Sunteți pe pagina 1din 33

Capitolul 1-Amintiri

Timpul a trecut mai repede decat imi imaginam.Desi stiu ca ma dezvolt mai repede
decat copii umani as fi vrut din tot sufletul sa raman copil mai mult timp,sa copilaresc
cel putin 5 ani,dar dupa 5 ani de la nasterea mea eu arat ca o fata umana de 15 ani,iar
mintea mea este cu mult mai dezvoltata decat a unei persoane de 35.

Da…Au trecut 5 ani de cand mama mea,Bella Cullen, m-a adus pe lume si a devenit
nemuritoare, 5 ani de cand Volturii au vrut sa ne omoare pe mine si pe familia mea…5
ani perfecti pentru oricine,plini de armonie,iubire si liniste, daca nu as stii prin cate au
trecut parintii mei as putea sa jur ca se plictisesc de moarte,dar sunt contienta ca aceasta
monotonie le umple sufletele(care stiu ca exista desi tata spune altceva) de bucurie. In
acesti ani s-au bucurat de familia lor mai mult decat decat de orice altceva. Jacob face
acum parte oficial din familia noastra, s-a mutat in casa familie Cullen in urma cu 2 ani,
desi mama nu a fost de acord, cu timpul s-a bucurat de prezenta celui mai bun prieten al
ei.El si tata au devenit prieteni si complici, fac tot felul de nebunii impreuna : o necajesc
pe Rose sau il provoaca pe unchiul Emmet,ba chiar au inceput sa mearga la vanatoare
impreuna si sa se joace cu mancarea ;imagineaza-ti doar un vampir si un jumate lup la
vanatoare…Jake se bine aici cu noi, toti se poarta cu el ca si cum ar fi un frate mai mic al
lor.Chiar si Rose,desi nu recunoaste, s-a obisnuit si atasat de el,daca cineva i-ar face
ceva acel cineva si-ar semna condamnarea la moarte pentru matusa Rose.

Matusa Alice e la fel ca intotdeauna :o fashionista convinsa cu care mama se cearta


mereu din cauza stilului ei lejer, iubitoare,cea mai iubitoare matusa.Sincer,nu stiu ce m-
as face fara ea,Alice este singura persoana neutra de aici,singura care a vazut ca eu chiar
am crescut, cu ea pot vorbii prieteneste, este foarte obiectiva.Mama inca ma crede un
copil,tata desi imi citeste gandurile imi evita mereu intrebarile,iar cu restul…mai bine
nu.Sunt adolescenta,cel putin din punct de vedere fizic si chiar am nevoie de anuminte
sfaturi.

Eu si Jake suntem foarte apropiati,cum nu e nici un cuplu uman sau din familiile
noastre.Am crescut langa el si poate de aceea iubirea pe care o simtim unul pentru
celalalt este atat de puternica.Legatura dintre noi e mai presus de orice,nimeni si nimic
nu ne poate indeparta unul de celalalt,este mai presus de noi insine…Dar ca orice cuplu
evoluam,crestem o data cu sentimentele noastre.Daca in urma cu 1 an credeam ca
relatia noastra a atins punctul maxim de dezvoltare acum stiu ca nu e asa.Atractia dintre
noi s-a dezvoltat si ea, acum fiind la fel de puternica ca si iubirea.Ne stapanim pasiunea
cu greu,dar norocul sau nenorocul (depinde cum privesti lucrurile) nostru este ca am un
tata care cisteste gandurile noastre si apare la momentul potrivit pentru ca lucrurile sa
nu o ia razna.

-Hei,Nessie !Ce faci ?Jake se apropie de mine privindu-ma putin nedumerit.La ce te


gandesti,iubito ?pare foarte curios.
-Buna, Jake.Ma gandeam la cum a trecut timpul…Cine ar crede ca au trecut 5 ani de la
nasterea mea ?am cazut iar pe ganduri.Jacob mi-a raspuns la intrebare,dar eu eram cu
capul in nori.Mi-a luat un minut sa imi concentrez atentia asupra vorbelor lui.

-Dar au trecut Nessie…Stiu ca ce o sa-ti spun va parea egoist si chiar e,dar habar nu ai
cat ma bucur ca tu cresti atat de repede.E atat de bine sa te pot strange in brate asa.Se
apropie de mine si ma strange in brate tare tare.Inima a inceput sa imi bata mai tare
decat e normal…Doamne cat seman cu mama…Cand sunt langa baiatul iubit inima
incepe sa-mi bata atat de tare ca parca vrea sa-mi fuga din piept.Cand sunt langa Jake
imi e imposibil sa-mi stapanesc hormanii adolescentini si stiu ca si lui ii e la fel sau chiar
mai greu decat mie…

-Te iubesc atat de mult, draga mea !Asta e unul dintre lucrurile pe care le iubesc cel mai
mult la el :imi spune ‘te iubesc’ privindu-ma in ochi si ma topesc pur si simplu,incep sa
ma balbai…

-Si…Si eu te iubesc,Jake !Stii asta nu ?

-Stiu…M-a strans mai tare in brate lipindu-mi trupul de al lui, e atat de fierbinte,
caldura lui ma copleseste.Ma simt in bratele lui ca in Rai, bucatica mea privata de
Rai.M-a privit in ochi si mi-a mancaiat obrazul, buzele, gatul,spatele, mijlocul apoi ne-
am unit buzele.Mi-am aruncat bratele in jurul gatului lui si m-am urcat in poala lui,locul
meu preferat.Pulsul crestea cu fiecare secunda care trecea, mainile pareau sa nu ii mai
ajunga,ma mangaia tandru si in acelasi timp lacom, uniunea buzelor noastre devenea
din ce in ce mai apasata, mai pasionala.S-a oprit pentru o secunda si m-a privit,stia ca il
doresc si eu la fel cum ma doreste si el,dar stia de asemenea ca trebuie sa ne oprim
aici,dar nu vroiam.L-am sarutat iar,incerca sa protesteze,dar corpul pur si simplu nu-l
asculta.M-a sarutat pe gat in timp ce mana sa imi cadea usor pe coapse.Stia ca nu e bine
ce face si a ridicat-o repede,dar apoi a pus-o la loc pe coapsa mea.

-Te doresc,Nessie…dar nu putem…Nu acum…s-a oprit,dar nu ne-am miscam din pozitia


in care eram,era mult prea comod.

-Stiu…Trebuie sa asteptam.M-a luat in brate ca si cum ar fi vrut sa ma dea jos din


bratele lui,dar l-am strans si mai tare in brate.Te rog,nu-mi da drumul.E atat de bine la
pieptul tau…

Nu a spus nimic,doar ma tinut in brate in tace, s-a jucat in parul meu si m-a mangaiat pe
spate.

-Oare ce face Edward de nu a aparut? De obicei nu ne lasa sa ajungem asa departe nu ?


Avea dreptate…oare unde era tata ?Aaaa…Da,stiu !

-Probabil e cu mama…E ocupat,deci nu ne-a ascultat gandurile…

-M-as putea obisnuii cu asta! Eram perfect de acord cu el.


-Poti sa o mai spui o data! In minte a inceput sa reuleze un film cu Bella si Edward
Cullen,nu parintii ci cuplul.Mi-am scuturat capul pentru a alunga imaginile.Am
zambit.Mi-e cam foame…Si chiar imi era,nu mai fusesem la vanatoare de cateva zile.Vrei
sa mergem sa vanam ?Stiam ca va spune da, de obicei vanam impreuna si ne distram de
minune.

-Normal Nessie,nu as pierde asta pentru nimic in lume.

Am plecat in padure,Jake m-a lasat putin singura cat s-a transformat (inca ii e teama sa
se transforme langa mine in lup,crede ca ma poate rani), apoi ne-am adancit in
intunericul padurii.Am gasit niste caprioare eu am devorat una,dar pe uriasul meu l-au
saturat doua.

Timpul a trecut si deja era dupa amiaza,dar nu aveam chef sa ma duc acasa asa ca i-am
propus sa mergem in poiana pe care am descoperit-o in urma cu cateva luni.Ne placea
sa ne petrecem timpul in acea oaza de liniste si verdeata,unde soarele imbratiseaza
verdeata frunzelor,iar animalele alerga libere.

-Iubitule, daca eu nu sunt sufetul tau pereche ?Daca te inseli in privinta mea ?Daca va
aparea acea fata perfecta pentru tine ce se va intampla cu noi ?Ma vei para…

-Reneesme Cullen,termina cu tampeniile astea.Era vizibil iritat de temerile mele,dar


chiar ma temeam ca il voi pierde.Te iubesc si stii asta,te iubesc din primele 5 minute din
viata ta.Cand te-am vazut prima oara intreaga lume s-a oprit in loc,toata existenta mea
se contura in jurul persoanei tale,erai centrul universului meu.Fata perfecta a aparut si e
langa mine chiar acum spunand tot felul de nebunii.M-a mangaiat jucaus pe cap.

-Mi-e teama Jake...Mi-e teama ca vom patii si noi ca Leah si Sam.Nu stiu ce as face daca
te-as pierde, esti langa mine de cand m-am nascut,faci parte din mine…

-Ma mangaia pe cap ganditor ca si cum nu ar fi acolo. Nu ma vei pierde niciodata,eu iti
apartin, sunt proprietatea ta privata.Iar peste cativa ani ne vom putea casatorii si vom fi
o familie ;asta e viitorul nostru.

-Sper sa ai dreptate…Jake tie nu iti este dor de tatal tau ?Plecasem din Forks dupa 6 luni
de la plecarea Volturilor si de atunci nu ne-am mai intors.Bunicul Charlie nu ar intelege
nimic daca m-ar vedea atat de mare dupa doar 5 ani de viata.Eram in Dartmouth de 4
ani jumate,imi placea aici,dar as fi vrut sa cunosc mai bine orasul Forks.

-Ba da,imi e dor de el.De ce intrebi ?

-Pentru ca as vrea sa mergem iar in Forks sa il cunosc pe Billy, pe cei din haita si,desi nu
am stat foarte mult cu el,imi e dor de Charlie.

-Stii ca nu putem sa ne intoarcem…Cullenii nu ne vor lasa.Si ce ii vom spune lui


Charlie ?Cum ii vom explica evolutia ta ?
-Si daca i-am spune adevarul ?

-Reneesme, daca Volturii ar afla l-ar omori stii asta.Mama ta aproape ca a fost omorata
cand ei au descoperit ca stia adevarul.

-La dracu’ Jake!M-am saturat de Volturii astia…Ii urasc din tot sufletul,e bunicul meu
are tot dreptul.

-Hei Nessie…Calmeaza-te.Astea sunt regurile…

-Si daca nu vreau sa le urmez?Jacob s-a cutremurat ca si cum ar vrea sa-si alunge un
gand.

-Asta nu se va intampla…As fi vrut sa mai adaug ceva dar mi-a inchis gura cu un sarut.

Volturii au fugit de noi acum 5 ani pentru ca le-a fost frica,oare eu eram singura care
vedea asta ?Practic familia Cullen si haita lui Jake erau cei care conduceau acum.Puteam
sa ne facem propriile reguli,dar parintii mei preferau sa le urmeze pe ale
Volturilor.Carlise era mult prea pacifist,nu spun ca ar trebui sa ne facem de cap,dar
macar bunicul si bunica ar trebuii sa stie ce suntem.Pe bunica nici macar nu o cunosc si
as vrea tare mult sa o intalnesc…

-Iubire, la ce ta gandesti ?Jacob mi-a intrerupt gandurile.

-Vreau sa imi cunosc bunicii,dragul meu.Stiu ca e nebuneste,dar,ce naiba, am dreptul


asta nu ?

-Uita de asta,te rog.Nu vreau sa ai de aface cu Volturii, sunt prea periculosi.

-Bine…Eram descurajata,dar aveam de gand sa vorbesc cu familia noastra…Trebuia sa


incerc macar.L-am sarutat si l-am strans in brate.Am stat asa imbratisati pana s-a
inserat si a trebuit sa ne intoarcem acasa.

Capitolul 2-Incercarea

Toata familia era reunita in jurul mesei, paream o familie aproape umana stand asa,
parca asteptand sa fie servita masa. Carlise statea in capul mesei ca un adevarat cap de
familie,iar langa el,in partea dreapta, statea bunica Esme blanda si frumoasa ca o zi de
primavera, Rosalie si Emmet stateau langa ea.In stanga bunicului statea Alice,Jasper
statea in picioare,ca de obicei, langa scaunul ei. Eu si Jake stateam langa Alice,tinandu-
ne de mana.Tata era in celalalt capat al mesei,era foarte incordat nu stiu daca ma
supravechea pe mine sau imi auzise gandurile.Mama statea si ea langa el privindu-l cu
adoratie.Era o liniste monumentala, nimeni nu spunea nimic, era linistea dinainte
furtunii.Alice a rupt tacerea.
-Hai Nessie,spune-ne !Ma uitam nedumerita la ea,oare m-a vazut tinandu-mi
discursul ?Am avut o noua viziune…A fost tot ce a spus.Nu mi-a spus ce anume a
vazut,dar banuiam.
-Ei bine…Nu stiam cum sa incep asa ca am facut o pauza de un minut,iar ei toti au
devenit nerabdatori,mai putin tata,care parea mai mult iritat.
-Doar nu vorbesti serios Nessie ?Ma intrebat tata indignat.
-Dar tata e dreptul meu…
-Stiu ca vrei sa ii cunosti,dar nu se poate.
-Ne explica cineva ce se intampla ?A intrebat mama vizibil iritata.
-Vreau sa ii cunosc pe bunicul Charlie, Billy si Rene,le-am explicat eu.
-Reneesme cum le vei explica evolutia ta ?Mama era singura care inca nu acceptase
porecla mea…
-Am sa le spun adevarul,ca sunt jumate om jumate vampir,au dreptul sa stie adevarul.
-Daca Volturii vor afla vor porni iar un razboi iar deznodamantul va fi teribil pentru noi
toti,vom muri,asta vrei ?Rose era nervoasa,desi ma iubeste ca pe propria fiica se
enerveaza foarte repede cand aduc vorba de ceilalti bunici ai mei. Sa murim doar pentru
ca tu sa iti vezi doua zile bunicii ?Nu e corect !
-SA murim ?Despre ce vorbiti ?Eu sunt singura care vede adevarul ? Volturii au fugit de
noi,le este teama, am putea trai dupa propriile noastre reguli.Nu ma intelegeti gresit,nu
vreau sa afle toata lumea de existenta vampirilor,doar bunicii.Mi-ar place sa ii vad din
cand in cand, sa stau cu ei, sa povestim…Cine stie cat vor mai fii in viata ?
-Draga mea Reneesme te inteleg ca vrei sa ii cunosti,a spus Carlise si indata am inteles
ca niciunul nu va fi de acord.Dar probabil pana acum Volturii si-au intarit armata si ne
vor dobora,presupunand ca ii vom infrange asta ar insemna ca noi sa devenim noii
Volturi,iar asta presupune o mare responsabilitate.Noua ne este foarte bine asa cum
suntem acum, ne iubim reciproc, suntem o mare familie.Desi mai avem rude
imprastiate prin lume nu le putem risca viata si sa le aducem aici sau sa mergem noi
acolo.Ochii lui pareau sinceri,stiam ca intr-un fel are dreptate,dar stiam ca si eu am
dreptate…Nu aveam de gand sa renunt.
-Iubito nu vrea sa trec iar prin ce am trecut acum 5 ani, sa-mi fie teama ca nu te voi ma
vedea niciodata.Ma simt foarte bine facand parte din familia voastra si stii asta mai bine
decat oricine,nu stiu daca m-as putea readapta in sanul alteia.Iar daca un asemenea
razboi va veni indiferent de deznodamant,vom suferi pierderi si noi, vor muri dintr-ai
nostrii.Si pentru ce ?Pentru mai multe responsabilitati ?
-Jake are dreptate,a spus Rose si m-am mirat,chiar era de acord cu el.Ne e bine in forma
asta,chiar si unul dintre noi daca ar murii ar strica echilibru.Desi nu il am la inima pe
Jacob a pus foarte bine problema.
-Dar nu spun sa incepem un razboi…Am incercat in zadar sa ii fac sa se
razgandeasca,pentru ei hotararea era luata,iar tata a spus-o tare.
-Reneesme Cullen, vom face tot posibilul sa iti vezi bunicii fara sa te duci la ei, dar sa nu
mai aud niciodata ca vrei sa incepem un razboi,da ?Era mai mult ingrijorat decat
furios…incet incet am inceput sa renunt la ideea mea,iar asta il bucura vizibil.
-Fata mea gandeste-te cum ar fi sa-l pierzi pe Jake ?Sau pe Edward,eu,Alice sau oricare
altul.A spus mama cu ochii ciocolatii stralucindui atat de tare incat am crezut ca va
incepe sa planga doar din cauza gandului.
-Ai dreptate…E total gresit sa ne luptam cu ei,doar din cauza dorului de bunicii mei…
Punctase foarte bine.Nu ma gandisem ca as putea pierde unul dintre ei,nu mi-as putea
imagina viata fara ei toti langa mine.Daca unul ar lipsi ar fi ca si cum mi-ar lipsi o parte
din inima.Ii iubeam pe toti si nu puteam risca sa-i pierd asa ca m-am resemnat. Dar va
rog frumos promiteti-mi ca am sa-i vad,ca am sa pot vorbii cu ei.Dati-mi voie macar sa ii
sun,la telefon nu ma vor vedea,corect ?Era ultimul lucru care imi ramsese.
-Bine.Ii vei suna,a spus tata foarte intelegator.
Apoi discutia a fost istorie,fiecare s-a dus in camerele lor,iar in living am ramas doar
eu,Jake, mama si tata.Stateam tacuti,nici unul nu stia ce sa spuna.M-am dus sa stau pe
canape,iar iubitul meu m-a urmat.S-a asezat langa mine si m-a luat in brate,stia ca
discutia m-a facut sa sufar,incerca sa ma consoleze si chiar reusea,in bratele lui mari si
protectoare uitam de orice suparare oricat ar fi fost de mare.Tata si mama au venit langa
noi.
-Reneesme si noi ne-am dori sa poti sa iti cunosti bunici,crede-ne pe cuvant,dar nu se
poate,iubito. E prea riscand…Mama avea cea mai calda privire dintre toti ceilalti,cand
ma uitam in ochii ei intelegeam imediat daca ma minte sau nu,iar acum nu o facea,parea
si ea la fel de indurerata ca mine,la urma urmei erau parintii ei.
-Mami,i-am spus atingandu-i chipul bland de mama.Imi pare rau…Stiu ca suferinta ta e
fara margini,iti e dor de ei…Iarta-ma,te rog.Am fost egoista, nu m-am gandit ca pe tine
te doare mai tare decat pe mine sa fii departe de ei si totusi rezisti si nu te plangi
niciodata.Atunci mi-am dat seama cat de rea fusesem…Dar mama ma sarutat bland pe
frunte,iar tata m-a mangaiat jucaus in par si au plecat si ei.
Capitolul 3- Incurcatura

Am ramas doar eu cu Jake si ne-am uitat la un film,nu intrebati ce film ca nu am


idee,ne-am sarutat si mangaiat intr-una.
-Te doresc…imi soptea in ureche in timp ce o rontaia foarte sexy. M-am topit, si eu il
doream pe el,acum mai mult ca niciodata,stia asta.
In trupul meu era un razboi, il doream din tot si cu tot sufletul, vroiam sa-l simt numai
al meu, sa fiu numai a lui, dar oare era bine ? De ce aveam indoieli daca il iubeam ? De
ce anume imi era teama ? Cum puteam sa impac si sufletul si mintea ? Nu mai stiam nici
ce e bine nici ce e rau, nu mai eram sigura daca era zi sau noapte, daca era vis sau
realitate, dar stiam sigur ca il iubesc si daca eu ai fi fost floare el mi-ar fi fost aer, pamant
si soare….
-Te iubesc !Ma saruta din ce in ce mai pasional,iar mainile lui isi facusera loc sub bluza
mea galbena si stateau foarte bine acolo. Ma jucam in parul lui negru cu o mana,iar cu
cealalta il mangaiam pe spate. Simteam cum ii crestea pulsul si lui la fel ca si mie.
-Ce facem ?De ce ma intreba pe mine ?Eram eu vocea ratiunii ? Ce il facea sa creada ca
eu am raspunsul ? Oare nu observa ca nu mai eram sigura de nimic ? Chiar nu simtea
cum tremur in bratele sale ?
-Nu stiu…si atat am mai spus.M-a luat in brate si ne-am dus sus, la el in camera.M-a
asezat pe patul lui mare,m-a sarutat pe gat apoi i-am dat bluza jos,imi placea mai mult
cand era gol, caldura emanata de corpul lui eram si mai incitanta.L-am sarutat pe
pieptul mare si musculos, iar el mi-a urmat exemplu si mi-a dat bluza jos.Am ramas in
sutien, l-a dat jos si pe el. Desi incerca sa se controleze il vedeam cum se holba la
mine.M-a sarutat cu atat foc incat am crezut ca vom provoca un indendiu,apoi a coborat
pe gat, pe umar… Tremuram toata sub fiecare atingere a lui, parul de pe corp mi se
electrizase.
Am ramas imbratisati in asternuturile lui albe ca spuma laptelui,erau sifonate,iar
hainele noastre erau aruncate in fiecare coltisor al camerei. Era foarte cald, dar nu ma
deranja, ma obisnuisem cu diferentele de temperatura… El a adormit destul de repede,
iar eu il priveam cum doarme. Era cea mai frumoasa faptura din intreg Universul,
oricine si-ar fi dat si sufletul doar pentru a-l putea privii, iar eu..Oh !Norocoasa de mine,
il puteam atinge, imbratisa si saruta, dar eram atat de copila incat imi era teama sa ma
daruiesc lui complet : trup si suflet. De ce nu ma daruisem lui ?
M-a cuprins somnul in timp ce cautam un raspuns la propria mea intrebare. Oboseala
mi-a patruns in vene, o simteam cum se plimba de colo-colo prin corpul meu
amortindu-mi fiecare muschi, apoi totul s-a intunecat.Nu mai vedeam nimic… alergam
prin intunericul patrunzator catre nicaieri, eram ca o sageata fara tinta, dar intampinam
des tot felul de obstacole : pereti, pietre si stalpi. Cand am simtit ca totul era in zadar si
imi pierdusem speranta am zarit o lumina slaba, ca de lumanare. Cu ultimele puteri am
alergat spre ea…Parea mai aproape cerul decat ea, dar am reusit sa ajung. Nu era o
lumanare, era Jake al meu, erau ochii lui ce straluceau in intuneric, l-am privit si totul in
jur s-a luminat, existau culori, forme si marimi, nu mai era o masa neagra totul. Atunci
am inteles…Jake era lumina ochilor mei, fara el nu as fi putut colora lumea in cele mai
pastelate nuante, fara el totul era…nimic.
-Jacob ! Reneesme ! Ce s-a intamplat aici ? Vocea tatei era mai furioasa ca niciodata,mai
mult a marait decat a vorbit, un marait ingrozitor de infricosator.M-am trezit din vis
terifiata…
-Ce s-a intamplat ?De ce urli ?A cerut Jake sa stie,dar tata era mult prea nervos.
-Amandoi ! Imbracarea ! Asta sigur era un ordin, l-am executat cuminti.
Am coborat amandoi jos, in sufrageria imensa, tinandu-ne de mana, cu parul ciufulit si
ochii somnorosi. Acolo ne astepta intreaga familie, dar de indata ce am aparut in fata
scarilor toti au plecat ramanand doar mama si tata.
-Calmati-va si ascultati ce au de spus,i-a sfatuit Carlise, desi stia bine ca era ca si cum ar
vorbii cu peretii,nu erau deloc calmi.Jasper isi folosea in zadar darul incercand sa ii
calmeze.Era imposibil.
-Vreau detalii,toate detaliile.Mi-a soptit Alice zambareata in timp ce parasea camera.De
aceea o iubesc eu pe Alice, vede mereu partea buna a lucrurilor, desi acum vedea cenusa
acolo unde nu existase foc. Totul o sa fie bine, te vad fericita in viitor, vor intelege.
-Dar Alice…Am incercat sa ii explic,dar era deja afara.
Iata-ne fata in fata cu ei, puteam simti cum Jake tremura langa mine.Nu cred ca ii era
teama ci se pregatea sa atace in cazul in care s-ar intampla ceva rau…
Cum sa atace? Pe cine? Pe parintii mei? E nebun?
-Iubitule, calmeaza-te !Sunt parintii mei !
-Nu o sa fac nimic decat daca sunt obligat.Asta a fost tot ce mi-a spus mie, apoi s-a
adresat lor. Nu am facut nimic rau aseara…
-Nimic rau, javra ? Corcitura !!! Trebuia sa te omor cu mult timp in urma…Era furioasa,
nu o mai vazusem asa niciodata, ochii ei erau mai rosii decat fusese in prima ei luna de
viata, isi dorea sa-l vada mort cu adevarat, puteam citi asta pe chipul ei, tanjea sa vada
trupul lui neinsufletit zacand la pamant, fara vlaga, secatuit pana si de ultima picatura
de sange.
Trebuia sa fac ceva sa o ompresc, nu le puteam permite celor mai importante fiinte din
viata mea sa se omoare intre ele. Mama, cea care m-a adus pe lume, cea pe care eu am
omorat-o nascandu-ma, omorata de cel pe care il iubeam, cel mai bun prieten al ei
devenind asasinul ei, doar din cauza mea…Iar apoi tata ii va razbuna moartea si il va
sfasia, deveniind monstrul pe care il detesta. Ii puteam vede ochii tatei cum se inroseau
cu fiecare picatura de sange ce o savura, iar cat ar fi baut pana la ultimul strop va realiza
ca ratiunea existentei lui nu mai e, si-ar fi dat foc singur, doar pentru a fi iar alaturi de
ea…
Imaginile socante se derulau in mintea mea, incercam sa le fac sa inceteze, dar imi era
imposibil. Ma bantuiau si cu fiecare fractiune de secunda deveaneau mai clare si mai
terifiante.
Nu ! Nu ! Nu ! Va rog ! Incetati…Nu faceti asta…Mamaaa !!! Tata, nu ! Jake…
iubitule…
Am inchis ochii, nu mai aveam putere, nu mai vroiam sa-mi vad parintii si iubitul
zacand pe podea, fara macar un strop de viata. Era prea multa durere, era Iadul pep
amant…Nu mai simteam nimic, inima nu imi mai batea, dar inca imi puteam simti
singele clocotind in vene. Ma zbateam pe podea agonizand…
Vreau sa mor si eu…Va rog, nu ma lasati singura aici, luati-ma cu voi !!!!
-Reneesme ?Reneesme !!! Totul va fi bine… Mana rece a mamei ma mangaia, abia imi
puteam tine ochii deschisi, dar o vedeam ca se misca, era in viata…Totul fusese un
cosmar si nimic mai mult, lumina zilei il spulberase, se pierdu-se printre stele.
-Mami, esti bine…Am deschis ochii cu greu, chipul mamei mi se parea mai frumos ca
niciodata, era perfecta, ca un inger bun ce alunga cosmarurile copiilor,ea era ingerul
meu cel bun. Am privit-o in ochii ca de miere, ii straluceau mai tare decat stelele…O
Doamne ! Avea ochii rosii ! Jakeeeee !!! Nu !!! Cum ai putut ? Te urasc, esti un monstru !
Tipam, urlam, simteam cum ma sfasie iar durerea…
Jake ! Jake !Jake ! Iubire…Il strigam dar nu-mi mai raspundea, probabil au scapat de
cadavrul lui pana acum.Ce fel de familie aveam ?Erau niste monstrii !!! Mama si-a
omorat prietenul, fiul, iar nimeni nu o impiedicase. Probabil tata a jutat-o…Ce monstri !
Mi-au luat lumina ochilor, sensul existentei mele si totul din cauza unui impuls.
Trebuiau sa ne asculte, ne datorau asta, eram suficient de matura sa iau singura
propriile decizii. Mama imi era prietena sita ce gandesc si ce simt pentru el… si nu a
contat.
-Iubito, esti bine ? Inca ii puteam auzii vocea, parea atat de aproape incat daca as fi
ridicat mana l-as fi atins, pana si caldura emanata de corpul lui o simteam propagandu-
se pe pielea mea.Plangeam, plangeam cu lacrimi de sange, durerea imi sfasiase
sufletul…
-Vreau sa mor !Va rog, omorati-ma sa pe mine… Ii simteam mana calda mangaindu-mi
chipul rece.Am deschis ochii…era chiar acolo, pe parginea patului meu, parea ingrozit,
vorbea, dar nu intelegeam ce spune, ii auzeam doar vocea suava precum un cantec de
harpa. In spatele lui tata o tine ape mama in brate, care aproape plangea… Jake…esti
bine ? L-am strans in brate cat de tare am putut, imi era teama ca va disparea…
-Da, iubit-o, sunt bine…Calmeaza-te ! Era bine, era in viata, parintii mei nu erau niste
monstrii, m-am inselat !
-Mama…Tata…Imi pare rau ! Doar ca erati atat de furiosi…Nu stiu ce s-a intamplat cu
mine, cred ca am lesinat. Dar, va jur, nu s-a intamplat nimic…
-Stim iubito, Jake ne-a explicat...S-a asezat langa el si ma luat de mana, iar tata ma
mangaia din priviri, vedea acum ce vazusem si eu…
-Nessie, tu ai crescut, iar eu si mama ta trebuie sa acceptam asta, chiar daca ne este
greu. Poate peste putin timp voi veti intemeia o familie, iar eu te voi conduce in fata
altarului cum face orice tata. Tata parea resemnat, pe chip i se citea tristete, puteam sa
jur ca ii era team aca ma va pierde.
-Mama, tata, indiferent de ce se va intampla cu mine si Jake voi veti ramane mereu
parintii mei, iar eu voi fi o particica din sufletul vostru. Plangeam, dar acestea erau
lacrimi de bucurie, se pare aca parintii mei au inteles, in sfarsit, ca am crescut… Va
iubesc ! Va iubesc pe toti trei mai presus de orice, de propria viata.Ne-am imbratisat…
Era bine sa stiu ca parintii meu aveau incredere in mine si in deciziile mele, dar chiar si
asa trebuiau sa stie ca nu s-a intamplat nimic cu o seara in urma. Hei, sa stiti ca eu si
Jake nu am facut nimic rau aseara ! Au inceput toti sa rada, ma uitam la ei si nu
intelegeam de ce radeau, am facut botic ca sa le arat ca m-au suparat.
-Si noi te iubim Nessie…A fost tot ce au spus, dar cu asa o declaratie cum sa mai fiu
suparata pe ei ?

Capitolul 4- Ca intre fete


Dupa amiaza baietii au plecat sa vaneze.Trebuie sa recunosc ca mi-a fost teama sa nu
pateasca ceva Jake,daca tata inca era suparat din cauza neintelegerii ? Dar bunicul
Emmet m-a asigurat ca va avea grija de el.M-am mai linistit cand am aflat ca totul fusese
doar o diversiune ca noi, fetele, sa ramanem singure,vroiau sa ma provoace la o discutie
‘ca intre fete’. Imi suradea ideea…
Eram in camera la Alice si Jasper,o camera mare, foarte chic, cu un pat imens, se vede
ca ei aveau nevoie de muuuuult spatiu, si o canapea neagra din piele. Alice a dat drumu
la muzica, dar incet, astfel ca era un zumzet placut in fundal. Ne-am facut comode,
mama statea in pat langa Alice, Rose si Esme pe canapea, iar eu stateam jos, pe covorul
alb cu negru. Era liniste, desi stiam motivul pentru care ne-am retras aici toate, nu am
spus nimic.Vroiam sa deschida ele subiectul.
-Ei bine… Peresupun ca stiti de ce ne-am adunat aici,dar va ma spun o data.Explica
Alice foarte tacticoasa cu un zambet cat un grizzly pe fata. De dimineatza Bella,
Reneesme, Jake si Edward au avut o mica neintelegere,dar s-a rezolvat.Ma gandeam ca
Reneesme vrea sa ne povesteasca cate ceva, nu ? Se uita la mine, dar nu m-am putut
abtine sa nu izbucnesc in hohote de ras.
-Ce s-a intamplat ?Ceru sa stie Esme.
-Sunteti culmea.Ok ! Am sa va povestesc TOT.Am avut grija sa articulez acel ‘tot’,chiar
aveam de gand sa spun tot ce se intamplase.
-Te ascultam,Alice isi freca mainile ca si cum astepta sa manance o delicatese,iar eu am
inceput sa povestesc.
-Aseara, dupa ce am ramas singuri, eu si Jake am inceput sa ne sarutam.I-am aruncat o
privire mamei, care se straduia din rasputeri sa fie calma,i-am zambit. Am ajuns la el in
camera, ne-am sarutat si dezbracat, dar atat. Jake a spus ca ar fi bine sa o luam usor si
am fost de acord cu el. Am vrut sa plec la mine in camera, dar el m-a rugat sa nu o fac, sa
stau cu el. Si am stat. Am adormit amandoi …Iar apoi stiti si voi ce s-a intamplat…
-Omul asta are un autocontrol…ceva de temut. Rose se tot minuna, m-a luat de mana si
m-a pus in fata oglinzii. Cu asa o fata sa se abtina ? Merita un premiu, adica uite-te la
tine ! Am ascultat-o.Imaginea reflectata in oglinda eram eu. Mostenisem parul ciocolatiu
al tatei si carliontat ca al bunicului Charlie, dar il aveam lung cam cat al mamei. Aveam
ochii de ciocolata si buzele rumene ale mamei, de pe vreme cand era umana. Aveam un
corp placut, in forma de clepsidra si eram slabuta. Stilul meu vestimentar era o
combinatie intre stilul mamei si al lui Alice. Imi placea sa ma imbrac lejer, dar nu eram
atat de ingrozita de tinutele elegante ca mama.
-Jake te iubeste mult si chiar vrea sa aibe grija de tine. Esme ma mangaia din priviri, era
fericita ca mi-am gasit sufletul-pereche. Sunt sigura ca o sa fi-ti foarte fericiti impreuna.
-Sper sa fie asa, desi…M-am oprit. Nu spusesem niciodata nimanui in afara de Jake ca
imi e teama sa nu fiu eu sufletul lui pereche. Mai stia si tata, dar nu pentru ca ii
spusesem ci pentru ca tragea tot timpul cu urechea la discutiile noastre.
-Desi ce ? Mama ma privea nedumerita, nu intelegea de ce aveam indoieli in privinta
viitorului mei alaturi de bunul ei prieten.
-Ei bine…Imi e cam teama. Am facut o pauza in care am oftat prelung. Daca eu nu sunt
sufletul lui pereche? Daca il va intalni si va trebui sa ma paraseasca? Eu nu stiu cum as
putea trai fara el, il iubesc de cand m-am nascut… Mama a venit langa mine si m-a luat
de mana asezandu-ne iar pe covor. Mi-a luat fata in mainile ei reci spunandu-mi :
-Puiule, Jake nu se poate insela in privinta sufletului-pereche. Asculta-ma, stiu ca eu nu
am fost niciodata de acord cu voi doi, dar am stiut inca de cand am vazut cum te priveste
prima oara ca te adora. Tu esti universul lui, fara tine ar muri de durere. Cand Volturii
ne amenintau Jake statea zi si noapte cu tine sa te protejeze… Nu o mai auzisem pe
mama vorbindu-mi asa despre mine si Jake. Eu si mama ne intelegeam foarte bine, dar
nu obisnuiam sa vorbim despre relatia mea cu Jake sau despre perioada ei umana.
Stiam doar cateva lucruri de la Alice.
-Multumesc, mami.Am strans-o tare in brate si am sarutat-o pe obraz. Sa stii ca esti cea
mai buna mama pe care mi-o puteam dori.
Alice a inceput sa bata din palme si sa strige ‘de trei ori ura pentru Bella si Nessie’. Ne-a
luat pe toate de maini si a inceput sa ne invarteasca.
Am stat de vorba pana dimineata,mama mi-a mai povestit despre perioada ei umana si
despre bunicii mei, dar si despre perioada cand tata a parasit-o si Jake i-a devenit bun
prieten. Stiam ca Jake a iubit-o pe mama s,i pana sa ma nasc, din iubire pentru ea a
ajutat-o sa ma aduca pe lume. Nu eram geloasa deloc, stiam ca o uitase si acum erau
doar foarte buni prieteni.

Capitolul 5-Bunicii

Baietii au venit dimineata, iar eu ma dusesem deja sa ma culc. Cand m-am trezit, spre
marea mea surprindere, Jake era la mine in camera dormind pe canapea. L-am privit
dormind…E atat de frumos si e al meu, iubitul meu… Sforaia usor, dar nu ma deranja,
semana cu un cantec de leagan. Statea ghemuit pe canapeaua mea super minuscula, un
urias pe un scaun… M-am asezat in genuchi in fata lui si l-am mangaiat usor pe fata,
apoi pe buze si l-am saurtat.
-Daca ai stii cat de mult te iubesc. Am spus pentru mine insumi, nu pentru el, dar
trisorul nu mai dormea. S-a napustit asupra mea si m-a prins intr-o stransoare de urs si
m-a sarutat.
-Eu te iubesc mult mai mult, pitico.Am inceput sa radem amandoi. Ne-am lasat pe spate
pe covorul meu pufos si mov razand in continuare.
-Esti atat de nebun…
-Iar tu atat de usor de pacalit…Mm da, bine, cum zici tu.
M-am dus jos sa vad ce fac ceilalti, iar pe el l-am lasat la mine in pat sa doarma, sunt
sigura ca era mai comod decat canapeaua. Jos Emmet si Jasper se jucau sah, iar tata si
Alice le spuneau ce piese sa mute, iar mama cu Carlise citeau. Esme se uita la
televizor.Cand m-a vazut mama a venit langa mine cu mobilul in mana.
-Poti sa-l suni pe Charlie.
-Vorbesti serios ? Chiar pot ? Eram atat de uimita si de fericita incat am luat imediat
telefonul in mana si i-am cautat numarul in agenda.
-Sa nu uiti ca ai doasr 5 ani…Am dat din cap ca da si i-am inmanat telefonul, trebuia sa
para ca ea il suna. Buna,tata ! Ce faci ?
-Bella ? Tu esti ? Vai, de cand nu te-am mai auzit…Puteau sa aud ce ii spunea
bunicul,era fericit, as fi putut sa jur cap lange de fericire. Mama nu il mai sunase pe
bunicul de 6 luni, mereu se scuza spunand ca are mult de lucru.
-Da tata, eu sunt.Vroiam sa vad ce faci si sa te rog sa ma ierti…Nu am mai sunat de mult,
dar de cand m-am angajat am atatea de facut, iar Reneesme are nevoie de mai multa
atentie ca niciodata. Bunicul stia ca mama terminase facultatea si se angajase, nu
intrebase unde si ce face, si era mai bine ca nu o facuse.
-Nu are nimic, Bella.CE faceti voi ?
-Bine, suntem bine. Aseara baietii au venit dintr-o excursie si acum dorm toti, sunt
franti, iar noi, fetele, ne jucam cu Reneesme. De cand devenise vampir mama s-a
schimbat foarte mult, daca inainte nu stia DELOC sa minta, acum era experta.
-Reneesme ce face ? I-am pus mana pe fata mamei, vroiam sa vorbesc cu el,nu mai
aveam rabdare. I-am aratat chipul bunicului exact asa cum mi-l aminteam, apoi zilele
cand el venea la noi si se juca cu mine.Intelese-se ce vreau asa ca nu mai era nevoie sa-
mi folosesc puterea.
-Bine, e chiar langa mine.Vrei sa vorbesti cu ea ? Este foarte nerabdatoare sa-ti
vorbeasca…Nu a mai lasat-o sa-si termine propozitia.
-Pot ?Da vreau ! Normal ca vreau.Mama mi-a dat mie telefonul, aveam un zambet urias,
i-am atins iar chipul aratandu-i imagini din trecut cand o luam in brate si ii sarutam
obrajii reci,era felul meu de a-i multumi.
Acum trebuia sa ma concetrez, eram un copil de 5 anisori in ochii bunicului si trebuia sa
am grija ce spun.
-Alo ?Am spus cu o voce copilaroasa.
-Ce faci, frumoasa?
-Hei, bunicule! Bine, stau cu mami si Alice de vorba.Tu ce faci?
-Bine si eu, ma uitam la un meci. Tie iti place sportul ?
-Sportul ? Da. Uneori, eu si tati ne jucam cu mingea.
-Foarte bine ! Tati al tau ce face ?
-Bine.Acum cred ca doarme…
-Mi-a spus Bella ca doar ce au venit dintr-o excurise. Tu nu ai fost cu ei ?
-Nu. Mie nu-mi place sa ma duc doar cu tati, bunicul si unchii mei. E mai distractiv cand
e si mama.
-Si va duceti des in excursii ?
-Doar uneori. Mamei nu ii plac excursiile, prefera sa stea acasa cu mine si sa ne jucam
sau sa imi citesca povesti. Buni, ti-o dau pe mami la telefon, eu trebuie sa ma duc sa
mananc.
-Bine, Reneesme. Sa fii cuminte si sa o asculti pe mami, da ?
-Promit. Te pup. I-am dat telefonul mamei. Au mai vorbit putin despre mine, apoi
Charlie a inceput sa ii povesteasca despre ce se mai intampla in Forks, parea ca totul e in
ordine, nu mai erau asasintati oamenii, ceea ce insemna ca vampirii nu mai atacau in
zona. Bunicul a trebuit sa raspunda la usa, iar mama a profitat de moment si i-a spus ca
si ea are treaba, au incheiat convorbirea telefonica.
-Acum o sa il poti suna mai des puiule.
-Ma multumesc si sa ii aud vocea, e mai bine decat nimic. As vrea sa vorbesc si cu
Rene…Crezi ca se poate ? Speram sa spuna da, dar nu ii suradea ideea de a vorbi si cu
bunica. Pe mama bunica o recunostea mereu cand mintea si se temea ca s-ar putea sa isi
dea seama si candi i spun eu adevarul sau nu. Dar dupa lungi discutii a cedat si a sunat-
o si pe mama ei.
-Buna,mama.Ce faci?
-Vai iubito…Ce bine imi pare ca m-ai sunat. Ce sa fac, bine. Stau cu Phil si ne uitam la un
film. Phil va trmite pupici la toti.Tu ce faci ?Si Rene era fericita, nici cu ea mama nu mai
vorbise de mult la telefon, ele isi trmiteau foarte multe mailuri.
-Si noi il pupam mama. Eu bine. Stau cu Reneesme si fetele. Si m-am gandit sa vad ce
mai faceti.
-Suntem bine, Phil are azi liber, in ultimul timp a avut foarte multe meciuri. Edward ce
face ?Cum va intelegeti ?
-Edward e in dormitor, doarme. Ne intelegem foarte bine.
- Nu stii cat ma bucur pentru voi doi. Si Reneesme ce face ?Vai cat as vrea sa o vad…
-Reneesme e bine, creste foarte repede.E langa mine, vrei sa vorbesti cu ea ?
-In sfarsit mi-o dai si mie sa vorbesc cu ea. Mi-a pasat si de data asta telefonul.
-Buni…Ce faci ?Aveam acelasi ton de copil.
-Eu ma uit la un film cu Phil.Tu ce faci iubito ?Bunica era si mai bucuroasa ca Charlie, se
facuse liniste acasa la bunica, Phil oprise televizorul si au dat telefonul pe speaker.
-Ma joc cu mami si matusa Alice. Pupa-l pe Phil din partea mea.
-Si eu te pup, Reneesme. Era vocea lui Phil, avea o vocea placuta, foarte masculina. De
cand a aflat de existenta mea ii cerea mamei mereu poze cu mine, desi ei credeau ca sunt
adoptata. In primii ani de viata mama alerga cu aparatul foto dupa mine prin casa.
Aveam o groaza de poze prin casa.
-Phil ?Trebuia sa ma prefac ca nu stiu ca este el, copiii nu stiu ca exista speaker, nu ?
-Da…Eu sunt. Ce faci tu, draga ?
-Bine…Tu ?
-Ma uit cu Rene la televizor.
-Reneesme, nu veniti si voi pe la noi ? Nu vrei sa ne cunosti ? O Doamne, ce sa ii spun lui
Rene ? Nu, nu vreau sa va cunosc.
-Aaa… Pai…aaa…Mi-ar place sa va vad, dar nu stiu daca venim sau nu. Sper ca mama sa
se gandeasca ce sa-i spuna. I-am atins obrazul mamei si i-am aratat conversatia cu
Rene, stiam ca auzise, dar vroiam sa fiu sigura.
-Bine, o sa o intreb pe ea.
-Vrei sa ti-o dau la telefon ? Eu trebuie sa plec, o sa ies cu Alice in oras, mergem sa
mancam o inghetata.
-Bine. Sa fii cuminte, da ?
-O sa fiu. Promit. I-am dat telefonul mamei, i-a spus ca o sa incercam sa ne ducem, dar
nu promite, caci au foarte mult de lucru si ea si tata.
Cand a inchis am luat-o in brate. Eram amandoua foarte fericite ca am vorbit cu ei,
mamei ii era extrem de dor sa ii auda, dar evita sa vorbeasca cu ei prea mult.

Capitolul 6-Morti
Urmatoarele doua luni au decurs fara nici un conflict in familie, nici macar Jake si Rose
nu se ma tachinau. Mama, tata, eu si Jacob am inceput sa iesim mai des prin oras, la
plimbare prin padure, la vanatoare si am inceput sa vorbim mai deschis. Daca nu as fi
stiut ca sunt parintii mei as fi putut sa jur ca suntem doar prieteni.
Intr-o seara de Duminica, cand Jake, Emmet si mama erau la vanatoare, eu si tata ne
jucam sah, desi stiam ca ma va bate.Doar ce vorbisem cu Charlie, de la primul telefon il
sunam aproape zilnic si pe el si pe Rene. Imi facea placere sa vorbesc cu ei…
Tata nu era atent la joc, puteam sa-mi dau seama de asta, ii luasem vreo 5 piese, de
obicei nu ma lasa.Parea cu mintea in alta parte, dar nu l-am intrebat nimic, daca ar fi
vrut sa imi spuna ce se intampla mi-ar fi spus.
-O nu…A spus dintr-o data, era extrem de trist, initial am crezut ca din cauza jocului si
am ras de el.
-Ce ? Crezi ca tu nu poti sa iei bataie niciodata ?Apoi mi-am dat seama ca nu era vorba
de joc, caci nu ma bagase deloc in seama. Tata ? Ce s-a intamplat ? Esti bine ? Nu a spus
nimic. Vroiam sa aflu. Tata ? L-am luat de mana. A ridicat privirea si m-am speriat, era
ingrozit, era trist… Tati…Privirea lui era de gheata, strangea din dinti de furie, avea
mainile pietrificate, maraia mai tare ca niciodata… CAnd a luat tabla de sah in mana a
facut-o aschiute. Ceva se intamplase, ceva grav…Puteam sa jur.
-La dracu…De ce au atacat ? De ce pe ei ?M-am speriat, singuri care erau in afara casei
erau…
-‘Pe ei’ ? Care ei ? Mama !!!!Jake !!!!Emmet !!!! Am luat-o la fuga, in cateva secunde
eram in padure, ii cautam. Calcam iarba uda si o simteam cum se strivea sub greutatea
mea, crengile copacilor ma impiedicau sa alerg asa cum vroiam, le dateam la o parte, le
rupeam sau pur si simplu saream peste copaci. Ma simteam mai vampir ca niciodata,
latura mea umana devenise total inexistenta acum.
Ii puteam auzi inima batand lui Jake, asta insemna ca inca traia. Am fugit cat am putut
de repede. Cand am ajuns la ei mama si Emmet erau in genuchi langa Jake, care era lup
si statea jos ghemuit.Am inghetat…De ce nu faceau nimic ?De ce doar il priveau ?M-am
apropiat de el… Cand am ajuns langa Jacob am cazut in genuchi si am inceput sa plang…
Ce se intamplase ?
-Iubire ? Iubire ce ai ? A scos un marait indurerat si s-a ridicat in picioare. Cand am
vazut ca e bine i-am sarit de gat. Esti bine!!! Ce m-am speriat… Mama inca statea in
genuchi la fel si Emmet. M-am dat jos din bratele uriasului, iar el a redevenit om. Avea
ochii rosii si plangea, nu il mai vazusem plangand niciodata. Eram ingrozita… Iubitule ?
Ce s-a intamplat ? Nu spunea nimeni nimic…Ma exasperau !!!!! Vorbeste cineva ?M-am
intors catre mama. Ce dracu se petrece aici ? Si voi si tata…Sunteti bine,dar pareti
distrusi…
-Nessie…A facut o pauza de un minut, cauta forta necesara pentru a vorbi. Ia-ma in
brate ! a fost tot ce a spus. Asa am facut. L-am luat in brate si l-am strans cat de tare am
putut. Am plecat spre casa. Nimeni nu spunea nimic. Incepusem sa cred ca Billy a patit
ceva, dar am preferat sa nu spun nimic. Imi vor explica totul cand vor putea.
In fata casei era intreaga familie. Alice cum ne-a vazut i-a spus lui Jake ca ii pare rau.
Dar pentru ce? Toti pareau sa planga, erau atat de tristi… Puteam sa jur ca unul de-al
nostru a patit ceva, dar eram toti bine. I-am analizat pe fiecare in parte, erau toti acolo
intr-o stare perfecta, daca excludeam expresia fetei.Eram 100% sigura ca Billy a patit
ceva sau poate surorile lui…sau haita!!!
-Ma duc la mine in camera…Vreau sa fiu singur. Si a plecat, il priveam cum mergea, era
total distrus. Am cazut in genuchi si am inceput sa plang.
-Va rog…Sa-mi spuna cineva ce se petrece ? Am cerut eu printre lacrimi, ridicand
privirea catre cei de langa mine…Ma priveau, dar nu spuneau nimic. Nu pot sa-l vad asa
si sa nu stiu de ce… A patit ceva Billy ? Nimeni nu spunea nimic. Va rooog…
-Iubito…Mama a venit langa mine jos, era si ea la fel de trista ca si restul familiei. Leah…
A facut pauza, dar nu am spus nimic, am asteptat sa-mi poata spune. Leah a murit.
-Poftim? Cum sa moara? Nu se pot imbonlavi si nu imbatranesc. Bunicul a spus ca e
liniste in Forks…
-A fost omorata, m-a lamurit tata.
-Cine a omorat-o?am cerut sa stiu imediat. Un om nu avea cum, iar cei din haita nu i-ar
fi facut niciodata rau… M-am gandit putin apoi am inteles. Vampiri! Cine? Cine putea
face asta si de ce ? Respiram greu, inima imi batea cu putere. Penru Jake haita era o
parte din el, iar pe Leah o iubea cel mai mult. Se atasase mult de ea cand mama era
insarcinata, au devenit buni prieteni, iar acum…
-Jake a spus ca era randul ei sa patruleze. Era liniste in zona, vorbea cu Jake. La un
moment dat s-a auzit un zgomot intr-un tufis. S-a intors si in fata ei au aparut doi
vampiri…A facut o pauza, era indurerata, apoi a continuat,devenint din ce in ce mai
ingrozita. Jake spune ca erau doi dintre Volturi. M-am infuriat si am marait cata m
putut de tare. Erau Demetri si Alec…
Cum indrasnisera ? Au atacat doi, amandoi erau niste lasi ! Daca ar fi atacat doar
unul…Ah ! As fi fost cea mai fericita acum, Leah i-ar fi omorat pe amandoi.Era
puternica, devenise mai puternica decat baietii, se antrenase deoarece nu mai vroia sa ii
puna in pericol pe ceilalti protejand-o ca in lupta cu nou-nascutii si acum…Si acum nu
mai era, avusese parte de cea mai cruda moarte. Oh, Leah …
-Volturii ? Am strans din dinti… De ce i-a atacat pe ei ? Ce vor ?
-Cred ca vor sa ii omoare pe ei, lor cel mai teama le e de haita. Tata era atat de calm
incat ma enerva. Tremuram toata.Alice a venit langa mine.
-Nessie calmeaza-te. Nu ii mai vad atacand…
-Acum i-ai vazut ?Am marait. A lasat capul in jos…Nu are nici o vina ea…
-Iarta-ma, Alice. Stiu ca nu e vina ta, dar sunt foarte nervoasa. Mai bine ma duc sa vad
ce face Jake. Sa stiti ca daca vrea sa plece in Froks am sa ma duc cu el, orice ar fi. Si am
urcat sus la Jake, lasandu-i pe ei toti jos maraind de durere.
Iubitul meu statea intins pe pat, plangea. Stiu ca tinea enorm de mult la Leah, ei
semanau mult. M-am asezat in pat langa el si l-am luat in brate. M-a strans foarte
puternic. Puteam sa-I simt durerea, ma simteam atat de neputincioasa. Cum putea sa
stau si sa privesc cum il macina durerea, cum taie respiratia…Vroiam sa fac ceva, sa-i fie
mai bine, mi-as fi dat si viata sa pot lua toata durerea lui asupra mea. Nu suportam sa-l
vad asa, ma distrugea.
-Cu ce te pot ajuta? Plangeam si eu la fel ca si el, ma durea si pe mine moarte lui Leah,
ma atasasem de ea, dar cel mai tare ma durea tristetea lui.
-Strange-ma in brate…Te rog. E tot ce poti face. Am stat asa imbratisati destul de mult
timp, cand intr-un final a decis sa vorbeasca.
-Ti-au spus ?
-Da… Imi pare rau. As fi vrut sa putem face ceva…
-Nu e vina noastra, ci a altora. A inceput sa maraie.
-Ce facem acum, iubire ? El era cel care putea hotara ce face, doar el.
-Ce putem face in afara de a astepta ?…Stiu ca vor sa ne omoare pe toti. Nu avem ce
face…
-Ce ? Ai sa-i lasi sa-ti omoare prietenii ?
-Ce pot face ? Nu vreau sa va pun vietile in pericol.
-Tu nu esti un las !!! Mama si-a exersat foarte mult scutu, iar cele mai periculoase
atacuri ale lor sunt cele psihice. Le cerm ajutorul Amazoanelor si lui Tanya. Zafrina le va
distrage atentia in timp ce noi ii terminam.
-E o idee buna. Dar tot e riscant… Nu are rost. Asta nu o va readuce la viata pe Leah. Iar
cei din haita vor avea grija acum.
-Cum vrei…Dar daca doresti sa plecam in Forks am sa vin cu tine. L-am sarutat.
-Jacob !Tata il striga… Am coborat repede amandoi. Aveau toti capurile lasate in jos. Imi
pare rau…
-O nu ! Alti morti ? L-am strans in brate, iar el a inceput iar sa planga. Tremura cum nu
mai termurase niciodata pana acum. Auzeam cum inima ii batea mai incet, cum nu mai
respira, nu mai spunea nimic .
-Reneesme, da-te de langa el. Se va transofrma, vocea tatei era aproape disperata.Te va
rani, pleca ! Nu il ajuti deloc asa !
-Pleaca ! imi ordona Jake. Am facut un pas inapoi, Doamne cat de sfasiat era…Nu
puteam sa stau cu mainile in san cand el era mai mult mort decat viu. L-am stans iar in
brate, mai tare, nu aveam de gand sa-l parasesc chiar acum, cand avea mai multa nevoie
de mine.
-Nu plec de langa tine nici daca mor. A inchis ochii si incepuse sa se calmeze. Isi puse
mana pe spatele meu, iar eu ii cuprinsesem mijlocu.
-Cine… ? A fost tot ce a spus.
-Collin…
-El…Nu avea nici 19 ani!!!! Trebuie sa facem ceva! Nu pot sa ii las sa ii omoare pe toti.
Trebuie sa vorbesc cu ei…Am sa ma duc in Forks la inmormantare si vom discuta despre
ce s-a intamplat…
-Vin cu tine !
-Nu ! M-am uitat la tata furioasa…Cum adica nu ? Mergem toti cu el. Impreuna suntem
mai puternici, iar daca veti hotara si lupati vom avea mai multe sanse impreuna.
-Multumesc Edward ! Jake ii era atat de recunoscator…
-Te iubesc tata ! Lasa-ma te rog sa le chem pe Amazoane si vorbiti cu Tanya, poate vrea
sa ni se alature…Daca va fi o lupta e bine sa fim pregatiti, nu?
-Ai dreptate Nessie…Poti sa le chemi pe Amazoane, eu am sa vobresc cu Tanya.
-Iubire sa mergem pana la Amazoane ne ia vreo 2-3 zile… I-am explicat lui Jake, care
parca nu ma asculta, dar Rose se oferise sa ne ajute.
-Nu. Ma duc eu cu Emmet dupa ele.
-Matusa Rose… Multumesc.
-Mersi Rose.Iti raman dator…Jake a strans-o in brate pa Rose, cand i-a dat drumu l-a
sarutat pe obraz si a fugit cu Emmet.
-Iar noi plecam maine spre Forks. Reneesme, tata nu trebuie sa afle ca suntem in oras,
ok?
-Nici o problema.

Capitolul 7- Bagaje
Fiecare s-a dus in camera lui sa-si faca bagajele, inca nu stiam cat vom fi plecati,asa ca
ne trebuiau cateva lucruri, in special mie si lui Jake. Nu vroiam sa-l las singur asa ca mi-
am facut repede bagajele, nu am idee ce am pus in valiza, dar daca mai aveam nevoie de
ceva imi cumparam, apoi m-am dus la el in camera. Am batut la usa apoi am intrat.
State ape marginea patului si avea langa el o valiza goala.
-Iubire, vrei sa te ajut sa-ti faci bagajele ?
-Da…Multumesc. M-am asezat langa el, l-am luat in brate si ne-am sarutat.
-O sa fie bine, iti promit dragul meu…
- Imi e teama sa nu patiti ceva si, apoi, orice s-ar intampla pe Leah si Collin nu ii invie
nimeni.
-Asa e, vor ramane morti, dar ii vom impiedica sa mai omoare pe cineva. Nu te teme,
totul va fi bine. Orice s-ar intampla, te rog sa nu uiti ca sunt alaturi de tine indiferent de
ce se va intampla.
-Multumesc mult, iubire…Esti tot ce mi-as pute dori de la viata. Si daca s-ar intampla
ceva cu mine voi muri fericit, caci am cunoscut iubirea adevarata langa tine. M-a
imbratisat asa cum nu o mai facuse niciodata.
-Sa nu mai spui asta niciodata, dar niciodata ! Nu vei pati nimic. Nu poti sa patesti
nimic, eu nu stiu sa traiesc fara tine si nici nu vreau. Cum putea sa spuna asta ? Cum isi
permitea ? Deja se dadea batut ?Nici nu era sigur ca ne vom lupta cu ei, iar el se
gandea la moarte…
-Ai dreptate…Iarta-ma, dar moartea lui Leah si Collin m-a dat total peste cap. Nu mai
stiu nici macar ce spun. Trebuie sa ma pun pe picioare, daca vreau sa imi ajut prietenii.
-Hai sa-ti facem bagajele.Ne-am apucat sa punem cateva tricouri si pantaloni in valiza.
Am terminat repede, apoi ne-am culcat. Imi placea sa dorm cu Jake si ne facea
mandurora bine. Acum se mai calmase si adormise. Statea pe pieptul meu, iar eu aveam
mainile in jurul lui, il mangaiam pe bratul stang.
Cat de mult s-a schimbat …In urma cu mai putin de 24 ore era fericit, iar acum era
distrus. Jur ca am sa-l ajut sa le razbune moartea prietenilor sai, iar Volturii ar face
bine sa se pazeasca de noi.
La ora 6 ne-am trezit toti si am plecat . Mama, tata, Carlise si Esme erau in masina
parintilor mei, iar eu, Jake, Alice si Jasper in a lui Alice. Aveam viteza, trebuia sa
ajungem repede la aeroport. Pana seara eram in La Push cu toti cei din haita la
inmormantarea celor doi. Charlie nu aflase inca, deci nu era niciun pericol sa ne
intalnim cu el acolo, iar ceilalti stiau adevarul.
Nu am vazut niciodata pana acum atata durere in familia mea. Nu ii cunosteam bine pe
cei din haita, dar pe Leah o consideram prietena mea. Stiu ca inainte sa ma nasc, cand
Jake a plecat din haita lui Sam, ea m-a aparat pe mine si pe mama mea. Nu statea foarte
mult cu mine, dar cand o facea se purta frumos si ii placea sa vorbim. Saraca Leah a
suferit atat de mult si a murit intr-un mod ingrozitor. Nici pana sa moara ea nu si-a gasit
sufletul- pereche…
M-am dus langa Jake si Sam si i-am luat pe amandoi in brate, pareau cei mai afectati de
moartea ei, in afara de familie.Vroiam sa vad daca au nevoie de ceva, dar au spus ca nu.
Dupa inmormantare au mers toti in fosta casa a parintilor mei, cea pe care au primit-o
cadou cand mama a implinit 19 ani,ultima ei aniversare. Nu parea sa fi trecut anii peste
ea, deloc.
-Wow…Nu pare sa nu fi fost locuita… Ani parca nu trecusera peste ea, era exact asa cum
mi-o amintea : frumoasa si primitoare.

Capitolul 8- Discutii
Toti erau foarte incordati, pareau speriati, dar si revoltati. Ei erau la fel ca si noi, o
familie, de fapt eram toti o mare familie. Nu ne legau doar niste relatii de prietenie, ci si
iubirea, increderea si datoria. Carlisle a rupt tacerea, cu o voce prietenoasa i s-a adresat
lui Sam, el era Alfa…
-Ce aveti de gand sa faceti acum ?
-Ce posibilitati avem ? Sa ne luptam cu ei ?Ne vor omori pe toti, sunt prea multi…
-Asta asa e…Aveti dreptate, dar ne vor omori oricum daca asta vor…Nici eu nu vreau sa
ne luptam cu ei, stiu ca nu avem prea multe sanse…
-Si atunci ce facem ?Eram cam enervata… De cand membrii familie mele erau niste
lasi ? ASteptam, pur si simplu, sa ne omoare ?
-Reneesme are dreptate, nu putem sta cu mainile in san . Tocmai mi-au omorat sora si
nu a fost suficient, l-au omorat si pe Collin. Seth era foarte nervos, puteam sa vad cum
tremura, il deranja ca ceilalti renuntasera sa mai traiasca fara macar sa incerce sa lupte.
Tata s-a dus langa el si ia pus o mana pe umar, iar Seth a inceput sa se concentreze, nu
vroia sa se transforme aici.Intre el si tata exista o legatura foarte speciala, erau foarte
buni prieteni, chiar daca nu se vedeau prea des.Tata spunea mereu ca are ganduri pure
si cinstite, si asa era, el si-a parasit haita pentru a-i fi alaturi lui Jake cand ceilalti vroiau
sa ma omoare crezandu-ma un monstru.
-Seth…Gandeste-te ca poate se vor opri, poate au vrut doar sa arate cat sunt de
puternici.
-Si daca nu e asa,Edward ?Daca vor continua sa ne atace ? Daca urmatoarea victima ar fi
Reneesme sau Bella ? Tata a marait numai gandindu-se la aceasta posibilitate, toti
ceilalti au facut liniste…A tacut pentru cateva minute, apoi a incercat sa revina la
relaitate si a raspuns.
-Daca vor mai ataca o singura data, pe oricare dintre noi, vom ataca si noi…
-Edward, am un plac, in cazul in care vor mai ataca.Ar fi bine sa ne pregatim din timp,
nu credeti ? Vocea lui Jacob era mai groasa ca niciodata, toti ochii erau atintiti asupra
lui acum, mi-a dat drumu la mana si a inceput sa explice. Daca vor gasi un vampir si un
varcolac in padure, vor ataca din nou, sunt sigur de asta. Vor fi doar ei doi , dar se vor
putea lupta cu ei,chiar daca Volturii vor fi mai multi, macar pana vor ajunge ceilalti, care
nu vor fi foarte departe de acel loc. Daca vom omori din ei, ceilalti vor veni mai mult ca
sigur, nu vor putea sa aduca martori ca data trecuta, caci ei au atacat primii.
-Exact.Acum nu mai pot mintii deoarece Reneesme le-ar arata ce s-a intamplat mai
exact, a continuat Carlisle.
-Cand ceilalti Volturi vor veni Alice ne va anunta si ii vom astepta.
-Mama ne poate proteja de atacurile psihice, acestea sunt cele mai puternice, iar mama
a invatat sa-si controleze scutul. Rose si Emmet s-au dus sa le cheme pe Amazoane, iar
Zafrina va crea iluzii pentru a le distrage atentia, atunci noi vom putea ataca.
-Sunteti siguri ca amazoanele vor veni ?
-Da, Paul.Eu si Zafrina suntem foarte bune prietene, dup ace au plecat din Forks mama
si-a tinut promisiunea si am pastrat legatura cu ele. Ne vor ajuta.
-Foarte bine, Reneesme…Asa vom face. Cand Carlisle a aprobat planul meu, ceilalti s-au
mai linistit. Dar cine va sta in padure ca momeala ? Buna intrebare…
-Eu !
-Nu ! Jacob nu ! Nu tu, te rog…Cum sa fie Jake al meu momeala ?Nu puteam accepta
asta.
-Nessie, cineva tot va fi momeala, iar acel cineva sunt eu. M-am ridicat si m-am dus spre
el, i-am cuprins chipul cu mainile, i-am aratat de ce anume ma temeam. Imagini cu el
zacand fara suflare, iar eu sfasiata de durere stand langa el nu mai eram deloc atenta la
ce se intampla in jurul meu, unul dintre Volturi a profitat de neatentia mea, iar tata, desi
ii citise gandurile nu a avut timp sa ajunga langa mine la timp. Apoi eram si eu langa el,
fara viata… S-a indepartat de mine tremurand si tipand. Nu ! Asta nu, ai auzit ?NU !!!
Indiferent de ce mi se va intampla tu nu vei avea aceasi soarta ca mine. Ai inteles ?
Ceilalti se uitau la noi neintelegand ce exact ii aratasem de se enervase atat de tare, dar
banuiau.Tata stia exact ce ii aratasem si era de acord cu Jake.
-De unde stii ? Daca nu vei fi acolo de ce crezi ca eu am sa lupt ?Pentru ce ?
-Pentru tine si pentru familia noastra !Pentru aceleasi lucruri pentru care am sa lupt si
eu. Si in plus nu voi pati nimic, iti promit ca voi avea grija. Nu vor avea timp sa ne
omoare nici pe mine, nici pe cel ca va fi langa mine.
-Dar ne va lua destul de mult timp sa ajungem la voi…
-Iar noi va vom astepta…Nu vor fi asa multi, poate voi nici nu veti avea ce face, poate o
sa ii omoram noi.
-Ok… Nu ma mai puteam imptrivi, deja ii descurajase pe toti discutia noastra, trebuia sa
renunt. Dar vin si eu cu tine ! Am spus pe un ton foarte hotarat, dar chiar si asa toti
ceilalti au inceput sa maraie.
-Nu te duci nicaieri tu !
-S-o crezi tu ca te duci !
Nimeni nu era de acord…Nu puteam face nimic, nu ma vor lasa, vor sta langa mine zi si
noapte.
-Dar cine se va duce cu el ? Jasper ?Emmet ?Ar fi prea evident !!! Trebuie sa se duca cu
cineva care sa fie puternic.
-Ma duc eu cu el,Reneesme. Mama ?Nuuu !!!! Nu e un secret ca suntem buni prieteni
pentru nimeni, nici macar pentru Volturi, li se va parea ceva absolut normal.
-Nici sa nu te gandesti macar,Bella ! Nu am sa te las !
-Ma duc eu cu Jacob. Ne-am intors toti spre cea care tocmai intrase in casa, vocea ei imi
parea familiara, dar nu puteam spune sigur a cui era. Cand m-am intors am vazut-o pe
Carmen, apoi au intrat si ceilalti :Tanya, Eleazar, Kate si Garrett. Nimeni nu stia ce sa
zica.
-Bine v-am gasit !a spus Tanya prietenoasa.
-Bine a-ti venit! M-am dus spre ei si i-am imbratisat pe fiecare, cand am ajuns in dreptul
lui Carmen am intrebat-o daca e sigura ca vrea sa faca asta, mi-a raspuns imediat ca da.
Ceilalti i-au imbratisat pe noii nostril alitati. Atunci asa ramane. In cazul in care mai
ataca, suntem pregatiti sa ne aparam. Maine dimineata vor veni si Rose, Emmet si
Amazoanele.
Capitolul 9- Ultima noapte
Eram in fosta mea camera impreuna cu Jake, inca vorbeam despre Volturi, se simtea
mult mai bine si asta ma facea fericita.Ochii ii straluceau din nou, un semn foarte bun,
chiar daca razbunarea l-a facut sa isi revina, ma bucuram sa-l am din nou langa mine pe
iubitul meu cel vesel dupa o absenta de 2 zile.
-Daca vor afla ca e o capcana ?
-Asta nu se va intampla, o sa vezi ca totul va iesi comform planului.L-am imbratisat si a
zambit, iubeam zambetul lui…
-Iubito, stiu ca te vei enerva, dar tu nu vei merge cu noi. Vei ramane acasa la Billy.
-Poftim ? De ce ? Jake vreau sa merg, daca tu te duci merg si eu.
-Iubirea mea, intelege-ma, nu vreau sa fii in pericol.
-Te inteleg, dar nu pot sta departe. Iarta-ma ca vreau sa-ti fiu alaturi si la bine si la rau,
iarta-ma ca te iubesc asa cum te iubesc, dar am sa fiu acolo cu tine, gata sa mor sau sa
traiesc alaturi de tine.
-Stiam ca asta vei spune, dar macar am incercat… Maine vor fi aici Amazoanele…
-Asa e, dar acum hai sa uitam de ziua de maine. E dureros de adevarat ca maine poate fi
ultima zi petrecuta impreuna si vreau sa ma bucur de fiecare secunda care ne-a mai
ramas. I-am sarutat buzele carnoase, iar el ma luat in brate raspunzandu-mi la sarut. Ne
sarutam asa cum nu o mai facusem niciodata, de parca ceva in adancul sufletelor
noastre ne spunea ca va fi ultima noapte impreuna. Mi-am dat seama ca nu mai am de
ce sa astept sau ce sa astept. Il iubeam si il doream cu aceasi intensitate, iar maine
destinele noastre se pot desparti. Jake ? Te doresc…M-am inrosit, de obicei nu o faceam
,dar acum cand stiam ce va urma, ma simteam mai timida ca niciodata.
-Asta inseamna ca… ? Parea surprins, de fapt, era surprins, dar stia ca asta se va
intampla cat de curand. Am dat din cap in semn ca da, nu cred ca mai eram capabila sa
vorbesc. Esti sgura ca asta vrei ? Vom mai petrece nopti impreuna, nu trebuie sa o facem
din cauza fricii. Nu stiu daca incerca sa ma convinga pe mine sau pe el, dar era foarte
caraghios. I-am zambat si l-am sarutat.
Hainele incepuse sa ma stranga, erau mult prea incomode, prea grele asa ca am scapat
de el. Clipele curgeau una cate una, tragand dupa ele un sarut si mai patimas, o
mangaiere si ma tandra… Eram goi in fostul meu pat, ne imbratisam, mangaiam si
sarutam, uitasem de tot ce era rau in jurul nostru, de toata suferinta acumulata in
decursul a doua zile. Apoi l-am simtit asa cum nu il mai simtisem niciodata, era cel mai
placut sentiment,eram a lui acum in totalitate, respiram amandoi greoi si ne imbatam
de fericire si placere, era un sentiment unic greu de exprimat in simple cuvinte.
Te iubesc !Mi-a soptit in ureghe, iar eu trept raspuns l-am strans mai tare in brate,
vroiam sa-i simt intreg trupul peste al meu, sa ne contopim astfel incat sa ramanem
doua trupuri, o singura inima. Numic nu mai conta acum, indiferent de ce urma eu eram
mai pregatita ca niciodata sa infrunt totul, pentru el, pentru noi, pentru un viitor pe care
trebuie sa il construim impreuna. Nu voi permite nimanui sa ne desparta, nici
Volturilor, nici mortii… Simteam cum imi curgea prin vene curaj si putere, ma simteam
invincibila…Dar cu cat timpul trecea oboseala punea stapanire pe mine, pleoapele mi se
ingreunau, apoi totul a devenit negru.
Cand m-am trezit de dimineata Jake ma privea, pe chipul lui se citea tandrete, iubire,
fericire, m-am inrosit cand mi-am dat seama ca eram amandoi goi, desi nu goliciunea
ma stanjenea ci felul in care ma privea. Dar eram fericita, mi-am asezat capul pe pieptul
lui, iar el a inceput sa se joace in parul meu.
-Buna dimineata, somnoroaso.
-‘Neata !Am spus foarte fericita. Am ridicat capul de pe pietul sau si l-am sarutat.
-Cum ai dormit ? As fi vrut sa ii spun ca nu prea am dormit, dar stiam ca se referea la
cum a fost aseara. Oare nu se cite ape chipul meu cat eram de fericita ?
M-am inrosit toata, pun pariu ca si degetul mic de la piciorul drept era rosu. Nu eram in
stare sa ii spun, si nici nu as fi putut despre in cuvinte cat de bine, de minunat fusese asa
ca am preferat sa-i arat. Dupa ce a vazut prima noastra experienta sexuala prin ochii
mei, Jake m-a luat in brate si ma sarutat din nou.
-Tu cum ai dormit ?Era randul meu sa aflu, sunt sigura ca acum ar da orice sa aiba si el
puterile mele.
-A fost cea mai minunata noapte din toata existenta mea. Mi-a mangaiat spatele gol,
apoi mi-a intalnit privirea. Mi-as dori sa poti vedea si tu cat de speciala a fost si pentru
mine prima noastra experienta…
Am vrut sa ii spun ca stiu cat de minunat a fost, dar niste voci foarte nervoase se auzeau
de jos. Parea a fii vocea matusii Rose.Ne-am uitat unul la altul nestiind ce sa facem, apoi
am auzit clar cand a spus ‘Volturii au atacat iar !’ Ne-am imbracat intr-o secunda si am
coborat jos.

Capitolul 10- Puteri noi


Jos familia era din nou adunata, fiecare avea privirea otravita de ura,dispret si dezgust.
M-am dus spre matusa Rose si unchiul Emmet, i-am luat in brate apoi i-am sarutat pe
amandoi pe obraji,cand mi-am indreptat privirea spre Amazoane am inteles imediat
cine fusese de data aceasta victima: Kachiri. Ea lipsea, celelalte doua Amazoane,Zafrina
si Senna, statea langa scara, asteptandu-ne.
M-am indreptat spre ele si le-am imbratisat pe amandoua, le-am atins chipul si le-am
aratat cat de rau imi parea, imagini cu Kachiri rulau in capul meu, iar ele se intristau si
mai tare.Simteam durerea din ochii lor, daca nu as fi stiut ca au ochii uscati as fi putut
jura ca plang amandoua.
-Imi pare atat de rau…Nu trebuia sa va implicam in povestea asta, e numai vina
noastra…Cuvintele mi-au fost inecate in lacrimi sarate ce-mi curgeau siroaie pe obraji,
stiam ca va ma muri cineva, dar nu ma asteptam sa le faca lor rau.
-Nu este vina voastra Reneesme. Vocea Zafrinei suna precum o balada de adio dedicata
surorii lor. Am venit sa va ajutam pentru ca vrem, iar acum…acum vrem mult mai mult
sa ii distrugem…
-Jacob trebuie sa-i anuntam pe cei din haita, o sa ne punem planul in aplicare. Alice
spune ca Demetri si Alec inca sunt in zona. Trebuie sa ne pregatim, nu mai trebuie sa
moara nimeni. Carlisle era cel mai calm dintre noi toti, se astepta la asa ceva.
Jake a dat din cap in semn ca a inteles ce are de facut, apoi a iesit afara intreptandu-se
spre padure. Ceilalti asteptau venirea celor din haita pentru a ne pune planul in aplicare.
Stateam pe canapea, langa mama, care se juca in parul meu. Ma temeam pentru viata ei,
pentru a tatei, pentru a tuturor. De ce ne urau atat de mult Volturii ? Cine i-a numit pe ei
‘politia’ vamprilor ?In sufletul meu ura crestea cu fiecare secunda ce trecea, imi doream
sa dispara,sa ne lase in pace… Credeam in victoria noastra, dar… dar tot ma temeam, se
putea intampla orice. Daca il vor omori pe Jake? Tata, auzindu-mi gandurile, a venit
langa mine si mama. Stai linistita Reneesme, nu le vom permite sa-i faca vreun rau.
Apoi s-a facut liniste…Linistea dinaintea furtunii! Cand tata s-a ridicat de pe canapea si
a luat-o la fuga prin padure intelesesem imediat… Jake,Jake al meu era in pericol. Tata a
strigat la Emmet si Jasper spunandu-le ca Jake e in pericol,ei l-au urmat. Am vrut sa
plec si eu, dar Eleazar m-a prins de mana si m-a privit in ochii, toti se uitau la noi.
-Tu il poti salva pe Jacob, esti singura care poate face ceva, nu vor ajunge la timp. Nu
intelegeam, vorbele lui nu avea nici o logica,ce puteam face eu ?Eu ?Si mai ales daca
stau acolo…
-Da-mi drumu !Daca eu il pot ajuta,lasa-ma sa plec.Dar el ma strangea si mai tare de
mana, nu ma puteam elibera.Ce vroia de la mine ?
-Reneesme concentreaza-te !Ai incredere in mine…Gandeste-te la Alec si Demetri, la
amandoi, cazuti la pamand, fara sa se poata misca, zvarcolindu-se de durere…Arsura !O
arsura puternica care ii macina. Despre ce vorbea ?Nu aveam timp sa fac exercitii de
imaginatie.
-Scuza-ma,dar esti nebun !Eram disperata, nu puteam face nimic,Jake al meu urma sa
dispara, iar eu stateam si purtam o discutie idioata cu un vampir nebun. Lasa-ma in
pace !
-Reneesme, fa-o !FA-O !Acum!!!! Pana nu e prea tarziu… Nu intelegeam ce spune, dar
acum oricum era prea tarziu sa mai ajung la el. L-am ascultat. Am inchis ochii,
concentradu-ma, mi-l imaginam pe Alec zbierand de durere, scotand pomii din pamant
si aruncand cu ei in toate partile incercand sa potoleasca Iadul ce se nastea in el, iar pe
Demetri stand pe pamantul umed ghemuit, implorandu-l pe Jacob sa-l ajute. M-am
concentrat cat de tare am putut dorindu-mi ca totul sa fie adevarat, ca Jake sa fie acum
in siguranta, nu mort cum probabil era… Simteam oboseala ajungandu-ma din urma,
incercam sa fug de ea,dar era imposibil, transirasem foarte tare, tremuram mai tare
decat Jake cand se transforma, aveam pumnii incordati…Stiam ca nu am sa mai pot face
asta mult timp, dar inca mai incercam,ma linistea, ma facea sa ma simt puternica,
invincibila, sentimentele acestea erau de mii de ori mai puternice decat cele din seara
trecuta.
Cand Eleazar mi-a pus mana pe umar mi-am pierdut toata concentrare. Revenisem la
realitate, cruda realitate… Eram obosita, transpirata si tremuram, dar starea mea
psihica era de mii de ori mai lamentabila decat cea fizica. Simteam cu inima imi iesise
din piept, nu mai aveam suflet, nu ma respiram…Eram un cadavru ambulant, lacrimile
au inceput iar sa curga, dar de data aceasta fiecare lacrima ma lasa fara puteri, vroiam sa
plec, sa fug, sa fug de durerea aceea nenorocita, dar imi era imposibil sa ma misc. Imi
priveam familia, se uitau la mine si nu stiau ce sa faca, mama era singura care venea
spre mine cu bratele deschis, cand mi-a cuprins trupul am inceput sa plang si mai tare.
Mama era speriata, era socata…Stiam ca si ea il iubeste…il iubea pe Jake, suferea, o
durea pierderea lui, daca si durerea pe care ea o simtea era la fel ca a mea,nu stiu cum
rezista, caci pe mine ma macina pe dinauntru,simteam cum rontaia fiecare particica a
trupului mei…
-Imi pare rau iubito…Nu am spus nimic, nu puteam.As fi vrut sa ii spun cum ma
simteam, sa o rog sa-mi spuna ca totul e un cosmar, un cosmar nenorocit si ca o sa ma
trezesc, iar Jake va fi langa mine zambindu-mi ca intotdeauna, ca bratele lui ma vor mai
tine in brate oferindu-mi caldura, dar era imposibil sa spun ceva. Apoi am auzit rasul lui
Eleazar. De ce dracu radea ?Ce era asa amuzant ? Cu ultimele puteri ce imi mai
ramasesera m-am ridicat si l-am lovit cat de tare am putut, dar am cazut iar jos. Mi-am
ridicat privirea spre el, cum putea fi asa de insensibil, de ce radea ?Daca el nu m-ar fi
impiedicat poate as fi ajuns la timp…
-Cum indraznesti sa razi, monstrule ?Deja nu mai puteam sa ma misc, eram paralizata
de durere…
-Jacob nu e mort ! Vorbele lui m-au lovit ca un traznet, nu era mort, centrul Universului
meu traia ?M-am ridicat de jos si l-am privit in ochi, parea atat de sigur de ceea ce
spunea, dar…dar de unde stia ?A ajuns tata la timp ?L-a salvat ?
-De…de…De unde stii ? Cum poti fi asa…asa sigur ?Am asteptat raspunsul lui, care m-a
socat si mai tare.
-Tu l-ai salvat ! Eu ?Eu l-am salvat,dar cum ?Nu am facut decat sa stau aici si sa fac
exercitii de imaginatie… Probabil si el vazuse cat eram de surprinsa, caci mi-a sters o
lacrima ce tocmai se prelingea pe obrazul meu, apoi mi-a spus : Tu mai ai o putere
Reneesme.
-Eu ?O alta putere ?Ce putere?DEspre ce vorbest?
-Nu stiu de ce nu mi-am dat seama mai devreme, dar azi de dimineata cand te-am vazut
am descoperit-o. Poti ataca pe oricine doar dorintu-ti asta, indiferent daca e aproape sau
departe.Darul tau e unic, nu am mai vazut niciodata pe nimeni sa poata face asta, esti
foarte speciala Reneesme.
-Cum e posibil asa ceva ?L-a intrebat Carliste, caci eu nu mai eram in stare sa spun
nimic…Nu stiu ce raspuns a dat, nici nu imi pasa. Jake era bine, asta era tot ceea ce
conta !Traia ! Nu ma interesa noua mea putere, nu ma interesa nimic, vroiam doar sa-l
vad, sa-l atinc, sa-i simt caldura trupului, sa stiu ca e bine. Dintr-o data ma simteam iar
puternica, plina de viata asa ca am fugit de langa mama,care inca era in stare de soc. Am
iesit pe usa, am alergat prin padure incercand sa ajung la ei, apoi i-am vazut. Tata si
Emmet il sustineau pe Jake, iar Jasper era langa foc, focul unde ardeau acei doi monstri.
Am fugit la ei si l-am luat pe Jake in brate, l-am sarutat, era cald, era bine, ii auzeam
inima batand cu putere.
-Au,,,Au…Nessie…Jake se vaita, m-am indepartat de el si am vazut…Sangera.Era ranit,
dar nu conta se va face bine, stiam asta, ma bucuram ca era in viata.
-Ce te doare ?Ce ti-au rupt ?
-Jacob e bine,Reneesme. Si-a rupt doar cateva oase, pana maine e ca nou. Unchiul
Emmet nu respira, mirosul sangelui inca il ispitea, tata se obisnuise, nu mai avea nici un
efect asupra lui.
-Reneesme…felicitari, ai o noua putere. Tata probabil imi auzise gandurile, dar unchiul
Emmet si Jake se uitau la mine cu ochii mari, nu le spusese nimic.
-Despre ce vorbeste ?Ce putere ai ?Jacob vroia sa stie, dar apoi a inteles. Tu… Ce le-ai
facut ?Erau disperati amandoi…Am zambit foarte mandra de mine.
-Nu stiu exact.Am recunoscut eu. Eleazar mi-a spus ca am puterea de a ataca pe oricine
doar dorindu-mi asta, chiar daca sunt aproape sau departe. Ochii lui Jacob erau plini de
admiratie, ma facea sa ma inrosesc.
Am plecat spre casa, cand am ajuns mama isi revenise din soc, iar haita era deja acolo.
Carlisle se pregatise sa-l ajute pe Jake, s-au dus sus iar eu am ramas cu ceilalti. Eleazar
mi-a spus mai multe despre puterile mele, iar unchiul Emmet s-a oferit sa mi le exersez
pe el. Asa am facut, dar nu ii dadeam dureri mari, doar cat sa simta o stare neplacuta.
Nu imi era greu, intelesesem cum functioneaza toata treaba.Nu oboseam, nu mai
transpiram si nu mai eram la fel de incordata ca prima oara, trebuia doar sa ma
concentrez. Era ca o dorinta, imi doream din tot sufletul sa se implineasca si ma
concentram imaginandu-mi durerea victimei, asa puteam controla intensitatea, puteam
sa dau aproape orice stare de durere, era minunat. Acum aveam si mai multe avantaje
decat Volturii,eu puteam sa le distrug si pe Jane si pe Chelsea, ele aveau prioritate, erau
cele mai periculoase.

Capitolul 11-Lupta
Jake a dormit intreaga zi, arata ca o mumie, dar a doua zi era ca nou. Era din nou Jake
al meu zambaret, cald, iubitor si curajos. Asteptam ca Volturii sa faca ceva, sa se
pregateasca sa atace, eram sigura ca vor face ceva. Si au facut. Alice ne-a vazut pe toti in
acelasi loc unde au venit ultima oara, ploua, tuna si fulgera. Erau toti :Aro, Caius si
Marcus, sotiile acestora si intreaga garda, inclusiv Jane si Chelsea. Urma sa ploua peste
3 zile, iar noi ne pregateam din greu. Luptam, ne exersam puterile si ne pregateam
pishic pentru orice.

Zilele au trecut repede, mult prea repede pe langa noi, nimic nu mai era la fel. Toti eram
foarte tensionati, nu mai vorbeam decat strictul necesar, iar eu si Jake eram foarte
distanti. Lupta ne acaparase toate simturile…

Azi…Azi era ziua cand se va hotara viitorul nostru. Pe la 11 am plecat toti spre locul unde
urma sa aibe loc intreg razboiul. Stateam unul langa altul, fara sa ne miscam.Acum
intelesesem cu totii ca astea pot fi ultimele noastre ore impreuna, mama si tata s-au
sarutat, toti le-am urmat exemplul, ne-am imbratisat si am asteptat.

-Te iubesc Nessie, esti tot ceea ce mi-am putut dorii de la viata…I-am sarutat buzele
fierbinti, era probabil ultimul sarut…

-Si eu te iubesc, Jake.Iti multumesc sa mi-ai luminat viata, tu ai colorat-o in cele mai
frumoase nuante.Cele mai frumoase momente le-am trait alaturi de tine…

-Se apropie, ne anunta tata. Nu au ganduri pasnice, vor ataca direct, fi-ti pe faza.

Am asteptat sa ajunga jos, ii priveam pe parintii mei, pe Rose si Emmet, Alice si Jasper,
Carlisle si Esme, clanul Danali, Amazoanele, haita si ultimul pe Jake, lumina ochilor
mei… Cand au ajuns aproape de noi Aro ne privea cu aroganta si avea un zambet
pervers, eram nerabdatoare sa i-l sterg de pe fata, speram sa o pot face chiar eu.

-Carlisle…Mereu am fost prieteni…A facut o pauza, cat era de cinic. Dar asta e prea mult,
i-ati omorat pe Demetri si Alec, nu va putem ierta…

-Nu v-am cerut iertare, a marait Jacob. Mi-ati omorat prietenii si pe Kachiri, pentru ce
sa ne cerem scuze ?Pentru ca ne aparam ?Apoi s-a transfoarmat in lup, l-am mangaiat.

Puteam sa o vad pe Jane cum se concentra incercand sa gaseasca o fisura in scutul


mamei, m-am hotarat sa atac cand cativa vampiri de intreptau spre noi. I-am pus
imediat la pamant, tipau…Ii durea, as fi vrut sa urlu de fericire,dar nu am facut-o, mi-
am pastrat expresia fetii intacte. Aro se uita la Jane, credea ca ii tradeaza. Zafrina
incerca si ea sa gaseasca o fisura in scutul lui Chelsea,care se perfectionase si el, acum ii
proteja aproape pe toti, cei ce nu erau sub protectia scutului ei stateau nemiscati,
puterea Zafrinei ii afecta. L-am privit pe tata intrebatoare,nu stiam daca ar trebui sa atac
sau nu, mi-a zambit, trebuia sa atac.
M-am gandit la Chelsea si la Jane, in clipa urmatoare erau si ele jos, tipand de durere,
imi placea imaginea asta, ii dadeam o lingurita din propriul ei medicament…Nu-i placea,
asta era sigur.Nici una dintre ele nu se mai concentrau, Volturii erau lipsiti de aparare.

-Ce le faceti ?Aro tipa, era disperat, stia ca era vulnerabil.L-am auzit pe tata strigand la
Zafrina. Aro a ramas nemiscat, la fel si ceilalti, fara exceptii !

Doar eu, mama si Zafrina ramasesem in acelasi loc, ceilalti le rupeau gaturile Volturilor.
Dupa ce Jake si Seth le-au omorat pe Chelsea si Jane m-am dus si eu sa-i ajut. Esme le
daduse foc deja catorva, am fugit de langa mama intreptandu-ma spre unul dintre
Volturi, i-am rupt imediat gatul si l-am pus pe foc.Emmet s-a indreptat spre spre Aro,
tata stia ce gandeam si era de acord.

-Nu Emmet.Lasa-l ! El va fi ultimul…Unchiul meu a zambit cand a intelse ce vroia si lui


ii suradea ideea.

Mama si Zafrina ramas pe loc, trebuiau sa se concentreze. Nu ne-a luat foarte mult timp
sa-i omoram…Erau toti morti, mai putin Aro…Pericolul trecuse, eram toti bine, nici
macar o victima, totul iesise exact cum planuisem.

-Gata,Zafrina !Aro si-a revenit, ne privea cu ura…I-am aratat focul…

-Sunt morti,Aro, toti.A spus Carlisle privindu-l fix in ochi.

-Cum e sa iti vezi prietenii, familia murind si sa nu poti face nimic?Jake statea langa
mine, ma tinea de mana.

-Cum ati putut, cum a-ti indraznit ?

-Nu e un sentiment prea placut, nu-i asa ?Tanya il ura pe Aro cel mai mult, el era liderul
Volturilor, el era vinovat pentru moartea surorii si a memei ei.

S-a facut liniste, nimeni nu se misca, Aro era ingrozit, stia ca sfarsitul lui era aproape,
atat de aproape… Alice a sarit pe umerii lui si dintr-o singura miscare i-a rupt capul si l-
a aruncat ca pe o minge in foc, apoi Emmet i-a aruncat si trupul.

-S-a terminat…In sfarsit !Vocea mamei era relaxata, ne imbratisa pe toti si ne saruta pe
frunte. Tata a luat-o in brate si a sarutat-o.

-Acum chiar vom putea trai fericiti pana la adanci batraneti.Am zambit toti…

Ne-am indepartat de locul acela, am plecat spre casa, fericiti si in siguranta.Nimeni nu


ne mai putea face rau acum, nimeni.
Capitolul 12-Consecinte
-Ce vom face acum ?La asta nu ne gandisem.Cineva trebuia sa aibe grija ca regulile sa fie
respectate, dar cine ? Jacob ne privea pe toti in asteptarea unui raspuns.

-Buna intrebare…Cine va avea grija ca oamenii sa nu afle de existenta noastra ?

-Daca voi nu aveti nimic impotriva,eu si Senna ne putem ocupa de asta…

-Chiar vreti sa faceti asta ?Zafrina parea foarte serioasa, nu obisnuia sa faca glume de
genul acesta.

-Da, chiar vrem sa facem asta…Dar vrem doar sa ne ajutati daca avem nevoie vreodata…

-Bineinteles. Carlisle nici nu a lasat-o sa-si termine propozitia. Voi ne-ati ajutat mereu,
asa vom face si noi de fiecare data cand veti avea nevoie.

-Deci…Ia-te-le pe noile conducatoare !Am spus imbratisandu-le pe amandoua.

Eram obosita, fusesem atat de incordata in ultimele zile si nu prea dormisem. I-am facut
semn lui Jake sa mergem sa sus.

-Eu…eu cred ca am sa ma duc sus, am nevoie de un somn bun. In ultimele zile nu prea
m-a vizitat mos Ene. Va iubesc! Am crezut ca am scapat, dar m-am inselat. Tata mi-a
auzit gandurile si a luat-o pe mama si au venit dupa mine, in camera.Stiam ca aflase ca
relatia mea cu Jake evoluase,dar zilele trecute nu au spus nimic deoarece nu vroiau sa
tensioneze si mai tare lucrurile.

Au batut la usa, apoi tata a intrat primu, mama a venit si s-a asezat pe pat,langa mine,
tata a ramas in picioare.

-Deci ?

-Deci ce, mami ?

-Ce s-a intamplat intre tine si Jake ?

-Stii ce s-a intamplat deja, nu ?

-Vream sa ne spui tu, esti fiica noastra.

-Bine, am inteles. Am avut relatii sexoale cu Jake…


-Si?

-Si ce, tata?

-Dezvolta!Ceru mama cu un zambet strengar.

-A fost minunat, a fost cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat. Eram rosie toata, mi
se facuse cald,foarte cald, simteam cum sangele imi pulsa sub pielea rosie. Asta vroiati
sa auziti ?

-Puiule, te-ai inrosit ?

-Da…Normal !

-Iubito nu vrem sa te facem sa te simti stanjenita… E normal sa i te daruiesti baiatului


pe care il iubesti trup si suflet. Si stim ca tu si Jake va iubiti, ne bucuram ca a avut grija
de tine…

-Da mama, ne iubim…cu adevarat !

-Ceea ce vroiam sa te intrebam e de fapt altceva. Tu esti jumate om,esti femeie, iar Jake
e barbat…

-Stiu mama…Ce vrei sa stii ?Daca ne-am protejat ?

-Da…Asta vrem sa stim…Nu ne intelege gresit, dar un copil…Tu esti un copil acum, ar
trebui sa ma asteptati,e prea devreme…

-Mama,calmeaza-te.Ne-am protejat…

M-au sarutat amandoi pe frunte, le-am spus ca ii iubesc, apoi Jake a batut la usa si a
intrat. Cand i-a vazut pe mama si pe tata intelesese, nu stia cum sa reactioneze, asa ca
nu a spus nimic.

-Ei bine…noi plecam. Aveti grija de voi, da ?Am zambit…Tata…E totul in regula Jake ?
Pari cam agitat…

-Tati…

-Bine, am plecat. Te pup iubito.Somn usor.

Am ramas doar noi, eu si el, relaxati,fara sa ne temem ca maine va fi ultima noastra zi


impreuna.I-am povestit ce am vorbit cu mama si tata, a fost surprins ca au reactionat
asa bine. Eram amandoi cu adevarat obisit, asa ca ne-am culcat. Era bine sa dorm in
bratele lui fara sa-mi fie team aca va intra tata peste noi sau, mai rau, mama…

A doua zi am vorbit cu mama si am hotarat ca ma pot duce sa-mi vizitez bunicul. Cum
am auzit asta, am iesit pe usa impreuna cu Jake.Ne-am oprit la Charlie la usa, am sunat,
cand m-a vazut a observat asemanarea dintre mine si mama. L-am imbratisat, chipul lui
era atat de bland, ridurile din jurul ochiilor ii ofereau o superioritate aparte, era batran,
un adevarat bunic.

-Reneesme ?

-Da,bunicule.Eu sunt.

-Cum ?Cum e posibil ?Nu !Nu poti fi tu…

-Hai sa-ti explic…

Ne-a invitat inauntru. I-am povestit totul, despre mine, mama si tata.A fost speriat la
inceput, dar s-a impacat repede cu ideea. L-am vizitat foarte des cant am mai stat in
Forks, inca 1 luna. M-am imprietenit cu cei din haita, toti erau niste oameni foarte buni,
iar in Billy am vazut un al doilea bunic. M-am atasat de ei foarte mult, as fi vrut sa
ramanem acolo,dar nu puteam spune adevarul tuturor, era deja suficient ca stiau ei.

M-am dus si la bunica Rene si Phil, au fost foarte primitori, le-am explicat si lor cum
stau lucrurile, nu prea ne-au crezut, dar Rene era o copila inocenta, inca credea in
povestile cu vampiri, dar s-a speriat foarte tare cand l-a vazut pe Jake lup. Nu putea
intelege cum de iubesc un om-lup.Ea nu stia cat de minunat era el, cel mai minunat, un
inger venit pe lume pentru a ma face fericita.

-Cum te simti acum,Nessie ?

-Fericita, implinita, linistita…Iubita. L-am sarutat. Eram in poienita noastra, era seara si
ne uitam la stele.

-S-au linistit apele si pentru noi,acum chiar ca o sa ne plictisim de moarte.

-Nu ma deranjeaza deloc sa ma plictisesc… Dar doar daca tu vei fi cu mine mereu,
pentru totdeauna.

-Pentru totdeauna,iubito. Iti promit. Apoi a scos din buzunar o cutiuta rosie. Mi s-au
umplut ochii de lacrimi, tremuram toata… Ne-am ridicat in picioare, mi-a dat paru dupa
ureche, apoi s-a asezat in genuchi, a deschis cutiuta , cel mai frumos inel a aparut in fata
mea.Ii tremura vocea, si el era emotionat, mai emotionat ca mine. Vrei sa iti petreci tot
restul vietii alaturi de mine ? M-am aruncat in bratele lui,l-am strans in brate si am
inceput sa plang.Nu puteam sa spun nimic, eram prea emotionat. Ce s-a intamplat?De
ce plangi? Iarta-ma, nu am vrut sa te intristezi. Nu e nimic daca vrei sa mai asteptam, o
vom face. Vroia sa inchida cutiuta, m-am uitat speriata la el, ce era in mintea lui ?

-Daca nu imi pui in clipa asta inelul pe deget s-ar putea sa nu mai vreau sa ma
casatoresc cu tine. S-a uitat la mine, ochii ii straluceau precum doua stele, lacrimile
straluceau…

-Asta inseamna da ?

-Da !Da !Da ! Vreau sa fiu sotia ta, vreau sa-mi petrec fiecare zi din viata alaturi de tine,
sa ma trezesc langa tine in toate diminetile care mi-au mai ramas. Mi- a pus inelul pe
deget, apoi m-a luat in brate si a inceput sa ma invarteasca. Era la fel de fericit ca si
mine. Doamne cat de mult puteam sa-l iubesc…

-Tu si eu, Reneesme Cullen, viitoare Black, si eu Jacob Black impreuna pentru
eternitate.

S-ar putea să vă placă și