Sunteți pe pagina 1din 128

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF.

VASILE CEL MARE PLOIESTI

PROIECT DE SPECIALITATE

INDRUMATOR: Prof. PANA MAGDALENA ABSOLVENT: STOICA

PROMOTIA 2008

INGRIJIREA PRE- SI POSTOPERATORIE A BOLNAVILOR COLECISTECTOMI ATI

PLANUL PROIECTULUI DE SPECIALITATE


I!"r#$#r# %&'(#f#(' )%#%*'!*'# +',#()-' )(or,)*' &)(#'!*#-or (o-'(#%*'(*o+#.)*#: CAP. I
MEMORIU E/PLICATIV I.0 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FI IOLOGIE I.2 DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE I.1 EVALUAREA UNOR SEMNE2 SIMPTOME2 PROBLEME DE DEPENDENTA I.3 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE I.5 EVALUAREA 6EVOLUTIE2 COMPLICATII2 PROGNOSTIC7 I.8 EDUCATIA PENTRU SANATATE I.8 MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAP. II
II.0 CIULEGEREA DATELOR II.2 ANALI A SI INTERPRETAREA DATELOR II.1 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR PRE- SI POSTOPERATOR II.3 APLICAREA INGRIJIRILOR PRE- SI POSTOPERATOR II.4 E/TERNAREA PACIENTULUI

CAP. III
III.0 EVALUAREA FINALA A CELOR TREI PACIENTI II.2 ANE/E III.1 BIBLIOGRAFIE

MEMORIU E/PLICATIV
Mi-am petrecut copilaria alaturi de bunica, pentru care crizele de ficat faceau parte, parca din normalul vietii, o vedeam indoita de durere, cu cana de ceai intr-o mana si cu cealalta mangaindu-ma si si soptindu-mi: :Fii cuminte ca trece !. Asa am crescut pentru ca ficatul bunicii avea nevoie de liniste. Mai tarziu, cand s-a pus probleme drumului pe care sa-l urmez in viata, m-am gandit ca as avea capacitatea de a alina suferinta oamenilor pentru ca traisem alaturi de durere, ma sensibilizasem. Bolnavul este o fiinta c inuita de durere si, indiferent de diagnostic, asistenta medicala trebuie sa satisfaca nevoile acestuia in raport cu starea in care se afla si cu tratamentul care se impune. !tarea in care se afla bolnavul "coma, soc, emoragie, des idratare#, nu influenteaza in mare masura ingri$irile de baza, diferentierile fiind dictate numai de varsta, de nivelul de cultura, emotivitate, forta fizica si, nu in ultimul rand, de felul in care este inteleasa boala si cooperarea cu cei care-l ingri$esc. %n evaluarea bolnavului, asistenta medicala trebuie sa tina cont de individualitatea fiecarui pacient, de particularitatile sale, caci pot fi diagnostice sau stari identice "stare febrila, litiaza biliara#, dar nu vor fi niciodata doi pacienti care sa se comporte la fel. &alitatea profesionala a asistentei medicale consta in a evalua corect nevoile fiecarui bolnav, in a se apropia de el cu multa sensibilitate, cu atentie, cu cunoastere e'acta, competenta a ceea ce are de facut, sa fie capabila sa modifice ceva in functie de situatia aparuta, sa fie calma, ferma, sa poata inspira deplina incredere celui caruia se adreseaza. ( privire senina si calma, un zambet, o vorba buna, o mana pusa cu caldura pe fruntea bolnavului, fac din asistenta medicala un a$utor nepretuit in insanatosirea acestuia. %n timpul acordarii ingri$irilor, asistenta va incerca sa-l determine pe bolnav sa discute despre boala, sa-i e'plice cum poate colabora pentru a invinge raul, sa-si formeze parerea despre mediul din care provine, despre mediul din care provine, despre legaturile cu familia, stabilind relatii interumane folositoare eficientei tratamentului. &red ca datorita cunostintelor capatate, cu e'perienta ce va veni cu timpul, voi fi capabila sa a$ut oamenii in infrangerea acestor dusmani nevazuti care sunt bolile, tot mai multe si mai distrugatoare in acest nou mileniu.

II.0 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FI IOLOGIE


Aparatul digestiv este alcatuit din organe la nivelul carora se realizeaza digestia alimentelor si, ulterior, absorbtia lor. %n acelasi timp, la nivelul ultimului segment al tubului digestiv ) rectul ) se realizeaza eliminarea resturilor neabsorbite prin actul defecatiei. Aparatul digestiv este compus din mai multe segmente: CAVITATEA BUCALA este primul segment al tubului digestiv, fiind o cavitate virtuala cand gura este inc isa, si reala, cand gura este desc isa. *a nivelul cavitatii bucale intalnim o activitate secretorie si o activitate motorie care sunt cauza transformarilor suferite de alimente. Activitatea secretorie a cavitatii bucale se datoreste glandelor salivare. LIMBA este un organ musculo-membranos care, pe langa rol in masticatie si deglutitie, mai are rol in vorbirea articulata, in supt si ca organ de simt datorita prezentei la nivelul limbii a papilelor gustative. *imba prezinta un corp situat in cavitatea bucala si o radacina, spre faringe. DINTII sunt organe dure ale aparatului masticator, avand rol in vorbirea articulata. *a om e'ista doua dentitii "cea de lapte care numara +, de dinti si cea permanenta, cu -+ de dinti#. FARINGELE este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului pana in dreptul vertebrei &., unde se continua cu esofagul. Are forma unui $g eab desc is anterior care se ingusteaza de sus in $os cu lungimea de /0 cm. 1ascularizatia este realizata de ramuri din carotida e'terna. !angele venos este drenat in vena $ugulara interna. %nervatia senzitiva si motorie este asigurata de nervul glosofaringian. ESOFAGUL este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac. *imita lui superioara corespunde vertebrei &., iar cea inferioara, orificiului cardia prin care esofagul se desc ide in stomac. %n traiectul lui, esofagul strabate regiunea cervicala, toracala, diafragma si a$unge in abdomen, terminandu-se in stomac. 2escrie in traiectul sau curburi, unele in plan sagitar, altele in plan frontal. *ungimea esofagului este de +0 cm. 3ervii provin din simpatic si parasimpatic, formand un ple' in stratul muscular si altul in stratul submucos. STOMACUL se prezinta ca o portiune dilatata a tubului digestiv, fiind situat in eta$ul supramezocolic al cavitatii abdominale, intre splina si ficat. %n stare de umplere are +0 cm, iar gol 4 cm. &apacitatea lui este de /.-,,-/.0,, cm -. !tomacul are forma literei 5, cu o portiune verticala mai lunga si una orizontala mai scurta. !tomacul este descris prin doua fete "anterioara si posterioara# si doua orificii "cardia si pilorul#. &ele doua fete ale stomacului sunt acoperite de peritoneu care a$uns la nivelul curburilor se reflecta pe organele vecine formand ligamente. %nervatia stomacului este asigurata de ple'ul gastric, format din fibre simpatice, parasimpatice.

INTESTINUL SUBTIRE este portiunea din tubul digestiv cuprinsa intre stomac si intestinul gros. %n functie de mobilitatea sa, intestinul subtire are o portiune fi'a numita duoden si o a doua mai lunga si mobila, numita $e$unoileon. *ungimea intestinului subtire este de 6-. m, iar calibrul de 6 cm la nivelul duodenului si +-cm la nivelul $e$unoileonului. %nervatia este asigurata de fibre simpatice si parasimpatice, provenind din ple'ul celiac. INTESTINUL GROS continua $e$unoileonul si se desc ide la e'terior prin orificiul anal. *ungimea sa este de /,0, m, calibrul lui diminuand de la cec spre anus "la origine are un calibru de 7 cm, iar terminal - cm#. %ntestinul gros este impartit in cec, colon si rect. *a randul sau, colonul prezinta mai multe segmente: colonul ascendent, transvers, descendent si sigmoid. CECUL si apendicele vermiform este prima portiune a intestinului gros si are forma unui sac. (cupa fosa iliaca dreapta. Apendicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat in organ limfoid. Are lungimea de 7-4 cm si un calibru de 0-4 mm. Forma lui este a unui tub cilindric mai mult sau mai putin fle'or. %nervatia vegetativa este asigurata de ramuri din ple'ul mezenteric. COLONUL incepe la nivelul valvulei ileocecale si se termina in dreptul vertebrei !-. 2in fosa iliaca dreapta urca spre fata viscerala a ficatului "colon ascendent#, la acest nivel coteste formand fle'ura colica dreapta, de la care incepe colonul transversal care strabate transversal cavitatea abdominala pana la nivelul splinei. *a acest nivel coteste din nou formand fle'ura colica stanga, dupa care coboara spre fosa iliaca stanga "colonul descendent#. 8ltima portiune a colonului, in forma de ! coboara din bazin "colonul sigmoid#, unde in dreptul vertebrei !- se continua cu rectul. RECTUL incepe la nivelul vertebrei !- si se sfarseste la nivelul orificiului anal. 9rezinta doua segmente: unul superior situat in cavitatea pelviana, mai dilatat, numit ampula rectala si altul inferior care strabate perineul, numit canal anal "are cm lungime#. %nervatia este asigurata de ple'ul rectal, provenit din ple'ul mezenteric si din ple'ul ipogastric.

GLANDELE ANE/E ALE TUBULUI DIGESTIV


GLANDELE SALIVARE secreta saliva ce are rol in digestia bucala. GLANDA PAROTIDA este cea mai voluminoasa glanda salivara. GLANDA SUBLINGUALA este cea mai mica "--0 g# dintre glandele salivare mari si se afla deasupra diafragmei bucale. FICATUL este cea mai mare glanda ane'ata tubului digestiv. :ste situat in eta$ul supramezocolic in partea dreapta sub diafragma, deasupra colonului transvers si a mezocolonului la dreapta stomacului. Are o consistenta ferma si o culoare bruna. *a cadavru cantareste /.0,, g, iar la individul viu se adauga 4,,-/.,,, g cat cantareste sangele depozitat in ficat. Are forma unui ovoid taiat oblic, avand +4 cm in sens transversal si /. cm in sens anteroposterior. Ficatul are o fata superioara, una inferioara, o margine inferioara si o margine posterioara mai lata. Fata superioara diafragmatica este divizata in doi lobi "stang si drept#. *obul stang este mai mic decat cel drept. Fata inferioara "viscerala# este parcursa de trei santuri, dintre care doua sunt sagitale "longitudinale#, iar al treilea ) transversal. !antul transversal reprezinta lobul ficatului ) locul de intrare si iesire al elementelor pedicului epatic "intra artera epatica, vena porta, nervii epatici, ies limfaticele si caile biliare#. !antul sagital drept prezinta in segmentul anterior, fosa cistica, ce adaposteste vezica biliara, iar in segmentul posterior, vena cava inferioara. &ele trei santuri impart fata viscerala a ficatului in patru lobi: lobul stang, drept, patrat, candat. STRUCTURA FICATULUI. *a e'terior ficatul este acoperit de peritoneul visceral. !ub peritoneul visceral se afla capsula fibroasa a ficatului "capsula ;lisson#. *obul epatic este format din celule epatice, din capilare semisolide care provin din capilarizarea venei perilobulare, din vena cantrolobulara spre care converg sinusoidele si din canaliculele biliare intralobulare. &elulele epatice sunt dispuse in spatiu sub forma unei placi sau lame, formate dintr-un singur rand de celule. &elula epatica poate sa-si verse secretia fie in caniculele biliare "secretie e'ocrina#, fie in sinusoide "secretia endocrina#. &analiculele biliare intralobulare nu au pereti proprii, peretii lor fiind reprezentati de insesi celulele epatice. V)%(9-)r#.)*#) f#()*9-9# cu o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala. a# nutritiva ) este reprezentata de artera epatica ce aduce la ficat sange incarcat cu o'igen. Artera epatica urca in pediculul epatic si la nivelul tubului se divide in ramura dreapta si stanga. b# Functionala ) este realizata de vena porta care incepe prin capilare la nivelul tubului digestiv si sfarseste prin capilare la nivelul ficatului. 1ena porta aduce la ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale. !angele venos al ficatului este colectat de +-vene epatice care a$ung in vena cava inferioara. I!'r:)*#) ) este asigurata de ple'ul epatic format din fibre simpatice si parasimpatice. 9le'ul epatic se desc ide in ple'ul celiac.

CAILE BILIARE sunt conducte prin care bila secretata continuu de catre celulele epatice a$unge in duoden numai atunci cand in duoden a$ung produsii digestiei gastrice. &aile biliare prezinta doua parti: una intra epatica, alta e'tra epatica. - &aile biliare intra epatice sunt canaliculele biliare intralobulare, colandiolee "canaliculele <ering#, canaliculele biliare perilobulare si interlobulare. Acestea din urma formeaza doua canale epatice ) stang si drept. - &aile biliare e'tra epatice cuprind un canal principal " epatocoledoc# si un aparat diverticular format din vezica biliara si canalul cistic. C)!)-9- ;'&)*#( (o+9! se formeaza din unirea, la nivelul tubului, a celor doua canale epatice ) stang si drept. Face parte din elementele pendicului epatic. Are o lungime de 6-0 mm si calibrul de 0 mm. 2e la originea sa coboara in $os, spre stanga si inapoi, fiind situat cu celelalte elemente ale pendicului epatic intre cele doua foite ale epiploonului mic. C)!)-9- (o-',o( tine de la locul unde, din canalul epatic comun se desprind canalul cistic si pana la papila mare de la nivelul doudenului %%. %n traiectul sau descrie un arc cu concavitatea spre dreapta. =rece initial inapoia portiunii superioare a duodenului, apoi pe dinapoia capului pancreasului si, in final, strabate peretele portiunii descendente a duodenului, in care se desc ide. Are o lungime de 0-. cm si calibrul de 0-. mm. !e desc ide impreuna cu canalul principal al pancreasului, in ampula epatopancreatica ">ater#, care proemina in duodenul %% sub forma papilei mari. *a nivelul ampulei epatopancreatice se afla un sfincter muscular ) sfinterul (ddi. C)!)-9- (#%*#( leaga calea principala biliara cu vezica biliara. :l urca spre vezica biliara, avand o lungime de - cm si calibru de 6 mm. &analul cistic are rolul de a conduce bila in perioadele interdigestive spre vezica biliara. V'.#() <#-#)r) 6(o-'(#%*9-7 este un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele interdigestive si se concentreaza prin absorbtie de apa si secretia de mucina de catre epiteliul vezicii biliare. 1ezica biliara este situata in fata viscerala a ficatului, ocupand segmentul anterior al santului sagital drept. Are forma de para, lungimea de 4-/, cm si largimea de 6 cm. &apacitatea ei este de 0,-., cm -. 9rezinta un fund, un corp si un col. Fundul vezicii a carei fata inferioara este acoperita de peritoneu, vine in raport superior cu ficatul, iar inferior cu colonul transversal. 8neori vezica este invelita in intregime de peritoneu, care-i formeaza un mezou ) mezocist ) ce o leaga de fata viscerala a ficatului. &olul vezicii se continua cu canalul cistic. SECRETIA BILIARA 6BILA7 reprezinta produsul activitatii e'ocrine a ficatului. %n +6 de ore ficatul produce apro'imativ 4,, ml bila. Bila se formeaza continuu la nivelul capilarelor biliare fara pereti proprii, ce se termina in deget de manusa printre epatocite. 2e aici ea se scurge prin caile biliare intra si e'tra epatocite. %n vezicula biliara are loc concentrarea bilei si imbogatirea ei cu mucus. :vacuarea in duoden are loc intermitent in timpul meselor.

&ompozitia bilei: difera dupa provenienta sa. Bila secretata de ficat "bila epatica# contine ?7 @ apa si - @ reziduu uscatA nu contine mucus. Bila din vezica biliara este mult mai concentrata: are 40 @ apa si /0 @ reziduu uscatA nu contine mucus. %n reziduul uscat se intalnesc atat componentele organice, cat si anorganice. &omponentele organice cele mai insemnate ale bilei sunt mucusul, sarurile biliare, pigmentii bilei, colesterolul si fosfolipidele. Bila nu contine fermenti. Mucusul este secretat de celulele mucoasei veziculare. !arurile biliare sunt saruri de 3a ale acizilor glicocolic si taurocolic. Acestia provin din con$ugarea la nivelul epatocitului a acizilor biliari cu glicocolul si taurina. 2in combinarea acestora cu 3a rezulta glicocolatul si taurocolatul de 3a. Bolul sarurilor biliare este important pentru digestia si absorbtia lipidelor. 2esi bila nu contine fermenti digestivi, in prezenta sarurilor biliare ea capata o functie digestiva. !arurile biliare sunt substante tensioactiveA ele scad tensiunea superficiala a picaturilor de grasime si favorizeaza astfel emulsionarea lor. 9otentand totodata lipaza pancreatica, sarurile biliare a$uta la digestia lipidelor. *a nivelul intestinului subtire, sarurile biliare formeaza cu acizii grasi insolubili in apa comple'e coleinice si micelii idrosolubile care pot traversa usor membrana celulelor intestinale. :ste favorizata astfel absorbtia lipidelor si a vitaminelor liposolubile. !arurile biliare au si rolul de a stimula peristaltismul intestinal, de a stimula secretia biliara a ficatului "functie colerica# si de a preveni petrefactia proteinelor in intestinul gros "rol antiputred#. !arurile biliare solubilizeaza colesterolul si impiedica, impreuna cu fosfolipidele, aparitia de calculi biliari. 9igmentii biliari sunt produsi de eliminare ai catabolismului ematoglobineiA nu au rol fiziologic. :i dau culoarea caracteristica a materiilor fecale. %n intestin se intalnesc urmatorii pigmenti: bilirubina si biliverdina. ( mica parte din pigmentii biliari circula in sange si se elimina prin urina "urobilinigen#. %n cazul unor obstacole de eliminare a bilei sau in boli de ficat, concentratia plasmatica a pigmentilor biliari creste si acestia coloreaza intens urina si tesuturile dand icterul. Functia de secretie a bilei se numeste colereza si factorii care o stimuleaza se numesc factori colerici. Functia de e'cretie a bilei din vezicula biliara reprezinta functia colagoga. :a este stimulata de substante colagoge. Beglarea acestor doua procese se face con$ugat, prin mecanisme neuroumorale. PANCREASUL este o glanda voluminoasa, ane'ata tubului digestiv, avand atat o functie e'ocrina cat si una endocrina. Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele profund al cavitatii abdominale. Forma pancreasului este de ciocan, de 5 culcat sau de carlig. Are greutatea de 4,-/,, g, lungimea de /0-+, cm si grosimea de + cm. :ste un organ fiabil, rupandu-se usor. % se descriu pancreasului un cap, un corp si o coada. *a periferie este acoperit de o capsula con$unctiva subtire, de la care pleaca in interior septuri con$unctivo-vasculare, care separa lobulii pancreatici intre ei.

Arterele pancresului provin din artera epatica comuna splenica si din artera mezenterica superioara. %nervatia pancreasului provine din ple'ul celiac. 9ancresul e'ocrin secreta sucul pancreatic. !ucul pancreatic este secretat de acizii pancreatici in cantitate de /,0 l in +6 de ore. :ste o secretie cu un p< puternic alcalin "4,0# datorita bicarbonatului de 3a. :l se varsa in portiunea a doua a abdomenului, prin doua canale. !ub actiunea sucului pancreatic, c ismul gastric acid este neutralizat si alcalinizat. :ste un lic id incolor si inodor. %n compozitia sucului pancreatic intra apa in proportie de ?? @ si reziduu uscat / @. Beziduul uscat este compus din substante organice si anorganice. &ea mai importanta componenta a sucului pancreatic o reprezinta fermentii, iar componenta minerala o reprezinta bicarbonatul de 3a.

I.2 DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE


DEFINITIE *itiaza "calculoza biliara# este o afectiune caracterizata prin formarea de calculi in vezicula si caile biliare, asociate si cu procese inflamatorii "uneori#, fiind urmarea unor tulburari metabolice care modifica compozitia bilei si permit precipitarea cristalelor de colesterol sau a celor de bilirubinat de calciu. *itiaza biliara este foarte raspandita, fiind cea mai frecventa boala a cailor biliare. ETIOLOGIE !e cunoaste faptul ca o mare importanta in producerea bolii o au: a# se'ul ) boala este de - ori mai frecventa la femei decat la barbati datorita faptului ca progesteronul scade contractilitatea vezicului, predispune la staza si ipotomie, favorizand precipitarea calculilor. 2upa unii autori, se considera ca litiaza biliara este mai rara la femeile din mediul rural decat la femeile din mediul urban care sunt casnice. b# varsta ) litiaza biliara se intalneste rar intre varstele ,-+0 ani si 7,-?, ani si este foarte frecventa dupa -, ani, cand creste proportional cu varsta, pana la 7, ani. 2upa varsta de ., de ani s-a constatat o egalizare a frecventei bolii intre femei si barbati. c# factori genetici ) componenta familiala a litiazei biliare a fost semnalata de multa vreme, boala fiind mai frecventa la rudele bolnavilor cu litiaza. 9entru e'plicarea acestei frecvente a fost invocata cresterea saturatiei cu colesterol a bilei. Alaturi de factorii de mediu si obiceiurile alimentare, diferentele genetice au importanta in metabolismul colesterolului si in litogeneza. %n producerea litiazei biliare e'ista si o predispozitie ereditara directa, mai ales de origine materna in +,6, @ din cazuri, dezec ilibre alimentare, alimentatie bogata in acizi grasi saturati, in colesterol "are rol sigur in litogeneza deoarece cresterea aportului alimentar de colesterol este urmata de cresterea secretiei biliare a colesterolului si suprasaturarea bilei cu acesta# si ipercalorica. d# terenul individual ) reprezinta o cauza cu rol activ pentru ca se cunoaste legatura dintre litiaza biliara si: - obezitate ) persoanele obeze prezinta o suprasaturare a bilei cu colesterol datorita cresterii importante a secretiei biliare a colesteroluluiA - sarcina ) favorizeaza cresterea saturatiei cu colesterol a bileiA - anumite afectiuni care pot influenta litogeneza ) diabetul za arat, guta, reumatismul, pancreatita prin refluare de suc duodenal si pancreatic in canalele biliare poate precipita colesterolul, bolile ficatului "ciroza#, infectii la nivelul veziculei biliare cu streptococ si stafilococ. ;uta si litiaza urica preced ma$oritatea cazurilor litiaza biliara. &oincidenta litiazei biliare cu arterioscleroza este foarte frecventa "intre +.-6, @ din cazuri#.

e# unele medicamente ) favorizeaza litogeneza prin cresterea saturatiei bilei cu c olesterol "estrogen de sinteza, insulina#. *a un moment dat, o mare importanta i s-a acordat rolului pe care l-ar $uca infectia Mert iana datorita faptului ca bacilul respectiv s-ar elimina si s-ar putea cantona la nivelul veziculei biliare. %n cadrul igienei individuale sau al unei colectivitati, intra si litiazele biliare, frecvent intalnite la indivizii cu profesiuni sedentare sau la cei care, din motive variate, au fost obligati sa stea un timp indelugat la pat. !taza intestinala apare in aceste conditii, fiind factor predispozant adesea intalnit in antecedentele litiazicilor. :'ista, totusi, in producerea litiazei biliare si unele cazuri locale ce favorizeaza aparitia ei: - staza e'plica frecventa litiazei veziculareA - infectia locala "colecistita, angiocolecistita#A - infectia locala "colecistita, angiocolecistita#. CLASIFICARE I. For+' %9<)(9*' care cuprind cazuri tratate medical ci cantitati mari de antibiotice, in parte rezistente la tratament sau cu puseuri acute repetate. 2in aceasta categorie fac parte pericolecistitele scleroretractile, cu sau fara abcese periveziculare sau intra epatice. =ot aici sunt incadrate pericolecistitele in e'terior, in caile biliare sau in tubul digestiv. II. For+' )(9*' a# colecistita acuta idropicaA b# piocolecist cu continut sterilA c# colecistita purulenta septicaA d# colecistita flegmonoasa sau gangrenoasa cu evolutie blocata. III. For+' %9&r))(9*' a# gangrena veziculara prin necroza peretilorA b# colecistita perforata cu coliperitoneu localizat sau generalizat. ( alta clasificare "Arianoff# imparte colecistitele acute in: a# colecistite acute infectioase "catarale, purulente, gangrenoase#A b# colecistite acute mecanice " idrops veziculosus#A c# colecistopancretite. &olecistitele cronice pot fi confundate cu: a# colecistite calculoaseA b# colecistitul atonA c# colecistitul fibrosA d# colecistopatiile cronice neinflamatorii: colecistozele si colecisterozeleA e# colecistita cronica necalcaroasa.

I.1 EVALUAREA UNOR SEMNE2 SIMPTOME2 PROBLEME DE DEPENDENTA SEMNE CLINICE IN FUNCTIE DE LOCALI AREA CALCULO EI
LITIA A CALEDOCIANA se manifesta clinic prin sindromul icterului obstructiv. Aceasta poate aparea cu intermitenta si este variabil ca intensitate. Materiile fecale sunt fluide, pastoase, de culoare albicioasa "adesea cu intermitenta#. %n 0 @ din cazuri, cand calculii sunt ascunsi in firidele parietale caledociene, icterul lipseste. %n aceste situatii, tabloul clinic este constituit din triada simptomatica: - crize dureroase ale ipocondrului dreptA - puseuri febrileA - manifestari discrete si pasagere de retentie biliara. Bolnavul mai prezinta si un declin al starii generale, cu slabire. 2atorita simptomatologiei atenuate si, uneori atipica, afectiunea poate ramane multa vreme necunoscuta, constituind litiaza disimulata a coledocului. %n litiaza coledociana ficatul este marit in volumA in ma$oritatea cazurilor, vezicula biliara se poate palpa. !e asociaza febra de tip intermitent, uneori cu frisoane, febra care dureaza +-- zile. =emperatura urca pana la -?-6, ,&, apoi descreste rapid, descriind deseori o curba de forma 1 invers, caracteristica infectiilor biliare principale. Adesea, bolnavii icterici acuza prurit al tegumentelor. 8neori obstacolul coledocian poate fi initial nelitiazic "parazitar# si litiaza se constituie secundar. LITIA A CANALULUI CISTIC se manifesta clinic prin colica biliara prelungita cu durere intensa, care se repeta la intervale mici. 9oate realiza vezicula cu supapa cu dilatarea considerabila a vezicului sau aparitia ipertoniei veziculare initiale, urmata de alterari de tip scleros ale peretelui vezicularA in ma$oritatea cazurilor se constituie sindromul candului cistic cu idropc vezicular secundar. 8neori, cand calcului cistic se dezinclaveaza, se poate stabili permeabilitatea cisticului si vezicula isi micsoreaza volumul, dar odata cu revenirea sau reconstituirea unui calcul, aceasta se mareste din nou "vezicula in acordeon#. LITIA A VE ICULARA a fost luata ca tip in descrierea semnelor generale ale litiazei biliare. 9oate fi asimptomatica sau manifesta. *a necropsii se gasesc de multe ori calculi veziculari, fara ca in timpul vietii indivizii sa fi prezentat semne clinice de litiaza biliara. &alculii veziculari pot fi unici sau multipli. &alculii unici sunt de volum mai mare si produc mai rar colici biliare. &and vezicula biliara plina cu calculi este marita ca volum, poate fi palpata ca o formatiune ovolara, cu consistenta dura, dureroasa.

LITIA A INTRA=EPATICA este rar diagnosticata, se poate manifesta prin dureri in ipocondrul drept, epatomegalie si febra inconstanta. LITIA A ASOCIATA > BILIARA SI RENALA se manifesta prin semne clinice apartinand ambelor sectoare, biliar si renal, mai ales prin durere, sub forma de colici cu caracteristici particulare. *itiaza biliara la batrani prezinta unele particularitati clinice: este adesea multa si constituie o descoperire intamplatoare. %n general sunt bolnavi cu deficiente fizice care prezinta o simptomatologie si o evolutie clinica inselatoare. *atenta clinica poate fi foarte lenta. *itiaza biliara este asimptomatica in 6,-0, @ din cazuri. %n aceste conditii, boala poate fi descoperita intamplator, printr-o radiografie simpla abdominala care evidentiaza calculi radioopaci in zona veziculei biliare sau in timpul e'plorarilor functiilor facute pentru boli asociate "diabet, obezitate#A alteori nu se descopera decat la necropsie. !imptome: - durerea de tip biliar este cel mai caracteristic simptom. :a apare sub forma de colica biliara tipica, fiind declansata de contractia veziculei biliare, a canalului cistic sau a caii biliare principale, provocate de obstacol, situat in avalA - durerile colicative apar brusc, localizate in ipocondrul drept siCsau in epigastru, cu iradiere de obicei ascendenta in emitoracele drept, umarul drept, subscapular, pe traiectul nervului frenic si, mai rar, in regiunea pericordiala sau ipocondrul stang. 2urerea se intensifica progresiv, comparabila cu cea din %.M., bolnavii o descriu ca pe o crampa, torsiune, ruptura, apasare, contractieA - intensitatea durerii poate scadea pentru a creste din nou dupa miscare, palpare sau o respiratie mai adanca. 2urerea este insotita de an'ietateA bolnavul incearca sa-si calmeze durerile luand diferite pozitii antalgice, cel mai des flectandu-si gambele si coapsele pe abdomen, insa pozitia nu calmeaza. &olicele survin dupa o alimentatie copioasa, bogata in grasimi pra$ite, oua, rantasuri, frisca, ciocolata, insa frecvent e'ista o perioada de latenta intre masa si colica "apro'imativ --. ore#, adeseori noaptea si care dureaza intre -, minute si +-- ore, rareori . ore. 2urerea mai poate fi declansata de trepidatiile produse de mersul cu bicicleta, calare sau cu motocicleta, eforturi fizice neobisnuite, stres psi ic. :'ista unele cazuri in care colica poate fi anuntata: - vaga $ena in epigastru si ipocondrul drept crescanda in intensitateA - inapetentaA - greataA - cefalee migrenoasa. 2urata colicii depinde de e'istenta sau nu a complicatiilor. %ntensitatea durerii atinge ma'imum -,-., minute dupa declansare si cedeaza, in general, dupa +-6 ore. %n caz de colicistita acuta, durata episodului acut se poate prelungi pana la cateva zile sau nu cedeaza decat odata cu e'tirparea veziculei biliare. - coloratia icterica a tegumentelor si a mucoaselor: o usoara tenta subicterica a tegumentelor si mucoaselor poate sa apara de foarte multe ori in cazul unei colecistite acute. Aceasta coloratie subicterica se datoreaza unui spasm refle' al

icterului (ddi, fara sa e'iste un obstacol pe coledoc. 2aca icterul se accentueaza si apoi persista, se poate banui ca e'ista un obstacol pe coledoc, fapt care obliga la efectuarea unei verificari prin e'plorare radiologica, manuala si instrumentala in timpul operatiei si inlaturarea acelui obstacol. 2aca icterul apare dupa o criza dureroasa, semnifica o obstructue prin calcul a caii biliare principaleA - frisonul este uneori discret, apoi violent si urmat de transpiratii abundente si stare generala alterata, de durata mai lunga sau mai scurta. :l denota o revarsare de produse to'ice si microbiene de la nivelul focarului infectiosA - =.A. este, in general, in limite normale sau poate fi usor scazutaA - pulsul este concordant cu temperatura si este marit usor ca frecventa, a$ungand la /,,-/+, C min, in cazul in care colecistita acuta evolueaza spre supuratieA - temperatura este constanta cu intensitatea procesului supurativ. 2aca este foarte crescuta si cu oscilatii mari de tip septic, indica necesitatea interventiei c irurgicaleA - tulburari dispeptice: a# balonareA b# eructatiiA c# greturi d# pirozisA e# gust amarA f# constipatieA g# flatulenta. Aceste tulburari se intalnesc des, atrag atentia asupra bolii, dar nu sunt specifice. 2e asemenea, bolnavii prezinta intoleranta la grasimi, varza sau alte alimente "ciocolata etc.# dar nu sunt patognomonice. 9roblemele bolnavului cu litiaza biliara: /# stare de disconfort fizic legat de durereA +# insomnieA -# an'ietateA 6# postura inadecvataA 0# eliminari intestinale inadecvateA .# alterarea tegumentelorA 7# alimentatie inadecvata prin deficitA 4# ipertermieA ?# vulnerabilitate fata de pericoleA /,# risc de infectii si complicatii.

I.3 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGARE


%n diagnosticarea litiazei biliare, e'amenele de laborator aduc date pretioase prin proba Meltzer-*Don, prin e'amen fizic si c imic al sucului duodenal, prin studiul c imic si istologic al sangelui si prin e'amene radiologice. :'amene radiologice: - Badiografia abdominala pe gol, in care bolnavul nu necesita pregatire speciala. :a pune in evidenta calculi radioopaci "cei care contin mult calciu#, fiind foarte importanta localizarea lor in zona colecistului si pentru a-i diferentia de calculii renali se fac si radiografii de profil in care calculii veziculari vor aparea situati anterior fata de coloana vertebrala. 2aca radiografia abdominala simpla nu este facuta inainte de colecistografie, se poate ca bila laptoasa sau calcica, calculii radioopaci de anumite densitati sau calcefierrea difuza a peretelui vezicular sa fie mascate de substante de contrast si, deci, sa treaca neobservate. 2in aceste motive se prefera efectuarea unei radiografii pe gol inainte de administrarea unei substante de contrast si daca nu se observa nimic anormal, este indicata colecistografia. - &olecistografia consta in radiografierea colecistului umplut cu substante de contrast administrate oral, dupa pregatirea prealabila a bolnavului. 8tilizand substante de contrast, densitatea unui colecist de aspect normal poate fi atat de intensa, incat sa ascunda prezenta unor calculi neradioopaci. 9entru a indeparta a'ceasta dificultate, trebuie sc imbata pozitia bolnavului, de la cea in picioare la cea culcate, utilizand radiografieri anteroposterioare, laterale si oblice ale ipocondrului drept, in scopul de a obtine o localizare, ca si densitati tisulare diferite. 9ozitia de decub lateral drept utilizand raze orientale este utila mai ales in detectarea calculilor localizati in varful sau fundul veziculei sau intre straturile de bila si substante de contrast. &ompresiunea anteroposterioara impinge umbra gazelor in sus si spre stanga, in timp ce ficatul si vezicula raman intr-o zona libera din ipocondrul drept. %n cazul veziculelor litiazice e'cluse, adica in trei sferturi din cazuri, rezultatul e'aminarii ramane complet negativ, adica umbra veziculei nu apare. %n afara de aceasta, la un anumit numar de pacienti pe care il fi'am la apro'imativ +, @, calculii veziculari se vad cu toate ca vezicula ramane invizibila. - &olangiografia consta in radiografierea cailor biliare dupa opacifierea cu substante de contrast administrate %.1. si pregatirea prealabila a bolnavului. &olangiografia este utila pentru a pune in evidenta caile biliare si, in special, cand se banuieste e'istenta calculilor pe coledoc. Aceasta e'plorare este utilizata uneori ca ad$uvant in diagnosticarea bolnavilor suspectati de colecistita acuta. &olangiografia nu trebuie facuta in prezenta unui icter progresiv si a unei bilirubine directe mai mare de + mg @ "se poate face daca icterul este in descrestere si daca bilirubina este sub 6 mg @#. 2eoarece administrarea %.1. a substantelor de contrast este deseori contraindicata in prezenta icterului, se poate

incerca punerea in evidenta a calculilor din coledoc si, mai rar, a celor din vezicula, prin administrarea orala a unei doze obisnuite de substante de contrast dupa fiecare masa de pranz, timp de 6 zile. Badiografia se face a patra zi. 9rin aceasta metoda, calculii din coledoc pot prezenta un nivel opac periferic. Badiografiile cu substante de contrast "colangiografia si colecistografia# dau detalii asupra formei, pozitiei, continutului, contractilitatii veziculei biliare. !unt contraindicate in afectiunile epatobiliare, insuficienta renala, reactii alergice la iod, stari febrile. &olangiografia se poate efectua si intraoperator pentru controlul permeabi*itatii canalelor biliare si a papilei >atter. !e realizeaza prin in$ectarea de substanta opaca fie in canalul cistic, fie direct in coledoc prin tubul Ee r instalat pentru drena$ dupa e'tirparea vaziculei. !e mai poate e'ecuta prin punctia colecistului lasat pe loc definitiv sau inainte de e'tirpare. !e urmareste prin radiografii repetate opacifierea cailor biliare sau aceasta este observata la un aparat mobil dotat cu amplificator de luminiscenta si televizor, luandu-se radiografii numai in momentele cele mai indicate. =8BA58* 28(2:3A* MELTZER-LYON 9roba Meltzer-*Don procura indicatii diferite, dupa cum vezicula este sau nu separata din calea principala. &olecistul este e'clus atunci cand, din cauza stenozei ocluzive a colului cisticului sau pentru ca nu mai e'ista sau nu mai comunica cu coledocul: proba Meltzer-*Don este negativa. %n cazuri mai rare, vezicula biliara nu este e'clusa, iar proba de secretie veziculara da un raspuns pozitiv. Atunci concludem ca drumul la vezicula este desc is si ca, de asemenea, cavitatea ei este partial libera. %n acest caz, proba de e'cretie veziculara provocata, permite colectarea unei bile B mai mult sau mai putin inclusa. Bila veziculara B se scurge prin mici $eturi intrerupte, semnificatie foarte importanta pentru diagnosticul de litiaza biliara. Bila B este absenta sau in cantitate mica, slab concentrata, bogata in colesterol sau bilirubinat de calciu, scurgerea se face intermitent si este frecvent insotita de dureri. a# !tudiul istologic al bilei veziculare arata atunci cand este posibil starea inflamatorie a colecistului deceland in bila B pozitia leucocitelor mai mult sau mai putin alterate. b# !tudiul sedimentului cristalin obtinut prin centrifugarea bilei prezentand mai mare interes in diagnosticarea litiazei biliare. !e constata frecvent cristale de colesterol. c# !tudiul c imic al bilei veziculare arata, de regula, o ipocolesterolemie. d# !tudiul pigmentilor biliari, cei ai bilirubinei, in special, arata la nivelul litiazei o cantitate micsorata in bila. :FAM:3:*: B%(&<%M%&: A*: !A3;:*8%

- colesterolul ) se constata o ipercolesterolemie "+-6 gCl ser total, esterificat#A - bilirubinemia ) poate a$unge pana la valori de +6 mg @A - calcemia ) ipercalcemiaA - electroforeza ) poate intari diagnosticul de litiaza atunci cand unda betaglobulinelor depaseste, in mod sensibil, cantitatea normala intr-un conte't clinic care aminteste boala. Atunci cand e'ista o infectie acuta, coe'istenta cresterii G si H globulinelor ar putea indica originea veziculara si litiazica. Atunci cand e'ista cresterea H si I gamaglobulinelor intr-un conte't de infectie cronica trebuie sa consideram originea litiazica ca posibila. - timp de protrombina: timp JuicK, timp <oLell. :FAM:3:*: <%!=(<:MA=(*(;%&: - emoleucograma cu formula leucocitaraA - 1!< crescutA - timp de sangerareA - timp de coagulareA - ecografia este o metoda de diagnosticare a litiazei, care pune in evidenta forma, pozitia, distensia veziculei si a cailor biliare, prezenta calculilor. 9entru aceasta e'plorare, bolnavul nu necesita pregatiri speciale. :FAM:3:*: 2: *AB(BA=(B !% :F9*(BAB% F83&=%(3A*: &(M9*:M:3=AB: - MBF se face mai ales pentru a detecta eventualele suferinte la nivelul pulmonar, posibile la bolnavii ce urmeaza a fi operati A - :E; este o metoda de e'plorare bazata pe inregistrarea activitatilor bioelectrice la nivelul miocardului. :ste o metoda de investigatie foarte pretioasa in diagnosticarea unei cardiopatii in general, in suferinte coronariene in special. :ste, totodata, o metoda de a recunoaste o boala de inima care evolueaza latent cand se efectueaza :E; de efortA - ureeA - glicemieA - fosfoza alcalinaA - transaminazeA - grup sangvinA -B A - e'amenul urinei nu aduce elemente deosebite pentru diagnostic decat daca litiaza coe'ista cu icterul obstructiv. %cterul este un sindrom deseori intalnit in bolile aparatului biliarA de aceea in prezenta sa se pune problema diferentierii unui icter obstructiv de unul epatic sau emolitic. %n cazul icterului obstructiv, i se adauga si fenomenul de angiocolita. 9rezenta crizelor cu aspect de colica biliara in antecedentele bolnavului, urmate sau nu de ictere pasagere conduce spre ideea unui obstacol pe caile biliare. Ficatul marit si prezenta icterului pledeaza pentru natura mecanica a acestuia.

:'amenele complementare se fac cu scopul descoperirii unor boli cu evolutie latenta "cardiopatii, diabet etc.#, in vederea tratarii lor. %n cazul bolnavilor ce vor fi supusi interventiilor c irurgicale se vor lua toate masurile pentru a preveni complicatiile si a favoriza refacerea bolnavilor.

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE


ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALI ARE - salonul va fi curat, bine aerisit, fara curenti de aer, cu o temperatura de apro'imativ ++-+6 ,&A - ferestrele vor fi prevazute cu perdele si construite astfel incat sa poata fi desc ise fara incidente. !terilizarea salonului va fi facuta cu lampa de ultraviolete. Asistenta va avea gri$a ca salonul sa fie luminat mai mult sau mai putin in functie de starea bolnavului "de somn sau de veg e#A - patul va fi prevazut cu toate accesoriile: perna cu fata de perna, saltea, somiera functionala, noptiera. *en$eria de pat va fi curata, calcata, dezinfectata, bine intinsa pe pat, patura din lana invelita in cearsaf. ASIGURAREA REPAUSULUI FI IC SI PSI=IC AL BOLNAVULUI - asistenta va asigura linistea bolnavului, avand gri$a ca, in special, in perioada acuta, si in general in perioada spitalizarii, bolnavul sa fie cat mai rar si cat mai scurt vizitat. 1a supraveg ea bolnavul, linistindu-l si incura$andu-l atat cat va fi posibilA SUPRAVEG=EREA PERMANENTA A BOLNAVULUI - marirea, supraveg erea si notarea in foaia de observatii a functiilor vitale si vegetative: =.A., puls, temperatura, respiratie, diureze, scaune, varsaturi "numar, aspect, cantitate#A - asistenta va observa si supraveg ea faciesul, pozitia bolnavului, atat in timpul somnului, cat si in starea de veg e, somnul bolnavului, comportamentul sau si toate manifestarile patologice care pot trada aparitia unor complicatii. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE pentru e'amen de laborator, uree, glicemie, transaminaze, bilirubinemie, sumar de urina: 9entru recoltarea produselor biologice si patologice de laborator sunt necesare pregatirea fizica si psi ica a bolnavului, pregatirea materialelor necesare e'ecutarii te nicilor de recoltare. ASIGURAREA REGIMULUI IGIENO-DIETETIC intra in atributiile asistentei, ea trebuind sa asigure alimentatia bolnavului in functie de starea lui: daca varsa se incearca la inceput o alimentatie idrica, formata din ceaiuri usor indulcite, supa de legume strecurata, limonade, zeama de compot. 2aca bolnavul continua sa verse, se trece la alimentatie parenterala cu solutii de glucoza 0-/, @, !.F., dar va tine o evidenta stricta a lic idelor introduse in organism si a celor eliminate, facand bilantul idric, pentru a nu se produce dezec ilibre idroelectrolitice si acido-bazice " iper idratare, des idratare#. PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI Asistenta medicala va pregati bolnavul in vederea interventiei c irurgicale, atat din punct de vedere fizic, cat si psi ic:

a# pregatirea &%#;#() preoperatorie: asistenta va discuta cu bolnavul fara rezerve, pe intelesul sau si ii va e'plica necesitatea efectuarii interventiei pentru refacerea, insanatosirea si reintegrarea lui in familie si societateA asistenta ii va facilita contacte cat mai multe si mai ales cu bolnavi care au suferit interventii c irurgicale si a caror evolutie este favorabila. Bolnavul va fi incura$at si sustinut moral de catre asistenta la fiecare contactA b# pregatirea f#.#() preoperatorie: asistenta ii va e'plica si asigura bolnavului regim idric indispensabil in preziua interventiei. Begimul alimentar poate fi format din supe, limonade, ceaiuri, zeama de compotA in preziua operatiei se vor efectua urmatoarele investigatii: :E;, radiografie pulmonara, ecografieA cu doua zile inainte de interventie se va recolta sange pentru: emoglobina, timp de sangerare, timp de coagulare, timp de protrombina, grup sangvin, B , glicemie, 1.:.=.A in seara dinaintea interventiei, bolnavul va face baie generala, daca starea generala ii permite, eventual a$utat de asistenta, daca nu, asistenta ii va efectua toaleta pe regiuni, la pat. *a femeile care urmeaza a fi supuse interventiilor c irurgicale, asistenta va indeparta fardurile de pe obra$i, buze, pleoape, lacul de ung ii "atat la membrele superioare, cat si la cele inferioare#, precum si obiectele de podoaba "cercei, lanturi, bratari, inele ) verig eta o poate pastra pe deget daca doreste# care vor fi pastrate de asistenta daca pacienta doreste. 2aca nu, ele vor fi inapoiate apartinatorilor insotite de semnatura acestoraA in seara dinaintea interventiei i se va face clisma evacuatoareA asistenta va administra in seara premergatoare interventiei un sedativ pentru a diminua an'ietatea bolnavului si va atentiona bolnavul ca a doua zi sa nu consume nimicA in dimineata interventiei, bolnavul este rugat sa-si goleasca vezica urinaraA asistenta va conduce bolnavul la sala de operatie pe carucior sau, daca starea generala ii permite acestuia, pe $os, incura$andu-l permanent. INGRIJIRI ACORDATE BOLNAVULUI IN PERIOADA INTRAOPERATORIE %n perioada intraoperatorie, asistenta va supraveg ea, masura si nota in foaia de observatie functiile vitale, pulsul, tensiunea arteriala, temperatura, respiratia, mentionarea liniei venoase si supravenoase si coloratia tegumentelor si a e'tremitatilor. Asistenta va avea pregatite si instrumentele necesare in caz de accident. INGRIJIRI POSTOPERATORII ACORDATE BOLNAVILOR COLECISTECTOMI ATI

=ransportarea bolnavului operat de la sala de operatie in salonul de A.=.%. va fi facut cu brancarda. Bolnavul va fi invelit in cearsaf si patura pentru a nu raci. 1a fi transportat repede si fara a fi zdruncinat, cu fata spre asistenta, pentru ca ea sa poata interveni la timp in caz deaccidente. Asistenta va pregati salonul de A.=.%. cu tot ec ipamentul necesar: aparat pentru respiratie continua, monitoare, trusa de perfuzoare, analeptice cardiorespiratorii, aparat pentru ventilatie artificiala, defibrilatoare, recipiente pentru colectarea secretiilor scurse prin tubul de dren a urinei "vor fi recipiente curate, sterilizate, gradate#, sursa de o'igen "o'igenul va fi administrat umidificat si barbotat prin alcool diluat +C- apa si /C- alcool#. !alonul de A.=.%. nu trebuie sa cuprinda mai mult de +-- paturi. 1a fi bine aerisit, cu o temperatura aproape constanta "+,-++ ,&#, in semiobscuritate, dar suficient de luminat pentru a putea acorda ingri$iri#. 9atul bolnavului ca fi incalzit cu buiote. Bolnavul operat va fi asezat in decubit dorsal cu capul intr-o parte sau in decubit lateral "daca este posibil# pentru ca acesta din urma permite ameliorarea respiratiei si eliminarea mai usoara a salivei si a varsaturilor. !upraveg erea bolnavului in perioada postoperatorie imediata consta in observarea faciesului "pal, roz#, coloratiei ung iilor si a e'tremitatilor, starii de agitatie sau somnolenta care nu trebuie sa se prelungeasca. a# manifestarea functiilor vitale si vegetative constituie oglinda evolutiei bolnavului dupa operatie. !e vor supraveg ea: puls, temperatura, tensiune arteriala, respiratie, diureza, varsaturi, transpiratie, reluarea tranzitului intestinalA b# diureza ) supraveg erea ei are mare importantaA urmarea directa a unei agresiuni directe asupra rinic iului, c iar daca acesta nu a fost afectat preoperator, consta in oligurie si alterari ale eliminarilor de sodiu si potasiu. 2e aici rezulta necesitatea masurarii diurezei in zilele ce urmeaza unei interventii c irurgicale. 9ierderea din vedere a oliguriei postoperatorii si, in consecinta, lipsa de idratare, poate a$unge la limita de constituire a insuficientei renale acute, a carei evolutie depinde de diagnosticarea si tratarea ei in timp util. %n caz de oligurie se va efectua sonda$ vezical in conditii de perfecta asepsie pentru a evita contaminareaA c# pansamentul va fi supraveg eat permanent pentru a se observa aparitia unei emoragii sau a unei infectiiA d# drena$ul va fi supraveg eat prin tinerea unei evidente cat mai stricte a eliminarilor prin tuburile de dren, apreciindu-se cantitatea si calitatea acestora. %n caz de suspiciune, va fi aratat un esantion medicului. Asepsia va fi riguroasa, orificiul de e'teriorizare a tubului va fi prote$at cu pansament, orice manipulare va fi facuta cu ma'ima precautie, iar daca tubul s-a e'teriorizat partial, nu se reintegreaza. Mentinereadrena$ului va fi in raport cu secretia, dar, la un moment dat, acesta poate da indicatii false, scurgerea putandu-se datora reactieiinflamatorii locale intretinuta de tub. %n aceste conditii, pansamentul va deveni curat numai dupa suprimarea tubului.

!onda vezicala a bolnavului va fi supraveg eata asa incat sa nu-l $eneze sau sa iasa. =ratamentul de reec ilibrare idroelectrica si acido-bazica seinstituie in functie de bilantul idric si de indicatiile medicului. Asistenta va instala perfuzia cu solutie ipertona "glucoza /, @, ser Binger# la care se adauga electroliti "3a, E#, arginina, sorbitol, emulsii lipidice " ipofundin /, @, intralipid /, @ etc.#, vitamine si oligoelemente. &antitatea, ritmul si perioada in care vor fi administrate sunt indicate de catre medic. Aportul alimentar peros nu va fi reluat decat odata cu confirmarea motricitatii intestinale: peristaltism intestinal auzibil, emisiune de gaze sau fecale, apetit. Bealimentatia se va relua progresiv: lic ide, semilic ide, solide. Mobilizarea pacientului. %n perioada postoperatorie este necesara asigurarea repausului fizic, cat si moral. (rice efort cerut bolnavului trebuie sa aiba un scop precis si sa prezinte un interes ma$or. Mobilizarea bolnavului are drept scop prevenirea complicatiilor pulmonare si a tromboflebitelor. !e incepe cu miscari active, intai ale capului, membrelor si apoi se masoara pulsul, se inspecteaza faciesul bolnavului. 2aca nu prezinta tulburari ale pulsului, se poate incepe mobilizarea treptata pana la ridicarea in pozitie pentru perioade scurte pe care le vom mari succesiv, masurand pulsul si =.A. Mobilizarea precoce trebuie sa inceapa la cateva ore dupa interventia c irurgicala si consta in miscari de fle'ie si e'tensie a piciorelor, gambelor si coapselor, la care se poate adauga si pedalarea. 2aca bolnavul are o evolutie buna, dupa +6 va fi transportat cu brancarda in salon. INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA INTERVENTIE2 IN SALON 9si oterapia este foarte importanta in aceasta perioada pentru a inlatura socul psi ic al interventiei. Bolnavul va fi incura$at permanent, i se va vorbi calm, cu multa solicitudine, va fi intrebat cum se simte, dar fara sa-l obosim. Asigurarea tratamentului prescris de catre medic contra durerii "perfuzie litica sau administrarea de antialgice# a agitatiei si a infectiei, daca aceasta e'ista. Beec ilibrarea bolnavului in continuare se face prin administrarea de solutii nutritive, dar la indicatia medicului. !ervirea completa a bolnavului la pat se face in primele zile cu tot ce are nevoie: bazinet, alimentatie peros "la inceput lic idele si treptat trecandu-se la cea semilic ida si solida#. Masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative in fisa de observatie se realizeaza dimineata si seara si ori de cate ori se impune acest lucru. :fectuarea toaletei bolnavului. *a inceout asistenta va efectua toaleta pe regiuni, apoi, pe masura ce bolnavul se reface, va fi a$utat sa-si satisfaca aceste nevoi pana cand devine independent. Asistenta va sc imba, la nevoie, len$eria de corp si de pat a bolnavului.

Mobilizarea bolnavului. 2aca bolnavul are o stare generala buna, vom trece la ridicarea bolnavului pe marginea patului, cu piciorele atarnate, apoi balansarea piciorelor, ridicarea membrelor superioare. Bidicarea bolnavului din pat se va face progresiv, sustinut de a'ile, de catre unul sau doua cadre, iar primii pasi ii va face numai in prezenta medicului. *imitele mobilizarii sunt date de toleranta cardiovasculara a bolnavului: verti$e, ta icardie, scaderea =.A., pierderea cunostinteiA sunt elemente care necesita o gradare corecta a e'ercitiilor. Asistenta va petrece cat mai mult timp alaturi de bolnavul operat, captivandu-i atentia prin discutii interesante, care sa-i creeze buna dispozitie, sa-l faca sa-si uite necazul, suferinta si durerea, redandu-i acestuia pofta de viata. :ducatia pentru sanatate Asistenta mai are obligatia de a face atat bolnavului, cat si apartinatorilor sai, educatie pentru sanatate, referitor la: alimentatie, modul de pregatire a alimentatiei, modul lui de viata si reintegrarea lui in familie si societate.

I.5 EVALUAREA 6EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC7


EVOLUTIE *itiaza biliara evolueaza in mod neprevazut: - forma latenta in care modificarile clinice lipsesc sau sunt foarte atenuate, nespecifice, evolueaza mult timp fara ca bolnavul sa se adreseze mediculuiA - forma de litiaza biliara cu tulburari dispeptice sau cu dureri de tip colicativ ce survin dupa o alimentatie copioasa, stres, oboseala. Atunci cand boala devine manifesta, zgomotoasa, este foarte probabil ca au aparut complicatii generate, de obicei, de emigrarea calculilor in canalele epatic, cistic sau de afectarea organului din vecinatate "pancreas#. COMPLICATII Frecventa complicatiilor in litiaza biliara creste odata cu varsta: - sub 6, ani, ++ @A - .,-7, ani, peste ., @ 9rintre cele mai importante complicatii ale litiazei manifeste se intalnesc: a# colecistita acuta ) survine frecvent in evolutia litiazei veziculare. Ma$oritatea sunt grefate pe fondul unei litiaze biliare. %nfectiile veziculare determina colecistita acuta in conditiile unei staze biliare prin impiedicarea evacuarii bilei veziculare datorita calculozei. 8neori colecistita acuta litiazica poate constitui prima manifestare care aduce in plan clinic litiaza biliara. !e e'teriorizeaza, de obicei, prin dureri, de cele mai multe ori cu caracter colicativ, febra, greturi, varsaturi biloase, durere la palparea ipocondrului drept, unori apasare musculara "contractura#. !e poate asocia cu semne de atingere pancreatica "colecistita pancreatica#: dureri epigastrice in bana cu iradiere la baza ipocondrului stang, amilazurie si amilozenie crescute. %n colecistita acuta, durerea bloc eaza respiratia profunda. 2aca durerea cedeaza brusc si apar diareea si oliguria trebuie suspectata gangrena vezicularaA b# piocolecistul si gangrena veziculara constituie forme grave evolutive ale colecistitei acute litiazice cu stare generala alterata, febra de tip septic, des idratare, colaps si apasare muscularaA aceste forme impun interventie c irurgicala de urgenta si tratament masiv cu antibioticeA c# idropsul vezicular ) idrocolecist cu megacolecist este o complicatie frecventa a litiazei biliare vaziculare datorita inclavarii unui calcul in regiunea infundibulara sau in canalul cistic. %n zona colecistului apareo formatiune ovalara de consistenta elastica, mobila cu respiratia, dureros la presiune. 9oate aparea insidios sau brusc sau in urma unei colici epatice. 2aca cisticul se repermeabilizeaza prin

mobilitatea calculului, tumoarea veziculara isi reduce volumul, continutul vezicular se poate clarifica prin resobtia pigmentilor biliari de catre peretii veziculei, lic idul vezicular devenind clar sau cu adaus e mucus. d# perforatia in peritoneul liber este rara si survine mai ales in colecistita gangrenoasaA si nu rara este perforatia in patul epatic al veziculei sau in spatele retroperitoneal. e# litiaza secundara a coledocului se produce in cazul calculilor de dimensiuni mici care migreaza din vezicula si se opresc in coledoc. Aceasta posibilitate poate fi sugerata de lipsa de raspuns la calmante a unei colici biliare, de iradiere predominant dorsala a durerilor. 2upa incetarea colicii, calculul se poate elimima sau poate ramane in coledoc, clinic latent. %n cazul din urma, calculul caledocian poate migra spre sfincter. f# ileusul biliar ) obstructia umenului intestinal prin calcul biliar se intalneste rara. =recerea in intestin se face, de obicei, prin fistula biliodigestiva "realizand sindromul Bouveret#, calculul se poate opri in orice segment al intestinului, datorita spasmusului pe care il provoaca, dar ocluzia se produce mai ales la nivelul ileonului terminalA care are un lumen mai redus. g# fistulele biliare constituie alta componenta produsa prin ruperea peretelui vezicular si iesirea calculului, fie in alta cale biliara " fistula biliobiliara#, fie in tractul digestiv "fistula bilio- digestiva#, cel mai frecvent in duoden. # epatita acuta de colica se manifesta prin pozitivitatea testelor de disproteinemie, cresterea transaminazelor serice, discereta epatomegalie dureroasa, spontan si la palpare "in epatita virala cresc transaminazele foarte mult#. i# epatita cronica reactiva in cursul evolutiei prelungite a unei litiaze biliare se constituie modificari ale parenc imului epatic.

PROGNOSTICUL IN LITIA A BILIARA %n general, in litiaza biliara prognosticul este bun, cu conditia ca bolnavul sa se prezinte intr-un timp optim la medic, pentru a i se efectua interventia c irurgicala. %n cazul aparitiei complicatiilor, prognosticul este rezervat.

I.8. EDUCATIA PENTRU SANATATE


( metoda simpla de prevenire si, uneori, de combatere a bolilor o constituie educatia pentru sanatate. Aceasta intra in atributiile asistentei medicale care are obligatia de a o face tuturor acelora cu care intra in contact, atat persoanelor sanatoase, cat, mai ales, celor aflate in suferinta. Astfel, asistenta medicala trebuie sa incura$eze tratarea unor boli cu evolutie lenta care pot fi premergatoare altora cu evolutie si prognostic grav uneori. :ducatia pentru sanatate in scop profilactic va viza in special indivizii cu teren predispus la litiaza biliara, obezii, sedentarii, dismetabolicii, persoanele cu ereditate incarcata "litiaza familiala#. %n ceea ce priveste bolnavii colecistectomizati, educatia pentru sanatate are o deosebita importanta pentru ca de cunostintele dobandite de bolnav asupra alimentatiei, a modului de preparare al alimentelor, modului de viata, depinde refacerea sa. 2upa colecistectomie, bolnavii vor fi educati sa manance intotdeauna incet, sa mestece bine, evitand discutiile si, mai ales, cele contradictorii atat inaintea meselor, cat si in timpul lor. 1or fi sfatuiti sa nu bea apa in timpul mesei si sa nu se alimenteze e'cesiv la o masa, ci vor lua pranzul in cantitati mici si mai frecvent. 9acientii vor fi sfatuiti sa evite aportul e'cesiv de lipide, de alimente cu continut crescut in colesterol, avndu-se in vedere ca organismul sintetizeaza colesterolul plecand de la o alimentatie grasa. Apoi, se vor reduce alimentele bogate in colesterol: galbenus de ou, creier, rinic i, ficat de vaca, stridii. !unt interzise grasimile animale: seu , untura, grasimi pra$ite de orice natura. Modalitatea de a evita o alimentatie copioasa care sa declanseze crize dureroase consta in fierberea legumelor in abur, fierberea sau frigerea carnii "gretar sau rasol#. &ea mai tolerata grasime este untul proaspat. Masa de seara va fi servita cu cel putin + inainte de culcare.3u va cuprinde alimente greu digerabile. Bolnavul va fi avertizat ca o cantitate mare de alimente suprasolicita, baloneaza. %n consecinta va fi sfatuit ca seara sa manance putin si c iar sa aibe o usoara senzatie de foame. % se va recomanda pentru masa de seara: ceaiurile de tei, sunatoare, compot, lapte dulce sau batut, un mar "eventual#. !unt contraindicate alimentele fata de care bolnavul se comporta ca fiind alergic: anumiti pesti, ciocolata, galbenus de ou. 9ainea este preferabil sa fie consumata vec e, pra$ita si in cantitate moderata. Alimentele permise vor fi intotdeauna proaspete. &onservele, cu e'ceptia celor de legume se e'clud. 1or fi evitate alimentele care pot provoca spasme ale cailor

biliare: bauturi iritante "vinuri acide#, bauturi carbogazoase consumate foarte reci, ing etata, condimente: ardei iute, ceapa, usturoi, otet. !e admit aromaticele vegetale pentru a da gust mancarii. 2intre alimentele indicate amintim : laptele dulce sau batut, ceaiul de tei, menta, sunatoare "+-- Czi# intre mese, siropuri si sucuri de fructe si legume, supe de zarzavaturi cu adaos de fainoase, galuste de gris, supe-creme de conopida, dovlecei, cartofi, borsuri de zarzavat, ciorba de rosii, zarzavat cu iaurt, rasol de vita, pui, gaina, peste slab " salau, stiuca#, branza de vaci, cas slab dulce, urda. *egumele verzi sunt bine tolerate in preparate sau sub forma de salate "salata verde, morcov, fasole verde, spanac, rosii, dovlecei, cartofi#. Fructele sunt indicate si bine tolerate, dar citricele consumate e'cesiv baloneaza. %n ceaea ce priveste modul de viata, bolnavul trebuie sa stie ca este contracindicat efortul fizic e'agerat, in primele saptamani dupa operatie i se vor recomanda plimbari usoare in aer liber, dar fara sa se oboseasca. 1a dormi obligatoriu 7-? noaptea, iar dupa fiecare masa va sta M in decubit lateral drept. 2aca pacientul si familia sa au fost convinsi sa respecte indicatiile date de asistenta, completate cu recomandarile medicului, el se va insanatosi intr-un timp scurt. ( educatie pentru sanatate facuta corect si corelata cu celelalte ingri$iri acordate bolnavului colecistectomizat, dau nota profesionalaa asistentei medicale pentru insanatosirea si refacerea pacientului sau.

I.8. MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR


3ormele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. *a locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel, persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la : a# riscurile la cre sunt e'puse privind contactarea unei boli A b# partile periculoase ale ec ipamentelor te nice utilizate: butelii de o'igen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie etc. c# dispozitivele de protectie e'istente in serviciul de radiologie "ecran de protectie, manusi, sorturi#A d# mi$loacele de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de e'cretie "urina, materii fecale, sputa, lic id de ascita etc.#A e# modul de interventie in caz de avarii sau accidenteA f# semnificatia marca$elor si inscriptiilor diverselor ambala$e " recipiente de sticla, cutii, flacoane etc.#A g# semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere etc. A # purtarea ec ipamentului de protectie, acesta este alcatuit din: alat alb - calota - papuci ce pot fi usor decontaminati. 1estiarele ec ipamentului de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea personala de e'terior. :c ipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi sc imbat cu ainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. T';!#() %&)-)r## +)#!#-or ar trebui sa dureze /0--, secunde. 9e mainile ude aplicam --0 ml sapun sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 0 secunde pentru fiecare dintre cei . pasi aratati mai $os. 9ot fi folositi pe mana curata - ml alcool sau gel. Cand ar trebui spalate mainile?

ori de cate ori mainile sunt vizibil murdareA inainte de contactul cu pacientulA inainte de baieA dupa contactul cu sangele sau cu prosudele de e'cretieA dupa indepartarea manusilorA inainte si dupa parasirea saloanelorA inainte de manuirea raneiA inainte de procedurile aseptice: ingri$irea unei rani, in$ectii, punctii etc.A inainte de contactul cu orice pacient.

Cei 6 pasi ai spalarii mainilor: /- mainile- pe fetele palmare A +- mainile ) pe fetele dorsale A -- palmele- interdigitalA 6- degetele ) cu palma opusaA 0- policele- cu palma opusaA .- ung iile- prin rotatii cu palma opusa.

II. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI COLECISTECTOMI AT

CA UL I
II.0. CULEGEREA DATELOR: 0.0. DATE PTIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE RELATIV STABILE: 3umele : A 9renumele : & 1arsta : -? ani !e' : feminin Beligie : ortodo'a 3ationalitate: romana (cupatie : statistician DATE VARIABILE: 2omiciliul : 1alenii de Munte, intr-o casa compusa din 0 camere, cu canalizare si gaze &onditii de viata si munca: bune ;usturi personale si obiceiuri: - nu face abuz de alcool , cafea " / cesca pe zi#A - ii place sa consume mese copioase cu alimente bogate in grasimi, condimente. Mod de petrecere a timpului liber: este o persoana sedentara, timpul liber si-l petrece citind sau urmarind programele =1

0.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA )- DATE ANTROPOMETRICE


;reutatea : 70 Kg %naltimea : /,.0 m ;rupa sanguina : A %% B : pozitiv

<- LIMITE SEN ORIALE

Alergii : nu este alergica 9roteze : nu are Acuitate vizuala si auditiva : functionare adecvata !omn: nesatisfacator Mobilitate: cu probleme Alimentatie: alimentatie bogata in grasimi si condimente. 3u respecta programul de masa, consuma o cantitate mai mare de alimente la cina. :liminari : fara probleme

(- ANTECEDENTE =ERETO-COLATERALE: fara importanta d- ANTECEDENTE PERSONALE:


F%N%(*(;%&: : - menar a /0 ani - nasteri O , - avorturi O , 9A=(*(;%&: : - apendicectomie la /0 ani - neaga alte afectiuni

0.1. INFORMATII LEGATE DE BOALA )- MOTIVELE INTERNARII


durere colica in ipocondrul drept cu iradiere in regiunea lombara si umarul dreptA greturiA varsaturi postprandialeA apetit scazutA febra : -4,? ,&A dispnee cu polipnee: ++ respiratiiC minutA stare de rau generalA an'ietateA tegumente si sclere usor ictericeA prurit.

<- ISTORICUL BOLII


2e apro'imativ o $umatate de an, bolnava prezinta $ena in ipocondrul drept, apetit diminuat, greturi, intoleranta la anumite alimente. A urmat tratament ambulator cu antispastice si antialergice. 9useul actual a debutat in urma cu doua zile prin dureri in ipocondrul drept care iradiaza in regiunea lombara dreaptat si umarul drept , greturi, varsaturi postprandiale, febra, stare de rau general, tegumente si sclere icterice, prurit, an'ietate. !imptomatologia nu se remite, fapt pentru care bolnava este internata de urgenta in serviciul c irurgie.

(- DIAGNOSTICUL LA INTERNARE

*itiaza veziculo-coledociana. %cter mecanic.

,- DATA INTERNARII
+.//.+,,7

'- E/AMENUL PE APARATE


!tarea generala: nefavorabila !tarea de nutritie : scazuta !tarea de constienta: constienta Facies : palid =egumente : coloratie si urme de grata$ datorita pruritului Mucoase: normal Fanere: normal =esut con$uctiv-adipos : obezitate gradul % !istem ganglionar : in limite normale !istem muscular : normoton, normoKinetic !istem osteo-articular: aparent integru anatomic si functional APARATUL RESPIRATOR: torace normal conformat. !onoritate pulmonara normala. Murmur vesicular prezent, bilateral. Fara raluri. APARATUL CARDIO-VASCULAR:!oc ape'ian in spatiul 1 intercostal stang. Ngomote cardiace ritmice, fara elemente supraadaugate. APARATUL DIGESTIV : inapetenta, abdomen dur la palpare, dureri in ipocondrul drept, greturi, varsaturi postprandiale. FICAT2 CAI BILIARE2 SPILNA: ficat ce se palpeaza la / cm sub rebordul costal, greturi, varsaturi, an'ietate. APARATUL URO-GENITAL: lo$e renale libere, nedureroase la palpare. SISTEM NERVOS2 ENDOCRIN2 ORGANE DE SIMT :orientare temporo-spatiala, refle'e osteo-tendinoase prezente bilateral. !istem endocrin si organe de simt normale.

II.2 ANALI A PREOPERATOR

SI

INTERPRETAREA

DATELOR

2.0. ANALI A SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE


NEVOIA FUNDAMENTAL A /. A respira si a avea o buna circulatie MANIFESTARI DE INDEPENDENTA Bespiratie libera pe nas, fara mucozitati, mucoasa nazala umeda, refle' de tuse prezent =AO /+,C70 mm<g +. A bea si a manca &avitate bucala buna,dinti albi,nr.suficient de dinti, mucoasa integra, umeda, roz, limba roz, deglutitie prezenta -. A elimina :liminari urinare normale, urina galben citrin, miros usor aromat. !caun culoare bruna /C+6 , menstra periodica la +4 zile 6. A se misca si a &apul drept, bratele avea o buna postura integre, membrele superioare si inferioare integre 0. A dormi si a se &antitatea odi ni somnului 4-?C+6 , calitatea regenerator .. A se imbraca si %si alege imbracadezbraca mintea in concordanta cu temperatuMANIFESTARI SURSE DE DE DIFICULTATE DEPENDENTA -dispnee cu 2urerea polipnee -BO ++ respiratii C min.

-inapetenta 9roces -varsaturi biliare inflamator -greturi infectios -imposibilitatea de a se alimenta si idrata

si

-pozitie antalgica 2urerea "g emuit# -imposibilitatea de a se misca -insomnie 2urerea, -oboseala an'ietatea -epuizare -pozitie inadecvata -incapacitate 2urerea

NEVOIA FUNDAMENTAL A 7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale 4. A fi curat, ingri$it, a-si prote$a tegumentele si mucoasele

?. A comunica

/,. A evita pericolele

-afectata integritatea psi ica -an'ietatea //. A actiona &iteste carti, -usor frustata conform propriilor vizioneaza filme la -trista convingeri si valori =1 /+. A fi ocupat in %nteres fata de vederea realizarii munca, capacitate psi ica buna, buna gospodina /-. A se recreea 9ractica activitati de destindere si rela'are: citit, vizionat =1, pregateste mancare

ra mediului, MANIFESTARI DE INDEPENDENTA vesminte de calitate calduroase =ranspiratie minima, temperatura mediului ambiant: /4-+6,& 9ar curat, pieptanat, ung ii curate fara depozit, nasul fara mucozitati, mucoasa umeda, oc i curati, cavitate bucala curata, urec i fara secretii. (rgane de simt si de fonatie integre, debit verbal usor, moderat, clar, precis, e'presie clara a gandirii &unoaste masurile de prevenire a accidentelor

MANIFESTARI SURSE DE DE DIFICULTATE DEPENDENTA =O-4,?,& ipertermie -tegumente calde 9roces infectios

-leziuni de grata$ %cterul -tegumente si sclere usor icterice

-tristete, apatie 2urere, -comunicare neincrederea insuficienta la nivel afectiv 3eacceptarea bolii, incertitudine fata de diagnostic *ipsa cunoasterii situatiei, interventia c irurgicala !pitalizarea, de boala

-izolare -sentiment inferioritate -tristete -indispozitie 2urerea, -dificultate de a an'ietatea, efectua activitati imobilitatea recreative

NEVOIA FUNDAMENTAL A /6. A invata

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA &ere informatii legate de sanatate, acumuleaza cunostinte prin lectura, poarta dialog cu asistenta si alti bolnavi

MANIFESTARI DE DEPENDENTA -lipsa cunostintelor despre boala

SURSE DE DIFICULTATE %nterventia c irurgicala

2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA


/. Bespiratie inadecvata +. Alimentatie inadecvata prin deficit -. 9ostura inadecvata 6. %mobilitate 0. %nsomnie .. <ipertermie 7. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor 4. &omunicare inadecvata la nivel afectiv ?. 1ulnerabilitate fata de pericole /,. An'ietate //. *ipsa de cunostinte

2.1. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA


Aceasta se determina dupa evaluarea functiei independent- dependent al fiecarei nevoi. Bolnava prezinta nivelul + de dependenta. :ste o dependenta moderata, puncta$ul fiind intre +0-+4 puncte.

2.3. DIAGNOSTIC NURSING


/- Bespiratie inadecvata datorata durerii manifestata prin dispnee cu polipnee. +- 2isconfort fizic datorita procesului inflamator manifestata prin durere in ipocondrul drept.

-- Alimentatie inadecvata prin deficit datorita procesului inflamator biliar manifestata prin greturi, varsaturi. 6- 9ostura inadecvata datorita durerii manifestata prin pozitie antalgica. 0- %nsomnie datorita durerii manifestata prin ore insuficiente de somn, oboseala, epuizare. .- <ipertermie datorata procesului infectios manifestata prin febra moderata. 7- An'ietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste, agitatie. 4- 1ulnerabilitate fata de pericole datorita spitalizarii manifestata prin risc de infectii si complicatii. ?- *ipsa de cunostinte datorita ignorantei manifestata prin cerere de informatii.

II.1. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR 1.0 OBIECTIVE PREOPERATOR


9acienta sa-si poata e'prima diminuarea durerii in - . 9acienta sa nu mai verse si sa fie ec ilibrata idroelectrolitic. %n + pacienta sa aibe o temperatura in $urul valorii de -7,0,&--7,?,&. Bolnava sa-si diminueze semnele an'ietatii in 6 zile. 9acienta sa nu mai prezinte prurit, sa aibe tegumentele si mucoasele normal colorate in decurs de . zile. 9acienta sa beneficieze de o pregatire preoperatorie adecvata interventiei c irurgicale.

1.2 INTERVENTII PREOPERATOR


Asistenta medicala asigura repaus fizic si psi ic la pat. Aplica local punga cu g eata. 8rmareste intensitatea durerii. Administreaza tratamentul antispastic, antialergic. %n caz de varsatura, pacienta este invatata sa-si clateasca gura, sa faca respiratie profunda. !e aplica perfuzie. !e urmareste bilantul ingesta-e'creta zilnic. !e noteaza in F(. !e aplica local comprese reci. !e sc imba len$eria de pat si de corp. !e administreaza tratament antipiretic.

!e noteaza temperatura in F(. 9acienta sa fie vizitata de --6 oriCzi. !a fie incura$ata. % se va crea un mediu de liniste, un climat de intelegere. 9acienta va fi invatata sa evite grada$ul, sa aibe ung iile taiate. :ste invatata sa-si pudreze tegumentele cu talc mentolat. !e va face pregatire generala "pregatire psi ica si fizica#, testare biologica, pregatire locala in vederea interventiei c irurgicale.

II.3. APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR


2A=A +.//. 9B(B*:MA 2urere colicativa in ipocondrul drept cu iradiere in umarul drept. (B%:&=%1: Bolnava sa-si e'prime diminuarea durerii dupa 64 . %3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -!e asigura repaus fizic si psi ic -!e plaseaza bolnava intr-o pozitie antalgica. -!e administreaza antispastice. -!e aplica punga cu g eata. -!e invata pacienta sa e'ecute e'ercitii de rela'are. -!e urmareste intensitatea durerii. !e asigura o pozitie adecvata bolnavei. -!e asigura repausul fizic. -!e aplica punga cu g eata. -%nvata pacienta sa faca e'ercitii de rela'are si sa ia o pozitie antalgica. -!e administreaza antispastice :1A*8AB: -2urere mare in ipocondrul drept, ea persista, bolnava fiind agitataA -2upa administrarea tratamentului, pacienta este mai linistita, durerea s-a diminuat.

--6.//

2urerea este diminuata. Bolnava se simte mai bine.

2A=A 0.//

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

+--.//

2es idratare prin varsaturi biliare

% 64 , pacienta sa nu mai prezinte varsaturi si sa fie ec ilibrata idroelectrolitic.

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -9acienta este invatata sa faca e'ercitii de rela'are. -!e urmareste intensitatea durerii. -!e administreaza tratament antispastic. -!e asigura o pozitie adecvata bolnavei. -2urerea a diminuat in intensitate -9entru senzatia de greata si varsaturi, bolnava este invatata sa faca e'ercitii profunde. -:ste invatata sa-si clateasca gura. -!e recolteaza varsaturile in materiale colectoare avand in vedere aspectul si cantitatea lor. -!e sc imba len$eria de pat si de corp. -!e administreaza tratament antiemetic. -!e instituie perfuzie.

:1A*8AB:

-9acienta nu mai prezinta varsaturi dupa 64 . -9acienta nu prezinta semne de des idratare, are mucoase umede, fose nazale libere.

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

6-0.//

Alimentatie inadecvata prin deficit.

-9acienta sa se alimenteze si sa se idrateze in decurs de 64 .

+.//

<ipertermie ce se insoteste cu cefalee, stare de rau general

9acienta sa-si diminueze temperatura apro'imativ cu +, in termen de + zile.

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -!e urmareste bilantul ingestoe'cretor. -!e instituie perfuzie -!e asigura un regim idric format din supa, ceai, zeama de compot. -!e administreaza antiemetic. -!e masoara cantitatea de lic ide ingerata si eliminate. 4.00. or) 20 -3u se consuma nimic, i se face clisma evacuatoare. =O -4,?,& -!e aplica local comprese reci. -!e face aerisirea salonului. -!e administreaza medicatie antipiretica si antibiotice. -!e sc imba len$eria de corp si de pat. -!e asigura pacientei imbracaminte le$era. -!e calculeaza bilantul ingesto-e'cretor. -!e masoara =O-7,6,&.

:1A*8AB:

:volutia este favorabila, pacienta este idratata.

Or) 03 -=emperatura a scazut la -4,0,&. -9rezinta stare de rau. Or) 08 -=O -7,6,& -9acienta se simte mai bine.

2A=A --6.//

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

0./

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: Or) 8 -!e aplica local comprese reci. -!e masoara temperatura. -!e administreaza antibiotic si antipiretic. -!e sc imba len$eria de pat si corp a bolnavei. Or) 20 -!e calculeaza bilantul ingesto-e'cretor. -!e masoara temperatura corporala si se noteaza in F(. -!e administreaza bolnavei lic ide pe cale parenterala. -!e administreaza antibiotic. -!e administreaza lic ide parenteral si oral. -!e masoara temperatura corporala si se noteaza in F(.

:1A*8AB: =O -7,+,& -9acienta se simte bine.

Or) 8 =O -7,& Or) 20 =O-.,6,& -9acienta nu mai prezinta temperatura, se simte bine. -Functiile vitale sunt in limite normale. -9O?+ pulsatiiCmin. BO ++ respiratiiCmin.

2A=A +--.//

9B(B*:MA An'ietate manifestata prin teama de interventie c irurgicala

(B%:&=%1:

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=:

:1A*8AB: =AO /+, C 70 mm<g -9acienta isi e'prima nelinistea, dar an'ietatea si teama inca mai persista.

6-0.//

9acienta sa-si -9acienta sa fie vizitata de --6 diminueze an'ietatea in ori pe zi si va fi incura$ata. urmatoarele zile. -!e va a$uta pacienta sa se acomodeze in noul mediu de spital si se vor da informatii clare cu privire la starea sa. -!e va crea un climat de intelegere empirica si se va dezvolta increderea bolnavei in ec ipa de ingri$ire. -!e administreaza 2iazepam. -9acienta va fi vizitata de catre familie inaintea interventiei c irurgicale si va fi linistita si incura$ata. -!e discuta mult cu bolnava dar astfel incat sa n-o obosim, incercand sa-i abatem atentia de la suferinta. -Facem legatura bolnavei cu alte persoane din salon care au suportat interventii si au o evolutie favorabila.

-2upa 64 , bolnava este mai linistita, an'ietatea s-a diminuat. -9acienta intelege necesitatea interventiei c irurgicale. -3u prezinta modificari ale functiilor vitale.

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

+-0.//

Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor.

9acienta sa nu mai prezinte prurit si sa aibe tegumente si mucoase normal colorate in decurs de 6 zile.

+-0.//

%nsomnie, neliniste

9acienta sa aibe un somn bun, odi nitor.

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -!e va administra cu M inainte de culcare o tableta ciclobarbitala pentru linistirea bolnavei si asigurarea unui somn bun. -9entru diminuarea pruritului, pacienta este invatata sa evite grata$ul si sa aibe ung iile scurt taiate. -A$uta pacienta sa-si efectueze toaleta pe regiuni pentru a avea tegumentele curate. -:ste invatata sa-si pudreze tegumentele cu talc mentolat. -!e asigura o len$erie de pat si de corp curata. -%ncura$eaza pacienta in permanenta. -9entru un somn bun, i se vor crea pacientei toate conditiile necesare, linistea evitarea e'citatiilor, aerisirea salonului inainte de culcare. -9acienta va fi invatata sa practice te nici de rela'are,

:1A*8AB:

9acienta prezinta o usoara diminuare a pruritului.

9acienta se odi neste mai bine, dar starea de oboseala persista.

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: e'ercitii respiratorii inainte de culcare. -!e identifica cauza insomniei si se urmareste calitatea somnului. -!e asigura len$erie comoda care sa nu fie stransa pe corp. -!e administreaza tratament medicamentos.

:1A*8AB:

P-)!9- ,' #!"r#$#r' &' &'r#o),) &o%*o&'r)*or#'2 #! .#-'-' 0-00 68.00-08.007


/. 2ate generale : &olecistectomie retrograda sub anestezie generrala %.(.=. 9acienta prezinta + tuburi dren : - tub de cauciuc sub epatic - tub Ee r al &.9.B. +. 9roblemele pacientei: a- alterarea respiratiei si a circulatiei b- imobilitatea c- plaga operatorie d- risc de des idratare e- durerea f- risc de retentie urinara, de emoragie g- an'ietatea

II.1. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATOR 1.0. OBIECTIVE POSTOPERATOR


9acienta sa trezinte circulatie si respiratie in limite fiziologice in +6 . 9acienta sas-si sc imbe pozitia dupa . . 9laga operatorie sa evolueze fara complicatii. %n decurs de +6 , bolnava sa fie ec ilibrata idroelectrolitic si sa-si e'prime senzatia de greata. 9acienta sa urineze dupa .-4 . 9acienta sa-si e'prime diminuarea durerii la nivelul plagii operatorii in +6 . 9acienta sa prezinte o stare de liniste, sa-si e'prime diminuarea an'ietatii. Asistenta medicala sa masoare =A din /0 in /0 minute, imediat dupa operatie, notand datele in F(. !e masoara 9. din /, in /, minute, urmarind frecventa, ritmicitatea si amplitudinea lui. B. va fi notata frecventa, amplitudinea si ritmicitatea. Asistenta medicala va masura temperatura corporala notand-o in F(. Asistenta medicala va supraveg ea faciesul bolnavei, tegumentele si mucoasele. %nvata pacienta sa tuseasca, sa e'pectoreze si sa colecteze sputa, comprimandu-si usor plaga operatorie. :ste invatata sa faca gimnastica respiratorie.

1.2. INTERVENTII POSTOPERATOR


-

!e administreaza o'igen pe sonda endonazala cu un debit de 6-. lCmin. cu intermitenta. Asistenta medicala va mentine pacienta in pozitie decubit dorsal, sc imbandu-si pozitia din + in + ore. !e asigura confortul pacientei asezandu-i bine perna, cearceaful sa fie bine intins fara cute. !e incura$eaza pacienta sa se miste singura in pat, sa-si miste picioarele, sa se intoarca singura, dar fara sa coboare din pat in primele ore dupa operatie . Asistenta medicala are rolul de a observa cantitatea si calitatea lic idului care se scurge pe tubul de dren. Are rolul de a seziza sangerarile care apar la nivelul plagii sau pe tubul dren. %n cazul unor complicatii se anunta medicul de garda imediat. !upraveg eaza ca pansamentul sa nu fie strans pentru a nu impiedica circulatia sanguina. !e instituie perfuzie la indicatia medicului. !e va mentine bilantil idric lunadu-se in considerarea pierderile pe tubul de dren. :valuarea functiilor vitale : =A, 9, B. !e va efectua un sonda$ vezical la indicatia medicului. !e va observa numarul si cantitatea mictiunilor pe +6 . Asistenta medicala asigura repausul fizic si psi ic al bolnavei. 9oarta cu bolnava un dialog in care ii va e'plica faptul ca operatia a decurs normal. Asigura un climat cald, linistit, fara vizitatori in primele +6 . Asigura o pozitie adecvata. Aplica comprese reci la nivelul plagii. 8rmareste intensitatea durerii. %ncura$eaza pacienta ca se va vindeca fara complicatii sau sec ele. Asigura un program de odi na corespunzator. Administreaza tratament medicamentos.

II.3. ALICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATOR


2A=A 7.// 9B(B*:MA 2ificultate in eliberarea cailor respiratorii (B%:&=%1: 9acienta sa prezinte circulatie si respiratie in limite fiziologice %3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: Or) 8 -asistenta medicala va masura functiile vitale ale pacientei: =A, B, 9, = -noteaza in F( toate datele -invata pacienta sa tuseasca la + , comprimandu-si usor palga operatorie, indeparteaza secretiile nazale, umezeste aerul din incapere. Or) 03 -asistenta medicala supraveg eaza faciesul si tegumentele bolnavei -invata pacienta sa faca e'ercitii respiratorii -masoara =A, B, 9, = -asigura un aport suficient de lic ide pe +6 -educa pacienta pentru a folosi batista individuala si a nu imprastia secretiile nazale Or) 0? -masoara =A, B, 9, = -invata pacienta sa faca e'ercitii respiratorii inainte de culcare :1A*8AB: Or) 8 9acienta tuseste, functiile vitale: =AO /+,C7, mm<g 9O 4, pulsatiiCmin BO /4 respiratiiCmin =O -.,7,& Or) 0? 9acienta reuseste sa-si elibereze caile respiratorii, nu mai tuseste.

2A=A 7/6.//

9B(B*:MA %mobilitatea

(B%:&=%1: 9acienta sa-si sc imbe pozitia, sa se poata mobiliza progresiv.

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -se sc imba pozitia pacientei din + in + -asistenta medicala a$uta sa efectueze e'ercitii fizice, miscari pasive ale membrelor. -asistenta medicala sc imba pozitia tubului de dren la fiecare - . -asigura confortul pacientei cu o len$erie de pat curata si bine intinsa -se maseaza regiunile predispuse la escare -se a$uta pacienta sa se ridice din pat si este a$utata sa se plimbe prin salon, la toaleta -intocmeste cu pacienta un program de e'ercitii fizice -asistenta medicala are rolul de a suplini toate celelalte nevoi fundamentale la nevoie

:1A*8AB: 8.00 9acienta s-a mobilizat progresiv, dar considera prea obositoare mobilizarea Functiile vitale sunt in limite normale ?.00 9acienta sta in pozitie sezut. 00.00 9acienta se mobilizeaza cu a$utor, merge in salon. 00.00. 9acienta merge 02-03.00 9acienta nu mai prezinta dificultate in mobilizare, merge singura la toaleta.

2A=A 7.//

9B(B*:MA 2urere la nivelul plagii

4-?.//

/,//.// /+.//

7-4.//

9laga operatorie

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: 9acienta sa-si -asistenta medicala asigura repausul fizic si e'prime psi ic al pacientei diminuarea durerii -distrage atentia pacientei de la stimulul la nivelul plagii. dureros -a$uta pacienta pentru efectuarea e'ercitiilor de rela'are -administreaza tratamentul antispastic -asistenta medicala asigura repausul fizic al pacientei -se asigura pozitia comoda in pat a pacientei - se vor face e'ercitii de rela'are - i se va e'plica pacientei ca durerile postoperatorii sunt normale si ca ele vor ceda pe parcursul urmatoarelor zile - se administreaza tratament medicamentos - se asigura repausul fizic si o pozitie rela'anta a musc ilor abdominali - se fac e'ercitii de rela'are - se administreaza tratament medicamentos - se incura$eaza pacienta ca evolutia operatiei este favorabila - asigura conditiile optime de confort 9laga operatorie - asistenta medicala are rolul de a observa sa evolueze fara cantitatea si calitatea lic idului care se scurge

(B%:&=%1:

:1A*8AB: 2urerea a diminuat in intensitate, pacienta se simte mai bine, dar prezinta o durere surda la nivelul plagii. Bolnava si-a e'primat diminuarea durerii, ramanand doar o $ena abdominala difuza.

2urerea a disparut, pacienta se simte bine, nu prezinta complicatii. 9ansamentul este curat, pacienta nu a

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1: complicatii

?//.// /+.// /-.//

/6/..//

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: pe tubul de dren - sesizeaza sangerarile care apar la nivelul plagii sau pe tubul de dren - supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa nu fie strans - sc imba, la nevoie, len$eria de pat si de corp - asistenta medicala supraveg eaza lic idul care se scurge pe tubul de dren - supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa nu fie strans - asistenta medicala informeaza si conduce pacienta la sala de pansamente pentru sc imbarea lui si pentru scoaterea tubului de dren - asistenta medicala e'plica si informeaza pacienta despre necesitatea efectuarii colangiografiei pe tubul Ee r - conduce pacienta la serviciul de radiologie, acolo i se face testarea sensibilitatii la iod, se administreaza 9obilan pe tubul de dren si i se efectueaza radiografia - pacienta este transportata in salon si se instaleaza comod in pat - se penseaza tubul Ee r pentru a observa cum reactioneaza organismul

:1A*8AB: prezentat complicatii. &antitatea pe cele doua tuburi de dren este 0,, ml cu aspect brunverzui. 9ansament curat, prin tuburile de dren s-a scurs o cantitate de +0, mlC+6 lic id verde. *ic idul scurs nu a prezentat caractere speciale. Bolnava a fost informata si a acceptat scoaterea tubului de dren de catre medic. 9acienta accepta efectuarea e'plorarii functionale. 9laga operatorie are o evolutie buna. 9acienta se simte bine,

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

7.//

Bisc de des idratare 9acienta sa fie ec ilibrata idroelectrolitic, sa nu prezinte manifestari digestive, sa aiba o alimentatie corespunzatoare.

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: - asistenta medicala supraveg eaza faciesul si tegumentele bolnavei - supraveg eaza evolutia pacientei in urma efectuarii radiografiei si pensarii tubului Ee r - sc imba pansamentul bolnavei in conditii aseptice - pacienta este informata si transportata la sala de pansamente unde i se vor scoate firele - este a$utata sa se intoarca in salon si sa se instaleze comod in pat - pentru senzatia de greata, pacienta este invatata sa foloseasca mi$loacele medicamentoase cum ar fi inspiratiile profunde si administrarea tratamentului antiemetic - se instituie perfuzie - se calculeaza bilantul idric, luandu-se in consideratie pierderile pe tubul de dren - pentru senzatia de greata se va incerca distragerea atentiei de la aceasta stare, se efectueaza inspiratii profunde si se administreaza antispastic - se instituie perfuzie - se calculeaza bilantul idric

:1A*8AB: nu prezinta nici o complicatie. 9acienta a suportat scoaterea firelor la indicatia medicului, accepta scoaterea tubului Ee r de catre medic. 9laga operatorie are o evolutie buna. 9acienta a e'primat diminuarea senzatiei de greata, dar nu disparitia ei in totalitate

%ngesta :'creta +.,,, ml /.+,, ml sol. perf. i.v. urina 6,, ml apa +0, ml endogena secretie O+.6,, ml pe tubul de dren O/.60, ml

2A=A ?.//

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: - asistenta medicala informeaza pacienta ca astazi nu i se instituie perfuzie, ea fiind ec ilibrata idroelectrolitic - asigura bolnavei un regim igieno-dietetic, incura$and-o sa consume lic ide - pentru diminuarea tulburarilor digestive, asistenta medicala a$uta bolnava in timpul varsaturilor, asigurandu-i un vas colector si un pa ar cu apa pentru clatirea gurii - asistenta medicala sc imba len$eria de corp si de pat a pacientei - e'plica pacientei sa faca inspiratii profunde, incura$and-o, spunandu-i ca vor disparea

:1A*8AB: 9acienta accepta regimul igienodietetic, este slabita si obosita. A emis gaze, nu se instituie perfuzii. 9acienta prezinta varsaturi si tulburari digestive, nu s-a instituit perfuzie.

/,.//

//.// /+.// /6/..// - se instituie perfuzie - se calculeaza bilantul idric - se administreaza Furazolidon pentru a combate diareea - pacienta primeste acelasi regim dietetic - pacienta este informata asupra indicatiilor si

9acienta prezinta varsaturi, nu s-a instituit perfuzie. 3u mai prezinta varsaturi

9acienta suporta bine regimul epatic, nu

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

4-?.//

Bisc de infectie urinara, usturime la nivelul uretrei, disurie, polaKiurie

9acienta sa aiba o evolutie postoperatorie fara complicatii urinare

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: restrictiilor privind alimentatia si va fi supraveg eata daca respecta indicatiile primite - se instituie perfuzie - se calculeaza bilantul idric - pentru reducerea infectiei urinare se va administra tratament medicamentos - se va mentine igiena locala zilnica si se va urmari starea bolnavei - se sc imba len$eria de corp - se aplica creme protectoare

:1A*8AB: prezinta semne de des idratare. 2upa 64 semnele urinare sunt mai diminuate, dar ele continua sa e'iste. Mictiunea se desfasoara cu dificultate 4.// diurezaO/.+,, ml ?.// diurezaO/.+0, ml 2iureza /.-,, ml

/,.//

//.//

- asistenta medicala, pentru a diminua manifestarile urinare, administreaza tratamentprescris de catre medic contra infectiilor urinare. - se asigura igiena locala corespunzatoare - se incura$eaza bolnava si se e'plica ca aceste manifestari vor disparea - asistenta medicala administreaza tratamentul prescris - se asigura igiena locala corespunzatoare - aplica crema protectoare pentru a intampina iritatiile tegumentelor

2upa 64 urina are culoare normala. 2isuria este mult diminuata, polaKiuria a disparut

2A=A

7.//

4-?.// /,.// /+.//

/-/6.// /0/..//

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% :1A*8AB: 2:*:;A=: - invata pacienta sa-si sc imbe len$eria, intinsa 9acienta se simte bine, in fiecare zi nu mai prezinta infectie urinara An'ietate, lipsa 9acienta sa-si - pentru diminuarea an'ietatii, a nelinistii, a 9acienta este an'ioasa, cunostintelor despre e'prime semnele fricii legate de o posibila evolutie nelinistita, nu se poate boala si regimul de an'ietate si sa- nefavorabila, asistenta medicala asigura odi ni. alimentar si e'prime dorinta vizitarea pacientei de catre de a primi familie informatii privind - asistenta medicala da informatii si e'plica 9acienta isi e'prima tratamentul, evolutia bolii postoperator atat familiei, cat si sentimentele, este mai regimul alimentar, pacientei linistita pe care trebuie - incura$eaza pacienta sa comunice cu cei din 9acienta se simte sa-l urmeze $ur si sa e'prime emotiile, frica, opiniile obosita si plictisita - asigura un program de odi na corespunzator, 9acienta este mai urmareste somnul, atat cantitatea lui, cat si linistita, an'ietatea s-a calitatea lui redus, bolnava crede in - se creeaza pacientei conditiile de mediu insanatosirea sa necesare prin aerisirea salonului, asigurarea linistii fara zgomot - asistenta medicala administreaza tratamentul 9acienta nu prezinta medical semne de an'ietate, - pentru a-si urma dieta, pacienta este este binedispusa informata in legatura cu alimentele indicate si neindicate in boala sa

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

2A=A

9B(B*:MA

/7.//:'ternare

!labiciune

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: - asistenta medicala are rolul de a educa pacienta sa-si sc imbe modul de viata, sa devina constienta de importanta regimului de viata - sa respecte tratamentul prescris de catre medic, sa revina la un interval anume pentru control periodic - sa aiba un program de odi na corespunzator, sa nu faca eforturi fizice mari - i se va e'plica planul de recuperare 9acientul va - asistenta medicala sfatuieste pacienta sa e'prima ramana la pat si sa astepte linistita momentul diminuarea plecarii slabiciunii pana in - i se va e'plica ca aceasta slabiciune este momentul fiziologica deoarece caracterizeaza starea de e'ternarii convalescenta - asistenta are rolul de a pregati si completa toate documentele necesare in vederea e'ternarii: bilet de iesire din spital, certificat concediu medical, buletin de analize - asistenta medicala a$uta pacienta sa-si stranga toate lucrurile cu care a venit la spital

(B%:&=%1:

:1A*8AB: 9acienta cunoaste regimul alimentar si este otarata sa-l respecte. A primit informatiile necesare si accepta modul nou de viata.

9acienta se simte bine, este fericita pentru ca se e'terneaza. Functiile vitale sunt in limite normale: = O -.,. ,& 9 O 4, pulsatiiCmin B O /4 respiratiiCmin =.A. O /+0C70 mm <g

TRATAMENTUL DENUMIRE MEDICAMENT 9apaverina !cobutil Algocalmin 9iafen Metoclopramid ;lucoza /, @ !er fiziologic ? @ Ampicilina 2iazepam &iclobarbital Fenobarbital Furazolidon FORMA DE ADMINISTRARE intramuscular intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos oral oral oral oral ACTIUNE antispastic antispastic antispastic antispastic antiemetic :c ilibrare idroelectrolitica :c ilibrare idroelectrolitica antibiotic sedativ sedativ sedativ antidiareic DO A ILNICA + fiole / fiola - fiole / fiola / fiola / flacon / flacon 6 flacoane / tableta / tableta M tableta - tablete DO A UNICA / fiola / fiola / fiola / fiola / fiola / flacon / flacon / flacon / tableta / tableta M tableta / tableta

E/AMENE PARACLINICE ANALI A CERUTA 1.!.<. =.;.(. =.;.9. <b. <t. =.J. =.!. =.&. 8ree sangvina ;licemie B ;rup sangvin MOD DE RECOLTARE 0-/, ml sange simplu, punctie venoasa 0-/, ml sange simplu, punctie venoasa 0-/, ml sange simplu, punctie venoasa %ntepare in pulpa degetului + ml sange pe cristale de :.2.=.A. / @ 6,0 ml sange P ,,0 ml o'alat de E %ntepare in lobul urec ii %ntepare in lobul urec ii 0-/, ml sange simplu, punctie venoasa + ml sange pe 6 mg florura de 3a %n eprubeta folosind sange necitrat 2in vena si punctie capilara cu sau fara substanta anticoagulanta 0-/, ml sange simplu 0-/, ml sange simplu 0-/, ml sange simplu /,, ml urina din urina colectata pe +6 VALORI NORMALE +-/- mmC/ +-+, 8.%. +-/. 8.%. //-/0 g @ -.-67 @ /+-/6 sec. +-6 min. .-4 min. ,,+-,,6 mg @ ,,4-/,+ mg @ pozitiv A %% VALOAREA OBTINUTA -, mmC/ ++ 8.%. /4 8.%. //,+ g @ -4 @ /6 sec. 6 min. 4 min. ,,-6 mg @ ?, mg @ pozitiv A %%

=Dmol &olesterol Bilirubina :'amen sumar urina

,-6 8.M.*. /,4-+,6 mg @ =O,,.-/ mg @ 2O,,/-,,6 mg @ %O,,0-,,. mg @ 9igmenti biliari, urobilinogen absent

/,- 8.M.*. +,6 mg @ =O//,0 mg @ 2O/, mg @ %O/,0 mg @ 9igmenti biliari, urobilinogen prezent

II.4 E/TERNAREA PACIENTULUI 2A=A :F=:B3AB%%: /7.//.+,,7 !=AB:A *A :F=:B3AB:: vindecat c irurgical B%*A3=8* A8=(3(M%:%: - bolnava este autonomaA - respiratie ampla, pe nas, cu o frecventa de /? respiratii pe minutA - puls ritmic, cu o frecventa de 4, pe minutA - =.A. in limite normale: /+0C7, mm <gA - = O -.,- ,&A - nu mai prezinta dureri, greturi si varsaturiA - apetitul a revenitA - se alimenteaza si se idrateaza conform nevoilor organismului. Bolnava are un regim epaticA - eliminarile sunt in limite normale, scaun emis spontanA - mobilizare usoara, poate lua orice postura, limitarea efortului fizicA - durata somnului este suficienta, somn regenerator, linistit, fara intreruperiA - tegumentele normal colorate, curate, pacienta isi poate acorda singura ingri$iri zilniceA - pacienta este mai linistita in ceea ce priveste starea sa . B:&(MA32AB% *A :F=:B3AB:: a# regimul igieno-dietetic "bolnava este avertizata asupra importantei regimului igieno-dietetic#A b# mesele vor fi obligatorii in numar de - principale si + gustari "nu vor fi abundente cantitativ#A c# alimentele permise: carne slaba de vita, gaina, pui, peste slab, lactate "mai putin smantana#, compoturi, sucuri de fructe neacidulate, rosii, morcovi, cartofi, salata verde, spanac, supe de zarzavatA d# alimente contraindicate: conservele, mezelurile, carnea de porc, oaie, sosuri, condimente, pra$ituri, cafea etc.A e# gastrote nia: se recomanda ca alimentele sa fie preparate prin fierbere, coacere la cuptorA f# regimul de viata: dupa fiecare masa se recomanda M deodi na in decubit lateral drept, se recomanda sa doarma 4-? ore pe ziA sa faca plimbari rela'anteA se vor evita eforturile fizice mari sau sedentarismulA g# la -, de zile de la interventie, pacienta se va prezenta la un control medical si va fi in continuare dispensarizata.

CA UL II II.0 CULEGEREA DATELOR 0.0 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE 3ume: = 9renume: M 1arsta: .6 !e': feminin Beligia: ortodo'a 3ationalitatea: romana !tare civila: vaduva (cupatie: pensionara DATE VARIABILE 2omiciliul: 9loiesti, intr-o locuinta compusa din + camere si dependinte, impreuna cu sora sa. &onditii de viata si munca: bune ;usturi personale si obiceiuri: - nu face abuz de alcoolA - + cafele pe ziA - orele de masa nu sunt respectate, consuma + mese principale pe ziA - alimentele preferate sunt cele bogate in grasimi, carne de porc, dulciuriA Mod de petrecere a timpului liber: - timpul liber si-l petrece urmarind programele =1, facand plimbari, recreandu-se. 0.2 DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA a# 2A=: A3=B(9(M:=B%&: ;reutate: 7. Kg %naltime: /,.0 m ;rup sanvin: A %% B : pozitiv b# *%M%=: !:3N(B%A*: Alergii: este alergica la Algocalmin, Aspirina, Antinevralgic 9roteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: functionare adecvata !omn: nesatisfacator Mobilitate: cu probleme Alimentatie: alimentatie bogata in grasimi: carne de porc, dulciuri. &onsuma legume si fructe moderat. &onsuma + mese principale pe zi, nu mananca la ore regulate. :liminari: fara probleme c# A3=:&:2:3=: <:B:2(-&(*A=:BA*:: mama decedata in urma unui infarct miocardic. d# A3=:&:2:3=: 9:B!(3A*::

- F%N%(*(;%&:: menar a la /6 ani nasteri O , avorturi O , - 9A=(*(;%&:: insuficienta circulatorie vertebro-basilica ernie de disc operata in /?7+ epatita epidermica in /?74 0.1 INFORMATII LEGATE DE BOALA a# M(=%1:*: %3=:B3AB%%: - durere colicativa in ipocondrul drept cu iradiere in umarul dreptA - greturiA - varsaturi biliare si alimentareA - apetit scazutA - febra -4,? ,&A - usoara dispnee cu polipnee: +, de respiratii pe minutA - stare de rau generalA - an'ietate. b# %!=(B%&8* B(*%%: 2e apro'imativ un an, bolnava acuza inconstant dureri in ipocondrul drept cu iradiere in umarul drept, varsaturi, greturi. 9useul actual a debutat in urma cu + zile prin dureri in ipocondrul drept in umarul drept, greturi, varsaturi biliare si alimentare, febra, stare de rau general, an'ietate. !imptomatologia nu se resimte, fapt pentru care bolnava este internata de urgenta in serviciul de c irurgie. c# 2%A;3(!=%&8* *A %3=:B3AB:: litiaza biliara d# 2A=A %3=:B3AB%%: /0.//.+,,7 c# :FAM:38* 9: A9ABA=:: !tarea generala: nefavorabila !tarea de nutritie: scazuta !tarea de constienta: constient Facies: normal colorat =egumente: normal colorate Mucoase: normale Fanere: normal =esut con$unctiv ) adipos: obezitate gradul % !istem ganglionar: in limite normale !istem muscular: normoton, normoKinetic !istem osteo-articular: insuficienta circulatorie vertebro-basilica Aparat respirator: torace normal conformat. !onoritate pulmonara normala. Murmur vezicular prezent. Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, matitate cord in limite normale. Aparatul digestiv: inapetenta, abdomen dur la palpare, dureri in ipocondrul drept.

Ficat, cai biliare, splina: ficat ce se palpeaza la / cm sub reboralul costal, greturi, varsaturi, an'ietate. Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice in limite normale. !istemul nervos, endocrin, organe de simt: orientare temporo-spatiala. Befle'e osteo-tendinoase prezente bilateral. !istem endocrin si organe de simt normale.

II.2 ANALI A SI INTERPRETAREA DATELOR 2.0 ANALI A SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTARI SURSE DE FUNDAMENTAL DE DE DIFICULTATE A INDEPENDENTA DEPENDENTA /. A respira si a avea Bespiratie libera pe - 2ispnee cu - durerea o buna circulatie nas, fara mucozitati polipnee mucoasa nazala - B O ++ umeda, refle' de respiratiiCmin tuse prezent =.A.O/+,C70 mm <g +. A bea si a manca &avitate bucala - inapetenta 9roces buna, dinti albi, - varsaturi biliare inflamator si numar suficient de - greturi infectios dinti, mucoasa - imposibilitatea integra, umeda, roz, de a se alimenta limba roz, si idrata deglutitie prezenta. -. A elimina :liminari urinare normale, urina galben citrin, miros usor aromat. !caun culoare bruna /C+6 , menstra periodica la +4 zile 6. A se misca si a &apul drept, bratele - pozitie 2urerea avea o buna postura integre, membrele antalgica superioare si "g emuit# inferioare integre - imposibilitate de a se misca 0. A dormi si a se &antitatea - insomnie 2urerea, odi ni somnului 4-? C+6 - oboseala an'ietatea A calitatea- epuizare regenerator .. A se imbraca si %si alege - pozitie 2urerea dezbraca imbracamintea in inadecvata concordanta cu - incapacitate temperatura mediului, vesminte de calitate, calduroase

NEVOIA FUNDAMENTAL A 7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA =ranspiratie minima, temperatura mediului ambiant /4-+6 ,& 4. A fi curat, ingri$it, 9ar curat, pieptanat, a-si prote$a ung ii curate fara tegumentele si depozit, nasul fara mucoasele mucozitati, mucoasa umeda, oc i curati, cavitate bucala curata, urec i fara secretii ?. A comunica (rgane de simt si de fonatie integre, debit verbal usor, moderat, clar, precis, e'presie clara a gandirii /,. A evita pericolele &unoaste masurile de prevenire a accidentelor //. A actiona conform propriilor convingeri si valori /+. A fi ocupat in vederea realizarii /-. A se recrea &iteste carti, vizioneaza filme la =1 %nteres fata de munca, capacitate psi ica buna, buna gospodina 9ractica activitati de destindere si rela'are: citit, vizionare =1A pregateste mancare &ere informatii legate de sanatate, acumuleaza cunostinte prin

MANIFESTARI SURSE DE DE DIFICULTATE DEPENDENTA = O -4,? ,&, 9roces infectios ipertermie - tegumente calde - leziuni de grata$ %cterul - tegumente si sclere usor icterice

- tristete, apatie - comunicare insuficienta la nivel afectiv - afectata integritatea psi ica - an'ietatea - usor frustrata - trista - izolare - sentiment de inferioritate - tristete - indispozitie - dificultate de a efectua activitati recreative - lipsa cunostintelor despre boala

2urerea, neincrederea

3eacceptarea bolii, incertitudine fata de diagnostic *ipsa cunoasterii situatiei, interventia c irurgicala !pitalizarea, boala 2urerea, an'ietatea, imobilitatea %nterventia c irurgicala, frica de necunoscut

/6. A invata

NEVOIA FUNDAMENTAL A

MANIFESTARI MANIFESTARI SURSE DE DE DE DIFICULTATE INDEPENDENTA DEPENDENTA lectura, poarta dialog cu asistenta si cu alti bolnavi

2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA /. Bespiratie inadecvata +. Alimentatie inadecvata prin deficit -. 9ostura inadecvata 6. %mobilitate 0. %nsomnie .. <ipertermie 7. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor 4. &omunicare inadecvata la nivel afectiv ?. 1ulnerabilitate fata de pericole /,. An'ietate //. *ipsa de cunostinte 2.1 STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Acesta se poate determina dupa evaluarea functiei independent-dependent a fiecarei nevoi. Bolnava prezinta nivelul + de dependenta. :ste o dependenta moderata, puncta$ul fiind intre +0-+4 puncte. 2.3 DIAGNOSTIC NURSING /. Bespiratie inadecvata datorita durerii manifestata prin dispnee cu polipnee +. 2isconfort fizic datorita procesului inflamator manifestat prin durere in ipocondrul drept -. Alimentatie inadecvata prin deficit datorita procesului inflamator biliar manifestata prin greturi, varsaturi 6. 9ostura inadecvata datorita durerii manifestata prin pozitie antalgica 0. %nsomnie datorita durerii manifestata prin ore insuficiente de somn, oboseala, epuizare .. <ipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata 7. An'ietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste, agitatie 4. 1ulnerabilitate fata de pericole datorita spitalizarii manifestata prin risc de infectii si complicatii ?. *ipsa de cunostinte datorita ignorantei manifestata prin cerere de informatii

II.1 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR 1.0 OBIECTIVE PREOPERATOR - 9acienta sa-si poata e'prima diminuarea durerii in - ore - 9acienta sa nu mai verse si sa fie ec ilibrata idroelectrolitic - %n + ore, pacienta sa aiba o temperatura in $urul valorii de -7,0 ) -7,? ,& - Bolnava sa-si diminueze semnele an'ietatii in 6 zile - 9acienta sa nu mai prezinte prurit, sa aiba tegumentele si mucoasele normal colorate, in decurs de . zile - 9acienta sa beneficieze de o pregatire preoperatorie adecvata interventiei c irurgicale 1.2 INTERVENTII - Asistenta medicala asigura repaus fizic si psi ic la 9A= - Aplica local punga cu g eata - 8rmareste intensitatea durerii - Administreaza tratamentul antispastic, antialergic - %n caz de varsatura, pacienta este invatata sa-si clateasca gura, sa faca respiratie profunda - !e aplica perfuzie - !e urmareste bilantul ingesta-e'creta zilnic - !e noteaza in F.(. - !e aplica local comprese reci - !e sc imba len$eria de pat si de corp - !e administreaza tratament antipiretic - !e noteaza temperatura in F.(. - 9acienta sa fie vizitata de --6 oriCzi - Aplica local punga cu g eata - 8rmareste intensitatea durerii - Administreaza tratament antispastic, antipiretic si AB - %n caz de varsatura, pacienta este invatata sa-si clateasca gura, sa faca respiratii profunde - !e aplica perfuzie, se pregatesc materialele necesare pentru perfuzie - !e urmareste bilantul ingesta-e'creta zilnic - !e noteaza in F.(. - !e aplica comprese reci - !e sc imba len$eria de pat si de corp - !e noteaza =. %n F.(. - 9acienta sa fie vizitata de --6 ori pe zi - !a fie incura$ata - % se va creea un mediu de liniste, un climat de intelegere - !e va face pregatirea generala "pregatire psi ica si fizica#, testare biologica - 9regatire locala in vederea operatiei

II.3 APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA /0.// PROBLEMA 2urere colicativa in ipocondrul drept cu iradiere in umarul drept OBIECTIVE Bolnava sa-si e'prime diminuarea durerii dupa 64 INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - se asigura repaus fizic si psi ic - se plaseaza bolnava intr-o pozitie antalgica - se administreaza antispastice - se aplica punga cu g eata - se invata pacienta sa e'ecute e'ercitii de rela'are - se urmareste intensitatea durerii - se asigura o pozitie adecvata bolnavei EVALUARE - durere mare in ipocondrul dreptA ea persista, bolnava fiind agitata - dupa administrarea tratamentului, pacienta este mai linistita, durerea s-a diminuat

/..//

/0.//

2es idratare prin varsaturi biliare

- se asigura repausul fizic - se aplica punga cu g eata - invata pacienta sa faca e'ercitii de rela'are si sa ia o pozitie antalgica - se administreaza antispastice - pacienta este invatata sa faca e'ercitii de rela'are - se urmareste intensitatea durerii %n 64 pacienta sa nu - pentru senzatia de greata si mai prezinte varsaturi varsaturi, bolnava este invatata sa si sa fie ec ilibrata faca e'ercitii profunde idroelectrolitic - este invatata sa-si clateasca gura

2urerea este diminuata Bolnava se simte mai bine

- 9acienta nu mai prezinta varsaturi dupa 64 - 9acienta nu prezinta semne de des idratare, are

DATA

PROBLEMA

/..//

Alimentatie inadecvata prin deficit

/0.//

<ipertermie ce se insoteste cu cefalee, stare de rau general

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - se recolteaza varsatura in materiale colectoare avand in vedere aspectul si cantitatea lor - se sc imba len$eria de pat si de corp - se administreaza tratament antiemetic - se instituie perfuzie - se urmareste bilantul ingestoe'cretor 9acienta sa se - se instituie perfuzie alimenteze si sa se - se asigura un regim idric format idrateze in decurs de din supa, ceai, zeama de compot 64 - se administreaza antiemetic - se masoara cantitatea de lic ide ingerate si eliminate ora +, - nu consuma nimic, i se face clisma evacuatoare 9acienta sa-si = O -4,? ,& diminueze - se aplica local comprese reci temperatura - se face aerisirea salonului o apro'imativ cu + & - se administreaza medicatie in termen de + zile antipiretica si antibiotica - se sc imba len$eria de corp si de pat - se asigura pacientei imbracaminte

OBIECTIVE

EVALUARE mucoase umede, fose nazale libere

:volutia este favorabila, pacienta este idratata

(ra /6 - =emperatura a scazut la -4,0 ,& - 9rezinta stare de rau (ra /4 - = O -7,6 ,& - 9acienta nu se simte mai

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

/0-/..//

/..//

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE le$era - se calculeaza bilantul ingestoe'cretor - se masoara = O -7,6 ,& (ra 4 - se aplica local comprese reci - se masoara temperatura - se administreaza antibiotic si antipiretic - se sc imba len$eria de pat si de corp a bolnavei (ra +, - se calculeaza bilantul ingestoe'cretor - se masoara temperatura corporala si se noteaza in F.(. - se administreaza bolnavei lic ide pe cale parenterala - se administreaza antibiotic - se administreaza lic ide parenteral si oral - se masoara temperatura corporala si se noteaza in F.(.

EVALUARE bine

= O -7,+ ,& - 9acienta se simte bine

(ra 4 =O-7 ,& (ra +, =O-.,6 ,& - 9acienta nu mai prezinta temperatura, se simte bine - Functiile vitale sunt in

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

EVALUARE limite normale 9O?+ pulsatiiCmin BO++ respiratiiCmin =.A.O/+,C70 mm <g - 9acienta isi e'prima nelinistea, dar an'ietatea si teama inca mai persista

/0.//

An'ietate manifestata prin teama de interventie c irurgicala

9acienta sa-si diminueze an'ietatea in urmatoarele zile

/..//

- pacienta sa fie vizitata de --6 ori pe zi si va fi incura$ata - se va a$uta pacienta sa se acomodeze in noul mediu de spital si se vor da informatii clare cu privire la starea sa - se va creea un climat de intelegere empatica si se va dezvolta increderea bolnavei in ec ipa de ingri$ire - se administreaza 2iazepam - pacienta va fi vizitata de catre familie inaintea interventiei c irurgicale si va fi linistita si incura$ata - se discuta mult cu bolnava incercand sa-i abatem atentia de la suferinta - facem legatura bolnavei cu alte persoane din salon care au suportat interventii si au o evolutie favorabila - se administreaza cu M ora inainte

- 2upa 64 bolnava este mai linistita, an'ietatea s-a diminuat - 9acienta intelege necesitatea interventiei c irurgicale - 3u prezinta modificari ale functiilor vitale

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE de culcare o tableta ciclobarbitala pentru linistirea bolnavei si asigurarea unui somn bun - pacienta va fi invatata sa se rela'eze, sa faca e'ercitii respiratorii inainte de culcare

EVALUARE

9*A38* 2: %3;B%5%B: 9: 9:B%(A2A 9(!=(9:BA=(B%:, %3 N%*:*: /-/,: /. 2ate generale: &olecistectomie retrograda sub anestezie generala %.(.=. 9acienta prezinta un drena$ sub epatic cu un tub de cauciuc. Bolnava este transferata din sectia A.=.%. unde a primit ingri$iri in ziua ,, in sectia c irurgie %%. +. 9roblemele pacientei: a# alterarea respiratiei si a circulatiei b# imobilitatea c# plaga operatorie d# risc de des idratare e# durerea f# lipsa cunostintelor despre boala si dificultate in a-si urma regimul g# an'ietatea II.1 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATOR 1.0 OBIECTIVE POSTOPERATOR - 9acienta sa prezinte circulatie si respiratie in limite fiziologice in +6 - 9acienta sa-si sc imbe pozitia dupa . ore, sa se poata mobiliza progresiv, dupa 4 zile sa poata merge fara dificultate - 9laga operatorie sa evolueze fara complicatii - %n decurs de +6 , bolnava sa fie ec ilibrata idroelectrolitic si sa-si e'prime senzatia de greata - 9acienta sa urineze dupa .-4 - 9acienta sa-si e'prime diminuarea durerii la nivelul plagii operatorii in +6 - 9acienta sa prezinte o stare de liniste, sa-si e'prime diminuarea an'ietatii 1.2 INTERVENTII POSTOPERATOR - Asistenta medicala sa masoare =.A., 9, B, = zilnic, dimineata si seara, notand toate datele in F.(. - Asistenta medicala va supraveg ea faciesul bolnavei, tegumentele si mucoasele - %nvata pacienta sa tuseasca, sa e'pectoreze si sa colecteze sputa, comprimandu-si usor plaga operatorie - :ste invatata sa faca gimnastica respiratorie - Asistenta medicala va mentine pacienta in pozitie decubit dorsal, sc imbandu-i pozitia din + in + ore - !e asigura confortul pacientei, asezandu-i bine perna, cearsaful sa fie bine intins, fara cute

- !e incura$eaza pacienta sa se miste singura in pat, sa-si miste piciorele, sa se intoarca singura, dar fara sa coboare din pat in primele ore dupa operatie - %n cazul unor complicatii se anunta medicul de garda imediat - !upraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa nu fie strans pentru a nu impiedica circulatia sanguina - !e instituie perfuzie la indicatia medicului - 9entru prevenirea escarelor se va mentine curata si uscata pielea, se va unge pielea cu anumite creme - !e vor face masa$e ale regiunilor predispuse la escare - Asistenta medicala va incura$a pacienta in sensul ca imobilitatea dispare si totul va merge bine - Asistenta medicala are rolul de a observa cantitatea si calitatea lic idului care se scurge pe tubul de dren - !esizeaza sangerarile care apar la nivelul plagii sau pe tubul de dren - !e instituie perfuzia cu solutiile indicare de catre medic - !e va mentine bilantul idric, luandu-se in considerare pierderile pe tubul de dren - !e va efectua un sonda$ vezical la indicatia medicului - !e va observa numarul si cantitatea mictiunilor pe +6 - Asistenta medicala asigura repausul fizic si psi ic al bolnavei - 9oarta cu bolnava un dialog in care ii va e'plica faptul ca operatia a decurs normal - Asigura un climat cald, linistit, fara vizitatori in primele +6 - Asigura o pozitie adecvata - Aplica comprese reci la nivelul plagii - 8rmareste intensitatea durerii - %ncura$eaza pacienta ca se va vindeca fara complicatii sau sec ele - Asigura un program de odi na corespunzator - Administreaza tratament medicamentos - Asistenta medicala da informatii si e'plica evolutia bolii, postoperatorie - Asigura legatura pacientei cu familia - 9oarta discutii cu pacienta, ascultand-o cu rabdare - Asistenta incura$eaza pacienta sa comunice cu cei din $ur, sa-si e'prime emotiile, frica, opiniile - Asigura un program de odi na corespunzator - Administreaza medicamentele prescrise de catre medic - Asistenta medicala are rolul de a informa pacienta pentru a cunoaste indicatiile si restrictiile alimentare - Asistenta va urmari daca pacienta respecta regimul alimentar prescris - Asistenta medicala are rolul de a educa pacienta sa-si sc imbe modul de viata, sa devina constienta de importanta respectarii regimului de viata - !a respecte tratamentul prescris de catre medic, sa revina la un interval anume pentru control periodic

II.3 APLICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATOR DATA /4.// PROBLEMA 2ificultate in eliberarea cailor respiratorii OBIECTIVE 9acienta sa prezinte circulatie si respiratie in limite fiziologice INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - asistenta medicala va masura functiile vitale ale pacientei: =.A., B, 9, = - noteaza in F.(. toate datele - invata pacienta sa tuseasca la + , comprimandu-si usor plaga operatorie, indeparteaza secretiile nazale, umezeste aerul din incapere - asistenta medicala supraveg eaza faciesul si tegumentele bolnavei - invata pacienta sa faca e'ercitii respiratorii - masoara =.A., B, 9, = - asigura un aport suficient de lic ide pe +6 - educa pacienta pentru a folosi batista individuala si a nu imprastia secretiile nazale - masoara =.A., B, 9, = - invata pacienta sa faca e'ercitii respiratorii inainte de culcare - se sc imba pozitia pacientei din + in + ore EVALUARE (ra 4 9acienta tusesteA functiile vitale: =.A.O/+,C7, mm <g 9O4, pulsatiiCmin BO/4 respiratiiCmin =O-.,7 ,& (ra /? 9acienta reuseste sa-si elibereze caile respiratoriiA nu mai tuseste

/4-+,.// %mobilitatea

9acienta sa-si sc imbe pozitia, sa se poata

9acienta s-a mobilizat progresiv, dar

DATA

PROBLEMA

/?.//

+,.//

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE mobiliza progresiv, dupa - asistenta medicala a$uta sa - zile sa poata merge fara efectueze e'ercitii fizice, miscari dificultate pasive ale membrelor - asistenta medicala sc imba pozitia tubului de dren la fiecare ore - asigura confortul pacientei cu o len$erie de pat curata si bine intinsa - se maseaza regiunile predispuse la escare - se a$uta pacienta sa se ridice din pat si este a$utata sa se plimbe prin salon, la toaleta - intocmeste cu pacienta un program de e'ercitii fizice - asistenta medicala are rolul de a suplini toate celelalte nevoi fundamentale la nevoie 9acienta sa-si e'prime diminuarea durerii la nivelul plagii, in decurs de - zile. -asistenta medicala asigura repausul fizic si psi ic al pacientei. -distrage atentia pacientei de la stimulul dureros. -a$uta pacienta pentru efectuarea e'ercitiilor de rela'are -administreaza tratamentul

OBIECTIVE

EVALUARE

9acienta sta in pozitie sezut, merge singura prin salon

/4.//

2urere la nivelul plagii

9acienta nu mai prezinta dificultate in mobilizare, merge singura la toaleta si se plimba fara a$utor prin salon 2urerea s-a diminuat in intensitate, pacienta se simte mai bine, dar prezinta o durere surda la nivelul plagii.

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

/?.//

+,.//

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE antispastic -asigura un climat linistit -asistenta medicala asigura repausul fizic al pacientei -se asigura pozitia comoda in pat a pacientei -se vor face e'ercitii de rela'are -i se vor e'plica pacientei ca durerile postoperatorii sunt normale si ca ele vor ceda pe parcursul urmatoarelor zile -se administreaza tratament medicamentos -se asigura repausul fizic si o pozitie rela'anta a musc ilor abdominali -se fac e'ercitii de rela'are -se administreaza tratament medicamentos -se incura$eaza pacienta ca evolutia operatiei este favorabila -asigura conditiile optime de confort

EVALUARE Bolnava si-a e'primat diminuarea durerii, ramanand doar o $ena abdominala difuza.

9acienta prezinta doar o $ena abdominala difuza.

2urerea a disparut, pacienta se simte bine, nu prezinta complicatii

DATA /4-/?.//

PROBLEMA 9laga operatorie

+,.//

+/.//

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE 9laga operatorie sa -asistenta medicala are rolul de a evolueze fara complicatii observa cantitatea si calitatea lic idului care se scurge pe tubul de dren -sesizeaza sangerarile care apar la nivelul plagii sau pe tubul de dren -supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa nu fie strans -sc imba pansamentul de cate ori este nevoie , totul facandu-se in conditii aseptice, desfacerea pansamentului se va face bland, umezindu-se la nevoie -sc imba la nevoie len$eria de pat si de corp -asistenta medicala supraveg eaza lic idul care se scurge pe tubul de dren -incura$eaza pacienta ca plaga evolueaza fara complicatii -asistenta informeaza si conduce pacienta la sala de pansamente pentru sc imbarea pansamentului si pentru scoaterea tubului de dren. -pacienta este transportata in salon si se instaleaza comod in pat.

OBIECTIVE

EVALUARE 9ansamentul este curat, pacienta nu a prezentat complicatii. &antitatea scursa prin tuburile de dren este de +0, ml.

9ansament curat, prin tuburile de dren s-a scurs o cantitate de 0, mlC+6 lic id fara caractere speciale. Bolnava a fost informata si a acceptat scoaterea tubului de dren de catre medic. Bolnava crede in insanatosirea sa, plaga

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

++.//

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -asistenta medicala supraveg eaza faciesul si tegumentele bolnavei. -pacienta este informata si transportata la sala de pansamente unde i se vor scoate firele. -este a$utata sa se intoarca in salon si sa se instaleze comod in pat.

EVALUARE operatorie are o evolutie buna, fara complicatii. 9acienta se simte bine, este vioaie, nu prezinta nici o complicatie. 9acienta a suportat scoaterea firelor la indicatia medicului. 9laga operatorie are o evolutia buna. 9acienta a e'primat diminuarea senzatiei de grata, dar nu disparitia ei in totalitate.

/4.//

Bisc de des idratare

9acienta sa fie ec ilibrata idroelectrolitic

/?.//

-pentru senzatia de greata, pacienta este invatata sa foloseasca mi$loacele medicamentoase cum ar fi inspiratiile profunde si administrarea tratamentului antiemetic -se instituie perfuzie -se calculeaza bilantul idric, luandu-se in considerare pierderile pe tubul de dren. -pentru senzatia de grata se va incerca distragerea atentiei de la aceasta stare, se efectueaza inspiratii profunde si se

%ngesta 0,,ml sol perf %1 6,,ml apa

:'creta //,,ml urina +0,ml

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

/?.//

INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE DELEGATE administreaza antispastic endogena -se instituie perfuzie .,,ml lic ide -se calculeaza bilantul idric secretie pe O/0,,ml tubul de dren O /0,,ml -asistenta medicala informeaza 9acienta accepta pacienta ca astazi nu i se instituie regimul igienoperfuzie, ea fiind ec ilibrata dietetic, este slabita si idroelectrilitic obosita. -asigura bolnavei un regim igieno- A emis gaze, nu se dietetic, incura$and-o sa consume instituie perfizii. lic ide. %ngesta :'creta -pentru diminuarea tulburarilor /,,,ml /+,,ml digestive, asistenta medicala a$uta lic ide urina bolnava in timpul varsaturilor, 6,,ml /,,ml asigurandu-i un vas colector si un apa secretie pa ar cu apa pentru clatirea gurii endogena pe tubul -asistenta medicala sc imba de dren len$eria de corp si de pat a +,,ml pacientei pierderi -e'plica pacientei sa faca inspiratii /6,,ml /0,,ml profunde, incura$and-o, spunandu-i ca vor disparea -se calculeaza bilantul idric

DATA +,-+/.//

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE DELEGATE -pacienta primeste aceleasi reguli :volutia este dietetice favorabila, pacienta se -pacienta este informata asupra simte bine. indicatiilor si restrictiilor privind alimentatia si va fi supraveg eata daca respecta indicatiile primite -se calculeaza bilantul ingestoe'cretor -asistenta supraveg eaza faciesul, tegumentele si functiile vitale -pentru dimunuarea an'ietatii, a nelinistii, a fricii legate de o posibila evolutie nefavorabila, asistenta medicala asigura vizitarea pacientei de catre familie -asistenta medicala da informatii si e'plica evolutia bolii postoperator atat familiei, cat si pacientei -incura$eaza pacienta sa comunice cu cei din $ur si sa e'prime emotiile, frica, opiniile -asigura un program de odi na corespunzator, urmareste somnul, atat cantitatea lui, cat si calitatea lui 9acienta este an'ioasa, nelinistita, nu se poate odi ni. 9acienta isi e'prima sentimentele, este mai linistita, mai destinsa. 9acienta nu prezinta semne de an'ietate, este binedispusa, prezinta stare generala buna.

/4.//

An'ietate, lipsa cunostintelor despre boala si regimul alimentar

/?-+,.// +/-++.//

9acienta sa-si e'prime semnele de an'ietate si sa-si e'prime dorinta de a primi informatii privind tratamentul, regimul alimentar, pe care trebuie sa-l urmeze.

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

-se creeaza pacientei conditiile de INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE mediu necesare prin aerisirea salonului, asigurarea linistii fara zgomot -asistenta medicala administreaza tratamentul medical -pentru a-si urma dieta, pacienta este informata in legatura cu alimentele indicate si neindicate in boala sa -asistenta medicala are rolul de a educa pacienta sa-si sc imbe modul de viata, sa devina constienta de importanta regimului de viata -sa respecte tratamentul prescris de medic, sa revina la un interval anume pentru contrul periodic -sa aibe un program de odi na corespunzator, sa nu faca eforturi fizice mari -pentru captarea interesului in vederea activitatilor recreative se vor e'plara preferintele pacientei. 2eoarece ii place sa tricoteze se vor crea conditii necesare de

9acienta cunoaste EVALUARE Begimul alimentar si este otarata sa-l respecte . A primit informatiile necesare si accepta modul nou de viata.

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

+-.// !labiciune :'ternare

9acienta va e'prima diminuarea slabiciunii pana in momentul e'ternarii.

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE confort pentru a-si indeplini preferintele -asistenta medicala administreaza tratamentul medical: fenobarbital o tableta seara -sa aibe un program de odi na corespunzator, sa nu faca eforturi fizice mari -i se va e'plica planul de recuperare -asistenta medicala sfatuieste pacienta sa ramana la pat si sa astepte linistita momentul plecarii -i se va e'plica ca aceasta slabiciune este fiziologica deoarece caracterizeaza starea de covalescenta -asistenta are rolul de a pregati si completa toate documentele necesare in vederea e'ternarii: bilet de iesire din spital, certificat concediu medical, buletin de analize -asistenta medicala a$uta pacienta sa-si stranga toate lucrurile cu care a venit la spital

EVALUARE

9acienta se simte bine, este fericita pentru ca se e'terneaza. Functiile vitale sunt in limite normale: =O-.,-,& 9O 4, pulsatiiCmin. BO /? respiratiiC min =AO /+0C70 mm<g

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -asistenta medicala va mai constientiza inca o data pacienta in legatura cu tratamentul medicamentos, regimul alimentar si de viata, planul de recuperare.

EVALUARE

TRATAMENTUL
2:38M%B: M:2%&AM:3= 9iafen !cobutil Ampicilina Metoclopramid ;lucoza /,@ !er fiziologic ?@ 9apaverina 2iazepam &iclobarbital Fenobarbital F(BMA 2: A2M%3%!=BAB: intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos intramuscular oral oral oral A&=%83: 2(NA N%*3%&A / fiola / fiola 6 fiole / fiola / flacon 2(NA 83%&A / fiola / fiola / fiola / fiola / flacon / flacon / flacon / tableta / tableta M tableta

antispastic antispastic antibiotic antiemetic ec ilibrare idroelectrolitica ec ilibrare / flacon idroelectrolitica antispastic + flacoane sedativ sedativ medicamentos / tableta / tableta M tableta

E/AMENE PARACLINICE
A3A*%NA M(2 2: &:B8=A B:&(*=AB: 1.!.< 0-/, ml sange simplu, punctie venoasa =.;.(. 0-/, ml sange simplu, punctie venoasa =.;.9. 0-/, ml sange simplu, punctie venoasa <b %ntepare in pulpa degetului <t + ml sange pe cristale de :.2.=.A. /@ =.J 6,0 ml sange P ,,0 ml o'alat de E =.!. %ntepare in lobul urec ii =.&. %ntepare in lobul urec ii 8ree 0-/, ml sange simplu, sang ina punctie venoasa ;licemie + ml sange pe 6 mg florura de 3a B %n eprubeta folosind sange necitrat ;rup 2in vena si punctie sangvin calipara cu sau fara substanta anticoagulanta =Dmol 0-/, ml sange simplu &olesterol 0-/, ml sange simplu Bilirubine 0-/, ml sange simplu :'amen sumar urina 1A*(B% 3(BMA*: +-- mmC / +-+, 8.%. +-/. 8.%. //-/0 g @ -.- 67 @ /+-/6 sec. +-6 min. .-4 min. ,,+-,,6 mg @ ,,4 ) /,+ mg @ pozitiv A%% 1A*(AB:A (B=%38=A -, mmC / ++ 8.%. /4 8.%. //,+ g @ -4 @ /6 sec. 6 min. 4 min. ,,-6 mg @ ?, mg @ pozitiv A%% /,- 8.M.*. +,6 mg @ =O //,0 mg@ 2O /, mg@ %O /,0 mg@ 9igmenti biliari, urobilinogen prezent

,- 6 8.M.*. /,4 ) +,6 mg @ =O ,,.- /mg@ 2O ,,/-,,6 mg@ %O ,,0-,,. mg@ /,, ml urina din urina 9igmenti biliari, colectata pe +6 urobilinogen absent

II.4 . E/TERNAREA PACIENTULUI


2A=A :F=:B3AB%% : +-.//.+,,7 !=AB:A *A :F=:B3AB:: vindecat c irurgical B%*A3=8* A8=(3(M%:%: - bolnava este autonomaA - respiratie ampla, pe nas, cu o frecventa de /? respiratii pe minutA - puls ritmic, cu o frecventa de 4, pulsatii pe minutA - =.A. in limite normale : /+0 C 7, mm<gA - =O -.,-,&A - nu mai prezinta dureri, greturi si varsaturiA - apetitul a revenitA - se alimenteaza si se idrateaza conform nevoilor organismului. Bolnava are un regim epaticA - eliminarile sunt in limite normale, mictiuni fiziologice, scaun emis spontanA - mobilizare usoara, poate lua orice postura, limitarea efortului fizicA - durata somnului este suficienta, somn regenerator, linistit, fara intreruperi 7-4 A - tegumente normal colorate, curate, pacienta isi poate acorda singura ingri$irile zilniceA - pacienta este mai linistita in ceea ce priveste starea sa. B:&(MA32AB% *A :F=:B3AB:: a- r'"#+9- #"'!#(o-,#'*'*#( ) bolnava este avertizata asupra importantei regimului igieno-dieteticA ) alimentele permise : carne slaba de vita, gaina, pui, peste slab, lactate "mai putin smantana#, compoturi, sucuri de fructe neacidulate, rosii, morcovi, cartofi, salata verde, spanac, supe de zarzavat, mere, pepene, struguri, citrice "nu in cantitati mari deoarece baloneaza#A ) alimentele contraindicate : consrve, mezeluri, carnea deporc, oaie, vanat, sosuri, condimente, pra$ituri, frisca, cafea etc. ) gastrote nica : se recomanda ca alimentele sa fie preparate prin fierbere, cacere la cuptorA ) regimul alimentar trebuie sa contina mai putine lipide, iar alimentele vor fi usor digerabile, neiritante, necondimentateA ) in timpul mesei, se vor evita discutiile contradictorii, pacienta fiind invatata sa manance incet si in linisteA ) dupa --6 luni de la interventia c irurgicala, daca evolutia este buna, are voie sa consume ocazional o ceasca de cafea la filtruA

b- r'"#+9- ,' :#)*) : - la o saptamana de la e'ternare, bolnava are voie sa faca baie generalaA - dupa fiecare masa se recomanda M de odi na in decubit lateral dreptA - pacienta va fi sfatuita sa doarma zilnic apro'imativ ?-/, , intr-o camera bine aerisita, curata, cu o temperatura apro'imativ constantaA - se recomanda plimbari rela'ante, in aer liber, dar se vor evita eforturile fizice mari sau sedentarismulA - dupa -, zile de la interventie, pacienta se va prezenta la un control medical si va fi in continuare dispensarizata. 9acienta a inteles informatiile primite si este gata sa le respecte.

CA UL III II.0. CULEGEREA DATELOR 0.0. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI


DATE RELATIV STABILE
3ume : A 9renume : 2 1arsta : -, ani !e': feminin Beligia : ortodo'a 3ationalitatea : romana !tarea civila : casatorita (cupatie : contabil

DATE VARIABILE
2omiciliul : !inaia, intr-o locuinta compusa din 6 camere si dependinte, locuieste impreuna cu sotul si fiica sa. &onditii de viata si munca : bune ;usturi personale si obiceiuri: - consuma /-+ cesti de cafea zilnicA - consuma ocazional alcoolA - fumeaza apro'imativ /, tigari pe ziA - ii place sa consume mese copioase cu alimente bogate in grasimi, condimenteA Mod de petrecere a timpului liber: - timpul liber si-l petrece cu familia, recreindu-se

0.2. DATE PRIVIND ANTERIOARA


a- 2A=: A3=B(9(M:=B%&: ;reutatea : 74 Kg %naltimea : /,.4 m ;rupa sanguina : ( % B : pozitiv

STAREA

DE

SANATATE

b- *%M%=: !:3N(B%A*: Alergii : nu prezinta 9roteze : nu are Acuitate vizuala si audutiva : normala !omn : nesatisfacator Mobilitate: cu probleme Alimentatie : consuma mese bogate in grasimi, neregulate :liminari: fara probleme c- A3=:&:2:3=: <:B:2(-&(*A=:BA*: : mama cu litiaza biliara d- A3=:&:2:3=: 9:B!(3A*: : - F%N%(*(;%&: : nraga alte afectiuni - 9A=(*(;%&: : menar a O /6 ani nasteri O / avorturi O /

0.1 INFORMATII LEGATE DE BOALA


a- M(=%1:*: %3=:B3AB%%: - durere colicativa in ipocondrul drept cu iradiere in umarul drept si in emitoracele dreptA - greturiA - varsaturi biliare si alimentareA - apetit scazutA - febra -7,7,&A - usoara dispnee cu polipnee: +/ respiratii pe minutA - stare de rau generalA - an'ietateA - tegumente si sclere usor ictericeA - usor prurit. b- %!=(B%&8* B(*%% 2e apro'imativ 6 zile, bolnava prezinta $ena in ipocondrul drept, apetit diminuat, varsaturi, greturi, intoleranta la anumite medicamente. A urmat tratament ambulator cu antispastice si antialergice. &a urmare a acestor simptome se prezinta la !pitalul orasenesc !inaia unde este internata si se efectueaza e'amenele de laborator si e'amenul ecografic in urma caruia i s-a pus diagnosticul. 9e perioada spitalizarii a urmat tratament antialergic si antispastic. Bolnava este transferata la !pitalul 5udetean 9loiesti, !ectia & irurgie pentru interventia c irurgicala imediata.

c- 2%A;3(!=%&8* *A %3=:B3AB: : litiaza veziculo-coledociana, icter mecanic. d- 2A=A %3=:B3AB%% : 0./+.+,,7 e- :FAM:38* 9: A9ABA=:: !atre generala : nefavorabila !tare de nutritie : scazuta !tarea de constienta : constient Facies : usor icteric =egumente : usor icterice Mucoase: usor icterice Fanere: usor icterice =esut con$uctiv-adipos: bine reprezentat !istem ganglionar: in limite normale !istem muscular: normoton, normoKinetic !istem osteo-articular: aparent integru anatomic si functional Aparat respirator: torace normal conformat. !onoritate pulmonara normala. Murmur vesicular prezent. Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, matitate cord in limite normale. Aparat digestiv : inapetenta, abdomen dur la palpare, dureri in ipocondrul drept , greturi, varsaturi postprandiale. Ficat, cai biliare, splina: ficat ce se palpeaza la / cm sub reboralul costal, greturi, varsaturi, an'ietate. Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice limite normale. !istemul nervos, endocrin, organe de simt: orientare temporo-spatiala. Befle' osteo-tenalinoase prezente bilateral. !istem endocrin si organe de simt normale.

II.2. ANALI A SI INTERPRETAREA DATELOR PREOPERATOR 2.0. ANALI A SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTALA /. A respira si a avea o buna circulatie +.A bea si a manca MANIFESTARI DE DE MANIFESTARI INDEPENDENTA DEPENDENTA Bespiratie libera pe nas, -dispnee cu fara mucozitati, mucoasa polipnee nazala umeda, refle' de -BO++ respiratiiCmin tuse prezent. =.A.O /+,C70 mm<g &avitate bucala buna, -inapetenta dinti albi, nr. suficient de -varsaturi biliare dinti, mucoasa integra, -greturi umeda, roz, limba roz, -imposibilitatea de a deglutitie prezenta se alimenta si idrata :liminari urinare normale, urina galben citrin, miros usor aromat. !caun culoare bruna /C+6 , menstra periodica la +4 zile. &apul drept, bratele -pozitie antalgica integre, membrele superi- "g emuit# oare si inferioare integre -imposibilitate de a se misca &antitatea somnului -insomnie 4-?C+6 , calitatea regene- -oboseala rator. -epuizare %si sialege imbracamintea in -pozitie inadecvata concordanta cu tempera- -incapacitate tura mediului, vesminte de calitate, calduroase. =ranspiratie minima, =O -4,?,&, temperatura ipertermie , mediului ambiant /4-+6 & -tegumente calde 9ar curat, pieptanat, -leziuni de grata$ ung ii curate fara depozit -tegumente si sclere nasul fara mucozitati, usor icterice mucoasa umeda oc i curati,cavitate bucala curata urec i fara secretii DE SURSE DE DIFICULTATE -durerea

-proces inflamator si infectios

-. A elimina

6.A se misca si a avea o buna postura 0.A dormi si a se odi ni ..A se dezbraca imbraca

-durerea

-durerea -an'ietatea -durerea

7.A-si mentine temperatura corpului in limite normale 4.A fi curat, ingri$it, a-si prote$a tegumentele si mucoasele

-proces infectios -icterul

NEVOIA MANIFESTARI DE FUNDAMENTALA INDEPENDENTA ?.A comunica (rgane de simt si de fonatie integre, debit verbal usor, moderat, clar precis, e'presie calra a gandirii /,.A evita pericolele &unoaste masurile de prevenire a accidentelor //.A actiona conform propriilor convingeri si valori /+.A fi ocupat in vederea realizarii /-.A se recreea &iteste carti, vizioneaza Filme la =1

DE MANIFESTARI DEPENDENTA -tristete, apatie -comunicare insuficienta la nivel afectiv

DE SURSE DE DIFICULTATE -durerea, neincrederea

-afectata integritatea -neacceptarea psi ica bolii, incertitudi-an'ietatea ne fata de diagnostic -usor frustata -lipsa cunoasterii -trista situatiei, interventia c irurgicala -izolare -semtiment de inferioritate -tristete -indispozitie -dificultate de a efectua activitati recreative -lipsa cunostintelor despre boala -spitalizarea, boala -durerea, an'ietatea, imobilitatea -interventia c irurgicala, frica de necunoscut

%nteres fata de munca, capacitate psi ica buna, buna gospodina 9ractica activitati de destindere si rela'are: citit, vizionat =1, pregateste mancare &ere informatii legate de sanatate, acumuleaza cunostinte prin lectura, poarta dialog cu asistenta si alti bolnavi

/6.A invata

2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA


/- Bespiratie inadecvata +- Alimentatie inadecvata prin deficit -- 9ostura inadecvata 6- %mobilitate 0- %nsomnie .- <ipertemie 7- Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor 4- &omunicarea inadecvata la nivel afectiv ?- 1ulnerabilitate fata de pericole /,-An'ietate //-*ipsa de cunostinte

2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Aceasta se poate determina dupa evaluarea functiei independent-dependent al fiecarei nevoi. Bolnava prezinta nivelul + de dependenta. :ste o dependenta moderata, puncta$ul fiind de +0 puncte. 2.3. DIAGNOSTIC NURSING /- Bespiratie inadecvata datorata durerii manifestata prin dispnee cu polipnee. +- 2isconfort fizic datorita procesului inflamator manifestat prin durere in ipocondrul drept. -- Alimentatie inadecvata prin deficit datorita procesului inflamator biliar manifestata prin greturi , varsaturi. 6- 9ostura inadecvata datorita durerii manifestata prin pozitie antalgica. 0- %nsomnie datorita durerii manifestata prin ore insuficiente de somn, oboseala, epuizare. .- <ipertermie datorata procesului infectios manifestata prin febra moderata. 7- An'ietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste, agitatie. 4- 1ulnerabilitate fata de pericole datorita spitalizarii manifestata prin risc de infectii si complicatii. ?- *ipsa de cunostinte datorita ignorantei manifestata prin cerere de informatii.

II.1. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR


1.0. OBIECTIVE PREOPERATOR - 9acienta sa-si poata e'prima diminuarea durerii in - . - 9acienta sa nu mai verse si sa fie ec ilibrata idroelectrolitic. - %n + , pacienta sa aibe o temperatura in $urul valorii de -7,0,&--7,?,&. - Bolnava sa-si diminueze semnele an'ietatii in 6 zile. - 9acienta sa nu mai prezinte prurit, sa aibe tegumentele si mucoasele normal colorate in decurs de . zile. - 9acienta sa beneficieze de o pregatire preoperatorie adecvata interventiei c irurgicale. 1.2. INTERVENTII PREOPERATOR - Asistenta medicala asigura repaus fizic si psi ic la pat. - Aplica local punga cu g eata. - 8rmareste intensitatea durerii. - Administreaza tratamentul antispastic, antialergic. - %n caz de varsatura, pacienta este invatata sa-si clateasca gura, sa faca respiratie profunda.

!e aplica perfuzie. !e urmareste bilantul ingesta-e'creta zilnic. !e noteaza in F.(. !e aplica local comprese reci. !e sc imba len$eria de pat si de corp. !e administreaza tratament antipiretic. !e noteaza temperatura in F.(. !e aplica local comprese reci. !e sc imba len$eria de pat si de corp. !e administreaza tratament antipiretic si A.B. !e noteaza = in F( 9acienta sa fie vizitata de --6 oriC zi. !a fie incura$ata. % se va crea un mediu de liniste, un climat de intelegere. 9acienta va fi invatata sa evite grada$ul, sa aibe ung iile taiate. :ste invatata sa-si pudreze tegumentele cu talc mentolat. !e va face pregatire generala "pregatire psi ica si fizica#, testare biologica, pregatire locala in vederea interventiei c irurgicale.

II.3. APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR


2A=A 0./+. 9B(B*:MA %3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: 2urere colicativa in Bolnava sa-si e'prime -se asigura repaus fizic si psi ic ipocondrul drept diminuarea durerii -se plaseaza bolnava intr-o pozitie cu radiere in umarul dupa 64 . antalgica drept -se administreaza antispastice -se aplica punga cu g eata -se invata pacienta sa e'ecute e'ercitii de rela'are -se urmareste intensitatea durerii -se asigura o pozitie adecvata bolnavei -se asigura repausul fizic -se aplica punga cu g eata -invata pacienta sa faca e'ercitii de rela'are si sa ia o pozitie antalgica -se administreaza antispastice -pacienta este invatata sa faca e'ercitii de rela'are -se urmareste intensitatea durerii -se administreaza tratament antispastic -se asigura o pozitie adecvata (B%:&=%1: :1A*8AB: (ra //:-, -durere mare in ipocondrul drept, ea persista, bolnava fiind agitataA (ra +,:,, -dupa administrarea tratamentului, pacienta este mai linistita, durerea s-a diminuat 2urerea este diminuata in intensitate.Bolnava se simte mai bine, desi prezinta o usoara $ena in ipocondrul drept

../+

2A=A

9B(B*:MA

0./+.

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: bolnavei -durerea a diminuat in intensitate 2es idratare prin %n 64 pacienta sa nu -pentru senzatia de greata si varsaturi alimentare mai prezinte varsaturi varsaturi, bolnava este invatata sa si biliare si sa fie ec ilibrata faca e'ercitii profunde idroelectrolitic -este invatata sa-si clateasca gura -se recolteaza varsatura in materiale colectoare avand in vedere aspectul si cantitatea lor -se sc imba len$eria de pat si de corp -se administreaza tratament antiemetic -se instituie perfuzie -se urmareste bilantul ingestoe'cretor -asistenta medicala are rolul de a informa bolnava in vederea efectuarii perfuziei si rolul de a pregati materialele necesare pentru instalarea perfuziei -se asigura repausul cu bratul pacientei rela'at -se urmareste bilantul ingestoe'cretor -se asigura regim epatic: supa de zarzavat, ou, paine, smantana

(B%:&=%1:

:1A*8AB:

Bilantul e'cretor %ngesta /,,,ml sol perfuzie %1 //,,ml lic ide ingerate

ingesto:'creta /,,,ml urina /0,ml scaun -,,ml varsaturi +,, ml pierderi nu mai varsaturi

9acienta prezinta dupa 64

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

../+

0./+

+,,ml pierderi /,,ml varsaturi +,,,ml /00,ml 9acienta nu reprezinta semne de des idratare, suporta bine perfuzia <ipertermie ce se 9acienta sa-si (ra //:,, (ra //:,, , insoteste cu cefalee, diminueze temperatura =O -7,7 & -pacienta se simte rau stare de rau general apro'imativ cu +,& -se aplica local comprese reci (ra +,:,, %n termen de + zile -se face aerisirea salonului =O -7,+,& -se administreaza medicatie -pacienta se simte antipiretica si antibiotice mai bine

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: (ra /.:,, -o cana cu zeama de compot (ra +,:,, -o cana de ceai cu biscuiti 9acienta sa se (ra 4:,, alimenteze si sa se -regim idric farmat din ceai, paine si idrateze in decurs de smantana 64 (ra /.:,, -se administreaza pacientului zeama de compot -se instituie perfuzie (ra +,:,, -nu se consuma nimic, i se face clisma evacuatoare -se calculeaza bilantul ingestae'creta -se noteaza in F(

:1A*8AB:

%ngesta 0,,ml sol perfuzie %1 /-,,ml lic ide pe cale orala +,,ml apa enalogena

:'creta //,,ml urina /0, ml scaun

2A=A

9B(B*:MA

../+

0./+

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: (ra /0:,, -se sc imba len$eria de corp si de pat -se asigura pacientei imbracaminte le$era -se masoara temperatura corporala (ra /?:,, -se administreaza Ampicilina la . -se masoara temperatura -se aplica local comprese reci -se masoara temperatura "=O -7,+,&# -se administreaza antibiotic si antipiretic -se sc imba len$eria de corp si de pat -se administreaza bolnavei lic ide pe cale parenterala si orala -se calculeaza bilantul ingestae'creta An'ietate 9acienta sa-si -pacienta sa fie vizitata de --6 ori pe manifestata prin diminueze an'ietatea in zi si va fi incura$ata teama de interventie urmatoarele zile -se va a$uta pacienta sa se acomodeze c irurgicala in noul mediu de spital si se vor da informatii clare cu privire la starea sa -se va crea un climat de intelegere empatica si se va dezvolta increderea bolnavei in ec ipa de ingri$ire

(B%:&=%1:

:1A*8AB:

-pacienta nu mai prezinta temperatura, se simte bine -functiile vitale sunt in limite normale =O -.,4,& 9O 4+ pulsatiiC min BO /4 respiratiiC min =AO /+0C 7, mm<g -pacienta isi e'prima nelinistea,dar an'ietatea si teama inca mai persista

2A=A ../+

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

0-../+

9ruritul, subicterul 9acienta sa nu mai scleral si prezinte prurit si sa tegumentar aibe tegumente si mucoase normal colorate in decurs de 6 zile

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -se administreaza 2iazepam -pacienta va fi vizitata de catre familie inaintea interventiei c irurgicale si va fi linistita si incura$ata -se va incura$a familia in legatura cu interventia c irurgicala -se discuta mult cu bolnava, dar astfel incat sa nu o obosim, incercand sa-i abatem atentia de la suferinta -facem legatura bolnavei cu alte persoane din salon care au suportat interventii si au o evolutie favorabila -se va administra cu M inainte de culcare o tableta de &iclobarbital, pentru linistirea bolnavei si asigurarea unui somn bun -pacienta va fi invatata sa practice te nici de rela'are, e'ercitii respiratorii inainte de culcare -pentru diminuarea pruritului, pacienta este invatata sa evite grata$ul si sa aibe ung iile scurt taiate -a$uta pacienta sa-si efectueze toaleta pe regiuni pentru a avea tegumentele curate

:1A*8AB: 2upa 64 , bolnava este mai linistita, an'ietatea s-a diminuat, pacienta intelege necesitatea interventiei c irurgicale -nu prezinta modificari ale functiilor vitale

9acienta prezinta o usoara diminuare a pruritului dupa +6

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% :1A*8AB: 2:*:;A=: -este invatata sa-si pudreze tegumentele cu talc mentolat -se asigura o len$erie de pat si de corp curata -incura$eaza pacienta in permanenta

II.1 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATOR


1.0. OBIECTIVE POSTOPERATOR - 9acienta sa prezinte circulatie si respiratie in limite fiziologice in +6 - 9acienta sa-si sc imbe pozitia, sa se mobilizeze, dupa 6 zile sa poata merge fara dificultate. - 9laga operatorie sa evolueze fara complicatii. - %n decurs de +6 , bolnava sa fie ec ilibrata idroelectrolitic si sa-si e'prime senzatia de greata. - 9acienta sa urineze dupa .-4 . - 9acienta sa-si e'prime diminuarea durerii la nivelul plagii operatorii in +6 . - 9acienta sa prezinte o stare de liniste, sa-si e'prime diminuarea an'ietatii. - 9acienta sa-si e'prime dorinta de a primi informatii privind tratamentul si regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmeze. 1.2. INTERVENTII POSTOPERATOR - Asistenta medicala sa masoare =A din /0 in /0 minute, imediat dupa operatie, notand datele in F(. - -se masoara 9 din /, in /0 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea si amplitudinea lui. - B va fi notata frecventa, amplitudinea si ritmicitatea. - Asistenta nedicala va masura temperatura corporala notand-o in F( - Asistebta medicala va supraveg ea faciesul bolnavei, tegumentele si mucoasele. - %nvata pacienta sa tuseasca, sa e'pectoreze si sa colecteze sputa , comprimandu-si usor plaga operatorie. - :ste invatata sa faca gimnastica respiratorie. - !e administreaza o'igen pe sonda endonazala cu un debit de 6-. lC min. cu intermitenta. - Asistenta medicala va mentine pacienta in pozitie decubit dorsal, sc imbandu-i pozitia din + in + ore. - !e asigura confortul pacientei asezandu-i bine perna, cearsaful sa fie bine intins fara cute. - !e incura$eaza pacienta sa se miste singura in pat, sa-si miste picioarele, sa se intoarca singura, dar fara sa coboare din pat in primele ore dupa operatie. - Asistenta medicala are rolul de a observa cantitatea si calitatea lic idului care se scurge pe tubul de dren. - Are rolul de a sesiza sangerarile care apar la nivelul plagii sau pe tubul de dren.

%n cazul unor complicatii se anunta medicul de garda imediat. !upraveg eaza ca pansamentul sa nu fie strans pentru a nu impiedica circulatie sanguina. !e instituie perfuzie la indicatia medicului. !e va mentine bilantul idric luandu-se in considerare pierderile pe tubul de dren. :valuarea functiilor vitale : =.A, 9., B. !e va efectua un sonda$ vezical la indicatiile medicului. !e va observa numarul si cantitatea mictiunilor pe +6 . Asistenta medicala asigura repausul fizic si psi ic al bolnavei. 9oarta cu bolnava un dialog in care ii va e'plica faptul ca operatia a decurs normal. Asigura un climat cald, linistit, fara vizitatori in primele +6 . Asigura o pozitie adecvata. Aplica comprese reci la nivelul plagii. 8rmareste intensitatea durerii. %ncura$eaza pacienta ca se va vindeca fara complicatii sau sec ele. Asigura un program de odi na corespunzator. Administreaza tratament medicamentos.

II.3. APLICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATOR


2A=A 4./+ 9B(B*:MA (B%:&=%1: %3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -asistenta medicala va masura functiile vitale ale pacientei: =A, B, 9, = -noteaza in F( toate datele -invata pacienta sa tuseasca la + comprimandu-si usor plaga operatorie, indeparteaza secretiile nazale, umezeste aerul din incapere -asistenta medicala supraveg eaza faciesul si tegumentele bolnavei -invata pacienta sa faca e'ercitii respiratorii -asigura un aport suficient de lic ide pe +6 -educa pacienta pentru a folosi batista individuala si a nu imprastia secretiile nazale -se sc imba pozitia pacientei din + in + -asistenta medicala a$uta sa efectueze e'ercitii fizice, miscari pasive ale membrelor -asistenta medicala sc imba pozitia tubului de dren la fiecare -asigura confortul pacientei cu o len$erie :1A*8AB: (ra 4:,, 9acienta tuseste, functiile vitale: =AO //0C70mm<g, 9O 74 pulsatiiCmin BO /7 respiratiiCmin =O -7,6,& (ra +,:,, 9acienta reuseste sasi elibereze caile respiratorii, nu mai tuseste.

2ificultate in 9acienta sa prezinte eliberarea cailor circulatie si respiratorii respiratie in limite fiziologice

4./+

%mobilitate

9acienta sa-si sc imbe pozitia, sa se poata mobiliza progresiv timp de 6 zile

9acienta s-a mobilizat progresiv, dar considera prea obositoare mobilizarea. Functiile vitale sunt

?./+

2A=A /,//./+

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

/+/6./+

4./+

?/,./+

9acienta se mobilizeaza cu a$utor, merge in salon si la toaleta. 9acienta nu mai prezinta dificultate in mobilizare, merge singura la toaleta si se plimba fara a$utor in salon. 2urere la nivelul 9acienta sa-si -asistenta medicala asigura repausul fizic 2urerea a diminuat in plagii operatorii e'prime diminuarea si psi ic al pacientei intensitate, paci-enta durerii la nivelul -distrage atentia pacientului de la stimulul se simte bine, dar plagii operatorii dureros prezinta o durere la -a$uta pacienta pentru efectuarea nivelul plagii. e'ercitiilor de rela'are -administreaza tratament antispastic asistenta medicala asigura repausul fizic Bolnava si-a al pacientei e'primat diminuarea -se asigura pozitia comoda in pat a durerii, ramanand pacientei doar o $ena

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: de pat curata si bine intinsa -se maseaza regiunile predispuse la escare -se a$uta pacienta sa se ridice din pat si este a$utata sa se plimbe prin salon, la toaleta -intocmeste cu pacienta un program de e'ercitii fizice -pentru prevenirea escarelor se va mentine pielea curata si uscata, se va unge pielea cu anumite creme -invata pacienta care este postura adecvata

:1A*8AB: in limite normale. 9acienta sta in pozitie sezut.

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

///+./+

/-./+

4-?./+

9laga operatorie

/,//./+

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -se vor face e'ercitii de rela'are -i se vor e'plica pacientei ca durerile postoperatorii sunt normale si ca ele vor ceda pe parcursul urmatoarelor zile -se administreaza tratamentul medicamentos -se asigura repausul fizic si o pozitie rela'anta a musc ilor abdominali -se fac e'ercitii de rela'are -se administreaza tratament medicamentos -se incura$eaza pacienta -asigura conditiile optime de confort -asigura o pozitie fiziologica a pacientei -se incura$eaza pacienta ca evolutia operatiei este favorabila 9laga operatorie sa -asistenta medicala are rolul de a observa evolueze fara cantitatea si calitatea lic idului care se complicatii. scurge pe tubul de dren -sesizeaza sangerarile care apar la nivelul plagii sau pe tubul de dren -supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa fie strans -sc imba, la nevoie, len$eria de pat si de corp -asistenta medicala supraveg eaza lic idul care se scurge pe tubul de dren

:1A*8AB: abdominala difuza.

2urerea a disparut complet. 9acienta se simte bine, nu prezinta complicatii. 9ansamentul este curat, pacienta nu a prezentat complicatii. &antitatea pe cele doua tuburi de dren este +0, ml. 9ansamentul este curat, pacienta nu a prezentat complicatii.

2A=A /+./+

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

/-/6./+

/0/../+

/7./+

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa fie strans -sc imba, la nevoie, len$eria de pat si corp -asistenta medicala informeaza si conduce pacienta la sala de pansamente pentru sc imbarea lui si pentru scoaterea tubului de dren -asistenta medicala informeaza si e'plica pacientei necesitatea efectuarii colangiografiei pe tub Ee r -conduce pacienta la serviciul de radiologie, acolo i se face testarea sensibilitatii la iod, se administreaza 9obilan pe tubul de dren si i se efectueaza radiografia --pacienta este transportata in salon si se instaleaza comod in pat -se panseaza tubul Ee r pentru a observa cum reactioneaza organismul -asistenta medicala supraveg eaza faciesul si tegumentele bolnavei -supraveg eaza evolutia pacientei in urma efectuarii radiografiei si pensarii tubului Ee r -sc imba pansamentul bolnavei in conditii aseptice

:1A*8AB: &antitatea pe cele doua tuburi de dren este de +,, ml. Bolnava a fost informata si a acceptat scoaterea tubului de dren de catre medic. 9acienta accepta efectuarea e'plorarii functionale. 9laga operatorie are o evolutie buna, fara complicatii. 9acienta se simte mai bine, nu prezinta nici o complicatie. 9acienta a suportat scoaterea firelor la indicatia medicului. 9laga operatorie are o evolutie buna.

2A=A /4./+

9B(B*:MA

4./+

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -pacienta merge la sala de pansamente unde i se scoate tubul de dren al &.B.9. "Ee r#, apoi este condusa la pat si asezata comod -asistenta medicala supraveg eaza functiile vitale, faciesul -pacienta este informata si transportata la sala de pansamente unde i se vor scoate firele -este a$utata sa se intoarca in salon si sa se instaleze comod in pat Bisc de 9acienta sa fie -pentru senzatia de greata, pacienta este des idratare ec ilibrata invatata sa foloseasca inspiratiile idroelectrolitic, sa profunde aiba o alimentatie -se administreaza tratament antiemetic, se corespunzatoare instituie perfuzie -se calculeaza bilantul idric, luandu-se in considerare pierderile pe tubul de dren

(B%:&=%1:

:1A*8AB: 9acienta suporta scoaterea firelor la indicatia medicului. 9laga operatorie evolueaza foarte bine.

9acienta a diminuarea de greata, disparitia totalitate. %ngesta +0,,ml sol perf.%1 6,,ml apa endogena

e'primat senzatiei dar nu ei in

:'creta /,,,ml urina -,,ml pierderi +0,ml secretie pe tubul de dren O+?,,ml O/0,,ml

2A=A ?./+

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -pentru senzatia de grata se va incerca distragerea atentiei de la aceasta stare, se efectueaza inspiratii profunde si se administreaza antispastic -se instituie perfuzia, se supraveg eaza pacienta si functiile vitale ale acesteia -se calculeaza bilantul idric

:1A*8AB:

/,./+ //./+ /+/-./+

9acienta nu mai prezinta senzatie de grata, este ec ilibrata idroelectrilitic. %ngesta :'creta /0,,ml sol /+,,ml perf.%1 urina +,,ml apa +0,ml endogena secretie pe tubul de dren 4,,ml /0,ml lic ide pierderi O+0,,ml O/.,,ml -se instituie perfuzie 9acienta prezinta o -asigura bonavei un regim igieno-dietetic, evolutie buna. incura$and-o sa consume lic ide -se instituie perfuzie, se administreaza tratament medicamentos -asigura bolnavei un regim igieno-dietetic -asistenta medicala informeaza pacienta ca nu i se instituie perfuzie, ea fiind ec ilibrata idroelectrolitic -asigura bolnavei un regim igieno-dietetic -se administreaza tratament medicamentos

2A=A /6/0./+

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

/./4./+ 4./+ ?/,./+ ///+./+ /-/6./+ An'ietate, lipsa cunostintelor despre boala si regimul alimentar. 9acienta sa-si e'prime semnele de an'ietate si sa-si e'prime dorinta de a primi informatii privind tratamentul, regimul alimentar, pe care trebuie sa-l urmeze.

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: -pacienta primeste acelasi regim igienodietetic -pacienta este informata asupra indicatiilor si restrictiilor privind alimentatia si va fi supraveg eata daca respecta indicatiile primite -se administreaza tratament medicamentos -se calculeaza bilantul idric -pacienta primeste acelasi regim igienodietetic -se calculeaza bilantul idric se adminiatreaza tratamentul prescris -pentru diminuarea an'ietatii, a nelinistii, a fricii lrgate de o posibila evolutie nefavorabila, asistenta medicala asigura vizitarea pacientei de catre familie -asistenta medicala da informatii si e'plica evolutia bolii postopetator atat familiei cat si pacientei -incura$eaza pacienta sa comunice cu cei din $ur si sa e'prime emotiile , frica, opiniile -asigura un program de odi na corespunzator, urmareste somnul, atat cantitatea lui, cat si calitatea lui -se creeaza pacientei conditiile de mediu

:1A*8AB: 3u prezinta semne de des idratare, suporta bine regimul epatic.

:volutia favorabila

este

9acienta este an'ioasa, nelinistita, nu se poate odi ni. 9acienta isi e'prima sentimentele, este mai linistita, mai destinsa. 9acienta nu prezinta semne de an'ietate, este binedispusa, prezinta o stare generala buna. 9acienta cunoaste regimul alimentar si

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

/0/../+

/7/4./+

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: necesare prin aerisirea salonului, asigurarea linistii fara zgomot -asistenta medicala administreaza tratamentul medical -pentru a-si urma dieta, pacienta este informata in legatura cu alimentele indicate si neindicate in boala sa -asistenta medicala are rolul de a educa pacienta sa-si sc imbe modul de viata, sa devina constienta de importanta regimului de viata -sa respecte tratamentul prescris de medic, sa revina la un interval anume pentru control periodic -sa aibe un program de odi na corespunzator, sa nu faca eforturi fizice mari -pentru captarea interesului in vederea activitatilor recreative se vor e'plora preferintele pacientei.2eoarece ii place sa tricoteze se vor crea conditii necesare de confort pentru a-si indeplini preferintele -asistenta medicala administreaza tratamentul medical: Fenobarbital )o tableta seara -sa aibe un program de odi na

:1A*8AB: este otarata sa-l respecte. A primit informatiile necesare si accepta modul nou de viata. 9rezinta generala buna. stare

:volutia favorabila.

este

2A=A

9B(B*:MA

(B%:&=%1:

/?./+ :'ternare

!labiciune

%3=:B1:3=%% A8=(3(M: !% 2:*:;A=: corespunzator, sa nu faca eforturi fizice mari -i se va e'plica planul de recuperare 9acienta va e'prima -asistenta medicala sfatuieste pacienta sa diminuarea ramana la pat si sa astepte linistita slabiciunii pana in momentul plecarii momentul -i se va e'plica ca aceasta slabiciune este e'ternarii. fiziologica deoarece caracterizeaza starea de convalescenta -asistenta medicala are rolul de a pregati si completa toate documentele necesare in vederea e'ternarii: bilet de iesire din spital, certificat concediu medical, buletin de analize -asistenta medicala a$uta pacienta sa-si stranga toate lucrurile cu care a venit la spital -asistenta medicala va mai constientiza inca o data pacienta in legatura cu tratamentul medicamentos, regimul alimentar si de viata, planul de recuperare.

:1A*8AB:

9acienta se simte bine, este fericita pentru sa se e'terneaza. Functiile vitale sunt in limite normale: =O-.,-,& 9O4, pulsatiiCmin BO/? respiratiiCmin =.A. O /+0C70 mm<g

TRATAMENTUL
2:38M%B: F(BMA 2: A&=%83: M:2%&AM:3= A2M%3%!=BAB: 9apaverina !cobutil Algocalmin 9iafen Metoclopramid !er fiziologic ?@ ;lucoza Ampicilina 2iazepam &iclobarbital Fenobarbital intramuscular intramuscular intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos intravenos oral oral oral 2(NA N%*3%& A antispastic - fiole antispastic / fiola antispastic - fiole antispastic / fiola antiemetic / fiola ec ilibrare + idroelectrolitica flacoane ec ilibrare + idroelectrolitica flacoane antibiotic 6 flacoane sedativ / tableta sedativ sedativ / tableta / tableta 2(NA 83%&A / fiola / fiola / fiola / fiola / fiola / flacon / flacon / flacon / tableta / tableta / tableta

E/AMENE PARACLINICE
A3A*%NA &:B8=A 1.!.<. 1A*(B% 3(BMA*: 0-/, ml sange simplu, +-/- mmC/ punctie venoasa =.;.( 0-/, ml sange simplu, +-+, 8.%. punctie venoasa =.;.9. 0-/, ml sange simplu, +- /. 8.%. punctie venoasa <b. %ntepare in pulpa degetului //-/0 g@ <t. + ml sange pe cristale de -.-67 @ :.2.=.A. /@ =.J. 6,0 ml sange P ,,0 ml /+-/6 sec. o'alat de E =.! %ntepare in lobul urec ii +-6 min. =.&. %ntepare in lobul urec ii .-4 min. 8ree 0-/, ml sange simplu, ,,+-,,6 mg@ sang ina punctie venoasa ;licemie +ml sange pe 6 mg florura ,,4-/,+ mg@ de 3a B %n eprubeta folosind sange pozitiv necitrat ;rup 2in vena si punctie ( % sangvin capilara cu sau fara substanta anticoagulanta =Dmol 0-/, ml sange simplu ,-6 8.M.*. &olesterol 0-/, ml sange simplu /,4-+,6 mg@ Bilirubina 0-/, ml sange simplu =O ,,.-/ mg@ 2O,,/-,,6 mg@ %O,,0-,,.mg@ :'amen /,,ml urina din urina 9igmentii sumar de colectata pe +6 biliari, urina urobilinogen absent M(2 2: B:&(*=AB: 1A*(AB:A (B=%38=A +.mmC/ /, 8.% /6 8.%. /+,6- g@ -?@ /6 sec. - min. 7 min. ,,-? mg@ 4, mg@ pozitiv (% +,+ 8.M.*. +,6 mg@ =O //,0mg@ 2O/,mg@ %O/,0mg@ 9igmenti biliari, urobilinogen prezent

II.4. E/TERNAREA PACIENTEI


2A=A :F=:B3AB%% : /?./+.+,,7 !=AB:A *A :F=:B3AB:: vindecat c irurgical B%*A3=8* A8=(3(M%:%:
bolnava este autonomaA respiratie ampla, pe nas, cu o frecventa de /? respiratii pe minutA puls ritmic, cu o frecventa de 4, pulsatiiC minutA =.A. in limite normale : /+0C7, mm<gA =O -.,-,&A nu mai prezinta dureri, greturi si varsaturiA apetitul a revenitA se alimenteaza si se idrateaza conform nevoilor organismului. Bolnava are un regim epaticA eliminarile sunt in limite normale, mictiuni fiziologice, scaun emis spontanA mobilizare usoara, poate lua orice postura, limitarea efortului fizicA durata somnului este suficienta, somn regenerator, linistit, fara intreruperi 7-4 A tegumentele normal colorate, curate, pacienta isi poate acorda singura ingri$irile zilniceA pacienta este mai linistita in ceea ce priveste starea sa

B:&(MA32AB% *A :F=:B3AB:: )r'"#+9- #"#'!o-,#'*'*#( - bolnava este avertizata asupra importantei regimului igieno-dieteticA mesele vor fi obligatorii in numar de - principale si + gustari "nu vor fi abundente cantitativ#. Masa de seara este indicat sa fie luata cu cel putin + inainte de culcare si sa cuprinda alimente usoare, lasandu-i o usoara senzatie de foameA alimentele permise : carne slaba de vita, gaina, pui, peste slab, lactate "mai putin samtana#, compoturi, sucuri de fructe neacidulate, rosii, morcovi, cartofi, salata verde, spanac, supe de zarzavat, mere , pepene, struguri, citrice " nu in cantitati mari deoarece baloneaza#A alimentele contraindicate: conservele, mezelurile, carnea de porc, oaie, vanat, sosuri, condimente, pra$ituri, frisca, cafea etc. gastrote nica : se recomanda ca alimentele sa fie preparate prin fierbere, coacere la cuptorA

regimul alimentar trebie sa contina putine lipide, iar alimentele vor fi usor digerabile, neiritante, necondimentateA in timpul mesei , se vor evita discutiile contradictorii, pacienta fiind invatata sa manance incet si in linisteA dupa --6 luni de la interventia c irurgicala, daca evolutia este buna, are voie sa consume ocazional o ceasca de cafea la filtruA <- r'"#+9- ,' :#)*) : - la o saptamana de la e'ternare, bolnava are voie sa faca baie generalaA - dupa fiecare masa se recomanda M de odi na in decubit lateral dreptA - pacienta va fi sfatuita sa doarma zilnic apro'imativ ?-/, , intr-o camera bine aerisita, curata, cu o temperatura apro'imativ constanta.

III.0. EVALUAREA FINALA A CELOR 1 PACIENTE


CA I CULEGEREA DATELOR: 3ume: A 9renume: B 1arsta: -? !e': feminin Beligie: ortodo'a ;usturi personale si obiceiuri: -nu face abuz de alcool, cafea " / ceasca pe zi#A -ii place sa consume mese copioase cu alimente bogate in grasimi, condimente. CA III CULEGEREA DATELOR: 3ume: A 9renume: 2 1arsta: -, !e': feminin Beligie: ortodo'a ;usturi personale si obiceiuri: -consuna +-- cesti de cafea zilnicA -consuma alcool ocazionalA -fumeaza apro'imativ /, tigari pe ziA ii place sa consume mese copioase cu alimente bogate in grasimi, condimente D)*) #!*'r!)r##: +.//.+,,7 D)*) #!*'r!)r##: /0.//.+,,7 D)*) #!*'r!)r##: 0./+.+,,7 D#)"!o%*#(9- +',#()-: *itiaza D#)"!o%*#(9- +',#()-: *itiaza D#)"!o%*#(9- +',#()-: *itiaza veziculo-coledocina. %cter mecanic veziculara veziculo-coledocina. %cter mecanic. Mo*#:'-' #!*'r!)r##: Mo*#:'-' #!*'r!)r##: Mo*#:'-' #!*'r!)r##: -durere colicativa in ipocondrul -durere colicativa in ipocondrul -durere colicativa in ipocondrul drept cu iradiere in umarul dreptA drept cu iradiere in umarul dreptA drept cu iradiere in umarul dreptA -greturiA -greturiA -greturiA -varsaturi biliare si alimentareA -varsaturi biliare si alimentareA -varsaturi postprandialeA -apetit scazutA -apetit scazutA -apetit scazutA , , -febra -4,? &A -febra -4,? &A -febra moderata -7,7,& CA II CULEGEREA DATELOR: 3ume: = 9renume: M 1arsta: .6 !e': feminin Beligie: ortodo'a ;usturi personale si obiceiuri: -nu face abuz de alcoolA -+ cafele pe ziA orele de masa nu sunt respectate, consuma + mese principale pe ziA -alimentele preferate sunt cele bogate in grasimi, dulciuri

-dispnee cu polipnee: ++ respiratiiCmin.A -stare de rau generalA -an'ietateA -tegumente si sclere ictericeA -usor prurit Pro<-'+' ,' ,'&'!,'!*): /-respiratie inadecvataA +-alimentatie inadecvata prin deficitA --postura inadecvtaA 6-imobilitateA 0-insomnieA .- ipertermeiA 7-alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselorA 4-comunicare inadecvata la nivel afectivA ?-vulnerabilitate fata de pericoleA /,-an'ietateA //-lipsa de cunostinte O<#'(*#:': /-pacienta sa prezinte circulatie si respiratie in limite fiziologiceA +-pacienta sa-si sc imbe pozitia, sa se poata mobiliza progresiv, dupa 4 zile sa poata merge fara dificultateA --plaga operatorie sa evolueze fara

-usoara dispnee cu polipnee: +, -dispnee cu polipnee: +/ respiratiiCmin.A respiratiiCmin.A -stare de rau generalA -stare de rau generalA -an'ietateA -an'ietateA -tegumente si sclere usor ictericeA -usor prurit Pro<-'+' ,' ,'&'!,'!*): Pro<-'+' ,' ,'&'!,'!*): /-respiratie inadecvataA /-respiratie inadecvataA +-alimentatie inadecvata prin +-alimentatie inadecvata prin deficitA deficitA --postura inadecvtaA --postura inadecvtaA 6-imobilitateA 6-imobilitateA 0-insomnieA 0-insomnieA .- ipertermeiA .- ipertermeiA 7-alterarea integritatii tegumentelor 7-alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselorA si mucoaselorA 4-comunicare inadecvata la nivel 4-comunicare inadecvata la nivel afectivA afectivA ?-vulnerabilitate fata de pericoleA ?-vulnerabilitate fata de pericoleA /,-an'ietateA /,-an'ietateA //-lipsa de cunostinte //-lipsa de cunostinte O<#'(*#:': O<#'(*#:': /-pacienta sa prezinte circulatie si /-pacienta sa prezinte circulatie si respiratie in limite fiziologiceA respiratie in limite fiziologiceA +-pacienta sa-si sc imbe pozitia, sa +-pacienta sa-si sc imbe pozitia, sa se poata mobiliza progresiv, dupa 4 se poata mobiliza progresiv, dupa 4 zile sa poata merge fara dificultateA zile sa poata merge fara dificultateA --plaga operatorie sa evolueze fara --plaga operatorie sa evolueze fara

complicatiiA 6-pacienta sa fie ec ilibrata idroelectroliticA 0-pacienta sa-si e'prime diminuarea durerii la nivelul plagii operatoriiA .-pacienta sa-si diminueze semnele de an'ietate prin e'primarea gandurilor, sentimentelor si emotiilorA 7-pacienta sa-si e'prime dorinta de a primi informatii privind tratamentul si regimul alimentar pe care trebie sa-l urmeze I!*'r:'!*##: -asistenta medicala va masura =.A, 9.,B, =, zilnic dimineata si seara, notand toate datele in F.(.A -pentru usurarea tusei si eliberarea cailor respiratorii, pacienta este invatata sa tuseasca la + comprimandu-si usor plaga operatorieA -este invatata sa faca gimnastica respiratorieA -asistenta medicala va supraveg ea faciesul bolnavei, tegumentele si mucoaseleA -pentru mobilizarea progresiva se

complicatiiA 6-pacienta sa fie ec ilibrata idroelectroliticA 0-pacienta sa-si e'prime diminuarea durerii la nivelul plagii operatoriiA .-pacienta sa-si diminueze semnele de an'ietate prin e'primarea gandurilor, sentimentelor si emotiilorA 7-pacienta sa-si e'prime dorinta de a primi informatii privind tratamentul si regimul alimentar pe care trebie sa-l urmeze I!*'r:'!*##: -asistenta medicala va masura =.A, 9.,B, =, zilnic dimineata si seara, notand toate datele in F.(.A -pentru usurarea tusei si eliberarea cailor respiratorii, pacienta este invatata sa tuseasca la + comprimandu-si usor plaga operatorieA -este invatata sa faca gimnastica respiratorieA -asistenta medicala va supraveg ea faciesul bolnavei, tegumentele si mucoaseleA -pentru mobilizarea progresiva se

complicatiiA 6-pacienta sa fie ec ilibrata idroelectroliticA 0-pacienta sa-si e'prime diminuarea durerii la nivelul plagii operatoriiA .-pacienta sa-si diminueze semnele de an'ietate prin e'primarea gandurilor, sentimentelor si emotiilorA 7-pacienta sa-si e'prime dorinta de a primi informatii privind tratamentul si regimul alimentar pe care trebie sa-l urmeze I!*'r:'!*##: -asistenta medicala va masura =.A, 9.,B, =, zilnic dimineata si seara, notand toate datele in F.(.A -pentru usurarea tusei si eliberarea cailor respiratorii, pacienta este invatata sa tuseasca la + comprimandu-si usor plaga operatorieA -este invatata sa faca gimnastica respiratorieA -asistenta medicala va supraveg ea faciesul bolnavei, tegumentele si mucoaseleA -pentru mobilizarea progresiva se

vor face mai intai miscari pasive ale membrelor, apoi sc imbarea pozitiei in pat si ridicarea bolnavei din patA -va asigura confortul pacientei, asigurandu-i len$eria bine intinsa, fara cuteA -pentru prevenirea escarelor se va mentine curata si uscata pielea, se va unge pielea cu anumite cremeA -se va sc imba pozitia din + in + A -se vor face masa$e ale regiunilor predispuse la escareA -va incura$a pacienta ca imobilitatea dispare si totul va merge bineA -asistenta medicala are rolul de a observa cantitatea si calitatea lic idului care se scurge pe tubul de drenA -supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa nu fie stransA -sc imba la nevoie len$eria de pat si corpA -se instituie perfuzia cu solutiile indicate de medicA -asistenta medicala asigura repausul fizic si psi ic al pacienteiA -asigura un climat linistitA -asigura o pozitie corespunzatoare

vor face mai intai miscari pasive ale membrelor, apoi sc imbarea pozitiei in pat si ridicarea bolnavei din patA -va asigura confortul pacientei, asigurandu-i len$eria bine intinsa, fara cuteA -pentru prevenirea escarelor se va mentine curata si uscata pielea, se va unge pielea cu anumite cremeA -se va sc imba pozitia din + in + A -se vor face masa$e ale regiunilor predispuse la escareA -va incura$a pacienta ca imobilitatea dispare si totul va merge bineA -asistenta medicala are rolul de a observa cantitatea si calitatea lic idului care se scurge pe tubul de drenA -supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa nu fie stransA -sc imba la nevoie len$eria de pat si corpA -se instituie perfuzia cu solutiile indicate de medicA -asistenta medicala asigura repausul fizic si psi ic al pacienteiA -asigura un climat linistitA -asigura o pozitie corespunzatoare

vor face mai intai miscari pasive ale membrelor, apoi sc imbarea pozitiei in pat si ridicarea bolnavei din patA -va asigura confortul pacientei, asigurandu-i len$eria bine intinsa, fara cuteA -pentru prevenirea escarelor se va mentine curata si uscata pielea, se va unge pielea cu anumite cremeA -se va sc imba pozitia din + in + A -se vor face masa$e ale regiunilor predispuse la escareA -va incura$a pacienta ca imobilitatea dispare si totul va merge bineA -asistenta medicala are rolul de a observa cantitatea si calitatea lic idului care se scurge pe tubul de drenA -supraveg eaza ca pansamentul sa fie curat, sa nu fie stransA -sc imba la nevoie len$eria de pat si corpA -se instituie perfuzia cu solutiile indicate de medicA -asistenta medicala asigura repausul fizic si psi ic al pacienteiA -asigura un climat linistitA -asigura o pozitie corespunzatoare

pacienteiA -aplica comprese reci la nivelul plagiiA -urmareste intensitatea dureriiA -administreaza tratament antispastic si antialergicA -asistenta medicala da informatii si e'plica evolutia bolii postoperatoriiA -asigura legatura pacientei cu familiaA -poarta discutii cu pacienta, ascultand-o cu rabdareA -asistenta medicala are rolul de a educa pacienta sa-si sc imbe modul de viata, sa devina constienta de importanta respectarii regimului de viataA -sa respecte tratamentul prescris de medic, sa revina la un interval anume pentru controlul periodic E@*'r!)r'): /7.//.+,,7 9acienta se simte mai bine, este fericita pentru ca se e'terneaza. Functiile vitale sunt in limite normale: =O -.,6,& 9O 4, pulsatii C min. BO /? respiratii C min.

pacienteiA -aplica comprese reci la nivelul plagiiA -urmareste intensitatea dureriiA -administreaza tratament antispastic si antialergicA -asistenta medicala da informatii si e'plica evolutia bolii postoperatoriiA -asigura legatura pacientei cu familiaA -poarta discutii cu pacienta, ascultand-o cu rabdareA -asistenta medicala are rolul de a educa pacienta sa-si sc imbe modul de viata, sa devina constienta de importanta respectarii regimului de viataA -sa respecte tratamentul prescris de medic, sa revina la un interval anume pentru controlul periodic E@*'r!)r'): +-.//.+,,7 9acienta se simte mai bine, este fericita pentru ca se e'terneaza. Functiile vitale sunt in limite normale: =O -.,6,& 9O 4, pulsatii C min. BO /? respiratii C min.

pacienteiA -aplica comprese reci la nivelul plagiiA -urmareste intensitatea dureriiA -administreaza tratament antispastic si antialergicA -asistenta medicala da informatii si e'plica evolutia bolii postoperatoriiA -asigura legatura pacientei cu familiaA -poarta discutii cu pacienta, ascultand-o cu rabdareA -asistenta medicala are rolul de a educa pacienta sa-si sc imbe modul de viata, sa devina constienta de importanta respectarii regimului de viataA -sa respecte tratamentul prescris de medic, sa revina la un interval anume pentru controlul periodic E@*'r!)r'): /?./+.+,,7 9acienta se simte mai bine, este fericita pentru ca se e'terneaza. Functiile vitale sunt in limite normale: =O -.,6,& 9O 4, pulsatii C min. BO /? respiratii C min.

=.A.O /+,C70 mm<g =.A.O /+,C70 mm<g =.A.O /+,C70 mm<g 2iureza si somnul sunt in limite 2iureza si somnul sunt in limite 2iureza si somnul sunt in limite normale. normale. normale.

III.2. ANE/E Co-'(#%*o"r)f#)


Materialele necesare pentru efectuarea colecistografiei: /- pranzul BoDden format din samtana, + oua sau 0, g ciocolataA +- medicamente : triferment, carbune animal , romerganA -- substante de contrast: razebil sau acid iopanoicA 6- ulei de ricinA 0- materialele necesare clismei: a- irigator :smarc prevazut cu un tub de cauciuc la care se ataseaza un prestub si canula rectalaA b- tavita renalaA c- bazinetA d- musamaA e- alezaA f- vaselina pentru lubrifierea sondeiA g- solutie pentru clisma "/ ling. sare la / l apa sau / ling. sapun ras la / l apa sau 0,,- /,,, ml apa calduta la =O -0--7,&# 9regatirea bolnavului: 0-f#.#() ) cu +-- zile inainte bolnavul primeste un regim alimentar usor digerabil, evitand alimentele cu continut crescut in celuloza si idrocarbonate concentrateA a- in seara de dinaintea e'amenului i se face bolnavului clisma evacuatoare si i se vor administra + linguri ulei de ricinA b- regimul alimentar va fi format in principal din proteine A c- in ziua precedenta e'amenului, regimul alimentar va fi alcatuit astfel: - dimineata :ceai neindulcit si paine pra$ita - pranz: +, g carne fiartaA - cina: nimic !au la ora /+:,, se poate da bolnavului un pranz format din oua si smantana care sa provoace contractia si sa a$ute golirea veziculeiA !au se poate da 0, g ciocolataA !au sonda$ evacuator. 2-+',#()+'!*o)%) ) cu +-- zile inainte de e'amen i se vor administra bolnavului . tableteC zi triferment si 6-. tablete C zi carbune animal. %n ziua precedenta e'amenului la ora /.:,, se va face testarea tolerantei la iod, administrandu-i-se / tableta razebil sublingual. 2aca apare grata, urticarie, ameteli, stare de rau general, atunci bolnavul este ipersensibil si se intrerupe administrarea. 2aca nu da semne de intoleranta, la ora /4:,, se vor administra tablete de razebil din 0 in 0 minute cate /

tableta, pana la .-4 tablete, in functie de greutatea corporala " / tabletaC /, Kg corp#. Apoi, bolnavul va sta M in decubit lateral drept. 2upa /6-/. este condus la radiologie, este dezbracat si asezat pe masa de radiologie. !e face prima radiologie, dupa care se administreaza pranzul BoDden " + galbenusuri cu -, g za ar P +,, g smantana#. 2in nou sta M in decubit lateral drept. !e efectueaza in continuare radiografii la -,-.,-?, min. Bolnavul este condus la salon si supraveg eat. 2aca se foloseste acid iopanoic, intre orele /4:,,-+,:,, se administreaza 6-. tablete din /, in /, minute cu putina apa, fara a le sfarama. 2e la administrarea substantei de contrast pana la terminarea e'amenului, bolnavul nu va manca, nu va bea lic ide, nu va fuma si nu va primi medicamente sau purgative.

Co-)!"#o"r)f#)
Materialele necesare: /- substanta de contrast : 9obilan 0,@A +- anti istaminice : Bomergan "fiole#, <emisuccinat de <idrocortizonA -- medicatia de urgenta : glucoza "solutie perfuzabila#, noratrinalA 6- seringi sterile de 0,/,,+, mlA 0- materiale necesare clismei: irigator :smarc prevazut cu un tub de cauciuc la care se ataseaza : - prestub - canula rectala - tavita renala - bazinet - musama - aleza - vaselina .- pranzul BoDden, la nevoie. 9regatirea fizica si medicamentoasa este aceeasi ca la colecistografie. Tr)*)r') *o-'r)!*'# -) #o,: se in$ecteaza intravenos foarte lent / ml substanta contrast si se supraveg eaza daca apar reactii adverse "stare de rau general, ipertermia si congestia fetei, dispnee# si in caz ca apar, se administreaza medicatia de urgenta: emisuccinat de idrocortizon, romergan, perfuzie cu glucoza. 2aca bolnavul nu prezinta reactii adverse este condus la radiologie, asezat pe masa. !e abordeaza o vena, se in$ecteaza emisuccinat de idrocortizon "/,,mg#, apoi / ml 9obilan si se asteapta 0 min. cu acul in vena. 2aca nu apar modificari se continua in$ectarea substantei +, ml la adult iar la copii ,,60 mgCKg corp

sau / ml la Kg corp. 2upa terminarea in$ectarii, acul este mentinut in vena inca 0 min. !e fac radiografii la intervale de /0--, minute. 2upa in$ectarea 9obilanului la bolnavii colecistectomizati sau la cei care repeta colangiografia se administreaza sirop de codeina. 2upa e'amen, bolnavul este condus la salon si supraveg eat. T9<)$9- ,9o,'!)-- &ro<) M'-*.'r- LAo! Materiale necesare: /- musama si alezaA +- tava medicalaA -- tavita renalaA 6- perna electrica "sau o patura facuta sul#A 0- Mg!(6 --@ - 6,-0, ml sterilA .- sonda duodenala :in orn sterilizataA 7- prosopA 4- seringi BecordA ?- artii de turnesolA /,-recipiente pentru colectarea bileiA //-medii de culturaA /+-eprubete sterileA /--novocainaA /6-ulei de maslineA T';!#() *9<)$9-9# ,9o,'!)-: !e introduce sonda umezita in prealabil si se citeste diviziunea la arcada dentara. 9ana aici bolnavul a fost in pozitie sezand. Apoi va fi asezat in decubit lateral drept cu trunc iul mai ridicat, sub regiunea epatica i se va aseza perna cilindrica, capul mai $os, iar coapsele fle'ate pe bazin. !e impinge usor sonda spre pilor pana cand va a$unge la diviziunea ., la arcada dentara. Apoi, bolnavul continua sa ing ita sonda foarte incet /-+ cm pana la --0 cm a$ungand la diviziunea 70 la arcada dentara. !e verifica pozitia sondei pentru ca ea se poate incolaci in stomac, astfel: se insufla +, ml aer cu seringa si dupa / min. se aspira, daca sonda a a$uns in duoden se recupereaza mai putin de +, ml aer sau se introduc /, ml lapte care nu mai poate fi e'tras daca sonda este in duoden sau control radiologic. &aptarea bilei: 2upa apro'imativ /-/,0 la capatul liber al sondei apare bila A "coledociana# de culoare galbena-aurie, transparenta, clara, fara flacoane, p< alcalin, in cantitate de cativa ml.

2upa colectarea bilei A se introduce pe sonda Mg!( 6 --@ -6,-0, ml steril, incalzit la temperatura corpului si se penseaza sonda. !e va astepta/0--, minute dupa care se scoate pensa si se da drumul in alte recipiente. 1om obtine o bila bruna, mai vascoasa, -,-6, ml ce constituie bila B "veziculara#. 2in bila B se face bilicultura. %n litiaza veziculara aceasta bila poate fi absenta sau in cantitate foarte mica. 2upa aceea se obtine o bila clara, de culoare galbena- bila & " epatica#. Aceste esantioane se trimit la laborator unde se face e'amen macroscopic, microscopic, citologic, se determina compozitia bilei, e'amen parazitologic, bacteriologic. %ntotdeauna aceste esantioane vor fi introduse intr-un borcan cu apa incalzita la temperatura corpului pentru a se evita liza. !e e'trage sonda usor, se ofera un pa ar cu apa pentru clatirea gurii si se indeparteaza materialele.

III.1 BIBLIOGRAFIE
/- &olecistopatii ) %. 9avel +- 9atologia clinica a veziculei si a cailor biliare ) ; . Bucur -- &omlicatii precoce in c irurgia digestiva ) Al. ;rigorescu 6- & irurgia pentru cadre medii- M. Mi ailescu 0- *itiaza biliara- 2. 2umitrascu