Sunteți pe pagina 1din 4

Creativitatea la vrsta precolar Prof. Inv. Presc. Nae Oana-Maria Gradinita P.P.

Lumea copiilor , Tg- iu


!e"votarea psi#ic$ a copilului la v%rsta pre&colar$ este condi'ionat$ de mai mul'i factori. (u) influen'a *ocului &i a activit$'ilor cu grupa , su) +ndrumarea educatoarei ,copilul do)%nde&te noi particularit$'i psi#ice . ,-perien'a lui cognitiv$ se +m)og$'e&te , sfera repre"ent$ rilor se e-tinde. La fel se de"volt$ opera'iile g%ndirii intuitiv-concrete ,apar forme ale tr$irilor emo'ionale mai comple-e , se constituie noi tendin'e , dorin'e , n$"uin'e , atrac'ii &i interese . .ctivitatea psi#omotric$ a copiilor urmea"$ dup$ suita de"volt$rii mi&c$rilor organi"ate la nivelul unor ac'iuni relativ simple . /%rsta pre&colar$ marc#ea"$ o nou$ etap$ +n de"voltarea psi#ic$ . La aceast$ v%rst$ percep'ia se deta&ea"$ treptat de situa'iile concrete anali"ate prin intermediul ac'iunilor o)iectuale . .nali"a &i sinte"a +nsu&irilor o)iectului se poate reali"a acum numai +n planul percep- 'iei optice f$r$ participarea anali"atorului motric 0 e-plor$rile m%inii 1 . 2opilul este +n stare s$ deta&e"e un o)iect din grupul altor o)iecte , s$ descompun$ notele o)iectului &i pe )a"a lor s$ recompun$ o)iectul +n +ntregime respect%nd raporturile dintre p$r'i . 2opilul devine capa)il s$ anali"e"e o)iectele oper%nd cu diverse criterii . (altul calitativ ce se produce +n evolu'ia proceselor cognitive ,se e-plic$ prin evolu'ia vor)irii copilului . 2omunicarea ver)al$ do)%nde&te calit$'i noi . (u) aspect psi#ologic , lim)a*ul devine un instrument de e-primare &i de comunicare a impresiilor tr$ite , a repre "ent$rilor &i emo'iilor , a dorin'elor &i intereselor sale . Lim)a*ul devine &i un mi*loc de do)%ndire a cuno&tin'elor noi . !atorit$ regl$rii ver)ale ac'iunile copilului sunt tot mai )ine planificate &i orientate , apare efortul voluntar +n reali"area scopului , +n dep$&irea o)stacolelor ce se ivesc pe parcurs . 2opilul +&i formea"$ capacitatea , de ,, a am%na 33 4 de ,, a a&tepta 33 &i c#iar 4 de ,, a renun'a 33 , ceea ce e-prim$ intensificarea controlului asupra reac'iilor emotiv impulsive datorit$ de"volt$rii elementelor con&tiin'ei sociale , spiritului autocritic. Pre&colaritatea este perioada form$rii ini'iale a personalit$'ii . Tre)uin'elor )iologice li se asocia"$ tre)uin'elor de progres 5 de informaie, de independen , de autoexprimare. ,-igen'a ferm$ &i ra'ional$ , controlul &i investi'ia de +ncredere , e-primarea afec'iunilor sunt elemente preg$titoare +n formarea moralit$'ii individuale &i ec#ili)rul afectiv al copilului . !in punct de vedere etimologic , termenul de creativitate desemnea"$ procesul de "$mislire , f$urire , rostirea a ceva nou , original . 2reativitatea poate fi definit$ +n mod metaforic astfel 5 inteligen fluid 0 6.7.2attell1, gndire divergent 0 .Guilford1, rezolvare specific de probleme sau rezolvare de probleme slab structurate 0 .7runer1,imaginaie creatoare 0T#.6i)ot1, imaginaie constructiv 0..Os)orn1, gndire autonom (8r.7artleit1 .

2reativitatea se manifest$ at%t +n plan individual, c%t &i la nivelul grupului .Orice individ, +n"estrat nativ cu disponi)ilit$'i creatoare, devine creator numai datorit$ condi'iilor sociale , culturale &i de educa'ie e-istente +n colectivitate . Orice crea'ie se )a"ea"$ pe ceva pree-istent individului &i se reali"ea"$ la nivelul s$u printr -o serie de elemente &i date cu care +n contact, pe calea transmiterii sociale, a instruirii &i a educa'iei . . !e9e: &i G. ;. .llport au o alt$ vi"iune asupra creativit$'ii < omul dispune de un poten'ial, iar educa'ia are datoria s$-l descopere &i s$-l de"volte. Creativitatea a fost a)ordat$ 5 ca proces , ca produs, ca potenial &i ca dimensiune structural a personalitii . ocul are r$sunet +n sufletul copilului . ,l ofer$ acestuia un i"vor inepui"a)il de impresii ce contri)uie la +m)og$'irea cuno&tin'elor despre lume &i via'$, formea"$ &i de"volt$ caracterul uman , deprinderi , +nclina'ii , aspira'ii . 2%nd se *oac$ , copilul are mai multe foloase dac$ se implic$ activ dec%t dac$ prive&te pasiv. ocul este cadrul cel mai important de manifestare &i stimulare a poten'ialului creativ. =n orice *oc , copilul com)in$ diferite mi&c$ri &i descoper$ multiple utili"$ri ale o)iectelor &i lucrurilor . Manifestarea poten'ialului creativ este posi)il$ datorit$ semnifica'iei afectogene a o)iectelor , persona*elor , rela'iilor &i reflect$ tre)uin'a de independen'$ &i autoe-primare a celui mic. .ceast$ manifestare este pregnant$ &i +n desen , pictur$ , activit$'i care au func'ii importante +n via'a pre&colarului . Prin desen &i pictur$ copilul reflect$, selectiv &i +ntr-o form$ specific$, realitatea . Prin lim)a*ul liniilor , al culorilor , al semnelor grafice copilul e-prim$ percep'iile , repre"ent$rile , emo'iile , cuno&tin'ele receptate din diferite surse . Toate aceste manifest$ri ale poten'ialului creativ sunt originale +n raport cu e-perien'a individual$ , constituindu-se premisa pentru viitoarele produse creatoare . ocul copilului este nu at%t o preg$tire pentru lucruri serioase, nu at%t o repeti'ie a unor roluri pe care acesta le va asuma ulterior, c%t un model 4 iar dup$ Liiceanu Ga)riel, acesta este ,, un rol +n care nu e&ti *ucat, ci te *oci . >> .t%t de variat este *ocul +nc%t putem afirma c$ este o activitate fi"ic$ sau mintal$ gratuit$. M. Gor?i o)serv$ c$ *ocul este pentru copil calea lui proprie de cunoa&tere a lumii. 2opilul atri)uie lucrurilor o)i&nuite semnifica'ii neo)i&nuite, se introduce +n roluri, personific$, repre"ent%nd primii pa&i ai imagina'iei sale creatoare . ocul constituie o lume aparte4 este un alt univers . Prin *oc copilul particip$ la transformarea am)ian'ei de a fi ceea ce-i produce o vie pl$cere . .&a cum spune un vec#i prover) c#ine" , copilul aude &i uit$ 4 vede &i 'ine minte4 face &i +n'elege. Practica &i teoria educa'iei au demonstrat de mult ce loc ocup$ *ocul +n via'a pre&colarului , +n activitatea de instruire &i educare a acestuia +n gr$dini'$. Prin intermediul *ocului , el +&i +m)og$'e&te e-perien'a cognitiv$ , +nva'$ s$ manifeste o atitudine 0po"itiv$ sau negativ$ 1 fa'$ de ceea ce +nt%lnesc , &i educ$ vo-in'a &i , pe aceast$ )a"$ formativ$ , +&i conturea"$ profilul personalit$'ii . La aceast$ v%rst$ , *ocul condi'ionea"$ via'a +ns$&i , +nno)il%nd +ntreaga via'$ psi#ic$ , +l umani"ea"$ &i +l a*ut$ s$ fie armonios , de"volt%nd din punct de vedere psio-fi"ic. .ctivitatea de *oc este cea mai contri)uant$ +n formarea personalit$'ii . ocul se consider$ ca o ,, activitatea fi"ic$ sau mintal$ gratuit$ , ce se reali"ea"$ doar datorit$ pl$cerii ce o provoac$>>. 0 . 2#ateau1.

Procesul in structiv < educativ din gr$dini'$ , prin con'inuturile sale &i o)iectivele urm$rite este un cadru important de stimulare &i de"voltare a poten'ialului creativ . =n educarea creativit$'ii e-ist$ numeroase disponi)ilit$'i psi#ice &i cognitive ale copilului5 - nevoia de lrgire a experienei cognitive ; - curiozitatea i interesul pentru cunoatere ; - dezvoltarea competenelor lingvistice ; - constituirea formelor voluntare ale unor procese psihice ; - ctigarea de abiliti; - apariia competitivitii ; Pentru a reu&i educarea creativit$'ii tre)uie s$ &tim ce o)iective s$ urm$rim . Latura educa'iei care reali"ea"$ aceast$ pro)lem$ este educa'ia creativit$'ii . O)iectivele acesteia , la v%rsta pre&colar$ , sunt 5 mbogirea reprezentrilor despre obiecte , fenomene , situaii ; formarea receptivitii fa de probleme ; nsuirea unor modaliti de operare a gdirii; nsuirea principalelor procedee imaginative ; dezvoltarea imaginaiei reproductive i a imaginaiei anticipative ; cultivarea spontaneitii i independenei ; formarea capacitii de exprimare a propriilor idei i soluii ; ,lementele creative se reg$sesc +n toate con'inuturile prev$"ute de programa activit$'ilor instructiv - educative +n gr$dini'a de copii . 2limatul psi#ologic &i am)ientul +n care pre&colarul +&i desf$&oar$ ac'iunile tre)uie s$ 'in$ cont de tot ce are &i de tot ce- i tre)uie acestuia. (e are +n vedere acceptarea &i +ncura*area unui mod aparte de a g%ndi &i a ac'iona al celui mic 4 precum mediul +n care se complace acesta 4 lumea pe care &i - o creea"$ singur, aici imaginarul se supune la e-periment &i la control foarte riguros realitatea, +n care irealul se confrunt$ permanent cu realul, unde totul este posi)il &i nimic nu poate opri ma- nifestarea li)er$ &i plenar$ a personalit$'ii .=n acest loc eul personal +ncearc$ cele mai su)tile &i mai ingenioase solu'ii de a se reali"a c%t mai complet , de a se autodep$&i . !esenul este o activitate spontan$ care-&i face de)utul din cea mai fraged$ , ce poart$ +n sine caracterele *ocului, un *oc cu pronun'at$ manifestare intelectual$ .!esenul celor mici este sincer &i +nv$luit +ntr-o puternic$ afectivitate . ,l ne arat$ structura spiritual$ a copil$riei , natura sentimentelor &i procesului de"volt$rii intelectuale a acestuia , precum &i stadiul creativit$'ii sale . 8ormele de desen 0 desen din memorie &i imagina'ie 4 desen decorativ 1 sunt cele mai relevante activit$'i prin care copilul se *oac$ li)er , creativ , pl$cut , se desc#ide mediului +n care tr$ie&te sau care ar dori s$ tr$iasc$ . !esenul este ,, povestitorul>>sufletului pre&colarului. Prin varietatea formelor &i culorilor , prin armonia ritmului , desenul contri)uie la educa'ia pre&colarului din mai multe puncte de vedere 5 gustul pentru frumos , sim'ul de ordine , lini&tea sufletului, pl$cerea de a comunica , cunoa&terea armoniei culorilor &i matemati"area semnelor grafice cunoscute sau posi)ile prin com)inarea lor . ,-primarea prin intermediul desenului se constituie ca un spri*in ma*or +n activitatea &i via'a pre&colarului . 7ogata &i valoroasa e-perien'$ pe care o adun$ prin aceste activit$'i se constituie ca o )a"$ de mi&care +n activit$'$le de pictur$ 4 numai c$ aici intervine , pe l%ng$ culoare &i

linie &i pata de culoare a*utat$ de ap$ . .pa devine un mi*loc prin care cel mic sc#im)$ e-primarea , descoper$ o alt$ lume &i se contope&te +n ea . Necesitatea cultiv$rii depriderilor de a trasa diferite linii , sta)ilirea unor reguli te#nice ,importan'a coordon$rii motrice la pre&colar , face ca activit$'ile de atrenament grafic s$ fie organi"ate cu pre&colarul 4 individual sau pe grupuri mici , c%t mai variat &i mai atractiv . 6eali"area propriu-"is$ a temei propuse &i efectuat$ +n mod individual tre)uie s$ fie su) climatul *ocului , unde,,scriitorul-decoratorul>>este pus s$ munceasc$ +n modin dependent. .ctivit$'ile artistico- plastice constituie cadrul &i mi*locul cel mai generos de activare &i stimulare a poten'ialului creativ . Mi*loacele artei devin pentru copil unelte autentice de re"olvare a pro)lemelor de ec#ili)rare , de modelare a spa'iului +n care tr$ie&te &i se *oac$ c#iar se automodelea"$ . Lim)a*ul plastic este cel mai apropiat pre&colarului . (e impune descoperirea &i e-ersarea predispo"i'iilor artistice care sunt aproape generale5 sim'ul culorii actuali"at treptat +n pre"en'a atri)utelor cromatice ale naturii , al formelor , al ritmului , al armoniei . ,, Micul artist >>, pre&colarul ela)orea"$ plastic orice . ,l se *oac$ cu creionul colorat 0 grafic1 sau cu pensula 0 alte instrumente specifice 1 +&i manifest$ realitatea a&a cum &tie &i poate el . Punctul static sau dinamic multiplicat , forma plastic$ spontan$ , culoarea 4 toate +l duc pe copil +ntr-o lume mirific$ &i +l a*ut$ s$ reali"e"e compo"i'ia de desen sau pictur$ 0aglomerat$ sau dispersat$ 1 . ,lementele de lim)a* plastic$ vor fi +m)inate cu cele de te#- nic$ 0 dactilo < pictur$ , te#nica tamponului , te#nica &tampilei , te#nica conturului , etc.1 ele generea"$ receptivitate copilului pentru posi)ilit$'ile oferite de natur$ .ctivit$'ile artistico - plastice constituie cadrul &i mi*locul cel mai generos de activare &i stimulare a poten'ialului creativ . Mi*loacele artei devin pentru copil unelte autentice de re"olvare a pro)lemelor de ec#ili)rare , de modelare a spa'iului +n care tr$ie&te &i se *oac$ , c#iar se automodelea"$ . Lim)a*ul plastic este cel mai apropiat pre&co larului . (e impune descoperirea &i e-ersarea predispo"i'iilor artistice care sunt aproape generale 5 sim'ul culorii treptat +n pre"en'a atri)utelor cromatice ale naturii , al formelor , al ritmului , al armoniei . ,, Micul artist >>, pre&colarul ela)orea"$ plastic orice . ,l se *oac$ cu creionul colorat0grafic1 sau cu pensula 0alte instrumente specifice1 +&i manifest$ realitatea a&a cum &tie &i poate el . Punctul static sau dinamic multiplicat , forma plastic$ spontan$ , culoarea 4 toate +l duc pe copil +ntr-o lume mirific$ &i +l a*ut$ s$ reali"e"e compo"i'ia de desen sau pictur$0aglomerat$ sau dispersat$ 1 . ,lementele de lim)a* plastic$ vor fi +m)inate cu cele de te#nic$ 0 dactilo-pictur$ , te#nica tamponului , te#nica &tampilei , te#nica conturului , etc.1ele generea"$ receptivitate copilului pentru posi)ilit$'ile oferite de natur$ . In conclu"ie, educa'ia creativ$ +n gr$dini'a de copii devine un de"iderat, o realitate &i o necesitate +n introducerea pe f$ga&ul vie'ii al celui ce repre"int$ viitorul omenirii < copilul.