Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE DIN SIBIU

Analiza financiara: TVA influenta taxei pe valoare adaugata in economia unei firme/ a unei tari
PROFESOR NDRUMATOR: STUDENI: Gabora Corina Adriana Grupa: 442/1 IE

-SIBIU, 2012-

Cuprins
1. Cum a aprut noiunea de T.V.A? 2. Cine pltete comerciantul? TVA-ul: consumatorul sau

3. De ce modificari in domeniul TVA? 4. Msuri luate n privina TVA-ului ncepnd cu 1 iulie 2010

5. Studiu comparativ asupra TVA in Franta si Romania 6. Studiu de caz privind aplicarea TVA aului

Cum a aprut noiunea de T.V.A?


La baza aparitiei taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor. Trecerea la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, caracteristica impozitului pe circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel sa se calculeze impozitul aferent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior. Taxa pe valoarea adaugata a aparut, spuneam, in Franta, in 1954, in sfera sa de actiune fiind incluse serviciile si comertul cu ridicata. Ulterior, sfera sa de aplicare a fost extinsa si asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul, generalizarea taxei pe valoarea adaugata avand loc tot in Franta, in ianuarie 1968. Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata, iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit impozit general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota prelevata din TVAul colectat de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizate de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final. In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu TVA-ul constituie o conditie pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri privind impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numarul cotelor de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor si s-a instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse si articole considerate de lux. Cu toate acestea, se impunea reducerea numarului cotelor impozitului pe circulatia marfurilor la una sau doua, precum si includerea in sfera de impozitare a acestuia a majoritatii bunurilor

si serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulatia marfurilor nu era impozitat comertul cu amanuntul. Inainte de implementarea taxei pe valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda campul de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii, cum ar fi, de exemplu, produsele agricole, activitatea postala si de telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri, etc. Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost amanata pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor elaborand norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operatiunile impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora. Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit. Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si a serviciilor receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar. Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge. Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare, taxa perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final. Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.Cuantumul taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin care produsul circula da la aparitia sa pana in momentul

trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic, corespunzator cu valoarea care i se adauga in fiecare faza a circuitului. Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatori interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea declaratiei vamale de import). Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. Conceperea si functionalitatea T.V.A. a avut in vedere si limitarea evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic. Astfel, agentii economici care cumpara produse sau bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculat corect partea de taxa care ii revenea. Taxa pe valoarea adaugata colectata este taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii. Taxa pe valoarea adaugata deductibila este taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor de bunuri sau receptionarii de servicii. Taxa pe valoarea adaugata de dedus este taxa pe valoarea adaugata deductibila, care poate fi dedusa din taxa pe valoarea adaugata colectata, ca urmare a aplicarii proratei de deducere la taxa pe valoarea adaugata deductibila. Taxa pe valoarea adaugata de plata reprezinta diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata de dedus (sau deductibila daca prorata este 100%). Daca aceasta diferenta este negativa, vorbim despre taxa pe valoarea adaugata de recuperat.

1. Cine pltete TVA-ul: consumatorul sau comerciantul?


Dincolo de panica declansata in mediul de afaceri si in randul populatiei de cresterea TVA, ea va fi un test important pentru economia de piata din Romania. Din start, ar trebui eliminate cateva mituri nou create pe acest subiect. In primul rand, majorarea TVA cu 5%, chiar aplicata integral la pretul de raft, nu inseamna ca acesta va creste

cu 5%. Noul TVA, de 24 %, va fi aplicat la pretul brut, adica cel rezultat dupa ce din pretul actual am scazut 19%, adica actualul TVA. Mai trebuie spus ca in cazul alimentelor cel mai mult nu se va simti majorarea TVA, ci fluctuatia cursului de schimb, caci peste jumatate din ceea ce mananca romanii este importat sau facut din materie prima importata. Chiar luand in calcul toate aceste aspecte, e inca greu de anticipat cu cat se vor scumpi produsele din Romania, oricat incearca acum televiziunile de stiri sa avanseze tot felul de cifre, prin comparatie cu perioada anilor '90, in care Romania a trecut prin puseuri inflationiste si prin fluctuatii ale cursului de schimb. Diferenta uriasa fata de atunci este ca sectorul privat a crescut cu foarte mult, iar concurenta a inceput sa faca legea pe piata, dupa cum este si normal. Vom vedea insa abia acum daca regulile pietei au ajuns suficient de puternice pentru a infrange panica si lacomia unor comercianti. Sa nu uitam ca pana acum in Romania orice majorare a accizei la benzina atragea scumpiri mai abitir decat daca am fi baut combustibil in loc de apa. Cu alte cuvinte, in toate tarile UE unde a fost majorata TVA, inclusiv in Ungaria, scumpirile au fost partial inghitite in marja de profit a comerciantilor, care au preferat sa-si conserve volumul vanzarilor. Caci daca acesta scade spectaculos, scumpirea produsului nu compenseaza pierderile comerciantului obligat sa-si restranga progresiv afacerea pana la faliment. Cu alte cuvinte, alegerea fiecarui om de afaceri va fi: imi asum o pierdere, dar vand cam la fel si pastrez afacerea vie si un profit decent sau nu accept sa absorb niciun ban din majorarea TVA, dar risc sa vand tot mai putin si sa pierd tot mai mult, cu atat mai mult cu cat vecinul care vinde acelasi produs ca mine ar putea opta pentru prima formula si mi-ar putea inghiti o parte dintre clienti. E drept, nimeni nu face acte de caritate, nimeni nu face munca populara si, pana la urma, esenta capitalismului este profitul. Dilema este mai mult sau mai putin acuta in functie de produsul in discutie. Firmele care vand produse de maxima necesitate isi pot permite mai usor scumpiri. Mancarea de baza: painea, laptele, ouale se vor vinde oricum, caci oamenii nu au ce face, in schimb produsele de folosinta indelungata sau cele de lux sunt dispensabile si in privinta lor orice scumpire poate fi demolatoare pentru volumul vanzarilor. E drept, pana acum aceste produse aduceau si cele mai mari profituri.

Si un test este si pentru consumatori. Daca oamenii vor cumpara ca pana acum, in orice conditii, si nu vor pune presiune pe comercianti, refuzand preturi aberante, nu vor face decat sa plateasca un impozit suplimentar pe prostie si indolenta. Legile economiei de piata nu pot fi insa eludate si inving mai devreme sau mai tarziu. Cine nu se va adapta cererii si nu va reusi sa fie flexibil va disparea, pur si simplu.

2. De ce modificari in domeniul TVA?


TVA-ul este una dintre principalele surse de venituri la bugetul statului Evaziunea fiscala la nivelul achizitiilor intracomunitare este un subiect la ordinea zilei si aceasta nu doar in Romania ci in toata Europa Eficienta Justitiei in pedepsirea evaziunii fiscale si a coruptiei este aproape inexistenta Unele domenii de activitate economica presupun un risc mult mai mare de evaziune fiscala Evaziunea fiscala a crescut foarte mult in comertul cu urmatoarele produse: cereale i plante tehnice; legume i fructe; flori; carne i preparate din carne; pete, preparate din pete i fructe de mare; zahr; materiale de construcii. Aceste domenii necesita masuri administrative care sa reduca posibilitatea de evaziune si sa creasca eficienta controalelor fiscale

3. Msuri luate n privina TVA-ului ncepnd cu 1 iulie 2010


Masuri specifice pentru achizitiile intracomunitare in domeniile cu risc ridicat: Plata TVA la intrarea pe teritoriul Romaniei in cazul achizitiilor intracomunitare Stabilirea unor valori minime pentru achizitiile intracomunitare cu risc Adoptarea Taxarii inverse pe intreg lantul de comercializare

Limitarea administrativa si birocratica a operatorilor de achizitii intracomunitare pe baza Registrului operatorilor intracomunitari

4. Studiu comparativ asupra TVA in Franta si Romania


Taxa pe valoarea adugat (prescurtat TVA,VAT n englez) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. Caracteristici comune: TVA este un impozit ncasat n cascad de fiecare agent economic care particip la ciclulneconomic al realizarii unui produs sau prestarii unui serviciu care intra n sfera de impozitare. Dupa exercitarea dreptului de deducere, agentii economici impozabili care au participat la cicluleconomic vireaza soldul TVA la bugetul de stat. aplicare. Elementele specifice taxei pe valoarea adaugata sunt: a) denumirea impozitului apare ca taxa pe valoarea adaugata si sugereaza foarte clar asupra cui se aplica: asupra valorii adaugate create de firme. b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfasoara, de o maniera independeta si indiferent de loc, activitati economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. Pentru a deveni persoane platitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile si se nregistreze n scop de TVA la autoritatile fiscale n mod obligatoriu sau optional. Persoanele care nu trebuie sa se nregistreze n scop de tva sunt microntreprinderile si persoanele neimpozabile. Exceptie sunt achizitiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru care si persoanele neimpozabile trebuie sa plateasca tva, fara a avea obigatia si sa nregistreze n scop de tva. c) materia impozabila este baza de calcul a taxei pe valoare adaugata si o reprezinta: - pretul de vnzare al bunurilor si tariful serviciilor prestate atunci cnd taxa se stabileste de furnizor; n vigoare pentru o mai buna ntelegere si

- pretul de cumparare al bunurilor atunci cnd se aplica taxarea inversa cnd taxa se stabileste de cumparator; - pretul de cumparare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate cnd au loc livrari sau prestari catre sine; - valoarea n vama al bunurilor atunci cnd se aplica taxarea inversa, potrivit careia taxa este stabilita de organele vamale; - marja profitului adica diferenta dintre pretul de vnzare al bunurilor si costul de achizitie alacestora atunci cnd se aplica regimul special de calcul al taxei. Baza de calcul nu cuprinde: - rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei; - sumele reprezentnd daune-interese, penalizarile; - dobnzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu ntrziere; - valoarea ambalajelor care circula ntre furnizori si cliensi, prin schimb, fara facturare; - sumele achitate de furnizor sau prestator, n numele si n contul clientului, si care apoi se deconteazs acestuia, precum si sumele ncasate n numele si n contul unei alte persoane. Pentru stabilirea bazei de impozitare se poate utiliza tehnica directa sau cea indirecta. d) sfera de cuprindere se refera la operatiunile ce se supun taxarii adica operatiuni impozabile si se bazeaza urmatoarele princiipii: principiul teritorialitatii, principiul originii produselor, principiul destinatiei bunurilor, principiul exigibilitatii. n functie de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operatiunile sunt: -taxabile se supun taxarii la locul livrarii sau la locul cumpararii bunurilor; -scutite nu se supun taxarii n momentul livrarii sau al cumpararii bunurilor; -nontransferurile operatiuni care din punct de vedere al tva nu reprezinta transferuri de bunuri. n functie de regimul taxarii, operatuinile sunt:

-interne care au loc ntre furnizori si clienti care si desfasoara activitatea n aceeasi tara, fiind taxate conform normelor interne; -intracomunitare si au loc ntre persoane impozabile ce sunt nregistrate n scop de tva n tarile membre diferite ale Uniunii Europene, taxare se face n tara de destinatie a bunurilor; -externe ce mbraca forma exportului (nu se taxeaza) si importului (se taxeaza). Conform legii, operatiunile ce intra n sfera tva sunt: -operatiuni taxabile: acele livrari de bunuri si servicii ce se supun taxarii, -operatiuni scutite cu drept de deducere: acele operatiuni care reprezinta exporturi sau livrari intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate n statul respectiv dar pentru care tva este

-operatiuni scutite fara drept de deducere: acele operatiuni care nu se supun taxarii si pentru care tva nu este deductibila.

e) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri si servicii: persoane fizice care sunt consumatori finali, persoanele juridice si persoane fizice autorizate care nu sunt platitori de tva. Aceste persoane nu au posibilitatea recuperarii sau deducerii acestui impozit. f) sursa impozitului o reprezinta contravaloarea tva recuperata n urma vnzArii de bunuri si servicii. La baza stabilirii tva de plata sta principiul autocompensarii potrivit caruia platitorul are dreptul sa-si recupereze tva suportata n momentul cumpararii bunurilor si al serviciilor destinate operatiunilor impozabile. Aceasta se acopera din taxa colectata aferenta vnzarii bunurilor sau prestarii serviciilor, prin autolichidare deducerea taxei concomitent cu colectarea, atunci cnd se adopta metoda simplificarii; sau prin restituire de la bugetul statului atunci cnd taxa de deduseste mai mare dect taxa de colectat. g) unitatea de impunere o reprezinta unitatea de masura pentru exprimarea marimii operatiunilor impozabile. h) cota de impoziteste aferenta unei unitati de impunere; Fiecare stat are dreptul sa isi stabileasca cotele pentru TVA

i)calculul consta n stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se calculeaza: - n momentul livrarii bunurilor si a prestarii serviciilor atunci cnd taxa se stabileste de furnizor; - n momentul achizitiei bunurilor atunci cnd se aplica taxarea inversa cnd taxa se stabileste de cumparator; - n momentul vamuirii bunurilor, iar calculul taxei cade n sarcina organelor vamale; j) platitorii sunt persoane care livreaza bunuri sau presteaza servicii, aplicndu-se taxarea directa. Totusi, n unele situatii obligatia platii cade n sarcina beneficiarului de bunuri si servicii,potrivit taxarii inverse, n operatiuni ca: importurile de bunuri, n cazul raspunderii solitare a cumparatorului sau vnzatorului de bunuri cu persoana obligata la plata taxei sau n cazul achizitiilor intracomunitare, unde obligatia tva cade n sarcina persoanei care a furnizat codul valabil n scop de tva. n cazul aplicarii taxarii inverse se aplica procedeul autolichidarii (procedeu prin care platitorul de tva trebuie concomitent sa colecteze taxa pentru o deduce) daca att cumparatorului ct si vnza tva. Procedeul are drept scop

prevenirea fraudelor si evaziunii fiscale si usurarea procedurii de decontare cu bugetul statului. k) termenul de plata se refera la termenul scadent cnd acest impozit trebuie achitat la bugetu lstatului. l) sanctiuni fiscale se aplica la sustragerea de la declararea si plata acestui impozit, la obtinerea de rambursari ilegale; sanctiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscala sub forma de penalitati, amenzi fiscale n functie de valoarea si natura prejudiciului, neglijenta. Sanctiunile penale sunt rezolvate de autoritatile abilitate de lege. Diferente: In toate tarile Uniunii Europene, TVA este stabilita de catre stat. Regulamentul aplicabil in Uniunea Europeana in materie de TVA prevede ca statele membre pot apica o taxa normal, minimul acesteia neputand sa fie inferior cotei de 15% si doua taxe reduse, minimul neputand fi inferior cotei de 5%. De observant ca nu exista limita superioara la taxele normale apicabile, dar ca taxele cele mai ridicate observate in Uniunea europeana nu depasesc 25%.

Acesta este punctul in care intervin diferente in privinta TVA, atat la nivel european cat si implicit intre Franta si Romania. Taxele aplicate in Romania sunt urmatoarele: Cota standard pentru TVA este de 19% Ea se aplica pentru orice operatiune care nu este scutita de plata TVA-ului sau care nu este supusa cotei reduse de TVA. Aici intra livrarile de bunuri mobile, transferurile de proprietati, prestarile de servicii, importurile. Cota redusa de TVA este de 9% se aplica in Romania pentru urmatoarele categorii de prestari servicii si livrari de bunuri: intrarea la muzee, castele, case memoriale, gradini zoologice si botanice, targuri si

expozitii; - livrarea de manuale scolare, carti, ziare, reviste (cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii); - livrarea de produse ortopedice, proteze de orice fel si accesoriile necesare (cu exceptia celor dentare); - medicamentele de uz uman si veterinar; - cazarea in hoteluri sau asezari cu functii similare etc. Cotele de TVA din Franta sunt urmatoarele: Cota standard de 20.6% se aplica tuturor operatiilor impozabile pentru care nu este prevazuta o alta taxa (19.6% incepand cu 1 aprilie 2000) Taxa redusa de 5.5%: se aplica unor produse si bunuri enumerate prin lege: alimentatia umana, produsele agricole, produsele necesare agriculture, produsele cultural. Taxa foarte redusa de 2.1% se aplica in mod special anumitor medicamente, reprezentatii teatrale si publicatii de presa.

5. Studiu de caz privind aplicarea TVA aului


Problem:

Problema legata in special de TVA La o societate comerciala ,pe langaactivitatea principala este desfasurata si o activitate secundara care consta in confectionarea manuala a bijuteriilor. D-na directoare a mers in Germania ,unde a incheiat un contract care prevede inchirierea pe o perioada de 3 luni a unui spatiu de expunere a produselor noastre. S-a lasat marfa conform unei liste de produse ,cu cantitati si preturi. La sfarsitul lunii ei fac un inventar al produselor ramase si ne comunica marfa care s-a vandut in cursul lunii, urmand ca noi sa emitem factura pentru produsele vandute.Ambele societati ,si cea romaneasca si cea nemteasca sunt platitoare de TVA. Aceasta operatiune poate fi considerata livrare intracomunitara? Mentionez ca produsele au fost duse de catre d-na directoare ,intr-o servieta , deci nu exista documente de transport. Pe viitor, fratele d-nei care este traducator va transporta, personal ,bijuteriile in Germania. Am venit cu aceste completari intrucat am inteles ca pentru ca aceasta operatiune sa fie considerata o livrare intracomunitara trebuie justificat si transportul. De asemenea in contract se specifica ca din pretul de vanzare stabilit de societatea noastra trebuie sa le achitam si lor un comision de 15%. Ei sustin ca noi trebuie sa emitem factura\ de vanzare pe restul de suma ce ramane dupa ce scadem comisionul. Noi le-am propus sa ne emita ei o factura pentru comision ,dar din pacate nu sunt de acord. Ni s-a spus ca ei nu emit facturi asa usor ,mai ales ca nu sunt valori foarte mari. O bijuterie costa ~25 euro. Valoarea totala a vanzarilor pe luna va fi~300 euro. Solutie: Referitor la regimul de vnzarea n consignatie a produselor: Prin aceast modalitate de vnzare a bunurilor, firma dvs. aplicregimul devnzare n consignatie reglementat pentru tranzactiile intracomunitare prin O.M.E.F. nr.2216 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea msurilorde simplificare cu privire la transferuri i achizitii intracomunitare asimilate prevzute la acest regim este aplicabil n situatia prezentat pentru simplul fapt c Germania nu aplic la rndul ei msuri de simplificare n relatiile comerciale cu alte state membre. Dacar fi aplicat acest regim, n situatia n care consignantul este nregistrat n scopuri de T.V.A. n Germania, firma: -nu ar mai fi fost obligat s se nregistreze n scopuri de T.V.A. n Germania; - bunurile transportate din Romnia n Germania nu ar mai fi fost considerate operatiuni de transfer n Romnia i operatiune de achizitie intracomunitar n Germania;

Ca stat comunitar, Romnia aplic acest regim al msurilor de simplificare n relatiile cu statele care agreeaz la rndul lor acest regim: Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franta, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg , Malta, Olanda, Slovacia, Marea Britanie. n concluzie, la acest punct trebuie s retineti faptul c se colecteaz T.V.A. la bunurile vndute pe teritoriul Germaniei, la ntreaga contravaloare a bunurilor, nu numai la comisionul perceput de consignatarul din Germania. n aceast situatie, dup p rerea mea, dac nu se nregistreaz n Germania n scop de T.V.A. pentru desfurarea uneiactivitti economice pe teritoriul Germaniei, firma dvs. este dezavantajat deoarece: 1. neavnd un document de transport, operatiunea de vnzare n consignatie pe teritoriul Germaniei nu este considerat n Romnia operatiune scutit cu drept de deducere a T.V.A. Din acest motiv pentru care trebuie s emit cu T.V.A. colectat factura aferent bunurilor efectiv vndute de consignatarul din Germania; 2. pltete T.V.A. pentru achizitia intracomunitar n Germania a bunurilor expediate din Romnia (similar cu plata efectuat prin decontul special cod 301 reglementat n Romnia prin O.M.E.F. nr. 254 din 18 februarie 2008 publicat n M.Of. nr. 146 din 26 februarie 2008). 3. pentru suma T.V.A. achitat n Germania aferent achizitiei intracomunitare efectuat nu i poate exercita dreptul de deducere a T.V.A.: -nici n Romnia deoarece vnzarea bunurilor aferente nu se face pe teritoriul Romniei i documentul de plat din Germania nu este considerat document justificativ pentru exercitarea dreptului de deducere; - nici n Germania deoarece nu este nregistrat n scopuri de T.V.A. n Germania. Trebuie verificat dac n Germania exist un ordin similar celui din Romnia (O.M.F.P. nr. 523 din 3 aprilie 2007). Ordinul 523/2007 se refer la aprobarea procedurii de solutionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adugat ctre persoane impozabile nenregistrate i care nu sunt obligate s se nregistreze n scopuri de TVA n Romnia, stabilite n alt stat membru al Uniunii Europene publicat n M.Of. nr 255 din 17 aprilie 2007.

BIBLIOGRAFIE http://www.scribd.com/livia74/d/11435460-TVAStudii-de-Caz http://daurel.wordpress.com/2012/03/05/despre-tva-si-alte-impozite/ http://www.ziare.com/impozit/tva/testul-tva-cine-platesteconsumatorul-sau-comerciantii-1026158 http://megaajutor.bizoo.ro/intrebare-2431-cine-plateste-tva/ http://www.tpu.ro/afaceri-financiar/cum-se-calculeaza-tva-ul