Sunteți pe pagina 1din 7

NIVELMENTUL GEOMETRIC NOTIUNI GENERALE DE NIVELMENT Prin lucrarile de nivelment se completeaza planimetria terenului cu relieful, ob tinnduse o imagine completa

asupra teritoriului masurat, pe baza coordonatelor rectangulare plane (X, Y) determinat e prin ridicarile planimetrice prezentate n capitolul anterior si, respectiv, prin determinarea cotelor sau altitudinilor p unctelor (H), fata de o suprafata de referinta. Baza altimetrica a ridicarii a ridicarilor topografice n localitati se realizeaza prin retele de nivelment care trebuie sa asigure posibilitatea reprezentarii reliefului pe planurile topografice si aplic area ulterioara pe teren a diferitelor proiecte de constructii (cladiri, instalatii subterane, drumuri, poduri, etc.). Aceasta b aza se realizeaza prin retele de nivelment de stat de ordinul II, III, IV. Cotele punctelor retelelor de nivelment se calculea za n sistemul Marea Neagra 1975 . Nivelmentul sau altimetria este partea topografiei care se ocupa cu studiul inst rumentelor si metodelor de determinare a diferentelor de nivel ntre puncte, precum si a pozitiei pe verticala a punctelo r de pe suprafata topografica, fata de o suprafata de referinta, iar pe aceasta baza se efectueaza reprezentarea relieful ui terenului pe planuri si harti topografice. Pentru determinarea cotelor punctelor caracteristice de pe suprafata uscatului s i a celor de pe fundul marilor si oceanelor, s-a stabilit, ca suprafata de nivel zero, suprafata geoidului, care r eprezinta, n mod intuitiv, prelungirea marilor si a oceanelor pe sub continente. Cota sau altitudinea fiecarui punct se masoara pe directia verticalei data de fi rul cu plumb, directie ce corespunde cu cea a acceleratiei gravitatiei, fiind determinata fata de suprafata geoidului, c are este perpendiculara n orice punct al ei la verticala locului. Suprafata de nivel zero, s-a materializat, n cazul teritoriului Romniei, prin repe rul zero fundamental, din portul Constanta, care reprezinta suprafata linistita, de nivel mediu a Marii Negre, fa ta de care se determina cotele absolute ale punctelor topografice. Cota absoluta sau altitudinea unui punct topografic este distanta pe verticala, n tre suprafata de nivel zero si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat, fiind exprimata n metri. Cota relativa sau conventionala reprezinta cota stabilita dintre o suprafata de nivel oarecare si suprafata de nivel a punctului considerat, fiind exprimata n metri. Diferenta de nivel dintre doua puncte topografice este distanta masurata pe vert icala n metri, dintre suprafetele de nivel ce trec prin punctele considerate, care din punct de vedere principial rez ulta din masuratorile de nivelment executate pe teren sau prin calcul, n functie de cotele absolute cunoscute. TIPURI DE NIVELMENT Principiul de baza al ridicarilor de nivelment l constituie modul de determinare al diferentelor de nivel dintre puncte. n functie de instrumentele, aparatele si metodele folosite pentru determinarea dif erentelor de nivel, se deosebesc, urmatoarele tipuri de nivelment: 1-Nivelmentul geometric sau direct. Se executa cu aparate a caror constructie, se bazeaza pe principiul vizelor oriz ontale (nivele). Diferenta de nivel dintre puncte se obtine direct, n functie de naltimile a si b ale unei vize orizontale, c

itite pe mirele tinute vertical n punctele respective. 2-Nivelmentul trigonometric sau indirect. Se executa cu aparate care dau vize nclinate (teodolite sau tahimetre) si care pe rmit masurarea unghiului de panta (a) sau zenital (Z), iar diferentele de nivel dintre puncte se obtin indirect cu for mulele trigonometrice, folosind unghiurile verticale si distantele. 3-Nivelmentul barometric.

Se bazeaza pe principiul cunoscut din fizica, conform caruia presiunea atmosferi ca scade pe masura ce creste altitudinea, fiind executat cu barometre aneroide sau cu altimetre, iar diferent a de nivel se determina cu ajutorul variatiei presiunii atmosferice. 4- Nivelmentul fotogrammetric sau stereofotogrammetric. Se executa cu aparate si metode fotogrammetrice, care utilizeaza fotografii spec iale, aeriene sau terestre, numite fotograme. 5-Nivelmentul satelitar Este cel mai modern tip de nivelment, n care determinarea cotelor se efectueaza n sistemul G.P.S. (Global Positioning System), cu ajutorul unui numar de 24 sateliti ai Pamntului, la care se adauga si 4 sateliti de rezerva. NIVELMENTUL GEOMETRIC Nivelmentul geometric sau direct este o metoda de determinare a diferentelor de nivel, ce se bazeaza pe principiul vizelor orizontale, functie de care se calculeaza cotele punctelor de pe suprafa ta terestra. Principiul si clasificarea nivelmentului geometric Principiul de baza al nivelmentului geometric consta din determinarea directa a diferentei de nivel a unui punct fata de un alt punct situat n apropiere, cu ajutorul vizelor orizontale, care se realizea za cu instrumente de nivelment geometric sau nivele, pe mirele tinute vertical n punctele respective. Diferenta de nivel d intre cele doua puncte A si B din teren, se obtine n functie de naltimea vizei orizontale, de deasupra celor doua puncte, ce s e masoara pe mirele verticale din punctele respective. Se considera, n mod conventional, punctul A, ca punct napoi s i punctul B, ca punct nainte, pe care se efectueaza citirile a si b de pe cele doua mire. Deci, cele doua citiri a si b efectuate pe mirele din punctele A si B sunt egale cu naltimea liniei de vizare deasupra celor doua puncte. n baza citirilor a si b, se poate obtine diferenta de nivel: .ZAB = Ca- Cb Din punct de vedere practic, nivelmentul geometric se foloseste n cazul terenuril or relativ plane sau cu o nclinare redusa. Acest nivelment este cel mai precis, iar cu ajutorul lui se determina re teaua de nivelment geometric, pe care se sprijina att ridicarile nivelitice ct si lucrarile de trasare pe teren a proiectel or de executie. Nivelment geometric de mijloc Se dau: HA cota punctului A Se masoara: cA si cB citirile pe mira instalata n punctele A si B Se cer: HB cota punctului B si .HAB diferenta de nivel ntre punctele A si B Principiul nivelmentului geometric de mijloc

Modul de lucru pe teren Se instaleaza nivela la jumatatea distantei distantei dintre punctele A si B, se orizontalizeaza si se efectueaza citiri pe mirele asezate n punctele A si B ( cA si cB). Modul de calcul a cotei si diferentei de nivel Principiul nivelmentului geometric, cel al vizei orizontale conduce la rationame ntul ca planul de vizare al instrumentului este paralel cu planul de referinta. De aici rezulta fa ptul ca dreptele cuprinse ntre paralele sunt egale, adica: CA+HA=CB+HB Deoarece HA este cota punctului cunoscut rezulta: HB=HA+(CA-CB) Dar se poate observa ca: .HAB= CA-CB HB=HA+.HAB Trebuie facuta mentiunea ca diferenta de nivel poate fi pozitiva sau negativa n f unctie de pozitia punctului A fata de B, astfel: Daca A este mai jos dect B, CA>CB ..HAB >0 A este mai sus dect B, CA< CB ..HAB < 0 Tot aici se pot defini urmatoarele elemente: porteee distanta dintre aparat si mira niveleu distanta dintre cele doua mire

Nivelment geometric de capat Se dau: HA cota punctului A Se masoara: I si cB naltimea aparatului n A si citirea pe mira instalata n punctul B Se cer: HB cota punctului B si .HAB diferenta de nivel ntre punctele A si B Principiul nivelmentului geometric de capat Modul de lucru pe teren Se instaleaza nivela deasupra punctului A, se orizontalizeaza si se masoara nalti mea I a aparatului apoi se efectueaza citirea pe mira asezata n punctul B (cB). Modul de calcul a cotei si diferentei de nivel Principiul nivelmentului geometric, cel al vizei orizontale conduce la rationame ntul ca planul de vizare al instrumentului este paralel cu planul de referinta. De aici rezulta faptul ca dreptele cuprinse ntre paralele sunt egale, adica: I+HA=CB+HB Deoarece HA este cota punctului cunoscut rezulta: HB=HA+(I-CB) Dar se poate observa ca: .HAB= I-CB HB=HA+.HAB Acest procedeu nu se recomanda dect n situatii speciale, cum ar fi la verificare s i rectificarea instrumentelor de nivelment sau daca terenul nu permite efectuarea nivelmentului geometric de mijloc. Metoda nu ofera precizie deoarece masuratorile sunt influen tate de erorile reziduale de nclinare ale axei de vizare a instrumentului. Metoda radierii de nivelment geometric de mijloc Se aplica n cazul n care vrem sa determinam cotele mai multor puncte dintr-un singur punct de statie. Se dau: cota reperului RN1 Se masoara: citirile pe mira n punctul cunoscut si n cele necunoscute Se calculeaza: cotele punctelor necunoscute Modul de lucru pe teren Se instaleaza aparatul la mijlocul distantei dintre punctul cunoscut si cel mai n departat punct necunoscut.

Modul de calcul al diferentelor de nivel si cotelor Pentru determinarea cotelor punctelor noi exista trei modalitati de calcul a cot elor: .metoda cotei punctului de plecare .metoda cotei de la punct la punct .metoda cotei planului de vizare Nivelmentul trigonometric Metoda se caracterizeaza prin faptul ca se vor determina diferente de nivel prin masurarea distantei dintre puncte si a unghiului vertical. Instrumentul utilizat este teodolitul cu ajutorul caruia se vor masura unghiurile verticale si distantele. Distantele pot fi determinate si prin calcul din coordonate daca acestea au fost determinate anterior. Principiul nivelmentului trigonometric consta n determinarea diferentei de nivel functie de distanta orizontala si unghiul vertical. se bazeaza pe faptul ca, stiind altitudinea punctului de statie si panta terenul ui, putem determina .H si apoi altitudinea punctului n care se afla mira. ntre punctele A si B se formeaza ipoten uza unui triunghi dreptunghic n care cunoastem lungimea AB si unghiul de panta a. Diferenta de nivel dintre A si B este data de formula: .HAB = DAB ctgz = DABtga pentr viza ascendenta .HAB = -DAB ctgz = -DABtga pentru viza descendenta Altitudinea punctului B este egala cu altitudinea punctului A plus .Z.