Sunteți pe pagina 1din 11

Morometii de Marin Preda (prezentare) Marin Preda s-a nascut la 5 august 1922 in Silistea-Gumesti, judetul Teleorman, in amilia taranului

Tudor !alarasu" #upa clasele primare urmate in sat, se inscrie la Scoala normala din $%rud, pc care o continua la !ristur-&dor'ei si apoi la (ucuresti" #e%uteaza in 19)1 cu o sc'ita in ziarul *Timpul*, citeste in cenaclul lui +ugen ,o-inescu si e secretar de redactie la *+-enimentul zilei*" .n 19)/ pu%lica intiia lui carte0 -olumul de nu-ele .ntalnirea din pamanturi, urmat apoi de #es asurarea,.ndrazneala, 1erestre intunecate" .n 1955 ii apare romanul 2Morometii3, -olumul intii, si, dupa o ela%oratie e4trem de indelungata, -ede lumina tiparului in 1956 si -olumul al doilea" .ntre timp aparusera romanul 27isipitorii3 si po-estirea 21riguri3" 8lterior pu%lica piesa de teatru 2Martin (ormann3 si romanul 2.ntrusul3, culegerea de eseuri si con esiuni .mposi%ila intoarcere, romanul Marele singuratic (1962)" Scriitor care apara conditia literaturii realiste, Marin Preda considera ca in a ara unor notiuni ca istorie, ade-ar, realitate, proza n-ar a-ea nici un inteles" & opera tre%uie judecata in unctie de partea ei de ade-ar si o carte %una este aceea care transmite intr-o modalitate estetica accepta%ila, un ade-ar social si psi'ologic" +l insusi culti-a o literatura inspirata din realitatile contemporane, a%ord9nd teme morale sau e4istentiale intr-un stil epic de mare densitate care a asesat proza rom9neasca pe terenul solid al o%ser-atiei psi'ologice"

Morometii
!a si in alte cazuri, al lui 7e%reanu de e4emplu, romanul cel mai important al lui Marin Preda este anticipat si pregatit de nu-elele sale" .n -olumul de de%ut, 2.nt9lnirea din pam9nturi3, sunt c9te-a naratiuni : 2#imineata de iarna3, 2& adunare linistita3; 2.n ceata3 etc" - care pre igureaza moti-e, int9mplari si personaje din roman, usor de depistat la o simpla con runtare, dar mai important dec9t aceasta este aptul ca inca din nu-ele se contureaza o%sesia undamentala a creatiei lui Marin Preda, care este destinul taranului rom9n" Morometii reprezinta, pe aproape o mie de pagini, po-estea unei amilii de tarani din !9mpia #unarii care cunoaste de-a lungul unui s ert de secol o ad9nca si sim%olica destramare" $ctiunea e plasata, in punctul ei initial, 1a c9ti-a ani inaintea celui de-al doilea raz%oi mondial, c9nd timpul parea oarte ra%dator cu oamenii, iar -iata se scurgea ara con licte mari" .n spatiul epic al lui Marin Preda unctia acestui timp este insa parado4ala" +l nu mai are ra%dare si -a produce in s9nul taranimii sc'im%ari ulgeratoare, care pun in cumpana insusi destinul ei milenar" Primele pagini sunt construite in per ecta concordanta cu timpul sugerat si un s ert din -olumul intii se petrece de s9m%ata seara p9na duminica noapte, adica de la intoarcerea Morometilor de la c9mp p9na la uga Polinei cu (irica" Scriitorul decupeaza scene de o mare simplitate din -iata taranilor si nareaza lent, staruind asupra iecarui amanunt, gest sau replica" Totul se des asoara parca dupa un tipic anume, nimic nu e spontan, in asa el inc9t impresia de ceremonial e staruitoare, ca si cum taranii s-ar orienta in cele mai elementare miscari ale lor dupa o ordine presta%ilita, dupa un cod stra-ec'i" 1ragmente din cina unei amilii de tarani rom9ni0 *Ct ieseau din iarna si pna aproape de sfintul Niculaie, Morometii mncau afara in tinda la o masa joasa si rotunda, asezati in jurul ei pe niste scaunele ct palrna. Fara sa se stie cnd, copiii se asezasera cu vremea unul lnga altul, dupa fire si neam. Cei trei frati vitregi,

Paraschiv, Nila si Achim, stateau spre partea din afara a tindei, ca si cind ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara. De cealalta parte a mesei, lnga vatra, jumatate intoarsa spre strachinile si oalele cu mncare de pe foc, statea totdeauna Catrina Moromete, rnama vitrega a celor trei frati, iar lnga ea ii avea pe ai ei, pe Niculae, pe linca si pe !ita, copii facuti cu Moromete...Moromete statea parca deasupra tuturor. "ocul lui era pragul celei de#a doua odai, de pe care el stapnea cu privirea pe fiecare. !oti ceilalti stateau umar lngai umar, inghesuiti, masa fiind prea mica. Moromete n#o mai schim$ase de pe vremea primei lui casatorii, desi numarul copiilor crescuse. %l sedea $ine pe pragul lui, putea sa se miste in voie si dealtfel nimanui nu#i trecuse prin cap ca, ar fi $ine sa se schim$e masa accea joasa si plina de arsurile de la tigaie.* Morometii, str9nsi in jurul unei mese mici si rotunde, dominati de un tata temut si ascultat, par incremenirea unei -ec'i r9nduieli" !ina lor este un ecou peste milenii al ceremonialului unei amilii gentilice, care si-a conser-at intr-o orma aproape intacta structura, nu si mentalitatea" Sunt si alte scene antologice, ade-arate documente de -iata taraneasca, dar intentia scriitorului nu e sa aca etnogra ie" 1orta cartii sta in ad9ncimea ei psi'olonica, pentru ca in descrierea aspectelor automatice, stereotipe, se strecoara sistematic analiza circuitului su letesc su%teran al protagonistilor, ast el inc9t romanul se -a constitui dintr-o realitate e4terioara, care poate crea impresia super iciala ca a-em de-a ace cu o monogra ie a satului romanesc, si dintr-o realitate interioara, mai misterioasa si mai dura%ila, din care porneste drama" Modul acesta de distri%utie a su%stantei epice se -adeste c'iar din primele momente c9nd, prin notatia simultana a e-enimentelor e4terioare si a e4ploziilor su letesti, se sugereaza raporturile reale ale mem%rilor amiliei Moromete" Pozitia Morometilor in jurul mesei, autoritatea paterna, atitudinea centri uga a iilor mari, opozitia dintre ei si mama, locul neglija%il al micului <iculae, ind9rjirea dintre rati, comunicata prin intermediul dialogului, lumineaza o stare de criza latenta, care se -a declansa cur9nd" Marin Preda isi incepe romanul prin analiza acestui moment din -iata unei amilii de tarani, relie 9nd con lictul dintre -ec'ea ei structura si noua realitate su leteasca" Gospodaria Morometilor pare solida si grija conducatorului ei este s-o mentina intacta" + pentru int9ia oara cind in literatura romana taranul nu e stap9nit de ideea de a a-ea pam9nt, ca sansa a ericirii sale, ci de a si-1 pastra" .lie Moromete are doua loturi, al lui si al !atrinei, si o multime de copii care sa munceasca" Si totusi, mica-i proprietate intra in declin, pentru ca in calculele lui nu pre-azuse disensiunea interioara a amiliei si nici nu intelege pericolul real al -esnicelor sale datorii am9nate" .n primele capitole ale cartii aceste lucruri ram9n necunoscute" Prozatorul nu-si incepe po-estea de la cap, ci de la un punct oarecare din des asurarea ei" Personajele sunt gata ormate, ele intra in actiune ara nici o pregatire preala%ila si se misca con orm irii lor" Modalitatea aceasta tradeaza un gust al reprezentarii dramatice, -iziunea artistica a lui Marin Preda iind adeseori scenica, ceea ce creeaza un puternic sentiment al autenticitatii" #upa lunga descriere a intoarcerii Morometilor acasa, atentia scriitorului se indreapta spre -iata comunitatii rurale" +l isi alege in acest scop sec-ente dintr-o zi de duminica la tara si nareaza, dilat9nd prin insistenta, e-enimente o%isnuite, ca taierea unui salc9m, un drum spre ierarie cu secerile pe umar, o adunare in poiana, plata unor impozite, calusul, 'ora" !apacitatea lui Marin Preda de a -edea semni icatia ascunsa a aptului %anal, cotidian, este aici magistrala si o%isnuitul capata un relie neasteptat, tul%urator, ca si cum" ne-am a la in ata unor ade-arate ritualuri ale uni-ersului satesc" !adrul acesta este necesar prozatorului, intruc9t, ara el, unctiile -itale, si spirituale ale eroului nu s-ar putea e4ercita" .n relatie cu satul, indi-idualitatea lui .lie Moromete se dez-aluie pregnant si ceea ce in s9nul amiliei parea o ipoteza de-ine acum o con irmare0 el are trasaturi care il asaza deasupra celorlalti" +roul e portretizat in miscare si se contureaza inalmente prin suma detaliilor acumulate pe

parcurs" + su icient sa stea pe stanoaga sau sa iasa la drum, pornind unde-a spre mijlocul satului, si spectacolul incepe0 &%iectele si oamenii nu-1 lasa indi erent" .n ata lor, sensi%ilitatea lui -i%reaza si el sesizeaza intr-o e4istenta, oric9t de cenusie, elementul inedit, mai ales cel comic" ,umea e plina de 2personaje3 pe care el le contempla cu -oluptate si le recreeaza apoi ca un ade-arat artist pentru prieteni, pentru ca in Moromete gustul pentru contemplatie se im%ina per ect cu darul -or%irii si mai ales cu placerea de a -or%i" Scena care-l de ineste pro und, tocmai pentru ca sintetizeaza epic pozitia lui Moromete in relatie cu o colecti-itate umana reprezentati-a pentru mediul sau de -iata, se petrece in poiana ierariei lui .ocan, unde taranii, gatiti ca de sar%atoare, se aduna sa discute, cu un inimita%il umor, politica" *&e apropiau de fierarie si Moromete fu intmpinat de departe cu e'clamatii. ocan a$ia deschisese si poiana era plina. (nii stateau in picioare, altii pe niste $utuci vechi, adusi acolo cine stie de cnd si tociti de sedere, toti galagiosi si parca nera$datori. Dar Moromete nu#i lua in seama, nu se gra$i sa se duca la ei. &e opri din nou pe o podisca, il parasi pe Dumitru lui Nae si intra in curtea cuiva. A$ia peste o jumatate de ceas iesi de acolo. %ra ras proaspat. # Ce e, ma, ce v#ati adunat aicea) * se mira apoi cnd ajunse in poiana fierariei. +una dimineata* se raspunse din cteva parti si cineva, vazndu#i secerile, ii spuse sa se gra$easca fiindca ii ramne griul pe cmp. # Pai de ce, ordane, n#o sa te chem pe tine sa mi#, seceri tu) %rau foarte veseli si parca nici nu se auzeau unii pe altii... Cocosila scoase dintr#o despartitura a chimirului un pachet de regie nedesfacut, se aseza nepasator pe un $utuc si incepu sa#si rasuceasca, o tigare. Moromete se lasa pe vine si isi facu si el din pachetul lui Cocosila, dupa care intinse mna si trase incet de su$ aceiasi chimir -Dimineata.. /iarul nu era intreg, dar Cocosila avusese grija sa#i aduca lui Moromete paginile cu stiri politice si cu dez$aterile. # Asculti, Mnromete) Nu mai citi, lasa c#am citit eu inaintea ta si sunt destept, asculta aici la mine... # 0ai, Moromete,... dadu cineva glas nera$darii tuturor. 0ai, da#i drumul* De fapt Moromete intrzia ca un scolar care nu e sigur pe el1 citea inti in gind. # Auziti ce zice regele* spuse el si indata se facu tacere deplina. Auziti ce zice Majestatea sa, adauga rotunjind mieros pe 2majestatea sa2... Marele congres agvicol Discursul Majestatii sale 3egelui Domnilor, am fost informat ca congresul dumneavoastra este un congres de specialisti, agronomi si ingineri. au cuvntul aici ca unul interesat in chestiunile pe care le dez$ateti si care am chiar oarecare e'perienta. Mi#ar fi placut poate ca acest congres si fie un congres al 2gospodarilor2 pentru ca, dupa mine, specialistii nostri sunt inca departe de a fi gospodari4 &tiu acest lucru, pentru ca agricultura m#a pasionat... Domnilor, a devenit o lozinca sa se spuna la noi ca agricultura este ocupatiunea principala a romnilor, am spus#o si eu, dar din nenorocire, daca este ocupatiunea manuala principala a romnului, nu este totdeauna si ocupatiunea lui mintala... Moromete se opri si ramase cu privirea tinta, in ziar. !acerea continua. # 0ehe* iz$ucni pe neasteptate Dumitru lui Nae si rsul sau glgi puternic si lenes mai departe. 0e, he, he, ia uitali#va cum a ramas Moromete. # Adica, se rasuci Moromete spre Cocosila, lasnd pentru moment ziarul la o parte, adica ocupatiunea ta mintala, Cocosila, e la alte prostii* Cocosila nu raspunse, se uita invidios la Moromete care stia sa gaseasca in ziar astfel de

lucruri. # Primul agricultor o fi mergnd si el la plug) dadu Dumitru lui Nae tonul comentariilor. # Merge, de ce sa nu mearga* zise ocan. Cnd se desprimavareaza iese cu plugul din curtea palatului si se duce si el la arat. # 5 fi avind pamnt) se interesa cineva. # Are* afirma Cocosila. Are asa, cam vreun lot si jumatate*... # Nu cred, se indoi cineva. Are mai mult, ca tre$uie sa#, tina si pe ala micu, pe Mihai... !re$uie sa#i dea sa mannce. # %sti prost* 3eflecta Cocosila. Ala micu are lotul lui de la ma#sa* # n fine* incheie Moromete aceste scurte o$servatii si apuca din.nou ziarul in mna.3 Simpatia spontana cu care este intimpinat Moromete, aptul ca discutiile nu incep ara el, greutatea cu-9ntului sau do-edesc ca prestigiul lui e real si recunoscut" Socia%ilitatea, inteligenta, ironia, umorul, darul de a -edea dincolo de lucruri, antezia, %ucuria contemplatiei ac din el un taran neo%isnuit, un o%ser-ator si un moralist" +4ista si o alta ata a lui Moromete, in consens cu trasaturile lui undamentale, dar care il particularizeaza si mai mult printre ceilalti tarani" Personajul este un disimulat, stap9neste arta de a-si desincroniza in mod -oit g9ndurile si -or%ele, de a mima gesturi si opinii alse pentru a sonda partenerul de discutie si a se distra pe seama prostiei, a ing9m arii si a lim%ajului acestuia sau, pur si simplu, pentru a se ascunde pe sine" Semni icati-a e comedia jucata in ata agentilor iscali, care-i stricasera placuta lui discutie de duminica" .ntr9nd in curte, trece pe l9nga cei doi agenti, ca si c9nd acestia nici n-ar e4ista, striga suparat la o !atrina in-izi%ila, a lata de apt la %iserica, si la un Parasc'i- ine4istent" #upa ce-i inne%uneste %ine prin aceasta mane-ra de ignorare, se intoarce spre ei si le striga 0 *<-am =*" $poi se potoleste %rusc si cere o tigare, las9ndu-1 in pace pe agent sa taie c'itanta" #upa ce o primeste in m9na, o rasuceste meticulos pe toate partile si o pune incetisor pe prispa, trag9nd linistit din tigare0 * 0ai, nea lie, hai, nea lie* se gra$i 6upuitul, pocnind incuietoarea gentii. 1" Pai nu ti#am spus ca n#am)* zise Moromete nevinovat. Ce sa#ti fac eu daca n#am* De unde sa dau) N#am** Si jocul continua spre cumplita ener-are a agentilor, care -or sa-i ridice lucrurile din casa, sa-i ia caruta si caii" !9nd amenintarile sunt gata sa se realizeze, Moromete inter-ine impaciuitor0 *- De ce nu vrei sa intelegi ca n#am) a ici o mie de lei, si mai incolo asa, mai discutam noi* Ce, crezi ca noi fatam $ani)* #isimulatia lui Moromete nu este numai reactie de ensi-a, ea ii de-ine o a doua natura, pentru ca, desi e un tip socia%il, de o mare curiozitate intelectuala, constructi- in intentii, are un comportament %izar, mascat" $de-arata lui ire tre%uie dedusa din gesturi si reactii care o contrazic" !elor din jur *le apare ca un om sucit, cu toane, impre-izi%il, inc'is intr-o meditatie a sa o%scura si impenetra%ila* (&-" !ro'malniceanu)" Practic, reactiile lui Moromete sunt derutante" !9nd <ila duce caii su% salc9mul pe care-1 taiau, Moromete striga spre el0 *8nde -ii, ma, cu ei>*, dar cum %aiatul nu pricepe0 2- !um unde -in>*, intoarce -or%a, ca si cum el ar i gresit0 *$dica da treci cu ei incoa sa cada salc9mul pe ei*" ,a constatarea lui !ocosila ca poarta la care lucra Parasc'i- e gata, Moromete raspunde suparat0 *<u, mai tre%uie un -itel sa se uite la ea*, iar lui Tugurlan, care se mira de ce nu-i poarta pica iindca 1-a injurat in poiana lui .ocan0 *Pai si pe d-ta te-am injurat Si d-ta nu te-ai suparat*, ii precizeaza cu o sa-anta sa-oare0 *<u, pe mine m-ai com%atut" $ia e altce-a*" $titudinea lui Moromete creeaza un enomen de instrainare, de o dureroasa intensitate, o%ser-a%il mai ales in relatiile lui cu cei sase copii" +l ii iu%este si le -rea %inele, dar isi cenzureaza orice induiosare ata de ei" Ser%area scolara la care <iculae ia premiul int9i ii

pro-oaca pentru prima data ne-oia de a-si transmite a ectiunea in mod direct si atunci el nu gaseste gesturile cu-enite" 8imirea de a-si -edea iul premiant, c9nd el credea ca -a ram9ne repetent, sting'ereala copilului si saracia lui, criza de riguri care il cuprinde in timp ce incerca sa spuna o poezie ii produc o emotie -ecina cu panica" .ntoarcerea lor spre casa e aproape patetica iindca, pentru o clipa, distanta dintre tata si iu dispare prin gesturi sc'itate cu multa st9ngacie" 8na din multele iluzii ale lui Moromete este credinta lui in posi%ilitatea comunicarii" +l %anuie ca oamenii il inteleg sau ca cel putin ne-asta si copiii il inteleg si nu-si poate reprima mirarea c9nd acestia il interpreteaza alt el dec9t se stie el" Pra%usirea gospodariei sale se -a petrece si din aceasta cauza, pentru ca iii ii ignora planurile nee4plicate si se simt animati de alte g9nduri, mai realiste, sau, in orice caz, in spiritul timpului lor" .n momentul in care Parasc'i-, <ila si $c'im -or a-ea puterea sa se desprinda de su% in luenta tatalui, politica de ec'ili%ru a micii proprietati, iluzia cea mare a lui Moromete, intra intr-o stare de criza" Pentru Moromete, pam9ntul inseamna demnitate sociala si umana, %ucuria de a i li%er, independent; mai inseamna sansa de a te g9ndi si la altce-a dec9t la ziua de m9ine, posi%ilitatea de a pri-i -iata nu neaparat ca spectacol, ci ca pe un lucru de al carui secret tre%uie sa te patrunzi, sa te uiti la oameni, la soare, la tot ce e4ista" +roul lui Marin Preda este un contemplati- si drama lui este drama contemplati-itatii, adica, dupa e4plicatia scriitorului, 2este drama omului care, ara a dispretui acti-itatea, isi da seama ca insul care e numai actiisi consuma -iata si nu intelege nimic din ea, pentru ca de-ine ro%ul actiunii* (1lorin Mugur0 !on-or%iri cu Marin Preda)" ,ui Moromete ii place -iata ca miracol de contemplat" <u este totusi un inacti-" +l actioneaza, dar in sensul iluziilor pe care si le-a acut despre -iata; si cum credinta lui este ca modul traditional de e4istenta al taranimii este cel mai %un cu putinta, actioneaza in spiritul acestei conceptii, dar intr-o lagranta contradictie cu spiritul epocii, care1 -a in-inge" #e aici, drama" Su% acest aspect, personajul a ost comparat cu #on ?uijote, dar prozatorul roman respinge apropierile ortate0 *un om ca Moromete, cu simtul umorului, al ridicolului, nu poate sa se asemene, in ciuda autoiluzionarii care de asemenea e o trasatura a caracterului sau, cu un personaj ea #on ?uijote, un smintit su%lim si pe care putin il intereseaza daca lumea r9de de el*" Marin Preda are meritul de a i integrat o drama eterna istoriei si realitatilor sociale romanesti (* ara istorie literatura se as i4iaza*)" $naliza unei psi'ologii, a unei stari de autoiluzionare si a consecintelor ei se completeaza cu studiul aproape %alzacian al mecanismului social si al comediei umane" #rama lui Moromete se declanseaza intr-un timp istoric anumit, c9nd puterea %anului il pune pe taran in situatia de a ace din productia sa o mar a" .n satul patriar'al, cu economie autar'ica, na-aleste cu -ioletnta un alt tip de relatii, in cadrul carora tre%uie sa produci unele %unuri, dar si sa -inzi, ca sa poti cumpara altele" (anul inseamna un atac %rutal la adresa iluziei lui Moromete ca el, cu pam9ntul si copiii lui, poate continua sa traiasca linistit" +l -ede ca taranul este atras intr-o cursa despre care nu stie incotro duce" <elinistea unei asemenea perspecti-e e incerte il determina pe erou sa ram9na pe pozitia lui p9na la s 9rsit" 1iii cei mari inteleg alt el pro%lema si, pe ondul mai -ee'i al urii lor impotri-a mamei si surorilor -itrege, pun la cale separarea de %unuri si uga la oras" Pentru a pre-eni razmerita, Moromete ii permite lui $c'im sa plece la (ucuresti cu oile ca sa aduca in toamna sase mii de lei, le duce eu -or%a pe !atrina si pe ete, ii lasa si lui <iculae speranta ca-1 -a trimite la scoala" $titudinea lui concilianta nu da rezultate" 1iii isi dispretuiese tatal pentru nepriceperea lui in a aceri si Moromete trece la masuri e4treme" .i %ate cu parul pe Parasc'i- si pe <ila intr-o sec-enta de mare dramatism, care-i e4prima disperarea de a nu i putut sa-i o%lige sa ram9na ceea ce ar tre%ui ei sa ie, dupa parerea lui, adica tarani ade-arati" Parasc'i- si <ila reusesc p9na la urma sa uga, lu9nd si caii din grajd, iar Moromete e o%ligat

sa -9nda o parte din pam9nt, deci sa aca e4act ceea ce a luptat sa nu aca" *!u %anii luati Moromete isi cumpara doi cai, plati oncierea, rata anuala la %anca, datoria lui $ristide si ta4ele de internat ale lui <iculae, ram9n9nd ca necunoscuta solutia acestor pro%leme pentru -iitor0 din nou rata la %anca, din nou oncierea, din nou <iculae" #ar cu toata aparenta sa nepasare, Moromete nu mai u -azut st9nd ceasuri intregi pe prispa sau la drum pe stanoaga" <ici nu mai u auzit raspunz9nd cu multe cu-inte la salut" <u mai u auzit po-estind" #in Moromete cunoscut de ceilalti ramase doar capul lui de 'uma arsa, acut odata de #in @asilescu si care acum pri-ea insingurat de pe polita ierariei lui .ocan la adunarile care inca mai a-eau loc in poiana" ,ipsite de omul lor, aceste adunari a-eau sa-si piarda si ele cur9nd orice interes" .ar trei ani mai t9rziu, c9nd iz%ucnea cel de-al doilea raz%oi mondial, sa se -ada ca nu era numai at9t" 2!impul nu mai avea ra$dare*" @olumul int9i se termina prin sc'im%area ung'iului de re erinta asupra timpului, care, departe de a i ra%dator si tolerant, si-a dus la %un s 9rsit ine4ora%ila-i eroziune" Moromete ia cunostinta cu acest timp in urma unei tragice e4periente care ii modi ica psi'ologia" Mutenia in care aluneca e o stare de criza si, in mod sim%olic, o disparitie" S irsitul lui llie Moromete este s 9rsitul unei mentalitati de origine ar'aica" +l conser-a o lume si imagineaza una in care sa poata trai" #etronat cu %rutalitate de timpul care de-ine nera%dator, el este un *rege ara tara*" !riza il instraineaza de osta lui ipostaza, pe care o pri-este cu oc'i strain" +roul isi intelege inalmente drama, ceea ce ace din el un personaj superior""" P9na la Marin Preda proza romaneasca studiase pe taran mai ales su% ung'iul e4istentei lui automatice, al per ectei adaptari la mediu" !u 2Morometii3 taranul este scos din stiutul traseu stereotip si constr9ns sa mediteze la ade-arata sa conditie" #upa criza el nu mai reintra in -ec'ea unctie automatica"@olumul int9i nu este numai romanul lui .lie Moromete" Multe planuri se des asoara ara el, pentru a arata ca satul e4ista si in a ara lui Moromete" Marin Preda are ne-oie de imaginea mai larga a satului ca sa potenteze, dar si sa relati-izeze drama eroului, suger9nd si alte trasee ale e4istentei" .n urmatorul -olnm aceasta -iziune -a i dominanta" @&,8M8, .. Morometii, -olumul al doilea, pare alt roman si prin structura, si prin te'nica narati-a si prin stil" +l reprezinta in primul r9nd o -ictorie a scriitorului asupra lui insusi" Preda a luptat multa -reme, incep9nd cu romanul 27isipitorii3, sa-si creeze propriul sau stil, care sa nu ie stilul in care se e4prima taranii sau cu care scriitorul e4prima tema taranilor" .n 2.mposi%ila intoarcere3, c9t si in 2!on-or%iri cu Marin Preda3, el arata ca pentru un creator am%itios care -rea sa creeze in mod deli%erat un anumit uni-ers si sa atace teme de constiinta este necesar un stil al scriitorului, *instrument ormida%il- de a lumina si de a stap9ni dintr-un punct de inalta intelectualitate materia inspiratiei" *!u acest stil care, ie ca-i place, ie ca nu-i place cititorului - a de-enit stiltul rneu- am scris 2Morometii3 -olumul doi, 2.ntrusul3, po-estirea 21riguri3 si apoi -olumul 2.mposi%ila intoarcere3 si romanul 2Marele singuratic3" Marturisirea scriitorului da un alt sens raporturilor dintre cele doua -olume, pentru ca, desi primul e un roman al indi-idului, iar al doilea al masei - iar masa nu traieste e4act aceeasi drama economica si aceeasi tragedie su leteasca -, unitatea lor tine de -iziune" .n am%ele creste imaginea unui uni-ers si a unei ci-ilizatii a late la rascruce de drumuri si destinul acestui uni-ers si al acestei ci-ilizatii reprezinta ade-aratul o%iecti- al *Morometilor*" Sc'im%9nd stilul, Marin Preda a putut alt el stap9ni pro%lema pusa in discutie, care ar i riscat - prin oglindirea doar din perspecti-a lui .lie Moromete - sa de ormeze o realitate comple4a, re-olutionara" $ctiunea celui de-al doilea -olum are loc tot in satul Silistea-Gumesti, in primele doua decenii

dupa +li%erare" Te'nica de compozitie nu mai este cea a decupajului, ci una rezumati-a0 e-enimentele sunt selectionate, naratiunea cunoaste intoarceri in timp si eliminari de apte (reluate in Marele singuratic), singurul moment de o mai intinsa coerenta epica iind cel in care <iculae Moromete participa ca acti-ist la o campanie de seceris in propriul sau sat" .n primele capitole, grija prozatorului e sa distruga imaginea dint9i a lui Moromete, arat9ndu-i o alta ata, lipsita de glorie" $ceasta actiune se justi ica prin ne-oia de eli%erare a scriitorului, care, 2pentru a ace loc altui destin literar, tre%uia, intr-un el, sa omoare in noi nostalgia ata de cel dinainte, sa ne dea iluzia ca el poate trai si alt el in mijlocul unei amilii in care autoritatea lui e contestata si al unei epoci in care su%tilitatile lim%ajului si placerea de a contempla sunt niste rumoase anacronisme* (+ugen Simion)" #esi a cunoscut o perioada de prosperitate si si-a re acut a-erea, Moromete nu se mai poarta ca inainte si ia 'otar9ri care il co%oara in oc'ii amiliei" .i interzice lui <iculae sa mai rec-enteze scoala pe moti- ca 2nu-i aduce nici un %ene iciu3, continua sa nu treaca pam9ntul si casa pe numele !atrinei, in sc'im% merge la (ucuresti sa le propuna celor trei ii sa se intoarca in sat, sa le dea lor tot, iar el cu !atrina sa se retraga intr-o cosmelie pe care s-o ridice alaturi de -ec'ea lor casa" & ura naprasnica se ridica atunci in su letul acestei emei, care-si paraseste %ar%atul la %atr9nete si se duce sa traiasca la iica ei din prima casatorie" .lie Moromete intra intr-o zona de um%ra, autoritatea lui in sat se diminueaza, amilia nu-1 mai asculta, -ec'ii lui prieteni au murit sau l-au parasit, noii prieteni, Matei #imir, <ae !ismaru, !ostac'e al Aoac'ii, Giugudel, ii apar mediocri, el insusi are impresia ca nu mai gaseste nici un om in stare sa glumeasca inteligent" Satul intra intr-un ritm accelerat de disolutie, pe scena lui na-alesc orte necunoscute, apar iguri noi ca notarul, (ila, .sosica, Bdroncan, Mantarosie, Plotoaga, $dam 19nt9na, &ua%ei, @asile al Moasei s"a", se discuta pro%leme noi si se naste o politica noua" Taranii asista la un enomen amenintator, la o ade-arata *spargere* a satului, a carei ratiune le scapa 0 *+rau e-enimente pline de -iclenie""" s-ar i zis, -az9nd ce oameni ieseau acum la i-eala, ca un sat nu era o asezare de cel mult doua mii de case adunate intr-o -ale de r9u si ascunse su% salc9mi, ci o groapa ara und, din care nu mai incetau sa iasa at9ti necunoscuti*" $ceasta este o epoca de tranzitie, c9nd Moromete dispare o -reme ca erou acti-, ca sa rede-ina c9nd totul -a i iremedia%il pierdut pentru el" Se impune, in sc'im%, <iculae Moromete, copilul neglijat de parinte, care-si paraseste si el, ca si ratii mai mari, dar in alt mod, conditia de taran, iind 'otar9t sa realizeze o e4istenta, si o atitudine care sa-1 indeparteze de la greselile tatalui sau" #iscutiile dintre ei doi, destul de numeroase, pro-ocate mai ales de Moromete-tatal, au semni icatia unei con runtari intre doua conceptii de -iata, intre doua ci-ilizatii" <iculae Moromete crede intr-o *noua religie a %inelui si a raului* si de-ine *apostolul* ideilor socialiste care pre-ad, odata cu sc'im%area intregii societati, innoirea radicala a satului" .lie Moromete nu se impaca cu g9ndul ca rostul lui in lume a ost gresit, si ca taranul tre%uie sa dispara" .deea nu numai ca il deruteaza, dar ii produce o disperare ara margini" +4ista in acest sens o scena de mare orta artistica - ultima in care Moromete apare in -iata - in care %atr9nul, udat de o ploaia repede de -ara, sapa un sant in jurul sirei de paie din gradina si discuta cu un personaj imaginar, in timp ce in alta parte a satului se pun la cale sc'im%ari 'otaritoare pentru destinul taranimii0 *P9na in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui, c'it ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el=*""" *!a tu -ii si-mi spui ca noi suntem ultimii tarani de pe lume si ca tre%uie sa disparem" Si de ce crezi ca, n-ai i tu ultimul prost de pe lume si ca mai degra%a, tu ar tre%ui sa, dispari, nu eu>*""" *$sa ca -ezi, relua apoi Moromete in glas cu o admiratie de sine neacoperita ata, de generozitatea lui, eu te las pe tine sa traiesti""" #ar rau ac, ca tu -ii pe urma si-mi spui mie ca nu mai am nici un rost pe lumea asta""" si ce-o sa man9nci, ma, (iznae> !e-o sa man9nci, ma, t9mpitule, e4clama Moromete apas9nd cu un el de mila

nes 9rsita, aproape parinteasca pe ultimul cu-9nt, contempl9nd parca cu jale mizeria mintala a acelui (iznae care ii spusese lui asemenea lucruri despre soarta care le era rezer-ata in -iitor taranilor" (<u-i spusese lui, ci lui <iculae, si de la <iculae stia si Moromete) Macar, zise Moromete mai departe, eu tot am acut ce-a, am crescut sase copii si le-am tinut pam9ntul p9na, in momentul de ata - ca n-au -rut sa-1 munceasca, ce sa le ac eu, toata -iata le-am spus si i-am in-atat - ,dar pe tine sa, te -edem daca esti in stare cel putin de-at9t= & sa ii n stare> <u sa-i im%raci si sa le dai sa" man9nce, ca asta e lesne, de m9ncare ii dai si unei -ite in grajd, dar ce le spui=> !e-i in-eiti, iindca un copil c'iar daca nu-i intra lui in cap c9t e mic, c9nd se ace mare isi aduce aminte""" 1iindca degea%a o sa le spui tu -or%e, c-o i, c-o pati, ca mai destept ca tine nu mai e nimeni, din apte ei o sa -aza ca nu esti nici destept si nici n-ai ce sa le spui si or sa ajunga de capul lor si or sa te in-ete ei pe urma minte c9nd oi im%atr9ni" &ri sa-si stearga picioarele pe tine, ca n-ai stiut sa aci din ei oameni"""3 .n indirjirea aproape ne%uneasca cu care isi apara punctul de -edere se gaseste at9t maretia, c9t si mizeria personajului, pro et al unei cauze iremedia%il pierdute" +l e totusi prea inteligent ca sa nu-si dea seama ca -alorile pe care le apara -or disparea, ca ci-ilizatia *micului proprietar agricol* nu mai are nici un -iitor, e in stare sa accepte c'iar ideea ca -a i %ine cum -a i, dar nu se simte pregatit, nu mai poate organic sa traiasca acest nou" #e apt, tragedia lui Moromete nu pro-ine din inadaptare; inadaptarea a declansat insa criza unei constiinte care nu se mai regaseste, pentru ca intre%area undamentala pe care si-o pune la %atr9nete, c9nd traieste toate aceste sc'im%ari, este 2de ce se int9mpla ceea ce se int9mpla si mai ales cum se putea sti daca tot ceea ce a-ea sa se int9mple in -iitor a-ea sa se int9mple orice-ai ace >3 &are asta sa ie sc'im%area -esnica a lumii pe care c9t esti t9nar n-o simti, desi poate ca altii %atr9ni c9nd tu nu stiai nimic au su erit ca si tine acun asa sa ie oare>3 !riza lui Moromete este pusa, dupa cum se -ede, in termeni supremi de constiinta, con irm9ndu-se parca mai -ec'ea o%ser-atie polemica a lui G" !alinescu in legatura cu imaginea simpli icatoare a taranului0 2Taranul si Cant isi pun aceleasi pro%leme, cu deose%irea ca cel din urma le rezol-a cu alta te'nica*" .n ultimele capitole ale cartii Moromete dispare ca personaj si tot ceea ce se int9mpla, o asezare mai temeinica a lucrurilor si prin aceasta c'iar a -ietii taranesti, se des asoara ara Moromete si in a ara constiintei sale, intrata intr-o lunga si de initi-a intunecare" Putinii ani care i-au mai ramas ii traieste in tacere si insingurare si moare lent, ca si cum -iata s-ar scurge din el, nu inainte de-a e4clama cu o tru ie pe care ar -rea s-o pastreze si dincolo de moarte0 *#omnule,""" eu totdeauna am dus o -iata independenta=3 .n 2Morometii3, Marin Preda analizeaza procesul istoric al destramarii celei mai -ec'i clase sociale romanesti, a satului traditional, lume organica, siesi su icienta, purtatoare a unei ci-ilizatii milenare, dar ajunsa intr-un ceas de crepuscul" !riza satului ar'aic se re lecta in c'iar constiinta celor care il reprezinta, in asa el incit su%stanta romanului -a de-eni tragedia unei umanitati pe cale de disparitie" ,egile implaca%ile ale istoriei -or juca acum rolu. acelui * atum3 clasic, pentru ca inter-entia istoriei in uni-ersul considerat anistoric al satului traditional -a duce nu numai la modi iearea structurii lui, la degradarea elementelor ar'aice, ci si la trans ormarea si c'iar disparitia -ec'ilor institutii rurale, a unor relatii si con-entii sociale, a unui cod etic si a unei ilozo ii" Procesul acesta este pro und dramatic, pentru ca cei care nu -or -oi sau nu -or putea sa se adapteze -or sta su% condamnarea istoriei" Su% acest aspect, .lie Moromete este un personaj e4ponential, al carui destin e4prima moartea unei lumi si nasterea alteia, iar prin pro unzimea spiritualitatii sale este un personaj monumental" @ocatia realista a prozei .ui Marin Preda isi gaseste in Morometii o con irmare de inalta tinuta

artistica" Scriitorul realizeaza aici una dintre cele mai -erosimile imagini literare a satului romanesc printr-o o%ser-atie rece, o%iecti-a, aproape dura, a dramelor o%scure, dar pro unde, care insotese trecerea unei categorii sociale spre alte orme de e4istenta" !a si 7e%reanu, umple si el al%ia -ietii rurale p9na la re uz, tinz9nd sa o zugra-easca in datele ei calendaristice, uni-ersale" Muncile agricole, mai ales secerisul si treierisul, au sansa unui pictor remarca%il, care stie sa-si dozeze culorile si nuantele in ta%louri de-o mare autenticitate si poezie" .n acelasi timp, pri-irea scriitorului se indreapta si asupra acelor o%iceiuri si traditii populare care tradeaza o realitate spirituala mai ad9nca" .nmorm9ntarea, parastasul, orme -ec'i de ritual, ca spalatul picioarelor de 7usalii si calusul, jocul %aietilor pe c9mp cu %o%icul, int9lnirile nocturne ale tinerilor tarani, 'ora, atitudinile curente ale sotilor in amilie etc" sunt in atisate c9nd ironic, c9nd cu o e-identa nota lirica, dar permanent cu grija de a relie a speci icul unui rnod de e4istenta" Su% acest aspect, capitolul despre moartea lui Moromete este tot ce s-a scris mai tul%urator in literatura romana despre moartea unui %ar%at" $sezat in descendenta atit de %ogata a literaturii romane de inspiratie rurala, romanul Morometii aduce elemente de o neta originalitate0 propune un uni-ers satesc autonom, ara ecouri din Sla-ici, !reanga, Sado-eanu sau 7e%reanu; impune alaturi de taranul acestora un alt tip de taran, per ect independent si de egala -ia%ilitate artistica, cu un comportament si o pro%lematica speci ice; da prozei taranesti o dimensiune psi'ologica neasteptat de pro unda; consolideaza orientarea realista si stilul adec-at, anticalo il, al lui 7e%reanu" !a si marele scriitor ardelean, Marin Preda crede ca orta creatoare a literaturii, mai ales a prozei, se re-arsa dincolo de ormele de e4presie, ca ea se e-identiaza int9i prin ce spune si apoi prin cum spune si ca sansa literaturii noastre de a interesa si pe altii este ca, descoperind e4presiile purtatoare de armec ale speci icului national, sa ie totusi co-9rsite de continut, si acest continut sa-si caute ast el nesting'erit drumul spre uni-ersalitate (!ircuitul uni-ersal, din -ol" .mposi%ila intoarcere)" .n conduita lui stilistica, Marin Preda este un prozator care se supune o%iectului, temei, personajului" Singura lui grija este sa ie e4act, sacri icindu-si o e-entuala dragoste pentru scrisul rumos, re uz9nd mestesugul stilistic" !u-intele au o -aloare unctionala, ele tre%uie doar sa comunice cu precizie intentia scriitorului" Stilul acesta nu este insa lipsit de e4presi-itate si de armec" !ea mai mare calitate a lui este limpezimea" .n ciuda unei sinta4e complicate, care topeste intr-o singura raza e4primarea directa si cea indirecta, g9ndul scriitorului si g9ndul personajului, dialogul si e-ocarea, proza lui Marin Preda are o transparenta e4ceptionala" Sensul iese la i-eala cu toate nuantele sale, nu e niciodata o%scur, in sc'im% e pro und si incarcat de sugestii misterioase, ca si cum tainele lumii n-ar incapea niciodata pe deplin in cu-inte" .ata un scurt ragment e4empli icator din capitolul in care Moromete este prezentat pentru ultima oara in mod direct de autor0 2Apa se scurgea la vale cntind si de sus cpntinua sa toarne fara oprire. Moromete ridica fruntea si se uita si ceea ce vazu il facu sa#si dea palaria pe ceafa de admiratie. &antul cel mare, comun tuturor gradinilor de pe#acolo, dadea peste mal de#atta apa si daca n#ar fi curs cu repeziciune spre o directie a ei care ducea spre ru, te#ai fi putut teme ca daca ploaia nu se va opri curnd, va ineca satul. "ipsind atta vreme din pridvor, linca se nelinisti cea dinti de tatal ei si iesi dupa ei cu un sac in cap. Cnd il vazu eu sapa in mna si ud de sus pna jos incepu sa strige la el sa se intoarca numaidect in casa, nu#si dadea seama ca putea sa raceasca si sa moara) Dar Moromete parca nici nu auzea si zadarnic fata se apropie si#, trase de mna, fugi de#aici, o goni el, nu vezi ca e ploaie calda, dar asa calda, cum era, fata si incepuse sa. clantane din dinti. &e intoarse in casa si curnd iesira, si celelalte surori si incepura si ele sa strige spre gradina, tata, vin incoace, insa fara ca el sa le asculte,

conducnd mai departe torentele de apa, facndu#le loc cu sapa si continund linistit si netur$urat sa vor$easca, prizonier parca fara scapare al elementelor, si al lui insusi...3 Mor ologic, te4tul e dominat de -er%e, ceea ce tradeaza caracterul narati- al stilului" @er%ele intra intr-un joc su%til de relatii temporale - prezentul, per ectul simplu, imper ectul - care ingaduie indi-idualizarea si identi icarea mai multor actiuni simultane" $paritia celor trei gerunzii din inal nu este nici ea lipsita de semni icatie, gerunziul iind modul unei actiuni in des asurare, ara re erire precisa la momentul -or%irii, si cum -er%ele conduc9nd, ac9nd, continu9nd se re era la Moromete, acesta pare parca pentru totdeauna prins intr-o actiune ara durata, ceea ce este in per ect consens cu ideea de %aza a ragmentului" Sintactic, te4tul e dominat de su%ordonate" $ctiunea principala intra in relatii multiple si comple4e, uneori oarte su%tile, care arata ca lucrurile nu sunt limpezi daca le lipseste raportarea cu-enita" Sinta4a aceasta ajuta o g9ndire de tip analitic dispusa sa epuizeze toate nuantele, dar sa nu se impiedice de prea multe con-entii gramaticale" #e aceea, razele cuprind adesea propozitii care apartin unor planuri de e4presie complet di erite, cum ar i planul naratorului si al -or%irii directe a personajului, ara sa se marc'eze prin mijloace gramaticale sau prin semne de punctuatie trecerea de la un plan la altul" .n ultimele doua raze din te4tul citat se produce o uziune neo%isnuita in lim%a scrisa, o%isnuita in sc'im% in -or%ire, unde trecerea e anuntata de ton, ceea ce arata caracterul oral al stilului" &ralitatea nu este insa produsul mecanic al copierii lim%ajului taranesc, Marin Preda nu e deloc un naturalist, in ciuda unor cruditati -er%ale" +l prelucreaza, stilizeaza -or%irea taraneasca, urmarind un e ect artistic, asa cum la r9ndul lor acusera c9nd-a !reanga si mai ales !aragiale, ade-aratul inaintas in comedia cu-intului al lui Marin Preda" #upa modul de constructie sintactica a razelor, stilul lui Preda e intruc9t-a di erit in cele doua -olume0 Primul se caracterizeaza printr-o olosire mai accentuata a stilului indirect li%er, precum si printr-o te'nica normala de im%inare a stilului direct cu cel indirect; normala, in sensul olosirii tuturor procedeelor gramaticale care indica trecerea de la un stil la altul; .n -olumul al doilea domina stilul direct al autorului care, topind in lu4ul sau - ca in e4emplul citat - toate celelalte orme, de e4primare, da g9ndirii o coerenta si o luenta remarca%ile" .n s irsit, din punct de -edere stilistic, te4tul e al%, lipsit de podoa%e" !u-intele sunt olosite cu sensul lor propriu si numai arareori capata si un sens igurat, dar atunci ele produc ie un -ag ecou liric intr-o proza total antilirica, ca in constructia *apa se scurgea la -ale c9nt9nd*, ie o re-er%eratie misterioasa a ideii, ca in constructia *prizonier parca ara scapare al elementelor si al lui insusi*, meta ora care inc'ide sim%olic istoria unui destin prins parca intr-un cerc al atalitatii" $rta literara a lui Marin Preda este comple4a" +l stap9neste nu numai razele, ci si stiinta organizarii epice, in care distri%utia episoadelor, a aptelor, si int9mplarilor urmareste un inteles, si acompaniaza drumul secret al cartii" 1lu4ul epic nu este sting'erit de nimic" Portretul, descrierea, aluzia, anecdota, analiza, completarile, oric9t de minutioase, nu opresc in nici un el miscarea narati-a, care ca singura comunica o impresie co-9rsitoare de -iata" #in acest punct de -edere, iritarea cu care scriitorul respinge cali icaticul de *analist* si *proza analitica* se justi ica" Principalele lui procedee artistice, -iziunea scenica; dialogul, -or%irea aluzi-a, te4tul si su%te4tul ironic, para raza neologistica, micro-eseul analitic, pauzele si di erentele de ritm, simtul comic si simtul tragic, im%inarea stilului direct si indirect etc" sunt su%ordonate unor calitati narati-e si portretistice deose%ite" @ocatia undamentala a lui Marin Preda este cea de po-estitor"