) - timpul si condi|iile de pstrare pe perioada de reticulare.

6.3.4.2. Executantul va efectua, la realizarea suprafe|ei etalon, urmtoarele verificri:
a) verificarea calit|ii produselor de protec|ie anticoroziv, n ceea ce priveste: aspectul
produselor (pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare dup amestecare
(pot-life) si timpul de uscare (n func|ie de temperatura mediului ambiant) s.a.;
b) stabilirea por|ionrii amestecului din doi sau mai mul|i componen|i, la produsele cu
ntrire exoterm, pe baz de ncercri preliminare efectuate la fa|a locului;
c) verificarea consumurilor specifice si a grosimilor efective ale straturilor de protec|ie
aplicate;
d) verificarea, prin ncercri, a aderen|ei la suprafa|a suport;
e) verificarea gradului de ntrire a produselor de protec|ie puse n oper.

6.3.5. Verificri naintea aplicrii acoperirilor protectoare

6.3.5.1. Verificarea calit|ii produselor de protec|ie conform pct. 6.3.2.2 si 6.3.2.3. se face pe
fiecare produs n parte si nainte de a fi puse n oper.

6.3.5.2. Verificarea calit|ii pregtirii suprafe|ei construc|iilor din o|el se face la fiecare etap de
lucru att n ceea ce priveste aspectul, ct si modul de execu|ie.

6.3.5.3. Dup terminarea lucrrilor de pregtire a suprafe|ei se va efectua verificarea calit|ii
pregtirii suprafe|ei nainte de aplicarea acoperirilor protectoare.Verificarea se va efectua pe cel pu|in
5% din suprafa|a total a lucrrilor efectuate; mrimea suprafe|ei verificate se stabileste prin
proiect/caiet de sarcini, n func|ie de dimensiunile suprafe|ei de protejat (inclusiv n zonele greu
accesibile), astfel nct aspectul acesteia s poat fi examinat corespunztor.
Dac se constat c aspectul suprafe|ei verificate nu este corespunztor gradului de pregtire prevzut
n documenta|ia de execu|ie (caietul de sarcini), se verific ntreaga suprafa| pregtit. Lucrrile
constatate ca fiind necorespunztoare se refac.
Constatrile privind verificrile efectuate se consemneaz n procese verbale de recep|ie pentru lucrri
ascunse.

6.3.6. Verificri n timpul aplicrii acoperirilor protectoare

6.3.6.1. Verificarea condi|iilor de mediu n care se execut lucrrile de protec|ie anticoroziv se
efectueaz permanent, cu instrumente de msurare adecvate (termometru, higrometru s.a.).

6.3.6.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protec|ie anticoroziv si de aplicare
succesiv a straturilor de protec|ie se efectueaz permanent, urmrindu-se respectarea strict a
prevederilor din documenta|ia de execu|ie (caietul de sarcini) si din documentele tehnice ale produselor
de protec|ie .

52

6.3.6.3. Verificarea aspectului ntregii suprafe|e, nainte de aplicarea fiecrui strat de protec|ie,
se efectueaz permanent, vizual, urmrindu-se :
a) aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protec|ie anticoroziv s se fac
numai pe suprafe|e curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impurit|i;
b) fiecare strat de protec|ie s fie continuu, uniform, lipsit de bsici, ncre|ituri, fisuri,
exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628 cu pr|ile sale);
c) fiecare strat de protec|ie s aib o culoare uniform pe toat suprafa|a protejat.
Se va verifica grosimea stratului de protec|ie umed.
Dac un strat de protec|ie nu este continuu si uniform sau are o culoare neuniform, va fi
acoperit cu nc un strat din acelasi produs, care nu se ia n considerare la numrul total de straturi.
Dac un strat de protec|ie prezint zone cu defecte de tipul celor men|ionate la pct. 6.3.6.3.b, se
ndeprteaz zonele cu defecte si se aplic din nou stratul, cu acelasi produs.

6.3.7. Verificri dup aplicarea acoperirilor protectoare

6.3.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protec|ie anticoroziv se face vizual, pe
ntreaga suprafa|. Sistemul de protec|ie se consider corespunztor dac acoperirea este continu,
uniform, lipsit de bsici, ncre|ituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.

6.3.7.2. Verificrile privind grosimea, aderen|a si numrul de straturi ale sistemului de protec|ie
anticoroziv se vor efectua prin sondaj. Numrul si locul efecturii acestor verificri se vor stabili prin
documenta|ia de execu|ie (caietul de sarcini).

6.3.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protec|ie anticoroziv se efectueaz
prin metodele prevzute n SR EN ISO 2808. n cazul utilizrii metodei distructive de determinare a
grosimii, zonele respective se refac, dup verificare, aplicnd integral sistemul de protec|ie prevzut.

6.3.7.4. Verificarea aderen|ei sistemului de protec|ie anticoroziv se efectueaz prin metoda
grilei (SR EN ISO 2409) si prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). Dup verificare, zonele
acoperirilor distruse se refac.

6.3.7.5. Verificarea aplicrii numrului de straturi ale sistemului de protec|ie anticoroziv se
efectueaz prin ndeprtarea succesiv a straturilor componente ale sistemului de protec|ie si
examinarea cu ochiul liber. Dup verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

6.3.7.6. Dac aspectul, grosimea total sau aderen|a sistemului de protec|ie anticoroziv nu sunt
corespunztoare documenta|iei de execu|ie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra
msurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea par|ial/total a sistemului de protec|ie sau alte
msuri).
6.3.7.7. Rezultatele tuturor verificrilor efectuate se vor consemna n procesele verbale de
recep|ie a lucrrilor de protec|ie anticoroziv.

53
7. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII

7.1. Pe durata executrii lucrrilor de protec|ie anticoroziv se vor respecta cu stricte|e msurile
de protec|ia si igiena muncii cuprinse, n mod obligatoriu, n documenta|ia de execu|ie ntocmit de
proiectant.

7.2. Msurile privind protec|ia si igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protec|ie anticoroziv, precum si pe prevederile legisla|iei aplicabile n
domeniu, n vigoare:
a) Hotrrea de Guvern nr.300/2006 privind cerin|ele minime de securitate si sntate
pentru santierele temporare sau mobile;
b) Legea nr.319/2006 a securit|ii si snt|ii n munc
c) Hotrrea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securit|ii si snt|ii n munc nr. 319/2006, cu
modificrile si completrile ulterioare;
d) Ordinul ministrului muncii si solidarit|ii sociale si al ministrului sant|ii si
familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protec|ia
muncii, cu modificrile ulterioare.

7.3. n afara prevederilor men|ionate la pct. 7.2 se fac urmtoarele precizri:
a) muncitorii care execut lucrrile de protec|ie anticoroziv, precum si persoanele care
supravegheaz lucrul, trebuie s poarte costume speciale, ochelari de protec|ie si mnusi speciale de
protec|ie;
b) la ntreruperea lucrului, muncitorii trebuie s-si cure|e minile cu solven|i adecva|i
dup care se spal cu ap cu detergent sau spun si se ung cu o crem emoliant; aceste opera|iuni se
desfsoar n afara ariei de lucru;
c) pstrarea alimentelor si consumul lor la locul de munc sunt strict interzise;
a) n spa|iile de lucru, pe toat durata executrii lucrrilor de protec|ie anticoroziv, sunt
interzise fumatul sau aprinderea vreunui foc;
b) instala|iile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie s fie corespunztoare
cerin|elor pentru utilizarea n atmosfer poten|ial exploziv;
c) se interzice folosirea, pentru stergerea suprafe|elor, a materialelor din fibre sintetice
sau ln, care pot produce scntei datorit ncrcrilor electrostatice prin frecare;
d) muncitorii trebuie s fie instrui|i si asigura|i, n special pentru lucrul la nl|ime
(coarde, centuri de blocare etc.), conform reglementrilor tehnice n vigoare.

7.4. Fa| de prevederile men|ionate la pct. 7.2 si 7.3, responsabilul cu protec|ia muncii si
responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare privind protec|ia si igiena muncii.

8. MSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR

8.1. Pe durata executrii lucrrilor de protec|ie anticoroziv se vor respecta cu stricte|e msurile
de prevenire si stingere a incendiilor cuprinse, n mod obligatoriu, n documenta|ia de execu|ie
ntocmit de proiectant.

8.2. Msurile privind prevenirea si stingerea incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protec|ie anticoroziv, precum si pe prevederile legisla|iei aplicabile n
domeniu, n vigoare:

54
a) Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
b) Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare
mpotriva incendiilor.

8.3. Fa| de prevederile men|ionate la pct. 8.2, responsabilul PSI si responsabilul de lucrare vor
lua msuri specifice, suplimentare de prevenire si stingere a incendiilor.

55
ANEXA 1
REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE

Not:
1. Referinele datate au fost luate n considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice.
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form n vigoare a referinelor
legislative i tehnice.

A1. Legislaie:

Nr.
crt
Acte legislative Publicaia
1. Hotrrea Guvernului nr. 735/2006 privind
limitarea emisiilor de compusi organici
volatili datorate utilizrii solven|ilor organici
n anumite vopsele, lacuri si n produsele de
refinisare a suprafe|elor vehiculelor, cu
modificrile si completrile ulterioare.
Monitorul Oficial al Romniei,Partea I,
nr.521/16.06.2006
2. Ordinul ministrului transporturilor,
construc|iilor si turismului si al ministrului de
stat, ministrului administra|iei si internelor
nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind clasificarea si
ncadrarea produselor pentru construc|ii pe
baza performan|elor de comportare la foc, cu
modificrile si completrile ulterioare
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 90
din 27.01.2005

3. Hotrrea de Guvern nr.300/2006 privind
cerin|ele minime de securitate si sntate
pentru santierele temporare sau mobile.
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
252 din 21.03.2006
4. Legea nr. 319/2006
a securit|ii si snt|ii n munc
646 din 26.07.2006
5. Hotrrea Guvernului nr. 1425/2006 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securit|ii si snt|ii n
munc nr. 319/2006, cu modificrile si
completrile ulterioare
882 din 30.10.2006
6 Ordinul ministrului muncii si solidarit|ii
sociale si al ministrului sant|ii si familiei nr.
508/933 din 2002, privind aprobarea
Normelor generale de protec|ia muncii, cu
modificrile ulterioare
880 din 06.12.2002
7. Legea nr. 307/2006 privind aprarea
mpotriva incendiilor cu modificrile
ulterioare
633 din 21.07.2006
8. Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea
Normelor generale de aprare mpotriva
incendiilor
216 din 29.03.2007

56
A2. Standarde:

1. SR EN ISO 12944-1:2002 Vopsele si lacuri. Protec|ia prin sisteme de vopsire
a structurilor de o|el mpotriva coroziunii. Partea
1: Introducere general
2. SR EN ISO 12944-2: 2002 Vopsele si lacuri. Protec|ia prin sisteme de vopsire
2: Clasificare a mediului
3. SR EN ISO 12944-3 : 2002 Vopsele si lacuri. Protec|ia prin sisteme de vopsire
3: Proiectare si dispozi|ii constructive
4. SR EN ISO 12944-4 : 2002

Vopsele si lacuri. Protec|ia prin sisteme de vopsire
4: Tipuri de suprafe|e si de pregtire a suprafe|elor
5: Sisteme de vopsire
7: Execurarea si supravegherea lucrrilor de
vopsire
7. SR EN ISO 9223:2012 Coroziunea metalelor si aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Clasificare, determinare si estimare
atmosferelor . Determinarea vitezei de coroziune
pe epruvete de referin| pentru evaluarea
corozivit|ii
atmosferelor. Msurarea parametrilor de mediu
care afecteaz corozivitatea atmosferelor
10. SR EN ISO 9224: 2012 Coroziunea metalelor si aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Valori de referin| pentru clasele de
corozivitate
11. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor

12. SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor

13. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor

14. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anex
na|ional
15. SR EN 1990:2004//A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa
A2: Aplica|ie pentru poduri. Anex na|ional.
16. SR EN ISO 8501-3 :2007 Pregtirea suporturilor de o|el naintea aplicrii
vopselelor si produselor similare. Evaluarea
vizual a cur|eniei suprafe|ei. Partea 3: Grade de
pregtire a sudurilor, marginilor si altor suprafe|e
cu imperfec|iuni

57
17. SR EN ISO 8501-1:2007

Pregtirea suporturilor de o|el naintea aplicrii
vizual a gradului de cur|are a unei suprafe|e.
Partea 1: Grade de ruginire si grade de pregtire a
suporturilor de o|el neacoperite si a suporturilor de
o|el dup ndeprtarea acoperirilor anterioare
18. SR EN ISO 8501-2:2002

vizual a cur|eniei suprafe|ei. Partea 2: Grade de
pregtire a suporturilor de o|el acoperite anterior,
dup ndeprtarea local a acoperirilor
19. SR EN ISO 8501-4:2007

vizual a cur|eniei suprafe|ei. Partea 4: Condi|iile
ini|iale ale suprafe|ei, grade de pregtire si grade
de ndeprtare a ruginii dup decaparea cu ap la
presiune ridicat
20. SR EN ISO 8503-1:2012 Pregtirea suporturilor de o|el naintea aplicrii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile
rugozit|ii suprafe|elor de o|el decapate. Partea 1:
Precizri si defini|ii referitoare la plcile de
comparare ISO pentru profilul suprafe|ei n
vederea evalurii suprafe|elor decapate abraziv
Metod pentru clasificare a profilului unei
suprafe|e de o|el decapate abraziv. Procedeul prin
comparare
Metod de etalonare a plcilor de comparare ISO
pentru profilul suprafe|ei si de determinare a
profilului suprafe|ei. Procedeul cu microscop
Metod de etalonare a plcilor de comparare ISO
pentru profilul suprafe|ei si de determinare a
profilului suprafe|ei. Procedeul cu palpator
vopselelor si produselor similare. ncercri de
evaluare a gradului de cur|are a suprafe|ei. Partea
2: Determinrii de laborator a clorurilor de pe
suprafe|ele cur|ate


58
evaluare a cur|eniei suprafe|ei. Partea 3:
Evaluarea prafului pe suprafe|e de o|el pregtite
pentru vopsire (metoda cu band sensibil la
apsare)
evaluare a cur|eniei suprafe|ei. Partea 4: Linii
directoare pentru estimarea probabilit|ii de
condensare nainte de aplicarea vopselelor
vopselelor si produselor similare. ncercri pentru
aprecierea gradului de cur|are a unei suprafe|e.
Partea 5: Determinarea clorurilor pe suprafe|ele
cur|ate (metoda cu tub detector de ioni)
evaluare a gradului de cur|are a unei suprafe|e.
Partea 6: Extrac|ia contamina|ilor solubili n
vederea analizei. Metoda Bresle
Partea 8: Metoda de teren pentru determinarea
refractometric a umidit|ii
evaluare a cur|eniei suprafe|ei. Partea 9: Metoda
n situ pentru determinarea srurilor solubile n
ap prin conductometrie
turbidimetric a sulfa|ilor solubili n ap
prin titrare a ionilor ferosi solubili n ap
33. SR EN ISO 2409:2007 Vopsele si lacuri. ncercare la caroiaj

34. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. ncercare la trac|iune
35. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele si lacuri. ncercri de deformare rapid
(rezisten|a la soc). Partea 1: ncercarea prin
cderea unei mase cu penetrator cu suprafa| mare
36 SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele si lacuri. ncercri de deformare rapid
(rezisten|a la soc). Partea 2: ncercarea prin

59
cderea unei mase cu penetrator cu suprafa| mic

37. SR EN ISO 1518 -1:2011 Vopsele si lacuri. Determinarea rezisten|ei la
zgriere. Partea 1: Metod de ncercare constant.

38 SR EN ISO 6860:2006 Vopsele si lacuri. ncercarea la ndoire (mandrin
conic)

39 SR EN ISO 1519:2011 Vopsele si lacuri. ncercare la ndoire (pe dorn
cilindric)

40 SR EN ISO 1522:2007 Vopsele si lacuri. ncercarea de amortizare a
pendulului

41 SR EN ISO 9227:2012 ncercri la coroziune n atmosfere artificiale.
ncercri n cea| salin

42 SR ISO 11503:1997 Vopsele si lacuri. Determinarea rezisten|ei la
umiditate (condensare repetat)

43 SR EN ISO 6270-1:2002 Vopsele si lacuri. Determinarea rezisten|ei la
umiditate. Partea 1: Condensarea continu

44 SR EN ISO 6270-2:2006 Vopsele si lacuri. Determinarea rezisten|ei la
umiditate. Partea 2: Procedur pentru expunerea
epruvetelor n atmosfer de ap de condens

45 SR EN 60068-2-5:2011 ncercri de mediu. Partea 2-5: ncercri -
ncercarea Sa: Radia|ie solar simulat la nivelul
solului si ghid pentru ncercri al radia|iilor solare

46 SR EN 60068-2-14:2010 ncercri de mediu. Partea 2-14: ncercri.
ncercarea N: Varia|ii de temperatur

47 SR EN 60068-2-78: 2004 ncercri de mediu. Partea 2-78: ncercri -
ncercarea Cab: Cldura umed, continu

48 SR EN ISO 2812-1: 2007 Vopsele si lacuri. Determinarea rezisten|ei la
lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune n
lichide, altele dect apa

49 SR EN ISO 2812-2: 2007 Vopsele si lacuri. Determinarea rezisten|ei la
lichide. Partea 2: Metoda prin imersiune n ap

50 SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor si elementelor de
construc|ie. Partea 1: Clasificare folosind
rezultatele ncercrilor de reac|ie la foc

60
51 SR EN ISO 14713-1: 2010 Acoperiri de zinc. Ghid si recomandri pentru
protec|ia mpotriva coroziunii fontei si o|elului n
construc|ii. Partea 1: Principii generale de
proiectare si rezisten| la coroziune
52 SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termic. Acoperiri metalice si alte
acoperiri anorganice. Zinc, aluminiu si aliajele lor
53 SR EN ISO 1461:2009 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din
font si o|el. Specifica|ii si metode de ncercare
54 SR EN 10346:2009 Produse plate de o|el acoperite continuu prin
imersie la cald. Condi|ii tehnice de livrare
55 SR EN 10240: 2000 Acoperiri de protec|ie interioare si/sau exterioare
pentru |evi de o|el. Condi|ii tehnice pentru
acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe
instala|ii automate
56 SR EN 13811: 2003 Serardizare. Acoperiri prin difuzie de zinc pe
produse feroase. Specifica|ie
57 SR EN ISO 2081: 2009 Acoperiri metalice si alte acoperiri anorganice.
Acoperiri electrochimice de zinc pe font sau o|el,
cu tratament suplimentar
58 SR EN ISO 12683:2005 Acoperiri mecanice de zinc. Specifica|ii si metode
de verificare
59 SR EN ISO 3231:2002 Vopsele si lacuri. Determinarea rezisten|ei la
atmosfer umed care con|ine dioxid de sulf
60 SR EN 10238:2009 Produse de o|el pentru construc|ii sablate si
grunduite prin procedee automate
61. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele si lacuri. Evaluarea degradrii
suprafe|elor acoperite. Aprecierea numrului si
dimensiunii defectelor si a intensit|ii
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 1:
Introducere general si sistemul de notare
Evaluarea gradului de bsicare
Aprecierea gradului de ruginire
Aprecierea gradului de fisurare

61
Aprecierea gradului de exfoliere
suprafe|elor vopsite. Aprecierea numrului si
schimbrilor uniforme de aspect. Partea 6:
Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii
adezive
Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o
bucat de velur
68. SR EN ISO 4628-8:2013 Lacuri si vopsele. Evaluarea degradrii
Evaluarea gradului de exfoliere si a coroziunii n
jurul unei zgrieturi sau alte defecte artificiale
Aprecierea gradului de coroziune filiform
70. SR EN ISO 2811-1: 2011 Vopsele si lacuri. Determinarea densit|ii. Partea
1: Metoda cu picnometru.
2: Metoda cu corp imersat
3: Metoda cu oscilator
4: Metoda cu cilindru sub presiune
74. SR EN ISO 2431: 2012 Vopsele si lacuri. Determinarea timpului de
curgere prin utilizarea cupelor de curgere

75. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri si vopsele. Determinarea duratei de via| a
sistemelor de acoperire multicomponente.
Pregtirea si condi|ionarea esantioanelor si linii
directoare pentru ncercare
76. SR EN ISO 9117-1:2009 Lacuri si vopsele. ncercri de uscare. Partea 1:
Determinarea uscrii n adncime si a timpului de
uscare n adncime

77. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
cu lian|i minerali. Metode de ncercare

62
78. SR EN 1097-5:2008 ncercri pentru determinarea caracteristicilor
mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 5:
Determinarea con|inutului de ap prin uscare n
etuv ventilat
79 SR EN ISO 2808: 2007 Vopsele si lacuri. Determinarea grosimii peliculei

80 SR EN ISO 8504 2: 2002 Pregtirea suporturilor de o|el naintea aplicrii
vopselelor si produselor similare. Metode de
pregtire a suprafe|ei. Partea 2: Decapare cu jet
abraziv
81. SR EN ISO 8504 3: 2002 Pregtirea suporturilor de o|el naintea aplicrii
vopselelor si produselor similare. Metode de
pregtire a suprafe|ei. Partea 3: Cur|are manual
si mecanic

63
ANEXA 2

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTECIA MPOTRIVA COROZIUNII
CARE TREBUIE S FIE CUPRINSE N PROIECT

A2.1. Prevederi n proiect necesare pentru a defini condi|iile specifice pentru executarea
lucrrilor sunt, cel pu|in urmtoarele, dup caz:
a) condi|ii pentru a |ine cont de sistemul particular de protec|ie anticoroziv care trebuie
aplicat;
b) gradul de pregtire a suprafe|ei, mpreun cu clasa de corozivitate a mediului;
c) proceduri pentru a se asigura c suprafa|a neacoperit a o|elurilor rezistente la coroziunea
atmosferic este acceptabil, vizual, dup ncercri de coroziune artificial;
d) condi|ii pentru protec|ia suprafe|ei la contactul o|elurilor care nu sunt rezistente, cu cele
rezistente la coroziunea atmosferic;
e) sistemul de protec|ie interioar, dac spa|iile nchise trebuie etansate prin sudare, sau sunt
prevzute cu o protec|ie anticoroziv interioar;
f) metoda care trebuie utilizat pentru etansarea interfe|ei, dac elementele de mbinare
mecanic ptrund peretele spa|iilor nchise etansate;
g) metoda si extinderea repara|iilor dup tiere sau sudare;
h) metoda, nivelul si extinderea cur|rii o|elurilor inoxidabile;
i) specifica|ie de performan| pentru protec|ia mpotriva coroziunii;
j) extinderea suprafe|elor afectate, la suruburi pretensionate la mbinri care nu sunt
rezistente la lunecare;
k) cerin|e pentru procedura de calificare a procedeelor de imersie/pulverizare, dac este
specificat zincarea termic si electrochimic sau metalizarea elementelor din o|el
formate la rece, dup fabricare;
l) cerin|e pentru control, verificare sau calificare a pregtirii suprafe|ei care trebuie efectuat
nainte de vopsirea ulterioar, pentru elementele din o|el protejate prin zincare termic,
electrochimic sau metalizare;
m) suprafe|e de referin| pentru sistemele de protec|ie anticoroziv a elementelor din o|el n
medii cu clasele de corozivitate C3 la C5.

A2.2. Prevederi n proiect pentru condi|ii op|ionale, n func|ie de clasa de corozivitate
preconizat pentru exploatarea construc|iilor din o|el:
a) dac sunt cerin|e de protec|ie anticoroziv;
b) dac sunt cerin|e de tratare a suprafe|ei pentru o|eluri inoxidabile;
c) dac spa|iile nchise trebuie etansate dup zincarea termic sau metalizare si dac da, cum
se realizeaz;
d) dac imperfec|iunile sudurii permise de specifica|ia de sudare necesit etansare si cum se
realizeaz aceasta;
e) dac sudurile pentru etansare necesit verificare ulterioar, dup verificarea vizual;
f) dac suprafe|ele n contact si suprafe|ele de sub saibe, la suruburi, pot s nu fie protejate;
g) dac mbinrile cu suruburi, inclusiv zona perimetral din jurul unor asemenea mbinri,
poate s nu fie protejat cu sistemul complet de protec|ie anticoroziv specificat pentru
restul construc|iei din o|el;
h) dac sunt cerin|e de reparare sau protec|ie anticoroziv suplimentar pentru marginile
tiate si suprafe|ele adiacente;

64
i) alte cerin|e dect cele din SR EN ISO 8501 si SR EN ISO 1461 pentru pregtirea
suprafe|ei o|elurilor carbon;
j) dac partea de jos, nglobat, a suruburilor de funda|ie trebuie lsat neprotejat;
k) dac elementele protejate cu acoperiri de zinc depuse termic si electrochimic sau cu
acoperiri de zinc si aluminiu depuse prin metalizare nu sunt supuse verificrii dup
zincare/metalizare;
l) dac suprafe|ele de referin| nu sunt specificate pentru sistemele de protec|ie a
anticoroziv elementelor din o|el n clasele de corozivitate C3 la C5.

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

GP_111_Faza3-Protectie_La_Coroziune

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP_111_Faza3-Protectie_La_Coroziune

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

1

MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I ADMINISTRAIEI PUBLICE

Mai multe de la emil_tase949

Titluri conexe

Evaluare

Partajare