MSURAREA TEMPERATURII Aparatura pentru msurarea temperaturii se bazeaz, pe diferite efecte fizice, determinate de variaia temperaturii, cum sunt:

dilatarea corpurilor solide si a fluidelor, variaia rezistentei electrice, apariia t.e.m. la jonciunea a doua metale, variaia intensitii radiaiilor emise, etc. Practic cele mai rspndite mijloace de msurare a temperaturii sunt: termometrele cu lichid, termometrele manometrice, termometrele bimetalice, termorezistoarele metalice, termistoarele, termocuplurile, pirometrele de radiaii si termometrele cu cuar. 1. Termometrul cu lichid Servete la msurarea temperaturii prin contact. Principiul de funcionare se bazeaz pe dilatarea lichidului termometrie sub aciunea cldurii, conform legii; V2=V1(l+ ). in care: V1 si V2 - sunt volumele lichidului la temperaturile 1 si 2; - este coeficientul mediu aparent de dilatare in volum a lichidului in intervalul de temperaturi = 1 - 2 (acest coeficient este aparent, deoarece tine seama de coeficientul de dilatare in volum a sticlei in acelai interval de temperatura ). Termometrul cu lichid este constituit, de regula, dintr-un tub capilar din sticla cu seciunea transversala uniforma, nchis la captul superior si prevzut cu un rezervor la captul inferior, in care se afla lichidul termometric. Lichidele termometrice sunt: mercurul (singurul metal in stare lichida la temperatura ambientala, cu limite de utilizare intre -35C si 300C), mercurul sub presiune (-35C ... 800C), alcoolul etilic 96% (-110C ... 70C), pentan tehnic (200C ... 20C), aliaj de galiu (0C ... 1050 0C) si altele.

2. Termometrul manometric Se compune dintr-un tub capilar 1 care permite racordarea (la distanta) a rezervorului 2, un tub Bourdon 3, im sistem de prghii 4, un ac indicator 5 si o scala 6, gradata direct in uniti de temperatura. Rezervorul 2 se umple cu diferite substane si se imerseaz in mediul a crei temperatura se msoar. Volumul fluidului din rezervorul 2 este constant. Daca temperatura mediului in care este imersat rezervorul 2, creste, conform ecuaiei transformrii la volum constant: P1=T1, P2 T2 rezulta ca si presiunea creste cea ce face ca prin sistemul de prghii 4 sa fie acionat acul 5.

Ca fluide termometrice se folosesc ; lichide (mercur, alcool, xilen, hexan), vapori (etan si propan, clorura de etil, butan, apa, alcool etilic, toluen, acilina) sau gaz (azot la presiune iniiala de 20 - 50 daN/cm2, argon, bioxid de carbon). Domeniul de msurare este intre -55C si 600C. 3. Termometrul bimetalic Este constituit din doua lame metalice (reunite prin presare, lipire, laminare, etc.) care au coeficieni de dilatare liniara diferii si la care, prin nclzire sau rcire, dilatarea inegala a lamelelor produce ncovoierea bimetalului intr-un sens sau altul. Acela mai rspndite bimetale utilizate m construcia termometrelor sunt in forma de spirala plana, elice simpla si elice multipla coaxiala.

a) lamelara coaxiala

b) spirala plana

c) elice simpla d) elice multipla

a)

b)

c)

d) 4.Tennorezistoare metalice Se bazeaz, pe variaia rezistivitii metalelor cu temperatura. Ele sunt alctuite din: termorezistenta (firul metalic calibrat) teaca de protecie, cutia de conexiuni, firele de legtura intre cutia de borne si elementul sensibil (termorezistenta) si dispozitivul electric de indicare (logometre, puni). Aceste termometre permit indicarea sau nregistrarea valorii temperaturii locale sau la distanta, cu o precizie de 0,1 ... l 0C si intr-un timp de rspuns relativ mic. Cele mai rspndite materiale pentru confecionarea termorezistentelor sunt : platina, nichelul, wolfram si cuprul. In aplicaii speciale se mai folosesc: iridiul, rodiul, argintul, fierul si tantalul. Platina are temperatura de topire ridicata (1769C) grad de oxidare foarte redus volatilizare redusa pana la 1000C, stabilitate in fiuicionare. Intre zero si 630 0C, rezistenta electrica a platinei variaz dup ftmcia: In care: R - este rezistenta la temperatura ; Ro - este rezistenta la temperatura 00C; a si b sunt constante de temperatura (pentru platina pura a = 398. 10 -5 0C si 0,058. 10 -5 0C Pentru temperaturi mai mari de 630C relaiei i se aduc corecturi, practic neeseniale. Domeniul de msurare este intre -220C si 850 C, iar in construcii speciale intre 250 C si l000 C.

Nichelul are coeficientul de temperatura , relativ mare ( = 615 ...626. 10 -5 0C) si care este aproximativ constant pana la temperatura de 350C dup care, variaia rezistentei cu temperatura devine nelmiara. Nichelul se oxideaz la temperature ridicate; din acest motiv domeniul de utilizare a termorezistentelor din nichel este de maxim 1800C . Wolframul se utilizeaz in special pentru termorezistoare cu domeniul de msurare peste 1000C, avnd avantajul unei varieti liniare a rezistivittii cu temperatura. Peste 600C, wolframul prezint fenomenul de volatilizare, ceea ce presupune instabilitatea indicaiilor tennometrului. Totui, datorita rezistentei mecanice foarte mari, el poate fi utilizat sub forma de fir subire (10 ... 15 mm) pentru msurarea temperaturii curenilor de gaze cu viteza ridicata, a variaiilor foarte rapide de temperatura, ineria termica a firului fiind practic nula, realizndu-se astfel im timp de rspuns redus. Cuprul este mai puin utilizat din cauza oxidrii lui accentuate la temperaturi peste 200C. Termorezistentele din cupru sunt sub forma de sarma, acoperite cu 1g de bachelita, fiind utilizate in intervalul de temperatura -50C ... 180C. Alte materiale pentru elemente sensibile, utilizate la temperaturi peste 1000 0C sunt oxizii greu fuzibili, cu coeficientul de temperatura negativ. 5. Termistoare (la care R scade cu temperatura) Sunt dispozitive semiconductoare, a cror rezistenta variaz sensibil cu temperatura, dup o relaie ex unde exponentul a are valoarea a = b(1/T-1/T0). In aceste relaii, b este o constanta caracteristica a termistorului cuprinsa intre 2500 K si 5000 K (pentru termistoare cu domeniul de utilizare pana la 300 0C) si intre 6000 K si 13000 K (pentru termistoare refractare); e - baza logaritmului natural; R0 - rezistenta termistorului la temperatura T0; R - rezistenta termistorului la temperatura de msurat T, in care = T0- 273,15. Coeficientul de temperatura al termistorului rezulta: Majoritatea termistoarelor au coeficientul de temperatura negativ fiind confecionate din oxizi de nichel, mangan, cobalt, fier, magneziu, titan si alte metale smtetizate la temperaturi peste l000 0C, in forma de disc, aiba, mrgea sau cilindric. Pe acestea se aplica prin metalizare electrozi, la care se lipesc firele de conexiune, apoi se acoper cu lac si se nchid in capsule metalice sau sticla.

Din caracteristica tensiune U - curent I, rezulta ca la o anumita tensiune Uo, curentul I creste cu temperatura, deci rezistenta termistorului scade cu att mai mult cu cat temperatura sa este mai ridicata. In termometrie sunt utilizate numai poriunile liniare din caracteristici, deci cele pentru care, la variaii ale tensiunii U, rezistenta termistorului ramane constanta (R = U /I constanta) cnd temperatura mediului se menine constanta. Un avantaj al termistoarelor l constituie faptul ca, in scheme, rezistenta conductoarelor de alimentare este neglijabila fata de rezistenta termistorului

Punte simpla pentru msurarea temperaturii, cu amplificarea tensiunii de dezechilibru. R - termistor activ, f(temperatura) R2 - termistor de referina sunt cunoscute, R1 si R2 - rezistente reglabile si cunoscute, A - amplificator operaional; G - galvanometru gradat in uniti de temperatura.

Dei termistorele au o mare sensibilitate, timp de rspuns foarte mic, dimensiuni de gabarit reduse, pre de cost sczut, totui, ele nu s-au rspndit din cauza intervalului de msurare limitat (intre -100C si 300C). Demonstraie

R1, R2 fixe si ct, R3 reglabila si constanta, G galvanometru (msoar cureni foarte mici), Se regleaz R3 pana cnd curentul prin G este zero! Teorema a-II-a Kirchoff suma tensiunilor=suma cderilor de tensiune: 0= R1I2+RtI1 Rt=R4 (sensul de parcurgere al ochiurilor electrice este arbitrar). 0= - RtI1+ R1I2 0= R1I2 - RtI1 0= R2I2-R3I1 R1I2=RtI1 -R2I2= -R3I1 Rt=R1R3/R2 6. Termocupluri. Termocuplul este un dispozitiv care se bazeaz pe efectul termoelectric si care este constituit din doua fire din metale sau aliaje diferite, sudate intre ele.

Efectul termoelectnc, sau efectul Secbek(1822), se enuna astfel : intr-un circuit nchis format din doua sau mai multe conductoare cu proprieti fizico - chimice diferite, ia natere un current

electric, daca cel puin doua puncte de legtura au temperatun diferite. 1 - punct de sudura, aflat la temperatura ce se msoar: jonciune de msura. 2 - termoelectrozi. 3 - conector pentru capetele reci ale termocuplului. 4 - conductoare de legtura. 5 - jonciune de referina. 6 - aparat de msura. 5 si 6 - sistem de indicare a temperaturii. Demonstraie: Termocuplul reprezint un generator electric care produce o tensiune termoelectromotoare (t.t.e.m) , cuplu de 2 metale diferite sudate la capt, punct de sudura calda pentru ca este supus temperaturii t. Metodele au proprietatea ca in urma nclzirii sa apra electroni liberi. Prin nclzire se nelege ca energia termica se transforma in energie cinetica a electronilor care nving fora de atracie a nucleului si astfel devin liberi, atomul devin ion pozitiv

Ambele metode pierd electroni in punctul t dar numr diferit. Ambele se ncrca pozitiv dar un metal este mai electropozitiv dect celalalt. Apare in punctul t, o diferena de potenial electrica numita tensiune electromotoare E, care este direct proporionala cu temperatura t care se msoar in (mV) gradat in 0C. Principalele avantaje ale termocuplurilor sunt: domeniul de msurare larg (intre 265C si 900C, chiar 2300C), erori de msurare reduse, posibilitatea nregistrrii continue a variaiei temperaturii in timpul desfurrii procesului tehnologic, interschimbabilitatea. Tipul Sensibilitate termocuplului [mV 0C-1] min max Wolfram - 0.002 0.021 W74N26 Domeniul de Proprieti msurare [ 0C] min max 0 +2300 Pre de cost ridicat, casant, manipular e greoaie. 0 +1900 Liniaritate buna peste 1000C 0 +1750 Timp de rspuns mic, dimensiun i reduse, costisitor. 0 +1700 Timp de rspuns mic,

Pt 70Rh30 0.0006 - Pt94Rh6 Ft 90Rh 10 Platina 0.005

0.0011

0.0012

Pt87Rh 13Platina

0.005

0.0014

Cromel Alumel

0.016

0.043

-190

+1400

Cromel Constanta n

0.027

0.075

-200

+1000

FierConstanta n Cupru Constanta n Cupru Aur si Cobalt

0.025

0.063

-200

+780

dimensiun i reduse, costisitor. Cea mai bima liniaritate. Relativ costisitor. Stabilitate in timp relativ mica. Cea mai mare sensibilita te. Cel mai ieftin.

Rezistent la umiditate. 0.001 0.045 -265 0 Pre de cost ridicat. Sensibilita te buna sub 100C Termocuplurile se inchid in diverse tipuri de nveliuri protectoare: teci, carcase, iar cele pentru temperaturi mai ridicate sunt introduse in tuburi din ceramica acoperite cu manta metalica. Aezarea jonciunii de msura (sudura) trebuie sa se fac astfel incat sa fie asigurata transmisia de cldura optima intre corpul a crui temperatura se msoar si jonciune de msura. In acest sens, corpul activ al tennocuplului se fixeaz pe corpul ncrcat prin diferite procedee : cimentare, sudare, presare, lipire etc. Pentru msurarea temperaturii gazelor se utilizeaz termocupluri de aspiraie prevzute cu un canal prin care circula forat gazul fierbinte, splnd jonciunea de msura a tennocuplului; aceste termocupluri pot fi prevzute cu circuite de rcire cu apa.

0.014

0.0163

-190

+400

Montaje pentru msurarea temperaturii cu termocupluri a)

Masurarea temperaturii medii =1/n i indicate de aparatul de masura A.

b) temperaturii cu doua aparate : A1 indicator si A2 nregistrator 7. Pirometru ontic.

msurarea

Principiul de funcionare a pirometrelor optice cu dispariia filamentului se bazeaz pe comparaia intensitii luminoase a corpului cruia i se msoar temperatura cu intensitatea luminoasa a unei lmpi pirometrice la care este cuplat in aparat de msura (ampermetru sau milivoltmetru) gradat direct in grade. In funcie de intensitatea curentului trecut prin lampa pirometrica sau a cderii de tensiune se determina, dup o anumita lege bine stabilita, temperatura corpului. Pe fondul luminos al corpului a crui temperatura se msoar, se vede imaginea filamentului lmpii 2. Filtru rou 5 las sa treac numai lumina roie pentru a compara culoarea corpului cu a filamentului. Se regleaz intensitatea curentului electric ce trece prin filament cu ajutorul reostatului 3 pana cnd nu se mai vede filamentul, moment in care temperatura filamentului este egala cu cea a corpului, valoare ce se citete pe aparatul 1. Daca intensitatea luminoasa este mica nu se folosete sticla opaca 7. La intensiti luminoase mari, pentru a proteja filamentul lmpii 2, se introduce sticla opaca 7 si in acest caz in momentul dispariiei filamentului se va citi temperatura pe a doua banda de msurare a aparatului 1. Cele doua benzi ale aparatului 1 sunt: 800 0C - 1400C si 1200C - 2000C.

1 2

- aparat indicator - lampa

3 4 5 6 7 8

pirometri ca - reostat - baterie - filtru rou -ocular - sticla opaca - obiectiv