Sunteți pe pagina 1din 9

Principiul cooperativ. Maximele comunicarii.

Forme ale implicitului

Principiile pragmaticii sunt de tip reglementativ, au o natura neconventionala, depinzand de obiectivele urmarite in procesul de utilizare a unei limbi considerate.

Principiile pragmatice fundamenteaza cele mai diverse tipuri de activitati care presupun colaborarea intre indivizi, inclusiv comunicarea prin limbaj.

Principiul cooperativ HP Grice Logic and conversation !"#$%& fiecare contributie la o conversatie trebuie sa corespunda in momentul realizarii cerintelor impuse de obiectivul sau de directia acceptata a sc'imbului verbal in care este angajat participantul respectiv.

Maximele principiului cooperativ&

Maxima cantitatii reglementeaza cantitatea de informatie furnizata de fiecare participant la un sc'imb verbal. (ceasta sa se incadreze strict in limitele impuse de obiectivele sc'imbuluirespectiv, sa nu fie nici insuficienta, nici excedentara.

Maxima calitatii cere ca interlocutorii sa spuna numai adevarul) este exclusa astfel atat furnizarea unor informatii false, cat si a unor informatii a caror veridicitate nu poate fi dovedita in mod adecvat de locutor.

Maxima relevantei cere corelarea intre ele a diverselor interventii in cadrul unui sc'imb verbal si, in acelasi timp, adecvarea acestora la tema in discutie.

Maxima manierei priveste modul in care trebuie formulate interventiile in cadrul unui sc'imb verbal,

reclamand claritate si structurare logca a enunturilor.

Maximele nu reprezinta un inventar de reguli nelegate intre ele. *eea ce le conecteaza este dependenta fata de principiul cooperativ.

+ sunt frecvente situatiile in care maxima cantitatii intra in concurenta cu cea a calitatii& maxima cantitatii este sacrificata in favoarea maximei calitatii.

maxima relevantei sprijina indirect maxima cantitatii

+ maxima manierei este strans legata de cea a relevantei, favorizand comunicarea in forma cea mai directaa obiectivului urmarit de locutor.

,mplicaturi conversationale

Prin implicaturi conversationale se desemneaza un tip special de deductii pragmatice, a caror validitate este, in cea mai mare parte a cazurilor, limitata la o situatie comunicativa data. *ompetenta comunicativa a membrilor unei comunitati include si stapanirea modului de a jongla cu maximele si a mecanismelor de a decoda enunturile bazate pe implicaturi.

,mplicaturile nu presupun incalcarea aleatorie a maximelor, ci in conditii discursive determinate si cu respectarea anumitor reguli care sa permita decodarea corecta din partea -.

Forme de abatere de la cerintele maximelor&

,ncalcarea tacita si neostentativa a unei maxime

.ustragerea de la respectarea unei/ unor maxime si a principiului cooperativ

.acrificarea uneia dintre maxime cand aceasta intra in conflict cu alta

,ncalcarea evidenta a unei maxime sau exploatarea acesteia.

0ipuri de implicaturi

,n raport cu modalitatea in care sunt asociate cu continutul lingvistic al enunturilor, implicaturile pot fi conventionale si nonconventionale.

,mplicaturile conventionale desemneaza aspectele semantice nelegate de valoarea de adevar, transmise prin forme si constructii lingvistice.

1 adevarat ca nu mi+a telefonat pana acum.

1 ciudat ca nu mi+a telefonat pana acum.

,mplicaturile nonconventionale desemneaza aspectele semantice legate numai indirect de continutul lingvistic al enunturilor.

*lasa tipica a implicaturilor nonconventionale este aceea a implicaturilor conversationale, definita prin raportare la principiul cooperativ si la maximele pe care acesta le subsumeaza.

G-,*1 diferentiaza implicaturile conversationale particularizate de cele generalizate.

,mplicaturile conversationale particularizate sunt dependente de contextul in care a fost emis enuntul .ex& 1 ora !!.

,mplicaturile conversationale generalizate sunt relativ independente in raport cu contextul comunicativ, prezenta lor fiind determinata de folosirea anumitor cuvinte, constat asociate cu anumite implicaturi.

,on se intalneste diseara cu o femeie.

Grice insusi a observat similaritatea dintre implicaturile generalizate si cele conventionale, precum si dificultatea de a gasi exemple necontroversabile.

1xpresiile care ar declansa implicaturi generalizate de tipul un/ o 2 nu pot fi practic deosebite de cele din clasa declansatorilor de presupozitii.

0rasaturi caracteristice pentru implicaturile conversationale&

sunt calculabile

anulabile

nondetasabile

nonconventionale

pot avea o anumita indeterminare

,mplicaturile conversationale pot fi anulate explicit prin adaugarea unei propozitii sau contextual, daca nu conteaza pentru aportul informational al enuntului.

,on are trei copiidaca nu c'iar mai multi.

3efiind legate de forma lingvistica a enunturilor care le contin, implicaturile conversationale nu dispar daca se opereaza substitutii sinonimice&

ironic% *e prieten bun4 / *e prieten extraordinar4/ Grozav prieten4

Presupozitii pragmatice

Presupozitiile deductii latente, elemente apartinand fondului de informatii comun) acestea raman de obicei in fundalul comunicarii.

,mplicatia logica /vs./ presupozitie

,on regreta plecarea Mariei..

+presupozitia & Maria a plecat) implicatia logica & ,on regreta ceva.

,mplicatia logica desemneaza consecinta logica a ceea ce este asertat printr+un enunt.

Presupozitia desemneaza o preconditie a enuntarii cu succes a unei propozitii.

5iferenta dintre ele este data de testul negatiei si al interogatiei. 3umai presupozitiile se mentin in cazul variantei negative sau interogative a propozitiilor, pe cand implicatiile logice sunt anulate.

,on nu regreta plecarea Mariei. ,on regreta plecarea Mariei6

5in perspectiva pragmatica, nu continutul propozitional si valoarea de adevar constituie repere fundamentale pentru definirea presupozitiilor, ci situatia in care este rostit un enunt. .ituatia este caracterizata printr+o anumita configuratie a atitudinilor si a intentiilor participantilor.

Presupozitiile nu apartin propozitiilor, ci indivizilor care enunta propozitiile.

Presupozitiile sunt parte dintr+o relatie tripartita 1 cadrul enuntarii -. Functionarea presupozitiilor in discursnecesita reinnoirea constanta in cursul interactiunii a acordului tacit intre participanti asupra limitelor teritoriului comun.

*lase de declansatori de presupozitii 7ule !""#%&

descrierile definite& nume proprii sau nume comuneinsotite de articol definit ori de determinari atributive a. 8erbele si predicatele factive ale caror subordonate sunt intotdeauna adevarate%& a sti, a+si da seama, a regreta, a se bucura, a+i parea bine/rau, a fi bucuros/trist/vesel/ mandru, a se intrista ca b. verbele nonfactive ale caror subordonate sunt intotdeauna false%& a visa, a+si inc'ipui, a+si imagina, a pretinde ca.

9. verbele si predicatele implicative& a reusi, a evita, a uita, a se intampla sa.

:. verbele care exprima modificarea unei stari& a incepe, a termina, a sfarsi, a inceta,

a pleca, a ajunge, a sosi.

;. verbe, adverbe, numerale adverbiale cu semnificatie iterativa& a reciti, iar.

#. verbele de opinie& a acuza, a critica, a certa, a lauda.

<. subordonatele temporale

$. constructiile comparative

". atributivele explicative

!=. conditionalele ireale

!!. intrebarile

0ipuri de presupozitii&

+ existentiale definite prin recunoasterea de catre 1 a existentei entitatilor numite prin declansatorii de presupozitii clasa !%

factive presupozitii intotdeauna adevarate clasa >a ? <, $, "%

nonfactive presupozitii intotdeauna false clasa >b%

+ lexicale definite prin faptul ca sensul unitatii lexicale care declanseaza presupozitia trimite intotdeauna la un alt sens clasele 9, :, ;, #%

+ structurale anumite structuri ale propozitiei presupun existenta unei parti considerate sistematic drept adevarata clasa !!%

contrafactuale sensul presupus nu este numai fals, ci si contrar realitatii clasa !=%

0rasaturile presupozitiilor&

nu sunt calculabile

nu pot fi anulate

sunt detasabile

P-1.@PAB,0,, 8.. ,MPL,*(0@-,

presupozitiile au un caracter conventional mai mare decat implicaturile

presupozitiile au o validitate mai mare decat implicaturile

implicaturile depind mai mult de o situatie de comunicare data

+ presupozitiile au orientare retroactiva, spre un fond de cunostinte preexistent si impartasit de colocutori

+ implicaturile au orientare proactiva, spre o cunoastere care trebuie construita prin cooperare si a carei validitate poate fi limitata la sc'imbul verbal in curs.

+ presupozitiile nu constituie obiect al comunicarii daca sunt respinse sau puse la indoiala isi pierd statutul% si pot ramane neactualizate fara ca procesul comunicativ sa sufere

fara calcularea implicaturilor de catre - comunicarea nu poate continua in sensul dorit de 1.

Presupozitiile au un rol esential in delimitarea universului conversational. ,ntroducerea unor presupozitii il pune pe - in situatia de a accepta o anumita baza de discutie selectata de 1. *ontestarea presupozitiilor de catre interlocutor & fr. grava. 5eterminand directia de evolutie a conversatiei, alegerea setului de informatii prezentate ca presupozitii poate avea caracter strategic& manipularea presupozitiilor) acomodarea presupozitionala.