Sunteți pe pagina 1din 21

Comunicare politic

Cuprins Capitolul. I: Grupul tinta / segmentarea pietei (Andrei) Capitolul. II: Profilul candidatului (Sava) II.1. Imaginea candidatului II.2. Analiza S.W.O.T. Capitolul. III : Contracandidatii (Stefan) III.1. Analiza SWOT Capitolul. I : Echipa de campanie ( ioleta) Capitolul .1. .2. .&. : Comunicare online, traditionala, door to door si media (Andrei) Ca!uta de me!a"e# tran!parenta !i intalnirile pu$lice (videoconferinta# retele de !ocializare) %i!cur!ul 'er!pectivele comunicarii politice

Capitolul. I: Marketingul politic si sondajele de opinie ( ioleta) Capitolul. II: Sloganul / spotul (Ale() II.1. )e!a"ele pe zone * campanie Capitolul III: Calendarul activitatilor Capitolul I+: Planul de guvernare Capitolul +: De !aterea finala Capitolul +I: "ugetul

Capitolul I. ,rupul tinta Targetul tuturor candidatilor at-t din partea partidelor# c-t .i din partea media e!te electoratul. Speciali.tii prime!c informa/ii de!pre ace!ta prin intermediul !onda"elor de opinie. 'e parcur!ul unei campanii electorale pot fi identificate diver!e reprezent0ri ale electoratului: 1 electoratul ca interlocutor generic (de!tinatarul imper!onal invocat 2n di!cur!ul mediatic .i politic)3 1 1 1 1 electoratul1pu$lic (de!tinatarul me!a"elor ma!! media)3 electoratul4opinie pu$lic0 ( o reprezentare a !onda"elor de opinie)3 electoratul4opinie individual0 (2n di!cur!ul mediatic .i 2n cel al candida/ilor# e(perien/a individual0 a unui cet0/ean e!te con!truit0 ca opinie pu$lic0)3 electoratul4grup !ocial (di!cur!ul vizeaz0 un electorat /int0# actori colectivi reprezent-nd diferite intere!e profe!ionale .i culturale). Totalitatea cet0/enilor care au drept de vot 2ntr1o /ar0# zon0 teritorial0 !au partid !e nume.te electorat. 5lectoratul e!te con!iderat: a. o resurs formal: un interlocutor colectiv# o in!titu/ie care legitimeaz0 ac/iunea candidatului3 $. o resurs acumulat: electoratul ca interlocutor care di!pune de"a de o imagine preelectoral0 a candidatului .i de criterii de evaluare a ace!tuia3 c. o resurs creat: electoratul ca interlocutor care tre$uie men/inut !au convin!. 5lectoratul nu di!pune de re!ur!e legale .i logi!tice pentru a participa 2n mod direct la dez$aterea electoral0. Identitatea !a e!te mediat0 de interven/ia candida/ilor .i a ma!!1media. 'rin urmare# 2ntr1 o campanie electoral0 pot fi identificate diferite imagini colective ale electoratului: a. electoratul ca prezen/0 generic0 (un de!tinatar a$!tract)3 $. electoratul ca pu$lic (de!tinatar al ma!!1media)3 c. electoratul ca opinie pu$lic0 (produ! al !onda"elor)3 d. electoratul ca grup !ocial. 6n func/ie de puterea de care di!pune# electoratul poate fi: a. interlocutor1/int0 pentru candidat .i ma!!1media3 $. prete(t .i reper pentru toate interven/iile candidatului 2n perioada campaniei electorale3 c. ar$itrul competi/iei electorale care valideaz0 ac/iunile candida/ilor.

Capitolul II. Profilul candidatului #ictor Ponta ar!ta: 78 ani 5(perienta politica: 1 1 'rofe!ie: $%%& ' ())$: 1 'rocuror 'remierul 9omaniei 're!edinte '!d din 2818

())$:

1 1

)em$ru A. .A.:. Comi!ie Speciala ( )CS,) Secretar de Stat ( Corpul 4 Control al ,uvernului) )ini!tru %elegat 4 ;5 )ini!tru %elegat 4 9elatia cu '9 'rim )ini!tru

())$ ' ())*: 1 ())*: 1 ())+ ' ())%: 1 ()$( ' ()$,: 1

<a!cut la 28 !eptem$rie 1=>2 in :ucure!ti# ca!atorit cu %aciana Sar$u# tata a doi copii# pre!edinte al 'artidului Social %emocrat din fe$ruarie 2818# copre!edinte al ;S?# deputat de ,or" iar din > mai 2812 'rim1)ini!tru al 9omaniei. --.$. -maginea candidatului Ceea ce convinge aleg0torul de $unele inten/ii e!te chiar imaginea pe care o proiecteaz, cu ct este mai dinamic cu att este mai convingtor. Comunic0 energie# entuzia!m# autoritate prin a!pectul !0u propriu1zi!# c-t .i !tilul .i vitez0 mai mare a di!cur!ului. Dinamismul discursului va determina auditorul s-l accepte ca fiind credibil . In viziunea tinerilor de a!tazi # ictor 'onta e!te un lider care are o viziune clara a!upra rezultatului dar !i un plan prin care poate atinge !ucce!ul. A reu!it !a ca!tige increderea celor din "ur prin valorile morale de care da dovada !i prin felul in care trateaza pro$lemele de intere! national. Ace!te lucruri in define!c ca fiind un om cu integritate. Il vedem pe omul ictor 'onta ca un lider care in!pira devotament ec@ipei !ale prin propriul !au e(emplu iar datorita mode!tiei #nu a facut a$uz de functiile in care !1a aflat# neavand o atitudine de !uperioritate fata de ceilalti.;na dintre calitatile cele mai importante ale lui rezolvarea !ituatilor intr1un mod cat mai "u!t. 1 1 1 ve!timentatie !i prezenta apreciata pu$lic impune re!pect * autoritate in cadrul '!d cur!ivitate * tonalitate in di!cur! ictor 'onta e!te corectitudinea care implica

--.(. /nali a S.0.1.2.

S Tanar (imaginea '!d) 9evitalizarea '!d

0 Tanar A!ocierea vec@ea conducere cu

1 9einoirea generatiei '!d Sc@im$area in

2 %e!tramarea ;!l 5ventuale decizii ca proa!te 'rim

'rocuror 4 !pirit de "u!titie 'rim mini!trul !i

Scandalul plagiatului A!ocierea ;%)9 ?ip!a de reactie in cadrul cu !candalurilor cu

perceptiei doctrina ) Coa$itarea termen lung Scoaterea 9omaniei criza Incura"area tineretului

fata

)ini!tru 5!uarea atragerea electoratului tanar de partea lui O noua a!ociere cu generatie vec@ea <a!ta!e# din in

de '!d ( prin pe

9omaniei %i!cur!ul prezenta )edia Tran!parenta !i comunicare mediul online in

din

Coa$itarea

Traian :a!e!cu

!a

( 'iedici :a!e!cu

o$tina un loc de munca in tara '<? alianta ;S? rupe

Ilie!cu# )itrea) partea lui Traian Candidatura lui ,eoana

Capitolul ---.

Contracandidatii
(/nali a S.0.1.2)

C3-4 /4214ESC5 S 0 1 2

%i!cur!ul 're!edintele Senatului 5c@ipa tanara

?ene! (a$!entei!m '.9.)

'o!i$il 're!edintele 9omaniei

din

Acceptarea tra!ei!mului )ediul '<? intern

,rupuri intere!e

de

Scoaterea 9omaniei criza

M-6/- 3/7#/4 54G53E/45 S Intelectual Influenta capatata director S.I.5. ca 0 5(perienta politica 'rezenta )a!!1)edia !la$a D/4 D-/C14ESC5 S Televiziunea OT 'opularitatea Situatia financiara 0 <e!eriozitate (Oltc@im) 'ro!t vazut de * in )a!!1)edia Aara e(perienta politica 1 Atragerea electoratului !la$ informat <e putem a!tepta la i la intrarea guvernare contracandidatulu pe!te patru ani# avand in vedere procenta"ul o$tinut alegerile parlamentare anul putea alegeri de ace!ta# du$la la la la 2 Incon"urat de oamenii e(perienta politica Implicarea in !candaluri fara in 1 %ezvoltarea Aortei Civice Atragerea intelectualilor din )a!!1)edia 2 A!ocierea :a!e!cu Scandalul O) (coruptie)

cu

'%?1ul * Traian

procenta" ce !1ar urmatoarele

parlamentare 8E9EME4 65413 S 5lectoratul mag@iar 'articiparea la guvernare 0 )inoritari Scaderea var!tei minima de vot la 1B ani 1 9ezolvarea Tinutului Secuie!c 9egionalizarea 2 %oua mag@iare 9e!pingerea propunerii reorganizare de

partide

Capitolul -#.

Echipa de campanie

C/4D-D/2

Purttor de cuv>nt Ma nag er 3es urse 5m ane

2re orier

# ol u nt a ri

Planifica re evenimen te ;i activit:i pe teren

/ ct iv i; ti

Cel ula de cri Echi pa de tere n

Echipa centru apelur i <call center=

/g en: ie pu !li cit ate / De par ta me nt pro du c:ie ele cto ral Dep arta men t 3P/ "iro Echi u pa Pres pent a ru med iul onli ne

Str ate g ca mp ani e 9ogistic Depart ament cercet are, !dd ;i sondaj e

Plan ifica re Med ia

Capitolul #.

Comunicare online

<u poate e(i!t0 o comunicare eficienta# fie ea intern0 !au e(tern0# f0r0 internet. 5c@iparea fiec0rui !ediu de campanie cu un calculator# pentru ca fiecare anga"at !0 ai$0 acce! la un calculator .i internet. Crearea unei !ec/iuni CA (Cele mai Arecvente 2ntre$0ri). Site1ul tre$uie !0 con/in0 r0!pun!uri la cele mai de! 2nt-lnite !olicit0ri. Site1ul tre$uie !0 fie !implu .i u.or de navigat (pentru toate v-r!tele). 6m$un0t0/irea*modernizarea func/iei de c0utare a !ite1ului. O !ec/iune care !0 cuprind0 comunicate de pre!0# proiecte de legi. Site care !0 cuprind0 emi!iuni# di!cur!uri# !.a.m.d. (activit0/i la care a luat parte# c-t .i activit0/ile viitoare). Ad0ugarea re/elelor de !ocializare# cum ar fi face$ooC# tDitter .i alte !ite1uri de tran!mitere informa/ii: Eoutu$e# forumuri. 1 1 1 1 1 1 1 1 platforma de campanie : DDD. ictor'onta1're!edinte.ro mentenanta in permanenta (neD!later cu ra!pun! automat) : forum# videoconferinta calendar activitati# linC1uri utile# C 1ul# $iografie face$ooC# tDiter# googleF fan page# grup# event1uri# materiale foto# !onda"e# concur!uri# me!a"e de campanie# "oculet ponta v! $a!e!cu Eoutu$e cont pe platforma# po!tarea tuturor clipurilor din campanie# aparitii pu$lice# !poturi electorale e1mail

Comunicarea traditionala

Pu!licitate postala : di!tri$uirea me!a"elor prin intermediul pliantelor# $ro!urilor# afi!elor. 6n ma!!1media: ieiri pu$lice i lu0ri de poziie pe !u$iecte !en!i$ile prin intermediul televiziunilor de tiri ( Antena &# 9ealitatea T # 9T !.a). Afi!e cu candidatul pe panourile pu$licitare din toate ora!ele 0rii. :annere pe drumurile cele mai circulate din ar0# pe cl0diri# $locuri !.a 'uncte de informare ( 2n corturi ) vi!1G1vi! de activitatea !i planurile de viitor ale lui ictor 'onta.

Comunicarea Door-to-door

5!te un tip nou de comunicare folo!it 2n cadrul ultimelor campanii electorale parlamentare. Ace!t tip de comunicare ar putea fi intre$uintat cu acela!i !ucce! !i in cadrul campaniilor prezidentiale. Ace!te vizite in teritoriu# intreprin!e de mem$rii ec@ipei lui ictor 'onta# duc la promovarea imaginii per!onale. Ace!t tip de comunicare promoveaza !i apropierea fata de electorat.

Casuta de mesaje

)e!a"ele tre$uie !0 fie clare# conci!e# u.or de receptat .i memora$ile. 5le nu tre$uie !0 !e !uprapun0 .i nici !0 !e contrazic0. )e!a"ele tre$uie adaptate pu$licurilor vizate .i canalelor de comunicare di!poni$ile. 5!te de dorit ca me!a"ele !0 fie ancorate 2ntr1un me!a" c@eie# conden!at 2n !loganuri .i !ound$ite!. Mesaje sugestive 1. 9e!pect fata de TI<5riH 1 S?O,A< 2. Cu TI<5ri in tara# nu in afara eiH 1 )e!a" &. 9omania rena!te prin TI<5riH 1 )e!a" 7. Con!truim o 9omanie cu TI<5riH 4 )e!a" I. Cu TI<5ri formam o 9omanie corectaH 1 )e!a" B. <epa!area na!te mon!trii. oteaza ictor 'onta 're!edinteH 1 )e!a" >. ;n concept tanar 4 o viziune europeana. 4 )e!a" J. Ie!i din multime# mergi la vot. oteaza ictor 'onta 're!edinte H

c. ?nt>lniri pu!lice Intalnirile pu$lice a"uta la o relatie $una cu electoratul a!ta in!emnand depla!area candidatului in teritoriu. izitarea punctelor de lucru din tara precum !i intalnirile din !patiile pu$lice a"uta la im$unatatirea imaginii candidatului.

Organizarea conferintelor de pre!a au ca !cop informarea cetatenilor a!upra planului de guvernare !i pe cat po!i$il im$unatatirea ace!tuia. #. (. Discursul 6n campaniile electorale# lim$a"ul ia forma discursurilor politice i a sloganurilor# fiecare din ace!tea v0z-nd c-.tigarea unei p0r/i mai m0ri a electoratului3 a!tfel# un procent de!tul de mare din voturi !e datore.te calit0/ilor oratorice ale candidatului .i modalit0/i de realizare a di!cur!ului. 'ierre %ac afirma urm0toarele: KK un di!cur! politic $un nu tre$uie !0 vor$ea!c0 de!pre nimic# dar !0 la!e impre!ia c0 vor$e.te de!pre toate KK. Ceea ce intere!eaz0 la un di!cur! politic nu e!te doar con/inutul !au# ci 2ntr1o mare m0!ur0 .i forma care 2m$rac0 ideile. Psihologia celor ce ascult. 5 un talent !0 .tii !0 a!cul/i 4 e mai mare talentul celor care mai mult a!cult0 dec-t vor$e!c. ec@i de c-nd lumea# o$iceiul de a alege are la $aza aprecierea meritului aparent. %intre to/i p0unii# o p0uni/0 alege evident pe cel cu coad0 mai frumoa!0# indiferent de calit0/ile genetice cu adev0rat importante pe care oricum nu le poate verifica. Ace!t ritual !1a tran!ferat 2n mod perfid 2n via/a politic0. Coada punului este discursul, orict de multe i de colorate artificii ar ataa un candidat campaniei sale. Singurele efecte care deta.eaz0 pu$licul general de ace!te reguli !unt efectul de o!i;nuin: .i efectul de fronda# pe care le vom trata !eparat# pentru c0# ele indica participarea de mare fine/e a !tructurii !ociale moderne 2n c@iar formarea ei. 'rimul efect !e manife!teaz0 evident mai ale! la pu$licul 2n v-r!t0# 2n!0 regul0 nu are nimic de1 a face cu ace!t criteriu. Cu c-t unei per!oane i !e !upun aten/iei mai multe argumente 2ntr1un anumit domeniu 4 inevita$il ele !e vor repeta 4 acea!ta tinde !0 le acorde mai pu/in0 aten/ie .i !0 p0!treze 2n mod rigid drept corect0 ultima !ecven/0 care# la un moment dat# i1a atra! aten/ia 2n mod pozitiv. 5!te clar0# aici# importanta pe care o are originalitatea 2ntr1un di!cur! cu unele .an!e. 5fectul de fronda are 2n mod fatal o pondere mai mare 2n r-ndul tinerilor .i# cu toate c0 de regul0 nu are con!ecin/e negative (!e traduce 2n refuzul de a vota)# uneori !e 2ndreapt0 2n propor/ii mari 2mpotriva a tot ceea ce p0!treaz0 un parfum 2nvec@it3 totu.i el nu va fi prea de! un curent pozitiv KKpentruKK ceva 4 prin defini/ie# e!te un curent KKcontraKK. Comunicarea uman0 reprezint0 o !trategie direct0 .i eficient0 de influen a social a comportamentului politic al indivizilor# prin impactul direct pe care 2l are a!upra atitudinilor .i credin elor. )c. ,uire con!idera c0 impactul per!ua!iv al comunic0rii parcurge la nivelul con.tient al individului patru proce!e: aten/ia# 2n/elegerea# acceptarea# re/inerea .i# 2n final# efectul !e o$!erv0 2n comportamentul politic al individului. %e e(emplu# o$iectivul di!cu/iei candidatului politic pe un po!t radio !au T e!te !0 determine la a!cult0tori un comportament de votare. C@iar dac0 receptorul e!te atent la comunicare# impactul

per!ua!iv e!te mic dac0 nu 2n/elege argumentele !ur!ei din cauz0 c0 !unt prea comple(e (e.ec de 2n/elegere) !au dac0 nu accept0 concluziile candidatului (e.ec de a.teptare). 're!upunem c0 auditoriul a fo!t convin!# deci a acceptat me!a"ul electoral# dar dac0 !c@im$area atitudinal0 nu e!te dura$il0 .i de profunzime oamenii 2.i !c@im$0 opinia indu!0 c@iar 2nainte de ziua alegerilor. Informa/ia primit0 implica un proce! de prelucrare cognitiv0# analiz0 critic0 a me!a"ului# corelarea e(perien/ei anterioare a individului# referitoare la candidat# cu argumentele con/inute 2n me!a". Calea indirect0 a proce!0rii informa/iei din cadrul me!a"ului per!ua!iv urmeaz0 un procedeu euri!tic# cel al credi$ilit0/i !ur!ei. )e!a"ul candidatului poate fi acceptat c@iar .i 2n lip!a unei motiva/ii logice dac0 individul cap0ta credi$ilitate .i prezint0 atractivitate. 'rin 2ncrederea acordat0 de aleg0tori .i totodat0 competen/a ace!tora# candidatul e!te inve!tit cu credi$ilitate. 5ficien/a me!a"ului cea mai mare cu c-t nivelul de educa/ie# !tatutul !ocial# inteligenta .i competen/0 profe!ional0 atri$uie candidatului vor cre.te. Li ca urmare a aprecierii acordate ace!tuia# me!a"ul va fi con!iderat c0 de/ine informa/ii pertinente# adev0rate. O alt0 competen/a nece!ar0 e!te sinceritatea care !e poate pune 2n eviden/0 deoarece: Comunica ceea ce .tie3 5!te dezintere!at fa/0 de rezultatele demer!ului comunicativ3 ?ip!e.te inten/ia de per!ua!iune3 Apar0 o pozi/ie opu!0 propriului intere!. 6n func/ie de informa/iile pe care le de/ine de!pre candidat# 2nainte de a a!culta me!a"ul per!ua!iv (opiniile e(primate anterior# competent0# tr0!0turile de caracter) a!ociate cu !itua/ia din momentul di!cur!ului (lip!a de !inceritate) aleg0torul 2.i va con!trui o reprezentare a candidatului de la care va a.tepta un anume comportament politic. 5ficacitatea me!a"ului politic. 5ficacitatea me!a"ului politic depinde de confirmarea !au nu a ace!tor a.tept0ri. C-nd candidatul e!te atractiv (a!pect fizic# per!onalitatea# c@ari!ma# conduita) !c@im$area atitudinal0 a aleg0torului e!te determinat0 de proce!ele de identificare cu !ur!a# pe $aza !entimentelor admirative pe care le 2ncearc0# deoarece opinia e!te determinat0 de !entimente. Sc@im$area comportamentului politic dac0 nu e!te integrat0 2n !i!temul de valori .i credin/e al aleg0torului# fiind dependen/a de durat0 leg0turii afective !ta$ilite 2ntre candidat .i aleg0tor# va putea fi oric-nd revocata. Contactele directe !au prin ma!!1media fac !0 crea!c0 atractivitatea .i dura$ilitatea rela/iei. Oamenii !e l0!0 influen/a/i de cei a!em0n0tori lor# av-nd atitudini .i comportamente !imilare lor. %ar# !e l0!0 influen/a/i .i de cei cu tr0!0turi .i comportamente diferite de ale lor# 2n m0!ura 2n care !unt cele pe care nu le au .i ar dori !0 le ai$0 (complementaritatea gener-nd atractivitatea). )e!a"ul devine mai per!ua!iv dac0 !e a!ociaz0 la receptor cu emo:ii po itive. 5!te po!i$il !0 devin0 eficient dac0 !e a!ociaz0 cu emo/ii negative# prin inducerea fricii.

%ac0 la informa/iile de!pre e(perien/e concrete .i !trategii de evitare !e ad0ug0 argumente emo/ionale a!ociate cu in!truc/iuni e(acte# complete de!pre evitarea !itua/iei dificile !e va o$/ine drept efect modificarea comportamentelor indivizilor 2n !en!ul dorit# prin inducerea fricii. %e e(emplu: KK <oi nu vindem /araH KK C-t de diferit tre$uie !0 fie me!a"ul de opiniile aleg0torilor pentru a putea convingeM O !ur!0 foarte credi$il0 determina !c@im$area opiniilor aleg0torilor c@iar dac0 prezint0 pozi/ii diferite de ale receptorului. 9eceptorul implicat emo/ional 2ntr1un anume tip de me!a" nu va putea fi !c@im$at 2n comportamentul !0u c@iar .i de o !ur!0 credi$il0. ! se prezinte argumente pro i contra "n discurs# Aduc-nd numai argumente pro# candidatul 2.i ap0r0 di!cur!ul prin !u!/inere# elimin-nd !itua/iile de contrazicere. Aduc-nd at-t argumente pro .i contra di!cur!ul !e va ap0ra prin re!pingere. %i!cur!ul 2n care !e aduc numai argumente pro1atitudini aleg0torului 2nt0re.te atitudinea receptorului doar aparent# pentru c0 nu1l prote"eaz0 pe individ de a face fa/0 unui di!cur!1atac ulterior cu argumente contr0# pe care prima !ur!a le1a evitat .i# evident# la care receptorul 2.i va !c@im$a atitudinea. 5!te foarte important0 .i calitatea me!a"ului# generat0 de noutate .i validitatea opiniilor !ur!ei (elementele noi ale di!cur!ului !0 nu fie repetate prea de! pentru a evita 2n ace!t fel !aturarea receptorului .i a da un caracter plauzi$il me!a"ului). )e!a"ul ce !u!/ine atitudinile receptorului determina r0!pun!uri cognitive 2n favoarea ideilor candidatului. C-nd auditoriul e!te !upu! unui me!a" contra1atitudinal .i i !e !ugereaz0 pozi/ia pe care tre$uie !0 o !u!/in0 atrage cre.terea rezi!ten/ei la per!ua!iune .i tendin/a de p0!trare a comportamentului ini/ial. Auditoriul informat# prin me!a"# c0 atitudinile candidatului atractiv .i credi$il !unt altele dec-t ale lui# va dezvolta un dezec@ili$ru cognitiv care genereaz0 pre!iuni p!i@ice ce intr0 2n contradic/ie cu credin/ele !ale. Cu c-t calitatea argumentelor con/inute de me!a" genereaz0 mai multe idei favora$ile (pozitive) la auditoriu# cu at-t efectul per!ua!iunii cre.te .i !c@im$0rile atitudinale .i comportamentale vor fi mai mari. %e altfel# !e poate a"unge la a!pectul KKmaleficKK al per!ua!iunii: propagand0.

#.,. Perspectivele comunicarii politice

Perspectiva mecanicista a transmiterii privilegia aA

Perspectiva sim!olico@rituala a transmiterii privilegia aA

Canale !i retele )i"loacele# te@nologia Cauzele !i efectele ;tilizarile in!trumentale Alu(ul unidirectional Controlul# dominarea <on1am$iguitatea 5lementul didactic Tran!miterea verticala )a!urarea !i cuantificarea Si!teme inc@i!e Tran!miterea informatiei Comportamentul 5lemente cognitive

?im$a"ul# modalitati# forme Continutul Semnificatia !i interpretarea ;tilizarile e(pre!ive Interactiunea !i !c@im$ul Imparta!irea# participarea Am$iguitatea 5lementul !tatic Tran!miterea orizontala )etode de!criptive Si!teme de!c@i!e Stocarea informatiei Ideile 5lemente indiciale

In prima ipo!taza# lumea !ociala e!te privita ca un univer! de o$iecte# evenimente# oameni !i idei care au o e(i!tenta o$iectiva# e(terioara !i con!trangatoare# iar in cea de1a doua ipo!taza# lumea e!te vazuta ca un cadru !im$olic# !tructurat gratie definitiilor !i !emnificatiilor negociate care guverneaza comportamentul. In prima ipo!taza# comunicarea e!te mecani!mul care conecteaza# prin informatie# diferitele activitati intre ele !i cu mediul in care !e produc ( !i e!te analizata ca un !i!tem de canale# ca o retea prin care !e circula me!a"ele# care pot fi ma!urate )# iar in a doua e!te un proce! care dezvolta# di!emineaza !i mentine !i!temele de !emnificatie dominante ( !i e!te analizata# mai curand# !u$ formele !ale e(pre!ive ). Aara indoiala# de!i teoretic ele pot fi di!tin!e# in practica !unt dificil de di!ociat. Perspectiva tehnicilor utilizate in comunicarea politica aduce in di!cutie rolul canalelor media# marCetingul politic# pu$licitatii !i !onda"ului de opinie in con!tructia moderna a realitatii politice. Intere!ant e ca# la un moment dat !e in!i!ta pe te@nica focu! group1ului in noile campanii electorale# care# cel putin in privinta comunicarii politice# rivalizeaza !erio! cu !onda"ul# nu pentru a1l !u$!titui# ci pentru a1l completa. 9egimul comunicarii !im$olico1rituale pare a co$ori# progre!iv# de la nivelul teoriei la practici# iar repercu!iunile nu !unt de negli"at. Te@nicile enumerate mai !u! 4 !ingure# dar !i in diver!e com$inatii 4 domina formele moderne ale comunicarii politice# implicand !i o !erie de pro$leme !pecifice: accelerarea circulatiei informatiei# a !c@im$arilor politice# profe!onalizarea comunicarii politice# cre!terea co!turilor activitatilor politice.

Cre!terea rolului ma!!1media in !ocietate# in general# !i in viata politica# in particular# antreneaza o !erie de tran!formari# dintre care amintim: guvernantii cauta tot mai mult !a1!i valorizeze actiunile !i urmarile lor in !en!ul popularitatii: viteza mare a informatiei !i caracterul ei efemer incura"eaza# mai degra$a# rezolvarea pro$lemelor pe termen !curt: de!cura"eaza ge!tionarea pro$lemelor mai putin !pectaculoa!e prin definitie: !pore!te dificultatea guvernantilor in luarea unor ma!uri impopulare. Comunicare prezidentiala e!te indi!pen!a$ila pre!edintelui# caci e o conditie permanenta a !pri"inului popular# !pri"in care# in conte(tul !epararii puterile in !tat# e!te a$!olut nece!ar in depa!irea dificultatilor politice ridicate de Congre!*'arlament. 're!edintele# avand cel mai legitim aliat in opinia pu$lica# !e afla# practic# intr1o campanie continua. Spre deo!e$ire de acea!ta# comunicarea guvernamentala !e caracterizeaza prin multitudinea actorilor politici implicati: e! prive!te guvernul in an!am$lu# dar !i in!titutiile !pecifice (mini!terele)# mini!trii !i primul mini!tru. %e!fa!urarea ace!teia pune !erioa!e pro$leme de legitimitate# in !en!ul ca e(i!ta in permanenta ri!cul deturnarii campaniilor comunicationale# !i# prin a!ta# a per!ua!iunii guvernamentale# catre un !en! mai curand politic decat unul in!titutional !au educativ# precum !i ri!cul utilizarii per!onale a avanta"elor o$tinute in urma ge!tionarii re!ur!elor colective. In acela! timp# comunicarea e!te nece!ara atat la emergenta pro$lemelor !i ela$orarea*luarea deciziilor# cat !i la e(ecutarea lor# !au la control.

Marketingul politic i sondajele de opinie

)arCetingul politic !i !onda"ele de opinie !unt utilizate atat de organizatiile politice# cat !i de puterile pu$lice# pentru o$tinerea# prin !trategii de influenta# a !pri"inului concentrat !au difuz al grupurilor tinta. 5le !unt in!pirate de activitatea economica !i !e $azeaza pe analogia dintre comportamentul KKcon!umatorului KK !i cel al KK alegatorului KK. Sonda"ele !unt in!trumente utilizate de marCeting in proce!ul de !egmentare a populatiei (!ociodemografice# culturale# politice# etc) care tre$uie cuno!cute pentru a le putea evalua cerin/ele# ele putand fi folo!ite in analize mai profunde# mai ale! atunci cand !unt repetate (KKpanelKK). )arCetingul !upraevalueaza pla!ticitatea imaginilor politice !i la$ilitatea electorilor. Cele doua# marCetingul politic .i !onda"ele de opinie deriv0 dintr1un demer! .tiin/ific practicat 2n ela$orarea !trategiilor de influen/0. Aplica$ilitatea marCetingului 2n politica e!te# 2n principal reprezentat0 prin marCetingul electoral# care con!tituie forma !a cea mai avan!at0. Cele dou0 procedee

fundamentale pe care !e poate !pri"ini 2ntr1adev0r marCetingul con!tau 2n KK v-nzarea unui produ! conving-nd /inta a!upra calit0/ilor lui# !au 2n !c@im$area produ!ului pentru a1l conforma a.tept0rilor grupului1/int0. 6n politic0# p-n0 2n prezent# marCetingul cererii a 2nlocuit marCetingul ofertei. Analiza !itua/iei politice indica !tatutul for/elor aflate 2n competi/ie# re!ur!ele .i punctele lor !la$e 4 cu alte cuvinte# 2n termeni electorali# organiza/ionali .i !im$olici# o evaluare a 2ntreprinderilor a!upra pie/ei. Apoi ea permite .i definirea unei !trategii de campanie# dominat0 mai ale! de alegerea unei pozi/ion0ri .i a unei comunic0ri !trategice. )etodele de marCeting politic apeleaz0 deci la !ociologia electoral0# la !onda"ele a!upra inten/iei de vot .i de opinie# dar .i a!upra dez$aterilor calificate individuale !au de grup. Analizele !tati!tice ale datelor de tip de!criptiv# precum .i analizele factorial0 .i tipologica# analizele !imilitudinilor .i al preferin/elor# dar .i analizele de tip e(plicativ# !egmentarea !au m0!urile con"uncte# !unt ade!ea com$inate cu metode de !imula/ie 2n form0 deciziei !trategice. Sonda"ele electorale con!tituie# 2n ace!t caz# un in!trument prioritar pentru analizarea inten/iilor de vot. 6ntr1adev0r ele faciliteaz0 identificarea /intelor !trategice. Analizele multidimen!ionale !erve!c la cunoa.terea percep/iilor .i a preferin/elor manife!tate de cet0/eni# iar modelele matematice contri$uie la identificarea .i evaluarea oportunit0/ilor !trategice care le permit acce!ul pe pia/a politic0. O com$ina/ie eficienta tre$uie !0 a!ocieze !implitatea# atrac/ia# credi$ilitatea .i originalitatea. 6n cadrul unui !tudiu de marCeting# !trategia de comunicare con!t0 2n identificarea /intelor prioritare# 2n fi(area con/inutului me!a"elor .i 2n 2ntocmirea unui program mediatic. %e altfel# !e vor$e.te de!pre deo!e$irea 2n r-ndul electorilor: !egmentele critice 4 alc0tuite din aleg0tori fragili !au poten/iali3 nucleul electorilor c-.tiga/i de partea unei candidaturi .i electori 2ndep0rta/i# adic0 cei atra.i de adver!ar. 5lectoratul prezint0# a.adar# zone rigide .i zone malea$ile. 6n plu!# cu a"utorul !onda"elor poate fi cuno!cut profilul !ociologic al electoratului poten/ial al fiec0rui candidat# precum .i temele care a!igur0 !pecificacitatea .i credi$ilitatea pozi/ion0rii politice .i per!onale. 6ntre 2nv0/0mintele de!prin!e din analizarea ace!tor focus-groups !e de!prind# mai ale!# cele legate de mizele1c@eie ale alegerilor pentru ace!t !egment critic. %e e(emplu# ,.:u!@ 2.i fonda comunicarea pe ace!te mize1c@eie# mai ale! pentru faza final0 a campaniei !ale: ap0rarea na/ional0# fi!calitatea# "ur0m-ntul pe drapel# pedeap!a cu moartea# permi!iile pentru de/inu/i# lupta 2mpotriva drogurilor. 6n mod cu totul !pecial# ace!te teme au fo!t e(ploatate 2n campania pu$licitar0 televizata.%ac0 la reuniuni .i mitinguri !e practic0 o comunicare fa/a c0tre fat0# prin interven/ie direct0# marCetingul telefonic .i pu$licitatea po.tal0 (mailing1ul) permit o comunicare per!onalizat0# 2n!0 de la di!tan/0# pentru promovarea me!a"ului !0u colectarea fondurilor.

6n general# !e con!ider0 c0 te@nicile de marCeting direct iau un av-nt con!idera$il. Te@nicile de marCeting !e fondeaz0 pe urm0torul principiul: o comunicare direc/ional0 e!te cu at-t mai eficient0 dec-t o comunicare anonim0# cu c-t e!te mai autorizat0 de mi"loacele de informare 2n ma!0. Interven/ia prin core!ponden/a .i telemarCeting1ul con!tituie cele dou0 in!trumente preferate ale marCetingului politic direct. TelemarCeting1ul permite# mai ale! gra/ie form0rii automate a numerelor de telefon# difuzarea me!a"elor 2nregi!trate .i colectarea de fonduri .i*!au de reac/ii care !unt prelucrate pe computer .i alimenteaz0 $0ncile de date. O$!erv0m a!tfel leg0tura e(i!tenta 2ntre diver!ele te@nici: telefonul# automatizarea apelurilor per!onalizate# $anca de date# di!cur!ul prin core!ponden/a .i efectele indu!e prin reunirea lor# a!upra colect0rii de date privind !egmentele de electori# a!upra circula/iei informa/iei electorale .i a!upra incit0rilor la ac/iune (2n!criere# reunire# contri$u/ie# votare# etc). Sonda"ele de opinie# lucru verificat 2n repetate r-nduri# au leg0turi cu marCetingul politic# 2n!0 nu rezult0 de aici ca ele !e confunda cu ace!tea. Convergent0 dintre !onda"ele de opinie .i marCetingul tine de logic0 lor comun0 de !egmentare a !ociet0/ii .i a opiniilor din cadrul ace!teia. Sonda"ele !unt# a.adar# in!trumente ale marCetingul politic# c@iar dac0# 2n mod a$uziv# !unt redu!e la ace!t !tadiu# mai ale! atunci c-nd o$!ervarea .tiin/ific0 !e de!f0.oar0 pe timp 2ndelungat# !tudiind !erii cronologice de mare 2ntindere. 5le fiind in!trumente ale marCetingului# putem di!tinge trei tipuri de !onda"e: !onda"e in!tantanee ($enc@marC poll!)# opu!e !onda"elor efectuate pe e.antioane e(perimentale# care permit urm0rirea evolu/iei atitudinilor unui grup con!tant de indivizi. Cu mult 2nainte de 2nceperea campaniei# !e efectueaz0 !tudii de feza$ilitate# pentru a putea fi reperate oportunit0/ile electorale oferite poten/ialilor candida/i $ine pla!a/i# prin identificarea celor care ie! din partidul adver! datorit0 pozi/iei fragile# precum .i po!i$ilele teme prin intermediul c0rora !0 le fie !porit0 vulnera$ilitatea. )arile !onda"e in!tantanee !unt 2ntre$uin/ate mai 2nt-i la 2nceputul campaniei# pentru e!timarea !tadiului for/elor prezente .i a pozi/ion0rilor politice .i per!onale. $ra%ing polls !unt utilizate# la 2nceput# pentru urm0rirea di!pozi/iilor electoratului. 5.antionul de aproape I88 de oameni e!te ale! la 2nt-mplare# de pe fiecare teritoriu. 6n fiecare !ear0# 2ntre$0rile lan!ate prin telefon !e a(eaz0 pe ultimele evolu/ii ale campaniei electorale .i pe inten/iile de vot. 'e m0!ur0 derul0rii campaniei# !unt eliminate vec@iile rezultate# pentru a fi /inute la zi mediile varia$ile. A!tfel# !e o$/ine un indicator al tendin/ei generale .i !e 2nregi!treaz0 fluctua/iile mai recente care e(prim0 !en!i$ilitatea !onda"elor la anumite e(perimente din campania electoral0. 'entru o$/inerea unor m0!uri fia$ile# rezultatele o$/inute !unt regrupate# timp de mai multe zile con!ecutive.

Ace!te !onda"e conduc la a"u!t0ri foarte rapide ale !trategiilor de comunicare .i# mai ale!# la ela$orarea# producerea .i difuzarea !poturilor televizate# pentru a !e r0!punde a!tfel atacurilor adver!arului# !u$ forma pu$licit0/ii negative# !au pentru a 2nt-mpina un eveniment neprev0zut. Sonda"ul# cumpararea de !patiu !i pu$licitatea !unt a!ociate cu poll!ter!# media advi!or! !i campain manager! pentru un pilota" la vedere. O alta te@nica care a luat avant in ultimii &8 de ani# e!te focu! group# pentru campaniile la toate nivelele. ;n grup mic de 18 pana la 28 de electori# e!te pu! !u$ conducerea unui facilitator # pentru a purta di!cutii a!upra campaniei !i a candidatului.

Slogan si spot electoral

Calendarul activit:ilor ;i "ugetul Calendarul de activit0/i tre$uie !0 fie reali!t# iar $ugetul tre$uie !0 prevad0 co!turile opera/ionale# ec@ipamentelor .i c@eltuielile de per!onal.

Calendarul de activitati pre!upune intalniri cu electoratul # conferinte de pre!a # prezenta la !ar$atorile legale din perioada re!pectiva # programul prin care candidatul va intra in legatura cu alegatorii prin video1conferinte. %e o importanta ma"ora !unt interventiile de!e ale purtatorului de cuvant prin care !e !u$liniaza programul incarcat a candidatului# atentia !i profe!ionali!mul de care ace!ta da dovada in tratarea pro$lemelor !tatului. Planul de guvernare 'lanul de guvernare implica ma!urile !i demer!urile pentru o $una cola$orare intre 're!edinte !i ,uvern de a!emenea# !c@im$area !i reimpro!patarea imaginii 9omaniei pe plan e(tern. ;n pilon de rezi!tenta in !c@im$are ace!tei imagini o reprezinta !i intrarea in Spatiu Sc@engen care e!te de o importanta ma"ora in !i!temul economic al tarii. 'lecand de la importanta care o are intrarea in Spatiul Sc@engen in !i!temul economic# intalnim o pro$lema cu care !e confrunta tara in momentul de fata !i anume criza economica. Scoaterea 9omaniei din criza economica e!te cu !iguranta o prioritate in agenda candidatului. Oportunitatile de dezvoltare pentru tineri reprezinta !olutia pentru diminuarea !i !toparea migrarii populatiei din randul tinerilor. O alta ma!ura importanta din planul de guvernare o reprezinta im$unatatirea !i!temului educational prin ridicare !tandardelor de evaluare a cadrelor dicactice cat !i a elevilor*!tudentilor. 'rin acea!ta ma!ura urmarim !i promovarea unui !i!tem educational calitativ. Avand in vedere pro$lemele intampinate in decur!ul anilor anteriori #din "u!titie# con!ideram ca ar fi eficienta o reevaluare a !i!temului# urmarind a!tfel diminuarea coruptiei. 1 1 Im$unatatirea relatiilor cu minoritatile nationale Im$unatatirea agriculturii prin realizarea realizarea platilor !u$ventiilor catre ace!tia# !a incura"eze modernizarea parcului de utila"e agricole prin acordarea de credite avanta"oa!e. Incura"area agriculturii $io# cat !i finalizarea !i punerea in aplicare a planului de reconver!ie pentru pomicultura. Incura"am con!umul de produ!e nationale 1 1 1 Ainalizarea auto!trazilor incepute !i im$unatatirea !tarii caro!a$ilului catre ie!irile din tara pentru a favoriza atractia inve!titorilor !traini# cat !i a drumurilor nationale. Im$unatatirea !i!temului medical prin incura"area rezidentilor !a ramana in tara# !c@im$area !i!temul medical# marirea !u$ventiilor acordate de !tat. Stoparea finantarii $i!ericii de catre !tat.

De !aterea finala 1 Pre entarea planului de guvernare Pilonul -A -ntre!ari adresate contracandidatilor Crin /ntonescu In cei 28 de ani de activitate parlamentara# cate prezente# initiative !i luari de cuvant ati avutM (!i alte intre$ari pe acea!ta tema) Dan Diaconescu Care a fo!t planul ac@izitionarii O?TCNI)# !i ce aveti !a le !puneti celor care !i1au pu! !perante in revenirea companiei %e unde veneau cei 28888 5 promi!i romanilorM Cu ce pregatire politica vreti !a guvernati taraM M.3.5. Care a fo!t implicarea d1voa!tra in !candalul Omv# in care a fo!t protagoni!ta !otia d1voa!traM a invatat T.:. cum !a guvernati taraM 8elemen 6unor Ca viitor pre!edinte al 9omaniei ce viziune aveti a!upra di!cutiilor de!pre autonomia Tinutului Secuie!cM

Pilonul --. 3eplici la acu atii Pro!lema plagiatului. Continutul de lege nu poate fi modificat. <ormele in vigoare ale !u!tinerii doctoratului. KK?ip!a de reactieKK datorita concentrarii eforturilor pt !coaterea 9omaniei din criza. Ca 'rim1)ini!tru 4 Strategii pe termen lung. Cazul <a!ta!e: In!tanta !i1a facut trea$a# Adrian <a!ta!e !i1a i!pa!it pedea!a !i nu cred ca e!te foarte important !a mediatizam !i mai mult cazul. Cazul ). ,eoana: Cu )ircea ,eoana am rezolvat pro$lemele (am !palat rufele in interiorul partidului) !i o !a ne implicam impreuna in pro$lemele !tatului.

Coa$itarea cu Traian :a!e!cu: a venit pe fondul nece!itatii reformarii economiei !i !olutionarea tuturor pro$lemelor e(i!tente. 'ro$lema var!tei. 5(perienta profe!ionala !i cea politica au du! la ocuparea functiilor pe care le1am detinut. 9eformarea partidului. In ultimul timp din ce in ce mai multi tineri au fo!t promovati in cadrul partidului.