Coperta de DOINA

MIRCEA ELIADE
MYTH AND REALITY
World Perspectives Ser.ies,
redactor Ruth Nanda Anshen
Harper & Row, Publishers, Inc.
New York

'
'
'
J
'
'
I
'
'
"
I
'
'
'
'
!
' l
'
'
' '
'
' '
.. '
' '
'
'
' '
.,,
-_ .'I
'
"' '
'

'
'

it
'<f

\
In de
PAUL G. DINOPOL
Prefata de
VASILE NICOLESCU
NOTA ASUPRA EDITIEI
.. ,63029
...--.. -.-_,_ __
r - -
_-<- -:t
/
'
- ,-..J,L,\ _
\ ).-JJV>cRSIT '
,, - ' .
',
/
' .
- .
I I

TRADUCEREA LUCRARII DE FATA, - CARE A APARUT
mai intii in limba engleza sub titlul Myth and in colec-
"World Perspectives, condusa 1i ingrijidi de Ruth Nanda
Anshen, Ia editura Harper & Row, din New York, - s-a efectuat
dupa versiunea franceza a autorului, publicata Ia Paris, in 1963,
sub titlul du Mythe, in coleqia "Idees a editurii Galli-
mard.
Din !ipsa semnelor diacritice corespunzatoare, numele proprii
termenii neasimilati in limba romana au iost redati in forma in
care apar in versiunea franceza.
- ' . .,_,,--"
... 7- '
'
. '
. .
EDITURA UNIVERS
I
I
i
-
7

PREFATA
\
MARTURISESC CA lNTILNIREA CU MIRCEA
Eliade dintr-o neuitata toamna pariziana zn aparta-
mentul sau din piata Charles Dullin - aflata undeva
la poalele colinei Montmartre - m-a contrariat Pu_tin
prin aerul ei ireductibil sim plu, far a nimic ceremonzos,
tinznd de regimul obi?nuitului. Eram oricurft departe de
pe care-! traisem cu doi ani inainte zn ,mitol?gica"
ire ala mea intUnire cu poetul Henry Mzchaux
(unul dintre marii prieteni ai lui M. Eliade)
rul marilor ncduciri verbale, abandonat cu savanta prz-
ccpere tuturor dramelor # experientelor onirice, muzicii
nelamurite a fiintei ca ?i unui stil al incomunicarii,
frapa - dupa un scurt monolog de murmure incon-
gruente - printr-o luciditate vivacitate intelectuala
extreme. Michaux pregatea tocmai doua dintre testa-
mentele sale de resemnata amaraciune : Poteaux d'angle
# Ideogrammes en Chine - aforisme poematice, cu o
gramatica distorsionata de simbolistica haului a ex-
tinctiei. Speriat de mea, poetul, purtat de nu
ce stranie stare de vis cu ochii ma fascina
t irepresibil. Virajul spontan catre tantrism arta tan-
' trica m-a descumpanit definitiv. Eliade, dimpotriva.
'
d-_
I
Autorul unora dintre cartile mele indragite din anii
studentiei (Insula lui Euthanasius, Solilocvii, Fragmen-
tarium, Oceanografie etc.) autorul masivelor con-
v
structii teoretice de mai tirziu, carti care propuneau 0
alta viziune asupra yoginismului, iamanismului sau tan-
trismului, parea un vechi cunoscut, poate prea intim
spre a mai mima tehnici protocolare, prea deferent cor-
dial spre a mai forta locurile comune ale politetii oca-
zionale. Marele savant parea un alchimist uior blazat #
surizator, surizator din scepticism # prudenta, interesat
sincer mai putin de volutele gindului # ascutimea ex-
presiei cit de soarta operei sale in Romania. In fond
nici un titlu, nici o glorie, nici o aureola nu acopera
iu aur fiinta unei. opere, forta unei idei sau a unui sis-
tern de gindire ca spatiul de obir#e spirituala, cutia de
nepieritoare rezonanta a pamintului natal. Mircea
Eliade n-a pierdut nici o ocazie de a-# marturisi im-
presionanta comprehensiune pentru spiritualitatea ro-
maneasca, pentru dimensiunile ei istorice # profunzi-
mile ei. Comprehensiune e putin spus. Cuvintul ar tre-
bui sa fie, in orice caz, altul. Mircea Eliade traieite #
n;gindqte in toate ramificatiile ei cultura romtineasca
de la inceputuri. 0 tensiune aparte (a perceptiei pro-
priu-zise ? a amintirii ?) ii ordoneaza motivele analizei,
subsumindu-le unei trairi care ridica abstractia in sfera
muzicala a Ideii. Mircea Eliade iese din cotidian, ca
in contemplatia muzicala, # compune un timp ,sa-
cru", un ,timp liturgic" realizind emotionanta piesa
dedicata lui Brancu# (o ,1/igenie" moderna, cum o nu-
cineva), ,Coloana fara Mai mult dedt
o ilustrare a reprezentarii timpului in teatru sau a ac-
torismului iamanic ,Modelul iamanic poate sa se re-
gaseasca pina in Divina Comedie: drumul extatic al
lui Dante - aidoma celui al iamanului - reaminteite
/iecaruia ceea ce este exemplar ii demn de credinta" 1,
piesa e un mit modern al aspiratiei romtineiti, de care
vorbea # G. Calinescu
2
spre columna uriaia, spre ab-
solut. Nu intra in obiectul discutiei noastre /on-
VI
1
Mircea Eliade: L'Epreuve du lab:yrintht, Belfond, 1978.
2
Ion Biberi : Lumea de miine.
I

dul romtinesc ii romanesc al epicii sale
fantastice. Nici marturisirea,
pentru ethosul eliadesc, rostita in omagzal dm
L'Herne, unde. romancierul .. ne . una din
siile inceputurzlor sale scmtorzceitt, il
de a construi un ciclu de romane sub tztlul generzc
,Dacia felix". N u exista ocazie, in care ii .sa-
vantul sa nu vorbeasca despre splendoarea il etermta-
tea graiului romanesc : ,Patria este pentru mine limba
in care vorbesc... limba in care visez # in care imi
scriu jurnalul". Ba mai mult. al
mitologiei dacice, admirator al luz Cantemzr, Emmescu,
Hasdeu sau lorga, cercetator de absoluta autoritate al
istoriei religiilor lumii, romancier, eseist, Mircea Eliade
o/era in perspectiva umanismului sau rationalist, ar-
gumente de incontestabila soliditate itiintifica ii in fa-
voarea profunzimii istorice ?i continuitatii milenar; pe
aceste meleaguri a poporului nostru. Lucrarea mat
centa De la Zamolxis la Gingis-Han, amplu studzu
dedicat marilor "!ituri folclorice
inscrie teoretic aceea?i tentatzva de recuperare il re-
constructie a unor valori fundamentale specifice mi-
thos-ului romanesc.
*
Mircea Eliade reprezinta prototipul savantului ideal.
Spun ideal gindindu-ma ?i la al.
,imperfectiuni", la dublul sau scmtorzcesc, abta v_mbtl
dar cu atit mai prezent in sistemul de vase comumcante
al radacinilor operei. Un savant sensibil la vocile mis-
terului e tot ce-# poate dori mai mult o itiinta, dupa
cum un scriitor hranit de profunzimile e tot
ce-# poate dori mai mult o literatura. Aceasta numai
aparenta dicotomie intre planul real ii eel imaginar l-a
preocupat in repetate rinduri pe autor: ,Este, in orice
VII
caz, reala dependenta unor scrieri literare de cele teo-
retjce, # vice-versa. lncepind cu exemplele cele mai
evtdente, a1 '!umi S:cretul doctorului Honigber-
g:r, car: derzv_a dzrect Yoga ; piesa Oameni
dm capztolul Les p1erres sacn!es din Traite ii
dmtr-o lucrare neterminata Le Labyrinthe ; Domni-
Christine din Mitologiile moqii # un curs de-
spre m.?arte in /olclorul romanesc ; Ifigenia din Co-
la legenda Manole ; o alta piesa,
medzta, A ventura spmtuala din Mitologiile mortii ii
poate vor mai fi # altele" 1. '
Daca este adevarat, ceea ce Mircea Eliade insu# re-
wn_oaite: de filosofie in opera literara, nu
putm e transferul de arta (acuitatea sim-
tmz, expresiei, ,imaginarul" din spatiul
me:eu. viu al ideii) in opera de
exegeza 'tzzntz/zc': pr_oprzu-zzsa. Nu mai e a,adar un
secret pentru nzmem ce tulburatoare elanuri a dat
exegezcl or sale, romancierul, demiurgul de
/u:tzum, antrenat in acela,i zbor de cunoa,tere re-
cunoa,tere. a mithos-ului originar, a in/initatii de drame
ale acestuza, nascute ,i prezente pe toate meridianele.
,Eu cu lumina mea sporesc a lumii taina" pare sa
blagia.n, marele mitologist, la inceputul fie-
fzlc:zofic al sau, largind perspective, re-
dzmenszonznd umversuri nepatrunse inca.
!?-efuzindu-,i poza vizionara, re/uzindu-,i de plano
chzar aerul scriitoricesc, pastrind din lungimea de unda
a .. visului numai atlt cit trebuie, Mircea Eliade i,i di-
cu benedictina e/ortul catre spatialita-
'l pro/unzzmea problemei, catre demonstratie 'i ana-
Savantul strabate labirinturi impenetrabile cu
erozsmul indaratnic al unui nou Sisi/.
# _de taina, J!ircea Eliade parcurge
nemargmzte spatzz morale, deschzde sesam-uri prin sub-
1
La figanci # Cu un studiu introductiv de Sorin
Alexandrescu, 1969, E.P.L., p. 9.

VIII
I
I

teranele filologiei, istoriei, etnograjiei? antropologiei
1; 'inregistreaza, y -::- o
'incoronare a efortuluz - sensurz !' Cf1-lzta-
tiv altele. Mitul eternei 1ntoarcen. Imtien, ntun, so-
cietati secrete, Tratatul de istoria religiilor, De la Za:
molxis la Gingis-Han - intre atitea alte_le - probeaza.
vocatia inimitabila a autorului de a _dz_ncolo d_e
noianul datelor dincolo de incidente lzngvzstzce, po_lz-
semii de analogiilor similitudinilor, dm-
colo 'de tiranice, gordiene paradoxuri, fatete
cute inca, multiplu graitoare _ale Cor;zentarzul
eliadesc ridica intotdeauna noz orzzonturz de zntelegere
ii\ judecata asupra mithos-ului. In marginea unui text
a[ indianistului A. K. Coowaraswamy, Symplegades,
Mircea Eliade imagineaza o noua ipoteza de inteleg_ere :
,0 este un parado:;= nu_ poate /z re-
zolvat deczt prmtr-un act de gzndzre . Sz faptul e
sibil subliniaza autorul in continuare, deoarece numaz
gindirii (imaginatiei) ii este proprie libert_atea fata de
materie: simplegadele o o separa-
tie inifiatica intre cei care sint zncapabzlz sa se _deta,eze
de realitatea imediata ,; cei care. descop:ra
spiritului, posibilitatea de a se elzbera prm gzndzre de
legile materiei. 1 Reexaminind . Cr:anga. de . aur - ca-
podopera a celebruluz mztologzst 11
James George Frazer ( kogate la mztolc:gule
sumeriene ebraice, babzlonzene, hztzte, Japoneze,
europene 'etc.), Mi.rcea Eliade ca . cere"!om __a
expulzarii la s/ir,u de an a demomlor, bolzlor fa-
catelor ,este 'in fond o tentativa
momentana, a timpuhei mitic ii przmordzal, a
pur, acela al clipei Creatiunii. Orice An N ou este o
reluare a timpului de la 'inceputul sau, 0 rep:tare
cosmogoniei. Luptele rituale dintre d?_ua de jz-
guranti, prezenta mortilor, saturnalule, orgule
elemente care denota... faptul ca la shr1ztul anuluz
1 Initiations, rius, societes 1959 .
IX
in aiteptarea Anului N ou se repeta momente mitice ale
trecerii de Ia Haos Ia Cosmogonie" 1. Cu un misterios
computt;r intr-o mina ii laserul perceptiei in alta, Mir-
Ct'f Elzade tarimuri enigmatice, sondeaza
tame obscure, pnveite lucrurile zn pro/unzimea # ade-
varul lor, in lor nestatornica # /luctuanta
(de Ia o generatze Ia alta, de Ia un trib Ia altul de Ia
o istorie Ia alta) zn evolutia # intrepatrun-
derea lor Tot ast/el, zntreaga intreprin-
dere a luz Elzade observa Charles Durand cu un
efort de cuprindere a hermeneuticii savantului roman 2
- deschide erspective asupra unui panteon colectiv de
zntreaga specze umana. S tudiul minutios al
_de_ al procedurilor, al interdic-
tulor, cu privire la legaturi, precum #
miturilor, a riturilor, a practicilor reli-
gzoase selectzve la timpurile ciclice, Ia riturile de rein-
noire sau de origine, au znceput sa zntocmeasca harta
in care apar paminturile arhipelagurile unei posibile
,antropologii a adincurilor".
Epuizind ,biografia" unor religii sau mitologii, a
unor esoterice, meditznd pe marginea megal#i-
lor /unerari, a solidaritafii epifanzilor lunare, asupra
misteri?ase a cercetind riturile pu-
bertatzz, szmbolurzle celeste cultele so/are, apropiin-
du-se cu o sensibilitate indelung re/lexiva de dramele
ale spiritului, de tim pi # de spatii, de moarte
vzata, descifrind originile religioase ale numelui etnic
al dacilor sensu/ initiatic al cultului lui Zamolxe, le-
genda intemeierii M oldovei valoarea de mit a con-
structiei din balada Manole, Mircea Eliade
readuce in discutie cu o intuitie exemplara indi-
fcrent de unghiul sau de vedere, problet:na mitului.
,Metafora revelatorie, invoalta ii stilistic structurala'"
1
Le mythe de l'eternel retour, Editions Gallimard. 1949.
2
Mircea Eliade et l'anthropologie pro/onde, L'Herne, 1978.
X

'
'
'

cum U numea_ Blaga, sau cum i! definea
linovski, ,Mitul, zntr-o comunzune . zn
forma sa vie, originara, nu este o szmpla _zstorze P_ove__s-
tita ci o realitate traita. El nu este de tzpul unez nas-
cocfri ca acelea pe care le _citim in romanele noastre,_
de astazi ci e o realitate vze, despre care se crede ca
s-a in timpuri stravechi li sa influenteaza 'in
continuare lumea soarta oamenzlor ; mztul tot-
odata forma armonios a unor evenzmen:e
imaginare reale, toate exprzmmd un m_od fan_tastzc
dar specific de a de a ve4.ea lu_-
m._ea. Mitul exprima evenzmente, relatzz, conexzunz ;_
tu"l ex prima caractere, ,modele" sau,.
respingatoare. M itul exp_rz'!la. co-
lective structuri arhetipale sau vocz mdzvzduale ramase
nccun;scute. E greu de znchipuit isto.ria . a va-
lorilor spiritualiti#ii umane far a mztun.! N u-?l poate
imagina nimeni sculpturile civilizatiei
Chimu, poemele maya?e sau aztece fara prmectzzle mzto-
logice precolumbiene. Nimeni _nu ?i-ar P"!tea reprezenta
cJ>ltura clasica greaca sau latma fara mzthos-ul _popoa-_
relor respective. Pictztra sau sculptura ar /t
Ia fel de ne'inteles fara elementele mztzce care le-au_
hranit. La fel creatia lui Bach sau Haendel. Cum ar fz
aratat creatia eminesciana fara Hyperion, cea a lui
Shelley fara Prometeu ? etc. . .
Prometeu, spune Marx in l_a
tre filozofia naturii la Democnt hlozof1a naturn la
Epicur, este ,eel mai nobil sfznt ?i di_n
darul filozo/ic". Ca multe ,personaJe sau tzpurz ale
diferitelor mitologii, Prometeu este mitul
in idee, mitul-idee, mitul-simbol al razvratmz ratzunzz
impotriva tuturor rezistentelor
ttre adevar. Pe scheletul unuz mz_t folcl?-
rica aplica de-a lungul secolelor fdoso/za ez,
ii adevarurile ei. Timpurile eroice dau trasaturz er:}_zce
,.personajului" mitic : Beethoven, Goethe, Shelley tramd
XI
entuziasmul naiterii unei noi lumi aveau sa accentueze
in Prometeu dimensiunea titanismului, a ratiunii teme-
rare # incoruptibile. Alta va fi parabola gidiana a mi-
tului prometeic, abstractizat ii so/isticat, pus in relatie
cu eiecul # destramarea ratiunii. lntr-un fel, cartea lui
Mircea Eliade Aspecte ale mitului (care a pare pentru
prima oara in romaneite) se inscrie, indiscutabil po-
lemic in optica autorului de istorie a religiilor ii
filosof al culturii mai ales impotriva tentative/or de
acest ultim /el de a goli mithos-ul de esenta lui
inseamna traire reala, /apt petrecut aievea. Rationali-
zarea excesiva a miturilor, trans/ormarea lor in fictiuni
duce practic - ne lasa sa intelegem autorul - Ia anu-
larea functiilor iradiante de semnificatii ale acestora.
Mircea Eliade inscrie aici o pledoarie pentru salvarea
mithos-ului, a substratului folcloric al culturilor, al

prospetzmu genume a acestora.
Din perspectiva unei pozitii umanist-rationaliste, Mir-
cea Eliade analizeaza diferite infati?ari ii aspecte ale
mitului, urmarind nu atlt functia cognitiva, estetica a
acestuia, cit mai ales cea etica, modelatoare : ,Cerce-
tatea noastra va avea in primul rind drept obiect so-
cietatile primitive in care mitul este - sau a fast pina
in timpu/ din urma - ViU, zn sensul Ca znfati?eaza
modele pentru comportarea omeneasca prin
aceasta con/era existentei semnificatii # valoare. A in-
telege structura # functia miturilor in societatile tra-
ditionale despre care este vorba nu inseamna mt-
mai a elucida o etapa din istoria gindirii in-
seamna deopotriva a intelege mai bine o categorie de
contemporani de-ai (p. 2) 0 subtila mai
disociere opereaza autorul in privinta mitu-
rilor cosmogonice, mituri ale originii pe care le vede
dispuse deopotriva nu ,numai intr-un trecut mitic, dar
intr-un viitor fabulos". Aceasta, subliniaza autorul,
este ,concluzia Ia care au ajuns stoicii ii neopitago-
reicii, prin elaborarea sistematica a ideii in-
toarceri a lucrurilor. Dar notiunea de origine e legata
XII
mai ales de ideea de perfectiune # beatitudine". (p. 51)
Pe cit de fecunde, de operante .sint
ziile autorului in cercetarea mztuluz proprzu-zzs, pe czt
de interesante inedite sint observatiile !a
gama larga a relatiilor dintre r;zit ;i cu!tura, mzt,
saga # basm, pe atit de putzn functzonale mz par
cele tributare schemei (paradoxa[ moderne) dupa
orice ideologie ar fi o mitologie. C.hiar daca conceptza
revolutionara a dialecticii. materialzste pr.esupune lupta
Lucida, subordonata unui zdeal de a. uma-
. nitatii, prin aceasta ea. n.u f! przn
ductie unui mithos. S /tr?ttul soczetatzz mod erne nu z.n-
setbnna sflr?itul umanitatii, ci numai o treapta dza-
lectic necesara in desavir#rea acesteia din urma. /}-po-
calipsa, viziunile ?i
prin prisma aceleta?t manzere a re4uctzez, rzsca
prin semni/icatia lor metaforzca, sa
faca mai putin vizibil mobilismul real al . tzmp.uluz
prospectie a devenirii, ca in_ ultzma znstanta
a sensurilor multiple ale praxzsuluz zstorzc. .
Consistente ni se par in schimb observatiile care zau
irz discutie unele aspecte ale crizei
rane cu referire speciala la declinul anumztor lzmba7e
artistice, la experimentul. i? la. ft!P.t.ul ca ,elitele"
gasesc in extravaganta z'! operelor
moderne ,posibilitatea unez gnoze mtftatzce .
Meditatii asupra destinului umanitatii, asupra cailor
de regenerare spirituala a . aces!eia, asupra r!surselo1
imaginarului Aspecte ale mttulm este o treapta extrem
de utila in intelegerea sistemului de gindire al
homerid al istoriei religiilor care a transformat dzscz-
plina mitologice intr-o epopee a ideilor.
VASILE NICOLESCU
I
' '
(


I

'
I - \
CUVlNT INAINTE
ACEASTA MICA LUCRARE A FOST SCRISA PEN-
tru coleqia .., World Perspectives" (Harper, New York),
pe care o conduce Ruth Nanda Anshen. Ea se adre-
seaza deci in primul rind marelui public cultivat. Am
reluat dezvoltat in cuprinsul ei diverse in-
in lucrarile noastre anterioare. Nu putea ti
vorba de o analiza exhaustiva a gindirii mitice.
Si de data aceasta, scumpul savantul meu prieten,
doctorul Jean Gouillard asumat sarcina revizuirii
textului francez. Il rog sa fie convins ca ii pastrez 0
adindi
Universitatea din Chicago
Aprilie, 1962
MIRCEA ELIADE
I
"

Capitolul I ,
STR MITURILOR

' l
Importanta ,mitului viu"
n' MAl BINE DE 0 JUMATATE DE VEAC, SA-
vantii occidentali au situat studiul mitului intr-o pers-
pectiva care contrasta in chip apreciabil cu, sa zicem,
aceea a veacului al XIX-lea. In loc de a trata, ca pre-
decesorii lor, mitul in acceptiunea a terme-
nului, altfel zis, drept o ,fabula", o ,fiqiune", o ,in-
ventie", 1-au acceptat cum era in societatile
arhaice, uncle mitul desemneaza, dimpotriva, o ,istorie
adevarata" mai niult inca, foarte pretioasa dat fiind
ca este sacra, exemplara semnificativa. Dar aceasta
noua valoare semantica atribuita termenului de ,mit"
face destul de echivoca folosirea lui in limbajul curent.
Intr-adevar, acest cuvint e folosit azi atit in sensul
de ,fiqiune" sau de ,iluzie" cit in sensu}, familiar
mai ales etnologilor, sociologilor istoricilor religiilor,
de , traditie sacra, revelatie primordiala, model exem-
plar".
Vom starui mai incolo asupra istoricului diferitelor
pe care cuvintul ,mit" le-a imbracat in
lumea antica (cf. capitolele VIII IX). Toata
lumea ca de la Xenofon (aproximativ 565-470
i.e.n.) incoace care a criticat inlaturat eel din.tii
expresiile .,mitologice" ale divinitatii folosite de Homer

. fi de Hesiod grecii au golit treptat mythos-ul de -

orice valoare religioasa metafizica. Opus atit lui
1
logos cit mai tirziu lui historia, mythos a sfiqit prin
a indica tot "ce nu poate exista cu adevarat" .. La
sau, considera de domemul "mm-
ciunii" al "iluziei" tot ce nu era justificat sau validat
de unul din cele doua Testamente.
Nu in acest sens (dealtminteri eel mai in
limbajul curent) intelegem noi "mitul". Mai precis, nu
stadiul mintal, sau momentul istoric in care mitul a de-
venit o "fiqiune" ne intereseaza pe noi. Cercetarea
noastra va avea in primul rind drept obiect societatile
1n a io_timpul
_dm urma "vm'<, 1n modele pen-
tru comportarea omeneasca pnr1 msa.s1 aceasta CWl-
fera exisl:entei serrinificatie valoare. ft struc-
tura funqia miturilor in societatile traditionale des-
I
pre care este vorba nu inseamna numai a elucida._o
din istoria .E;indirii. Onl:ene.ti, i'rise'!mna .. a in:-
1

._.telege mai . bine o. . .ca.tegorie ge_ contemporam de-at

.
. Ca sa ne marginim Ia un exemplu, acela al
telor cargo cults 1 ale Oceaniei, ar fi greu sa interpre-
tam o serie intreaga de comportari fara a ne
referi la justificarea lor mitidl. Aceste culte profetice
milenariste proclama iminenta unei ere fabuloase de
abundenta de fericire. Indigenii vor fi din nou sta-
. . . ..., . ..
pini asupra insulei lor nu cact
se vor intoarce in vapoare marete, mcarcate cu marfun,
asemenea cargoboturilor pe care albii le intim-
pina in porturile lor. lata pentru ce cele mai multe din
1 Cargo cults - termen .folosit pentru a
religioase axate pe credinta m instaurarea une1 .tmparatu de o pue
de ani a dreptapi, egalit3tii prosperitatii, care au aparut in
rindul din partea de est a Noii de unde s-au
propagat in alte regiuni ale . acestor cre-
dinte consta in aceea ca semnalul mtlem"!llll va ft dat. de
cerea spiritelor mortilor pe bordul unut cargobot mmunat,
carcat cu cantitati de bunuri europene care vor fi dts-
tribuite (n.r .).
2



,

"'""
aceste cargo cults necesita, pe de o parte, distrugerea
animalelor domestice a utilajului, pe de alta, con-
struqia unor mari magazii in care vor fi depozitate
proviziile aduse de morti. Cutare profetizeaza
sosirea lui Cristos pe un vapor de marfuri ; o alta
sosirea "Americii". 0 noua era paradiziaca va
incepe, . adeptii cultului respectiv vor deveni nemu-
ritori. Anumite culte implica de asemeni acte orgiace,
caci interdiqiile obiceiurile pamintului sanqionate de
. traditie vor pierde ratiunea de a fi, locul lor va
. fi luat de libertatea absoluta. Dar toate aceste acte
credinte se explica prin mitul inghitirii Lumii de catre
urmata de o noua Facere # de inscaunarea Epocii
de Aur, mit de care ne vom ocupa mai departe.

1
.

'
Fapte similare s-au produs in 1960 in Congo cu pri-
lejul dobindirii independentei nationale. In cutare sat
au scos colibelor ca sa 1ase sa
treaca ploaia de monezi de aur pe care aveau
s-o faca sa cada. Intr-alta parte, in delas!trea generaEi,
numai drumurile ce due spre cimitir au fost intretinute,
pentru a da posibilitatea sa ajunga in sat.
Pina excesele orgiace aveau un sens, de vreme ce,
potrivit mitului, in ziua in care va incepe Era Noua,
toate femeile vor apartine tuturor barbatilor.
E foarte probabil ca fapte de acest gen vor deveni
din ce in ce mai rare. Se poate presupune ca, drept
urmare a dobindirii independentei de catre fostele co-
lonii, "comportarea mitica" va dispare. Dar ceea ce se
va intimpla intr-un viitor mai mult sau mai putin
indepartat nu ne va ajuta sa intelegem ceea ce s-a in-
tlmplat recent. Ceea ce ne intereseaza inainte de toate
e sa sesizam sensul acestor comportari stranii, sa in-
telegem cauza justificarea acestor excese. Caci a le
intelege inseamna a le drept fapte
drept fapte de cultura, drept creatii ale spiritului, iar
nu drept. rabufniri patologice ale instinctelor, drept
bestialitate sau infantilism. Nu exista alta alternativa :
sau ne straduim sa negam, sa minimalizam sau sa uitam
. 3
,
asemenea excese, considenndu-le cazuri izolate de ,.sal-
b;hicie", care vor disparea cu totul, dnd triburile se
vor fi ..,civilizat" ; sau ne dam osteneala sa intelegem
antecedentele mitice care explica, justifica excesele de
acest gen le confera o valoare religioasa. Aceasta
din urma atitudine este, dupa parerea noastra, singura
care merita sa fie retinuta. Numai l'ntr-o perspectiva
istorico-religioasa sint asemenea comportari susceptibile
sa se impuna drept fapte de cuhura piarda
caracterul aberant sau monstruos de joe copilaresc sau
de act pur instinctiv.
Interesul prezentat de ,mitologiile primitive"
Toate marile religii meditecaneene asiatice dispun
de mitologii. Este insa preferabil sa nu incepem stu-
diu! mitului pornind, sa zicem, de Ia mitologia greaca,
sau egipteana, sau indiana. Majoritatea miturilor gre-
au fost povestite prin urmare, modificate, arti-
culate, sistematizate, de Hesiod de Homer, de rapsozi
de mitografi. Traditiile mitologice ale Orientului
Apropiat ale Indiei au fost cu grija reinterpretate
prelucrate de teologii respectivi. Ceea ce nu
inseamna desigur ca : 1 - aceste mari mitologii
fi pierdut .,substanta lor mitica" ca n-ar mai fi
dedt ,literaturi", sau ca 2 traditiile mitologice ale
societatilor arhaice n-ar fi fost remaniate de preoti
de barzi. Intocmai ca marile mitologii care au sfiqit
prin a se transmite prin texte scrise, mitologiile .,primi-
tive" pe care primii calatori, misionari etnografi
le-au cunoscut in stadiul oral, au o ,istorie" ; altfel
zis, ele au fost transformate imbogatite de-a lungul
veacurilor sub influenta altor culturi superioare, sau
multumita geniului creator al anumitor indivizi excep-
tional de inzestrati.

E preferabil sa incepem cu
tn societaule arhaice traditionale, chiar de va fi sa
abordam ma_i tirziu popoarelor care au ju-
cat un ro) Important In Istone. Aceasta deoarece, in
ciuda modificarilor lor de-a lungul timpului, miturile
,.primitivilor" inca mai oglindesc o stare primordiala.
E vorba l'n plus despre societati l'n care miturile mai
sint inca vii, l'n care ele fundamenteaza justifica l'n-
treaga comportare intreaga activitate a omului. Ro-
lul funqiunea miturilor sint susceptibile (sau au fost
pina l'n timpul din urma) de a fi observate descrise
de etnologi. In legatura cu fiecare mit, precum cu
fh:care ritual al societatilor arhaice, a fast posibil sa
punem tntrebari sa aflam, eel putin in
parte, semnificatiile date de Evident, aceste ,docu-
mente vii" inregistrate l'n cursu! anchetelor duse Ia fap
locului nu rezolva toate dificultatile. Ele prezinta in
schimb avantajul, considerabil, de a ne ajuta sa
corect problema, adica sa situam mitul in contextul sau
sociologic originar.
lncercare de a da o definitie mitului
Ar fi greu sa dam mitului o definitie care sa fie
acceptata de toti savantii care sa fie in timp
accesibila Dealtminteri, este oare macar
posibil sa gasim 0 singura definitie susceptibila sa im-
toate tipurile toate functiunile mitului, in
toate societatile arhaice traditionale ? Mitul este o
realitate culturala extrem de complexa care poate fi
abordata interpretata in perspective multiple com-
plementarc.
lntrucit rna definitia care mi se pare cea
mai putin imperfecta, dat fiind ca este cea mai larga,
e uunatoarea : mitul 0 istorie sacra ; el rela-
1
1
un eveniment care a avut loc in timpul primor-
5
dial timpul fabulos al ,inceputurilor". Altfel zis, mitul
cum, isJ?rav!lor sup.rana-
turale o realitate s-a nascut, f1e ca e vorba de reahtatea
totala' Cosmosul, sau numai de un fragment : o insula,
' . . ..
o specie vegetala, o comportare o
E intotdeauna une1 ,Jace_n___;_ m _se
ctJm_seva __ a;-rost prodiis, a incepu} fze.
Mitul nu declt despre ceea ce s-a mtlmplat
realmente, despre ceea ce s-a intimplat pe deplin. Per-
. sonajele miturilor sint .. Ele sint
, noscute mai ales prin ceea ce au facut m nmpul
- gios al ,inceputurilor:'. revel:aza
vitatea lor creatoare dezvalme sacrahtatea (sau numa1
,caracterul ,supranatural") lor. _In
turile descriu diversele uneon dramancele 1zbucmn
in lume a sacrului (sau a supranaturalului). Tocmai
izbucnire a sa.crului c'-!.
O"-!ace cum arata az1. Ma1 mult mea : toc-
mai in urma supranaturale este
omul ceea ce e azi, o muritoare, sexuata cul-
turala.
Vom avea prilejul sa completam sa aceste
dteva preliminare, dar se cuvine sa
fara indrziere un fapt care ni se pare : m1tul
. este considerat drept 0 istorie sacra, 0 ,istorie
. \adevarata" dat fiind ca se refera intotdeauna la reali-
ltati. Mitul 'cosmo gonic e ,adevarat", deoarece
lumii sta marturie in aceasta ; mitul referitor
la originea este asefleni ,adevarat':,
faptul ca omul e muntor 11 ; mal
departe. .
Din faptul ca mitul g;sta ale
fiintelor supranaturale mamfestarea putenlor lor
sacre, el devine modelul exemplar al tuturor acd'riti-
semnificative. Cind misionarul-eta.log
C. Strehlow ii intreba pe australienii arunta de ce
celebreaza anuniite ceremonii, i se raspundea in in-
variabil : .,Pentru ca le-au statornicit

i

. ,
r
'
'

1
. Iar kai din Noua Guinee refuza
modifice felul de a munci de a trai explica
acest lucru in felul urmator : au facut ai
Nemu mitici) noi facem Ia fel" 2. Intrebat
care e cutarui amanunt al unei ceremonii,
dntaretul navajo raspundea : ,Pentru ca poporul sfint
a facut prima oara"
3
Intllnim exact justi-
ficare in rugaciunea care ritualul tibetan pri-
mitiv : cum ni s-a transmis de la inceputul facerii
lumii, trebuie noi sa jertfim [ ... ]. cum au facut
in timpurile stravechi, facem noi
astazi"
4
Si tot aceasta e justificarea invocata de teo-
loti,i de , Trebuie sa facem ceea
ce zeii au facut la inceput." (Satapatha Brahmana,
VII, 2, 1, 4.) au facut zeii; fac oamenii."
(T aittiriya Brahmana, 1, 5, 9, 4, 6 ). 5
Dupa cum am aratat intr-alta partes, chiar com- (
portarile profane ale omului gasesc
modelele in faptele supranaturale. La
navajo ,femeile trebuie sa se cu picioarele incru-
sub ele 1ntr-o parte, cu picioarele
1nainte, pentru ca sta spus ca, la inceput,
Femeia schimbatoare de s-au
1
C. Strehlow, Die Aranda und Loritja-Sti:imme in Zentral-Austra-
lie_n! vol. I_II, p. 1 ; cf. Lucien Uvy-Briihl, La mythologie pri-
mwve, Pans, 1935, p. 123. A se vedea T. G. H. Strehlow
Traditions, Melbourne University Press, 1947, p. 6. '
Keisser, citat Richard Thurnwald, Die Eingeborenen
und der Sudsuinseln, in Religionsgeschichtliches Le-
sebuch, 8, TUbingen, 1927, p. 28.
3
Clyde Kluckhohn, Myths and rituals: A General Theory, in
Harvard Theological Review, vol. XXXV, 1942 (pp. 45-79),
p. 66. Cf. Ibid. alte exemple.

4
Mathias Hermanns, The lndo-Tibetans, Bombay, 1954, p. 66
fl unn.
1
Vezi M. Eliade, Le Mythe de l'Eternel Retour, Paris, 1949, j
p. 44 $i urm. (The Myth of Eternal Return, New York, 195,
1
p. 21 $i urm.). ,
1
Mythe de l'Ettrnel Retour, p. 53 $i urm .
7
zat in aceste
1
. Potrivit traditiilor mitice ale tri-
bului australian karadjeri, toate obiceiurile pamintului,
toate comportarile au fost intemeiate, in , Vremea Vi-
sului", de doua supranaturale, Bagadjimbiri (de
pilda, felul de a coace cutare graunte. sau de a vina
un animal cu ajutorul unui ciomag, pozitia anume ce
trebuie luata ca sa urinezi etc. 2).
Inutil sa inmultim exemplele. Dupa cum am aratat
in Le Mythe de l'Eternel Retour (Mitul in-
toarceri) cum se va vedea mai bine in cele
ce vor dominanta a mitului este de a in-
exemplare ale tuturor riturilor ale
activitatilor semnificative : atit ali-
tatia sau casatoria, cit munca, educatia, arta
sau intelepciunea. Aceasta conceptie nu este lipsita de
pentru intelegerea omului societatilor ar-
haice traditionale, vom starui asupra ei in cele
ce vor urma.
,lstorie adevarata" - ,lstorie falsa"
Vom adauga ca in societatile in care mitul inca mai
este viu, deosebesc cu grija miturile ,isto-
rji adevarate" - de fabule sau de basme, pe care le
numesc ,istorii false".
Autohtonii pawnee ,stabilesc o deosebire intre isto-
riile adevarate istoriile false, rinduiesc printre
istoriile adevarate in primul rind pe toate cele care
se refera la originile lumii ; acestora sint
divine, supranaturale, sau astrale. Nu-
maidecit dupa aceea vin basmele care relateaza minu-
1
Clyde Kluckhohn, op. cit., p. 61, il citeaza pe W. W. Hill,
Agricultural and Hunting Methods of The NtHJaho Indians,
New Haven, 1938, p. 179.
2
Cf. M. Eliade, Mythes, reves et mysttres, Paris, 19S7,
pp. 255-256.
8

'
natele aventuri ale eroului un om din popor
care a devenit salvatorul poporului sau, eliberiudu-1
de scapindu-1 de foamete sau de alte cala-
alte ispravi nobile aducatoare de
bine. Urmeaza, in istoriile in legatura cu
medecine-men 1 care explid1 cum a dobindit
cutare vrajitor puteri supranaturale, cum s-a nascut
cutare sau cutare asociatie de Istoriile <<false>>
sint acelea care povestesc aventurile ispravile nici-
decum inalta,toare ale coyotului, lupul cimpiei. Pe scurt,
in istoriile <<adevarate avem de-a face cu sacrul cu
supranaturalul ; in cele <<false>>, dimpotriva, cuun con-'
profan, deoarece coyotul e extrem de popular i'n
aceasta mitologie ca in celelalte mitologii nord-arne-.
ricane, in care apare sub trasaturile unui ale
unui ale unui prestidigitator ale unui desa-
ticalos." 2
Indienii din tribul cherokee fac de asemeni deosebi-
rea dintre miturile sacre (cosmogonia, crearea
originea mortii) istoriile profane care explica, de
pilda, anumite curiozitati anatomice sau fiziologice ale
animalelor. Regasim deosebire in Africa ; negrii
herero socotesc ca istoriile care povestesc inceputurile
diferitelor grupe ale tribului sint adevarate, dat fiind
ca se refera la fapte care au avut loc cu adevarat, in
timp ce povestirile mai mult sau mai putin cornice n-au
nici un temei. Cit despre din Togo, ei con-
sidera miturile referitoare la origine drept ,absolut
reale"
3

lata motivul pentru care miturile nu se pot povesti .
oricum. In numeroase triburi ele nu sint recitate in
1
Medecine-mm - in literatura engleza de specialitate - ter-
men prin care sint desemnati vracii vrijitorii triburilor indiene
din America de Nord. (n.r.).
2
R. Pettazzoni, on the History of Religion, Leiden,
195<4, pp. 11-12. Cf. de asemeni Werner Muller, Die Religionen
tkr WaldLindindiann Nord-Amnikas, Berlin, 1956, p. 42.
3 R. Pettazzoni, op. cit., p. 13.

femeilor a copiilor, adidi 1n prezenta ne-
tmtt<l:ttlor. neofitilor,
A 1n t1mpul perioadei lor de
1zolare 1n Juegla . .fac:e parte din initierea
lor. In .aceasta .R .. Ptddmgton observa despre
populatta karadJe';' : / ,Mlttt,n!e sacre. care nu pot fi
feme1 se refera mdeosebt Ia cosmogonie
mat ales Ia de initiere 1.
,Istornl7 care pot fi po-
vesute oncmd onunde, maunie nu trebuiesc reci-
/ ,tate dedt in cursu/. unui il'!terval _de timp sacru (i'n
} toamvna sau numat noaptea 2). Acest
s-a Ia popoare care au
culturn arhatce. La turco-mongoli la tibetani,
recitarea dn!ec:Ior ale. cic!ului G;sor nu poate
a':ea Joe m nopttle de tarna. ,ReCitarea este asi-
mtlata _unut farmec puternic. Ea ajuta la obtinerea unor
de tot fe!ul, indeosebi succes la vinatoare
la. [ .. J. de a se se
0
ane c'! de orz praJtta. Ascultatorii sint
de )Ur B}rd';'l recita epopeea timp
de mat multe Zile. Altadata, ztce-se, se vedeau atunci
pe aceasta arie urmele copitelor calului lui Gesor. Re-

cttarea provoca prezenta reala a eroului." 3
Ce dezvaluie miturile
Deosebirea statornicita de indigeni l'ntre istoriile ade-
v "
varate" ,istoriile false" este semnificativa. Cele doua:
categorii de naratiuni ,istorii", adidi re-
1
R. .. citat de L. p. 115. Cu privire
la ceremonule de 1mt1ere, cf. M. Eliade, Naissance mystique Paris,
1959. ,
1
A se vedea exemplele in R. Pettazzoni, op. cit., p. 14, n. 15.
3
R. A. Stein, Recherches sur et k barde a Tibet,
Paris, 1959, pp. 318-319.

10

'
o succesiune de evenimente care au avut loc
intr-un trecut indepartat fabulos. Cu toate ca per-
sonajele miturilor sl'nt in genere zei fiinte suprana-
turale, iar cele ale basmelor eroi sau animale
..... v .....
mmunate, toate aceste persona)e . au o trasatura co-
: fac cea de Si
au stmttt ca e ,tstom radi-.
cal diferite. Caci tot ce e relatat de mituri ii priveite
direct, pe cind basmele fabulele se refera la eveni-
mente care, chiar daca au produs schimbari in lume
(cf. particularitatile anatomice sau fiziologice ale anu-
mitor animale), n-au modificat ,conditia" omului ca
atare.
1
' Intr-adevar, miturile descriu nu numai originea lumii,
a animalelor, a plantelor a omului, ci toate eveni-
mentele primordiale in unna carora omul a devenit
ceea ce e azi, adica o fiinta muritoare, sexuita, orga-
nizata in societati, nevoita sa munceasca muncind
potrivit anumitor reguli. Daca lumea exista, daca omul
exista, lucrul se explica prin aceea ca suprana-
turale au o activitate creatoare ,in vremea
l'nceputurilor". Dar alte evenimente au avut loc dupa
facerea lumii a omului, iar omul, aia cum arata azi,
e rezultatul direct al acestor evenimente mitice, el este
constituit de aceste evenimente. E muritor pentru ca ceva
s-a 1nt1mplat in illo tempore. Dad1 acest lucru nu s-ar
fi intimplat, omul n-ar fi muritor ; ar fi putut exista la
infinit, ca pietrele, sau fi putut schimba periodic
pielea, ca ; drept care ar fi fost in stare
primeneasd1 viata, adica s-o reinceapa Ia infinit. Dar
mitul originii mortii ce s-a innmplat in illo
- .
1 Evident, ceea ce intr-un trib e considerat .istorie adevaradi"
poate deveni pentru tribul Tecin o .istorie falsa . Demitizarea
e un proces care se chiar in stadiile arhaice de cul-
tur1i. Important e faptul ca .primitivii simt intotdeauna dife
renta dintre mit (.istorie adevirata) basm sau legendi (.iste
rii false). Cf. Anexa I : Miturile basmele cu zine.
11
tempore povestind acest incident, explica de ce omul

e muntor.
un anumit trib de pe unna pescui-
tului, face acest lucru pentru ca in vremurile mitice
0 supranaturala i-a pe cum sa
prinda sa friga Mitul povestea pri-
mului pescuit, efectuat de Supranaturala fa-
dnd acest lucru, reveleaza totodata un act supraome-
nesc, ii pe oameni cum sa-l in
explica pentru ce tribul trebuie sa se hraneasca
in felul acesta.
Am putea exemplele. Dar cele care pre-
ceda arata indeajuns de dar de ce, pentru omul
al'haic, mitul prezinta cea mai mare in
) timp ce basmele fabulele nu. Mitul 11 invata ,istoriile"
primordiale care 1-au constituit din punct de vedere
existential, tot ce se refera Ia existenta lui Ia pro-
priul sau mod de a exista in Cosmos 11 direct.
Vom vedea indata consecintele pe care aceasta stranie
le-a avut in ceea ce comportarea
omului arbaic. E cazul sa observam ca, cum omul
modem se un produs al istoriei, omul socie-
tatilor arhaice se proclama rezultatul unui anumit nu-
mar de evenimente mitice. Nici unul, nici celalalt nu
'd v d " fv " d v d
se const era " at , , acut o ata pentru tot eauna,
cum, de pilda, se face o unealta intr-un chip defi-
nitiv. Un om modem ar putea in felul ur-
v A, " ...., ._
mator : smt cum stnt aZl pentru ca un anumtt
numar de evenimente mi s-au intimplat, dar aceste eve-
nimente n-au fost cu putinta decit pentru ca agricultura
a fost descoperita acum vreo 8.000 9.000 de ani
pentru ca urbane s-au dezvoltat in Orien-
tul Apropiat antic, pentru ca Alexandru Macedon a
cucerit Asia, iar August a intemeiat imperiul roman,
pentru ca Galileu Newton au revolutionat conceptia
despre univers, deschizind calea descoperirilor
pregatind avintul industriale, pentru ca

lZ
'

'

franceza a avut loc pentru ca dupa

boaiele napoleoniene ideile de libertate,
de SOCiala au rascolit din teme}n }umea OCCl-
dentala mai departe.
Tot astfel, un ,primitiv" putea spune : sint
cum sint azi pentru ca 0 serie de evenimente s-au pe-
trecut inaintea mea. Dar el trebuie numaidecit sa
adauge : evenimente care s-au petrecut in vremurile
mitice, care constituie, prin urmare, o istorie sacra, dat
fiind ca personajele dramei nu sint I
supranaturale. Mai mult inca : in ';In o?l. \
se considera produsul
versale nu se crede dator s-o cunoasca m totahtatea et,
omul arhaice e nu numai obligat
memoreze istoria mitica a tribului sau, dar el
zeaza periodic o parte destul de mare .din ea. Aici
zam deosebirea cea mai importanta dmtre omu} SOCie-
arhaice omul modem : ireversibilitatea eveni-
mentelor care, pentru acesta din urma reprezinta nota
caracteristica a istoriei, nu constituie o evidenta pentru
eel dintii.
Constantinopolul a fost cucerit de turci in 1453, iar
Bastilia a cazut la 14 iulie 1789. Aceste evenimente sint
ireversibile. Para indoiala, 14 iulie devenind sarbatoarea
a Republicii Franceze, luarea --
memoreaza in fiecare an dar DU evemmentul lStOrtC
propriu-zis 1 este reactualizat. Pentru omul
arhaice, dimpotriva, ceea ce s-a ab orzgz'!e e
susceptibil sa se repete prin foqa ntunlor. Esenttalul
pentru el e, miturilor. Nu numai
pentru d1 miturile ii ofera o explicatie a lumii a pro-
priului sau mod de a exista in lume, ci mai ales pentru
ca reactualizindu-le, el e in stare
sa repete ceea ce zei!, A sau au . ab
origine. A mttunle mseamna a afla ongmea lu-
t Cf. p. 27 unn .
13
crurilor. Cu alte cuvinte, aflam nu numai cum Iucrurile
au ajuns sa existe, ci uncle le putem gasi cum le
putem face sa apara din nou atunci dnd ele dispar.
Ce inseamna ,a cunoa,te miturile"
Miturile totemice australiene consta de cele mai multe
oriv in destul de I!lonotona a peregrinarilor
mttlct sau ale ammalelor totemice. Se po-
cum, in , vremea visului" (alcheringa) adica
in vremurile mitice aceste fiinte supranaturale
fac'!t aparitia pe pamint au intreprins lungi
opnndu-se uneori spre a modifica peisa jul sau spre a
face anumite animale plante, in cele din urma
au disparut sub pamint. Dar acestor mituri
/ este esentiala pentru viata auMralienilor. Miturile ii
invata cum sa repete gesturile creatoare ale fiintelor
supranaturale prin urmare, cum sa asigure inmultirea
cutarui animal sau a cutarei plante.
. mituri se. comAunica neofitilor in timpul ini-
tteru lor. Sau, mat cunnd, ele sint ,celebrate", adica
reactualizate. ,Cind tinerii barbati strabat diferitele
de initiere, se celebreaza in prezenta lor
0
sene de ceremonii care, sint reprezentate exact ca
.a!e. cultului .rr?priu-zis afara de anumite par-
caractensttce - n-au drept scop in-
multtrea totemului de care e vorba ci ur-
v v '
maresc numat sa arate felul de a celebra aceste culte
celor care vor fi, sau care au fost, chiar atunci pro-
movati in r!ndul 1 '
1
C: Strehlow, Die Aranda und in Zmtral-
.III. p. L. op. cit., p. 123. Re-
Ia tmt1en!e cu pnleJul pubenatu m Australia, cf. N aissances
mysttques, p. 25 urm.
'
.,
I
)
'
'
t I .
Vedem ca ,istoria" povestita de mit consti- I
tuie o de ordin ezoteric, nu numai pen-
tru ca este secreta se transmite in cursul unei ini-
dar pentru ca aceasta este insotita
de o putere magica-religioasa. tnir-adevar, a
originea unui obiect, a unui animal, a unei plante etc.,
inseamna a dobindi lor o putere magica, mul-
tumita careia sa le dominam, sau . sa le inmul- .
tim potrivit bunului nostru plac: Erland
a relatat cheva exemple deosebit de sugestive, referi-
toare la indienii cuna. Potrivit credintei lor, vinatorul
cu succes e eel care originea vinatului. Iar daca
ft:butim sa domesticim anumite animale, putem face
acest lucru deoarece vrajitorii cunosc secretul crearii
lor. De asemeni, sintem in stare sa tinem in mina un
fier sau sa apucam cu miinile daca
originea focului a Nordenskiold
ca ,intr-un sat cuna, anume Tientiki, se
un baiat de 14 ani care intra in foe fara sa
pateasdi nimic, numai pentru ca vraja focu-
lui. Perez a vazut adesea persoane apudnd cu mina
un fier altele domesticind
1
E vorba de o credinta destul de raspindita care nu
apartine numai unui anumit tip de cultura. In insula
Timor, de pilda, dnd o orezarie merge prost, cineva
care traditiile mitice referitoare la orez se
duce pe dmp. ,El petrece noaptea in cabana plan-
tatiei, recitind legenda care explica cum s-a ajuns sa
se cultive orezul (mit de origine) ... Cei care fac acest
lucru nu sint preoti." 2 Recitind mitul de origine, ei
silesc orezul sa se arate frumos, viguros des, cum
era dnd a aparut pentru prima oara. Nu spre a-1 ,in-
strui", spre a-1 ..,invata" cum sa se poarte i se amin-
1
E. NordenskjOld, Faiseurs de miracles et voyants chez les
lndiens Cuna, m Revista dtl Instituto de Etnologia, Tucuman,
vol. II, 1932, p. 464 ; L. Levy-Bri.ihl, op. cit., p. 118.
2
A. C. Kruyt, citat de L. Levy-Briibl, op. cit., p. 119.
15
cwn a fost creat. El este silit in chip magic sa se
intoarca la origine, adidi sa reitereze crearea sa exem-
plara.
Kalevala cum batdnul Vainamoinen s-a
ranit grav pe dnd construia o barca. Atunci a inceput
v v f ,
sa teasa armece, asemenea tuturor vracilor magicieni.
Spuse vorbele de vraja, I Lungi desd'ntece rostit-a I
Potrivi cwn se cuvine I Preaascunsele cuvinte I Dar
A )
nu-1. ma1 1'}- mmte I despre fier, inalte I
Ce 1-ar f1 mchts rana, I Ar ft fost zavor puternic I
Fentru rani de fier facute, I De otelul eel albastru." In
cele din unna, dupa ce a cerut ajutor altor vrajitori,
Vainamoinen a exclamat : ,Stiu de und' se trage fie-
rul, I Uncle se nascu otelul ; I Aerul fu-intiia mwna, I
Cel mai virstnic din frati, apa ; I Fierul fu din toti mai
tinar, I Se ivi, la mijloc, focul. I Ukko, zeul eel mai
mare, I Cel Atoateziditorul, I Desparti din aer apa, I
A retras din mari pamintul ; I Bietul fier nu se nas-
cuse, I Nu avea puteri sa creasca. I Ukko, zeu1 eel din
aer, I Amindoua palmi frecat-a, Degetele lui, pe toate, /.
Pe genunchiul lui, pe stingul ; I S-au nascut din el trei
fet-e, I Mlndre fiice ale Firii ; I fura mume I
Ale fierului, I A' otelului albastru." 1
E cazul sa notam ca, in acest exemplu, mitul originii
fierului face parte din mitul cosmogonic il prelun-
intrudtva. Detinem aici o nota specifica, extrem
de importanta, a miturilor de origine, nota pe care o
vom studia in capitolul urmator.
Ideea ca un leac produce efectul decit daca-i
originea e foarte raspindita. n vom cita din
nou pe Erland Nordenskiold: .. Fiecare cint magic tre-
buie sa fie precedat de un descintec care des-
1
Aili Koleilmainen Johnson, Kalevala. A Prose Translation
tJ:.e Finish, 1950, .P 53 urm. (Vezi
Ehas Lunnrot, Kalevala, m de Iuhan Vesper,
Editura de Stat pentru literatura arta, 1959, pp. 104 110.)
'
16
\

I
I
'
'

l !
pre originea leacului folosit, altfel acesta pro-
duce efectul r ... ]. Pentru ca leacul sau cintul pro-
duca efectul, trebuie sa originea plantei, fe-
lul in care a fost zamislita de catre cea dintii femeie". t
In cinturile rituale na-khi publicate de J. F. Rock, se
spune in mod expres : ,Daca nu se originea
unei doctorii, ea nu trebuie folosita". 2 Sau : ,Nu tre-
buie vorbit despre ea decit numai daca se poveste$te
originea ei". 3
Vom vedea in capitolul urmator ca, intocmai ca in
mitul lui Vainamoinen citat mai sus, originea leacurilor
legata de povestirea originii lumii. Vom pre-
ciza aici ca e vorba de 0. conceptie' generala care
se poate formula in felul urmator : nu se poate znde- . I
plini un ritual daca nu i se ,originea", adica, 1
mitul care cum ritualul a fost tndeplinit pen-)
tru prima oara. In timpul serviciului funerar, $amanut
na-khi, dto-mba, dnta :
"0 sa-l acum pe mort 0 sa avem parte de noi dureri.
0 sa dansam din nou o sa-i doborim Ia pamint pe demoni.
Daca nu de uncle vine dansul,
Nu trebuie sa vorbim despre el,
Daca nu originea dansului,
Nu putem dansa.
4
Ceea ce intr-un chip straniu de declaratiile
facute lui Preuss de autohtonii uitoto :
1
E. Nordenskiold, La conception de l'ame chez les lndiens
Cuna de l'Isthme de Panama, in Journal des Americanisus, N.S.,
t. 24, 1932 (pp. 5-30), p. 14.
2
J. F. Rock, The Na-khi Naga Cult and Related Ceremonies,
Roma, 1952, vol. II, p. 474.
3 Ibid., vol. II, p. 487.
4
J. F. Rock, Zhi-ma funeral ceremony of the Na-khi, Viena,
Modling, 1955, p. 87.
i
\
. _,, ,_
'i
I
.'!fcesiea cuvintele (miturile) tatalui nostru, pro-
e sa e cuvmte. Multumita acestor cuvinte dansam
dansul exista daca el nu ni le-ar f da "1'
In cele. multe nu ajunge sa mi:
tul _?e recitam; ne proclamam in-
o asta nu e totul : re-
cmnd sau maul ongmu, ne lasam atrun i de
dacu oase. I 1mpul ffi1t1c al originilor este un timp tare"
eoarece a fost transfigurat de prezenta activa7
!oare fnntelor supranaturale. Recitind m"t "I
mtegram " I . f b 1 un e ne re-
" f
1
1
n ace tlmp a ulos prin urmare devenim
lntr-un e cont .. ,.
" v v . ". emporanu evemmentelor evocate ne
dm prezenta zeilor a eroilor. S-ar
spune, 1ntr-o formula sumara cav trav
1
"nd" mt 1 I!
d" 1 " 1 un e .
cronologic, patrundem intr:un tim .
-cahtat1v d1fent, un timp sacru" d v p
d" 1 . ,. , eopotnva pnmor-.
1a r:,cuperabd Aceasta funqie a mitului
asupra" can;1a starmt In Le Mythe de l'Eternel R -
tour (mdeoseb1 p 35 ) d . . e
b. " I . . urm. se va espnnde mai
me In cursu anahzelor care vor urma.
functia miturilor
Aceste dteva observatii preliminare aJ"ung .
zeze anum"t . prect

\



sau cum au luat o comportare, o institutie, ua.
fel de a munci ; acesta e motivul pentru care miturile
constituie paradigmele oricarui act omenesc semnifi-
catiy ; 4 - ca, av1nd de mit, ,on-<
gmea" .ofu'crurilor, astfel ajungem sa le dominam sa .
le manipulam dupa bunul nostru plac ; nu este vorba
de o ,exterioara", abstracta, ci de o
tere pe care o , traim" in chip ritual, fie narind mi tul
in cursul unei ceremonii, fie efectuind ritualul diruia
. el ii drept justificare ; se poate spune'"
in ca, intr-un fel sau intr-altul, "traim" mitul,
ln sensul ca sintem de puterea sacra, exaltanta
a 'evenimen tel or pe care ni le rememoram le reac- ",/
tualizam. / /
,A trai" miturile implica o experienta cu
adevarat ,religioasa" de vreme ce ea se de
experienta a vietii cotidiene. ,Religiozitatea"
acestei experiente se datoreaza faptului ca. reactualizam
evenimente fabuloase, exaltante, semnificafive, asistam
la operele creatoare ale fiintelor supranaturale l!nce-
tarn de a mai exista in lumea de toate zilele $i patrun-
dem intro lume transfigurata, aurorala, impregnata de
prezenta fiintelor supranaturale. Nu e vprba de o co-
memorare a evenimentelor mitice, ci de . reiterarea lor.;
Personajele mitului redevin prezente, devenim contem-
t e note caractensuce ale mitului. In r ..
se spune ca !-- mitul, cum 11 _ 'J
soctetattle arhatce, constituie istoria faptelor fiint- I
supranaturale . 2 v v . ,e or
. poranii lor. Aceasta mai implica de asemeni ca nu mai
liraim in timpul cronologic, ci in timpul primordial,
nmpul in care evenimentul a avut loc pentru prima
04ra. lata motivul pentru care se poate vorbi despre , .
r d b I, :;::---- ca aceasta 1Stone este considerata
ca a. so Ut adevarata (pentru ca se refera Ia ni te
reahtat1) sacra (pentru ca este opera fiinrelor s
naturale) 3 v I ' upra-
. " , ':/ - ca rnltu se refera intotdeauna Ia o
.,creat1e ' el cum a aJ"uns un lucru v
sa ex1ste,
..
1
.K. Th. Preuss, Rdigion und
Gottmgen, 1921-1923, p.
625
.
18
Mythologie der Uitoto, 1-11,
tare" al mitului: e timpul prodigios, ,.sacru", /l
dnd ceva nou, ceva tare semnificativ s-a manifestat
din plin. A retrai acel timp, a-1 reintegra cit mai des
1 cu putinta. a asista din nou la spectacolul operelor di-
1"" vine, a regasi fiintele supranaturale a invata din nou
l lectia lor creatoare, iata dorinta pe care o putem des-
\ , cifra ca in filigran in toate reeditarile rituale ale mi-

1
, tUrilor. Pe scurt, miturile reveleaza ca lumea, omul
'
19
viata au o origine o istorie supranaturala ca aceasta
istorie e semnificativa, pretioasa exemplara.
N-am putea incheia mai bine dedt cinnd pasajele
clasice in care Bronislav Malinovski a incercat sa for-
muleze natura funqia mitului in societatile primi-
tive : ..,Considerat, din punctul de vedere a ceea ce e
viu intr-insul, mitul nu reprezinta o explicape menita
sa satisfaca o curiozitate ci o povestire care
face din nou sa traiasca o realitate originara care co-
responde unei profunde nevoi religioase, unor nazuinte
morale, unor constrlngeri unor imperative de ordin
social chiar unor exigente practice. In civilizatiile
primitive, mitul o funqie indispensabila :
el exprima,_ scoate in relief codifica credintele ; salv-
gardeaza impune principiile morale ;-garanteaza efica-
citatea cererrioniilor rituale ofera reguli practice ce
urriteaza sa fie folosite de om. Mitul e un ele-
ment esential at civilizatiei ; el nu numai ca
nu reprezinta o vana afabulatie, ci este, dimpotriva, o
realitate vie, la care nu incetam sa recurgem ; nu o
teorie abstracta sau o de imagini, ci o ade-
varata codificare a religiei primitive a intelepciunii
practice [ ... ]. Toate aceste naratiuni constituie pentru
expresia unei realitati originare, mai ampla
mai bogata sub aspectul semnificatiei decit aceea actuala,
care determina viata imediata, activitatile destinele
omenirii. pe care omul o are despre aceasta
realitate ii reveleaza sensu} riturilor al sarcinilor de
ordin moral, precum modul in care trebuie sa le in-
deplineasca". 1
1
B. Malinovski, Myth in Psychology, 1926, repro-
dus in volumul Magic, Scima and Rtligion, New York, 1955,
pp. 101-108.
i
I
I
I
l .
i
!
\
f
Capitolul II
PRESTIGIUL MAGIC
AL ,ORIGINILOR"
Mituri de origine

mdur1 cosmogomce

QRICARE !STORIE MITICA RELATIND
nea a ceva presupune cosmogoma. Dm
punctul de vedere al structurii, _miturile de _pot
fi asemuite cu mitul cosmogomc. Facerea lumn fund
creatia prin modelul
plar .toate . . nu m-
seamna ca mltul de ongme lmlta sau
cosmogonic, caci nu e de 0 v pusa la
punct .. .once
animal, o planta, o msututle 1mpl!ca existenta
lumi. Chiar dnd este vorba sa exphce cum, pormr:d
de la o stare de lucruri diferita, s-a ajuns la situatla
actuala (de pilda, cum s-a 1n.departat cer'!} d<:
sau cum a devenit omul muntor), ..,lumea ex1sta dep.
structura ei era ea nu era.
noastra. Orice mit de ongme JUstlfica <>
situatie noua" noua in sensul ca nu exista cbiar
- de la inceputul lumii. Miturile de origine prelungesc
completeaza mitul cosmogonic: ele povestesc cum a
fost lumea modificata, 1mbogatita sau saracita.
lata motivul pentru care anumite mituri de origine
incep prin a schita o cosmogonie. lstori:'L marilor . fa:-
milii a dinastiilor tibetane incepe pnn a reammn
cum cosmosul s-a nascut dintr-un ou . .,Din esenta celor
ciaci clemente primordiale a un ou mare [ ... ],

21
()ptsprezece oua au din acestui..., ou. Oul
care se afla in mijlocul acestor optsprezece oua, un ou
de melc marin, s-a despartit de celelalte. Acestui ou de
melc marin i s-au ivit madulare, apoi cinci simturi,
totul a devenit un baiat de o atit de ex-
1:raordinara frumusete, inch parea ca nu este decit im-
plinirea unui legamint (yid la smon) . . DreJ?t tu
numit Ye-smon. Regina Tchu-lchag, lm, a nascut
un fiu, Dbang-ldan in stare sa se metamorfozeze cu
.ajutorul magiei". 1 Genealogia urmeaza m_ai.
povestind originea istoria diverselor clanun
Cinturile genealogice polineziene incep in
Textul ritual hawaian cunoscut sub numele de
-este un imn genealogic inrudind familia regala, a caret
prop;ietate era, nu numai cu
slaviti laolalta cu celelalte grupun polmeztene ahate,
nu numai cu Ao, in lumea
vie, in familiala, ci cu din cer, cu
tele cu animalele folosite zilnic de-a lungul vtetn
... " 2. Intr-adevar, dntul in cepe prin a evoca :
Timpul in care pamintuJ fu cu vio.Ienta schimbat,
timpul in care cerurile se schimbara separat,
timpul In care soarele disarea
spre a da 1unii lumina etc.
3
1 Ariane Macdonald, La Naissance du Monde au TilHt, in:
Sources Orimtales, I, Paris, 1959 (pp.417-452), P 428. Cf.
. R. A. Stein, Recherches sur l'epopee et le au P
2 Martha Warner Beckwith, The KumulLpo. A Hawauan Crea-
.tion Chant, The University of Pr.ess, P 7.
3 Ibid. p. 45. "Lumina care flecare Zl, care
. in fiecare an se lntoarce c:Un . . pammtu1
prezinta nu numai simbo1un, a. 1magm1 _exemplare. a1:
ra om, sau factori determinant! in progresmnea rase1
Jectiune .. cum universu1 ceresc Wakea. sfa!ma noptn
. ti$nC$te din sinul apelor care-1 c;_opilul
.sfarma care-1 tinea prizonier m smul $1 razbate
Ia lumina, la viata, 1a lumea intelectului. (Ibid. PP 182-183.)

'

I

I
' I
Asemenea dntece rituale genealogice s1nt compuse de
\A lt.V Vl\
barzt m nmp ce pnnctpesa este msarcmata smt trans-
mise dansatorilor hula, spre a fi invatate pe de rost.
din unna, femei,. danseaza recita
dntul fara intrerupere, pina la copilului. Ca
cum dezvoltarea embriologica a viitorului ar fi
de recapitularea cosmogoniei, a istoriei lumii
a istoriei tribului. Cu ocazia unui se "re-
face" simbolic lumea. Recapitularea este deopotriva o

rememorare o reactualizare rituala, prin cintece
dansuri, a evenimentelor mitice de la facerea
lu"'ii incoace.
Intllnim ritualuri analoge la populatiile
primitive din India. De pilda la santali guru
1
-ul, recita
mitul cosmogonic in folosul fiecarui individ, dar numai
de doua ori : prima oara "dnd unui santal i se recu-
deplinatatea drepturilor in sinul societatii ( ... ). Cu
acest prilej guru-ul recita istoria omenirii de la facerea
lumii ; el incheie povestind aceluia pentru care
ritul e indeplinit". ceremonie se repeta in timpul
serviciului funerar, dar de asta data guru-ul transfera
pe cale rituala sufletul decedatului in cealalta Lume
2

La indienii gondi la indienii baigas, cu prilejul ritua-
lurilor celebrate intru slavirea lui Dharti Mata a lui
Thakur Deo, preotul recita mitul cosmogonic amin-
te$te ascultatorilor rolul considerabil pe care tribul sau
1-a jucat la facerea lumii 3. Cind magicienii munda iz-
gonesc spiritele rele, ei recita cintecele mitologice ale as-
surilor. Dar assurii au inaugurat o epoca noua atit in
A A '"'" '"
ce zen, ctt m ce oamenu pentru

1 GrN - lnvatlitor sau duhovnic (in limba sanscrita) (n. r.).
I P. 0. Bodding, Les Santals, in Journal Asiatique, 1932, p. 58;
II urm.
3 V. Elwin, The Baiga, Londra, 1939, p. 305 ; W. Koppers.
Die Bhil in Zentralindien, Viena, 1948, p. 242 .

.acest motiv, istoria ispravilor lor poate fi considerata
<:a facind parte dintr-un mit cosmogonic. 1
La indienii bhil, situatia este intrudtva diferita. Unul
singur dintre dnturile magice uunarind un tel medical
caracterul unui mit cosmogonic, anume, C'in-
tul Domnului. In schimb, cele mai multe din aceste
dnturi sint in realitate mituri de origine. Socotit di
vindeca toate bolile, Cintul lui Kasumor Damar, de
pilda, migratiunile grupului bhil Damor din
Gujerat spre Sudul Indiei centrale
2
El este mitul
teritoriale a grupului, cu alte cuvinte, istoria
unui nou inceput, replica a facerii lumii. Alte dnturi
magice reveleaza originea bolilor
3
Ne referim Ia mi-
turile bogate in aventuri din care sflqim prin a afla
imprejurarile ivirii bolilor, eveniment care, de fapt, a
schimbat structura lumii.
Rolul miturilor in materie de vindedlri
In ritualul de vindecare a bhil-ilor, un amanunt e
.deosebit de interesant. Magicianul ,purifica" locul de
linga patul bolnavului deseneaza cu malai un mandol.
In cuprinsul desenului, el introduce casa lui lsvor a
lui Bhagwan, deseneaza de asemeni chipurile lor.
Imaginea astfel desenata e pastrata pina la vindecarea
totala a bolnavului
4
termenul de mandol tradeaza
<>riginea indiana. E vorba, bineinteles, despre mandala,
desen complex care joaca un rol important in riturile
tantrice indo-tibetane. Dar acest mandala este mai ina-
1
W. Koppers, Bhil, p. 242 ; J. Hoffmann et A. van
"Erneless, Enc_ycloptUdia Mundarica, vol. III, Patna, 1930, p. 739.
2
L. Jungblut, Magic Songs of Bhils of in
Archiv fur XLIII, 1943 (p. 1-136),
1> 6.
24
3 Ibid., pp. 35 urm., 59 urm.
Ibid., p, 5.
inte de orice, o imago mundi : el reprezinta
cosmosul in miniatura panteonul. Constructta sa e ca
0
noua facere a lumii. Prin uunare, desenind.
dol Ia picioarele patului unui bolnav, bhtl
repeta cosmogonia, chiar daca in dntunle pe
care le intoneaza nu se face in mod expres aluzte la
mitul cosmogonic. Operatia are cu siguranta un scop
terapeutic. Devenit in chip sim_!Jolic con.temporan fa-
1
. cerii lumii, bolnavul se cufunda in
, diala ; se lasa patruns de. fostele care, zn zllo
tempore, au facut _ . .
In aceasta privinta, nu e hpstt de tpteres sa
ca \a triburile navajo, mitul cosmogomc, mttu!
ivirii primilor oameni dil!- sinul
ales cu prilejul vindecanlor sau m umpul tmttern unm
, Toate ceremoniile il} unui pa-
cient Hatrali (acela asupra carma se cmta), care poate
fi ud bolnav, sau numai un bolnav psihic, de pilda, un
om speriat de un vis, sau care n-are nevoie dedt de o
ceremonie, ca s-o invete in cursul initierii sale intru
puterea de a oficia in acest dnt, caci un medicine-man
nu poate purcede la o ceremonie de vindecare cit timp
n-a fost sup us el acestei ceremonii."
1
Ceremonia

mai comporta de asemem executarea pe mstp a unor
desene complexe care simbolizeaza diferitele etape ale
1 facerii lumii istoria mitidi a zeilor, a a
omenirii. Aceste desene (care seamana in mod straniu
cu acele mandala indo-tibetane) reactualizeaza unele
dupa altele evenimentele care au avut loc in timpurile
mitice. Ascultind povestirea mitului cosmogonic (uunat
de relatarea miturilor de origine) contempllnd desenele
pe nisip, bolnavul e proiectat in afara timpului profan
introdus in plenitudinea timpului primordial : e adus
1 Hasteen Klah, Navajo Myth: Song of tht Erru:r-
Santa Fe, 1942, p. 19. Cf. $i ibid., pp. 25 urm. 32

it urm.
25
,inapoi" pina Ia originea Lumii asista astfel Ia cosmo-

go me.
. dintre mitul cosmogonic, mitul de ori-
gme al boln al leacului, ritualul vindecarii magice
poate. la na-khi, populatie
apartmmd fam1he1 ubetane, dar tramd de multa vreme
in de. in provincia Iunnan.
lor, la mcep!l!! un!vers'!l era in chip
JUd1c1os lmpartlt 10tre Naga oameni dar
A o i-a Naga au
raspmdn 10 lume bohle, stenhtatea tot felul de fla-
geluri. Naga pot de asemeni fura sufletele oamenilor,
imbolnavindu-i. Daca nu sint imbunati prin mijloace ri-
tual:, victima moare. Dar prin forta farmecelor sale
mag1ce, (Dto-mba) e in stare sa-i sileasca
pe Naga sa elibereze sufletele furate intemnitate 1.
nu in stare lupte impotriva
numitllor Naga deClt pentru ca, cu concursul lui Ga-
ruda, primordial, Dto-mba, a pornit aceasta
lupta in timpl' mitic. Dar ritualul vindecarii consta
la drept vorbind, in recitarea solemna a acestui
ment primordial. Dupa cum spune categoric un text
tradus de Rock
2
, ,daca nu originea lui Ga-
ruda, nu trebuie sa despre el". Samanul recita
mitul originei Gar:uda : el cum
ouale fost create pnn magte pe Muntele Kailasa
dm aceste oua s-au nascut Garuda-sii, care mai
:p01 a!l i'n ci'mpie spre a-i apara pe oameni
bohlor provocate de Naga. Dar, inainte de
a povestl acestor Garuda, dntul ritual poves-
pe scurt facerea lumii. ,In vremea in care cerul
apvarut se raspindira soarele, luna, planetele,
yamintul ; dnd muntii, vaile, pomii stincile au
aparut, in acea vreme au aparut Naga balaurii etc." 3
1
.J. F. Rock, Na-khi Naga Cult and Rdaud
Roma, 1952, vol. I, pp. 9-10.
1
Ibid., vol. I, p. 98.
3 Ibid., vol. I, p. 97.
'I'
'
l
' '
..
I ,
I
-
I
' '
'
'
' .
Cele mai multe dintre aceste dnturi rituale cu scop
tamaduitor incep cu evocarea cosmogoniei. lata un
exemplu : ,La inceput, in vremea in care cerul, soarele,
luna, planetele pamintul nu se ivisera, pe
dod inca nimic nu se ivise etc."
1
Si se fa-
cerea lumii, dernonilor ivirea bolilor, in
cele din urma, aparitia primordia}
care a adus leacurile necesare. Un alt text
2
1ncepe pnn
evocarea timpului mitic : ,La inceput, pe cind totul
era amestecat etc.", spre a povesti Naga-silor
a Garuda-silor. Se apoi origina bolii (de-
oarece, dupa cum am vazut mai sus, ,daca nu se po-
originea leacului el nu trebuie folosit"), prin
ce mijloace s-a propagat ea de la o generatie la alta
in cele din urma, lupta dintre demoni :
,zvirlind sageata, duhul transmite dintilor gurii
boala ; Dto-mba smulge sageata etc. ; demonul da trupu-
lui boala azvirlind sageata in trup ; Dto-mba o
scoate etc."
3
Un alt cint ritual incepe in felul urmator: ,Trebuie
povestita originea leacului, fara de care nu se poate
vorbi despre el. In vremea in care cerul, stelele, soa-
rele luna planetele au aparut, in care pamintul
v A v T' d
a aparut" etc., ,10 vremea aceea s-a nascut s o- ze-
p'er-ddu." 4 Unneaza un foarte lung mit care explica
originea leacurilor : lipsind de acasa timp de trei zile,
Ts'o-dze-p'er-ddu la intoarcere parintii morti.
El atunci sa porneasca in cautarea unui leac
in stare sa impiedice moartea se duce in Tara Sefu-
lui Duhurilor. Dupa multiple aventuri, fura leacurile
miraculoase, dar, unnarit de Duh, cade la pamint
leacurile se risipesc, dind plantelor medicinale.
1 I bid., vol. I, p. 108.
s I bid., vol. II, p. 386 urm.
3 Ibid., vol. II, p. 489.
4 Ibid., vol. I, p. 279 urm.
Z7
Reiterarea cosmogoniei
Anumite texte publicate de Hermanns sint mai
elocv!nt.e. In cursu!. de vindecare, nu
se n!-'mat sa rezume cosmogonia, ci il invoca
pe Dumnezeu. roaga din toata inima sa faca o noua
l"!,me. v dm aceste rugaciuni incepe prin a aminti
,pamtntul a fost crea.t, apa a fost creata, universul
tntr:g a cr:at. Au fost de asemeni create berea ri-
tuala chz pnnosul de orez so", se incheie cu o
evocare : ,_Yen.iti: Duhurilor !" 1 Un alt text
lm c.hz a bauturii alcoolice dyo. Potri-
vtt unet v:cht trad.*! locul lor de e acela
al h al. pomului Sang log. In interesul
lumu tntregt, spre bmele nostru, vino, o, solul lui
zevu cu puteri supranaturale,
a cobont odm10ara ca sa faca lumea. Coboara din nou
sa S-? faci 0
2
E dar ca pentru a pre-
ga.tt. ntuale c?z ? dyo trebuie sa mitul
ongmu lor, mttm legat de mitul cosmogonic.
Dar, mat mteresant, creatorul e invitat sa co-
boare dm nou in vederea unei noi faceri a lumii spre
folosul bolnavului. '
_Se ved.e in magice cu scop medical,
mztul orzgznzz leacurzlor e tntotdeauna integrat in wzi-
tul cosmog.onic. Am citat, in capitolul precedent,
exemple dm ca JAn tercpeuticile primitive
devme. decit daca amintim pe cale
ntuala ongmea lm, m prezenta bolnavului. Un mare
numar de. <?rientul Apropiat din Eu-
ropa contm tstona bolu a demonului care a provo-
in timp momentul mitic in care
o dtvmttate sau un sfint a sa stavileasca raul. Un
desdntec asirian impotriva durerilor de dinti
M: Hermanns, The lndo-Tibetans, p. 66 urm.
Ibid., p. 69 (sublinierea ne apartine, M. E.).
Z8
ca, .,dupa ce Anu a tacut cerul, cerul a facut pamin-
tul, pamintul fluviile, fluviile canalele, canalele bahile,
baltile Viermele'". Si Viermele se duse ..,inlacrimat'" I a
Shamash Ia Ea 1ntreba ce i se va da sa manince,
sa .,distruga". Zeii ii ofera fructe, dar Viexmele cere
dinti de om. ,Pentru ca ai vorbit 0, Viexme, fie ca
Ea sa te sfarime cu mina lui puternidi !"
1
Asistam aici :
1 Ia facerea lumii ; 2 Ia Viermelui
a bolii ; 3 - I a gestul primordial paradigmatic (dis-
trugerea Viexmelui de ditre Ea). Eficienta terapeutica a
desdntecului consta in faptul ca, rostit in chip ritual,
el reactualizeaza timpul mitic al ,originii", a tit originea
lum,ii dt originea durerilor de dinti a tratamentu-
lui lor.
Se 1nt1mpla uneori ca recitarea solemna a mitului cos-
mogonic sa serveasca la vindecarea anumitor boli sau
deficiente. Dar, cum vom vedea mai departe, aceasta
aplicatie a mitului cosmogonic nu este dedt una prin-
tre mai multe altele. !ntrudt este modelul exemplar al
tuturor ,creatiilor"' mitul cosmogonic e susceptibil sa
ajute bolnavul ,reinceapa" viata. Multumita
toarcerii fa origine speram Sa ne din nOU{"'fJi:tr
toate ritualurile medicale pe care le-arn examinat acum
unnaresc o intoarcere la origine. Ai impresia ca, pentru
socieditile arhaice, viata nu poate fi reparata, ci nu-
mai creata din nou printr-o intoarcere la izvoare. -Iar
,izvorul" prin excelenta e prodigioasa de ener-
gie, de viata de fertilitate care a avut loc odata cu
facerea lumii.
Toate acestea reies dar din multiplele aplicatii ri-
tuale ale mitului cos1Jlogonic polinezian. Potrivit- acestui
mit, nu . _. .... t Io, zeul
suprem, a despartit apele prin puterea gindului a cu-
1
Campbell Thompson, Assyrian Medical Texts, Londra, 1923,
p. 59. A se vedea $i istoria mitici a fannecului impotriva $erpilor,
altc:ocit de Isis in iUo tempore, in G. ROder, Urkunden zur Rdi-
rion des alttn Aegypten, lena, 1915, p. 138 urm.
29
vintelor sale a creat cerul pamintul. El a spus :
,Apele sa se desparta, Cerul sa se faca Pamintul sa
!"v Aceste cuvii?-te ,cosmogonice lui Io, mul-
tumita carora mceput existenta, sint cuvinte
purtatoare de putere sacra. Ca atare, oame-
nu le rostesc in toate imprejurarile in care ceva tre-
facut! creat .. Ele sint repetate in ritul fecundatiei
m<1:tnce in ritul vindecarii trupului a
spmtu!u ... dar cu prilejul mortii, al razboiului al
lata cum le exprima Hare
Hongt, . eohneztan din zilele noastre : ,Cuvintele
multumtta carora Io a modelat Universul adica
multumita carora acesta a fost zamislit adus sa dea
unei. lumi de lumina cuvinte sint
folostte in ritul fecundarii unei matrice sterile. Cuvin-
tele multumita carora Io a facut sa straluceasca lumina
prin bezna sint folosite in riturile menite sa invese-
leasdi u3 _abatut, neputinta senili-
tatea, sa raspmdeasca lumma asupra lucrurilor a
locurilor ascunse, sa-i inspire pe cei care compun dn-
turi dar in infringerile suferite in razboi, precum
in multe alte imprejurari care il imping pe om la dis-
perare. In toate cazurile similare, acest rit care are
dre.J?t scop raspindirea luminii a bucuriei, reproduce
cuvmtele de care Io s-a folosit ca sa invinga sa risi-
peasca bezna" 1.
Acest text e remarcabil. El constituie o marturie di-
recta de prim ordin cu privire Ia funqia mitului cos-
mogomc intr-o societate traditionala. Dupa cum am va-

zut, acest mit drept model pentru tot felul de
,creatii" ; at!t procrearea unui copil cit restabili-
rea unei situatii militare compromise sau a unui echili-
bru psihic amenintat de melancolie disperare. Aceasta
capacitate a mitului cosmogonic de a fi aplicat pe di-
verse planuri de referinta ni se pare deosebit de sem-
1
E. S. C. Handy, Rdigion, Honolulu, 1927 pp 10-
11. ' .
30
0
I
'
.nificativa. Omul societatilor traditionale simte unita-
tea fundamentala a tuturor speciilor de ,opere" sau
de ,forme", fie ele de ordin biologic, psihologic sau
istoric. Un razboi nenorocit poate fi asemuit cu o boala,
cu o inima abatuta intunecata, cu o femeie sterila,
cu lipsa de inspiratie la un poet, cu orice alta situatie
existential critica in care omul e impins la disperare.
Si toate aceste situatii negative disperate, in aparenta
fara sint rasturnate de recitarea mitului cosmo-
gonic, indeosebi de repetitia cuvintelor multumita carora
. Io a creat universul a facut sa straluceasca lumina in
bezna. Altfel zis, cosmogonia constituie modelul exem-
al oricarei situatii creatoare : tot ce face omul re-
peta intr-un fel ,faptul" prin excelenta. gestul arheti-
pal al zeului creator : facerea lumii.
Dupa cum am vazut, mitul cosmogonic mai este re-
citat cu prilejul mortii ; caci moartea constituie
ea o situatie noua ce se cuvine a fi asumatii cum tre-
buie pentru a fi facuta sa devina creatoare. Poti ,rata"
o moarte cum pierzi o batalie sau echilibrul psihic
bucuria de a trai. E de asemeni semnificativ faptul
ca printre situatiile dezastruoase negative Hare Hongi
numara nu numai neputinta. boala senilitatea, ci
lipsa de inspiratie a poetilor, incapacitatea lor de a crea
sau de a recita cum se cuvine poemele naratiunile
genealogice. Urmeaza de aici, mai intii, ca polinezienii
asemuiesc creatia poetica cu oricare alta creatie im-
portanta, dar de vreme ce Hare Hongi face aluzie
Ia naratiunile genealogice ca memoria cintaretilor
constituie, in sine, o ..,opera" di infaptuirea acestei
.opere" poate fi asigurata prin recitarea solemna a mi-
tului cosmogonic.
Se intelege pentru ce mitul acesta e atit de presti-
' ,gios in ochii polinezienilor. Cosmogonia e modelul exem-
t plar al unei serii intregi de ..,faceri" : nu numai pentru
. ca, de fapt, cosmosul e deopotriva arhetipul ideal al
Qncarei situatii creatoare al oricarei creatii - dar
deoarece cosmosul este o opera divina ; el este
31
dar sanctificat in structura lui. Prin analogie,
d
v A l' f 'l A
tot ce e esav1q1t, ,p m , annon10s, ern , 1ntr-un cu-
"' ""' ....
vmt : tot ce este ,cosm1c1Zat , tot ce seamana cu un
cosmos, e sacru. A face bine un lucru, a Iuera, a cons-
trui, a crea, a structura, a da forma, :::. ;n-forma, a
A v -
forma toate acestea mseamna a spune ca ceva e
facut sa existe, ca i se da in ultima
ca ceva este facut sa semene cu organismul armonios
prin cosmosul. Dar cosmosul, repetam, e opera
exemplara a zeilor, e capodopera lor.
Faptul ca mitul cosmogonic e considerat drept mo-
delul exemplar al oricarei e admirabil ilustrat
de urmatorul obicei al unui trib nord-american, osaga.
Cind un copil se ,un om care a vorbit cu zeii"
e chemat. Sosind la casa lehuzei, el recita in nou-
lui-nascut istoria facerii lumii a animalelor terestre.
Numai dupa aceea e alaptat pruncul. Mai tirziu,
copilul sa bea apa, se cheama din nou
om sau un altul. El recita inca o data istoria facern
lumii completind-o cu istoria originii apei. Cind copi-
lul ajunge la virsta la &are se consuma alimente so-
lide omul ,care a vorbit cu zeii" vine din nou recita
facerea lumii, relatind de asta data originea
cerealelor a altor alimente
1
.
Ar fi cu atit mai greu sa gasim un exemplu mai eloc-
vent in ceea ce ca fiecare noua
tere reprezinta o recapitulare simbolica a cosmogomei
a istoriei mitice a tribului. Rostul acestei recapitulari
e de a-1 introduce, in mod ritual, pe noul-nascut in rea-
litatea sacramentala a lumii a culturii prin aceasta,
de a valida lui, proclamind-o confonna pa-
radigmelor mitice. Mai mult inca : copiiul nou-nascut
e pus in unei serii de ,inceputuri". nu poti ,in-
cepe" ceva decit daca ii ,originea", decit daca
1 Alice C. Fletcher and F. La Flesche, Omaha in
27-th Annaul Report, Bureau of American Ethnology, Wast>ington,
1911, p. 116, nota a.
32
I .


I
'
'
,
ttii cum acest lucru a ajuns sa existe pentru prima oara.
_.Incepind" sa suga, sau sa bea apa, sau sa consume ali-
mente solide, copilul este proiectat in chip ritual la
origine, atunci dnd laptele, apa cerealele au aparut
v
pentru pnma oara.
lntoarcerea Ia ,origine"
Ideea pe care o implica aceasta e ca prima
manifestare a unui lucru este cea semnificativa va-
labila, iar nu succesivele sale aparitii. nu ceea
ce au facut tatal bunicul 11 ei pe copil, ci
ceea ce au facut pentru prima oara in timpu-
rile mitice. Para indoiala, tatal bunicul s-au margi-
nit sa-i imite pe ; s-ar putea crede ca
imitindu-1 pe tata s-ar rezultat. Dar ju-
decind astfel ar insemna sa ignoram rolul al
Timpului de la origine, care, am vazut acest lucru, e
considerat un timp "tare" tocmai pentru ca a fost in-
trudtva ,receptacolul" unei noi creatii. Timpul scurs
intre origine momentul prezent nu e ,tare", nici
.semnificativ" ( cu bineinteles, a intervale! or
in care se reactualizeaza timpul primordial), pen-
tru acest motiv nu seama de el sau ne straduim
sa-l suprimam 1.
In acest exemplu e vorba de un ritual in care mi-
turile cosmogonice de origine sint recitate in folosul
unui singur individ, ca in cazul tamaduitorilor. Dar
.intoarcerea la origine", care ne ingaduie sa traim din
nou timpul in care lucrurile s-au manifestat pentru
prima oara, constituie 0 experienta de 0 importanta ca-
pitala pentru societatea arhaica. In paginile care ur-
meaza vom discuta in mai multe rinduri aceasta ex-
1
Cf. Le MJthe l'Eurnd Retour, cap. II passim.
I "\
Ll\
33

perienta. Sa citam insa aici un exemplu de recitare so-

lerona a miturilor cosmogonice de origine in cadrul
festivitatilor colective ale insulei Sumba. Ori de cite ori
au loc evenimente importante pentru comunitate - o
recolta abundenta, moartea unui membru eminent etc. -
se 0 casa ceremoniala (marapu), cu acest
prilej naratorii povestesc istoria facerii lumii a stra-
Cu prilejul tuturor acestor evenimente, narato-
rii evoca cu veneratie ,inceputurile"' adica momentul
in care s-au constituit principiile culturii ce tre-
buie aparata ca fiind bunul eel mai de pret. Unul din
aspectele cele mai remarcabile ale ceremoniei este aceasta
recitare care se in realitate ca un schimb de
intrebari raspunsuri intre doi indivizi oarecum ase-
menea de vreme ce sint in doua clanuri legate
'
tre ele prin rudenia exogama. Drept care, in aceasta
clipa capitala, cei doi recitatori ii reprezinta pe
membrii grupului, inclusiv moqii, ceea ce face ca recita-
rea mitului respectiv (pe care trebuie totodata sa ni-l
reprezentam ca un mit cosmogonic) sa fie spre folosul
ansamblului grupului
1
.
Pe scurt, e vorba de ritualurile colective de o perio-
dicitate neregulata, care comporta construqia unei case
cultuale recitarea solemna a miturilor de origine, de
structura cosmogonica. Beneficiarul ei este ansamblul
comunitatii, adt viii cit Cu prilejul reactuali-
zarii miturilor, comunitatea intreaga e reinnoita ; ea
,izvoarele", ,origini!e". Ideea
unei innoiri universale efectuate pnn reactualtzarea cul-
tuala a unui mit cosmogonic este atestata in multe so-
cietati traditionale. Am vorbit despre ea in Le Mythe
de l'Eternel Retour vom reveni asupra acestui punct
in capitolul urmator ; intr-adevar, scenariul mitico-ri-
tual al innoirii periodice a lumii e susceptibil sa ne dez-
1 Cf. C. Tj. Bertling, NoUs on M_yth and Ritual in South(ast
Asia, Haga, 1958, pp. 1-<1.

vaJuie una din funqiile dominante ale mitului, atit in
culturile arhaice cit in primele civilizatii ale Orien-
tului.
I
Prestigiul inceputurilor f
Cele citeva exemple citate ne ingaduie sa intelegem
mai bine raporturile dintre mitul cosmogonic mitu-
rile de origine. E vorba in primul rind de faptul ca
mitul de origine debuteaza, in nenumarate cazuri, prin-
schita cosmogonica : mitul pe scurt mo-
1 mentele esentiale ale facerii lumii, ca sa povesteasca
apoi genealogia familiei regale, sau istoria tribului, sau
istoria originii bolilor a leacurilor mai de-
parte 1. In toate cazurile, miturile de origine prelungesc r
completeaza mitul cosmogonic. Cind e vorba de func-
tia rituala a anumitor mituri de origine (de pilda, in
materie de vindecari, sau, ca la tribul nord-american
osaga, miturile menite sa introduca noul-nascut in sa-
cralitatea lumii a societatii), avem impresia ca ,efi-
cienta" lor rezulta, in parte, din faptul ca ele contin
1
Obiceiul se mentine chiar in culturile evaluate, care cunasc
scrierea. Cu privire Ia textele sumeriene, S. N. Kramer observa
ca ,Miturile sau epopeile poetilor sumerieni incepeau
printr-o evocare cosmologica, fad vreun rapart direct cu ansarnblul
operei. lata cinci versuri extrase din prolagul Ia Enkidu
si Infernul :
Cind cerul s-a desfacut de pamint,
Cind pamintul s-a despaqit de cer,
Cind numele amului a fast desemnat,
Cind (Zeul cerului) An a luat cerul cu el,
Cind (Zeul aerului) Enlil a luat cu el pamintul ...
(S. N. Kramer, l-ram th( T abl(ts o J S umer, Indian Hills, Colorado,
1956, p. 77 - tradusa in limba romana sub titlul lstoria
incepe la Sumer, Bucurc;t;, Editura Stiintifica, 1962).
in evul mediu, un mare num'lr de cronicari incepeau istoriile
lor locale cu Facerea Lumii .
rudimentele unei cosmogonii. Aceasta impresie e con-
fiunata de faptul ca, in anumite culturi (de pilda,
la polinezieni), mitul cosmogonic e nu numai suscep-
tibil de a avea o valoare terapeutica intrinseca, ci con-
stituie totodata modelul exemplar a tot soiul de
,creatii" de .,faceri".
Aceasta dependenta a miturilor de mitul cosmogonic
se intelege mai bine daca tinem seama de faptul ca
intr-un caz, intr-altul e vorba de un ,inceput". Dar
,inceputul" absolut este Facerea Lumii. Nu e vorba,
desigur, de o simpla curiozitate teoretica. Nu e de ajuns
sa ,originea", trebuie sa reintegrezi momentul
creatiei cutarui sau cutarui lucru. Dar aceasta se tra-
duce printr-o ,intoarcere in urma", pina la recuperarea
timpului originar, tare, sacru. dupa cum am vazut in
cele ce preced, dupa cum vom vedea mai bine in
cele ce urmeaza, recuperarea timpului primordial, sin-
guru! in stare sa asigure innoirea totala a cosmosului,
a vietii a societatii, se obtine mai ales prin reactuali-
zarea ,inceputului adica, prin 1"eactualizarea
Facerii Lumii.
Recent, Rafaele Pettazzoni a propus sa se considere
mitul cosmogonic drept o varianta a mitului de origine.
,Urmeaza de aici ca mitul creatiei se din
natura ca mitul de origine [ ... ]. Analiza
noastra ne-a ingaduit sa scoatem mitul creatiei din
splendida lui izolare ; el inceteaza prin aceasta de a
fi un hepax gen6menon reintra intr-o clasa nume-
roasa de fapte analoge, miturile de origine".
1
Pentru
motivele pe care le-arn amintit, ni se pare greu sa
acest punct de vedere. 0 noua stare de lu-
cruri implica intotdeauna o stare care a precedat-o,
in ultima instanta, aceasta este Lumea. Modificarile
ulterioare se dezvolta pornind de la aceasta , to tali-
tate" initiala. Oricit ar fi de marginit, mediul cosmo-
gonic in care tdiim constituie ,lumea" ; ,.originea"
1
R. Pettazzoni, Essays on tht History of Religions, pp. 27-36.
36

I
' I
,.istoria" lui preceda orice alta istorie particulara. Ideea
mitica a ,originii" e incastrata in misterul ,creatiei" .
Un lucru are o ,origine", pentru ca a fost creat, adicii,
pentru ca o forta s-a manifestat Hmpede in lume, un
eveniment a avut loc. In fond, originea unui lucru ex-
plica creatia acelui lucru.
Dovada ca mitul cosmogonic nu e o simpla varianta
a speciei pe care o constituie mitul de origine ne-o
ofera faptul ca, dupa cum am vazut, cosmogoniile servesc
drept model la tot felul de ,creatii". Exemplele pe
.. care avem sa le analizam in capitolul urmator vor in-
tari, pare-ni-se, aceasta concluzie.
\
Capitolul Ill
MITURI RITURI
ALE lNNOIRII
.,... '-' . .
Inscaunare cosmogonte
A. M. HOCAR T OBSER VASE CA IN INSULELE
Fiji ceremonia inscaunarii regelui se creation
of the world, fashioning the land, sau creating the
earth 1. Cu prilejul inscaunarii unui suveran, cosmogonia
era reiterata simbolic. Conceptia aceasta e destul de
raspindita la popoarele de agricultori. Potrivit unei in-
terpretari recente, ungerea regelui indian, ceremonie nu-
mita rajasuya, implica o noua a universului. In-
tr-adevar, diferitele faze ale ritualului efectuau succesiv
regresiunea viitorului suvera:n ditre starea embrionara,
gesta\ia lui de un an mistica in calitate
de cosmocrator, identificat in timp cu Prajapati
(Zeul-Tot) cu Cosmosul.
Perioada embrionara a viitorului suveran corespunde
cu procesul de matura\ie a universului foarte pro-
babil era, la origine, in legatura cu coacerea recoltei.
Cea de a doua faza a ritului termina alcatuirea noului
trup ,divin" al suveranului. Cea de a treia faza a
ceremoniei rajasuya e constituita de o serie de rituri,
al caror simbolism este din plin scos in relief de texte.
Regele ridica bratele ; el simbolizeaza inaharea lui axis
mundi. In timp ce este uns, regele ramine in picioare,
pe tron, cu bratele ridicate : el intruchipeaza axa cos-
1 Le Mythe de l'Eternd Retour, p. 80 urm.
38

I
r
'
I
mica in. pamintului adica tronul, cen-
lumn - atmgmd cerul. Stropirea lui e in lega-
cu care. 5oboara din cer, de-a lungul lui
ax,._zs mundz - ad1ca regele spre a fertiliza Pa-
mmtul1.
I? epoca }sto;ica, . nu se yractica ritualul rajasuya
declt de on: _oara, pentru a-1 unge pe rege;
a do_ua oa.ra spre suveranitatea universala.
In umpunle protmstonce, insa, ritualul rajasuya era
' probab1l anual se celebra cu scopul de a regenera
cosmosul.
se lucrurile in Egipt. Incoronarea unui
nO'U faraon,. drept
crearea une1 _n<;n d?pa o pnmeJdiOasa intreru-
pere. a armome\ dn:trc:_ natura, o si-
care se dm natura crearii univer-
sulm_. Acest lucru e foarte bine ilustrat de un text. care
conpne blestem a?resat regelui, asemuiti
cu Ap?ph1s, pe care Ra il nimi-
m C<;>mparapa comporta insa un ciudat
adaos : <<E1 fi asemenea Apophis in dimi-
neata Anulm nOU>>. Precizarea In dimineata Anului
."? poate explica dedt numai in sensu! unei
mtens1flcan : este invins Ia fiecare disarit de
dar. ,celebreaza tot pe atit creatia
mnmrea dmrna ctt mceperea unui nou ciclu anual" 2
vede carui mecanism scenariul
gomc, al Anulm . nou s?sceptibil de a fi inte-
g;at m cer!moma ungeru regtlor ; cele doua sisteme
urmaresc. scoy : renovarea cosmica. ,Dar
aceasta renov_atzo efectuata cu prilejul ceremoniei de
un_gere a. a consecinte in ceea ce
.. a Pe de o parte,
ceremonule mnmru devm mob1le, desprinzindu-se din

1
M. Eliade, Mephistopheles et l' Androgyne Paris 1962 p 191
$l urm. ' ' '
2
H. Frankfort, Kingship and the Gods, Chicago, 1948, p. 150.
39
cadrul rigid al calendarului ; pe de alta, regele. devine
intr-un fel raspunzator de stabilitatea, de fecunditatea
de prosperitatea cosmosului intreg. Aceasta inseamna
a spune ca innoirea universala nu mai e solidara cu
ritmurile cosmice, ci cu persoanele evenimentele is-
torice"
1
.
A innoi lumea
E de inteles pentru ce ritualul ungerii rcgilor
repeta cosmogonia, sau era celebrat de Anul nou. Re-
gele era presupus ca renoveaza cosmosul intreg.
varea prin excelenta are loc la Anul nou, cind se ma'l!-
gureaza un nou ciclu temporal. Dar acea renovatw
efectuata prin ritualul Anului nou este, in fond, o reite-
rare a cosmogoniei. Fiecare An nou reincepe Creatia.
Si miturile, a tit cele cit . miturile . de
origine, sint acelea care ammtesc oamemlor cum a fost
creata Lumea tot ce s-a intimplat dupa aceea.
Lumea e intotdeauna ,lumea noastra", lumea in care
traim. Si cu toate ca modalitatea existentei e
la australieni ca la occidentalii azi,
textele culturale in care existenta omeneasca poate h
sesizata variaza foarte mult. E, de pilda, evident ca
lumea" australienilor, care traiesc din cules din vina-
;oare marunta, nu este cu lumea agric.ultorilo:
neolitici ; tot cum nici lumea acestora dm urma
t M. Eliade Mephistopheles ['Androgyne, pp. 193-194 . In
aceasta se izvorul viitoarelor eshatologii istorice
politice. Intr-adevar, s-a ajuns, mai tirziu,_ sa .se renovarea
cosmidi mintuirea lumii, de la un anum1t up de rege, de erou
sau de sau chiar de politic. Lumea moderna inca mai
pastreaza, ;ub un aspect foarte eshatolo&ica
a unei renovatio universale, efectuate prm v1ctona unet clase soc1ale
sau chiar a unui partid sau a unei personalitati politice (ibid.,
p. 194).

40

1 c

I

lumea loc'!i!_oril?r. orientul apro-
dm epoca anttca, met ,.lumea m care traiesc as-
tazt Europei sau ale. Statelor Unite.
Deosehtnle stnt prea man pentru a mat necesita scoa-
l?r in re}ief. Nu amintit dedt spre a pre-
t';ltlm_Pmfl o. nemtelegere cttmd exemple care reprezinta
npun dtfente de cultura, nu intelegem sa ne intoar-
cem la un comparatism ,.confuzionist" gen Frazer. Con-
textele istorice ale fiecaruia din exemplele pe care le
ramin .. Ni se pare in sa inutil sa
prec1zam, cu pnv1re la ftecare trib citat care este
structura lui sociala economica cu alte tri-
boci poate sau nu poate fi comparat.
e lumea pe care o
m care tratm ; ea se de la un
np de cultura la altul ; exista, prin urmare, un numar
foarte mare de ,lumi". Important pentru cercetarea
noastra e insa faptul ca, in ciuda deosebirii structu-
rilor social-economice a varietatii contextelor cultu-
rale, popoarele arhaice cred ca lumea trebuie renovata in
an $i ca innoire se efectueaza potrivit
model : sau un mit de origine, care
JOaca rolul unm mtt cosmogonic.
v Evide'!t. este conceput in diferite feluri de
tatre pnmltlvt, tar datele ,Anului nou" variaza in ra-
po:t A clima, mediul geografic, tipul de cultura etc.
E msa mtotdeauna vorba de un ciclu adica de o du-
rata un Jnceput Dar,
la UnUt Ctclu la tnceputul Ciclului urmator
au loc o serie de ritualuri care urmaresc renovarea
mii. Dupa cum am mai spus, aceasta renovatio este o
noua creatie efectuata potrivit modelului cosmogonic.
Exemplele cele mai simple se intilnesc la australieni.
Ma refer la mituri de origine care se reactualizeaza
in fiecare an. Animalele plantele, create in illo tem-
pore de fiinte supranaturale, sint create din nou
i'! chip ritual. In .Kimberley, picturile pe stinci, con-
Siderate a fi fost ptctate de mitici, sint repic-
41
tate, spre a li se reactiva puterea creatoare, cum
se manifestase ea pentru prima oara in timpurile mi-
tice, adica la inceputul lumii 1.
Pentru australieni, aceasta noua a animate-
lor a plantelor alimentare este echivalenta cu o creare
din nou a lumii. Si aceasta nu numai pentru ca, dispu-
nind de 0 hrana indestul:hoare ei nadajduiau sa mai
traiasca un an, ci mai ales pentru ca lumea a luat cu
adevarat atunci cind animalele plantele
facut pentru prima oara aparitia in Timpurile Visului.
Animalele plantele se numara printre operele create
de fiintele supranaturale. A te hrani nu este numai o
aqiune fiziologica, ci una ,religioasa" : mincam crea-
fiintelor supranaturale, le mincam cum le-au
mincat mitici, pentru prima oara, la in-
ceputul lumii 2.
La australieni, cosmogonia se reduce la crearea peisa-
jului lor familiar. Aceasta e ,lumea" lor, ea trebuie
periodic reinnoita, altfel risca sa piara. Ideea potrivit
careia cosmosul e amenintat sa piara daca nu e creat
din . nou in fiecare an sta la baza principalei sarba-
tori a triburilor californiene karok, hupa yurok.
In limbile respective, ceremonia se ,,restaura-
rea lumii" in ,.New Year". Rostul ei e sa
restabileasca sau sa consolideze pamintul pe anul care
urmeaza, sau pe viitorii doi ani. La anumite triburi
yurok, consolidarea lumii se obtine prin reconstructia
rituala a colibei cu aburi, rit de structura cosmogonica,
cu privire la care vom gasi mai departe alte exem-
ple. Esentialul ceremonialului consta din lungi peleri-
naje pe care preotul le intreprinde in toate locurile
sacre, adica in locurile uncle nemuritorii au facut anu-
1 Helmut Petri, Surbmde Welt in Australien, Bruns-
wick, 195-4, p. 200 $i urm. ; A. P. Elkin, The Australian Aborigines,
Londra, 195-4, p. 220 $i urm.
2 In ce prive$te valoarea religioasa a hranei, cf. M. Eliade,
op. cit., pp. 182, 195 $i urm.
42
p
'
I
I
'
'
'
J
-' .


Illite gestun. Ace:te rituale se intind pe
. Clte s:u douasprezece Zlle. In tot acest rastimp,
.preotul 11 tntrupeaza pe nemuritori. Umblind, el gin-
=. mergea (adica unul din
nemu.nton) m, . AJungmd la unul din
locunle 1ncepe sa m:nure spunind : , Ixkareya ya-
kam (ad1ca un alt nemuntor) matura pentru mine. De
acum incolo toti acei care sint bolnavi o sa se simta
mai bine". A poi se urea pe un munte. Cauta o craca
din face un toiag, spunind : ,Lumea s-a stari-
m:t, dar dnd sa. incep sa tirasc acest toiag pe pa-
ffilnt, toate crapatunle se vor umple pamintul va
solid".
Apoi preot_ul spre acolo o piatra
pe care o f1xeaza solid, spumnd : Pamintul care a
fost rasturnat va fi Ia locul "sau. Oamenii vor
trai (multa vreme) vor fi mai tari". Dupa aceea se
pe pia!ra. _,Cind rna voi fi pe piatra, fi
exphca el lm G1fford, lumea nu se va mai ridica
va mai f_i rasturnata." Aceasta piatra se aici
dm vremunle nemuritorilor adica de Ia inceputul
lumii 1. '
,Ansamblul ritualurilor pe care le-arn amintit con-

stnu.le scenanu cosmogonic. In vremurile mitice, ne-
muntoru au creat lumea in care californienii aveau sa
traiasca ; au trasat contururile ei, i-au fixat centrul
bazele, au luat masuri ca ghinda somonul sa fie in
numar mare au exorcizat bolile. Dar aceasta lume
nu mai e "cosmosul atemporal inalterabil in care tra-

1au nemuntoru. E o lume v1e, locuita folosita de
ii_I. carne oase, supuse legii devenirii,
mortu. De aceea ea cere o reparatie, o renovare, o
1
A. L. Kroeber $i E. W. Gifford World Renewal a Cult
System of Nativ_e NC}rthwest Ca!ifor'?ia, ';n Anthropological Records,
XIII, nr. 1, of Cahforma, Berkeley, 19-49, p. 6 $i urm.,
_pp. 10-17, 19 $1 urm. rezumat in cartea noastra Mephistopheles
d !'Androgyne, p. 175 $i urm.
43
consolidare periodidi. Dar lumea nu se poate renova
dedt repetind ceea ce nemuritorii au facut in illo tem-
pore, reiterind facerea. lata px:eotul
duce itinerarul exemplar al nemuntonlor repeta ges-
turile vorbele lor. Pe scurt, preotul prin
a-i intrupa pe nemuritori. Cu alte cuvinte, cu ocazia
Anului nou, nemuritorii sint a fi din nou
pe pamint. Aceasta explica pentru ce ritual':ll
innoirii anuale a lumii e cea mai importanta ceremome
religioasa a acestor triburi californiene. Lumea nu ajunge
doar mai stabila regenerata, ci este deopotriva sanc-
tificata prin simbolica a nemuritorilor. Preo-
tul, care-i intrupeaza, devine - pentru un anumit ras-
v
timp persoana nemuntoare, ca atare, nu tre-
buie sa mai fie nici privit, nici atins. El
riturile departe de oameni, intr-o singuratate absoluta,
deoarece, dnd nemuritorii le-au indeplinit pentru prima
oara, nu existau inca oameni pe pamint."
1
Deosebiri asemanari
Scenariul mitic-ritual al innoirii periodice a lumii
se mai la alte triburi californiene ; de pilda.
ceremonia aki a triburilor maidu ale colinelor, cere-
monia hesi a triburilor maidu ale dmpiilor, ceremonia
kuksu a triburilor porno rasaritene In toate aceste
exemple innoirea lumii se integreaza intr-un complex
cultural comportind omagiul adus supreme, asi-
gurarea unei recolte excelente tinerilor baieti.
Acest scenariu al californienilor se poate compara cu
ritualul Colibei Vietii Noi" al indienilor cheynee (ri-
tual arti;ulat in Dansul Soarelui) cu ceremoniile ,Ca-
1 M. Eliade, op. cit., p. 182.
2 Werner Muller. und Kult der Kwakiutl-Indianer.
Wiesbaden, 1958, p. 120.
I
l
sei Mari ale triburilor lenape. Intr-uu caz, ca intr-
altul, e vorba de un ritual cosmogonic de renovare a
lumii de a La cheynee,
preotul creatia ; la tribul lenape, in timpul
ceremoniei de Anul nou, se reitereaza prima facere a
lumii prin aceasta, se recupereaza plenitudinea 1ni
tiala
1
.
Vom adauga ca edificarea sau repararea periodica a
colibei rituale are ea tot o cosmogonica.
Coliba sacra . universul. ei sim-
. bolizeaza bolta cereasca, pardoseala reprezinta pamin-
. tul, cei patru pereti, cele patru direqii ale spatiului
cd'smic. Indigenii dakota afirma ca ,Anul este un cere
in jurul lumii" adica in jurul eolibei uncle are loc ini-
tierea
2
Vom mai adauga ca interdependenta dintre
cosmos timpul cosmic (timpul ,circular") a fost re-
simtita cu o asemenea intensitate 1ncit in mai multe
limbi termenul care desemneaza ,lumea" este de ase-
menea folosit pentru a 1nsemna ,anul". De pilda, anu-
mite triburi californiene spun : ,Lumea a trecut" sau
pv A l A d V v v
, am1ntu a trecut , vnn sa spuna ca ,s-a scurs
un an"
3
.
Daca trecem acum la ritualurile de Anul nou in vi-
goare la populatiile care practica protoagricultura
(adica cultura tuberculelor), diferenta e izbitoare. Con-
statam mai 1ntii doua elemente noi : intoarcerea colec-
tiva a mortilor excesele orgiace. Dar avem de-a face
mai ales cu o diferenta de atmosfera religioasa. Peleri-
najului singuratic al preotului Karok, cu meditatiile
rugaciunile sale, 1i corespunde 0 sarbatoare colectiva de
o foarte mare intensitate. E de ajuns sa ne gindim la
sarbatoarea milamala a indigenilor din Insulele. T ro-
1
Werner Muller, Die Raigionen der Waldlandindianer Nord-
Berlin, 1956, pp. 306, 217.
2
Werner M'liller, Die blaue Hutu. Zum Simzbild der Perle bei
Nordamerikanischen Indianun, Wiesbaden, 195-4, p. 133.
3
A. L. Kroeber, Handbook of the Indians of California, Wa-
shington, 1925, pp. 177, -498.
briand, descrisa de Malinovski. V. Lanternari a consa-
crat o carte intreaga studiului acestui complex mitico-
ritual noi l-am discutat pe scurt in legatura cu
cultele profetice melaneziene
1
. Inutil sa reluam aici
rezultatele acestor cercetari. Vom spune numai ca in
ciuda deosebirilor dintre sistemele mitico-rituale ale tri-
burilor nord-americane citate mai sus cele ale mela-
nezienilor, structurile lor sint asemanatoare. Si la unii,
la ceilalti, cosmosul trebuie recreat, creat din nou,
periodic, iar scenariul cosmogonic prin intermediul ca-
ruia se efectueaza innoirea e in legatura cu noua recolta
cu sacramentalizarea hranei.
Anul nou cosmogonia in
Orientul Apropiat antic
Este semnificativ faptul ca regasim idei similare fn
religiile Orientului Apropiat din antichitate. Evident,
cu deosebirile la care trebuie sa ne cind este
vorba, pe de-o parte, de societati in stadiul pre- sau
protoagricol, iar pe de alta de societati agricole ur-
bane, ca acelea din Mesopotamia din Egipt.
ni se pare esential urmatorul fapt : egiptenii, meso-
potamienii, israelitii alte popoare ale Orientului Apro-
piat antic simteau nevoia de a innoi in mod periodic
lumea. Aceasta innoire consta dintr-un scenariu cul-
tural al carui rit principal simboliza reiterarea cosmo-
goniei. Atit faptele cit interpretarea lor pot fi re-
gasite in abundenta literatura de specialitate publicata
cu privire la acest subiect
2
, precum intr-'un capitol
din Le Mythe de l'Eternel Retour (p. 83 unn.). Vom
aminti ca in Mesopotamia facerea lumii era in
1
Vittorio Lanternari, La Festa, Milano, 1959 ; M. Eliade,
Mephistopheles l' Androgyne, p. 155 urm.
2
Cf. citeva bibliografice in Le l'Eternel
Retour, p. 92, nr. 1.
,

chip ritual reiterata cu prilejul ceremoniilor de Anul
nou (akifu). serie. rituri reactualiza lupta lui
Marduk lUI Ttamat (balaurul care simboliza
pnmordtal), victoria zeului opera sa cosmo-
gomca. Poe"!.,ul Creatiei (Enuma elish) era recitat in
Dupa cum spune H. Frankfort, orice An nou
avea m comun un element esential cu prima zi in care
lumea a fost ;reata care anotimpurilor a
fost . pnvmd mat de aproape riturile
nOU, ne seama ca simteau
ca znceputul erav tn mod legat de un
care-1 preceda, ca acest era de natura
c.<i: creatiei, ca, pentru acest mo-
nv, era r;tou inceput.
J?upa amA ammttt, la egtptem Anul nou sim-
creatta .. Ctt despre scenariul Anului nou israelit
M_?wmckel ca ,una din ideile dominante era
l?t ca r:ge al lumii, reprezentarea sim-
. bohca a aceStUia asupra sai, care
er!lu deopotnva fortele haosului istorici ai
Israel. Rezultatul acestei victorii era innoirea crea-
idei rituri ale anticelor sir-
baton ale ferttlttatu care sint subiacente sarbatorii is-
torice".
2
Mai tirziu_: in eshatologia profetilor, restaura-
rea l.ut Israel .de Iahve era inteleasa ca o noua
care tmphca un fel de reintoarcere in Pa-
radts 3.
. Desi.g'!;r, nu se .rune pe plan reiterarea
stmbohca a cosmogomet care caracteriza Anul nou in
Mesopotamia in Israel. La iudei, scenariul arhaic al
tn_?oirii a. lumii a fost treptat istoricizat, pas-
tnnd ceva dm semnificatia lui initiala. Wensinck
a aratat di scenariul ritual al Anului nou, prin care se
; H. Kingship and the Gods, p. 319.
S. Mowmckel, He that Cometh, in limba engleza de G. W. An-
New. York, 1956, p. 26.
S. Mowmckel, op. cit., p. 1 H.

41

semnifica trecerea de la Haos la Cosmos, a fost apli-
cat unor evenimente istorice, ca de pilda. exodul
trecerea Marii cucerirea Palestinei, pe atunci
numita Canaan, captivitatea babiloniana intoarcerea
din exil etc. 1 La rindul sau, von Rad a dovedit di un
eveniment istoric unic, ca de pilda, ,constituirea Israe-
lului pe Muntele Sinai de catre Iahve servitorul sau
Moise, o data devenita efectiva pe planul colectiv,
nu e menita sa ramina in sfera amintirii pe calea tra-
ditiei verbale sau a naratiunii scrise, ci poate fi supusa
innoirii rituale in cadrul unui ceremonial", in
fel ca innoirea cosmologica a imperiilor vecine Eric
Voegelin are dreptate sa staruie asupra faptului ca ,for-
mele simbolice ale imperiilor cosmologice ale Israe-
lului nu se exclud reciproc [ ... ]. Innoirea rituala a or-
dinii, aceea a elementelor simbolice elaborate in sinul
civilizatiei cosmologice, de pilda, strabate intreaga is-
torie a omenirii de la sarbatoarea Anului nou babilo-
nian, pina la ritornar ai principii a lui Machiavelli
trednd prin innoirea lui Berith de catre Josuah, prin
innoirea sacramentala a lui Crist, pentru ca
ordinii existentei reaparitia acestei ordini reprezinta
o problema fundamentala a existentei 3
oridt de mari ar fi deosebirile dinlire siste-
mul cultului mesopotamian eel israelit, nu e mai
putin evident ca ele au in comun speranta de
regenerare anuala sau periodica a Lumii. In fond in
ambele se crede in posibilitatea de recuperare a ,.ince-
putului" absolut, ceea ce implica distrugerea abo-
lirea simbolica a lumii vechi. e impli-
cat in inceput viceversa. Lucru nicidecum surprinza-
tor, deoarece imaginea exemplara a acestui inceput, care
este precedat urmat de un sflr$it, reprezinta anul,
1 A. J, Wensinck, The Semitic New Year and the Origin of
Eschatology in Acta Orientalia, I, 1923, pp. 159-199.
2
Eric Voegelin, Order and History. I : Israel and Revelation,
Louisiana State University Press, 1956, p. 294,
3 E. Voegelin, op. cit., p. 299.
48
timpul cosmic circular, cum poate fi el sesizat
fn ritmul anotimpurilor $i in regularitatea fenomenelor

cerestt.
Aici insa se impune o precizare : . de$i e probabil ca
intuitia ,Anului", intrudt constituie un ciclu, se ga-
Se$te la originea ideii unui cosmos care se pe-
riodic, in scenariile mitico-rituale ale Anului
nou
1
razbate 0 alta idee, de origine de structura
diferita. Anume, ideea ,perfeqiunii inceputurilor", ex-
presie a unei experiente religioase mai intime mai
t adinci, sustinuta de amintirea imaginara a unui ,Pa-
radis pierdut", a unei beatitudini care preceda actuala
cot\ditie omeneasca. Se prea poate ca scenariul mitico-
ritual al Anului nou sa fi jucat un rol atit de impor-
tant in istoria omenirii mai ales pentru ca, asigurind
innoirea cosmica, el mai dadea de asemeni speranta
unei recuperari a beatitudinii ,inceputurilor". lmaginea
,Anului-Cerc" s-a incarcat cu un simbolism cosmic-
vital ambivalent, deopotriva ,pesimist" ,optimist".
Caci scurgerea timpului implica indepartarea treptata
de ,lnceputuri", pierderea perfectiunii initiate.
Tot ce dureaza, se far1miteaza, degenereaza
prin a pieri. E vorba, evident, de o expresie , vita-
lista" a realului ; dar nu trebuie sa uitam ca, pentru
omul primitiv, faptul de a fi se reveleaza si se ex-
prima in termeni de viata. Plenitudinea vigoarea
se intilnesc la inceput : e ceea ce s-ar putea numi
,.pesimismul" inerent acestei conceptii. Dar trebuie sa
adaugam indata : plenitudinea, foarte curind pier-
duta, e periodic recuperabila. Anul are un este
adica urmat automat de un nou inceput.
Ideea ca perfeqiunea se gasea la inceput pare destul
de arhaica. Ea este, in orice caz, foarte raspindita. E,
dealtminteri, o idee susceptibila de a fi reimerpre-
tata si integrata la infinit in nenumarate conceptii re-
1
Ca, deaJtminteri, In nenumarate alte rnituri cosrnogonice de
origin e.
49
ligioase. Vom sa
din aceste valonhcan. Vom spune demdata ca 1deea
perfeqiunii inceputurilor a un. importaf!t
ceea ce elaborarea sistematica a e1clun
cosmice din ce in ce mai mari. ,Anul" a fost
foarte mult dilatat, dind unui ,An Mare"
unor cicluri cosmice de o durata Pe rna-
sura ce ciclul cosmic devenea mai amplu, 1deea perfec-
tiunii inceputurilor tindea sa implice }ceasta id:_e com:
plementara : pentru ca ceva. cu sa. poata_
incepe, este necesar ca rume!e
sa fie complet nimicite. Astfel. z1s, da;a sa. ob_::
tinem un inceput absolut, une1 lm;u trebme
fie radical.jEshatologia nu este pref1gur.area
cosmogonii a viitorului.f Dar once eshatolog1e starme
asupra acestui fapt : creatia n.oua J?Oate
loc inainte ca lumea aceasta sa fie defmmv abolna:
Nu mai e vorba sa regeneram ceea ce a degenerat - _Cl
sa nimicim lumea cea veche ca s-o putem crea
nou in toto. Obsesia beatitudinii
nimicirea a tot ce a existat a tot ce, datonta acestm
fapt, s-a degradat, la : e singura po-
sibilitate de a recucen perfectmnea Imtiala.
I
I
Desigur toate aceste nostalgii credinte sint deja . ,
prezente in scenariile mitico-rituale ale
a lumii. Pornind insa treptat de la stadml protoagn-
col de cultura, croit drum ideea. ca. exista ..
rate (iar nu numai rituale) distrugen creatn dm nou
ale lumii ca exista 0 ,intoarcere la origine" in sensul
literal al' cuvintului, adica o regresiune <1 cosmosului
spre starea amorfa, haotica, urmata de o noua cosmo-

gome. f' 1 1 1 1
Miturile referitoare la s umu 1 ustreaza ce
mai bine aceasta conceptie. Le vom studia in capitolul
urmator desigur atit pentru interesul lor intrinsec, cit
ca sint susceptibile sa ne in pri-
vinta funqiei miturilor in genere. am. a:vut
de-a face numai cu mituri cosmogomce de ongme,
58

mituri care poYestesc ceea ce s-a intimplat deja. Se
cuvine acum sa vedem cum ideea ,perfeqiunii incepu-
turilor" a fost de asemeni proiectata intr-un viitor atem-
poral. Miturile referitoare la lumii au jucat
desigur un rol important in istoria omenirii. Ele au
pus in evidenta ,mobilitatea originii" : intr-adevar, cu
incepere de la un anumit moment, ,originea" nu se ga-
numai intr-un trecut mitic, dar intr-un viitor fa-
bulos. Aceasta este, dupa cum se concluzia la
care au ajuns stoicii neopitagoricienii, prin elabora-
rea sistematica a ideii vesnicei intoarceri a lucrurilor.
Dar notiunea de ,origine" e mai ales legata de ideea
de 'Perfeqiune de beatitudine. lata motivul pentru
care gasim, in conceptiile eshatologiei, considerata drept
o cosmogonie a viitorului, izvoarele tuturor credinte-
lor care proclama o era de aur, nu numai (sau nici-
decum) in trecut, ci (sau exclusiv) in viitor.
Capitolul IV
ESHATOLOGIE COSMOGONIE
Sfir,itul lumii - in trecut
'i in viitor
S-AR PUTEA SPUNE, INTR-0 FORMULA SU-
mara d1 pentru primitivi, lumii a avut loc,
el ;rebuie sa se reproduca .mai
sau mai putin indepartat. Intr-adevar, mltunle refen-
toare la cataclismele cosmice sint foarte raspindite. Ele
'-' . . . . . '-'
povestesc cum lumea a fost distrusa mmtcll:a,
cu exceptia unui singur cuplu, sau a cnorva supr_avte-
tuitori. Miturile referitoare la Potop sint cele mat nu-
meroase aproape universal cunoscute sint_ foarte
rare in Africa) 1. Pe linga miturile diluviene, altele
relateaza distrugerea omenirii prin cataclisme de pro-
portii cosmice : de munt!
epidemii etc. Evtdent, aAcest al lu?n n-a _f?st radi-
cal : el a fost mai cunnd une1 omemn,
de ivirea unei omeniri noi. Dar cufundarea totala a
pamintului in ape sau lui. foe, ur_mata
de ivirea unui pamint vtrgm, stmbohzeaza regresmnea

catre haos catre cosmogome.
1 Cf. Sir George James Frazer, Folk-Lore in the Old Testament,
I, Londra, 1919, pp. 329-332 ; C:lyde Recurrent
Themes in Mvths and Mvthmaking, m pnmavara 1959
(pp. 268-279), p. 271. Ia legen-
dele Potopului se va gas1 m Suth. Mot1j-lnd_ex of
F olk-Liurature, editie revazuta, Bloommgton, Ind1ana, 1955 urm.,
vol. I, p. 184 (A 1010).
52
I
Intr-un mare numar de mituri Potopul se leaga de
un pacat ritual, care a provocat minia fiintei supreme ;
uneori el rezulta doar din dorinta fiintei divine de a
pune capat omenirii. Daca examinam insa miturile care
vestesc viitorul Potop, constatam ca una din cauzele
principale rezida in pacatele omenilor, precum in
decrepitudinea lumii. Potopul a deschis deopotriva calea
unei creari din nou a lumii unei regenerari a omeni-
rii. Altfel zis, lumii in trecut ca acela care
va avea loc in viitor reprezinta proieqia gigantica,
.Ia scara macrocosmica cu o exceptionala intensitate
dramatica, a sistemului mitico-ritual al sarbatorii Anu-
lui, nou. De asta data in sa, n u mai e vorba de ceea
ce s-ar putea numi firesc" al lumii ,firesc"
pentru ca coincide cu sfiqitul anului face prin ur-
mare parte integranta din ciclul cosmic ci de o
catastrofa reala provocata de fiintele divine. Simetria
dintre Potop innoirea anuala a lumii a fost perceputa
in citeva foarte rare cazuri (Mesopotamia, iudaism, Man-
dan)
1
insa, miturile diluviene sint indepen-
dente de scenariile mitico-rituale ale Anului nou. Aceasta
se explica deoarece sarbatorile periodice de rege-
nerare reactualizeaza simbolic cosmogonia, opera crea-
toare a zeilor, iar nu nimicirea lumii vechi : aceasta
dispare ,in chip firesc", prin simplul fapt ca distanta
care o separa de ,inceputuri" a atins limita extrema.
In comparatie cu miturile care nareaza lumii
in trecut, miturile care se refera la un ce va veni
sint ciudat de putin numeroase la primitivi. Dupa cum
observa F. R. Lehmann 2, raritatea lor se datoreaza
poate faptului ca etnologii n-au pus aceasta intrebare in
anchetele lor. E uneori greu sa precizezi daca mitul
1 A se vedea lucrarea noastra Le Mythe de l'Eternd Retour,
. Paris, 1949, p. 102 urm.
2 F. R. Lehmann, Wdtunurgang und Wdterneuerung im Glauben
schijtloser Volker, in Zeitschrijt fur Ethnologie, LXXI, 1931
(pp. 103-115), p. 103.
,,
53
se refera la o catastrofa trecuta sau la una viitoare.
Potrivit spuselor lui E. H. Man, locuitorii insulelor
Andaman cred ca dupa lumii o noua omenire,
bucurindu-se de o conditie paradiziaca, va face apa-
ritia nu vor m}i fi boli,, moarte.
Dupa catastrofa,vmortn vor t.nvta. Po.tnvlt .lm A. Rad-
cliffe Brown insa, Man ar fl contop1t mat multe ver-
siuni culese de la informatori diferiti. In realitate, pre-
cizeaza Radcliffe Brown, e efectiv vorba de un mit
care crearea din n.?u a lumii :"
mitul se refera la trecut, iar nu la vutor. Cum msa,
potrivit constatarii lui Lehmann, limba locuitorilor insu-
lelor Andaman nu poseda un timp viitor
1
, nu e
sa stabilim daca e vorba de un eveniment trecut sau

vutor. 1
Cele mai rare dintre miturile primitive relauve.
sint acelea care :m l?rezinta precise /den-
tor la eventuala creatte dm nou a lumu. Astfel, m cre-
dintele indigenilor kai din Noua creatorul,
Malengfung, dupa ce a creat cos.mosul o:nul, s;-a reu:_as
la marginea lumii, la a adormlt. On cite
ori se intoarce in somn, Pammtul se cutremura. Dar
intr-o zi se va ridica de pe sau va distruge
o VA 0 '"""'-'
cerul care se va zdrob1 de pammt va pune capat onca-
rei vieti 2. Intr-una din Caroline, anur:ne.
lut exista credinta ca tntr-o Zl creatorul Va mmlCl ome-
din cauza pacatelor ei. Zeii vor continua insa sa
existe iar aceasta implica posibilitatea unei noi crea-
tii 3. Intr-alta insula din. arhip.elagul Carolinelor, anume
Aurepik, fiul creatorulm e vmovat care
va avea loc. Cind va da seama ca une1 msule
nu se mai ocupa de sai, el va ineca insula cu
1
Ibid., p. 112. nd d
z Richard Thurnwald, Die Eingeborenen u er
Sudseeinseln, Tiibingen, 1927, pp. 26-27, ?upa Ch. Keysser, . Aus
dem Leben der Kaileute (citat de Neuhaus, m Deutsch Neu-Gumea,
1911, p. 154 urm.
3 F. R. Lehmann, op. cit., p. 107.
I
ajutorul unui ciclon
1
. Nici aici nu e sigur dL e vorba de
un definitiv : ideea unei pedepsiri a ,pacatelor"
imp1ica in genere crearea ulterioara a unei noi omeniri.
Mai greu de interpretat sint creclintele autohtoni1or
negritos din peninsula Malacca. Ei ca intr-o zi
Karei va pune capat 1umii pentru ca oamenii nu mai
respecta precepte1e sale. Drept care, in timpul furtunilor,
numitii negritos se straduiesc sa preintimpine catastrofa
aducind in chip de jertfe singeroase
2
. Catas-
trofa va fi universa1a, nu va face vreo deosebire intre
nu va fi, pare-se, preludiul unei
noi creatii. lata pentru ce negritos i1 numesc ,rau"
pe Karei, iar din triburile Ple-Sakai vad intr-
insu1 care le-a ,,furat Paradisul"
3

Un exemplu extraordinar de izbitor e ace1a al guara-
nilor din Mato Grosso. Stiind ca pamintul va fi distrus
prin foe prin apa, ei au pornit in cautarea .:rarii
fara de pacat", un soi de paradis terestru situat dincolo
de Ocean. Aceste lungi ca1atorii, inspirate de
efectuate sub conducerea lor, au inceput in veacul al
XIX-lea au durat pina in 1912. Unele triburi credeau
ca marea catastrofa va fi urmata de 0 innoire a 1umii
de invierea mortilor. Alte triburi doreau
definitiv a1 Lumii
4
. Nimuendaju scria in 1912 :
,.Nu numai guaranii, ci intreaga natura e obosita de
viata. In mai multe rinduri, cind 1-au invaluit in vis pe
Nanderuvuvu, medecine-men-ii au auzit Pamintul im-
p1orindu-1 : Am devorat prea multe cadavre, sint satul
1
Ibid., p. 117.
2
Cf. :\f. Eliade, Traite de l'Histoire des Religions, p. 54.
3
F. R. Lehmann, op. cit., p. 107.
4
Cf. E. Schader, Der Paradiesm:ythos im Leben der Guarni-
in Staden-/ahrbuch, III, Sao Paulo, 1955, p. 151 urm.;
, !llhelm Koppers, Prophetismus und Messianismus als volkerkund-
" liches und universal-geschichtliches Probltm, in Saeculum, X, 1959,
pp. 38-47, pp. 42 urm. ; Robert H. Lowie, Primitive Mtssianism
end an Ethnological. Problem, in Diogenes, nr. 19 {toamna, 1957,
pp. 62-72), p. 70 urm.

J\
55
istovit. T ata, fa sa se sfiqeasca ! La rindul ei, Apa
11 roaga pe Creator sa-i acorde repausul sa indepar-
teze de ea orice agitatie, tot pomii [ ... ] natura
intreaga" 1.
S-ar putea cu greu gasi o expresie mai a
oboselii cosmice, a dorintei de repaus absolut de
moarte. E vorba insa de dezamagirea inevitabila care
urmeaza unei lungi vane exaltari mesianice. De un
veac, indienii guarani cautau paradisul terestru, cintind
dansind. Ei revalorizasera integrasera mitul
tului pamintului intr-o mitologie milenarista
2

Majoritatea miturilor americane ale implica
fie o teorie ciclica (ca de pilda la azteci), fie credinta
ca o noua Facere va urma catastrofei, fie, in (in
anumite regiuni ale Americii de Nord), credinta intr-o
regenerare universala efectuata fara cataclisme. (In acest
proces de regenerare numai vor pieri.) Potrivit
traditiei, la azteci, au avut loc trei sau patru distru-
geri ale lumii a patra (sau a cincea) este in
vii tor. Fiecare din aceste lumi e dominata de un ,Soare",
a carui didere sau disparitie caracterizeaza

Ne este imposibil sa enumeram aici toate celelalte mi-
turi importante ale celor doua Americi, privind sfiqitul
lumii. Un anumit numar de mituri vorbesc despre un
cuplu care va repopula lumea cea noua
4
Astfel indienii
choktaw cred ca lumea va fi distrusa prin foe, dar ca
spiritele se vor intoarce, oasele se vor acoperi cu carne,
1
Curt Nimuendaju, Dii! Sagm von der Erschaffung und Ver-
nichtung der W dt als Grundlagen der Religion di!r Apapocuva
Guarani, !n Zeitschrift fur Ethnologie, XLVI, 1914, pp. 287
urm., p. 335.
2
Cf. R. H. Lowie, o p. cit., p. 71.
3
Cf. H. B. Alexander, Latin-Amt'rican Mythology, 1n Tht'
Mythologit's of All Raas, XI, Boston, 1920, p. 91 urm.
4
Mit algonkin consemnat de Daniel G. Brinton, Tht' Myths of
tht' Nt'W World a 2-a, revazutli, New York, 1876), pp. 235-
236. Mit wintu consemnat de H. B. Alexander, North-Aml!rican
:f.!ythology (1n Mythologit's of All Ract's, X, Boston, 1916), p. 223
urm.
56

!
I
I
1
I
iar inviatii vor locui din nou pe fostele lor teritorii 1. Re-
, psim un mit similar la : oamenii vor invia
din oasele lor (credinta specifidi culturilor de vina-
tori)
2
Credinta ca inevitabila catastrofa este consecinta
fatala a ,batrinetii" a decrepitudinii lumii pare destur
de raspindita. Dupa indienii cherokee, ,cind lumea va fi .
veche uzata, oamenii vor muri, fringhiile se vor rupe
pam in tul se va cufunda in Ocean". (Pamintul e in-
chipuit ca 0 mare insula aninata de bolta cereasca prin
patru fringhii
3
.) Intr-un mit Maidu, Earth-Maker-ul asi-
gura cuplul pe care-1 crease ca ,atunci dnd aceasta lume
va fi prea uzata, am s-o refac pe de-a intregul ; cind
0 fi refacut-o, veti avea parte de 0 noua 4.
Unul din p;inciJ?alele rpituri cos;nogonice ale
lor kato, dm tnbul athapasca, mcepe cu crearea unui
nou . sprev a-1 inlosui pe eel a dirui
pare 1mmenta
5
Dupa cum observa Alexander cu pri-
vire la miturile cosmogonice ale coastei Pacificului,
,.multe privind creatia pa! a se reduce de fapt
la trad1tu refentoare la crearea dm nou a pamintului
dupa marea catastrofa ; anumite mituri evoca deo-
v v
potnva creapa o noua creatle" 6.
1
Hodgson: Travels in North America, p. 280; Brinton,
. op. ctt., pp. 279-280.
2
Brinton, p. 280 : .Cel-de-sus va sufla o data pe oasele
lor, de doua ori pe oasele femeii vor !nvia". 0 alta versiune a
mitului a fost publicata de Franz Boas, The Cmtral Eskimo
(G.R.B.E.W., 1888), p. 588 urm. Cf. M. Eliade, Lt' Chamanisme
t't techniqul!s archaiques de l'extase, Paris, 1951.
H._ B. Alexander, North American Mythology, p. 60.
4
I b1d., p. 219 ; cf. bibliografia referitoare l:a. miturile diluviene
nord-americane ibid., pp. 299-300.
5
Ibid., p. 222.
1
. Ibid., P:. 225. la sud-americane privind
lumu datonta foculut sau ape1, cf. P. Ehrenreich Die
ll:ythen und Siidamerikanischm Urvi:ilker, Berlin,
1905, pp. 30-31. Cu privire la traditiile sud-americane referitoare
la innoirea lumii dupa catastrof:l, Claude Levi-Strauss 1n Bullnin
oJ Bureau of the Aml!rican Ethnology, CXLIII, 2 pp. 347
(Bakairi}, 369 (Namicuara}. '
57
In fond, implidnd mai mult sau mai dar _crea-
.rea din nou a unui nou univers, aceste mttun refentoare
/ la lumii exprima idee .arvhaica
de rasplndita de ..,degradare" progrestva a
necesitind in mod periodic distrugerea crearea lm dm
nou. Din aceste mituri ale unei catastrofe finale, care va
fi totodata semnul vestitor al iminentei creari din nou
a lumii, au s-au dezvoltat, In zilele noastre,
carile profetice milenariste ale societatilor primitive.
Vom reveni asupra acestor milenarisme primitive, dat
fiind ca ele constituie, impreuna cu hiliasmul marxist,
singurele revalorizari moderne pozitive ale mitului_ sfir-
lumii. Dar trebuie sa reamintim in P.:
scurt, care era locul mitului referitor la lumu
in religiile mai complexe.
Sfir,itullumii in religiile orientale
Doctrina distrugerii lumii (pralaya) era, dupa toate
deja cunoscuta in vremurile vedice (At-
hana Veda, X, 8, 39-40). Conflagratia universala
(ragnarok), utmata de 0 noua creatie, face parte din
mitologia germanica. Aceste fa pte. par sa ca ind?.-
europenii nu ignorau mitul refent?r la _lumu.
Recent, Stig Wikander a indicat extstenta unut mtt
manic referitor la batalia eshatologica lntru totul si-
milar cu povestirile paralele indiene iraniene. Dar
lncepind cu Brdhmana 1 mai ales In Purana, indienii
au dezvoltat in chip laborios doctrina celor patru yugas,
virste __ ale acestei i'!
constituie crearea dtstrugerea ctchca a lumu -
t Numele celor patru yugas apar pentru prima oara in
Brahmana, VII, 14.
58
I'
"
d
,
'
,
' .credinta in ..,perfeqiunea inceputurilor". Deoarece budd-
idei, putem trage
concluzia ca doctrina distrugeri a uni-
. versului este o idee panindiana.
'
Dat fiind ca am mai discutat aceasta problema in Le
Mythe de l'Eternel Retour, nu o vom relua aici. Vom
aminti numai ca ,ciclul complet se incheie cu 0 <<nimi-
cire, un pralaya, care se repeta intr-un fel mai radical
(mahdpralaya, marea nimicire) la celui de al o
mielea ciclu"
1
. Potrivit Mahdbharatei textelor Pu-
'rana
2
, orizontul se va aprinde, pe firmament se vor ivi
sau doisprezece sori vor zvinta marile, vor arde
pamintul. Focul Samvartaka (FocuL cosmic)
va distruge universul intreg. Dupa aceea, o ploaie dilu-
viana va cadea fara incetare timp de doisprezece ani,
pamintul va fi inecat omenirea nimicita (Visnu Purdna,
24, 25 ). Pe Ocean, pe cosmic \=esha, Visnu
doarme cufundat intr-un somn yoga (Visnu Purana, VI,
4, 1-11). apoi totul va reincepe din nou - ad

Cit despre mitul ,perfeqiunii inceputurilor" il re-
fara greutate in puritatea, inteligenta, beati-
tudinea longevitatea vietii in Krta yuga,
prima vi'rsta. De-a lungul celorlalte yugas care au urmat,
:asistam la o deteriorare treptata ati't a inteligentei a
moralei omului, cit a dimensiunilor trupului a
longevitatii sale. Jainismul exprima in termeni extra-
vaganti perfeqiunea inceputurilor dediderea ulterioara.
Potrivit lui Hemacandra, la inceput statura omului
atingea mile, iar viata lui dura o suta de mii de
'purvas (un purvas este egal cu 8.400.000 ani). In schimb,

1
l'E:urnel p. 170. Cf. . Images et
. Paris, 1952, p. 80 urm. .
2
Cf. Emil Abegg, Der Messiasglaube in Indien und Iran, Berlin,
1928, p. 34, n. 2.
59

la ciclului statura lui de-abia atinge $apte CO\i.
iar via\a nu depa$e$te o suta de ani (Jacobi, in Ere.
1, 202). Buddhi$tii staruie $i ei asupra prodigioasei scur-
tari a vietii omene5ti : 80.000 de ani, $i chiar mai mult
( ,incomensurabil", potrivit anumitor tradi\ii) la incepu-
tul ciclului, zece ani la sflqitul sau.
Doctrina indiana a virstelor lumii, adica : ve$nica
creatie, deteriorare, nimicire $i creare din nou a uni-
Yersului, aminte5te intr-0 Oarecare masura COOCeptia pri-
mitiva a innoirii anuale a Lumii, dar cu importante de-
osebiri. In teoria indiana, omul nu joaca nici un rol in
periodica recreare a lumii ; in fond, omul nu dore$te
aceasta Ve5nica noua creatie, ci urmare$te Sa evadeze din
ciclul cosmic 1. Mai mult chiar, zeii nu par sa
fie adevarati creatori ; ei sint mai curind instrumentele
cu ajutorul carora se efectueaza procesul cosmic. Se vede
-
ca, in ce prive$te India, nu exista propriu-zis un
radical al Lumii ; nu exista dedt intervale mai
muTt sau mai putin lungi intre nimicirea unui univers
5i aparitia altuia. ,Sflr$itul" nu are 1nteles dedt in rna-
sura tn care se ref era la ,conditia" omului ; omul poate
opri procesul de transmigratie in care se gase$te tirit

Mitul perfeqiunii 1nceputurilor este dar atestat in
Mesopotamia, la israeliti la greci. Potrivit tradi\iei
babiloniene, cei opt sau zece regi antediluvieni au domnit
intre 10800 72000 ani ; dimpotriva, regii din primele
dinastii postdiluviene n-au 1200 ani
2
Vom
1
Ne gindim, desigur, !a elitele religioase filozofice care cauta
.izbavire de iluzii de suferinte. Dar religia populara indiana
accepta confera o valoare existentei Lumii.
2
W. F. Albright, Primitivism in Ancitnt W Asia, in cu-
legerea Primitivism and Raaud Ideas in Antiquity, ingrijita de
Arthur 0. Lovejoy George Boas, Baltimore, 1935, (pp. _.21-
H2), p. U2.
60
I
adauga d\ babilonienii $i ei mitul unui paradis
primordial. Ei pastrasera amintirea unei serii de distru-
geri creari din nou (probabil in numar de
succesive ale rasei
1
. Israeli\ii idei
similare : pierderea paradisului originar, scurtarea trep-
tata a duratei vietii, potopul care omenirea,
cu exceptia citorva privilegiati. In Egipt, nu gasim urrne
referitoare la mitul ,perfeqiunii inceputurilor" (nu este
atestat), dar gasim in schimb traditia legendara a lun-
gimii fabuloase a vie\ii regilor anterio11i lui Menes 2.
.. In Grecia 1nregistram doua traditii mitice distincte,
dal'\ solidare : 1 Teo ria virstelor htmii cuprinzind
mitul perfeqiunii inceputurilor ; 2 doctrina ciclica.
Hesiod este primul care descrie degenerescenta progresiva
a omenirii de-a lungul celor cinci virste (Lucrari # zile,
109 201). Prima, Virsta de Aur, sub domnia lui Cro-
nos, era un soi de Paradis : oamenii traiau vreme in-
delungata, nu imbatrineau niciodata viata lor se ase-
, mana cu aceea a zeilor. Teoria ciclica face aparitia
o data cu Heraclit (fr. 66 [22 Bywater]), care va exer-
cita o puternica inriurire asupra doctrinei stoice a Ve5-
nicei intoarceri. Chiar $i la Empedocle constatam aso-
cierea acestor doua teme mitice ; virstele lumii ciclul
neintrerupt al creatiilor al distrugerilor. N u e cazul
sa discutam diferitele forme pe care le-au luat aceste
teorii in Grecia, mai ales de pe urma influen\elor orien-
tale. Ajunge sa reamintim ca stoicii ideea
lui Heraclit a lumii prin foe ( ekpyrosis ),
d\ Platon (Timeu, 22, C) deja, ca o alterna-
tiva, sfiqitul prin potop. Aceste doua cataclisme ritmau
intrucitva Anul eel Mare (magnus annus). Potrivit unui
text, care s-a pierdut, al lui Aristotel (Protrept), cele
1
Ibid., pp. _.2_. _ _.26.
2
Ibid., p. Hl.
fil
doua catastrofe aveau loc la cele doua : con-
/lagratio la de vara, diluvium la de
iarna
1
.
Apocalipsuri iudeo-cre,tine
Regasim unele dintre imaginile acestea apocaliptice
despre sfiqitul lumii in viziunile eshatologice iudeo-cre-
Dar o ca-
pitala. lumii va fi unic, cum cosmogonia
\ a fost unidl. Cosmosul care va reapare dupa catastrofa
va fi cosmos creat de Dumnezeu la inceputul
timpurilor, dar purificat, regenerat restaurat in gloria
i sa primordiaE1. Acest paradis pamintesc nu va mai fi
distrus, nu va mai avea Timpul nu mai este
timpul circular al intoarceri, ci un timp linear
ireversibil. Mai mult inca : eshatologia reprezinta de
asemeni triumful unei istorii sfinte. Caci lumii
va revela valoarea religioasa a faptelor
oamenii vor fi dupa faptele lor. Nu mai este
vorba despre o regenerare cosmica implidnd totodata
regenerarea unei (sau a speciei
umane). E vorba despre o judecata, despre o seleqiune :
numai cei vor avea parte de o fericire Cei
cei buni, vor fi mulwmita lor
fata de o istorie sfinta : in lupta cu puterile ispitele
acestei lumi, ei au ramas cerurilor.
Alta deosebire fata de religiile cosmice : pentru iudeo-
lumii face parte din misterul mesia-
nic. Pentru evrei, venirea lui Mesia va vesti
lumii restaurarea paradisului. Pentru
tul lumii va preceda cea de a doua venire a lui lsus
1
in aceste catastrofe cosmice ideile indiene referi-
toare la sfir$itul lumii prin foe sau prin apa. Cf. pe B.L. van der
Waerden, Das Grosse ]ahr und die ewige Wiederkehr, in Hermes,
80, 1950, p. 129 urm.

62
<:ristos de AP?i. 3;tit pentru unii, cit
tnumful IStonei sfmte devenit evi-
.
T
dent pnn lumii - implica intr-un fel restaura- I
rea proclama innoirea cosmosului :r
. '
va ex1sta un cer nou un pammt nou. T otul va fi din
ca altadata in gradina Edenului 1. Animalele sal-
vor in pace intre ele, .. le va mina un co-
(/ saza, XI, 6) infjr?Jitatile vor disparea
: vor san precum cerbii, ure-
chl.e surz1lor se vor deschide (/saia, XXX, 19; XXXV,
3_. Israel va fi cladit pe Muntele Sion,
se afla pe. un munte (lsaia, XXXV,
10 , fsalmzz XL 2). S pentru renovarea
a. cosmosl!lll1 restaurarea paradisului reprezinta
ale eshaton-ului Sta
scns m Apoca!ipsull':!i 1;-5) : ,$i am vazut
ue c,.,er nou, pamm t nou. CaCI cerul eel dintii
pammtul eel au .trecut J ... ]. $i am auzit din tron
un glas putermc care z1cea : moarte nu va mai fi nici
,.nici strigat, :'ici durere nu vor mai fi,' caci
eel; dmt11 au trecut. S eel ce pe tron grai : lata,
no1 le facem pe toate".
. noua creatie se va insa pe ruinele celei
S!ndromul catastrofei finale aici descrie-
nle md1en.e distrugerii universului. Va fi seceta
ZI}el.e se. vor .
2
spoca imedia t pre-
mergatoare va fi dommata de Anticrist. Cri-
stos va veni insa . va purifica lumea prin foe. Dupa
cum spune ,S1rul : mugi apoi n
seca,, vor f1. mmicite, pretutindeni se
Yor lntmde bezna. T191P, de patruzeci de zile
Domnul va tnmite focul pe pammt ca sa-l curete de
.
l
1
Amos, IX; 13 urm.; Isaia, XXX: 23 urm.; XXXV:
; 1, 2, _7 ; LXV : 17 ; LXVI : 22 ; Osea, I : 10 ; II : 18 urm. ;
Zahana, VIII : 12 ; Eucltiel, XXXIV : 14, 27 ; XXXVI : 9
urm. ; 30, 35.

2
W. BollSset, The Antichrist Legmd, traducere in limba engleza,
. Londra, 1896, pp. 195 $i urm., 218 urm .
\
R3
pingaririle viciului ale pacatului"
1
Focul nimicitor
este atestat o singura oara In N oul Testament, in A doua
Epistola a lui Petru (Ill, 6-14). El constituie insa un
element important in Oracolele Sibiline, in stoicism
in literatura posterioara. E probabil de origine
iraniana 2,
Domnia Anticristului inseamna intr-o oarecare masura
revenirea Ia haos. Pe de o parte, Anticristul e
sub aspectul unui balaur sau al unui demon
3
, aceasta
de vechiul mit al luptei dintre zeu balaur.
Lupta a avut loc la 1nceput, inainte de crearea lumii
va avea din nou loc la ei. Pe de alta parte,
dnd Anticristul va fi considerat drept falsul Mesia,
domnia lui va 1nsemna rasturnarea totala a valorilor
sociale, morale religioase ; altfel zis, 1ntoarcerea la
haos. De-a lungul veacurilor Anticristul a fost identificat
cu diferite personaje istorice, de Ia Neron pina la
Papa (de catre Luther). Se cuvine sa subliniem un fapt:
anumite epoci istorice, deosebit de tragice, erau conside-
rate ca fiind dominate de Anticrist dar se pastra
1ntotdeauna ca domnia lui vestea deopotriva
iminenta venire a lui Cristos. Catastrofele cosmice, fla-
gelurile, teroarea istorica, triumful aparent al raului con-
stituiau sindromul apocaliptic
4
care avea sa preceada
1ntoarcerea lui Cristos mileniul.
Milenarismul
Devenit religia oficiala a imperiului
mul condamna milenarismul ca fiind

roman,
eretic, unii
1
Efrem Sirul, citat de Bousst't, p. 238.
2 Cf. Le Mythe de l'Eternd Retour, p. 185 urm.
3
Cf. Bousset, The Antichrist Legend, pp. 145 urm.; cf.
R. Mayer, Die biblische Vorsttllung vom Wdtenbrand, Bonn, 1957.
4 A se vedea A. A. Vasiliev, Medieval Ideas of the End of the
World; West and Est, In Byzantion, XVI, fasc. 2, 1942-1943,
Boston, 1944, pp. 462-502.
'

'
" =-
ai bisericii 11 profesasera in trecut. Biserica
acceptase insa istoria, iar eshaton nu mai re-
prezenta evenimentul iminent ce fusese in timpul persecu-
pilor. Lumea, lumea noastra, cu toate pacatele, nedrep-
cruzimile ei, continua. Numai Dumnezeu
ora lumii, un lucru parea sigur : acest sfir-
nu era apropiat. Odata cu triumful bisericii, impara-
cerului se afla pe pamint intr-un anumit sens,
lumea veche fusese deja nimicita. in anti-
milenarismul oficial al bisericii prima manifestare a doc-
.trinei progresului. Biserica acceptase lumea cum era,
straduindu-se sa faca viata omeneasca ceva mai putin
nefericita dedt era in vremea marilor crize istorice. Bi-
serica luase aceasta atitudine impotriva profetilor, vi-
zionarilor, apocalipticilor de tot felul.
Citeva veacuri mai tirziu, dupa patrunderea islamului
in Mediterana, dar mai ales dupa al XI-lea veac, cu-
rentele milenariste eshatologice reapar, indreptate de
asta data 1mpotriva bisericii sau a ierarhiei sale. Un
anumit numar de trasaturi comune se desprind din aceste
curente : inspiratorii lor proclama restaura-
rea paradisului pe pamint, dupa o perioada de grele
incercari de cataclisme groaznice. iminent al
lumii era de Luther. Timp de veacuri rega-
sim, in mai multe rinduri, idee religioasa : lumea ,
aceasta lumea istoriei - este nedreapta, ingrozitoare, '
demoniaca ; din fericire, ea se afla in plio proces de
putrezire, catastrofele au inceput, aceasta lume veche
pldie din toate incheieturile ; foarte curind, ea va fi
nimicid1, puterile intunericului vor fi <1efinitiv invinse,
. cei ,buni" vor triumfa, paradisul n fi regasit. Toate
Ctirentele milenariste eshatologice dau dovada de opti-
reactioneaza. impotriva .teroarei istoriei cu o
.. Vtolenta pe care numa1 extrema dtsperare o poate sus-
' cita. Dar de mai multe veacuri, marile confesiuni
nu mai cunosc tensiunea eshatologica.
tului lumii iminenta judeditii de apoi nu sint carac-
teristice nici uneia din marile biserici Milena-
rismul nu mai dedt anevoie in citeva

recente secte
Milenarismulla ,primitivi"
Dar mitul lumii un avint conside-
rabil mai ales in afara lumii accidentale. E vorba de
nenumaratele nativiste milenariste, dintre care
cele mai cunoscute sint cargo cults melaneziene,
dar care se mai intllnesc in alte regiuni ale Oceaniei,
precum in fostele colonii europene din Africa. Foarte
. . . ...... . . .
probabil, cele mat multe dm aceste s-au tvtt _ca
urmare a contactelor mai mult sau mat putm prelungtte
cu sint mai totdeauna potrivnice al-
bilor cele mai multe din aceste milena-
risme comporta elemente eshatologice
In unele cazuri, se razvratesc impotriva misio-
v ....
narilor tocmai pentru ca nu se comporta ca
adevarati de pilda, nu cred in iminenta venire
a lui Cristos in invierea moqilor. In Melanezia,
numitele cargo cults sint asimilate cu miturile ritualu-
rile Anului nou. Dupa cum am mai vazut, sarbatorile
Anului nou implica, in chip simbolic, crearea din nou
a lumii. Aderentii Ia cargo cults cred ei ca. lumea va
fi distrusa creata din nou ca tribul va avea parte
. . . "' . .
de un fel de paradis ; mortn vor mvta, nu va
mai exista nici moarte, nici boli. Dar, intocmai ca in
multe eshatologii indo-iraniene aceasta
noua creatie - de fapt aceasta redobindire a Paradisu-
lui va fi precedata de o serie de catastrofe cosmice :
pamintul se va cutremura, vor cadea ploi de flicari,
muntii se vor vor umple vaile, albii precum
indigenii neraliati la acest cult vor fi nimiciti etc.

..
I

'
'
.. ,

Morfologia milenarismelor primitive e extrem. de bo-

gata de complexa. Pentru cele ce ne intereseaza pe
noi, se cuvine sa scoatem aici in relief citeva fapte
1
:
1 milenariste pot fi considerate drept dez-
voltarea unui scenariu mitic-ritual al innoirii periodice
a Lumii ; 2 - inriurirea, directa sau indirecta a eshato-
logiei pare mai totdeauna neindoielnica ; 3 -
sint de valorile occideAtale doresc in-
atit religia educatia albilor, cit bogatiile
armele lor, aderentii curentelor milenariste sint intot-
deauna antioccidentali ; 4 asemenea sint in-
lotdeauna de puternice personalitati religioase
de ,tip profetic organizate sau amplificate de politi-
cieni sau in vederea unor scopuri politice ; 5 pentru
toate aceste mileniul este iminent, dar el nu se
va insd1una fara cataclisme cosmice sau catastrole is-

tonce.
Este inutil sa staruim asupra caracterului politic, social
economic al unor asemenea curente : el este evident.
Dar forta lor, inriurirea pe care o exercita, creativita-
tea lor, nu sala$luiesc numai in ace$ti factori economici.
E vorba de curente religioase. Partizanii lor
proclama lumii spre a ajunge la o stare econo-
mica sociala mai buna, dar mai ales, pentru ca nadaj-
duiesc ca va avea loc 0 noua creatie a lumii 0 re-
staurare a fericirii Sint infometati insetati
de bunuri , dar de nemurire, de libertate
de fericire paradiziadl. Pentru ei, lumii va
face posibila insdiunarea unei vieti beatifice,
fara de
Vom adauga ca, chiar atunci dnd nu e vorba de un
catastrofal, ideea unei regenerari, a unei recreari
a lumii, constituie elemeritul esential al Profetul
sau intemeietorul cultului proclama iminenta ,intoarcere

Ia origine prin urmare, redobindirea starii ,Paradi-

1
Cf. M. Eliade, M;phistopMtes l' Paris, 1962,
pp. 155 urm. (.Renouvellement cosmique et eschatologique ... )

17
ziace initiale. Desigur, in. nenumarate cazuri, aceasta
s.tare paradiziaca ,originara" reprezinta imaginea ideali-
zata a situatiei culturale economice dinaintea venirii
albilqr. Acesta nu este singurul exemplu al unei mi-
v v '' "
uzan a ,staru ongmare , a ,1stone1 anuce concepute
ca o virsta de aur. Dar nu realitatea ,istorica" pe care
izbutim uneori s-o izolam s-o degajam din acest an-
samblu de imagini exuberante intereseaza subiectul nos-
tru, ci faptul ca unei lumi aceea a coloni-
zarii expectativa unei lumi noi, implica 0 intoar-
cere la origine. Personajul mesianic este identificat cu
eroul cultural sau cu mitic a caror intoarcere
era Venirea lor se aseamana cu o reactualizare
a Timpurilor mitice ale originii, cu o recreare a
lumii. Neatirnarea politica libertatea culturala pro-
clamata de milenariste ale popoarelor coloniale
slot concepute ca o redobindire a unei stari beatifice
originare. Pe scurt, chiar fara o distrug;re
fatiia, lumea aceasta, lumea veche, este 10 ch1p s1mbohc
suprimata, iar Lumea paradiziaca a originii este inscau-
nata in locul ei.
lumii" in arta moderna
Nimic comparabil cu optimismul de care dau dovada
atit eshatologia comunista, cit milenarismele primi-
tive nu se In societatile occidentale. Dim-
potriva, ele cunosc azi frica din ce In ce mai amenin-
a unui catastrofal al lumii, pricinuit de
armele teunonucleare. In occidentalilor, acest
sfir$it va fi radical definitiv : el nu va fi unnat de
o noua creatie a lumii. Nu este cu putinta sa intreprin-
dem aici a analiza sistematica a multiplelor expresii ale
fricii atomice in lumea moderna. Dar alte fenomene cul-
turale occidentale ni se par semnificative intrucit pri-
ve$te. cercetarea noastra. !\fa gindesc mai ales la istoria
68

'
I
artei occidentale. De la inceputul veacului acestuia atit
artele plastice, dt $i literatura $i muzica au suferit ;rans-
atit de. .s-a putut vorbi despre o
a Inceputa in pictura,
aceasta ,.distrugere a hmbajulul" s-a . extins la poezie
la roman. de tot, odata cu Ionescu, la teatru:
In anumlte cazun e vorba . de o adevarata nimicire a
universului artistic de pina acum. Contemplind unele
opere recente, ai impresia ca artistul a vrut sa faca
,tabula rasa, supriJ?Ind lntreAaga istorie a picturii. E
yorba. de ce_ya ma1 declt de o distrugere, este o
1
tegres1une catre haas, catre un fel de massa confusa 1
InA unor asemenea opere..:.
stmtim c.a artistul e_ste }n a ceva ce el inca ,\
nA-a .... exp.nmat. TrebUia sa reduca la neant ruinele da- ,
nmat.unl: de revolutii plastice ; ,
trebUia sa aJunga la o modahtate geuninala a materiei,
spre a putea relncepe istoria artelor pornind de la zero.
J?Ulti moderni Se simte ca ,distrugerea limba-
JU}UI nu prima unui proces cu
mult ma1 complex ca facerea unUI umvers nou trebuie
in mod necesar sa urmeze.
In arta moderna nihilismul $i pesimismul celor dintli
rev?lutionari reprezinta atitudini azi de-
In zilele noastre, nici un mare artist nu crede
in degenerarea in iminenta disparitie a artei sale. Din
acest punct de vedere, atitudinea lor se aseamana cu
a : au la distrugerea lu-
mu ad1ca la distrugerea lumu lor, a universului lor

arust1c spre a crea un altul. Ei bine, acest fenomen
cultural este foarte important, caci, lndeosebi
. reprezinta ale unei civilizatii
!au. ale une1. soc1etat1. Pnn lor, o iau
tnamtea ce seA vor tnnmpla uneori peste
una sau doua generatu 10 celelalte sectoare ale vietii
sociale $i culturale.
E semnificativ faptul ca distrugerea limbajului artistic
,a coincis cu avintul psihanalizei. Psihologia abisala a

69
revalorizat interesul ee-l purtam originilor, interes care-1
caracterizeaza atit de bine pe omul societatilor arhaice.
Ar fi pasionant de studiat indeaproape procesul de re-
valorizare a mitului lumii in arta contem-
porana. Am constata ca, dep:trte .. a fi ne-:rozatii_ <!_e
care lumea bate joe uneon, smt, d1mpotnva,
mai dedt multi oameni moderni.
Ei au inteles di un adevarat inceput nou nu poate avea
loc dedt dupa un adevarat au fost cei
dintii dintre moderni care s-au straduit sa distruga efec-

tiv lumea lor, spre a crea dm nou un umvers art1st1c
in care omul sa poata deopotriva exista, contempla

VISa.

'

Capitolul V
TIMPUL POATE FI DQMINAT
---- -
-
Certitudinea cava avea loc
,_ ' A
.un nou 1nceput
PARALELA PE CARE AM SCHITA T-0 INTRE
,.optimismul" popoarelor recent decolonizate acela al
occidentali ar fi putut fi largita dezvoltatiL
Intr-adevar, alte confruntari intre unele credinte ale
societatilor traditionale unele aspecte ale culturii
moderne se impun spiritului nostru. Am lasat insa pen-
tru mai tirziu asemenea confruntari, spre a nu intrerupe
expunerii noastre. Caci, daca am cercetat
tema mitica a sfiqitului lumii, am facut-o mai ales
spre a scoate in evidenta raporturile dintre eshatologie
cosmogonie. Va amintiti ca am staruit, in eel de al
treilea capitol, asupra extremei importante a scenario-
lui mitic-ritual al regenerarii anuale a lwnii. Am va-
zut dl acest scenariu implica motivul ,perfectiunii"
inceputurilor ca, incepind cu un anumit moment is-
toric, motivul devine ,mobil" ; devine apt sa semnifice
adt perfectiunea inceputurilor in trecutul mitic, cit
aceea care va avea loc In viitor, dupa distrugerea acestei
Lwni. In lungul excursus asupra miturilor
lumii, analizate in capitolul precedent, am vrut sa scoa-
tem in relief dl esential, chiar in eshatologii, nu este
faptul al sfiqitului, ci certitudinea ca va avea
loc un nou lnceput. Dar acest reinceput este, la drept
. vorbind, replica inceputului absolut, cosmogonia. S-ar

71
putea spune $i am intilnit spirituala
care-1 caractenzeaza pe omul arhaxc, $1 anume, valoa-
rea exceptionala originilor. Intr-adc:-
var pentru omul socxetatlor arhaxce, cunoa$terea on-
ginii fiecarui lucru obiect
confera un fel de stapxmre magtca asupra lux : $Urn
unde sa-l gasim $i sa-l facem sa reapara in viitor. Am
putea folosi aceea$i fonnula in ceea ce prive$te mitu-
rile eshatologice : cunoa$terea a ceea ce a avut loc
ab origine, a ":. ceea se
va intimpla in vi1tor. ,Mob1htatea ongtnn lumn ex-
prima omului ca lumea lui va exista 'intot-
deauna chiar daca este periodic distrusa in intelesul
al cuvintului. Solutie a disperarii ? Nicidec.um,
caci ideea distrugerii lumii nu este in fond 0 1dee
pesimista. Prin insa$i durata ei, Iu:nea. degc;nereaza
se epuizeaza: iata pentru ce
din nou in fiecare an. Iar ideea distrugeru apocahpuce
a lumii a putut fi acceptata pentru ca se cunoa$te cos-
mogonia, adica , taina" originii lumii.
. . . ..,,
Freud fl cunoatterea ,or1gmn
Inutil sa staruim mai mult asupra valorii ,existen-
tiale" a cunoa$terii originii in societatile tradi\ionale.
Comportarea aceasta nu este exclusiv arhaica. Dorinta
de a originea lucrurilor caracterizeaza deopo-
triva cultura occidentala. Veacul al XVIII-lea $i. mai
ales eel de al XIX-lea au vazut inmul\indu-se cerce-
tariie referitoare atit la originea universului, a vie\ii, a
speciilor sau a omului, cit Ia originea societa\ii, a lim-
bajului, a religiei $i tuturor Oa-
menii se straduiesc sa cunoasca ongtnea $1 tstona a tot
ce ne inconjoara : ant originea sistemului solar cit $i

i
'
i
\
'
aceea a unei institutii ca, de pilda, casatoria sau aceea
a unui joe de copii ca
In veacul al XX-lea studiul al inceputurilor
a Juat o al.u de pilda, ade-
varatul pnmordial e .,pnmordialul uman", prima copi-
larie. Copilul traie$te intr-un timp paradiziac
1
Psiha-
naliza a elaborat tehnici susceptibile de a ne revela in-
ceputurile" istoriei noastre personale $i mai ales de a
identifica evenimentul anume care a pus capat beati-
tudinii copilariei $i a hotarit orientarea viitoare a vietii
. noastre. T radudnd aceasta in tenneni de gin dire ar-
S-ar sp';l"e ca a existat un ,paradis" (pen-
tru ps1hanahza, stadiul prenatal sau perioada care merge
pina la intarcare) $i o ,ruptura", o ,catastrofa" (trau-
matismul infantil) $i ca, oricare ar fi atitudinea adul-
tului fata de acele evenimente primordiale, ele sint totu$i
constitutive intrudt prive$te fiinta sa 2.
E interesant de constatat ca dintre toate $tiintele
vietii, numai psihanaliza ajunge Ia ideea ca ,incepu-
turile'" oricarei fiinte sint beatifice $i consti-
tuie un fel de paradis, in timp ce celelalte $tiinte ale
vietii staruie mai ales asupra precaritatii $i imperfec-
tiunii inceputurilor. Intr-adevar, procesul, devenirea,
evolutia sint acelea care corecteaza, incetul cu incetul,
jalnica saracie a .inceputurilor".
Doua idei ale lui Freud intereseaza subiectul nos-
tru : 1 beatitudinea ,originii" $i a ,.inceputurilor"
1
.este pentru care struc-
tura unet. p_ersonale. Se P?ate afirma
ca este .mttologte, a ca unele din con-
sale S!IIt. purtatoare de valori cosmice, altfe! zis, ca e!e
oglindesc mo_dalitiple, $i destinele vietii, ale naturii vii.
Se poate chiar spune ca singurul contact real al omului modern
cu sacralitatea cosmici se efectueazi prin fie ca e
verba de visele $i de viata lui imaginari, sau de creatiile care
' di!l incon$tient (poezie, jocuri, spectacole etc.).
M. Eliade, rwes et mysth-t!s, p. 56.
73
fiintei umane $i 2 ideea ca prin intermediul amintirii
It "" ...... " ...,
sau al unet ,mtoarcen m unna putem retrat anumlte
incidente traumatice ale primei copilarii. Beatitudinea
,originii" este, dupa cum am vazut, o tema destul
frecvent intilnita in religiile arhaice ; ea este de asemem
atestata in India, Iran, Grecia $i la
Faptul di Freud postuleaza beatitudinea Ia inceputul
vietii omului nu inseamna ca psihanaliza are 0 struc-
tura mitologica, nici 0 tema mitica ar-
haica sau ca accepta mitul al paradisului
al caderii. Singura apropiere ce se poate statomici
intre psihanaliza conceptia arhaica a beatitudinii
a perfeqiunii originii se datoreaza faptului ca Freud a
descoperit rolul decisiv al ,timpului primordial pa-
radiziac" al primei copilarii, beatitudinea dinaintea rup-
turii (adica, dinaintea intarcarii), altfel zis, inainte ca
timpul sa devina pentru fiecare individ un "timp trait".
Cit despre cea de a doua idee freudiana care inte-
.... ..... " "' ...... "
reseaza cercetarea noastra, anume ,mtoarcerea m urma
cu ajutorul careia spera sa poata reactua-
liza anumite evenimente decisive ale primei copilarii,
ea justifica la rlndul ei o apropiere de comportarile
arhaice. Am citat un anumit numar de exemple care
scot in relief credinta ca putem reactualiza,
retrai, evenimentele primordiale povestite in mituri. Dar,
in afara de citeva exceptii (intre altele, vindecarile ma-
gice), aceste exemple ilustreaza intoarcerea colectiva
A v A v
m urma. Comumtatea tntreaga sau o sectiUne tmpor-
tanta a acestei comunitati retraia, prin intennediul ri-
tualurilor, evenimentele evocate in mituri. Tehnica psi-
hanalizei face cu putinta o intoarcere individuala Ia
timpul originii. Dar aceasta intoarcere existenpala ina-
poi e cunoscuta $i de societatile arhaice ea joaca un
rol important in anumite tehnici psihofiziologice orien-
tale. Aceasta e problema pe care o vom studia acum.

\
. - l
Tehnicile tradiponale ale ,intoarcerii in urma''
Nu avem nicidecum intentia sa comparam psihanaliza
cu credintele tehnicile ,primitive" sau orientale. Ros-
tul apropierii propuse aici e de a arata ca ,intoarcerea
in urma". a carei importanta pentru intelegerea omu-
lui mai ales, pentru vindecarea lui a vazut-o Freud,
era deja practicata in culturile extraeuropene. Dupa
tot ce am spus cu privire la speranta de a innoi lu-
. mea prin repetarea cosmogoniei, temeiul acestor prac-
. tici nu e greu de inteles : intoarcerea individuala Ia
origine e conceputa ca o posibilitate de a innoi de
a \egenera existenta celui care o intreprinde. Dar, dupa
cum se va vedea in curind, ,intoarcerea Ia origine" poate
fi efectuata in vederea a tot felul de scopuri este
susceptibila de a avea diferite semnificatii .
Exista, inainte de orice, simbolismul binecunoscut al
ritualurilor de initiere care implica un regressus ad
uterum. Dat fiind ca am studiat pe indelete acest com-
plex in cartea noastra Naissances mystiques, ne vom
margini aici la dteva scurte referinte. Inca din stadiile
arhaice ale culturii, initierea adolescentilor comporta
0 serie de ritualuri al caror simbolism e transparent:
e vorba ca novicele sa fie transformat intr-un embrion,
spre a-1 face apoi sa renasca. Initierea este echivalenta
cu o a doua Prin intermediul initierii adoles-
centul devine deopotriva o fiinta responsabila din punct
de vedere social avizata din punct de vedere cultu-
ral. Intoarcerea la matrice e figurata fie prin recluziunea
neofitului intr-o coliba, fie prin inghitirea lui simbolica
de catre un monstru, fie prin yatrunderea intr-un teren
sacru identificat cu uterul pamintului muma 1.
Ceea ce ne intereseaza aici e faptul ca, pe linga
aceste rituri ale pubertatii, caracteristice societatilor
.primitive, mai exista in culturile mai complexe ri-
1
Cf. de pildl, ritualul australian Kunapipi, descris, dupa
R. M. Berndt, in Paris, 1952, p. 106 urm.
75
tualuri de initiere care comporta un ad uterum.
Pentru a ne margini deocamdata Ia India, acest mo-
tiv se distinge in trei tipuri diferite de ceremonii de
initiere. Ex:ista, pentru inceput, ceremonia upanayama,
adica aducerea baiatului in casa preceptorului. Motivul
gestatiei al e dar ex:primat intr-insa : se
spune anume ca preceptorul transforma baiatul intr-un
embrion pastreaza timp de trei nopti in pintecul
sau
1
. Cel care a indeplinit upanayama ,.este de doua
ori nascut" (dvi-ja). Mai exista de asemeni ceremo-
nia diksa, impusa celui care se pentru sacri-
ficiul somei care consta, Ia drept vorbind, in intoar-
cerea Ia stadiul de fetus
2
In regressus ad ute-
rum se de asemeni in centrul ceremoniei hi-
ranya-garbha, in sensu! literal : "embrion de aur". Se
introduce recipiendarul intr-un vas de aur in forma de
vaca Ia el este considerat drept un rtou-
nascut
3

In toate cazurile acestea regressus ad uterum se exe-
cuta cu scopul de a face ca recipiendarul sa se nasc:l
Ia un. nou mod de a fi, sau sa fie regenerat. Din punc-
tul de vedere al structurii, intoarcerea Ia matrice cores-
punde cu regresiunea universului la starea ,haotidi'" sau
embrionara. Bezna prenatala corespunde noptii pre-
mergatoare creatiei beznei din coliba uncle are loc

Imtterea.
Toate aceste ritualuri de initiere care comporta o
revenire la matrice, ritualuri atit ..,primitive'" cit in-
diene, au, bineinteles, un model millie
4
Exista mituri
mai interesante dedt miturile in legatura cu riturile
de initiere bazate pe regressus ad uterum, anume, mitu-
rile povestind aventurile eroilor sau ale magicienilor
1
Cf. Naissanas mystiques, p. 113 urm.
2 Ibid., p. 115 urm.
3 Ibid., p. 118 urm.
4
Cu privire Ia modelul mitic a! ritualurilor de i!litiere i.ndiene,
cf. ibid., p. 117. . .
76

'
\

'
1
I
'
!
ale care au operat acel regressus in carne
oa:se, iar nu sinibolic. Un mare numar de mituri
subliniaza : 1 inghitirea unui erou de catre un mon-
stru marin lui victorioasa dupa ce a spintecat
pintecele monstrului care 1-a inghitit ; 2 strabaterea
in chip de inipere a unui vagina dentata s<tu coborirea
primejdioasa intr-o sau o prapastie asimilata cu
gura sau cu uterul pamintului-muma. Toate aceste is-
pravi constituie de fapt probe in vederea initierii, de
, pe unna carora eroul victorias un nou mod
de a fi
1
'
Miturile riturile de inipere care alcatuiesc regressus '(
ad uterum pun in evidenta faptul urmator : ,intoarce- /
rea Ia origine" o noua dar aceasta
nu o repeta pe prima, fizica. A vern de-a face
propriu-zis cu o mistica, de ordin spiritual,/
cu alte cuvinte, cu accesul la un nou mod de existenta
(comport1nd maturitatea sexuala, participaJ>ea la ceea
ce e sacru Ia cultura ; pe scurt, ,deschidere" spre
spirit). Ideea fundamentala este ca, pentru a avea acces
la un mod superior de existenta trebuie repetata gesta-
tia dar aceasta repetitie se face ritual, sim-
bolic : cu alte cuvinte, avem de-a face cu aqiuni orien-
tate inspre valorile spiritului, iar nu cu comportari
care sint de domeniul activitatii psihofiziologice.
A trebuit sa staruim asupra acestui punct ca sa nu
lasam impresia di toate miturile riturile de "intoar-
cere la origine'" se situeaza pe un plan. Desigur,
simbolismul e dar contextele difera, intentia
revelata de context este aceea care da, in fiecare caz
in parte, adevarata semnificatie. Dupa cum am vazut,
din punctul de vedere al structurii este posibil sa ase-
muim bezna prenatala sau cea din coliba de initiere cu
noaptea premergatoare creatiei. Intr-adevar, noaptea din
care in fiece dimineata se soarele simbolizeaza
haosul primordial, iar rasaritul soarelui este 0 replica
1 Cf. ibid., p. 132 urm.
71
a cosmogoniei. E insa evident ca acest simbolism cos-
mogonic se cu noi valori in cazul
mitic, a fizice a fiecarui individ

a pnn m1t1ere.
T oate aces tea vor mai dar din exemplele pe
care le vom discuta acum. v om vedea ca ,intoarcerea
t Ia origine" a folosit drept model unor tehnici fiziologice

psihomentale care urmaresc atlt regenerarea lon-
gevitatea, cit vindecarea izbavirea finala. Am mai
avut ocazia sa observam ca mitul cosmogonic. e suscep-
tibil de multiple aplicatii, printre care vindecarea, crea-
tia poetica, introducerea copilului in societate in
cultura etc. Am vazut de asemeni ca regressus ad uterum
poate fi asemuit cu o regresiune spre starea haotica pre-
mergatoare Creatiei. Se lntelege atunci pentru ce anu-
mite terapeutici arhaice folosesc intoarcerea rituala la
matrice in locul recitarii ceremoniale a mitului cosmo-
gonic. De pilda, in India, chiar In zilele noastre, me-
dicina traditionala opereaza intinerirea batrinilor re-
generarea bolnavilor complet istoviti, ingropindu-i in-
tr-o groapa care are forma unei matrice. Simbolismul
,noii e evident. E vorba, dealtminteri, de un
obicei atestat in afara lndiei : acela de a ingropa
bolnavii spre a-i face sa se nasca din sinul pamintu-
lui-muma t.
tn China regasim de asemeni prestigiul terapeutic
al ,intoarcerii la origine" : taoismul acorda o foarte
mare importanta ,respiratiei embrionare", tai-si. Aceasta
consta intr-o respiratie in circuit inchis, ca aceea a
fetusului ; adeptul se sa imite sin-
gelui a aerului de la mama la copil de Ia copil
h mama. Prefata Tai-si k'eou kiue (Formulele orale ale
respiratiei embrionare) o spune in chip expres : ,.Re-
venind la baza, intorcindu-te la origine, ba-
1
Cf. Traite d'Histoire des Religions, p. 220 urm.
78
.
'
, I
'
trinetea, te intorci Ia starea de fetus'" t. Un text al
taoismului modern sincretist se exprima in urmatorii
termeni : ,Aceasta e pricina pentru care (Buddha) Ju-
lai (adid\ Tathagata), in marea sa milostenie a revelat
v d '
aceasta meto a de lucru (alchimica) a Focului i-a in-
pe oameni sa patrunda din nou in matrice spre
reface natura (adevarata) (In plenitudinea lui)
destinul sau de viata" 2.
Ne am\m in prezenta a doua tehnici mistice
. diferite dar solidare, ambele urmarind sa obtina ,in-
. toarcerea la origine" : ,respiratia embrionara" lu-
. cr';ll alchimic. Se ca aceste doua tehnici figureaza
p'tintre numeroasele metode utilizate de catre
spre a dobindi tineretea extrema longevitate (,nemu-
nrea"). Experimentarea alchimica trebuie sa fie inso-
tita de o meditatie mistica adecvata. In timpul fuziunii
metalelor, alchimistul taoist se sa opereze in
sau celor doua" principii cos-
molog1ce, cerul pamtntul, spre a se mtoarce la si-
tuatia haotica primordiala, care exista inaintea creatiei.
Aceasta situatie primordiala, numita de altminteri in
mod expres stare ,haotica" (hun), corespunde atit celei
a oului sau a embrionului, cit starii paradiziace
a lumii necreate 3. T se straduiesc
sa obtina aceasta stare primordiala fie prin meditatia
alchimica, fie prin ,res-
plratta embnonara". Dar ,respiratia embrionara" se
reduce in ultima instanta Ia ceea ce textele numesc
,unificarea suflurilor", tehnica destul de complexa pe
nu. ? putem exa!pina aici. E de ajuns sa spunem
ca ,umf1carea suflunlor" are un model cosmologic.
1
H. Le! proce4fs de Nourrir It! Principe Vital
dans la reltgzon taozste anomne, in Journal A.siatique aprilie-
iunie 1937 (pp. 117-252, 353-430), p. 198. '
2
de Lieou Honayang, citat de Rolf Stein
/ardins m miniature d'Extreme-Orimt, in Bulletin de l'Ecol;
Franraise d'Extreme-Orimt, t. XLII, Hanoi, 1943 (pp. 1-104),
p. 97.
s Cf. R. Stein, op. cit., p. 54.
71

Intr-adevar, potrivit traditiilor taoiste, ,.suflurile'" erau,

Ia origine, contopite alcatuiau un ou, Marele-Unu,
din care s-au desprins cerul pamintul
1
.
Idealul taoi$tilor, adica obtinerea beatitudinii, a tine-
re?i a longevititii (,nemurirea"), avea un
model cosmologic, anume, starea de unitate primordiaUi.
Nu mai avem de-a face aici cu o reactualizare a mi-
tului cosmogonic, ca in ritualurile de vindecare pe care
le-am amintit mai sus. Nu mai e vorba sa reiteram
creatia cosmica, ci sa regasim starea care preceda cos-
mogonia, .haosul". gindirii e insa :
sanatatea tineretea se obtin printr-o ,intoarcere la
origine", fie ,intoarcerea la matrice", fie intoarcerea
la Marele-Unu cosmic. E important sa con-
statim ca in China se presupune ca boala batd-
. netea pot fi vindecate prin ,intoarcerea la origine",
_o singurul mijloc pe care gindirea arhaica il credea
eficace pentru a anula efectele timpului. Gici, in de-
.-. finitiv, e intotdeauna vorba de abolirea timpului scurs,
: de ,revenirea in urma" de reinceperea vietii cu suma
.. intacta a virtualitatilor sale.
Spre a te vindeca de efectele timpului
India este deosebit de interesanta in aceasta privinta ;
a tit Yoga dt buddhismul au dezvoltat aici intr-o
masura necunoscuta aiurea anumite practici psihofizio-
logice de ,.intoarcere in urma". Evident, ritualul nu
mai este subordonat unui scop terapeutic : nu se mai
practid\ regressus ad uterum in vederea vindecarii sau
a intineririi, nici in vederea unei repetipi simbolice a
cosmogoniei, menicl sa vindece pacientul printr-o rei-
mersiune in plenitudinea primordiala. Adt Yoga cit
$i buddhismul se situeaza pe un alt plan decit terapeu-
1 Cf. H. Maspero, op. cit., p. n. 1.


I
I
l
Telul lor. ?him sanatatea sau /
spm.tual Atit Yoga
ctt Jl hpddhismul sm: sotenologu, tehmct mistice, fllo-
firC$te, unnaresc a!te teluri dedt vindecarile
magtce.
Totu$i, nu putem sa nu observam ca aceste tehnici
mistice indiene analogii structurale cu tera-
tehnicile ascetice $i con-
templanve mdiene t?ate. scop : sa vin-
de .sufennta, v1etu.m v 1. Pentru gindirea
!Pd:ia!la, sufennta se mtemetaza este propagata la
1h.fm1t. m de karma, temporalitate : e legea
care . v .transmigratiuni,
mtoarcere Ia extstenta la su-
A scapa de sub jugul legii karmice inseamna a
te , vmdeca". Buddha est7. ,5egelev medicilor, mesajul
sau este proclamat o ,med1cma noua". Numai arzind"
ulti.mul al. unei _;riitoare,
deftmtt.v karmtc ne ehberam de timp. Dar
unul dm mtJloacele de a ,arde" reziduurile karmice il
constituie tehnica ,intoarcerii in unna" in vederea cu-
propriilor sale existente ante;ioare E o teh-
nica este atestata 1n Yoga-sut;a (III, 18),
e cun?SC?ta _de tott inteleptii contemplativii contem-
poram at lut Buddha este practicata recomandata
de Buddha
, sa de Ia o clipa precisa, cea mai
apropta? de chpa _Prezenta, sa parcurgi timpul
ln raspar) ca sa ajungi
ad ongmem, ?nd, tzbucmnd in lume, prima existenti
a. nmpu!, sa dai de acea clipa paradoxala
dincolo. de care ttmpul nu exista, pentru ca nimic nu
se, mamf:stase. Sensu! $i rostul acestei tehnici nu e
mteles : acela 5are !! ia susul timpului tre-
bwe 1_!1 mod . sa. regaseasca punctul de pomire
care, 1n defmtttv, comctde cu cosmogonia. A-ti retrai
\...,.._ __ _
(
1
Cf. Mythts, rkes et mysttres, p. 50 urm.
8J
l

vietile trecute inseamna totodata a le intelege pina

la un anumit punct, a-ti arde pacatele, adidi suma
.actelor saviqite sub imperiul ignorantei acumulate
de la o existentii la alta potrivit legii karmei. Dar mai
este ceva si mai important : ajungem la inceputul timpu-
lui dam de ne-timp, de acel prezent care a
precedat experienta temporala intemeiata de prima
existenta omeneasca decazuta. Altfel zis, pornind de la
0 clipa oarecare a duratei temporale, putem ajunge sa
epuizam aceasta durata parcurgind-o de-a-ndaratelea
sa patrundem in cele din urma in ne-timp, in
cie. Dar aceasta inseamna a transcende .,conditia" ome-
neasca si a redobindi starea neconditionata care a pre-
cedat caderea in timp roata existentelor"
1

A tit Hatha-Yoga cit unele scoli tantrice utilizeaza
metoda denumita ,a merge impotriva curemului" ujana
sadhana) sau procesul ,regresiv" (ulta), spre a obtine
inversarea tuturor proceselor psihofiziologice. ,Intoar-
cerea", .,regresiunea" se traduc, Ia acel care le reali-
zeaza, prin nimicirea cosmosului opereaza, prin ur-
mare, din timp", accesul Ia .,nemurire". Dar, in
conceptia tantrica, nemurirea nu se poate obtine de-
dt oprind manifestarea, procesul de dezintegrare ;
trebuie mers ,impotriva curentului" (ujana sadhana)
regasita unitatea primordiala, aceea care exista in ilio
tempore, inaintea creatiei
2
E vorba sa reali-
zam, in propria noastra fiinta, procesul de resorbtie
cosmica sa revenim la ,,origine". Shivasamhita (I, 69
unn.) propune un exercitiu spiritual destul de sem-
nificativ : dupa ce a descris facerea universului de d1-
tre Siva, textul descrie procesul invers de resorbtie cos-
mica, cum trebuie el trait, experimentat de catre
un yoga. Acesta vede cum elementul pamint devine
.,subtil" se dizolva in foe, focul in aer, aerul in eter
t I bid., pp. 51-52.
2 M. Eliade, Le Yoga, /mmortalite et Liberte, Paris, 1954,
p. 270 urm.

'

' ,,
etc., pina ce totul se resoarbe in Marele Brahman
1

Y oginul asista la procesul invers al creatiei, el ,revine
in urma", pina la ,origine". Acest exercitiu yoga poate
fi asemuit cu tehnica taoista care ,intoar-
cerea la ou" si la Marele-Unu primordial.
0 mai spunem 0 data: nu intelegem sa punem pe
plan tehnicile mistice indo-chineze terapeuti-
cile primitive. E vorba de fenomene culturale diferite.
Dar e semnificativ faptul sa constatam o anumita con-
tinuitate a comportarii fata de timp de-a lun-
&ul veacurilor in multiple culturi. Aceasta compor-
ra.re se poate defini in felul urmator : sp_re a te vin-
deca de actiunea Timpului trebuie sa te ,intorci ina-
poi" sa dai de ,inceputul Lumii". Am vazut ca acestei
,.intoarceri la origine" i s-au atribuit diferite valori.
In culturile arhaice paleoorientale, reiterarea mitu-
lui cosmologic avea drept scop suprimarea timpului
scurs reinceperea unei noi existente, cu fortele vitale
intacte. Pentru ,misticii" chinezi si indieni, scopul nu
mai era de a reincepe 0 noua existenta pe acest pa-
mint, ci de a ,reveni inapoi" de a reintegra Marele-
Unu primordial. Dar in aceste exemple ca in toate
celelalte pe care le-arn citat, elementul specific de-
cisiv era intotdeauna ,intoarcerea la origine".
A recupera trecutul
Am reamintit aceste citeva exemple spre a con- .
frunta doua categorii de tehnici : 1 - psihanaliza \
2 metodele arhaice si orientale comportind dife- \
rite procedee de ,intoarcere la origine", urmarind.
dealtminteri, scopuri multiple. Nu aveam intentia de
a discuta pe larg aceste procedee, ci de a arata ca
iatoarcerea ex:istentiala Ia origine, desi specifica men-
I 1 Ibid., p. 272.
'
u
talitatii arhaice, nu constituie o comportare proprie
acestei mentalitati. Freud a elaborat o tehnica ana-
logi, spre a-i i'ngadui individului modem sa recupe-
reze continutul anumitor experiente ,originare". Am
vazut ca exista mai multe posibilitati de i'ntoarcere in
urma, dar cele mai importante si'nt : 1 redobin-
l direa prompta directa a situatiei initiate (fie haosul
sau starea precosmogonica, fie momentul creatiei),
. 2 - i'ntoarcerea progresiva la "origine", parcurgind
\ de-a-ndaratelea timpul, pornind de la clipa prezenta
i'ncheind cu ,inceputul absolut". In primul caz, e
vorba de o suprimare vertiginoasa, eventual instan-
tanee, a cosmosului (sau a fiintei intrucit este
rezultatul unei anumite durate temporale) revenirea
la situatia originara (la ,haos" sau - la nivelul antro-
pologic la ,saminta", la ,embrion"). Este evidenta
asemanarea i'ntre structura acestei metode aceea a
scenariilor mitice rituale de regresiune rapida la ,haosR
la reeditarea cosmogoniei.
In eel de al doilea caz, acela al intoarcerii progre-
sive la origine, avem de-a face cu o rememorare me-
ticuloasa exhaustiva a evenimentelor personale 5i isto-
rice. Desigur, in cazul acesta scopul ultim e de a
,arde" aceste amintiri, de a le suprima intrucitva, re-
traindu-le desprinzindu-ne de ele. Dar nu mai e
vorba sa le instantaneu spre a da cit mai re-
pede cu putinta de clipa originara. Dimpotriva, impor-
tant este sa ne rememoram chiar amanuntele cele mai
nei'nsemnate ale existentei (prezente sau anterioare), caci
numai multumita. acestei amintiri ajungem sa ,ardem"
trecutul nostru, sa-l dominam, sa-l impiedicam sa in-
' v A
tervma 10 prezent.
Se vede dar deosebirea fata de primul tip, al di-
rui model consta i'n suprimarea instantanee a lumii in
crearea ei din nou.)Aici memoria joaca rolul capi-
1
tal. Ne eliberim de actiunea timpului prin rememorare,
prin anamnesis. Esentialul este sa-ti aminte$ti toate
evenimentele al caror ai fost in durata tempo--
I,
rala.. tehnica, e solidara cu conceptia
arha1ca pe care .. am anume, impor- /
tanta a 1stone1 unui lucru spJ'
I
a-l putea domm:'l. regresiv in timp pre-
o expenenta care depmde de memoria perso-
: nala, pe dod originii se reduce la sesizarea
' unei istorii primordiale exemplare, a unui mit. Struc-
' turile sint i'nsa asemaniitoare : e vorba intotdeauna sa
I\ v
ne ammum, 10 amanunte foarte precis, ceea ce s-a
la in_a;puturi, de atunci i'ncoace. //'/
, Atmgem a1c1 o problema capitala nu numai pentru
. 1nlelegerea mitului, dar mai ales pentru dezvoltarea
a gi'ndirii mitice. originii a
IStonet exemplare a lucrurilor confera un fel de sta-
"' v
ptmre magtca asupr_a acestora. Dar aceasta
11
de calea speculatiilor sistematice cu
pnv1re la la structurile lumii. Vom reveni
asupra acestei probleme. T rebuie sa precizam inca
de pe .acum ca e considerata drept
tere Cel care e in stare reamin-
de o foqa magico-religioasa mai pre-
dec.av acela <:arc:, originea lucrurilor. In
Ind1a anuca, de ptlda, se face dar deosebirea dintre
,obiectiva" a originii diferitelor realitati
..,s!lbiectiva", bazata pe rememorarea unor
extstente antenoare. o, visule, locul tau de
(janitram)", exclama autorul unui mit din
Atharva Veda . (VI, 46, 2). ,Stirn, o, Agni, ca locul tau
de e tnplu" (Ibid., XIII, X, 3, 21.). Multwnita
acestei a originii (,locul de omul
sa se apere i'mpotriva visului e in stare sa
manipuleze focul fara vreun rise.
propriilor sale existente anterioare,
adica a ,1stone1 sale personale, mai confera ceva in
plus:. o de soteriologic .
pr<?pnulm ?c:sun. Cel de
tenle--r-= o1'lgiftlle) sale de VIetlle sale anterioare
(- durate constituite de o serie considerabfta de eveni-
/
v
mente traite) sa se elibereze de conditionarile
kannice ; cu alte cuvinte, devine stapinul destinului
sau. lata pentru ce ,memoria absoluta"'. aceea a lui
Buddha, de pilda, echivaleaza cu ii con-
ei puterJ.de co.smocrat. Ananda alti
d1sc1poh a1 llll Buddha ,ammteau de lor".
vamadeva, autorul unui celebru imn rigvedic spunea
despre el : ,Aflindu-ma in matrice, am cunoscut
t?ate nayterile zeilor" (Rig Veda, IV, 27, 1). Krisna, la
nndul sau, toate existentele" (Bhagavad Gita,
IV, 5)
1
Cu totii zei, Buddha, intelepti, yogini se
rinduiesc printre cei care
vietilor anterioare nu reprezinta o teh-
nica exclusiv indiana. Ea este atestata la Vom
ca a un rol important in speculatiile filo-
zof1ce Ceea ce trebuie insa sa subliniem pen-
tru moment e faptul ca prestigiul exceptional al cu-
,originilor" al ,istoriei" vechi (adica a vie-
tilor anterioare) deriva, in ultima instanta, din impor-
tanta acordata miturilor ..,existentiale"
,.istorice.", a miturilor relatind constituirea ,conditiei"
Dupa cum am mai spus, aceasta ,conditie" are
o ,.istorie" : anumite evenimente decisive au loc in
cursul epocii mitice, numai dupa aceea omul a devenit
ceea ce e azi. Dar aceasta istorie primordiala, dramatica
uneori tragica, trebuie nu numai sa fie cunoscuta,
ci mai trebuie necontenit rememorata. Vom vedea
mai departe consecintele acestei hotariri luate de omul
arhaic Ia un anumit moment al istoriei sale, de a re-
trai neincetat crizele tragediile trecutului sau mitic.
1
Cf. revt!s t!t mysttTt!S, p. 52 .

,.
Capitolul VI
MITOLOGIE, ONTOLOGIE, ISTORIE

}:sentialul precede existenta

'
PENTRU HOMO RELIGIOSUS, ESENTIALUL PRE-
cede Acest. "se . pentru
omul ... p.nmtttve onentale, ca pen-
tru Omul este cum
este az1 pentru ca o sene de evenimente au avut loc
origine. aceste fa-
cmd acest lucru, 11 exphca pentru ce cum el a fost
;ystfel hon;zo religiosus existenta reala,
autenuca, mcepe m chpa tn care comunicarea
acestei istorii primordiale asuma consecintele ei.
E vorba tot de istoria divina, caci personajele sint fiin-
tele supranaturale mitici. Un exemplu :
e ca un mitic a pierdut in
chtp }tuptd :au ca 0 fiinta suprana-
tur'l:la a sa. 1-o sau pentru ca, in urma
l. dWlUl evemment mltlC, el s-a vazut devenind
eopotnva sexuat muritor etc. Anumite mituri ex-
plica mortii . printr-un accident sau printr-o
madvertenta : solul llll Dumnezeu, un animal uita me-
sajul sau, ajunge prea t!rziu etc. E fel pi-
toresc de a explica absurditatea mortii. In acest caz
insa; istor;ia .? divina" J pentru ca
mesa)ulut e o funta supranaturala la unna
lor, ar fi putut, daca ar fi vrut, anula eroarea
IOlului sau.
87
e adevaratCca evenimentele au avut loc
ab origine, aceste evenimente sint in toate
este, .. drama
din paradis, care a pus tc:me_lule A,condif!l . ome-
Pentru mesopotam1em, esentialul II constltme al-
catuirea lumii cu ajutorul trupului sfirtecat al mon-
strului marin Tiamat crearea omului cu ajutorul sin-
- n
gelui arhidemonului Kingu, amestecat cu pamu:J.t
(cu alte cuvinte, cu o substanta de-a dm
trupul lui Tiamat). australtem, se
reduce la o serie de actiUm efectuate de funtele supra-
naturale in , timpurile visului".
Nu e cu putinta sa aici toate temele care
reprezinta pentru diferitele - ,esentialul",
drama primordiala care 1-a constnmt pe om cum
este el azi. Ajunge sa amintim tipurile cele mai Impor-
tante. Astfel, ceea ce ne intereseaza mai
actual al cercetarii noastre e de a descopen at1tud1mle
lui homo religiosus fata de acest carc:-1 pre-
cede. Presupunem a priori ca au putut mal _multe
atitudini, pentru ca, dupa cum.
acestui ,esential'" care s-a dens m umpunle mltlce
difera de Ia o viziune religioasa Ia alta.
Un mare numar de !>. primitive, mai ales cele
care s-au oprit Ia stadiul culesului al . cu-
nosc o fiinta suprema ; dar aceasta. nu Joaca aproape
nici un rol in viata religioasa. Se dealtfel prea pu-
lucru despre ea, sale sint
in genere, destul de s1mple .. Se cons1dera _ca a<:_e<:st.a
fiinta suprema a creat lumea omul, dar
destul de repede creatiile in ... eva
nici nu terminat creatta o alta fnnta d1V1?a,
fiul"' acesteia sau imputemicitul ei, sarcma
"

88
l
sa o duca la bun sflqit. Am discutat intr-alta parte
. transfounarea fiintei supreme intr-un deus otiosus ; ne
1 , vom margini aici Ia dteva exemple
1
. La
selk'nam din Tara-de-Foc, zeul, care se ,Lo-
cuitorul Cerului" sau , Cel-carele-este-in-Cer'", e
atotputemic, dar creatia a fost
de mitici, creati ei de fiinta suprema ina-
inte de a se retrage dincolo de stele. Acest zeu tra-
departe de oameni se dezintereseaza de trebu-
.rile lumii. Nu are icoane, nici preoti. Nu i se adreseaza
rugaciuni declt In caz de boala (, Tu, Cel-de-sus, nu-mi
lua,. copilul ; e inca prea mic") i se aduc ofrande, in-
deo'sebi in timpul intemperiilor.
I

Indigenii yoruba de pe Coasta Sclavilor cred intr-un
zeu al cerului numit Olorum (in sens literal : ,Pro-
prietarul Cerului") care, dupa ce a inceput facerea
lumii, a lasat unui zeu inferior, Obatala, sarcina s-o
s-o guverneze. Cit despre el, s-a re-
tras definiti"V din treburile
nu exista nici temple, nici statui, nici preoti ai acestui
zeu suprem, devenit deus otiosus. El este invocat
in ultima instanta in vremuri de calamitati.
Retras in cer, Ndyambi, zeul suprem al indigenilor
herero, a lasat omenirea pe seama unor divinitati in-
,Pentru ce i-am aduce noi jertfe ? explica un
indigen. Nu avem a ne teme de el caci, spre deosebire
de moqii nu ne face nici un rau."
2
Fiinta su-
prema a tribului tumbuka e prea mare ,ca sa se in-
tereseze de treburile ale oamenilor. Dzingbe
(., Tatal Universal") al populatiei ewe nu e invocat decit
. in timp de seceta : .,0, cerule, caruia ii datoram mul-
l tumirile noastre, mare e seceta ; ta sa ploua, ca pa-
,
' mintul sa se racoreasdi sa dmpiile !" 3
Indepartarea lipsa de interes a fiintei supreme sint
I
1
Cf. Tr11itt tl'Hiltoirt dts Rtligions, p. 53 urm.
2 Traite, p. 55.
3 Idtm.
admirabil exprimate intr-o zicala a locuitorilor gyriama
din Africa Orientala, care astfel pe zeul
lor : ,Mulugu (Dumnezeu) este sus, umbrele mortilor
mei sint jos !" Indigenii bantu spun : ,Dupa ce 1-a
creat pe om, Dumnezeu nu se mai deloc la
el". Iar africanii cunoscuti sub numele de negrillos re-
peta : ,Dumnezeu s-a indepartat de noi !" 1
f Dupa cum se vede din aceste dteva exemple, fiinp
j ; supr.ema .fi religioasa ;
j ea dm c.ult, }ar m1tun}e arata ca s-a retras de-
, parte de oamem, ca a devemt un deus otiosus. Feno-
menul se verifica dealtfel in religiile mai complexe ale
Orientului antic ale lumii indo-mediteraneene : zeu-
lui ceresc creator, atotputernic i se sub-
stituie un zeu fecundator, sfetnic al Marii Zeite, in-
trupare a fortelor generatoare ale universului
2

in anumite privinte se poate spune ca deus otioms
e primul exemplu al ,mortii lui Dumnezeu" frenetic '
proclamata de Nietzsche. Un zeu creator care se 1n-
departeaza de cult prin a fi dat uitarii. Ui-
tarea lui Dumnezeu, ca transcendenta lui absoluta,
este o expresie plastica a inactualitatii sale religioase
sau a ,mortii sale", ceea ce e tot lucru. Dispa-
ritia fiintei supreme nu s-a tradus printr-o saracire a
vietii religioase. Dimpotriva, s-ar putea spune ca adeva-
ratele ,religii" apar dupa disparitia ei : miturile cele
mai bogate mai dramatice, ritualurile cele mai extra-
vagante, zeii zeitele de toate felurile, ma}-
tile societatile secrete, templele, ierarhiile sacerdotale
etc. toate acestea le intilnim in culturile care au de-
stadiul culesului al vinatului marunt in care
fiinta suprema e fie absenta (uitata ?), fie contopita cu
alte figuri divine, in masura inch nu mai e cu
v
putmta s-o
1
Ibid., pp. 55-56.
2
I bid., p. 68 urm.
I
'
'
I
I

'
' '
I
,.Eclipsa lui Dumnezeu" despre care Martin
Buber, indepartarea tacerea lui Dumnezeu care-i ob-
sedeaza pe anumiti teologi contemporani nu sint feno-
mene moderne. ,Transcendenta" fiintei supreme a ser-
vit intotdeauna drept scuza indiferentei omului fata de
dinsa. Chiar dnd mai de el, faptul ca
Dumnezeu e atit de departe, justifica tot felul de ne-
glijente, daca nu chiar indiferenta totala. Indigenii fang
din Africa Ecuatoriala o spun cu simplitate, dar cu
,mult curaj :
'
'
'
Dumnezeu (Nzame) este sus, omul jos.
Dnmnezeu e Dumnezeu, omul om,
Fiecarc Ia el, fiecare in casa lui
1
.
Acesta era dealtminteri punctul de vedere al lui
Giordano Bruno : Dumnezeu ,.come assoluto, non ha che
/ar con noi" (Spaccio della bestia trion/ante). 2
E cazul sa facem o observatie : se ca
oamenii aduca aminte de fiinta suprema uitata sau
neglijata, indeosebi in cazul unei amenintari venind de
sus, din ceruri (seceta, molima etc.). Sa ne referim la
cele citeva exemple citate mai sus. In genere,
nu se face apel Ia aceasta divinitate uitata decit in
ultima instanta, dupa ce toate demersurile facute pe
linga alte figuri divine au dat Zeul suprem al
oraon se Dharmesh. In caz de
criza, i se un alb se striga : ,Am in-
cercat totul, dar te mai avem pe tine care sa ne vii
intr-aiutor ... 0, Dumnezeule ! Tu Creatorul nos-
tru. Fie-ti mila de noi" a. iudeii se indepartau
de Jahve se apropiau de Baali de Astartee ori de
cite ori istoria le-o ingaduia, ori de cite ori strabateau
o epoca de pace de prosperitate economica relativa,
t Trtlite, p. 56.
J .ca (fJ.inti) absoluti, nu are nici o legatura cu noi (Dis-
. fiarei triumfatoare). (it, n. r.)
3
J. G. Frazer, The Worship of Nature, Londra, 1926, p. 631.
91
dar catastrofele istorice ii . aduceau cu farta indariit
Ia Dumnezeu . ..,Insa dnd au strigat ei catre Domnul
au zis :v Am .. pacatui! pe Domnul apucin-
du-ne sa sluJim Baahlor Astarteelor ; acum insa iz-
din miinile vom sluji
tie". (I, Samuel, XII, 10.)
Chiar dnd divinitatea suprema dispare cu desa-
din cult $i e ,uitata", amintirea ei supravie-
camuflata, degradata in miturile povestirile
despre ,paradisul" primordial, in initierile in naratiu-
nile $i ale medecine-men-ilor in simbolismul
. al; zborului magic
ale maltarn, s1mbolunle ale luminii etc.) $i
in unele tipuri de mituri cosmogonice. Ar fi multe de
spus. cu privire la problema uitarii unei fiinte supreme
la . al vietii !eligioase colective a
supravietmru sale larvare la mvelul
sau la nivelul simbolului, sau, in in experientele
extatice ale citorva privilegiati. Dar discutia acestei pro-
bleme ne-ar indeparta prea mult de subiectul nostru.
Vom spune numai ca supravietuirea unei fiinte supreme
in simbolurile sau in experientele extatice individuate
nu e lipsita de consecinte pentru istoria religioasa a ome-
nirii arhaice. E de ajuns uneori o asemenea experienta
sau o meditatie prelungita asupra unuia din simbolurile

pentru ca 0 personalitate religioasa sa
fiinta suprema. In anumite cazuri, multu-
mlta unor asemenea experiente sau refleqii, comuni-
)ntreaga in mod radical viata reli-

Pe scurt, pentru toate aceste culturi primitive care au
cunoscut o fiinta suprema, dar au uitat-o mai mult
sau mai putin, ..,esentialul" consta in aceste elemente
. . - .
caractenstice: 1 Dumnezeu a creat lumea omul,
apoi s-a retras in cer ; 2 - aceasta indepartare a fost
uneori !nsotita de o intrerupere a comunicatiilor intre
cer pam!nt sau de o foarte mare 1ndepartare a ce-
rului ; In anumite mituri, proximitatea initiala a ce-

12
rului prezenta lui Dumnezeu pe pamint constituie un
sindrom paradiziac ( caruia trebuie sa-i adaugam nemu-
rirea originara a omului, raporturile sale amicale cu }A
animalele inexistenta nevoii de a munci) ; 3 locul
acestui deus otiosus mai mult sau mai putin uitat a i./
fost luat de diferite divinitati care au in comun faptul
ca s!nt mai aproape de om ajuta sau il persecuta
intr-un chip mai direct mai continuu.
! E cazul sa observam ca omul societatilor arhaice,
\ ' foarte atent sa nu uite faptele fiintelor supra-
. naturale despre care-i vorbesc miturile sale, a uitat de
'dumnezeul creator devenit deus otiosus. Creatorul nu
in cult dedt atunci dnd se
sub chipul unui demiurg sau al unei fiinte supranatu-
rale care a modelat peisajul familiar (,lumea") ; acesta
'
'
t
e cazul in Australia. Cu prilejul ceremoniilor de innoire
a lumii,' aceasta fiinta supranatlirala este, in chip ritual,
facuta sa fie prezenta. Motivul nu e greu de inteles :
aici ,creatorul" este totodata autorul hranei. El nu a
creat numai lumea ; ci a mai produs ani-
maleic plantele care le ingaduie oamenilor sa tra-
iasca
1
.
Divinitatea asasinata
Alaturi de zeii supremi creatori care devin dii otiosi
se eclipseaza, istoria religiilor zei care dis-
\ par de pe suprafata pamintului, dar dispar pentru ca .
. au fost de oameni (mai precis, de mitici).

Spre deosebire de ,moartea" zeului devenit deus otio-

- sus care nu lasa dedt un gol repede implinit de alt-
.'. minteri de alte figuri religioase, moartea violenta a
\ acestor divinitati e f!,eatoare. Ceva foarte important
pentru existenta oriitflui apare in urma mortii lor. Mai
1
Vom adauga totu$i ca Australia ea dii otiosi ;
d. Traite, p. 50
t3
mult inca : aceasta creatie se din sub-
prin urmare, ii prelun-
existeftta. Asasinata in illo tempore,
divinitatea in riturile prin care omorul
este in chip periodic reactualizat ; in alte cazuri, ea
mai ales in formele vii (animale, plante)
care s-au ivit din trupul ei.
Divinitatea asasinata nu e niciodata uitata, se
pot uita unele amanunte ale mitului ei. Ea poate cu
atit mai putin fi uitata cu cit, mai ales dupa moarte,
devine indispensabila oamenilor. V om vedea mai de-
parte ca in nenumarate cazuri e prezenta in trupul
omului, mai ales prin alimentele pe care acesta le con-
suma. Mai mult inca : moartea divinitatii transforma in
mod radical felul de a fi al omului. ln anumite mito-
logii, omul devine el muritor sexuat. In altele,
asasinatul inspira scenariul unui ritual de initiere, adica
ceremonia care transforma omul ,natural" (copilul)
in om cultural.
Morfologia acestor divinitati e extrem de bogata, iar
miturile lor sint numeroase. Exista dteva trasa-
turi comune care sint esentiale : aceste divinitati nu
sint cosmogonice ; ele au aparut pe pamint dupa fa-
cere n-au ramas multa vreme acolo ; asasinate de
catre oameni, ele nu s-au razbuoat nici macar nu
le-au purtat pica asasinilor ; dimpotriva, le-au aratat
cum sa traga foloase de pe urma mortii lor. Existenp
acestor divinitati e deopotriva misterioasa dramatica.
De cele mai multe ori nu se originea lor : se
numai ca ele au venit pe pamint ca sa fie de
folos oamenilor ca eficacitatea lor principala deriva
de-a dreptul din moartea lor violenta. Se poate spune
de asemeni di aceste divinitati sint primele a caror
istorie anticipeaza istoria oamenilor : pe de o parte,
lor e marginita in timp ; pe de alta, moartea
lor tragica e constitutiva in ceea ce conditia
v
umana.
94

I
I
In faza actuala a cercetarilor, e greu de precizat in
<:e stadiu cultural s-a afinnat cu claritate acest tip de
divinitate. Dupa cum a aratat Jensen, dupa cum
vom vedea foarte curind, exemplele cele mai specifice
intilnesc la paleocultivatori, adica la cultivatorii
de tuberculi. Dar acest tip de divinitate e atestat
in Australia pare-se, foarte arareori la vinatorii afri-
cani. lata un mit australian : un antropomort,
Lumaluma, care era in timp o balena, a sosit
de pe coasta 1ndreptindu-se 1nspre apus, a mincat toti
'pamenii pe care i-a intllnit in drum. Supravietuitorii se
t 1ntrebau de ce numarul lor scade. S-au apucat sa stea
I la au descoperit balena pe plaja, cu burta plina.
f Sunind alarma, ei s-au adunat in dimineata urma-
' toare, au atacat balen,a cu lancile. I-au. deschis burta
au scos din ea scheletele. Balena le-a spus atunci :
,Nu rna ucideti, inainte de a muri am sa va arat
toate ritualurile de initiere pe care le cunos(;". Balena
a executat ritualul ma'raiin, aratindu-le oamenilor cum
trebuie sa danseze, precum tot restul. ,N oi facem
<:utare lucru, le spuse ea, iar voi faceti cutare lucru :
toate acestea vi le dau toate acestea vi le arat." Dupa
ce i-a invatat ritualul ma'raiin, balena le-a mai dez-
valuit altele. In cele din urma, ea s-a retras in mare
le-a spus: ,Nu rna mai numiti Lumaluma, imi schimb
numele. 0 sa rna numiti nauwulnauwul, caci acum tra-
iesc In apa sarata" t.
antropomorf-balena inghitea oamenii spre a-i
initia. Oamenii nu acest lucru, 1-au ucis, dar
inainte de a ,muri" (adica inainte de a se transforma
definitiv intr-o balena), Lumaluma le-a revelat riturile
1
Ronald M. Berndt, Djanggawul. An Aboriginal Cult of
Nort-Easurn Arnhtm Land, New York, 1953, pp. 139-Hl. Cf.
mitul pitonului Lu'ningu care-i inghitea pe baietii tineri
restituia morti, in Naissancts m_ystiquts, p. 106. Oamenii il uci-
sera, dar dupa aceea ii inaltara un monument care-! reprezinta :
doi stilpi rituali, care joaca un rol in ceremonialul secret Kunapipi.
de initiere. Iar aceste rituri simbolizeaza mai mult sau
mai putin explicit o moarte urmata de o inviere ..
111 tribul australian karadjeri, cei doi frati Bagad-
jimbiri au avut o soarta similara. In ,timpurile vi-
sului" ei s-au ivit din pamint sub forma ciinilor sal-
batici denumiti dingo, dar au devenit mai apoi doi
oameni Ei au modificat peisajul i-au civilizat
pe membrii tribului karadjeri, revellndu-le, intre altele,
ritualurile de initiere. Dar un om (anume, un stra-
mitic) i-a ucis cu lancea lui. Inviati de laptele ma-
mei lor, cei doi Bagadjimbiri s-au transfounat in
de apa, in timp ce spiritele lor se inaltau spre cer
deveneau ceea ce europenii numesc norii lui Magellan.
De atunci incoace, karadjeri se comporta intoc-
mai ca cei doi frati mitici imita cu minutiozitate tot
ce revelasera lor in primul rind, cere-
moniile de initiere.
1
Exemplul african care urmeaza e acela al unei so-
cietati secrete a triburilor mandja banda, dar avem
motive sa presupunem ca scenariu se
la niveluri culturale mai arhaice_ Societatea se nu-
Ngakola, ritualurile de initiere reactualizeaza
urmatorul mit : o faptura fabuloasa, Ngakola, traia pe
vremuri pe pamint. T rupul sau era foarte negru aco-
perit cu par lung. Nimeni nu de unde vine, dar ea
traia in salbaticie. A vea puterea sa omoare oamenii
sa-i invie. Li s-a adresat oamenilor : ,. Trimiteti-mi oa-
meni ; am sa-i manioc apoi am sa-i vomit innoiti !"
Sfatul sau a fost urmat, dar dat fiind ca Ngakola n-a
restituit decit din numarul acelora pe care-i
inghitise, oamenii au hotarit s-o ucida : i-au dat sa
.manince cantitati mari de manioc in care bagasera
pietre, astfel au sa puterile monstru-
lui 1-au ucis cu cutitele cu lancile". Acest mit fun-
damenteaza justifica ritualurile societatii secrete. 0
1
R. Piddington, citat in p. 257
urm.

piatra plata sacra joaca un rol important in cere-
moniile de initiere. Potrivit traditiei, aceasta piatra
I sacra a fost scoasa din burta lui Ngakola. Neofitul este
1 . introdus intr-o coliba care simbolizeaza trupul monstru-
lui. Acolo aude vocea lugubra a lui Ngakola, acolo e
biciuit supus caznelor ; caci i se spune ,ca a intrat
acum in burta lui Ngakola" e pe cale de a fi digerat.
Ceil a! ti initiati cin ta in cor : ,N gakola, ia-ne marun-
taiele la toti ! N gakola, ia-ne ficatii Ia toti ! " Dupa ce
neofitul a infruntat alte incercari, maestrul initiator
.anunta in cele din urma ca Ngakola, care-1 mincase pe
neofit, 1-a vomitat. 1
j
bupa cum am spus, acest mit acest ritual seamana
cu alte initieri africane de tip arhaic. lntr-adevar, ri-
turile africane de pubertate comportind circumcizia pot
. . . . . . "
fi recluse Ia urmatoarele elemente : Imtiaton m-
trupeaza fiarele divine , ucid" pe novici circumcizln-
du-i ; acest omor de initiere se intemeiaza pe un mit in
care intenine un animal primordial, care ucidea oame-
nii ca sa-i invie ,schimbati" ; in cele din urma, ani-
malul avea sa fie el ucis acest eveniment mitic
e in mod ritual reiterat prin circumcizia novicilor ;
,ucis" de fiara (reprezentata de maestrul initiator), no-
vicele invie mai apoi imbracindu-i pielea
2

Putem reconstitui in felul urmator tema mitico-ri-
tuala: ,1 - 0 fiinta supranaturala ucide oamenii (ca
sa-i initieze) ; 2 - neintelegind sensu! acestei moqi cu
caracter de initiere, oamenii se razbuna ucigind-o ; mai
; apoi insa ei intemeiaza ceremonii secrete in lega"'
l tura cu drama primordiala ; 3 - fiinta supranaturahi
' . . . . .
. e prezenta la aceste ceremonu pnntr-o tmagme sau un
i obiect sacru, socotite a reprezenta trupul sau vocea ei"
w
"
1 E. Andersen, citat in Mythes, rhes n mysthes, p. 273
2 Cf. Naissa11ces mystiques, p. 60.
3
Ibid., p. 106, n. 26.

urm.
97
Hainuwele 'i dema
Miturile din aceasta categoric se caracterizeaza prin
faptul ca asasinatul primordial al unei supra-
naturale a dat loc unor ritualuri de
carora oamenii ajung la o superioara. E de
asemeni vrednic de remarcat ca acest asasinat nu e
considerat drept o crima ; altminteri el n-ar fi fost
reactualizat periodic in ritualuri. Aceasta reiese mai
dar din studiul complexului mitico-ritual specific paleo-
cultivatorilor. Ad. E. Jensen a aratat ca viata religioasa
a cultivatorilor de tuberculi din zonele tropicale se con-
centreaza in jurul divinitatilor pe care el le
divinitati de tipul dema, cuvintul de dema fiind im-
prumutat de la marind-anim din Noua Gui-
nee. Populatia marind-anim desemneaza prin cu,-intul
acesta creatorii divini primordiale care existau
in timpurile mitice. dema sint cind
sub forma umana, cind sub aceea a unor animale sau
plante. Mitul central uciderea divinitatii
dema de catre alti dema
1
. Cel mai vestit dintre toate
miturile e acela al tinerei fete Hainuwele, mit cules
inregistrat de Jensen la Seram, una din insulele arhi-
pelagului Noua Guinee. Iata-1 pe scurt :
In timpurile mitice, un om cu numele de Ameta, a in-
tilnit, pe dnd era la vinatoare, un mistret. Incercind
sa scape, porcul se ineca intr-un lac. Pe unul din coltii
sai Ameta gasi o nuca de cocos. In noaptea aceea visa
despre nuca primi porunca s-o sadeasca, ceea ce
facu a doua zi. In trei zile crescu un cocotier, dupa
alte trei zile inflori. Ameta se sui in el ca sa taie flori
sa pregateasca o bautura. Se taie insa la deget iar
singele pica pe floare. Noua zile dupa aceea descoperi
ca pe Hoare se gasea un copil, anume o fata. Ameta
1
Ad. E. Jensen, Mytht:s t:t cultt:s cht:z lt:s pt:uplt:s primitijs, tra-
ducere in limba franceza de M. Metzger J. Goffinet, Paris, 1954,
p. 1C8.
98

'
lua fata o inveli in frunze de cocotier. Peste trei zile
fetita deveni fata de maritat Ameta o numi Hai-
nuwele (,ramura de cocotier"). In timpul marii sar-
batori Maro, Hainuwele se instatf in centrul pietii,
uncle se dansa, timp de noua nopti de-a rindul im-
parti daruri dansatorilor. Dar a noua zi oamenii sa-
para o groapa in mijlocul pietii in timpul dansului o
aruncara intr-insa pe Hainuwele. Groapa fu acoperita
oamenii dansara pe ea.
A doua zi, vazind ca Hainuwele nu se intoarce acasa,
Ameta ghici ca fusese asasinata. Descoperi trupul, il
taie in bucatele pe care, cu exceptia bra-
telor, le ingropa in diferite locuri. Bucatelele astfel in-
gropate dadura unor plante necunoscute pina
atunci, mai ales unor tuberculi, care de atunci incoace
constituie principala hrana a oamenilor. Bratele lui
Hainuwele, Ameta le duse unei alte divinitati dema,
anume Satene. Pe un teren de dans Satene trasa o spi-
rala cu noua spire se in centrul ei. Cu bratele
lui Hainuwele construi o poarta aduna acolo pe
damatori. ,De vreme ce ati ucis-o pe Hainuwele, le
spuse Satene, nu mai vreau sa traiesc aici. Voi pleca
chiar azi. Dar acum trebuie sa veniti spre mine trecind
pe sub aceasta poarta." Cei care au sa treaca
au ramas oameni. Ceilalti fura preschimbati in animale
(porci, pasari, sau in spirite. Satene anunta ca
dupa ce va pleca, oamenii n-aveau s-o mai intilneasca
dedt dupa moarte, disparu de pe suprafata pamin-
1\ tului 1.
Ad. E. Jensen a aratat acestui mit pentru
\ intelegerea religiei a imaginii ce fac despre lume
. paleocultivatorii. Omorul unei divinitati-dema de ca-
1
Ad. E. jensen, Das rt:ligiost: W t:ltbild t:int:r fruht:n Kultur, Stutt-
gart, 1948, pp. 35-38; cf. joseph Campbell, Tht: Masks of
God: Primitivt: Mythology, New York, 1959, pp. 173-176,
Cu privire Ia difuzarea acestui motiv mitic, cf. Gudmund Hatt,
Tht: Corn Motht:r in Amt:rica and Indont:sia, in Anthropos, XL VI
1951, pp. 853-914. Obiectiunile lui Hermann Baumann (cf .
99
tre alti dema, ai omenirii actuale, pune capat
unei epoci (care nu poate fi considerata ,paradiz.iaca")
inaugureaza epoca in care traim azi. Divinitatile dema
au devenit oameni, adica fiinte sexuate muritoare.
Cit despre divinitatea-dema asasinata, ea dainuie$te atit
in propriile ei ,creatii" (plante alimentare, animale etc.),
cit in coliba mortilor in care se transforma, sau in
,modul de a fi al mortii", mod pe care l-a intemeiat
prin propria ei moarte. S-ar putea spune ca divinita-
tea dema i$i ,camufleaza" existenta sub diferitele moda-
litati de a exista pe care le-a inaugurat prin moartea
ei violenta : regatul subpamintean al mortilor, plantele
animalele din trupul ei sfirtecat, sexualitatea,
noul mod de existenta pe pamint- (adica de a fi muri-
tor). Moartea violenta a divinitatii dema nu este nu-
mai o moarte ,creatoare", ea este deopotriva un mij-
loc de a fi necontenit prezenta in viata oamenilor, $i
chiar in moartea lor. Caci, hranindu-se cu plante $i
cu animale din propriul ei trup, oamenii se hra-
nesc, in realitate, din substanta insa$i a divinitatii dema.
Hainuwele, de pilda, in nuca de cocos,
in tuberculii $i in porcii pe care oamenii ii maninca.
Dar dupa cum bine a aratat Jensen
1
, injunghierea por-
cului nu e decit o ,reprezentare" a omorului lui Hai-
nuwele. Iar repetarea injunghierii n-are alt inteles de-
cit de a aminti exemplarul act divin care a dat na$tere
la tot ce exista azi pe pamint.
Pentru paleocultivatori, ,esentialul" e a$adar con-
centrat in acest omor primordial. Si de vreme ce, la
drept vorbind, viata religioasa consta in rememorarea
acestui act, pacatul eel mai grav este ,uitarea" unui
Das Berlin, 1955) au fost discutate de Ad.
E. Jensen in articolul sau Aufgang Bodmbaus in myt-
hologischa Sicht, in VI, 1956, pp. 169-180. A se
vedea Carl A. Schmidz, der
und in Anthropos, LV, 1960, pp. 216-
238.
1
Cf. et culus cha primitijs, p. 189 urm.
100

l
episod oarecare al dramei divine primordiale. Diferitele
ale vietii religioase amintesc necontenit de eve-
a avut loc in illo tempore $i, in conse-
11 pe Oameni Sa pastreze originii
a bmu actuale. Dupa cum scrie Jensen 1, cere-
monu!e de pubertate amintesc faptul ca, pentru oameni,
c:=tpacnatea de a procrea deriva din primul omor mitic
pun in lumina faptul ca moartea nu poate
ft despartna de procreatie. Ceremoniile funerare care
se refera Ia calatoria mortului spre imparatia moqilor
,c;a aceasta .nu e dedt o repetare a
'celet dmt11, efectuate de dtvmnatea dema. Dar elemen-
esential il constituie reiterarea uciderii divinitatii-
dema. /ertfele sau jertfele de animate nu sint
evocari solemne ale asasinatului primordial. Iar
cambalismul se explica prin aceea$i idee care este sub-
, l u '
tnte easa m consumarea tuberculilor anume ideea ca
' fl ' ' '
mtr-un e sau tntr-altul, mincam intotdeauna diYini-
tatea.
Ceremoniile religioase sint, prin urmare, sarbatori
comemorative. ,A $ti" inseamna a invata mitul cen-
t:ai .divinitajii $i urmarile sale) $i a te stradui
sa nu-.1 mti. Adevaratul sacrilegiu consta in uitarea
actulm dtvm. ,Gre$eala", ,pacatul", ,sacrilegiul" consta
in ,a fi amintit" ca forma actuala a existentei
.. e rezultatul unei aqiuni divine. De pilda, Ia
abongenu wemale, luna e o divinitate-dema se presu-
u ,
sa are dnd e noua $i ramine in-
ump de tret nopti. lata motivul pentru care
umpu! menstr?alie_i sint izoh1te in ni$te co-
hbe speCiale. Once mfraqmne la aceasta interdiqie
atrage. dupa sine o ceremonie de ispa$ire. Femeia aduce
un ammal Ia casa cultuala uncle se afla barbatii in-
\ fluenti,. se $i pleadi. Barbatii jert-
fesc ammalul, 11 fng $1-l maninca. Acest rit al uciderii
este o comemorare a primei jertfe singeroase, adica a
1
Ibid.
101
asasinatului primordial. ,Sacrilegiul de a fi uitat este
logic sa fie ispa#t aducindu-ti aminte cu o deosebita
intensitate. Si prin sensul ei originar jertfa sin-
geroasa este o rememorare>> de acest gen, deosebit de
intensa"
1
.
Nu ,ontologie", ci ,istorie"
In ceea ce structura lor, toate aceste mituri
sint mituri de origine. Ele ne reveleaza originea ,con-
ditiei" actuale a omului, a plantelor hranitoare a ani-
malelor, a mortii, a institutiilor religioase (initieri de
pubertate, societati secrete, jertfe singeroase etc.), pre-
cum a regulilor de comportare Pentru toate
aceste religii ,esentialul" n-a fost hotarit odata cu fa-
cerea lumii, ci dupa aceasta, Ia un anumit moment al
epocii mitice. E vorba tot despre un timp mitic, dar
numai de ,primul", eel care poate fi numit timpul
,cosmogonic". ,,Esentialul" nu mai e solidar cu o on-
tologie (in ce fel lumea - realul - a ajuns sa fie),
ci cu o istorie. Istorie deopotriva divina umana, dat
fiind ca este rezultatul unei drame jucate de
oamenilor de catre fiinte supranaturale de un alt
tip dedt zeii creatori, atotputernici nemuritori. Aceste
fiinte divine sint susceptibile de schimba modul de
a fi : intr-adevar, ele ,mor" se transforma in alt-
ceva, dar aceasta ,moarte" nu e o nimicire, ele nu
pier definitiv, ci supravietuiesc in creatiile lor. Mai
mult : moartea, uciderea lor de catre mitici,
n-a modificat numai modul lor de a exista, ci si pe acela
al oamenilor. De la asasinatul primordial incoace, s-a
creat o legatura indisolubila intre divinitatile de tipul
dema oa:neni. Exista intre ei un fel de ,comuniune" :
omul se din divinitate murind, ajunge linga
aceasta in imparatia mortilor.
t Ibid., p. 225.
102
I
Acestea sint primele mituri patetice tragice. In
culturile ulterioare aceea numita ,cultura stapini-
lor" mai tirziu, culturile urbane ale Orientului Apro-
piat antic - se vor dezvolta alte mitologii patetice
violente. Nu intra insa in vederile acestei modeste lu-
crari sa le examineze pe toate. Vom aminti ca
fiinta suprema cereasca $i creatoare nu-$i
activitatea religioasa decit in anumite culturi pastorale
(mai ales Ia turco-mongoli) $i in monoteismul lui Moise,
in reforma lui Zaratustra in Islam. Chiar atunci
. dnd nu a fost dat uitarii, numele acestei fiinte supreme
--:- Anu al mesopotamienilor, El al canaaneenilor, Dyaus
al\ indienilor vedici, Uranos al grecilor aceasta nu
mai joaca un rol important in viata religioasa este
slab reprezentata in mitologie (uneori cu de-
saYiqire ; de pilda, Dyaus). ,Pasivitatea" otiozi-
tatea lui Uranos este plastic exprimata prin castrarea
lui : a devenit ,neputincios" incapabil sa intervina
in lume. In India vedica, Varuna a luat locul lui Dyaus,
dar Ia rindul lui da imiietate unui zeu tinar raz-
boinic, cu numele de Indra, mai inainte de-a disparea
cu totulin fata lui Visnu a lui Siva. El al canaaneenilor
ii cedeaza locul intii lui Baal, intocmai cum Anu 11
cedeaza lui Marduk. Cu exceptia lui Marduk, toti
zei supremi nu mai sint ,creatori" in sensul propriu
al cuvintului. Ei n-au creat lumea, au organizat-o nu-
mai asumat raspunderea de a mentine ordinea
.
11
. fertilitatea ei. Mai presus de orice, ei sint fecun-
datori, ca de pilda Zeus sau Baal care, prin hierogamiile
, lor cu zeite ale pamintului, asigura fertilitatea dmpului
recoltelor 1. Marduk nu e dedt crea-
l torul acestei lumi, al universului cum exista azi.
' Inaintea acesteia exista o alta ,lume" aproape de
l neconceput intrucit ne dat fiind ca e de
fluida, un Ocean iar nu un Cosmos : lumea dommata
1 Cf. Traitt d' Histoirt des Religions, pp. 68-90.
103
de Tiamat de sotul ei, in care locuiau trei ge-
neratii de zei.
Aceste scurte sint suficiente. Ceea ce se
cuvine sa subliniem e faptul ca marile mitologii ale
politeismului euroasiatic, care corespund primelor ci-
vilizatii istorice, se intereseaza din ce in ce mai muh
de ceea ce s-a petrecut dupa crearea pamintului,
chiar dupa crearea (sau aparitia) omului. Accentul cade
acum pe ceea ce li s-a intimplat zeilor, iar nu pe ceea
ce ei au creat. Desigur, exista intotdeauna un aspect
,creator" mai mult sau mai putin evident in orice
aventura divina - dar nu este rezultatul acestei aven-
turi, ceea ce pare din ce in ce mai important, ci sec-
venta evenimentelor dramatice care o constituie. N e-
numaratele aventuri ale lui Baal, Zeus, Indra, sau cele
ale colegilor lor din panteon urile respective, sin t temele
mitologice cele mai ,populare".
Vom mai mentiona aici miturile patetice ale zeilor
tineri care mor asasinati sau de pe urma unui accident
(Osiris, T ammuz, Attis, Adonis etc.) uneori in vie,
sau ale unei zeite care coboara in infern (Ishtar), sau
ale unei. fete divine care e silita sa coboare in infern
(Persefona). Aceste ,moqi", ca aceea a lui Hainu-
wele, sint ,creatoare" in sensul ca se gasesc intr-un anu-
mit raport cu In jurul uneia din aceste
moqi violente, sau a coboririi unei divinitati in infern,
se vor constitui mai tirziu religiile care comporta taine.
Dar aceste moqi, patetice, n-au suscitat mitologii
bogate variate. Ca Hainuwele, zeii care
mor (uneori) invie, epuizat destinul dramatic
in acest episod central. $i, intocmai ca Hainuwele, moar-
tea lor e semnificativa in privinta ,conditiei" omului :
ceremonii in legatura cu vegetatia (Osiris, Tammuz,
Persefona etc.) sau institutii de initiere (taine) au luat
A
tn u:ma acestm tragtc evemment.
Marile mitologii - mitologiile consacrate de poeti
ca Homer Hesiod de barzii anonimi ai Mababhara-
tei, sau elaborate de de teologi (ca in Egipt,
'
104
in India in Mes_opotamia) A
solicitate de
0
Slot din ce in ce mai I
Ia . aratmnea gesta ale zeilor Si
un anumtt moment al isto . . . I .
in India dar in E i t net! a es tn Grecia I
r:reseze d; aceasta ist;rie t?cepe sa s: dezin- :
qa) sa' nu !11ai ere ada in . ' l ( 10
a crede !n zei mnun, Inca mat pretmde
. . -- - .
inceputurile ,demitizarii"
. este primul exem 1 . .
hgnlor al unui . P u _cunoscut m tstona re-
tizare" D . proc:s SI caracteristic de demi-
. estgur, se mnmpl h' . A . "
ca t;n ... mit sa fie go lit de 10
denna legenaa b 1 tcatta sa rehgwasa sa
sau asm pentru cop" d 1 -
ramtneau l'n vigoare I . .
11
ar a te mttun
G
. n once caz nu era , b
rena presocratica i I d' d' o_r a, ca In
delor, de un fenomen colt n ltad m Upanisha-
. u ura e pnm ord I .
consecmte s-au doYedit incalcul b'l - m, e caru!
acest proces de demitizare" . a It e ... llntr-ade':ar: dupa
manice nu : ' mao ogn e brah-
pective ceea pen}ru res-
Pentru ace I' u. pentru lor.
tat fn is to ria m31i trebuia cau-
preceda aceasta A J,snlatte pnmordial;i" care
dincolo de mitolo ie i un efort de a trece
o istorie divina d n Iln c_are ea reprezinta
uncle a i n. I e a a Junge a tzvorul initial de
Tot caJrtndt !dlmifjca matricea fiintei.
zofica a regasit nnnpm

speculatia filo-
dar nu mai era 'vorba d un. slurt rasuml?, c'?smogonia ; ,
ontologica. e mnu cosmogomc, ct de o prof'
A A}Ungem la ,esential" printr-o prod' .
mtoarcere in urm . d tgtoasa
mijloace rituale ;i. o arA nu un obtinut prin
. ,Intoarcere tn urma" c_
pnntr-un efort de A d' ? e.:ctuata
Ire. 1n acest sens s-ar 'pu(e;
105
spune di primele speculatii filozofice deriva din mito-
logii : gindirea sistematica se sa identifice
sa inteleaga ,inceputul absolut" de care vorbesc
cosmogoniile, sa dezvaluie misterul facerii lumii, de fapt,
misterul aparitiei fiintei.
Vom vedea insa ca ,demitizarea" religiei grecilor
triumful, odata cu Socrate Platon, al filozofiei ri-
guroase sistematice, n-au suprimat cu gin-
direa mitica. Dealtminteri, radicala a gindirii
mitice e greu de conceput atita timp cit prestigiul ,ori-
ginilor" ramine intact, iar ,uitarea" a ceea ce s-a in-
timplat in illo tempore - intr-o lume transcen-
denta e considerata drept principalul obstacol in
calea sau a mintuirii. Vom vedea in ci't de
mare masura Platon mai este solidar cu acest mod de
gindire arhaic. Iar in cosmologia lui Aristotel mai su-
pravietuiesc venerabile teme mitologice.
E foarte probabil ca spiritul grec ar fi fost inca-
pabil sa exorcizeze prin propriile sale mijloace gindi-
rea mitica, chiar daca ultimul zeu ar fi fost detronat
miturile sale degradate pina la nivelul unor basme
de copii. Caci, pe de o parte, geniul filozofic grec
accepta esentialul gindirii mitice, reintoarcere
a lucrurilor, viziunea ciclica a vietii cosmice $i umane
pe de alta, spiritul grec nu socotea ca istoria ar
putea deveni obiect de Fizica metafizica
greaca dezvolta citeva teme constitutive ale gindirii
mitice : importanta originii, a acelei arhe ; esentialul
care precede existenta omeneasca, rolul decisiv al me-
moriei etc. Aceasta nu inseamna, desigur, ca n-ar exista
o solutie de continuitate intre mitul grec filozofie.
Dar putem concepe foarte bine ca gindirea filozofica
a putut utiliza prelungi viziunea mitica a realitatii
cosmice $i a existentei omului.
Numai prin descoperirea istoriei, mai exact prin tre-
zirea con$tiintei istorice in sinul iudeo-cre$tinismului $i
prin inflorirea acesteia la Hegel la succesorii lui, nu-
mai prin asimilarea radicala a acestui nou mod de a fi
116



'
\
in lunJe ee-l constituie existenta umana, s-a putut de-
mitul. Ezi.tam Jnsa afirmam ca gindirea mitica
ar f1 fost supnmata. Dupa cum vom vedea in curind,
aceasta a sa supravietuiasca, radical schim-
bata. (daca nu perfect camuflata). Si lucrul eel mai
nosnm e faptul di mai ales in istorio-
grafie.
Capitolul VII
MITOLOGIA MEMORIEI
A UITARII
Cind un yogin se
de o regina
MATSYENDRANATH SI GORAKHNATH SE NU-
mara printre yoga cei mai populari ai em-
lui .mediu indian. Ispravile lor magice au da
unet foarte bogate literaturi epice. Unul din .,.,...; le
centrale ale acestui folclor mitologic i'l constnuie am-
nezia lui Matsyendranath. Potrivit uneia din versiunile
cele mai cunoscute, acest maestru yogin, pe dnd se afla
de .regina . se instala in palatul
et, complet tdenutatea. 'vit unei variante
nepaleze, Matsyendranath a cazut ispita i'n urmatoa-
rele. : trueul ran:ini i in paza discipo-
lulm sau, sptntul a patruns tn c rul unui rege care
tocmai murise si 1-a reinsufletit. e binecunoscutul
mirac?l yoga al ,trecerii in trupul altuia" ; recurg
uneon la aceasta spre a cunoaste voluptatea fara a se
pingari. In sfirsit, potrivit poemului Gorakshavijaya,
Matsyendranath a cazut prizonier in mina femeilor din
Kadali.
Aflind de captivitatea lui Matsyendranath, Gorakh-
nath da seama ca stapinul sau e sortit sa moara.
Coboara atunci in regatul lui Yama, cerceteaza cartea
destinelor, gaseste fila referitoare la destinul acestui
guru al sau, 0 retuseaza si sterge numele lui de pe
lista _ mort.ilor. ,I se infatiseaza a poi lui Matsyendranath,
la Kadah, sub aspectul unei dansatoare incepe sa
danseze cintind dntece enigmatice. Incetul cu incetul
1Ril
Matsyendranath amimeste de adevarata sa identi-
tate : Ca aceasta Cale a sensualitatii duce la
moarte, ca unarea,. sa era de fapt uitarea naturii sale
ade.varate si. nemuritoare, si ca farmecele tinutului Ka-
dah reprezmta mirajele vietii profane". 1 Gorakhnath
il rev.inva pe calea yoga sa-si
trupul. h exphca ca Durga i-a provocat
t
C( II '-' l
,m area care _<;ra Clt pe ce sa- coste nemurirea. Acest
adauga Gorakhnath, simbolizeaza blestemul
al ignorantei azvirlit de ,Natura" (adica de
Durga) asupra fiintei 2. ,
Aceasta tema mitica se reduce la urmatoarele ele-
: v 1 - un .maestru spiritual se de
o regma sau e pnns de femei ; 2 - in ambele cazuri
o trupeasca. a.duce deindata dupa sine amnezia
; . 3 - i'l si, cu ajutorul
a sen:ne limbaj enig-
mauc), 11 aJuta sa-st redobtndeasca memoria adica
identitatii sale; 4 - ,uitarea"
as1m1lata cu moartea si, invers, ,desteptarea", andm-
neszs, apare drept o conditie a nemuririi.
amnezia-captivitate provocata de
0 1mersm!le tn. Vlata, J?recul!l si anamnesis obtinuta prin
SI cuvmtele ale unui discipol - amin-
tes,c lf!tr-o o.arecare masura de celebrul mit gnostic al
.Mmt'!ztorulif} mintuit, asa cum ni-l infatiseaza Imnul
P_erlez. Dupa vom mai departe, mai exista
St. alte. anumne aspecte ale gindirii in-
dienev $1 gnosttctsm. In cazul de fata. nu este insa nece-
sa presupune'?. o gnostica. Captivitatea si
de catre Matsyendranath constituie
mouv do,.,ua patanii exprima plastic
spmtulu1. : atman, purusha) in circui-
tul extstentelor 51, pnn urmare, pierderea constiintei
de sine a spiritului. Literatura indiana foloseste, fara a
1
Yl. Eliade, L( Yoga. lmmortalite n Libnte Paris 195-4 p 311
2 lb 'd "1 ' ' ' . .
l ., .. I
lot

vreo intrc: imaginile legaturii, inhin-
tUirn, . mtarn, somnului, spre
a semm!Ica ,con.ditia" Umana ; dimpotriva, imagini}e
de y ac:Iea. de a unui val (sau de
a une1 legatun care acoperea ochii), sau ale
mem.onei, trezirii, etc., spre a
expnma . supnmarea A (sa? transcenderea) ,conditiei"
umane, hbertatea, mmtmrea (moksa, mukti, nirvana
etc.).
Simbolismul indian al uitarii
'i al rememorarii
Intr-un text considerat a reproduce chiar cuvintele
lui Bl!ddha (Dzghanikaya I, 19-22) se spune ca zeii
cad dm cer dnd ,memoria ii lasa in drum cind me-
?loria }! se intuneca" ; dimpotriva, zeii care nu uita sint
Iml!abih, au o ire care nu schimbarea.
,U1tarea. e cu. ,somnul" dar si cu pierde-
rea sme, ad1ca cu dezonentarea, cu ,orbirea" (ochii
legat). In Chand__,og_ya-Upanishad (VI, 14, 1-2) e vorba
dvespre un ?!11 rap.It dus departe de
cu <?,chu _legati, parasit mtr-un loc pustiu. Omul
mcepe sa : ... fost adus. aici legat la ochi !
Am fost paraslt a1c1 legat la och1 !" Cineva ii scoate
atunci legatura care-i acopera ochii arata drumul
spre Si. de la un sat la altul, tot intrebind
care ll este drumul, omul sa se intoarca acasa
Tot astfel, adauga textul, eel care are un maestru
se de vaJurile ignorantei
aJunge In cele dm urma la perfeqiune.
. <;ank_:ra _: acest pasaj din Chandogya-U pa-
nzsh'fd__, In Citeva pagm1 se petrec lucrurile,
yankara, cu oT'ul rapit, dus de tilhari departe
de funta (departe de atman-Brahman) prins in cap-
cana acestui trup. Tilharii reprezinta ideile false de
lUI
,merit, altele. Ochii ii sint acoperiti cu va-
lurile iluziei, iar omul este stinjenit de dorinta ce o re-
simte cu privire Ia sotia, copilul, prietenul sau, turmele
sale etc. ,Sint fiul lui cutare, sint fericit, sau nenorocit,
sint inteligent sau stupid, sint evlavios etc. Cum trebuie
sa traiesc ? Uncle se o cale de evaziune ? Unde-mi
este mintuirea ?" rationeaza, prins intr-o piasa mon-
struoasa, pina in clipa in care-1 pe acela care
e constient de adevarata fiinta (Brahman-fitman), care
s-a izbavit de sclavie, e fericit in plus, plin de sim-
patie fata de ceila}ti. El afla de Ia acesta calea care duce
la precum zadarnicia lumii. In felul acesta,
om\11 care era prizonierul propriilor sale iluzii e izbavit
de dependenta lui fata de lucrurile El recunoaste
atunci adevarata sa fiinta, i'ntelege ca nu e vagabondul
dezorientat ce se credea. Dimpotriva, intelege ca ceea
ce este fiinta, asta este el. Astfel ochii au scapat de
valul iluziei create de ignoranta (avidyfi), si el se asea-
mana cu omul din Gandhara care se i'ntoarce (lCasa, alt-
fel zis, atman-ul, senin si plin de
bucurie.
1
Recunoastem cu ajutorul carora speculatia in-
diana incearca sa faca sa fie intdeasa situatia paradoxala
a spiritului : incurcat in iluziile create si alimentate de
existenta sa temporala, spiritul (fitman) patimeste de
pe urma acestei ,ignorante" pina in ziua in care desco-
pera ca nu este decit in aparenta angajat in lume. Atit
filozofia Samkhya cit Yoga prezinta o interpretare
similara : spiritul (purusha) nu e dedt in aparenta robit,
iar izbavirea (mukti) nu e dedt conjtiinta pe care o
capata a libertatii sale ,Cred ca sufar, cred ca
sint robit, doresc eliberarea. In clipa in care inteleg
- dat fiind ca m-am trezit Ca acest eU este
\ un produs al materiei (prakrti), inteleg cu acelasi prilej
. ca toata existenta n-a fost decit un lant de clipe dure-
1
<;;:ankara, comentariu Ia Chandogya-U panishad, VI, 14, 1-2.
Ill
I
roase ca adevaratul spirit COntempla impasibil drama
personali ta tii ,, . " 1
A Se. cuvine sa .atit pentru .samkhya-roga
cit pentru Vedanta, 1zbav1rea poate f1 comparata cu
o cu o l?are de a unei situatii
care ex1sta mea de la mceput, dar pe care nu ajun-
s-o intelegem. In anumite privinte putem asemm
-: care este in. ultima instanta, o ignorare
d; sme msu$z - o ,mtare" a adevaratului spirit
(atman, purusha). ,Intelepciunea" (jiiana 'vidya etc.)
care, maya vsuprimind ignoranp
fa:e cu puunta IZbav1rea, reprezmta o Cel
pn!:l excelenvta treaz, po.seda abso-
luta. Am vazut asta mtr-un capitol precedent : intoc-
mai ca intelepti yogini, Buddha amintea vietile
saleA Dar . buddhiste, in timp
ce Inteleptu yogmu 1zbutesc sa cunoasca un anumit
numar, uneori considerabil, de vieti, Buddha a fost sin-
guru! care le-a cunoscut pe toate. E un fel de a spune
ca numai Buddha era
, Uitare" ,memorie" in Grecia antidl
,Amintirea e pentru acei care au uitat" scria Plotin
(Enneade, 4, 6, 7). Doctrina e platoniciana. ,Pentru cei

care au unat, rememorarea e o virtute ; cei perfeqi insa
n.u pierd niciodata viziunea adevarului n-au nevoie sa
rememoreze" (Fedon, 249 c, d). Exista o
diferenta intre memorie (mneme) aducere-aminte
(anamnesis). Zeii de care vorbea Buddha in Dighany-
kaya, care au cazut din ceruri dnd memoria lor s-a
tulburat, s-au reincarnat, devenind oameni. Unii dintre
ei au practicat asceza meditatia muhumita disci-
plinei yoga, au izbutit sa-5i aduca aminte de vietile lor
1
M. Eliade, Le }" oga, p. 44 .
.112
anterioare. 0 memorie perfecta e superioara fa-
cultatii de a-ti rememora. lntr-un fel sau intr-altul. /It
aducerea-aminte implica o ,uitare", iar aceasta, dupa
cum am vazut, este echivalenta, in India, cu ignoranta,
cu robia (captivitate) cu moartea.
lntilnim o situatie asemanatoare in Grecia. N u e
cazul sa prezentam aici toate faptele ce se refera la
, uitare" la anamnesis in credintele in speculatiile
Ne propunem sa urmarim diferitele modificari
ale ,mitologiei memoriei a uitarii", al caror rol capi-
tal in societatile protoagricu!torilor l-am observat in ca-
pitolul precedent. In India, ca 5i in Grecia, credinte
mai mult sau mai putin similare cu cele ale protoagri-
cu!torilor au fost analizate, reinterpretate revalorizate
de catre poeti. de di:tre contemplativi si de catre primii
filozofi. Cu alte cuvinte in India si in Grecia nu mai
avem de-a face numai cu comportari religioase 5i cu
expresii mitologice, ci mai ales cu rudimente de psiho-
logie de metafizica. exista o continuitate in-
tre credintele ,populare" speculatiile , filozofice".
Aceasta continuitate ne intereseaza indeosebi.
Zeita Mnemosyna, personificare a ,Memoriei",
sora lui Cronos a lui Oceanos, este mama Muzelor.
Ea este : dupa Hesiod (Teo gonia, 32, 38)
ea , tot ce a fost, tot ce este, tot ce va fi". Cind
poetul e stapinit de Muze, el se adapa de-a dreptul din
Mnemosynei, . adica mai ales din
,originilor", a ,inceputurilor", a genealogiilor. ,Muzele
dnta intr-adevar, incepind cu inceputul ex arkhes
(Teogonia, 45, 115) - aparitia lumii, geneza zeilor,
omenirii. T recutul astfel dezvaluit e mai mult
decit antecedentul prezentului : este izvorul sau. Urcind
pina la izvor, rememorarea cauta sa nu situeze eveni-
mentele intr-un cadru temporal, ci sa atinga strafundul
fiintei, sa descopere originarul, realitatea primordiah"i
113
din care s-a nascut cosmosul care ingaduie intelegerea
C:evenirii in ansamblul ei." 1
Multumita memorici primordiale pe care c in stare
s-o recuperezc, poetul inspirat de Muze are acccs la
realitatile originare. Aceste realitati s-au manifcstat in
timpurilc mitice ale inceputului constituie fundamen-
lumi. Dar tocmai pentru ca ele au aparut ab
o;tgme, realitati nu mai sint sesizabile in expe-
c.urenta. C'! drept cuvint compara J.-P. Vernant
msp1rat1a poetulm cu ,evocarea" unui mort din lumea
infernulu_i sau cu un descensus ad in/eros intreprins de
un .om vm spre a a/la ceea ce vrea sa cunoasca. ,Privi-
legml pe care l\fnemosyna il confera aedului este acela
al unui CJntact cu lumea cealalta, posibilitatea de a
patrunde intr-insa de a te intoarce nestingherit de
acolo. T recutul a pare astfel ca o dimensiune a lumii
de din colo." 2
lata pentru ce, in rna sura in care e , uitat", , trecu-
tul" istoric sau primordial - e identificat cu moar-
tea. face. parte integranta din
d:>memul moqu. Defunqn s1nt ce1 care au pierdut me-
moria. Dimpotriva, anumiti privilegiati ca Tiresias sau
moarte. Ca
sa-l faca nemuntor pe fml sau Ethalid, Hermes ii acorda
,? memorie Dupav cvum scrie Apollonios
dm Rodos, ,ch1ar dupa ce a strabatut Acheronul uita-
. . ,
nu 1-a cotroplt sufletul ; cu toate ca cind
m lumea umbrelor, dnd in aceea a luminii soarelui
el pastreaza intotdeauna amintirea celor ce-a yazut" 3'
Dar ,mitologia Memoriei a Uitarii" se modifica.
imbogatindu-se cu o semnificatie eshatologica, atunci
,
1
J.-P. Vernant, Aspects mythiques de Ia m Grece
1? Journal de Psychologie, 1_939 (pp .. 1-29), p. 7. Cf.
K. Coomarswamy, RecollectiOns, _Jndtan .and Platonic, in Supp/e-
n:ze'!t the Journal of the Amertcan Oruntal Society, nr. 3 apn-
he-!ume, 19-44. '
2
J.-P. Vernant, op. cit., p. 8.
3
Argonautica, I, -463, citat de V
ernant, op. ctt., p. 1C.
114
cind se precizeaza o doctrina a transmigratiunii. Impor-
tanta nu mai e trecutului primordial, ci seria
de vieti personate anterioare. Functia flntinei Lete e
rasturnata : apele sale nu mai primesc sufletul care
tocmai parasit trupul, spre a-1 face sa uite viata
paminteasca. Dimpotriva, Lete amintirea lumii
ceresti in sufletul care se intoarce pe pamint spre a se
rei'ntrupa. , Uitarea" nu mai simbolizeaza moartea, ci
intoarcerea Ia Yiata. Sufletul care a imprudenta
sa bea din fintina Lete (,o inghititura de uitare si de
rautate" dupa cum o descrie Platon, Fedru, 248 c), se
re,i'ntrupeaza si e din nou proiectat in ciclul devenirii.
In lamelele de aur purtate de initiatii confreriei orfico-
pytagoriciene, i se prescrie sufletului sa nu se apropie
de izvorul Lete pe drumul din stinga, ci s-o apuce pe
Ia dreapta lui, pe drumul pe care va intilni izvorul
care porneste din lacul Mnemosynei. Sufletul e sfatuit
sa se roage astfel de pazitorii izvorului : ,Oati-mi iute
apa proaspata care se scurge din lacul Memoriei" ... Si
de bunavoie hi vor da sa bei din izvorul sfint iar,
dupa aceea, printre ceilalti eroi,___tu ai sa fii stapinul. ".-1-
Pitagora, Empedocle, precum si altii credeau in me-
tempsihoza pretindeau ca-si amintesc de vietile lor
anterioare. Empedocle se recomanda astfel : , Vaga-
bond exilat din divina, am fost odinioara un
baiat si o fata, un o pasare, un mut al
?la:ii:' (Purific_arile, fragm. 117). El mai spunea : ,M-am
IZbavlt pe vec1 de moarte" (I bid., fragm. 112). Vorbind
despre Pitagora, Empedocle il descrie ca pe ,un om
de ,ori incotro isi indrepta
mtreaga putere a sp1r1tulm sau, vedea cu ceea
ce fusese de-a lungul a zece, douazeci de vieti orne-
1
Lamelele din Petelia din Eleutherne. Cu privire Ia lame-
lele cf. jane. Harrison, Prolegomena to the Study of
Greek Reltgzon, Cambndge, 1903, pp. 573 urm.; F. Cumont,
Lux perpetua, Paris, 1949, pp. 248, -406 ; W.K.C. Guthrie, Orp-
heus an4 the Greek Religion, Londra, 1935, editia a 2-a, 1952,
p. 171 $1 ur:n.
115
(Ibid.,