STANDARDUL PROFESIONAL NR. 37 MISIUNEA DE EVALUARE A NTREPRINDERII I. Definitia evaluarii ec n !

!ice "i financiare Evaluarea const ntr-un complex de tehnici, procedee i metode folosite de un expert evaluator, prin care un bun, o grup de bunuri, un activ, o ntreprindere sunt aduse val ric# la nivelul $ie%ei i prin care li se asigur comparabilitatea cu piaa.

Expertul evaluator emite o opinie asupra valorii folosind mai multe metode de evaluare. II. Nece"itatea &i e"en%a evalu'ril r

ecesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative.!n general, ca"urile n care este necesar s se procede"e la o evaluare a ntreprinderii sunt# $.%ri de c&te ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social # a.evaluarea activelor aduse ca aport la capitalul social' b.stabilirea valorii actuale a aciunilor (prilor sociale) n ca"ul ma*orrii sau diminurii capitalului social' c. stabilirea valorii actuale a aciunilor (prilor sociale) n ca"ul societilor care fu"ionea", pun&ndu-i n comun patrimoniul. II. Nece"itatea &i e"en%a evalu'ril r

+.%ri de c&te ori au loc schimbri n numarul i componena acionarilor sau asociailor' ,.-n tran"aciile comerciale# privati"area societilor comerciale ' .. /entru calculul paritii de schimb n ca"ul fu"iunilor i divi"rilor' 0.!n aciuni *uridice cu scop patrimonial' 1. 2eterminarea cursului de introducere n burs' 3. !n scopuri fiscale' 4. !n alte scopuri#creditare, asigurare, etc. ---.5ategorii si tipuri de evaluare

umeroasele metode de evaluare pot fi grupate n funcie de anumite criterii# A. n func%ie (e )iectul "u$u" evalu'rii #

$.evaluri de bunuri mobile i imobile independente +.evaluri de active i elemente intangibile ,. evaluri de active economice ..evaluri de ntreprinderi n ansamblul lor $

---.5ategorii si tipuri de evaluare

*. n func%ie (e "c $ul evalu'rii $.evaluri contabile' +.evaluri administrative' ,.evaluri economice i financiare. +. n func%ie (e )eneficiarul evalu'rii ,.evalu'ri $entru $r $rietarii afacerii +.evaluri pentru instituii financiar-bancare sau fiscale ,.evaluri pentru instanele *udectoreti ..evaluri pentru persoane fi"ice ---. 5ategorii si tipuri de evaluare

D. n func%ie (e !et (a (e evaluare utili-at'. $.evaluri patrimoniale +.evaluri ba"ate pe performane ,.evaluri combinate .. alte metode de evaluare IV.MOMENTE DIN VIA/A NTREPRINDERII N +ARE EVALUAREA PE *A01 DE E2PERTI01 3I DIA4NOSTI+ ESTE O*LI4ATORIE

6chimbri n mrimea i structura capitalului 6chimbri n numrul i componena acionarilor sau asociailor 7ciuni *uridice cu scop patrimonial 8ran"acii comerciale (privati"are) /rivati"are 9otivaii fundamentale :. ;olul bilanului contabil n evaluare :. ;olul bilanului contabil n evaluare %rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil *ilantul c nta)il este motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma

*ilantul c nta)il reflecta situatia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la infiintare si re"ultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat. :. ;olul bilanului contabil n evaluare *ilantul c nta)il este documentul contabil de sinte"a utili"at n cadrul diagnosticului de evaluare *ilantul c nta)il este sursa de date ce se prelucrea"a pentru reali"area diagnosticului contabil si financiar. :. ;olul bilanului contabil n evaluare *ilantul ec n !ic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare *ilantul ec n !ic este instrumentul de lucru pe ba"a caruia se evaluea"a o intreprindere

:-. :aloare i pre 5ele dou noiuni, se confund uor, cu consecine dintre cele mai nefavorabile, mai ales pentru evaluatori. :aloarea a. Val area repre"int o calitate convenional a unui bun, a unei proprieti sau afaceri, stabilit prin calcule, n cadrul operaiunii de evaluare de ctre expertul evaluator. ).Val area repre"int opinia evaluatorului, care, n cadrul aciunii de evaluare, determin un evantai de valori (folosind mai multe metode de evaluare) care vor constitui ba"a de pornire a negocierilor. c.Fiin( re-ultatul muncii de evaluare, ea apare n mintea evaluatorului i pe h&rtie, nu pe pia. /reul a.Pre%ul repre"int expresia bneasc a unei valori, a unui bun, etc i este tangibil, palpabil, verificabil. ).Pre%ul este unic i este re"ultatul muncii de negociere ntre v&n"tor i cumprtor. +. Pre%ul apare pe pia i repre"int suma pltit, respectiv ncasat ca urmare a ncheierii unei tran"acii. Diferite val ri f l "ite 5n evaluare

$.valoarea de pia +.valoarea *ust ,.valoarea de origine ..valoarea actual 0.valoarea de folosin 1.valoarea de utili"are ,

3.valoarea de exploatare continu <.valoarea venal Diferite val ri f l "ite 5n evaluare

$=. valoarea de asigurare $$. valoarea de impo"itare $+. costul de nlocuire net $,. valoarea de lichidare valoarea special valoarea de fu"iune valoarea de garantare valoarea de reconstituire valoarea de despgubire Diferite val ri f l "ite 5n evaluare ,. Val area (e $ia%' este suma estimat pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbat, la data evalurii, ntre un cumprtor hotr&t i un v&n"tor hotr&t, ntr-o tran"acie echilibrat, dup un mar>eting adecvat, n care parile acionea" n cunotin de cau", prudent i fr constr&ngeri. 6. Val area 7u"t' este suma la care poate fi tran"actionat un activ sau decontata o datorie ,de buna voie ,intre parti aflate in cunostinta de cau"a, in cadrul unei tran"actii in care pretul este determinat obiectiv. Diferite val ri f l "ite 5n evaluare 3.Val area (e ri8ine, cunoscuta si sub denumirea de valoare de achi"itie, de inventar sau istorica, repre"inta totalitatea costurilor necesare pentru achi"itionarea si punerea bunului sau activului instare de utili"are sau de folosire. Diferite val ri f l "ite 5n evaluare .. Val area actuala a unui bun este valoarea actuali"ata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmea"a a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii. 9.Val area (e f l "in%' Diferite val ri f l "ite 5n evaluare 1.Val area (e utili-are este ,valoarea pe care o anumita proprietate o are pentru o utili"are specifica si pentru un anumit utili"ator si de aceea nu este in relatie cu piata. Etape i fa"e n reali"area unei evaluari de intreprindere Etapa preliminar,cuprinde# - contractarea lucrrilor - cunoaterea ntreprinderii .

- pregtirea aciunii de evaluare# stabilirea echipei de evaluare i elaborarea bugetului de timp ?a"e si etape in reali"area unei evaluari de intreprindere Etapa de reali"are,cuprinde# - stabilirea diagnosticului de evaluare - elaborarea ipote"elor de evaluare -evaluarea propriu-"is# alegerea metodelor de evaluare i determinarea valorilor :--. ?a"e si etape in reali"area unei evaluari de intreprindere Etapa conclu"iilor, cuprinde# - redactarea raportului de evaluare VIII. Dia8n "ticul (e evaluare $. ;olul diagnosticului de evaluare' +. 2iagnosticul *uridic' ,. 2iagnosticul comercial' .. 2iagnosticul tehnic, tehnologic si de exploatare' 0. 2iagnosticul de management, organi"are si resurse umane' 1. 2iagnosticul financiar-contabil' 3. 7nali"a fundamentala pentru evaluare 3.$ -nvestigatii strategice 3.+ -nvestigatii financiare 4. 6inte"a diagnosticului de evaluare R lul (ia8n "ticului (e evaluare

2iagnostic 4=@ evaluare +=@' -dentificarea factorilor de risc' 6tabilirea ipote"elor de evaluare' 7nticiparea viitorului ntreprinderii' 7legerea metodelor de evaluare Explicarea diferenei dintre valorile obinute de evaluatori diferii' 5uprinde toate laturile i funciile ntreprinderii. Dia8n "ticul 7uri(ic 0

 Dia8n "ticul 7uri(ic %biectiv#

%biectiv 9i*loace de reali"are 5onclu"ii

-aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei *uridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organi"atoric intern al acesteia. Dia8n "ticul 7uri(ic 9i*loace de reali"are#

- 6e utili"ea"a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva"ute in lista anexa contractului, precum si pe cele re"ultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. Dia8n "ticul 7uri(ic

5onclu"ii# - puncte forte, puncte slabe - oportuniti i riscuri Dia8n "ticul c !ercial %biectiv#

-2iagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata. Dia8n "ticul c !ercial

9i*loace de reali"are# se utili"ea"a datele si informatiile primite din partea intreprinderii, preva"ute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. Dia8n "ticul c !ercial

5onclu"ii# - puncte forte, puncte slabe - oportuniti i riscuri Dia8n "ticul te:nic# te:n l 8ic &i (e e;$l atare %biectiv#

-2iagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mi*loacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achi"itorului ei potential.

Dia8n "ticul te:nic# te:n l 8ic &i (e e;$l atare 9i*loace de reali"are# 1

- 6e utili"ea"a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva"ute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este ca"ul datele si conclu"iile din raportul altuAin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autori"ata. Dia8n "ticul te:nic# te:n l 8ic &i (e e;$l atare

5onclu"ii# - puncte forte, puncte slabe - oportuniti i riscuri Dia8n "ticul (e !ana8e!ent# %biectiv# r8ani-are &i re"ur"e u!ane

< anali"a structurii umane i capacitatea sa de a-i da concursul la reali"area activitilor ntreprinderii. Dia8n "ticul (e !ana8e!ent# 9i*loace de reali"are# r8ani-are &i re"ur"e u!ane

- se utili"ea"a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva"ute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este ca"ul datele si conclu"iile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autori"ata. 9.Dia8n "ticul (e !ana8e!ent# r8ani-are &i re"ur"e u!ane

5onclu"ii# - puncte forte, puncte slabe - oportuniti i riscuri Dia8n "ticul financiar < c nta)il %biectiv#

- are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare, examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare. Dia8n "ticul financiar < c nta)il 9i*loace de reali"are# 6e utili"ea"a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva"ute in lista anexa la contract si pe cele re"ultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale intreprinderii. Dia8n "ticul financiar < c nta)il

5onclu"ii# - puncte forte, puncte slabe - oportuniti i riscuri 3

I2. Deter!inarea ele!entel r fun(a!entale ale evalu'rii $. 9etodologia determinarii activului net cori*at (7 5) +. 9etodologia determinarii capacitatii beneficiare ,. 9etode de determinare a ratei de capitali"are, de fructificare sau de actuali"are. 5ostul capitalului. ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+ a.6epararea n funcie de utilitate

Bnicul criteriu de separare n elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) il constituie utilitatea,exprimat prin gradul de utili"are al bunurilor ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+

). reevaluarea )unuril r nece"are e;$l at'rii. criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii 7 5 sunt#deprecierea monetara, modalitatile de amorti"are, evolutia preturilor, modalitaile de contabili"are a operatiunilor si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu oca"ia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre valorile contabile si cele de circulatie. ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+ --mobili"arile necorporale nu se iau in caculul valorii 7 5 cu exceptia cheltuielilor de cercetare de"voltare care privesc produse noi sau de"voltari de activitati, care sunt luate in calcul cu valoarea scriptica. - -mobili"arile corporale necesare exploatarii sunt evaluate la valoarea de folosinta. ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+ 6tocurile se evaluea"a dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile "ilei sau la media preturilor de aprovi"ionare din cea mai recenta perioada. 6tocurile de productie in curs se evaluea"a la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in reali"area fi"ica a produsului, determinat de experti"a tehnica. 6tocurile de produse finite se evaluea"a la nivelul preturilor de van"are, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+ 5reantele se evaluea"a dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali"ea"a la raportul de schimb al monedei nationale din "iua respectiva. 2isponibilitatile se evaluea"a la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali"ea"a la raportul de schimb al monedei nationale din "iua respectiva. ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+ 7ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evaluea"a astfel#

- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitali"area dividendelor procurate de acestea'

- cand pachetul este ma*oritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedea"a la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta ba"a se determina valoarea unui titlu respective a pachetului' ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+ %bilgatiile in valuta se actuali"ea"a la raportul de schimb al monedei nationale din "iua evaluarii, diferentele fiind regulari"ate pe seama capitalurilor proprii, in ca"ul evaluarii in scopul unei tran"actii, sau pe seama re"ultatelor financiare, in ca"ul evaluarilor in alte scopuri. ,. Met ( l 8ia (eter!in'rii AN+ 5. 5alculul matematic al activului net corectat# metoda substractiv metoda aditiv 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +*

2efiniia 5C -ndicatorii de exprimare a 5C Etape ale metodologiei# 6tudiul re"ultatelor trecute Examenul previ"iunilor 5alculul matematic al 5C

6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +*

2efiniia 5C# 5apacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nicio schimbare semnificativa nu a avut loc 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +* -ndicatorii de exprimare a 5C

5apacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, prin# - profitul brut - profitul net -dividendul - fluxul de tre"orerie (cash-floD.) 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +* Etape ale metodologiei# 6tudiul re"ultatelor trecute <

Examenul previ"iunilor 5alculul matematic al 5C

6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +*

6tudiul re"ultatelor trecute 6e porneste de la profitul din bilantul contabil ,caruia - se aduc + categorii de corectii#

- corectii pe ori"ontala intre exercitii' - corectii pe verticala, de la cifra de afaceri pana la profitul net. 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +* /rincipalele corectii ale profiturilor se refera la#

amorti"ari si diferite alte deprecieri se inlatura orice exces de amorti"are si se adauga orice insficienta de amorti"are, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici' 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +*

salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de experti in munca si protectia sociala' - profituri si pierderi datorate unor ca"uri con*uncturale sau exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +* - 5orectii legate de sinergii

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror re"ultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a re"ultatelor individuale. /rintr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot a*usta re"ultatele financiare - profituri si pierderi datorate unor ca"uri con*uncturale sau exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +*

Examenul previ"iunilor 2in examenul previ"iunilor pot re"ulta + situatii# - previ"iunile stabilite sunt credibile - previ"iunile stabilite sunt irealiste. 6. Met ( l 8ia (eter!in'rii +*

5alculul matematic al 5C 8eoretic se poate utili"a una din urmatoarele variante# $=

a.5C ca mediea profiturilor nete anuale previ"ionate' b. 5C ca mediea profiturilor nete anuale corectate c. 5C ca medie a profiturilor anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare' d. 5C ca medie a profiturilor anuale din diferite perioade trecute si viitoare 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului. 8ehnicile de actuali"areEcapitali"are' 9etode de determinare a ratei de actuali"areEcapitali"are rata neutr banca central bncile comerciale media dob&n"ilor din piaa financiar costul capitalului

3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului.

7ctuali"area sumelor repre"inta un ansamblu de calcule menite sa masoare valoarea actuala a unei sume de bani viitoare sau trecute care depinde de + parametri esentiali#durata temporala retinuta, rata doban"ii luata in calcul pentru a masura indisponibilitatea sumei in pre"ent.. 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului. 8ehnicile de actuali"areEcapitali"are

7ctuali"area se reali"ea"a si se exprima prin doua tehnici speciale dupa cum este luata in considerare factorul timp#

a. 2aca factorul timp se ia in calcul din directia 8recut-/re"ent-:iitor, tehnica se numeste de capitali"are sau de fructificare b. 2aca factorul timp se ia in calcul din directia :iitor-/re"ent-8recut, tehnica se numeste de actuli"are propriu-"isa. 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului Re8ula ca$itali-arii ;egula capitali"arii sau de fructificarii este urmatoarea#

o suma F cheltuita in trecut sau in pre"ent , are ca echivalent in pre"ent sau in viitor peste GnHani, suma I,numai daca pe F o amplificam cu factorul de capitali"are ($Ji)n# 2=,>i?n @ A $$

in care# n K numarul de ani i K rata de capitali"are, de fructificare 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului Re8ula actuali-arii $r $riu<-i"e ;egula actuali"arii propriu-"ise este urmatoarea# o suma I, preva"uta a fi cheltuita in viitor peste GnH ani, are ca echivalent in pre"ent sau in trecut valoarea F , numai daca pe I o amplificam cu factorul de actuali"are $E($Ji)n 2@B CCC,CCCCCC =,>i?n i K rata de actuali"are 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului

9etode de determinare a ratei de actuali"are, de capitali"are a.;ata egala cu dobanda la imprumutul de stat, denumita rata de ba"a,rata fara riscuri sau rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara b. ;ata egala cu dobanda practicata de banca centrala, egala cu rata de ba"a plus o prima de risc 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului c ;ata egala cu media doban"ilor practicate de bancile comercale d. ;ata egala cu media tuturor doban"ilor practicate pe piata financiara e. ;ata egala cu costul capitalului intrprinderii de evaluat 59/5 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului I.+ "tul !e(iu $ n(erat al ca$italului +MP+ @ +c$ D E > +ci DE +c$ E @ <<<<<<<<<<<<<<<<<<< +c$ > +ci +ci E @ <<<<<<<<<<<<<<<<<<< +c$ > +ci $+

3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului 5cp K costul capitalului propriu 5ci K costul capitalului imprumtat 5cp J 5ci K masa capitalurilor folosite de intreprindere

9asa capitalurilor folosite de intreprindere si structura acesteia se determina pe ba"a studiului bilantului functional 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului I.a. + "tul ca$italului $r $riu 5cp K ;n J ( ;r ;n ) x C ;n K rata neutralde plasament a disponibilitatilor pe piata financiara ;r K rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea, externe si interne ;r ;n K prima de risc a intreprinderii C K coeficientul de volatilitate, care semnifica volatilitatea actiunilor intreprinderii de evaluat. 3. Met (e (e (eter!inare a ratei (e ca$itali-are# (e fructificare "au (e actuali-are. + "tul ca$italului

-.b. 5ostul capitalului imprumtat 5ci K 5d ($- =,$1) 5dKcheltuieli financiare-venituri financiare E datorii =,$1 K $1 @ impo"it pe profit 2. Met (e (e evaluare a 5ntre$rin(eril r

7. 7bordarea patrimonial $.valoarea contabil +.valoarea real sau matematic ,.valoarea activului net reevaluat ..valoarea de reconstituire (5/ E) 0.valoarea de lichidare 1.valoarea substanial Limitele valorilor patrimoniale 2.Met (e (e evaluare a 5ntre$rin(eril r

C. 7bordarea prin performanele financiare# $,

valoarea de rentabilitate' valoarea de randament propriu-"is' valoarea fluxurilor de disponibilitati actuali"ate (25?)

2.Met (e (e evaluare a 5ntre$rin(eril r

5. 7bordarea combinat# metoda practicienilor' metoda de ;etail' metode ba"ate pe MoodDill# Evaluarea MoodDill-ului 9etoda ;:6C 9etoda ;5/ E

2.Met (e (e evaluare a 5ntre$rin(eril r

2. Evaluarea pentru ntocmirea situaiilor financiare # - n ca"ul referenialului contabil ba"at pe reguli conforme cu 2irectivele europene - n ca"ul referenialului contabil ba"at pe 6tandardele -nternaionale de ;aportare ?inanciar 7. 7bordarea patrimonial $.valoarea contabil :aloarea contabil a unei ntreprinderi este dat de activul net contabil (7nc), patrimoniul net sau situaia net stabilit pe ba"a situaiilor financiare ale acesteia 7nc K 7ctive totale - 2atorii totale sau 7nc K 5apitaluri proprii J re"ultatul net (dup distribuire) 7. 7bordarea patrimonial

+.valoarea real sau matematic, respectiv 7 5 , se obine # 9etoda substractiva

7 5 K 8otal activ reevaluat cori*at - 8otal datorii 9etoda aditiva

7 5 K 5apitalurilor proprii JE - -nfluenele din reevaluarea tuturor elementelor de activ 7. 7bordarea patrimonial

,.:aloarea activului net reevaluat $.

6e determin pornind de la valorile contabile corectate la inflaie i in&nd seama de ero"iunea monetar. -ncidenele inflaiei sunt eliminate prin aplicarea unor indici de variaie a preurilor la valorile de origine ale elementelor de activ.

7. 7bordarea patrimonial

..:aloarea de reconstituire (5/ E) :aloarea de reconstituire repre"int diferena ntre costul de nlocuire al activelor (stabilit la nivelul 5/ E) i datoriile ntreprinderii. Este o valoare de continuitate. :rec K 5/ E - 2atorii 7. 7bordarea patrimonial

9.Val area (e lic:i(are=ANL? 7ctivul net de lichidare se determin pe ba"a activului net contabil care se corectea" astfel# - se adaug plusvaloarea asupra elementelor de activ corporale i necorporale, - se scade minusvaloarea elementelor de activ corporale i necorporale determinate pe ba" de valori lichidative, - se scad costurile de lichidare (costuri de de"afectare, costuri de funcionare pe perioada lichidrii), - se scade eventualul impo"it (sau alte obligaii fiscale) asupra plusvalorii dac acestea exced asupra pierderilor din lichidare. 7. 7bordarea patrimonial 1.:aloarea substanial /rin val are "u)"tan%ial' )rut' =VS*? se nelege activul reevaluat n ipote"a continurii activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cau"e (nchiriate etc). 7. 7bordarea patrimonial Val area "u)"tan%ial' )rut' re(u"' =VS*r? este valoarea substanial brut din care s-au dedus obligaiile nefinanciare Val area "u)"tan%ial' net' =VSN? se identific activului net cori*at, fiind egal cu valoarea substanial brut din care se deduc toate datoriile. 7. 7bordarea patrimonial 7. Li!itele val ril r $atri! niale caracterul incomplet# elementele necorporale, deci partea Ninvi"ibilO nu este luat n calcul' caracterul strict static# nu au n vedere strategia ntreprinderii' caracterul complex# uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din activul ntreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante' caracterul neoperativ# timpul relativ mare necesar reali"rii unei evaluri patrimoniale viabile' 7. 7bordarea patrimonial $0

/entru ca aceste metode s fie semnificative i valoarea obinut printr-o astfel de metod s fie reinut, ar trebui ndeplinite, cumulativ, urmtoarele patru condiii# posibilitatea efecturii evalurii elementelor de activ pe ba"a unor comparaii de pia' prima de risc pentru societate s fie redus' un nivel satisfctor de investiii' posibilitatea msurrii cu certitudine a goodDill-ului dega*at de societate, respectiv de determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obinut prin investirea pe piaa financiar a echivalentului activului net reevaluat C. 7bordarea prin performanele financiare

$.valoarea de rentabilitate' +.valoarea de randament propriu-"is' ,.valoarea fluxurilor de disponibilitati actuali"ate (25?) C. 7bordarea prin performanele financiare

$.:aloarea de rentabilitate 5unoscut i sub denumirea de metoda capitali"rii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determin prin aplicarea la capacitatea beneficiar a ntreprinderii (5C) exprimat prin profitul net, a unui multiplicator capitalistic A. : K5C P A C. 7bordarea prin performanele financiare 5oeficientul multiplicator A poate avea diferite semnificaii#

a) ;eferina cea mai des utili"at o repre"int rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar. n aceste ca"uri, coeficientul multiplicator A capt valoarea $Ei i semnificaia de termen de recuperare a investiiei, iar valoarea ntreprinderii se determin pe ba"a formulei# : K5CEi C. 7bordarea prin performanele financiare

b) 7lt referin o constituie anuitatea obinut prin actuali"area unei serii de beneficii constante p&n n anul NnO i atunci NAO devine an # 5unosc&nd rata de actuali"are (t) i perioada de referin (n), valorile lui:se pot lua direct din tabelele de matematici financiare. -n acest ca", valoarea ntreprinderii se stabilete prin relaia# :K5C P an C. 7bordarea prin performanele financiare

c) 7lt referin n determinarea coeficientului multiplicator const n aplicarea coeficientului bursier (/E;) la capacitatea beneficiar a ntreprinderii, situaie n care A K /E;, iar modelul matematic de evaluare a ntreprinderii devine# : K 5C P /E; C. 7bordarea prin performanele financiare $1

:aloarea de rentabilitate continu#

V@+*>+*Fi unde# 5C K exprim profitul net mediu anual previ"ional' 5C E i K valoarea de rentabilitate C. 7bordarea prin performanele financiare

6.Val area (e ran(a!ent $r $riu< -i"' /otrivit acestei metode care se ba"e"a pe randamentul investitie facute de comparator, exprimata prin dividendele pe care i le varsa valoarea intreprinderii este direct proportional cu 5apacitatea beneficiara a sa exprimata prin 2ividende Q5C(2)Rsi invers proportional cu ;andamentul actiunilor pe piata (r)

:K5C(2)Er C. 7bordarea prin performanele financiare

,. :aloarea fluxurilor de disponibiliti actuali"ate (25?) V @ +F GIr F =,> t?n > Vr F=,> t?n

C. 7bordarea prin performanele financiare 9etoda 25? consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,nH, cand se aprecia"a ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale' in acest an ,,nH se stabileste cvaloarea re"iduala a activului sau a intreprinderii C. 7bordarea prin performanele financiare

7plicare metodei 25? se face in patru etape# a.calculul fluxului de lichiditati nete istorice 5? b. proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga c. determinarea valorii reziduale d. determinarea ratei de actualizare C. 7bordarea prin performanele financiare

a.calculul fluxului de lichiditati nete istorice 5? -n determinarea marimii 5? se porneste de la 5apacitatea beneficiara 5C exprimata prin profitul net (pn) la care se adauga toate celelalte fluxuri create de agentul economic ,amortismente(am) si provi"ioane(pr) si se scad nevoile de finantare a activitatii curente respective investitiile pentru mentinerea potentialului actual al societatii (-r) si variatia ?ondului de rulment( ?;). 5?K pnJam J pr -r ?; $3

C. 7bordarea prin performanele financiare

b. /roiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu ori"ontul de progno"a stabilit intreprinderii' deci o buna vi"iune, o intelegere a fluxurilor trecute# van"ari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. C. 7bordarea prin performanele financiare

c. determinarea valorii reziduale ce urmea"a a fi adaugata la cash-floD-ul din ultimul an proiectat' valoarea re"iduala, de regula se calculea"a prin aplicarea unui multiplu re"idual G Z la cash floD-ul actuali"at din ultimul an progno"at. 2e regula S este cuprins intre , si 1. :r K S P 5? C. 7bordarea prin performanele financiare

d. determinarea ratei de actualizare cu a*utorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare si valorea re"iduala in valori de a"iTactuale)' ea se descompune in# rata neutra, fara risc si prima de risc

Rata neutra, fara risc poate fi detreminata pornind de la dobanda platita de stat la imprumuturile pe piata financiara( obligatiuni sau titluri de stat). 5. 7bordarea combinat

$.metoda practicienilor' +.metoda de ;etail' ,.metode ba"ate pe MoodDill# 9etoda clasica 9etoda ;:6C 9etoda ;5/ E

5. 7bordarea combinat $.9etoda practicienilor

2enumit i metoda NindirectO sau NgermanO, metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate# :K 7 5 J 5CE+ : K U$P7 5 J U+P 5CEi U$JU+ 5. 7bordarea combinat 6. Met (a Retail V@ AN+ > +*DB $4 sau

6 5. 7bordarea combinat

3. Met (e )a-ate $e 4OOD<HILL 3.A. 9etoda clasica ,.C. 9etoda ;:6C ,.5. 9etoda ;5/ E 5. 7bordarea combinat 3.A. 9etoda clasica

V@ AN+ > 4I 5n care val area 4H "e (eter!ina $rin (iferite !et (e $. MV K 5C 7 5Pi Et si :K7 5JQ5C-7 5PiEtR unde# -7 5Pi este /ragul de rentabilitate al intreprinderii -5C-7 5Pi este 6uperprofitul sau 6uperbeneficiul reali"at pe seama elementelor intangibile care poarta denumirea de ;enta de good-Dill - t este rata deactuali"are compusa din rata de plasament pe piata financiara (i) plus o prima de risc ce poate lua valori intre 0=@ si +==@ din i. 5. 7bordarea combinat MoodDill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun ModDill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate 5. 7bordarea combinat /ragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata de intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net cori*at. 5. 7bordarea combinat 6uperprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea 7 5. 6p K 5C 7 5 P i, iK rata neutra de capitali"are $< 5. 7bordarea combinat

5. 7bordarea combinat

+.:aloarea MV poate fi determinata pe seama unui multiplicator aplicat la 5apacitatea beneficiara

: K 7 5 J U P 5C 5. 7bordarea combinat

,. 5C este exprimata prin ?luxul de tre"orerie disponibila 5? : K 7 5 J U P 5? 5. 7bordarea combinat ,.C. Met (a re!unerarii val rii "u)"atantiale )rute 5. 7bordarea combinat ,.5. Met (aca$italuril r $er!anente nece"are e;$l atarii ?;

5/ E K valori imobili"ate nete J

5. 7bordarea combinat 9etoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar# capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobili"arile. 2. Evaluarea pentru ntocmirea situaiilor financiare

Evaluarea pentru ntocmirea situaiilor financiare # $.n ca"ul referenialului contabil ba"at pe reguli conforme cu 2irectivele europene +.n ca"ul referenialului contabil ba"at pe 6tandardele -nternaionale de ;aportare ?inanciar 2. Evaluarea pentru ntocmirea situaiilor financiare

$.n ca"ul referenialului contabil ba"at pe reguli conforme cu 2irectivele europene - /otrivit regulilor contabile naionale conforme cu 2irectivele europene, elementele pre"entate n situaiile financiare se evaluea", n general, pe ba"a principiului costului de achi"iie sau al costului de producie. 2. Evaluarea pentru ntocmirea situaiilor financiare ;eevaluarea imobili"rilor corporale se face, potrivit regulilor contabile naionale, la valoarea *ust de la data bilanului' -nstrumentele financiare, inclusiv cele derivate, n general, se evaluea" n situaiile financiare consolidate la valoarea *ust determinat prin referire la valoarea de pia ' 7ctivele circulante se pre"int n bilan la cea mai mic valoare de pia sau, n ca"uri speciale, la o alt valoare minim atribuit acestora. n nici-un ca" stocurile nu trebuie pre"entate n bilan la o valoare mai mare dec&t valoarea reali"abil net a acestora. 2. Evaluarea pentru ntocmirea situaiilor financiare +=

+.n ca"ul referenialului contabil ba"at pe 6tandardele -nternaionale de ;aportare ?inanciar :aloarea *ust este, n general, sinonim cu valoarea de piaa dar ntr-o pia inactiv ar putea fi considerat ca o definiie mai larg dec&t cea a valorii de pia i ar include metode care nu se ba"ea" pe valoarea de pia, inclusiv costul de nlocuire net. -n ca"ul investiiilor imobiliare (-76 .=) valoarea *ust este aceeai cu valoarea de pia. 2. Evaluarea pentru ntocmirea situaiilor financiare ;eguli aplicabile pentru evaluare, indiferent de referenialul contabil folosit#

- !n ca"ul evalurii pentru raportarea financiar, este fundamental ca evaluatorul s utili"e"e definiii ba"ate pe condiiile de pia, s fie obiectiv i s pre"inte integral aspectele relevante ntr-un format adecvat i uor de utili"at.

+$